You are on page 1of 3

Simona CBISTEA

AUB DREPT . 2OOgJV

19

Slmona CRISTEA
C o n feren

li a r

u n i Ders itar

dr.

Sisteme atipice de drept


grupatd, in generar, intr-un ansambru coerent de mari . fam ii de drept, precum familia dreptului romano_ge[nanic, anglo-saxon ,uu aurul-un, prezinta $i c6teva sisreme de drept, ce nu pot face partelin niciuna din familiile Diversitatea juridice,

cate- de

inmatriculdrilol precum 9i legislalia fi nanciar-bancari. ceea ce privefte dreptul familiei, acesta reflecti traditiile societalii nordice, ^In astfel cd regulile privind cisatoria, divo4ul, adoplia, obligalia dl int ,,rnr.u._
valorile tradifioDale.

Izvoarele sistemului scandinav.de drept sunt, in principal, codurile trancez gi german care au impus cwentul codificirii qi in ldrile Scandinave, ludndu_se mdsura unificirii regulilor de drept privind come4ul, mircile, br"uet"t" a" irw"ngi", .egi-ul

"!n"i"

con^secin{i, cele mai lungi pedepse sunt de maxim 15 ani3.

ln privinta dreptului penar, concepria acestui sistem consE in faphrl ca trebuie evitate pedepsele lungi. Durata pedepsei inchisorii trebuie si fie cai iai mica 9i, in
In.doctrini se apreciazi, inse, ca.juri$tii scandinavi au procedat ca cei -noi, in sensul ca. de$i

crasrce. srsteme a ciror diferenla inlrigd $i pe care. insd. nu rrebuie sd le respingem sau si incercem aducerea lor la numitorui comun al uneia dintre marile familii. Sunt sisteme atipice, iar cunoa$terca lor este o necesitate, pentru a putea coexista, pentru cd diferen,ta nu exclude armonia in diversitatea juridici.

saroni.

conceplualizat in prcalabil regulile de drept propuse,.

au introdus cu rapidirale solutii .lu.iJice

anglo_

nu

au

.--.ttu* "utd-t!u, ca fiind atipice sistemul scandinav de drept (I), (II) $i sistemul chinez (III).
l. Sistemul scandinav de drept

ll. Sistemul japonez de drept


occidentale li i:fl*lqformarea budiste $i
.Acest sistem de drept a suportat douA categorit de influerfe: rnflunla chincze

sistemul Japonez

juc6nd un rol simboric. parlamentul este ales peiltru 4 ani, prin vot universal de citre popor. Acela$i regim ii are gi Norvegia, rolul central revenindu-i prim-ministrului, parlamentul fii;d a;s tot penfu 4 anr, prin vor universal. Singura deosebire este ca Norvegia este un stal confesional tutierian. tot stat lutherian estc $i Suedia, care are un pariament ai cirui membri sunt alegr, o parte, prin scrutin majorirar (310 parlamentariJ o parte prin si"t"mui fropoiionuf 1:e $i parlamentari) pentru 3 ani. Finlanda are un regim prezidengiatr, .u un ti.fAint" ut", pentru 6 ani prin vot universal, insA cu toate acestea, existi gi un prim_ministm ce conduce Guvemul. Parlamentul (Dieta) este ales penau 4 ani, p.in uot uniu"rr"t.

rn "* exercrtarea puterii politice, monarhul

lorjuridice au fost marcate de hlsiturile concepliilo-r monarhiifo.'"on.iitutionuf". Danemarca are. un regim parlamentai, prim_ministml avdnd rolul esenlial f*:

acest sistem s-ar incadra in familia dreotului romano-gernanic, datoritd aesiturilor sale diferite, la ora actuale, in doctrinaf, estf recunoscut ca fiind un sistem ce nu poate apar,tine unei familii de diept. -, Din acest sistem fac parte urmitoareie state: Finlanda, Danemarca, Suedia 5i Norvegia. Unii autori includ aici ;i lslanda. in acesr sistem. tliferenlalrovine din rstona acestor stare. precum qi din modalitatea de recepfie a influenl;lo; sistemului romano-gemanic, in special, codurile civile francez qi german. O putemice i4funta istorica este reprezentatd de trislhuile formei de guvinimar, ;";;i; constitufionali, ce a jucat un rol deosebit de imporiant, incepdnj$i";";;, cu secoiul at XtV_ lea. La ora actuala, din cele 4 state scandinave, doar Finl-iu ,"pJti"e, ."rtul fiind monarhii constitu,tionale (Danemarca, Norvegia Suedia), "rJ astfei cd sistemele 9i

Degi, inilial, s-a considerat

ci

dreptului familiei, precum gi a organizirii judi"iur".

"Jr" 5i americani gi a dus la conturarca dreptului civil, a dreptului

culegerilor juridice. Influen!a occidentala

(2). Influenla cfiineza a determinui pr"fu*"u preceptelor


uiai

(l)

"onJitu'tionut,

"*op"uoa, "at u

aparilia castelor feudale, care au impus principiul dreptului ,up"rio_io, in fup rnferiorului (cel din.afara castclort, inegalitatea intre cetileni'tinJ lonria".uta rrreasca. Ue lapt. nollunea de drept subiectiv nu se regase$te in dreptuljaponez din aceasti epoci. Nobilii se bucuri de anumite privilegii, decurgdnd din stitutul castei
din care fEceau parte. 2. Influenfa occidentali se resimie drrpi lg6g cunoarte doud momerte impor_ $i sunt receptate codurile civile tiancez gi _c6nd getman,..fiind_ schimbate inkeaga legislalie, care se democratizeazii si momentul receptdrii modelului american, in special, in ceea ce priverre organizarea.judiciari.
tante, cel-de europenizare a dreptului,

Astfel, monarhia japonezi era construiti dupd modelul Chinei, marcati de confucianism, fiind adoptate coduri ce congineau md mutt aispozitii .el.esil,". O" fapr. cea mai mare dezvolrare o au dreptul adminisrralrv I, a*i*f p.""F. iirlrn-J de drept cuprindea, insi, 9i o parte cutumiari, de origine aJ. no.."r" "rrrn"ia, miarc aveau in acea perioadd un dublu rol, de normJmoral., "utuii,"""" a" ir#, de unde rezultA cd dreptul inci se confunda cu morala. "at Treptat, confucianismul pierde din amploare, fiind inlocuit cu budismul, rolul monarhului se estompeaza. er fi ind ajutat i; aeburile statului de un fet ae consrtier at paraturur. numrt shogun, precum gi de numerogi nobili. Acest lucru a determinat

chinezd a incepul sii se manifesre in secolul al V_lea $i s_a menlrnur ^ 1.^t"_1i","(" pana rn 166E. in limpul lmpdratului Meiji. care s_a orienlat spre valorile occident;le.

a.

:l::i:,roti:;i*',

"*duction

au droit compard,

DlJNoD, paris, 2000, p. le5.

'

Roland S;rcussi, op.cit., p. lg'7. Mi,,hel Grands sysrimes de drort dlmngers, Dalloz. paris. 1a97. p. xotand,Fronnfl. op.ctt-, p. 16) serousst,

Jl.

20

AUB DREPT. 2OOg.IV

l. Doctrine

Simona CBISTEA

AUB DREPT. 2OOS-IV

21

Momentul europenizdrii dreptului a a\\\t loc intle 1868 $i 1945 $i est caracterizat de cristalizarea dreptului civil, care s-a lEcut prin adoptarea codului civil, c contine atat dispozitii din Codul civil francez, insi, mai ales, din cel german. Totuti, sunt $i dispozilii care materializeazd anumite cutume iaponeze, in special, in matria familiei, dispozilii ce reflecfi traditiile societilii japoreze. Codul civil a fost urmat de adoptarea $i a altor coduri, qi anume Codul de procedud civiln (1890), Codul de come4 (1899), Codul penal (1907) 9i Codul de proceduri penali (1922). Toate sunt inca ln vigoare (cu modificirile Si c_ompletirile necesar), cu excepfia Codului de proceduri penali (care a fost abrogat)7. Constitulia japonezd din 1898 a aurt, de asemenea, ca model Constihrlia prusaca din 1850, fiind marcati de o monarhie limitati. in privinla dreptului contractelor, acesta este de influenli germana, dar se regesesc gi c6teva elemente de drept francez. Astfel, in cazul neexecutirii contractului, este preluati teoda gelman6, fiind consacrate trei cazuri: nexecutarea pentru intarziere, imposibilitatea executirii qi incilcarea contractului. De asemenea, rispunderqa contactuald poate fi cumulati cu cea delictuala, sprc deosebire de dreptul francez. in schimb, neexecutarea contrachrlui este definiti pot vit drepbrl francez (dupi Codul civil napoleonian), adici, dacl debitorul nu-9i executd obligafiite, creditorul poate
cere daune-interese.

pentru incilcarea legii; Curtea supreme caseaze hotirarile cu4ilor de apel pentru incdlcarea legii sau a Constitutiei. Curtea Supremi de Justitie este formati din pregedinte $i 15 judecitori, numirea fiind fEcuti de puterea executive, pentu un mandat de 10 ani, insd cu ocazia alegerilor legislative, numirea trebuie confirmati de noua putere politicd. in ciuda numidi politizate, Curtea are puterea de a emite regulamente pentu interpretarea normelor de plocedurA. De asemenea, intocme$te proiectul de buget pentu toate
instan,tele judiciare, pe care il supune adoptArii Parlamentului. Curtea suprema, ca ultimd instanti, judecd: asupra tuturor cauzelor cu care este sesizati, aceasta

- conformitatea hotirdrilor judecitore$ti cu legea, fiind obligatn se se pronunle fiind o diferenli fali de sistemul

anglo-saxon;

- conformitatea legilor cu Constitulia (ca in sistemul american). Aceasti competentl este impi4ite, inse, cu instanfele inferioare gi este exercitata nu cu titlu
obisnuit, ci intr-un mod incidentale. in doctrind, de altfel, se aprcciazd ae,jurispruden{a Curfii supreme este marcati d un putemic conservatorism, ceea ce se traduce prin numirul mic de declariri de neconstitutionalitate a legilor $i, de asemenea, prin interpretarea restictive a dispoziliilor novatoare ale Con^slituljei sau legii examinate. Acest conservatorism este totu$i pe cale de atenuare"'". Observim in sistemul judiciar japonez atdt o influnfd americani, cat ti una europeani, dar, cu toate acestea, conceptia tradiJionala japoneze este aaeea ci orice conflict este mai bine si he rezolvat pe cale amiabili, necontencioase, astfel, ci un proces este privit numai ca un mijloc exceptional de solutionare a litigiuluiin ceea ce priveqte procedura necontencioasa, aceasta se caracterizeazi prin existenla a doui etape: cornpromisul gi concilierea. Compromisul consti inh-o convenlie amiabild incheiata in cursul litigiului, convenlie prin care se pune capit procesului aflat p rol. Este asemdnatoare tra\zacliei din dreptul nostru, doar ce este rezultahrl medierii Idcute fie de autoritllile publice, in special, agenlii de polilie, fie de agenti privali. Concilierea poate avea loc fie pe durata procesului, fie poate juca rolul de procedud prealabili, fiind obligatorie in cauzele de dreprul familiei. tn cadnrl hecerei instante existi comisii de conciliere, formate dintr-un judecdtor li doi particulari. Judecdtorul nu arc insi rclul determinant in aceste comisii, fiind egal cu particuladi.
ll

Regimul rispunderii civil este insi mixt, germano-francez. Condigiile rispunde-

rii sunt numai douA $i anume: existenla unei fapte comis cu intenlie sau neglijenfd, ca tumarc a incilcerii obliga$ei generale de diligenfd; incilcarea fie a unui drept
subiecfiv, ca in dreptul geruan, fie a unei norme conlinute intr-o lege. Sub aspechrl reparirii prejudiciului, este reparat atat prejudiciul matcrial, cat gi cel moral, ca in drephrl francez gi contrar dreptului german8. Al doilea moment al fot't ldtii dleptului japonez modern

dreptului american, dupi capitularea Japoniei in 1945. Prezentp americani in Japonia, dupi rdzboi, a exercitat in mod inevitabil o putemici influenti asupra sistemului legislativ. AstfI, in 1946 a fost adoptati o nouA Constitutie, fondati p principii noi, cum ar fi: principiul suveranitl,tii poporului, principiul egalitifi
ceti,tenilor, principiul laicitafi statului, principiul garanchii drepturilor ti libertdtiloi fundamentale ale cetAlenilor etc. Normele cutumiar care se regeseau hanspuse in Codul civil, in special, in materia familiei, sunt abrogate, ceea ce reprezinte o etapi importante de modernizare a dreptului japonez (se rcnunti la dreptul tradilional al familiei). Da1 influenla covar$itoare a dreptului ame can a avut loc in materia organizirii judiciare ti a controlului constitulionalilelii legilor.

il

reprezintl receptarea

l. Sistemul chinez

In caea ce privette organizarea judiciari, existA urmitoarele categorii de instanfe: tribunalele de primi instanli, tribunalele regionale, cu4ile de apel $i curtea supremi. Dupi modelul american, toate instan{ele au competente de judecati in toate materiile, oricare ar fi natura litigiului dedus judecdlii. Legea fixeaza un anumit plafon penku competenta materiali. Astfel, pentru cauzele de micl importanfa, sunt competente tribunalele de primd instanti; in apel, tribunalele rgionale; in casare, cu4ile de apel,
7

Peni in secolul al XxJea,'dreptul chinez a avut la bazA confucianismul, ceea ce a insemnat un sistem format preponderent din norm cutumiare. Normele scrise se regeseau mai ales, in materie pnal5, avand forma codurilor dinastice. Notiunea de drept subiectiv este introdusi abia la inceputul secolului al Xxlea, fiind preluata din Occidentul european. Trccerea Chinei la comunism $i crearea Republicii Populare in 1949 a marcat o noui etapa in sistemul de drept, aliniat
e

Michel Fromont, op. cit., p. 134. ldem, p. 139.

lder4 p. 136.

ro

lbid.-

22

AUB

DREPT

. 2OO9.IV

l. Doctrind

Simona CRISTEA

AUB DBEPT . 2OO9-IV

23

ideologiei socialiste. Astfel, nogiunile de drept subiectiv, stat de drept au fost putemic bulversate, dobdndind o semnificafie derizorie. Trecerea la noua formi de guvemamant a a\!t drept efect reconsiderarea valorii izvoarelor drcptului, lega scrisd devenind principalul izvor. Celelalte izvoare de drept (cutumele civile, comerciale gi jurisprudenfa, exclusiv a Cu(ii supreme) sunt surie secundare. Totu$i, .jurisprudnla Cu4ii supreme incearcd si stabiteasci principii de drept'l care si he direct aplicabile. Legile sunt adoptate de Adunarea Populad Nafionali, ce cuprinde 2977 de deputali, aleti pentru 5 ani prin suliagiu indirect de cdtre reprezentantii adundrilor poputaie din piovincii, regiuni autonome, care aleg gi cei t55 de membri ai Comitetului permanent, ce are rolul si suplineascd Adunarea Na[ionaE, o singure sesiune pe ao (in inter"r'alul dinfte sesiuni). in doctrini, s-a pus probtema daci in sistemul chinez, normele intemalionale au pdoritate fatd de normele inteme, atunci cdnd sunt in conflict cu acestea. Rispunsul dat este quasipozitiv. Astfel, nu existd niciun text de lege care sa prevada superioritatea unui text interna-tional asupra unei legi inteme: ,,Fluxul juridic ce inconjoare aceste importante probleme permite astlel puterii politice chineze sA adtrctr rdspunsuri punctuale 5i pragmatice. adaptate intereselor proprii de moment"'' in ceea ce priveste organizarea judiciari, aceasta cuprinde doui tipuri de jurisdicfii. P ma judsdicjie cuprinde tribunalele populare locale 9i tribunalele populare speciale, iar a doua est reprezentate de Curtea Populad SupremI. Tribunalele populare locale cuprind 3 categorii de instanle: tribunale populare de bazd (corespunzitoare comunelor qi oraielor Iera sectoare); tribunale populare mijlocii (corespunzitoare judelelor 5i oraqelor cu sectoare); tribunalele populare superioare (pentru provinciile ti regiunile autonome). Ceea ce este interesant este ci aceste tribunale sunt asistate de un Comitet de judecitori, carc este competent se judece cazurile difi cileTribunalele populare speciale sunt, de fapt, instan,t specializate, fie militare, fie maritime. ce prive$te Curta supremi, aceasta este structuratd in mai mult seclii in (civili,"""u penali, economicl, administrativa, de recurs gi de comunica,tii de hansport), numirca judcdtorilor avAnd caracter politic, fiind ficutd de Comitetul pemanent al Adunirii Populare Nalionale. Curteajudecd atat in pdme, cat ti in ultima instanti. Se pronunqe in drept, astfel c6L hotirdrile sale sunt obligatorii pentru cellalte instanfe. in ceea ce privegte dreptul penal, acesta urmeaze, in mare parte, tr6saturile legislafiei de tip sovietic, comunist, in sensul refinerii numai a infracliunilor grave. ,,Infracgiunile mai ugoare" sau contravenFile apa4in dreptului administrativ. De fapt, in concepJia Codului penal chinez, infracfiunea sanc,tionabild este ca care contravine

aceasta pedeapsa, ceea ce a detrminat numeroase recomandari

anumitor organizafii intemafioral, Statul chinez fiirld acuzat de incdlcarea drepturilor omului. Dace in materie penalb se observi incd influenta dreptului sovietic asupra dreptului chinez, in materia dreptului privat, se regesesc influente ale dreptului romanogermanic, dar $i reminiscenfe ale cutumelor chineze Dreptul privat a cunoscut o reforrnd importanta in 1987, cend au fost adoptate mai multe legi, grupate intr-un codex, sub titulatura de,,Principii generale de drept civil"- Prin aceste legi, numeroase cuhrme au fost codihcate, ceca ce a insernnat

ti

proteste din parta

inplicit

ianoarelor dreptului chinez, in sensul ci legea scrisd a devenit principalul izvor, in detrimentul cutumei. Ceea ce este intercsant este faptul cd fafe de sistemul socialist de drept, aplicat p6nd in 1989 in statel Europei de Est, sistemul chinez a permis dezvoltarea proprietalii p;vate $i existenfa ramurii dreptului comercial. Astfel, spre deosebire de celelalte state ex-socialiste, in China, prin reforma din 1988, s-au reglementat patu tipud noi de societifi: societatea pdvate cu rispundere limitate; societatea pe actiuni; societatea cu capital mixt (Equity Joint Venture), ae prcsupune capital strdin ti chinez; societatea cooperatist?i (Cooperative Joint Venture), cu capital mixt, de asemerea, ce este considerati o solulie juridicd mult mai flexibili pentnr atragerea investitorilor occidentali. Singurul lucru care trebuie amintit este, inse, faptul ci legiuitorul cere, tob-rii, indeplinirea unor condi{ii pentru infiinlarea acestor societe,ti, precum aprobarea prealabili a Guvemului chinez (ceea ce inseamni o serioase birocralie) $i precizarea numlnrlui de ani pentru care se dore$te infiintarea societifii (dwata de via16)r5.

$i o rishrmare a ponderii

lV. Concluzii Degi in con{inutul le+- regisim elemente preluate fie din sistemul romanogermanic, fie din sistemul anglo-saxoo, sistemele atipice de drcpt prezinti un regim juridic mixt, de tip hibrid, ceea ce determind sd nu poatd h incadrate in niciuna din marile familii de drept. Pe de alte parte, faptul ci nu apa4in niciuneia din familiile clasice nu insearnni ci nu prezinti imporianli gi, prin urmare, pot fi ignorate din punct de vedere al cercettuii ttiintifice, pentru ca ficare sistem sau familie de drept in parte nu reprezinti altceva decat un element al macrosistemului diversitilii juridice. in plus, nu existd sistem juridic pur, irnprumutem unii de la altii, adaptem la realiti{ile fiecimia, iar
sitatiiiuridice si
a

ordinii publice, adica orice fapt6 care aduce atingere proprietnii colective

sau

private, iuveranitigii ii integritadi tedtorialer3. Pe de altl parte, in materia pedepselor, este refinuti, in continuare, pedeapsa cu moartea, aplicati destul de ftecvent, din pdcate Dupe rapoartele oficiale ale lui Amnesty Intemational, se pare cd, anual, exish 2000 de persoane'o cirom li se aplici
\t

o dovadd a armonizirii diversistemelor de drept, pentru ci existe unitate in divemitate. Armonizarea nu trebuie, insa, lnJeleasa ca fiind uniformizarc juridici, aducerea la numitoml comun a sistemelor nalionale, pentru cI lumea juridica nu se poate reduce doar la 34 sisteme de drept. Iar existerJa diferenlei este fireascd $i necesari, chiar in interiorul familiilor de drept, pntru ci reprezinte un element al identititii na{ionale a
aceaste Preluare creatoare este

unitilii

fieciruia.

Roland Siroussi,op. cit., p. 152Idem, p. 154.


15

't lbide-. rr
'4 ldem,

p. 155.

ldem, p. 159.