Professional Documents
Culture Documents
Antreprenoriatul reprezinta activitatea de fabricare a productiei, executare a lucrarilor si prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni side asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiative,in numele lor,pe riscul si sub raspunderea lor patrimoniala cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta deAntreprenoriatul venituri. reprezinta abilitatea de a crea si de aconstrui ceva practic din nimic ,capacitatea de a sesiza oportunitatile,ac unde vad altii haos,contradictie si confuzie. Caracteristicile de baza ale intreprinderii antreprenoriale sunt:
1. 2. 3.
inovatia afacerile antrepren.de succes se bazeaza pe inovatii,obtinerii in urma realizarii a unui nou produs sau serviciu,aplicarii unei noi tehnologii sau a unui nou mod de conducere,lansarii pe o noua piata de des crestere rapida depinde de domeniul de active. Si se bazeaza pe inovatiile din domeniu. -
dezvoltare cu grad marit de risc datoreaza inovatiei semnificative si cresterii, iar totul in ansamblu - se face pt ridicarea profitabilitatii.
organizatorica-oferirea unor conditii favorabile pt crearea antreprenoriatului -existenta infrastructurii de dezvoltare a antreprenoriatului -existenta business-ingerilor-persoane ce sunt gata sa ofere experienta lor si bani -companiile de risc-aceste companii vin cu finante -beneficii personale care pote sa le obtina individual -existenta unor persoane care doresc sa initieze o afacere si sa-si asume riscul
medii -pina la 249 angajati Daca se respecta 2 din urmatoarele criterii atunci afacerea se considera a fi o mica afacere ; -afacerea este independent condusa, proprietarul fiind si managerul afacerii. -angajatii si proprietarii fac parte din aceeasi comunitate.Piata de desfacere nu este obligatoriu locala. -capitalul de regula este oferit de catre proprietarul afacerii. -afacerea este mica daca in comparatie cu cea mai mica afacere din domeniu este mica. IMM contribue la atenuarea momentelor de criza prin platirea la stat a impozitelor,taxelor.
4. Concepte de afacere mica utilizate in practica si teorie.Deosebiri si momente comune. 5. IMM si rolul acestora in economia contemporana.
Reprezentind coloana vertebrala a economiei,IMM contribute essential la realizarea obiectivelor de baza ,ce s fata oricarei societati.Cel mai frecvent IMM sunt create in domeniul comertului cu amanuntul si ridicata-32%,p serviciilor-26%,industriei prelucratoare si constructii-12%.Cresterea nr. de IMM printr-o serie de factori ca: se explica skimbarile tehnologice in productie si dezvoltarea rapida a economiei pe baza cunostintelor cresterea nr. somerilor
diversitatea si individualizarea cererii modificarile in structura organizatorica mondializarea economiilor nationale reorientarea economiei in directia diversificarii serviciilor Rolul micului business se manifesta prin : Mentinerea echilibrului economic- business contibue in primul rind la ameliorarea siuatiei economic micul stimuleaza cresterea ei pe o cale relative mai calma, fara sa provoace inflatie;contribute la formarea locurilor de Satisfacerea cererii diversitatea produselor/ serviciilor,cresterea calitatii lor si ca rezultat satisfacerea c consumatorilor. Incurajarea inovatiilor influenteaza dezvoltarea tehnologica.In SUA ,micului business ii revin 55% din to inovatiilor,in Germania si Japonia-20-30%.Spre deosebire de intreprinderile mari care ce lucreza simultan realizarii mai multor proiecte,IMM isi concentreaza tot potentialul lor creative si material spre spre elaborare sau a doua inovatii.Aceasta face ca procesul inovational in IMM sa fie mai productiv Stimularea exporturilor Cresterea nr. IMM exportatoare duce la activizarea intregului system de co extern,largirea asortimentului de produse oferite si accelerarea renovarii lor.In cadrul economiilor nationa exportatoare ofera intreprinderilor locale posibilitati de a stabili relatii comerciale directe cu partenerii straini atrge noi investitii. Crearea noilor locuri de munca aspect semnificativ il reprezinta faptul ca tot mai multe personae initiaz un activeaza in propria intreprindere ,creindusi un loc de munca propriu.
6.
Primele fenomene antreprenoriale au aparut la sf.anilor 80 sec. trecut odata cu aparitia primelor cooperative,care au demonstrate avantajele unei noi economii,in care accentual se pune pe initiativa particulara.Totusi despre dezvol micului busuness in R.M se poate vorbi numai din 1994 , cind a fost adoptata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business.In present in R.M avem 39000 de IMM(2007).In present, in medie pe tara, intr-o intreprindere mica activeaza in jurul a 8 persoane.In rindul celor ce functioneaza ,principala activitate este come al 2-lea loc intreprinderile prestatoare de servicii.Situatia se explica prin faptul ca in comert sunt necesare inves mai mici si este posibila o recuperare rapida a investitiilor,datorita vitezei de rotatie mai mare a mijloacelor bane profiturile se obtin kiar de la inceput.In ceea ce priveste forma de proprietate , aici predomina intreprinderile pri interes deosebit prezinta numarul mediu de intreprinderi mici la 1000 de locuitori,care caracterizeaza spiritual antreprenorial.In 93 indicatorul in cauza constituia 4 intreprinderi la 1000 de loc. In present el sa amplificat de orifiind egal cu 17 intreprinderi.
Recunoscind responsabilitatile ce revin autoritatilo guvernamentale in facilitarea si sprijinirea initiativei paricula R.M. a fost elaborate Legea cu privire la sustinerea si protectia micului busuness care presupune crearea unor favorabile de ordin legislative, economic si organizatoric ce au menirea de a contribui la inviorarea antreprenoriatului.La sf. Anului 1994 a fost creat Fondul pt Sustinerea Antreprenoriatului Si Dezvoltarea Miculu Business.Printre sarcinile de baza,este acordarea de credite avantajoase agentilor micului business . Creditul Fiscal reprezinta scutirea temporara de la plata in buget a impozitului pe venit.Conform datelor Inspectoratului fiscal de stat,pina in 1997,numai 95 de intrep.au inkeiat Acordul privind creditul fiscal,suma caru constituia 3,4 ml.lei.In 98 ,odata cu intrarea in vigoare a Codului fiscal,creditul fiscal a fost anulat si numai , in 2000 ,sa intors din nou la inlesnirea data.In present,intrep.micului business , care desfasoara activ. de productie s presteaza serv. au dreptul la o reducere de 35 % ,in ddecurs de 2 ani ,a cotelor impozitului pe venit,cu conditia asigurarii cresterii numarului scriptic annual al salariatilor cu 20% fata de anul fiscal precedent.In present se poa beneficia de credit fiscal pe o perioada de 3 ani .Creditul se acorda cu conditia ca cel putin 80% din valoarea cre fiscal vor fi repartizate pt dezvoltarea productiei proprii..Se fac unele incercari de organizare a incubatoarelor de si parcurilor tehnologice,care vor asigura protectia intreprinderilor,oferindu-le unele facilitate si servicii.
Riscuri:
Obtinerea profitului Independenta(de pe urma banilor) Autorealizare Obtinerea unui statut social Crearea propriului loc de munca Asigurarea unui venit relativ,stabil Stabilirea unui propriu program de lucru Posibilitatea de a da faliment Riscul de a pierde banii investiti Cere mult timp si effort Responsabilatea mare(fata de salariati,stat,parteneri de afaceri,clienti) Stres Posibilitatea de a suporta un esec personal Concurenta neloiala
R.Cantellon: Intreprinzatorul este persoana care activeaza in conditii de risc fiind gata sa obtina un venit cit si saasume unele pierderi. J.Baptiste SayIntreprinzatorul este persoana ce scoate resurse dintr-un domeniu cu productivitate redusa si le tra intr-un domeniu cu productiv. inalta si randament ridicat. J.Shumpeter a constatat ca forta motrice a dezvoltarii economice este Intreprinzatorul. a fost primul care a asociat El activitatea intreprinzatorului activitatea inovationala. cu In opinia lui exista 5 tipuri de inovatii: -lansarea unui nou produs sau perfectionarea produsului existent -aplicarea unei noi tehnologii -lansarea pe o noua piata de desfacere -utilizarea unei noi surse de materie prima -o noua metoda de conducere D.M cCllelanda fost preocupat de analiza motivelor ce impune la initierea unei afaceri.In opinia lui exista 3 nevo majore:-de realizare - de putere -de afiliere Intreprinzatorulpersoana foarte energica cu potential ridicat,care are nevoie de realizare.
P.Druker Intreprinzatorul este persoana care cauta mereu skimbarea,o identifica,raspunde la ea si o exploateaza o oportunitate. H.StevensonIntreprinzatorul este acea persoana care foloseste in avantajul sau oportunitatile pietii fara a alua in consideratie resursele limitate. Deasemenea se mai foloseste notiuneaintreprinzator socialde persoana ce desfasoara activitatea de antreprenoriat intr-o organizatie non-profit.
Cum nu exist o definiie unic a conceptului de ntreprinztor, aa nu exist un etalon al ntreprinztorului de su Sintetiznd opiniile unor specialiti recunoscui din domeniul antreprenoriatului (Stevenson, P.Drucker, Sasu, Nicolescu)putem spune c trsturile social-psihologice cel mai frecvent atribuite ntreprinztorului de succes su
nevoia de realizare manifest prin faptul c acesta singur i stabilete standarde nalte, el vrea sa-i demonstre (se n primul rnd c este capabil s realizeze ceea ce i-a propus, apoi i la ceilali, obine respectul din partea ), pentru a lor spiritul de inovator ( creativitatea sunt caracteristici care deosebesc ntreprinztorul de manager .Nu e neaparat s i propun produse, sau servicii noi, dar s fac ce alii nu au fcut nc, a face mai bine cu cheltuieli, mai mici.) ncrederea n sine,se bazeaz pe propriile fore i mai puin crede n soart sau noroc, persoanele care cred n pro ( fore, sunt mai rezisteni la insucces ) ;sesizarea oportunitilor (ntreprinz de succes se lanseaz primul n domeniul pe care alii l cred neprofitabil, tiind cnd i cum s dea lovitura) , capacitatea de asumare a riscului (ntreprinz este gata s-i asume riscul i accept incertitudinea. Ricsurile de regul sunt calculate i pentru mai muli ntreprinztori constitui un factor motivaional care i face s desfoare o activitate. Asumarea riscului este puternic influenat experien, vrst, educaie i cultura afacerii) , perseverena (realizarea cu insisten a scopului propus, fcnd fa dificultilor care pot aprea) , potenialul energetic ridicat (ntreprinz lucreaz cte 6-7 zile n sptmn i m mult de 8 ore, i n primii ani fr concediu, de aceea rezist la acest mare fort doar acei cu mult energie).
In cele mai multe cazuri succesul n afaceridepinde de personalitatea ntreprinztorului, motivele care l determin lanseze i s activeze n afaceri, de cunotinele i aptitudinile sale, capacitatea de a-i asuma riscul i de a solui probl ce apar pe parcursul derulrii afacerii. Pentru a avea o imagine mai complet despre profilul ntreprinz moldovean, s-a fcut un chestionar, care coninea ntrebri referitoare la portretul social al ntreprinztorului moldovean, precum i de ordin general privitor la ntreprindere: vrsta i sexul ntrep; studiile i specialitatea;anu fondarii si domeniul de activitate;motivele lansarii i afaceri;cum apreciaza sutuatia l a ntreprindere;probl cu care se confrunta, caile de solutionare din punctul lor de vedere. S-a observat ca mai frecvent deschid afaceri barbatii (74%), femeile (26%),femeile mai putin se implica in aface deoarece se ocupa mai mult de familie si acorda ajutor sotului in realizarea ideii de afcaeri. Majoritatea intrepr au virsta mijlocie 35-44 ani(36%), 45-54ani (30%), 25-34 ani (22%), 55-64 ani (7%), 18-24 ani (5%).Dupanivelul studiilor predomina pers cu studii superioare. 39%-studii tehnice; 26%-economice; 5%-speciali agricultura; 5%-in medicina; 24%.alte specialitati. Dupa lansarii in afaceri motivul avem 56% care s-au lansat din dorinta de a obtine venituri, 22% din nevoia de realizare; 20,1% doresc sa-si aplice in practica cunostintele obtin facultate; 18,9% sa-si realizeze propriile idei; 8,8%-sa fie independenti; 3,8%-sa obtina recunoastere sociala; 5% Mai mult de 2 ani isi desfasoara act-tea de intreprinzator 87,5%. Cele mai multe intreprinderi au fost infiintate in perioada 2000-2001(22,7%), mai putine in primii ani de tranzitie la economia de piata (6,8%). de act-te Domeniul predomina afacerile din comert (40%) din total, urmate de cele prestatoare de servicii (29%). 10% din acestea pr m multe tipuri de act-tati: comert si prestare de servicii, sau comert producere; comert-prest de servicii-produce Constructiile ocupa locul 4 (7%), domeniul producerii 6%, cite 3% in agricultura si transport si 2% altor domeni Situatia intreprinderii 80,8% o considera buna sau relativ buna, 7,2%-medie; 3,2%-rea sau chiar critica si 8,8% cca au raspuns. Problemele cu care se confrunta: 43,4% impozitele; lipsa specialistilor (23,9%); finantarea afacerii cca (18,2%), alte probl sunt si dobinda inalta la creditele bancare, existenta obligatorie a gajului, precum si perioada de creditare. Deasemenea exista probl cauzate de birocratia reprezentantilor de stat, legislatia imperfecta, corupt ultimele locuri se situeaza probl legate de pretul inalt pentru chirie, utilaj invechit si probl incidentale. Caile de solutionare pot fi grupate in 2 categorii ordin intern; (se refera la utilizarea eficienta a resurselor disponibile i a) de mai buna gestiune a afacerii) b)extern (politica statului in domeniul sustinerii afacerilor mici, in special in ceea c priveste: 1)politica fiscala(prin micsorarea cotei si a nr impozitelor);2)politica regulatorie(ce ar spori la reducere birocratiei si a actelor de coruptie) 3) politica financiara (prin diversificarea resurselor financiare si reducerea co acestora)).
Una dintre primele decizii , pe care le ia intreprinzatorul, chiar inainte de a deschide propria afacere, se refera la identificarea ideilor de afaceri si al selectarea ideilor oportune. O sursa importanta de noi idei de afaceri este pia Realizind studiul pietei, intreprinzatorul poate determina: 1)ce produse sau servicii lipsesc pe piata;2)care necesi sunt nesatisfacute, sauprost satisfacute; 3)care sunt punctele slabe ale produselor sau serviciilor existente; 4)tend macroeconomice (demografice, sociale, tehnologice etc). Surse de noi idei pot servi publicatiile din ziare si reviste, Internet-ul, cataloage, publicatii (brosuri, carti) este binevenita si crearea asa-numitelor dosare ale afacerii, unde sa se gaseasca toata informatia selectata din presa Internet, de la expozitii,etc. Astfel colectind m multa informatie din surse variate, potentialul intreprinzator poat formeze o conceptie mai completa privind ideea de afaceri. O alta sursa importamta pot deveni alte afaceri, incl concurente, vizitarea altor afaceri poate sa-l inspire pe intreprinzator la noi idei de afaceri.
OPORTUNITATE este o idee noua, originala, atractiva, fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential comercial si aduce un venit acceptabil. Cu toate ca intuitia, pentru multi intreprinzatori a jucat un rol decisiv in lansarea intr-un domeniu sau altul, nu intotdeauna aceasta este cel mai bun consilier, de aceea este foarte important de tinut cont si de rezultatele proce de evaluare a ideii de afaceri. EVALUAREA permite intreprinzatorului sa realizeze o estimare a ideii de afaceri determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul, cine vor fi clientii etc.Procesul de evaluare poate caracter neformal sau formal. In cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca id este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci probabilitate persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare. Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u solicitarea unu credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata. Realizarea prototipului analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de clien se atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata. 1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. Pentru aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta oportunitatilor: Se deosebete afacerea de altele? 2. Are perspectiv de cretere? 3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani? 4. Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor? Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului Tehnica BEST poate fi folositoare numai n cazul n care corect a fost determinat punctajul pentru fiecare rspuns, n caz contrar concluziile fcute nu vor reflecta situaia real. Dac dup evaluarea neformal ideea de afaceri nu a fost respins, este binevenit evaluarea formal a acesteia prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri. studiul de fezabilitate reprezint o analiz mai rapid i mai puin complex a oportunitii de afaceri. Studiul de fezabilitate include urmtoarele componente de baz: Produse i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat a produselor i serviciilor, cu indicarea caracteristicilor calitative i a avantajelor acestora. Piaa i clienii - la compartimentul respectiv ntreprinztorul analizeaz detaliat: piaa pe care se va realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinele de dezvoltare a pieei alese (piaa n cretere, descretere sau staionar); mrimea pieei date i cota pe pia a ntreprinderii; msurile ntreprinse pentru ptrunderea pe piaa respectiv i lrgirea poziiei pe pia; caracteristica clienilor (cine vor fi cumprtorii produselor sau serviciilor, ce factori i vor determina s cumpere, care va fi frecvena de cumprare, puterea de cumprare a clientului etc); modalitile de stabilire a preurilor; canalele de distribuire; promovarea produselor/serviciilor. Concurenii se studiaz potenialii concureni, punctele lor tari i slabe. Personalul se prezint caracteristicile angajailor-cheie; descrierea obligaiilor i limitelor de autoritate; experiena n conducere; componena personalului; formele de angajare i motivare a personalului. Finanele necesare se analizeaz: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i modul de utilizare a acestora; veniturile i cheltuielile posibile; fluxul de mijloace bneti; punctul critic sau pragul de rentabilitate; bilanul. Evaluarea riscurilor - fiecare afacere n procesul de desfurare a activitii sale va ntmpina o serie de riscuri, care creeaz unele dificulti sau stopeaz, n general, realizarea planului. Este necesar de a lua n considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac nu evitarea complet a riscului, atunci reducerea lui. Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obinerea unor rezultate pozitive. Chiar i concluzia negativ este pozitiv pentru ntreprinztor, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani, timp, munc pentru realizarea unei idei care iniial nu are anse de succes. Dac cercetarea pieei, analiza necesitilor clienilor i studierea concurenilor nu a permis gsirea unei noi idei de afaceri, atunci ntreprinztorul, apeleaz la creativitate. Creativitatea reprezint un proces care const n utilizarea potenialului personal i se bazeaz pe o serie de tehnici concepute pentru generarea de noi idei originale i utile. Astfel, pentru gsirea unor noi idei de afaceri pot fi aplicate aa tehnici de creativitate ca: scamper-ul, branstorming-ul, harta mental etc. Tehnica SCAMPER: Cuvntul SCAMPER provine de la primele litere ale cuvintelor englezeti:
S - Substitute / Substituire C - Combine /Combinare A - Adapt /Adaptare M - Minify or Magnify /Minimizare sau Magnificare P - Put some part of it to other uses /Pune n alt utilizare E - Eliminate an aspect of it / Eliminare R - Reverse an aspect of it /Reversare sau rcaranjare Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape: naintarea problemei pe care dorim s-o soluionm; punerea ntrebrilor SCAMPER i determinarea produselor/ serviciilor ce s-ar putea obine. Substituirea unei pri a produsului sau a procesului prevede cutarea a ceea ce poate fi substituit Pentru a genera noi idei n baza substituirii, este necesar de gsit rspunsul la urmtoarele ntrebri: - Ce a putea substitui ca s mbuntesc produsul? - Ce s-ar ntmpla dac a schimba produsul? Cum pot substitui locul, timpul, materialele sau oamenii? Combinarea prevede unirea a dou sau a mai multe pri pentru a realiza un produs/proces diferit sau a lrgi utilizarea acestuia. n cazul combinrii, se nainteaz urmtoarele ntrebri: Ce materiale, particulariti, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s combin? Unde pot s obin sinergia? Adaptarea, care prevede adaptarea unor pri ale produsului/serviciului pentru a modifica destinaia acestuia. In cazul adaptrii ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri: Ce pri ale produsului / serviciului pot s schimb? Cu ce s le schimb? Ce va fi dac se va schimba caracteristica componentului? Modificarea ntr-un mod neobinuit a produsului prevede micorarea sau mrirea acestuia. In cazul dat, se caut rspuns la ntrebarea: Ce se va ntmpla dac voi exagera cu vreo trstur sau cu un component? In cazul Eliminrii anumitor pri din produs se analizeaz cum se va modifica destinaia acestuia i ce produse noi vom obine. De regul, se nainteaz urmtoarea ntrebare: Ce se va ntmpla dac voi elimina o component sau o parte a acestui produs? Rearanjarea produsului/serviciului sau a prilor componente n alt mod. pentru a nainta noi idei la etapa rearanjrii, ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri: Ce va fi dac voi face asta altfel? Ce va fi dac voi schimba ordinea n care se produce sau modalitatea n care se utilizeaz? Cum pot s obin un efect invers? BRAINSTORMING-ul alt metod de stimulare a creativitii reprezint brain-storming-ul sau "asaltul de idei O Aceast metod poate fi aplicat atunci cnd exist o echip de entuziati, care doresc s se lanseze n afaceri, dar nu tiu exact cu ce s se ocupe. Pentru aplicarea cu succes a metodei respective este necesar de inut cont de cteva reguli de baz: Nici o idei nu trebuie criticat. Indiferent de faptul dac este o idei bun sau proast, aceasta va fi acceptat. Chiar i cele mai caraghioase i exagerate idei trebuie primite cu entuziasm. Deseori cele mai neobinuite i neordinare idei sunt i cele mai reuite. Nimeni nu trebuie s se team s spun orice i trece prin minte, astfel ideea fiind privit complet din alt punct de vedere. Cantitatea, nu calitatea conteaz - cu ct mai mare este numrul de idei, cu att este mai mare probabilitatea c va fi gsit ideea oportun. Orice idee trebuie dezvoltat. Combinaiile i ameliorrile ideilor existente vor contribui la gsirea unei idei mai reuite. La ncheierea edinei din multitudinea de idei nscrise se selecteaz ideea de afaceri care are cel mai mare potenial n opinia membrilor echipei. HARTA MENTAL sau mind map" reprezint o tehnic grafic de organizare a procesului de gndire prin enunarea unui cuvnt sau concept i gsirea asocierilor acestora. Expunerea gndurilor n schem contribuie la apariia multor altor noi idei, selectndu-se apoi cea mai interesat idee de afaceri.
In cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca: Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca id este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci probabilitate persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare.
Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u solicitarea unu credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata. Realizarea prototipului analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de clien se atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata. 1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. Pentru aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta oportunitatilor: Se deosebete afacerea de altele? 2. Are perspectiv de cretere? 3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani? 4. Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor? Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului Tehnica BEST poate fi folositoare numai n cazul n care corect a fost determinat punctajul pentru fiecare rspuns, n caz contrar concluziile fcute nu vor reflecta situaia real.
Evaluarea formal a acesteia are loc prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri. studiul de fezabilitate reprezint o analiz mai rapid i mai puin complex a oportunitii de afaceri. Studiul de fezabilitate include urmtoarele componente de baz: Produse i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat a produselor i serviciilor, cu indicarea caracteristicilor calitative i a avantajelor acestora. Piaa i clienii - la compartimentul respectiv ntreprinztorul analizeaz detaliat: piaa pe care se va realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinele de dezvoltare a pieei alese (piaa n cretere, descretere sau staionar); mrimea pieei date i cota pe pia a ntreprinderii; msurile ntreprinse pentru ptrunderea pe piaa respectiv i lrgirea poziiei pe pia; caracteristica clienilor (cine vor fi cumprtorii produselor sau serviciilor, ce factori i vor determina s cumpere, care va fi frecvena de cumprare, puterea de cumprare a clientului etc); modalitile de stabilire a preurilor; canalele de distribuire; promovarea produselor/serviciilor. Concurenii se studiaz potenialii concureni, punctele lor tari i slabe. Personalul se prezint caracteristicile angajailor-cheie; descrierea obligaiilor i limitelor de autoritate; experiena n conducere; componena personalului; formele de angajare i motivare a personalului. Finanele necesare se analizeaz: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i modul de utilizare a acestora; veniturile i cheltuielile posibile; fluxul de mijloace bneti; punctul critic sau pragul de rentabilitate; bilanul. Evaluarea riscurilor - fiecare afacere n procesul de desfurare a activitii sale va ntmpina o serie de riscuri, care creeaz unele dificulti sau stopeaz, n general, realizarea planului. Este necesar de a lua n considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac nu evitarea complet a riscului, atunci reducerea lui. Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obinerea unor rezultate pozitive. Chiar i concluzia negativ este pozitiv pentru ntreprinztor, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani, timp, munc pentru realizarea unei idei care iniial nu are anse de succes.
Tehnica SCAMPER: Cuvntul SCAMPER provine de la primele litere ale cuvintelor englezeti: S - Substitute / Substituire C - Combine /Combinare A - Adapt /Adaptare M - Minify or Magnify /Minimizare sau Magnificare P - Put some part of it to other uses /Pune n alt utilizare E - Eliminate an aspect of it / Eliminare R - Reverse an aspect of it /Reversare sau rcaranjare Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape: naintarea problemei pe care dorim s-o soluionm; punerea ntrebrilor SCAMPER i determinarea produselor/ serviciilor ce s-ar putea obine. Substituirea unei pri a produsului sau a procesului prevede cutarea a ceea ce poate fi substituit Pentru a genera noi idei n baza substituirii, este necesar de gsit rspunsul la urmtoarele ntrebri: - Ce a putea substitui ca s mbuntesc produsul?
- Ce s-ar ntmpla dac a schimba produsul? Cum pot substitui locul, timpul, materialele sau oamenii? Combinarea prevede unirea a dou sau a mai multe pri pentru a realiza un produs/proces diferit sau a lrgi utilizarea acestuia. n cazul combinrii, se nainteaz urmtoarele ntrebri: Ce materiale, particulariti, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s combin? Unde pot s obin sinergia? Adaptarea, care prevede adaptarea unor pri ale produsului/serviciului pentru a modifica destinaia acestuia. In cazul adaptrii ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri: Ce pri ale produsului / serviciului pot s schimb? Cu ce s le schimb? Ce va fi dac se va schimba caracteristica componentului? Modificarea ntr-un mod neobinuit a produsului prevede micorarea sau mrirea acestuia. In cazul dat, se caut rspuns la ntrebarea: Ce se va ntmpla dac voi exagera cu vreo trstur sau cu un component? In cazul Eliminrii anumitor pri din produs se analizeaz cum se va modifica destinaia acestuia i ce produse noi vom obine. De regul, se nainteaz urmtoarea ntrebare: Ce se va ntmpla dac voi elimina o component sau o parte a acestui produs? Rearanjarea produsului/serviciului sau a prilor componente n alt mod. pentru a nainta noi idei la etapa rearanjrii, ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri: Ce va fi dac voi face asta altfel? Ce va fi dac voi schimba ordinea n care se produce sau modalitatea n care se utilizeaz? Cum pot s obin un efect invers?
Ideea de afaceri poate fi abandonat dac dup ce se face studiul de fezabilitate se constat urmtoarele riscuri: Riscul nvechirii produsului este foarte mare, iar costul i timpul cerut pentru realizarea lui este mare; piaa potenial a afacerii este foarte mic sau exist o concuren foarte puternic; nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, chiar dac piaa este atractiv; nu este format o echip de conducere care s aib calitile manageriale necesare i nici nu poate fi angajat personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv; suma necesar pentru lansarea afacerii este considerabil, ansa de intrare n afaceri pe cont propriu va fi foarte redus. Este important de reinut c, de obicei, lansarea n afaceri se face pe cont propriu, iar ansa de a' obine resurse financiare de la banc sau de la investitori este redus. Riscurile i problemele sunt cu mult mai mari n comparaie cu recompensele ce se vor obine.
In ceea ce privete scopurile elaborrii planului de afaceri, acestea sunt diverse, Cum i beneficiarii acestuia, care pot fi att interni (ntreprinztorii, managerii, proprietarii afacerii), ct i externi (creditorii, investitorii, partenerii de afaceri). Planul de afacere se recomand a fi elaborat n cazul: iniierii afacerii - pentru aprecierea realitii ideii de afaceri, determinarea perspectivelor acesteia i calcularea resurselor necesare pentru realizarea ideii de afaceri i evaluarea riscului posibil etc; cumprrii unei afaceri existente - se evalueaz nivelul riscului la care este supus ntreprinderea extinzndu-se obinerea creditelor - prezentarea planului de afaceri este o condiie obligatorie a instituiei financiare, care are posibilitatea nainte de a oferi mprumutul solicitat s evalueze perspectivele dezvoltrii afacerii, precum i ansele recuperrii fr probleme a sumei mprumutate; atragerea investitorilor - orice investitor, nainte de a oferi investiii pentru a calcula profitabilitatea plasamentului, va analiza situaia la ntreprinderea n care investete. In cazul dat se elaboreaz planul de afaceri al proiectului investiional; ncheierea contractelor - n cazul unor contracte de colaborare de lunga durat i pe sume mari, partenerii de afaceri solicit prezentarea planului ntru minimizarea riscurilor antreprenoriale. determinarea strategiei - n planul de afaceri ntreprinztorul stabilete direciile activitilor de perspectiv, evalueaz resursele disponibile, punctele tari i cele slabe ale afacerii, oportunitile i riscurile, determinnd ncotr-o va merge afacerea si cum va atinge obiectivele stabilite.
1.
Etapa de pregatire : Etapa de culegere a informatiei Determinarea tipului planului de afacere in dependenta de scopul planului Stabilirea structurii planului de afaceri : a) complet b) plan sumar c) plan operational Impartirea responsabilitatilor: singuru un delegate un consultant etapa de scriere Structura si continutul compartimentului de baza: Pagina de titlu Cuprins Sumar Comparimentul I descrierea afacerii si obiectivele II Produsele /serviciile III Planul de mk IV Planul operational V Managmentul si personalul VI evaluarea riscurilor VII prognoze financiare VIII anexe
a) b) c) 2. 3.
1. 2. 3. 4. 8.
tb sa fiescris clar, folosind termeni accesibili. stilul in descriere tb sa fie coerent si precis iar fraza sa aiba singura semnificatie. ,
tb sa fieusor de inteles de urmat. si 5. nu tb sa fie incarcat cu scheme si desene. 6. calculele financiare e bine sa fie prezentate in tabele acces 7. pentru a evidentia cei mai importanti indicatori e bine ca acestia sa fie regasiti in pla de 2- 3 ori, in comentariu,in tabel si intr-o figura.
coperta tb sa fie atractiva , insa nu tipatoare 9. tb sa aiba aspect atragator 10. pentru a evita personalizarea e indicata descrierea de la persoana a III, in unele ca poate fi utilizata prezentarea la persoana I singular sau plural 11. ideile tb sa fie formulate la modul activ 12. daca in plan sunt folosite acronime, termeni de argou, e necesar de definit acesia in glosar 13. daca investitorul sau creditorul propune o animita structura a planului e necesr de t cont de structura propusa,folosindu-se acei termeni care sunt utilizati de potentialii finantatori. 23.Planul de afaceri structura si continutul compartimentelor de baza
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Coperta contine inf. privind denumirea completa a #, scopul intocmirii planului, perioada pentru care afost emis, adresa juridica, nr de telefon,fax,nume prenumele directorului, semnatura lui, intocmiririi planului. Daca planul e elaborat pentru a obtine o finantare din partea bancii, se indica den bancii. Cuprinsul include compartimentele de baza ale planului, cu indicarea paginilor
Sumarul sunt abordate pozitiile de baza ale planului. E necesar ca aici sa fie inclus scop planului, scurta caracteristica a #, a produselor,date despre potentialul pietei, volumul de productie, in despre personal.
Compartimentul Descrierea afacerii si obiectivele I e necesar de prezentat inf. despre denumirea oficiala a #, data si nr inregistrarii, statutul juridic si fondatorii, existenta licentelor si autoriz necesare pt desfasurarea activitatii, regimul de lucru al # . e necesar de prezentat scopul , obiectivele afacerii formulate confor regulei SMART: S - specific, M masurabil, A- adaptabil , R realiste , T orientate in timp , aici realizindu-se analiza SW OT.
Compartimentul Descrierea produselor/ serviciilor II descrierea detaliata a produselor cu indicarea caracteristicilor calitative si a avantajelor.Informatii despre: caracteristicile tehnologice, ca asortiment, cantitatile anuale, ambalaj, design. Aci se vor anexa cataloage, fotografii sau schite ale produsului. III Planul de mk contine analiza: Pietei tendintele pietei, marimea ei, cota # pe piata
Clientii cine sunt cumparatorii, ce factori ii determina sa cumoere, frecventa de cumparare,puterea de cumparare
Concurentii analiza comparativa a concurentilor (3-5 concurenti), preturile,strategiile folos Strategia preturilor modalitatile de stabilire a preturilor
Distributia si vinzarea produselor vor fi canalele de distributie: vinzarea cu ridicata, vinz care directa, vinz. cu amanuntul
7. 8. 9.
IV Planul operationalprocesul tehnologic , echipamentul, spatiile de care dispunem, capacitatea de productie, pretul, contractele cu furnizorii V Managmentul si personalul componenta personalului #, formele de angajare a personalului,salarizarea pers. , masuri cu privire la pregatirea si perfectionarea pers. VI Evaluarea riscurilorse evalueaza: Riscurile ce pot aparea in activitatea # : procurare materiei prime, preturi, proces de productie, realizarea productiei, neachitari Riscuri politice Riscuri legate de conditiile climaterice nefavorabile 10.VII Planul financiar sunt 3 prognoze de baza: Progna privind rezultatele financiare (include veniturile planificate, costul vinzarilor, ch comerciale,generale si administrative) Privind fluxul mijloacelor banesti Prognoza bilantului
10.
Anexe copia certificatului de inregistrare a #, scrisori de recomandare,pliante ce descriu produsul, rezumatul testarii prod. ,curriculum citae, bilanturile pe anii precedenti.
24. Planul financiar. Pragul de rentabilitate si utilitatea practica a calculului Pragul de rentabilitatereprezinta acel volum de vinzari ,la care veniturile, consumurile si ch perioade sunt egale, iar # nu obtine nici profit si nici pierderi. Pentru calcularea pragului de rentabilitate consumurile si ch # se divizeaza in 2 : fixe si variabile. Consumurile si ch fixe (Cft) - se modifica o data cu modificarea volumului de productie sau a volum nu de vinzarilor Cons.si ch variabile (C vu) se modifica o data cu marirea sau micsorarea volumului de productie sau celui al vinzarilor. Calculul pragului de rentabilitate pentru produsele omogene : PR =Cft / Pu Cvu (Pu- pret unitar, Cvu ch variabile unitare, Cft Ch fixe unitare) Calculul pragului de rentabilitate pentru produsele neomogene : Cvt PR= Cft / 1- -----------(Vv volumul vinzarilor,) Vv
utilitatea practica a calculului pragului de rentabilitate : de rentabilitate permite luarea deciziilor pragul manageriale cum ar fi : stabilirea valorii minime a pretului de vinzare, determinarea sumei maxime de consumuri si ch totale, calculul momentului temporar al atingerii situatiei de echilibru, justificarea capa de productie. Stabilirea valorii minime a pretului de vinzare stabileste pornind de la constatarea ca in pragul de se : rentabilitate veniturile din vinzari sunt egale cu cons. si ch. Totale Pvm = Cft / Q +Cvu Stabilirea sumei maxime de cons. si ch. Totale: cunoscind pragul de rentabilitate, se determina suma max. De cons. si ch. Totale Calcularea momentului temporar al atingerii situatiei de echilibru:
MT = Nr de zile * Vv (PC) / Vv (Vv(PC)- volumul vinzarilor in punctul critic) 25. Deschiderea unei noi afaceri avantaje si dezavantaje Avantaje: Implimentarea nelimitata a propriilor idei Satisfactia de a crea o # de la zero Evitarea mostenirii unei reputatii indoielnice a fostului proprietar Posibilitatea de a selecta, motiva si dezvolta independent personalul Posibilitatea de a crea afacerea pornind de la viziunea proprie Alegerea amplasamentului afacerii Dezavantaje: Costul ridicat legat de lansarea in afaceri, procurarea echipamentului Timp indelungat pt lansare Alegerea unei afaceri care nu este cea mai potrivita. Evaluarea arata ca ca ideea are perspective, insa realitatea a demonstrat ca nu-i asa. Saturatia pietei sau existenta unei concurente puternice Riscul legat de realizarea unei idei noi Eforuri personale mari pt a lansa afacerea
26. Alegerea statutului juridic. Formele organizatorico- juridice de baza Fondatorul tb sa decida daca: Este capabil sa lucreze in echipa sau prefera sa se bazeze numai pe propriile pute E pregatit sa-si asume complet responsabilitatea sau doreste sa o imparta cu o alta persoana In ce domeniu doreste sa se lanseze Cum va fi tinuta evindenta contabila In functie de raspunsurile date intreprinzatorul alege statutul #. Conform legislatiei R. M activitatea de antr. Poate fi desfasurata in calitate de pers. Fizica intreprinz individual, sau in calitate de pers. Juridica. Patenta de intreprinzatoreste un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorulu sa desfasoare genul de activitate de intrepr. Indicat in ea in decursul unei anumite perioade de In baza patentei se poate desfasura : comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de panificatie,confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv. contabile si juridice. Ea se elibere termen de 3 zile.Taxa depinde de domeniul de activitate si de locul unde se va desfasura. Beneficiile patentei: e necesara efectuarea operatiilor de casa , nu e necesara prezentarea darilor de nu seama financiare si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in a titularului. Limitele patentei: elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi se transmis altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu-i e numarul clientilor pers. juridice. Intreprindere individuala cea mai accesibila forma. Poate fi intemeiata de o singura pers. sau de membrii unei familii, nu permite investitii sau riscuri mari, modalitatea de inreg. e simpla. Este dificil de atras lucratori inalt calificati, deoarece un profisionist poate sa ceara o remunerare mai mare decit intr poate oferi. Forma respectiva poate fi utilizata cind veniturile sunt nu prea mari, iar riscurile reduse. Gospodaria de fermieri particularitatea formei consta: poate fi practicata doar in sectorul agrar, trebu sa se bazeze pe cel putin 50% din munca personala a membrilor ei, inregistrarea se face la priamria localitatii la care se afla lotul de pamint. SRL poate fi fondata de o singura pers. Fizica sau juridica, iar numaru maximal nu trebuie sa depase 50 persoane. Avantaje:usor de format, riscuri financiare mai mici, conducerea relativ simpla, asiciatii raspund in limita cotei lor. Dezavantaje existenta obligatoria a capitalului social, posibiliatea aparitiei uno : dezacorduri intre asociati, dificultati relative in obtinerea unor sume de capital. SA E societatea comerciala a carei capital social este in intregime impartit in actiuni. SA este persoa juridica si poate fi de tip inchis si deschis. Avantaje:transferarea proprietetii, o durata de viata indelungata,
raspunderea proprietarului in limita valorii actiunilor ce-i apartin. Dezavantaje: cheltuieli si formalitati mari pentru inregistrare, cunducere complicata. Cooperativa de productiee- fondata de 5 sau mai multe persoane, rasounderea este in limita aportulu adus, capitalul social nu e indicat. Societate in nume colectiv:sau mai multe pers. ,max 20, asociatii poarta raspundere nelimitata 2 Societate in comandita: asociatii sunt comanditari (conduc) si comanditati (nu conduc)
27. Patenta de intreprinzator alternativa de desfasurare a activitatii de intreprinzator Patenta de intreprinzatoreste un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorulu sa desfasoare genul de activitate de intrepr. indicat in ea in decursul unei anumite perioade de In baza patentei se poate desfasura : comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de panificatie,confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv. contabile si juridice. Ea se elibere termen de 3 zile, de catre Inspectoratul Fiscal de Stat. Taxa depinde de domeniul de activitate si de lo unde se va desfasura. Beneficiile patentei: e necesara efectuarea operatiilor de casa , nu e necesara prezentarea darilor de nu seama financiare si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in a titularului,desfasurarea activitatii nu impune inregistrarea de stat a titularului si primirea licentei Limitele patentei: elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi se transmis altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu-i e numarul clientilor pers. Juridice. 28.Determinarea denumirii afacerii
Aspectul juridic: Afacerea nu poate folosi o denumire care coincide sau se aseamana cu denumirea altei afaceri care e deja inregistrata Pentru a folosi in denumirea afacerii numele unei personalitati istorice e necesara autoriza Guvernului sau acordul rudelor In cazul utilizarii a numelor proprii, care nu coincid cu numele participantilor la constituirea organizatiei, e necesar de avut acordul persoanei respective Pantru Intr.Individuala, societate in nume colectiv si societate in comandita denumirea inc numele de familie Daca mai multe persoane au prezentat pentru inregistrare nume ce coincid sau se aseam dreptul de inregistrare il are firma care a depus prima cererea Aspectul comercial: Sa prezinte o idee unica si originala originalitatea poate fi obtinuta prin imprumutare unor cuvinte din alta limba Sa fie sugestiva sa trezeasca asocieri pozitive, legate de domeniu de activitate Sa fie concisa si laconica optimal 2-3 silabe Sa fie estetica sa trezeasca emotii pozitive Sa fie usor de pronuntat, scris si memorat Sa nu dea interpretari confuze in alta limba Sa tina cont de evolutia afacerii
29. Finisarea procedurii infiintarii unei afaceri 30.Licentierea activitatii de antreprenoriat Licenta pt practicarea unor genuri de activitate esteact prin care se atesta capacitatea si dreptul un titularului de a desfasura un anumit gen de activitate si dreptul titularului de a desfasura un anumit gen activitate in conditii care sa asigure calitatea si siguranta marfurilor si serviciilor. Licenta se elibereaza de Camera de Licentiere. De Primarie se elibereaza doar pt : comertul cu aman al produselor alcoolice si transportul de pasageri intermunicipal, orasanesc si in localitati. Termenul delicentiere si pretul sunt stipulate in Legea privind licentierea.
Procurarea unei afacei deja existente reprezinta una din modaliattile de lansare in afaceri ca si in celelalte cazuri inainte de a lua decizia privind procurarea unei afaceri este necesara de analizat toate avantajele si dezavantajele Avantajele procurarii unei afaceri : Durata de lansare este relativ mica, deoarece deja intreprinderea exista, care dispune de personal calificat, utilaje necesare, relatii stabilite cu clientii si furnizorii. Obtinerea unor venituri imediate. Existenta unei amplasari favorabile. Folosirea experientei si relatiilor vinzatorului, deoarece de acum intreprinderea are un nume cunosc piata, sunt stabilite relatiile cu furnizorii de materiale si materii prime. Existenta personalului calificat. Reducerea riscului, deoarece in comparatie cu intreprinderile noi create, are o piata de desfacere si experienta in domeniul respectiv. Dezavantajele : Posibilitatea procurarii unei intreprinderi neprofitabile. Existenta unui personal necalificat, pentru instruirea acestuia fiind necesare cheltuieli financiare si timp. Personalul calificat nu accepta sa lucreze pentru noul proprietar. Mostenirea unei reputatii indoielnice. Existenta unor fonduri fixe necorespunzatoare, cum ar fi, echipamentul uzat moral si fizic, spatii c necesita mari cheltuieli pentru reparatie si intretinere. Amplasament nefavorabil. Dificultati in efectuarea schimbarilor, ca urmare a acosturilor ridicate pentru aceasta si rezistenta d partea personalului.
Procesul de cumparare a unei afaceri existente incepe cu : 1. gasirea afacerii pe care dorim sa o procuram. 2. determinarea motivului vinzarii. 3. diagnosticarea afacerii : diagnoza tehnica : echipamentul existent si tehnologia utilizata. nivelul calitatii productiei si nivelul inovatiilor. diagnoza resurselor umane : calificarea personalului. Experienta. Stagiu. Virsta. Relatii din colectiv. Marimea salariilor. diagnoza financiar-contabila : cheltuielile suportate de intreprindere si veniturile obtinute. Situatia fluxurilor de numerar. Rentabilitatea. Lichiditatea financiara. Capacitatea de plata. diagnoza comerciala : tendinte de dezvoltare a pietei. Marimea pietei si cota pe piata. Clientii si structura clientelei. Concurentii. Amplasamentul. Produsul. diagnoza juridica : se analizeaza documentele referitoare la legalitatea constituirii afacerii si contracte incheiate, la dreptul de proprietate, fondatori, cota acestora in capitalul social al societatii.
cladirii,etc.
Informatia despre terenul pe care este amplasata afacerea, caracteristicile fizice ale
4. evaluarea costului efectiv Evaluareareprezinta procesul de determinare a valorii intreprinderii la o data concreta, tinindu-se cont de factori fizici, economici, sociali si de alta natura care influenteaza asupra valorii intreprinderii. 5. negocierea conditiilor contractuale. 6. incheiere contractului de vinzare-cumparare, care este legalizat de notar, urmat de transferul de proprietate.
Valoarea intreprinderii o anticiare a sperantei de cistig din vinzarea ei imediata su din cumpararea ei pent este exploatarea viitoare. Cel mai frecvent se utilizeaza urmatoarele metode de evaluare : 1. metoda bazata pe comparatie presupune ca valoare intreprinderii scoase la vinzare va fi aceeasi c afacerile similare vindute anterior. Aceasta metoda poate fi imposibila, deoarece exista dificultati in obtinerea informatiei despre intreprinderea analogica, care, de regula poarta un caracter confidential. 2. metoda veniturilor viitoare permite intreprinzatorului sa calculeze veniturile ce le va putea obtine viitor, timpul necesar pentru rascumpararea cheltuielilor, precum si sa aprecieze daca investitia data este avantaj sau reprezinta o pierdere. 3. metoda patrimoniala presupune ca valoarea intreprinderii este egala cu valoarea activului net con si se calculeaza ca diferenta dintre valoarea contabila a activului intreprinderii si valoarea contabila a datoriilor : Activul net = Total Activ ( DTL DTS)
4.
metoda mixta reprezinta o combinare a mai multor metode. La aceasta metoda se ia in considerar activele materiale cit si cele nemateriale, si anume goodwill-ul. Goodwill-ul reprezinta excedentul valorii globale a unei intreprinderi, la o anumita data, comparative cu valoarea atribuita elementelor din activul bilantului la acee data.
Cuvintul franchise este de origine franceza, si conform unor surse semnifica eliberarea de la robie, alte surse s de taxe vamale si impozite. Cu timpul semnificatia lui sa modificat si astazi franchisingul reprezinta intelegerea intre vinzator (franchiser) si cumparator(franchisee) privind oferirea unor drepturi (de a folosi marca comerciala, tehn etc) in schimbul unei plati pe o anumita perioada de timp. Primele elemete ale sistemului de franchising au aparut la finele secolului XIX-inc. Sec. XX cind compania Singer(companie de producere a masinilor de cusut) si General Motors in SUA au inceput sa realizeze produsele prin intermediul dealerilor, care obtineau o licenta speciala pentru aceasta. Sistemul de franchising sia luat avintul in SUA intre anii 50-60 ai sec. XX. In Europa primele elementeale sistemului de franchising au aparut in anii 70 in Franta. In prezent, din tarile europene, cel mai raspindit franchising este in Germania. In RM aparitia franchisingului sa datorat adopatarii in 1997 a Legii cu privire la franchising. Avem inca un n redus de frachisee, printre care Mango, La Boucherie Mcdonalds Fornetti, etc. , ,
In literatura de specialitate se disting mai multe clasificari ale tipurilor de franchising : 1 dupa obiectul oferit in franchising: franchisingul numelui franchiserul ofera franchiseelui dreptul de a folosi marca sa comerci franch comercial oferirea dreptului de a realiza produsele sale pe un teritoriu limitat. franch corporativ franchiserul ofera un pachet complet al afacerii, care a fost deja probat s cunoscut pe piata. 2. dupa profilul partiocipantilor : a) - producator producator ; - producator vinzator cu ridicata ; - producator vinzator cu amanuntul ; b) - vinzator cu ridicata - Vinzator cu ridicata - vinzator cu ridicata vinzator cu amanuntul
c) Vinzator cu amanuntul vinzator cu amanuntul ; d) Intreprinderea prestatoare de servicii - Intreprinderea prestatoare de servicii 3. dupa numarul de intermediari : a) francising direct presupuna incheierea unui contract direct cu fiecare franchisee locala, asigurindu-se o legatura strinsa dintre franchiser si franchisee. b) master franchising master franshisingul devine un element de legatura dintre franchiser si franchiseele l si joaca un rol de franchiser in regiunea data, incheiind contracte cu subfranchiseele, precum si verificind respec acestora.
Inainte de a lua decizia privind procurarea unei franchisee este necesar de analizat avantajele si dezavantajele ce ofera forma data de relatii contractuale, astfel se evita situatiile dificile care ar putea aparea in urma incheierii ac Exista citeva etape in cadrul sistemului de franchising :
1) 2)
Autoevaluarea intreprinzatorul decide daca elo este gata sa renunte la independenta s in afacere, este dispus sa respecte prevederile contractului, sa imparta veniturile obtinute cu proprietarul franchis franchisingului ? La etapa evaluarii este necesar de tinut cont de avantajele si dezavantajele ce le ofera franchisingul atit franchiserului, cit si franchiseeului : Avantajele franchiserului : posibilitatea relativ rapida de asi extinde propria afacere. evaluarea franchiseruluise cauta raspuns la urm. Intrebari: durata de activitate a franchiserului pe piata. are sau a avut procese juridice, daca da, din ce cauza ? cine este proprietarul franchisei ? cite franchise sunt ? cine sunt celelalte franchise ? ce tipuri de sustinere ofera franchiserul ? care sunt conditiile contractului de franchising ? cit de populara este marca ? pretul? ce va cistiga personal intreprinzatorul de la desfasurarea activitatii in baza
Obtinerea veniturilor suplimentare din taxele de franchising. Indiferent de tipul de franchising, franchiseeul trebuie sa plateasca :
taxa initiala unica -reprezinta o suma fixa achitata pt dreptul de a practica afacerea sub marc franchiserului, pe un anumit teritoriu, precum si o recompensa a cheltuielilor efectuate de franchiser
franchise. Reducerea cheltuielilor legate de distributia si marketingul produselor, deoarece, acestea sunt partia acoperite de catre franchisee prin taxa pt publicitate: Taxa pt publicitatese calculeaza in procente din cifra de afaceri inregistrata. Conducerea mai eficienta si mai profitabila. Avantajele franchiseeului : Franciseeul are o sansa mai mare de succes Investitii initiale mai reduse Asistenta manageriala si de marketing Produse si servicii de calitate standard Cheltuieli reduse pt promovarea produselor si serviciilor. Dezavantajele franchiserului :
Acordarea unui sprijin tehnic si uneori chiar financiar franchiseeului pe toata perioada contractului franchising Dificultati in efectuarea controlului Afectarea prestigiului franchiserului, in cazul in care franchiseea falimenteaza Dificultati in pastrarea confidentialitatii informatiei Dezavantajele franchiseeului Firma nui apartine niciodata cu adevarat Costul ridicat al franchisei si contributia la profit Respectarea riguroasa a tuturor operatiunilor standardizate Linie limitata de produse Aria geografica limitata Politica preturilor si a reclamei este dictate de franchiser.\
Baza relatiilor de franchising este evidentiata in contractul de franchising, incheierea caruia este obligatorie. Des acest contract este numit contract de concesiune. Cel mai des contractele de franchising se incheie pe o perioada pina la 15ani, exceptie face compania McDonalds, care practica incheierea contractelor pe o perioada de 20ani. Deoarece exista o mare varietate de tipuri de franchising, datorita diversitatii domeniilor de aplicare si diferit drepturi acordate, nu exista un contract universal de franchising. Franchiserii, de obicei, isi elaboreaza propriile contracte-unificate pe care le propun pentru semnare franchiseelor.
Pina in prezent, numai in SUA, Romania si RM au fost adoptate legi speciale pt activitatea de franchising. Le RM cu privire la franchising contine in sine dispozitii care , in cazul initierii unei afaceri de franchise, permite re optima a raporturilor de franchising. Spre deosebire de tarile occidentale, unde franchisingul a capatat o evolutie si ascendenta se manifesta printr-un succes considerabil, in RM, cu parere de rau nu a avut loc efectul dorit, desi de jure si de facto o lege speciala si posibilitati reale de implementare a ei. Beneficiile pt operare in RM includ forta de munca eftina si costurile scazute pt publicitate. Totodata exista s nivel scazut al puterii de cumparare, precum si calitatea joasa a serviciilor pe piata. Deoarece o buna parte a bun si serviciilor oferite de intreprindeerile ce reprezinta companii straine st destinate clientilor cu venituri medii si m volumul de vinzari al acestora depind in mare parte de situatia economica din tara si cresterea puterii de cumpar populatiei. Principalele domenii de activitate economica cu un potential inalt de aplicare a sistemului de franchising in M sunt : comertul cu amanuntul, alimentatia publica, serviciile auto, serviciile medicale, serviciile menajere, sfera constructiilor, educatia si cursurile de perfectionare, serviciile sociale si unele ramuri din sfera productiei. . Avem un numar redus de frachisee, printre care , La Boucherie Mcdonalds Fornetti, etc. Mango , , Reiesind din necesitatile actuale si oportunitatile identificate se propun urm directii de sprijinire a dezvoltarii franchisingului in RM : Impulsionarea ofertei si stimularea cererii de franchiza pe; piata Consolidarea si crearea cadrului legal si institutional specific franchisingului ; Si nu in ultimul rind dezvoltarea spatiului informational al franchisingului.
Este deja proverbiala afirmatia ca 3 factori care conditioneaza succesul afaceii amplasamentul, exista amplasamentul si inca amplasamantul magazin poate prospera in cazul unui amplasamant favorabil. . un La alegerea amplasamentului unui amgazin este necesar de tinut cont de starea economica si demografica a z unde va fi amplasata aceasta ; venitul mediu al unei familii ; capacitatea de cumparare a clientilor ; virsta cumparatorilor preferintele acestoracererea la oficii si apartamente ; ; ; preturile la spatiile comerciale si locative si compararea acestora cu preturile din alte sectoare . De asemenea, la alegerea amplasamanetului unui magazin este necesar de a analiza si alti : factori ca Numarul si structura populatiei si puterea de cumparare a acesteia. Natura produsului si frecventa cumpararii diferitelor produse Intensitatea traficului pietonal. Apropierea concurentilor. Vecinatatea cu alte afaceri
Numarul locurilor de parcari. Costul amplasarii. Conditiile contractului de incheiere. Imaginea localului. Reglementari si norme specifice. Accesibilitatea pt clienti.
Alegerea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servicii, depinde de specificul activitatii. Pentru o afacere ocupa, de ex. cu reaparatia si deservirea copiatoarelor, amplasarea nu joaca un rol decisiv. Intreprinzatorul se deplaseaza la client, deoarece acesta viziteaza foarte rar afacerea. In cazul dat este important nu atit amplasamen posibilitatea de a ajunge repede la client, solutionind problema aparuta. ex. in cazul unei frizerii, un atelier de Insa, de confectii, curatatorie chimica, aceste afaceri trebuie sa fie localizate in apropierea clientilor. Amplasarea departe consumatori ii va determina pe unii clienti sa aleaga alta afacere amplasata in apropiere, exceptie face prestarea servicii unicate. La stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servici este necesar de tinut cont de urm factori : Existenta transportului public. Existenta unui numar suficient de locuri de parcare Posibilitatea extinderii ulterioare a afacerii. Cit de usor si de repede pot gasi clientii afacerea. Marimea cheltielilor suplimentare pt promovarea amplasamentului respectiv, etc.
41.
Aici se va tine cont care din amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung. Deoarece modific amplasamentului, de regula, necesita mari costuri legate de demontarea echipamentului, transportarea, montarea acestuia la noul loc, pregatirea spatiilor,etc. Criterii pt alegerea amplasamentului: Disponibilitatea foreti de munca calificate Apropierea de sursele de materie prima Apropierea de pietele de desfacere pt bunurile finite Accesul la caile de transport Costul transportului Costal si calitatea utilitatilor Prevederile legale referitoare la protectia mediului inconjurator De asemenea, se ia in calcul specificul activitatii.
42.
Pt evaluarea variantelor de amplasamnet, una din metodele recomandate este metoda de evaluare a factorilor rel pt decizie sau analiza factoriala. Initial se enumera cei mai importanti factori legati de decizia localizarii. Fiecarui factor i se atribuie un coeficient de la 0 la 1 in functie de importanta acestuia pt decizia de localizare, cu conditia ca in suma sa se obtina coeficientul 1. urmeaza evaluarea fiecarei varinate, prin notare de la 1 pana la 5 Astfel inmultind coeficientul cu numarul de puncte, se obtine scorul pt fiecare factor si fiecare varianta. Astfel, a varianta de amplasament care are cel mai inalt scor total poate fi considerata ceamai promitatoare varianta.
43.
Este o metoda netraditionala de amplasarea a afacerii, de reguka, aceasta afacere este una micro, activitaea carea poate fi realizata la distanta. Avanataje: reducerea cheltuielilor pt chiria oficiului cheltuieli legate de intretinere, plata pt energia electrica pot fi trecute la cheltuielile intreprin reduecrea cheltuielilr de timp pt deplasarea la serviciu practicarea unui regim liber si flexibil Dezavantaje: este dificil de delimitat obligatiunile de serviciu si cele de familie
autoizolarea la domiciliu cere o autodisciplina de la intreprinzator pt a-l motiva spre realizarea obiectivelor propuse
44.
O alta alternativa de amplasare a afacerii. Incubatorul reprezinta o institutie specializata, ce ofera spatii intreprin mici nou create pe un termen de la 1 pana la 3 ani. Avantaje: pretul pt chirie este mic exista o dotare minima pt desfasurarea activitatii de birou, reducandu-se cheltuilile necesare demararea afacerii afacerile incubate benficiaza de servciii de secretariat, telefon, fax, copiator, bufet, etc se beneficiaza de asistenta si suport profesional din partea administratiei si a consulatantilor incubatorului Dezavanataje: amplasarea este temporara si peste 2-3 ani intreprinderea incubata tb sa paraseasca oficial
45.
afacerea virtuala
dezvoltarea rapida a intrenetului a contribuit la aparitia unor afaceri exclusiv virtuale, ceisi desfasoara activitatea in sistemul on-line, fere a avea nevoie de un spatiu fizic. Exemple de afaceri virtuale pot servi magazinele virtua mtoarele de cautare, site-urile de tranzactii etc. Aici amplasarea se reefra la amplasarea afacerii in spatiul interne de ales domenul (adresa ce identifica afacerea in reteaua internet). In RM, de regula , se practica domenul md.
46.
Pentru a evalua necesarul de resurse pt deschiderea unei afaceri este necesar de a evalua obiectivele afacerii, ve asteptate. Initierea unei afaceri, de cele mai dese ori, se face pe cont prorpriu, iar sansa de a obtine resurse financiare de la sau de la investitori este mica. De aceea, necesarul de mijloace financiare necesare pt pregatirea si inceperea acti se determina pri planul de afaceri, atunci cand se va evalua viabiliattea afacerii sale. Astfel, este oportun de aalacatui o lista a cheltuielilor necesare pt pregatirea si lansarea afacerii. In primul rand, este necesar de luat in calcul cheltuielile suportate pt efectuarea formalitatilor legale, indispensab inceperea afacerii: inregsitrarea facaerii confectionarea stampilei deschiderea contului bancar licentierea activitatii obrinerea autorizatiilor necesare O cota considerabila in cheltuielile de initiere le constituie cele atribuite pt alegerea amplasamnetului: cumparar inchiruirea spatiilor, construirea sau renovarea. Cumpararea mobilierului si echipamentului reprezinta alt domen investitii. In calcul se iau si cheltuielile suportate pt formarea stocurilor de materii prime si materiale necesare pt desfasurea activitatii. Alte cheltuieli ar fi: cheltuieli legate de promovare editarea cartilor de vizita, realizarea si plasarea panourilor publicit publicarea anunturilor in ziare etc cheltuieli legate de salarizarea personalului taxe si impozite cheltuieli neprevazute
47.
Realizarea potentialului economic si dezvoltarea lui depind, in maremasura, de posibilitatile de finantare. Sursele de finantare pot fi: I. surse interne economiile personale principalul mijloc de finantare pt intreprinzatori, mai ales la etapa d lansare in afacere. Avantajul este lipsa obligatiei de rambursare a imprumutlui. Insa aceste surse sunt limitate. Profitul se efectueaza la o etapa mai avansata de dezvolatre a afacerii
II.
Amortizarea aceasta metoda este mai putin utilizata surse externe imprumuturi surse comerciale, utilizarea carora cere o anumita rambursare, de ex. creditul bancar imrumuturi de la parteneri de afaceri companiile de asigurari surse financiarede dezvoltare: agentii de stat ce finanteaza sectorul IMM liniile de crediatre a BERD, BIRD, BM, FMI proiecte, programe internatioanle surse netraditionale: leasing, factoring, business-ingeri, franciza, compnaii de risc asociatii de economii si imprumut
48.
Creditul bancar reprezinta o sursa de finantare externa, utilizata pt completarea capitalului necesar lansarii si dez cu succes a afacerii. Procedura de creditare: vizita initiala prezentarea dosarului cerere, planul de afaceri, rapoarte financiare pt ultim ani, contracte de intentii, informatii despre bunurile ce vor fi gajate, documente de constituire a intreprinderii analiza si vizita pe teren convocarea comisiei de creditare se aplica principiul 5C client cine este el, ce reprezinta, imaginea lui capacitatea de plata contributia clientului (cate % din costul creditului) existenta gajului (gaj inregistrat si amanet, gaj de ipoteca, gajul marfurilor, gajul d intreprinzator) conditiile generale incheierea contractului de creditare/imprumut, se anexeazagraficul de rambursare a creditului Pentru determinarea costului creditului se calculeaz rata nominala a dobnzii bancare, care reprezint partea profit ce o cedeaz ntreprinztorul bncii pentru folosirea creditului. Nivelul dobnzii bancare difer in funcie de cererea si oferta de credit, destinata creditului, termenul de scadenta etc., pentru calcularea lui se folosete urmtoarea relaie: D = (C x Rd x T)/(360 x 100) unde: D - mrimea dobnzii; C - suma creditului; Rd - dobnda bancara, %; T - numrul de zile efective de creditare. In practica, cel mai frecvent, se aplica metoda rambursrii creditului in transe egale, cnd mrimea creditului se mparte la numrul de rambursri. Pentru calcularea mrimii dobnzii, folosim metoda rambursrii in transe egale.
49.
Leasingul este o forma de finantare, deoarece se bazeaza pe 3 principii de baza: termen de scadenta, rambursabil plata. Procesul de leasing: beneficiarul (locatarul) solicita firma de leasing (locatorul) pt obtinerea in leasing a echipamentului necesar firma de lesing incheie 2 contracte: de vanzare cumparare cu producatorul si de leasing cu beneficiarul firma de leasing achita intreprinderii producatoare pretul echipamentului are loc livrarea echipamentului locatarului locatarul achita firmei de leasing plata chirie pt folosirea echipamentului Dupa gradul de rascumparare se deosebesc tipuri de leasing:
1. financiar prevede ca beneficiarul pe intreaga perioada a contractului achita in rate suma care recupereaza integral (sau aproximativ) valoarea echipamentului la momentul procurarii lui, plus o dobanda pt ac mijloacelor de credit si un comision societatii de leasing
2.
operational se utilizeaza pe o perioada maimica decat termenul de amortizare a echipamentului, i expirarea termenului contractului de leasing echipamentul poate fi inchiriat din nou sau returnat companiei de le
Avantajele leasingului: permite s obin mijloace de producie necesar i s nceap exploatarea acestora n lipsa unor resurse financiare suficiente, mijloacele fixe pe ntreaga perioad a contractului se afl n bilanul companiei de leasing, beneficiarul duce evidena acestora, reducndu-se astfel mrimea impozitului pe imobil, plata pentru chirie se include n costul produciei ce micoreaz suma venitului impozabil al beneficiar peste 2-3 ani are posibilitatea s procure echipamentul la valoarea lui rezidual sau s ncheie un nou contract de leasing la un pre mai redus, plata pentru chirie se efectueaz dup instalarea echipamentului, astfel beneficiarul are posibilitatea de efectua plile din mijloacele obinute de la realizarea produciei fabricate pe echipamentul dat, Dezavantajele leasing ului: lesorul nu este proprietarul mijloacelor fixe i nu le poate pune n gaj, suport riscul uzurii morale a echipamentului.
50.
Termenul factoring provine din limba latin de la cuvntul factor ce semnific o persoan , care activeaz n numele i pentru alt persoan. Factoringul semnific o nelegere privind procurarea de ctre banc sau alt firm-factor de la client, numit aderent, a creanelor (facturilor) sale comerciale nainte de scaden. O firm poate conveni cu cei care cumpr mrfuri de la ea s-i plteasc facturile ntr-o perioad de timp viitoare, stabilit n momentul tranzaciei (ex. 30 zile). Dac firma are nevoie de bani imediat, poate apela la serviciile unei companii factor p/u ncasarea mai rapid a contravalorii mrfurilor vndute pe credit de 30 zile. n rezultatul acestei operaiuni ntreprinderea vinde creanele sale firmei factor, care n decurs de 2-3 zile achit de la 70 pn la 90% din valoarea total a facturilor n avans. Firma ntiineaz clientul c datoriile lui au trecut de la furnizor la ea i toate problemele se vor soluiona prin intermediul ei. Restul sumei 10-30% fiind achitat de ctre firma factor nu mai trziu de 2-3 zile dup ce a ncasat de la client suma prevzut n factur. Comisionul pentru servicii constituie 0,5 2,5% de la valoarea contractului, incluznd plata pentru administrarea facturilor. Factoringul este eficient pentru productorii i vnztorii cu ridicata, la care termenul de plat a facturilor es 3 luni. Avantajele factoringului: ntreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare n bani n numerar la momentul necesar se reduce riscul insolvabilitii, deoarece firma factor asigur ncasarea contravalorii facturilor Dezavantajele factoringului: costul ridicat, deoarece aderentul trebuie s achite att comisionul, ct i o dobnd pentru plile anticipat, transfernd toate creanele sale firmei de factoring, aderentul poate pierde o parte din clieni, deoarece factor este foarte exigent cu debitorii, acceptnd numai acei care sunt n stare s respecte la timp scadenele.
51.
Managemntul si antreprenoriatul sunt 2 aspecte diferite ale unuia si aceluiasi proces. Intreprinzatorul care nu po conduce este sortit infrangerii. Mg antreprenorial ansamblu de tehnici, metode si proceduri ce permit intreprinderii sa-si stabileasca obiective le atinga prin planificare, organizare, motivare si control. Particularitati:
in cadrul afacerii mici, intreprinzatorul este si managerul afacerii managerul proprietar este intotdeauna la curent cu totul ce se petrece in intreprindere deciziile se iau rapid stilul de conducere ce este practicat este puternic influentat de personalitatea acestei persoan Stilurile manageriale modul specific de a gandi, de a actiona, de a se comporta, un sistem de modalitati si acti scop bine determinat, de interventie in activitatea celor condusi prin influentarea lor activa. Ele pot fi: autoritar democrat permisist
52.
Functiile manageriale: I. planificarea ce, ce resurse, unde se vrea a ajunge (plan de afaceri) II. organizare ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii resurselor umane, materiale, financiare de care disoune intreprinderea, cu maxima eficienta. Exercitarea functiei de organizare presupune: stabilirea gruparea si structurarea activitatii crearea si distribuirea rolurilor ce decurg din activitatile de grupare si structurare desemnarea responsabilitatilor pt rezultate stabilirea unor reguli detaliate si sisteme de lucru III. antrenare/motivare actiunea managerilor de atragere a personalului pt caintreprinderea sa functioneze normal si sa obtina performante economice, sociale. Motivarea este de fapt, un proces in care oamen alternative de comportament in scopul de a-si atinge telurile personale. IV. Control un ansamblu de actiuni prin care se urmareste in ce masura rezultatele obtinute sunt identice cu cele stabiliate anterior Etapele: Se stabilesc standarde Se masoara rezulatele Se compara rezulatele efective cu cele planificate Stabilirea abaterilor Masuri de corectie
Afacerea ta online va avea costuri foarte mici in comparatie cu afacerile clasice. Afacerea ta va fi operationala in timp ce tu nu esti implicat in procesul de vanzare. Site-ul tau va "lucra" in mod automat prezentand oferta tuturor celor care il viziteaza fara deosebire, nu conteaza starea de spirit a celui care cumpara. Venitul va fi generat sub forma de venit pasiv. Venitul pasiv este venitul care apare in urma vanzarii unui produs pe care l-ai realizat o singura data si care se vinde atat timp cat exista cerere - 1 an, 2, 3, 20... fara sa te implici in vanzare! Poti face cate site-uri doresti: 3, 10, 100..; tu hotarasti, generand profit aferent. Procesul de vanzare este instantaneu, eliminandu-se eventualii intermediari. Nu ai nevoie sa te ocupi de stocarea si transportul marfurilor. Tot ceea ce iti este necesar este un spatiu web (hosting) adecvat. Nu ai nevoie de angajati, secretara sau sefi. Cu ajutorul celor mai bune soft-uri iti vei putea automatiza afacerea astfel incat site-ul tau va lucra pe "pilot automat". Cel mai mare avantaj este ca site-ul tau va putea fi accesat din orice colt al lumii (de ex. din Australia sau Peru), avand vizibilitate si adresabilitate globala, poti lucra de la biroul tau de acasa, singurul lucru necesar fiind computerul tau conectat la Internet. Ai drept de revanzare asupra pachetului de produse software si template-uri. Pretul il hotarasti doar tu.
locului de trai sau propunerea de vanzare a afacerii pana la faliment, sau influenta factorilor politici si legislativi, evolutia generalaa a economiei, inflatia, rata dobanzii, costul resurselor financiare etc.
59. solutii de depasire a problemelor antreprenoriale 60. metode de incetare a activitatii unei afaceri mici
O caracteristica definitorie a micului business este durata de viata scurta a acestuia si o ridicata rata a mortalitii. Studiile de specialitate efectuate in tarile europene au demonstrat, ca 2 din 3 ntreprinderi mici i nceteaz activitatea la finele celui de-al doilea an de activitate. Cu toate ca la noi nu exista o astfel de statistica, numrul ntreprinderilor micului business ce se lichideaz este c mai mare, in comparaie cu ntreprinderile mari. Metode de incetare a activitatii: Incetarea temporara a actiivtatii Incetarea definitiva a activitatii
ntreprinderea se lichideaz prin hotrrea: Fondatorilor, in conformitate cu condiiile prevzute de documentele de constituire a ntrepri inclusiv in legtur cu expirarea termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiva sau cu at scopurilor pentru care a fost nfiinat; Instanei de judecata in caz de: 1. faliment al ntreprinderii; 2. declarare a documentelor de constituire ale ntreprinderii ca fiind nule; 3. nclcarea cerinelor, stabilite de legislaie, privind desfurarea unui anumit gen de activitate care se explica lichidarea ntreprinderii; 4. expirarea termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiva sau dup atin scopurilor in care a fost nfiinat (la cererea procurorului sau a Camerei nregistrrii de Stat pe lng Mi Justiiei), daca fondatorii ntreprinderii nu au luat hotrrea de lichidare; 5. neprezentarea drilor de seama contabile si statistice privind activitatea ntreprinderii pe o perioa depete un an; 6. alte temeiuri stabilite de Lege. Fondatorii anun creditorii ntreprinderii despre lichidarea acesteia cu 3 luni nainte de expirarea d de activitate a ntreprinderii sau imediat dup atingerea scopurilor in care a fost nfiinat i dup public Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare. Termenul limita de naintare a creanelor de ctre creditori trebuie sa fie nu mai mic de 2 lu momentul publicrii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului de lichidare. Lichidarea ntreprinderii se efectueaz de ctre Comisia de lichidare sau de lichidator, desemn fondatori (asociai) sau de instana de judecata, care publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova inf despre lichidarea ntreprinderii. Daca in procesul lichidrii ntreprinderii se stabilete ca datoriile acesteia depesc activele, di cauza ntreprinderea nu este in stare sa execute creanele creditorilor, fondatorii (asociaii) sunt obligai sa acio judecata cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau sa-si anuleze hotrrea cu privire la lic ntreprinderii. Comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii), dup executarea tuturor creanelor credit intocmeste bilanul de lichidare si l prezint, odat cu predarea bunurilor ramase ale ntreprinderii, fond (asociailor) acesteia, instanei de judecata, prin a cror decizie a fost nfiinat. Creanele creditorilor fata de ntreprinderea ce se lichideaz se executa in urmtoarea ordine: 1. Creanele cetenilor fata de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor s legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plailor respective pe unitate de timp. 2. Creanele lucratorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioa pana la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare. 3. Achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pana la un an precedent lurii hotr lichidare. 4. Alte creane creditorilor. Creanele neexecutate din cauza insuficientei de bunuri ale ntreprinderii persoanei juridice (cu ex cooperativelor de producie) se considera stinse. Creanele fa de ntreprinderea persoana fizica se lichideaz si cooperativa de producie se executa de ctre fondatorii (asociaii) ntreprinderii in modul stabilit de Lege. Fondatorul (proprietarul) sau instana de judecata care a adoptat hotrrea de lichidare a ntrepr sau organizaiei este obligat sa instiinteze in scris despre lichidarea ntreprinderii sau organizaiei oficiului teri Camerei nregistrrii de Stat in termen de 3 zile de la data adoptrii hotrrii, care consemneaz in Registrul nceperea procedurii de lichidare a ntreprinderii sau organizaiei si instiinteaza despre aceasta organele fiscale, statistice. Pentru radierea din Registrul de Stat a ntreprinderii sau organizaiei, se prezint la oficiului terito Camerei nregistrrii de Stat urmtoarele acte:
cererea cu privire la radiere ; o bilanul de lichidare aprobat de proprietar si autentificat de notar; o documentele de constituire si certificatul de nregistrare ale ntreprinderii sau organizaiei (in orig o extrasul din Registrul de stat confirmnd faptul ca ntreprinderea sau organizaia in proces lichidare nu este fondator al unei alte ntreprinderi sau organizaii si nu are filiale si reprezentante; o actul de confirmare a achitrii integrale cu bugetul de stat, eliberat de inspectoratul fiscal teritoria o actul de confirmare a nchiderii contului (conturilor) bancar, eliberat de banca (bncile) deserven
o actul de predare spre nimicire a tampilelor ntreprinderii sau organizaiei, eliberat de organ politie in a crui raza aceasta i are sediul; o copia de pe avizul de lichidare (reorganizare) a ntreprinderii sau organizaiei, publicat in Mon Oficial al Republicii Moldova; o documentul eliberat de Arhiva de Stat, privind predarea spre pstrare a documentelor ce fac par Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, conform nomenclatorului. Aceste acte se prezint in termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare de ctre comi lichidare ori lichidatorul ntreprinderii sau organizaiei la oficiul teritorial al Camerei, pentru radierea din Regi Stat. Oficiul teritorial al Camerei va adopta, in termen de 3 zile de la data primirii actelor, decizia de radiere. ntreprinderea sau organizaia se considera lichidata din momentul adoptrii deciziei de radiere din Registrul de consemnarea acestui fapt in registru.