O singura rugaciune am: Doamne, sa nu ma lasi niciodata sa fiu multumit cu mine insumi! Marturisirea unei gleseli nu e o slabiciune, ci o forta.

(E. Pelletan)
Pe cnd parazi ii societ ii ar fi n stare s - i numeasc i respira ia o munc , celor ale i chiar munca cea mai grea li se pare tot att de pu in munc , ca respira ia sau b taia inimii. (Lucian Blaga)

Da-mi, Doamne, puterea de a schimba lucrurile pe care le pot schimba! Da-mi puterea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba! Si da-mi intelepciunea de a le deosebi! O inima care iubeste este intotdeauna tanara. Orice poate fi distrus in lumea asta in afara de dragostea adevarata. Nu trimite niciodata un CV de care nu esti multumit! Cea mai erogena zona este mintea. Cei mai buni amanti au mintile cele mai murdare. Daca prostia ar durea, multa lume ar urla!

40.DREPTURILE I OBLIGA IILE AC IONARILOR Articolul 24. Ac ionarii (1) Ac ionar este persoana care a devenit proprietar al unei sau al mai multor ac iuni ale societ ii n modul stabilit de prezenta lege i de alte acte legislative. (2) Dac o singur ac iune apar ine ctorva persoane, fa de societate aceste persoane snt considerate drept un singur ac ionar i i pot exercita drepturile printr-un reprezentant unic. (3) Ac ionarii nu r spund pentru obliga iile societ ii i suport riscul pierderilor n limita valorii ac iunilor ce le apar in. (4) Fa de bunurile ce apar in societ ii cu drept de proprietate ac ionarul este titular al drepturilor obliga ionale prev zute de prezenta lege i de statutul societ ii. (5) Ac ionari pot fi persoane fizice i juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum i state str ine i organiza ii interna ionale. (6) Autorit ile publice au dreptul de a fi ac ionari ai societ ii numai n cazurile prev zute de legisla ie. Aceste organe i exercit drepturile i au obliga ii de ac ionari n conformitate cu prezenta lege, alte acte legislative i cu statutul societ ii.
[Art.24 modificat prin Legea nr.163-XVI din 13.07.2007, n vigoare 01.01.2008]

Articolul 25. Drepturile ac ionarilor (1) Ac ionarul are dreptul: a) s participe la adun rile generale ale ac ionarilor, s aleag i s fie ales n organele de conducere ale societ ii; b) s ia cuno tin de materialele pentru ordinea de zi a adun rii generale a ac ionarilor; c) s ia cuno tin i s fac copii de pe documentele societ ii, accesul la care este prev zut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societ ii; d) s primeasc dividendele anun ate n corespundere cu clasele i propor ional num rului de ac iuni care i apar in; e) s nstr ineze ac iunile care i apar in, s le pun n gaj sau n administrare fiduciar ; f) s cear r scump rarea ac iunilor care i apar in, n cazurile prev zute de prezenta lege sau de statutul societ ii; g) s primeasc o parte din bunurile societ ii n cazul lichid rii ei; h) s exercite alte drepturi prev zute de prezenta lege sau de statutul societ ii. (2) Ac ionarul de in tor de ac iuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adun rii generale a ac ionarilor.

(3) Ac ionarii de in tori de ac iuni care nu dau dreptul la vot ob in acest drept la adunarea general a ac ionarilor cnd se iau hot rri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi n cazurile prev zute de prezenta lege sau de statutul societ ii. (4) Dreptul la vot, dat de ac iunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dac prezenta lege sau alte acte legislative nu prev d altfel. (5) Ac ionarul este n drept, n temeiul mandatului sau contractului, s delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului sau de in torului nominal de ac iuni. (6) Reprezentant al ac ionarului poate fi orice persoan , dac prezenta lege sau alte acte legislative nu prev d altfel. (7) Statul poate avea doar un singur reprezentant ntr-o societate. (8) Persoanele cu func ii de r spundere ale societ ii, cu excep ia membrilor consiliului societ ii, nu pot fi reprezentan i ai ac ionarului. (9) Ac ionarul este n drept s -l nlocuiasc oricnd pe reprezentantul s u ori pe de in torul nominal de ac iuni sau s -i retrag mputernicirile, dac actele legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel.
[Alin.10 art.25 exclus prin Legea nr.163-XVI din 13.07.2007, n vigoare 01.01.2008]

(11) Drepturile ac ionarilor date de ac iunile preferen iale de orice clas pot fi modificate numai prin hot rrea adun rii generale a ac ionarilor. Aceast hot rre este valabil numai n cazul existen ei unei hot rri aparte a ac ionarilor care de in ac iuni de clasa dat , luat cu votul a unui num r de ac ionari care s reprezinte cel pu in trei p trimi din aceste ac iuni. (12) Ac ionarul care lucreaz n societate nu are drepturi preferen iale fa de ceilal i ac ionari. Lucr torul societ ii care de ine ac iunile ei nu are drepturi preferen iale fa de ceilal i lucr tori ai societ ii. (13) Ac ionarul nu este n drept s cear r scump rarea de c tre societate a ac iunilor care i apar in, cu excep ia cazurilor prev zute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societ ii. (14) Ac ionarul nu este n drept, f r mputerniciri speciale, s ac ioneze n numele societ ii sau pe cau iunea ori cu garan ia societ ii.
[Art.25 modificat prin Legea nr.163-XVI din 13.07.2007, n vigoare 01.01.2008] [Art.25 completat prin Legea nr.737-XIV din 17.12.1999]

Articolul 26. Drepturile suplimentare ale ac ionarilor (1) Ac ionarii care de in cel pu in 5% din ac iunile cu drept de vot ale societ ii, pe lng drepturile prev zute la art.25, au de asemenea dreptul, n modul prev zut de prezenta lege, de alte acte legislative i de statutul societ ii: a) s introduc chestiuni n ordinea de zi a adun rii generale anuale a ac ionarilor; b) s propun candida i pentru membrii consiliului societ ii i ai comisiei de cenzori;

d) s cear convocarea edin ei extraordinare a consiliului societ ii. (2) Ac ionarii care de in cel pu in 10% din ac iunile cu drept de vot ale societ ii, pe lng drepturile prev zute la alin.(1), au de asemenea dreptul, n modul prev zut de prezenta lege, de alte acte legislative i de statutul societ ii: a) s cear stabilirea costului plas rii ac iunilor societ ii, n temeiul raportului organiza iei de audit sau al altei organiza ii specializate ce nu este persoan afiliat a societ ii; b) s cear efectuarea de controale extraordinare ale activit ii economico-financiare a societ ii; c) s adreseze instan ei judec tore ti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societ ii de persoanele cu func ii de r spundere n urma nc lc rii inten ionate sau grave de c tre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.

(3) Ac ionarii care de in cel pu in 25% din ac iunile cu drept de vot ale societ ii, pe lng drepturile prev zute la alin.(1) i alin.(2), au de asemenea dreptul s cear convocarea adun rii generale extraordinare a ac ionarilor n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societ ii. (4) Ac ionarilor men iona i la alin.(1) (3) statutul societ ii le poate da i alte drepturi suplimentare. Articolul 27. Dreptul de preem iune al ac ionarilor la emisiunile suplimentare (1) Ac ionarul care de ine ac iuni cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societ ii care pot fi convertite n ac iuni cu drept de vot are dreptul de preem iune asupra ac iunilor cu drept de vot ce se plaseaz sau asupra altor valori mobiliare ale societ ii care pot fi convertite n ac iuni cu drept de vot. Modul de exercitare a acestui drept este stabilit de legisla ia cu privire la valorile mobiliare, de statutul societ ii i de decizia de emitere a ac iunilor. (2) Dreptul de preem iune nu poate fi limitat sau retras. Dreptul de preem iune asupra ac iunilor plasate prin ofert public se extinde pe o perioad nu mai mic de 30 de zile calendaristice de la data nceperii plasamentului.
[Art.27 n redac ia Legii nr.163-XVI din 13.07.2007, n vigoare 01.01.2008]

Articolul 28. Ap rarea drepturilor i intereselor legitime ale ac ionarilor (1) Ap rarea drepturilor i intereselor legitime ale ac ionarilor este asigurat de prezenta lege, de legisla ia cu privire la valorile mobiliare i de alt legisla ie. (2) Pentru ap rarea drepturilor i intereselor lor legitime, ac ionarii snt n drept, n modul stabilit de legisla ie, s sesizeze organele de conducere ale societ ii i/sau Comisia Na ional a Pie ei Financiare, i/sau instan a judec toreasc . (3) Societatea este obligat s examineze plngerile i propunerile ac ionarilor n termen de o lun de la data primirii lor i s dea r spuns n fond. Articolul 29. Obliga iile ac ionarilor (1) Ac ionarul este obligat: a) s informeze persoana care ine registrul ac ionarilor despre toate schimb rile din datele sale, introduse n registru; b) s comunice n scris societ ii, Comisiei Na ionale a Pie ei Financiare i Agen iei Na ionale pentru Protec ia Concuren ei despre achizi ionarea de ac iuni ale societ ii n num r ce dep e te limita stabilit de prezenta lege, de legisla ia cu privire la valorile mobiliare sau de alt legisla ie; c) s ndeplineasc alte obliga ii prev zute de prezenta lege sau de alte acte legislative. (2) Ac ionarii persoane cu func ii de r spundere ale societ ii snt obliga i s comunice n scris societ ii i Comisiei Na ionale a Pie ei Financiare despre toate tranzac iile lor cu ac iunile societ ii, n modul prev zut de legisla ia cu privire la valorile mobiliare. (3) Dac , n urma neexecut rii sau execut rii necorespunz toare a cerin elor prev zute la alin.(1) i alin.(2), societ ii i-a fost cauzat un prejudiciu, ac ionarul r spunde n fa a societ ii cu m rimea prejudiciului cauzat.

A. Asigurarea de viata

Aceasta asigurare se defineste ca fiind contractul in virtutea caruia societatea de asigurari se angajeaza, in schimbul primelor incasate de la o persoana fizica (asiguratul), sa plateasca subscriitorului insusi sau unui tert beneficiar de asigurare, o suma determinata, in cazul decesului asiguratului sau al supravietuirii lui dupa varsta inscrisa in contract.

In functie de risc se pot identifica: A.1. asigurarea de supravietuire; A.2. asigurarea de deces; A.3. asigurarea mixta de viata.

A.1. Asigurarea de supravietuire se caracterizeaza prin faptul ca asiguratorul se angajeaza sa plateasca asiguratului, la expirarea contractului, suma asigurata, cu conditia ca acesta sa fie in viata. Aceasta suma se constituie din primele de asigurare platite de asigurat, acumulate in decursul perioadei de asigurare si fructificate prin diferite modalitati de asigurator. Asiguratul beneficiaza de suma asigurata numai in cazul in care este in viata la expirarea contractului; in cazul decesului asiguratului, asiguratorul se considera eliberat de aceasta prestatie inscrisa in contract si, deci, suma acumulata de asigurat revine de drept societatii de asigurare. In cazul asigurarii de supravietuire cu titlu de renta, suma cuvenita asiguratului la expirarea contractului se plateste acestuia treptat, prin plati periodice cu titlu de renta.

A.2. Asigurarea de deces are in vedere protectia asiguratului pentru riscul de deces, un risc viitor si sigur, dar incert ca moment. Practica perfectarii si derularii acestor asigurari retine mai multe solutii:
y y y y

angajamentul asiguratului de a plati prime de asigurare toata viata; solutia limitarii platii primelor de asigurare la o anumita perioada de timp prevazuta in contract; solutia platii primelor de asigurare pe o durata de n ani, pana la o data t, moment critic (de exemplu: iesirea la pensie); solutia transformarii unei asigurari de deces intr-o asigurare de renta viagera optionala.

Asigurarea de deces incheiata in termen limitat obliga pe asigurator sa achite suma inscrisa in contract, daca decesul asiguratului a avut loc in perioada de valabilitate a contractului. Daca, la expirarea contractului, asiguratul este in viata, asiguratorul este exonerat de orice raspundere fata de acesta. Asadar, asigurarea de deces nu este o asigurare de economisire, ci una de protectie impotriva unui risc determinat.

A.3. Asigurarea mixta de viata se caracterizeaza prin faptul ca, printr-un singur contract, acorda protectie impotriva celor doua riscuri: de deces si de supravietuire. Cuprinderea celor doua riscuri intr-un singur contract nu inlatura caracterul lor contradictoriu. Daca asiguratul este protejat pentru ambele riscuri, aceasta are loc in conditiile in care el suporta prima de asigurare aferenta ambelor riscuri, in mod cumulat. Mecanismul asigurarilor de viata Asigurarile de viata au un grad de complexitate ridicat, atat prin natura riscurilor, cat si prin formele si tehnicile de realizare a lor. Ele au, dupa caz, o functie de protectie de risc sau o functie de economisire, dar pot si imbina aceste doua functii in cadrul asigurarilor mixte. Elementele generale ale mecanismului asigurarilor de viata sunt:

1. au caracter facultativ; 2. se incheie cu persoane cuprinse intre anumite limite de varsta, pe durate de asigurare egale sau nu cu durata platii primelor de asigurare exprimate in ani; 3. perioada de asigurare si perioada de plata a primelor de asigurare se afla in corelatie cu suma asigurata, care are un plafon minim la perioade de asigurare de peste 10 ani; 4. persoanele cu o invaliditate permanenta mai mare de 50 % nu sunt primite in asigurare; 5. prin contract se asigura o singura persoana, dar exista si exceptii, in cazul asigurarilor familiale; 6. tariful de prime este diferit pe forme si variante ale asigurarii; 7. primele de asigurare sunt:
y y

crescatoare, in functie de grupele de varsta ale asiguratilor; descrescatoare, in raport cu durata contractului si durata platii primelor de asigurare.

La toate variantele de asigurari de viata la care plata sumei asigurate se face si la expirarea perioadei de asigurare, se impune, cu necesitate, constituirea rezervei matematice. Prin urmare, prima are in structura sa:
y y

prima de risc - pentru acoperirea sumei asigurate, in caz de invaliditate sau deces in cursul perioadei de asigurare si rezerva matematica - ca exprimare a unui act de economie.
Constituirea rezervei matematice determina efecte specifice in tehnica asigurarii de viata, si

anume:
y y y

reactivarea contractului; continuarea asigurarii pe baza unei sume depuse, mai reduse; rascumpararea;

acordarea unor imprumuturi.

Pentru ca asiguratul sa resimta efectul asigurarii inca de pe parcursul perioadei de asigurare, fara a ne referi la aparitia riscului (deci a cazului asigurat), unele societati de asigurare au instituit formula platii sumei asigurate pe baza de amortizare. Tragerile de amortizare sunt lunare. In acest scop, la emiterea politei de asigurare se atribuie de catre asigurator combinatii de 3 litere pentru fiecare 10.000 lei de suma asigurata. La fiecare tragere lunara se extrag 8 combinatii de litere, pentru care societatea de asigurari plateste asiguratilor castigatori partea aferenta combinatiilor de litere din polite. O particularitate care intervine in asigurarile de viata este anticipatia, care reprezinta prima rata, inclusiv taxa de polita care se plateste la semnarea declaratiei. Raspunderea societatii de asigurare incepe in momente diferite, in functie de risc, dar variabile de la o societate la alta. In portofoliul societatilor de asigurare din tara noastra sunt incluse urmatoarele forme de asigurare:

1. 2. 3. 4. 5.
y y y y y

asigurarea de viata cu formare de capital; asigurarea de viata cu acumulare de capital si adaptare dinamica; asigurarea de deces cu acumulare de capital; asigurarea de deces cu acumulare de capital in fonduri; asigurarea mixta de viata cu variantele: asigurarea mixta de viata obisnuita; asigurarea mixta de viata si suplimentara de accidente; asigurarea familiala mixta de viata; asigurarea mixta de viata cu pensie pentru urmasi; asigurarea mixta de viata cu formare de capital;

6. alte asigurari de viata cum sunt:

y y y y

asigurarea de economie si de invaliditate permanenta din accidente; asigurarea viagera de deces cu prima unica sau cu plata primelor de asigurare pe termen limitat; asigurarea pe termen fix; asigurarea de renta pe termen limitat, etc.

B. Alte asigurari de persoane

B.1. Asigurari de accidente - au drept scop protectia persoanelor fizice de consecintele neaste ale unor evenimente neprevazute, care le afecteaza viata, integritatea sau capacitatea de munca.

Consecintele obiective ale accidentului corporal sunt, dupa caz:

1. decesul; 2. invaliditatea partiala sau totala; 3. cheltuieli impuse de refacerea sanatatii prin tratamente, medicatie, proceduri medicale.
Multe societati de asigurare preiau protectia de risc pentru invaliditate, totala sau partiala, din accidente, doar in cazul in care are caracter permanent. Invaliditatea partiala, de regula, se incadreaza in sfera asigurarilor sociale. Asigurarile de persoane pentru riscuri de accidente se incheie pentru perioade variabile de timp (de 3, 5, 10 si chiar 20 de ani), fiind, de regula asigurari mutuale. Asigurarile de persoane pentru riscuri de accidente sunt incluse in portofoliul diferitelor societati de asigurare, avand un caracter complex.

I. Dupa regimul juridic al asigurarii putem deosebi:

1. asigurari prin efectul legii obligatorii de accidente; 2. asigurari facultative.

In tara noastra s-a practicat, pana la sfarsitul anului 1995, o singura forma de asigurare obligatorie a persoanei de accidente: asigurarea prin efectul legii de accidente a calatorilor. Prin actuala lege, in ramura de bunuri, de persoane si de viata nu mai functioneaza asigurarile prin efectul legii. Elementele care au caracterizat asigurarile prin efectul legii a calatorilor s-au transformat, de fapt, intr-o asigurare facultativa a acestora, prin excluderea obligativitatii si a monopolului asupra lor. II. Dupa efectele generate de accidente, in planul asigurarii gasim:

1. asigurari de deces din accident; 2. asigurari de invaliditate din accidente.

III. Dupa gradul de autonomie al asigurarii de persoane pentru cazurile de accidente, sunt:

1. asigurari de accidente autonome, independente de alte forme de asigurare; 2. asigurari de accidente complementare - asigurari incluse in contractul de asigurare de baza (asigurare de accidente produse la

domiciliul asiguratului integrata in asigurarea complexa a gospodariilor persoanelor fizice); 3. asigurari de accidente suplimentare - se completeaza o asigurare de baza, dar care presupune si plata unor prime de asigurare distincte, suplimentare, realizand, asfel, si o protectie suplimentara.
Asigurarile de accidente se incheie in urmatoarele variante:

1. 2. 3. 4. 5.

asigurarea de accidente a calatorilor; asigurarea de accidente cu sume fixe sau cu sume convenite; asigurarea de accidente turistice; asigurarea familiala de accidente; asigurarea de accidente a cetatenilor romani care participa la excursii organizate de societati de turism; 6. asigurarea de economie si invaliditate permanenta din accidente; 7. asigurarea pentru accidente a angajatilor; 8. asigurarea personalului navigant profesionist; 9. asigurarea complexa a elevilor si studentilor; 10. asigurarea managerilor.

B.2. Asigurarea de boala este practicata de mai multe tari, alaturi de celelalte asigurari de persoane. Aceasta asigurare preia protectia unei categorii de riscuri complexe, insuficient cunoscute, care se transpun intr-un risc patrimonial. Asigurarea de boala acopera cheltuielile de boala, cum sunt:

1. 2. 3. 4. 5.

cheltuielile de spitalizare; cheltuielile pentru interventii chirurgicale; cheltuielile pentru tratamente; alte cheltuieli medicale; complementar, incapacitatea temporara de munca.

Suma asigurata se stabileste prin conventia partilor, in raport cu marimea cheltuielilor medicale suportate efectiv de asigurati. Prima de asigurare se stabileste in functie de cota de prima tarifara, variabila de la o societate la alta. Aceasta asigurare are in vedere o perioada de carenta variabila, in functie de natura bolilor, care pot constitui riscuri asigurate. Asigurarea de boala se afla intr-o faza incipienta in practica asigurarilor din tara noastra. Ea se regaseste in portofoliul unor societati de asigurare, dar vizeaza persoanele cu domiciliul permanent in Romania, aflate in parcurs in afara tarii.