Professional Documents
Culture Documents
CUPRINS
PROGRAM ......................................................................................................................... 5 BIOMATERIALE MICRO- SI NANOSTRUCTURATE OBTINUTE PORNIND DE LA POLIMERI FUNCTIONALI ................................................................................................. 7
Bogdan C. Simionescu ...................................................................................................................................................... 7 1 Catedra Polimeri Naturali si Sintetici, Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi, Iasi, Romania
NANOSTRUCTURI CATALITICE CONTINAND METALE NOBILE: SINTEZA, CARACTERIZARE SI COMPORTARE CATALITICA ....................................................... 8
Vasile Parvulescu .............................................................................................................................................................. 8 Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti, Romania Maria Zaharescu .............................................................................................................................................................. 9 Institutul I.G. Murgulescu Bucuresti, Romania
PERSPECTIVE PENTRU UN NOU BIOCATOD DE POTENTIAL RIDICAT NOI PROPRIETATI ALE ENZIMELOR REDOX IMOBILIZATE PE NANOSTRUCTURI COMPOZITE DE GRAFIT ................................................................................................ 12
Leonard Stoica ................................................................................................................................................................ 12 Ruhr-University Bochum, Germaia
BIOSENZORI CELULARI: INTEGRAREA ELEMENTELOR NANO-BIO INTR-O PLATFORMA ANALITICA UNITARA .............................................................................. 14
S. David, C. Polonschii, A. Olaru, I. Marcu, D. Cucu, D. Bratu, T. Sandu, M. Gheorghiu, S. Gaspar, E Gheorghiu ....................................................................................................................................................................... 14 Centrul International de Biodinamica, CIB, Bucuresti, Romania
STUDII MOLECULARE ASUPRA UNOR TULPINI DE BACTERII LACTICE CU POTENTIAL PROBIOTIC ................................................................................................ 22
Diana Pelinescu ............................................................................................................................................................... 22 Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucuresti, Romania
INTERACTIUNEA INTRE MOLECULE CU RELEVANTA FARMACOLOGICA, STRUCTURI PROTEICE SI MEMBRANE LIPIDICE ARTIFICIALE ................................ 23
Tudor Luchian ................................................................................................................................................................ 23 Universitatea A.I. Cuza Iasi, Romania
PARTEA I: INVATAMANT SI CERCETARE: UN MODEL ELVETIAN ........................... 29 PARTEA II: STEREOSELECTIVE SYNTHESIS OF SELF-ASSEMBLED CHIRAL NANOSTRUCTURES ...................................................................................................... 29
Olimpia Mamula Steiner ............................................................................................................................................... 29 Universitatea de Stiinte Aplicate din Vestul Elvetiei, Fribourg, Elvetia
SISTEME CRISTALINE LICHIDE BAZATE PE LIPIDE CU APPLICATII IN ELIBERAREA CONTROLATA A COMPUSILOR TERAPEUTICI ........................................................... 30
Dr. Catalin Nistor ........................................................................................................................................................... 30 Institutul Camurus AB, Suedia
Program
Miercuri, 22 Septembrie 2010
8:30-9:00 Cuvant de deschidere: Andrei Ruckenstein, Universitatea Boston, S.U.A. Mihai Barboiu, Institutul European de Membrane, Montpellier, Franta Eugen Gheorghiu, Centrul International de Biodinamica, Bucuresti Sesiunea 1 Materiale supramoleculare, Materiale Nanostructurate &Filme subtiri Moderator: Marius Andruh, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti Biomateriale micro- si nanostructurate obtinute pornind de la polimeri functionali - Bogdan Simionescu, Institutul Petru Poni Iasi Nanostructuri catalitice continand metale nobile: sinteza, caracterizare si comportare catalitica Vasile Parvulescu, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti Structura si proprietatile filmelor de HfO2 obtinute prin metoda sol-gel Maria Zaharescu, Institutul I.G. Murgulescu Bucuresti Arhitecturi Moleculare Superior Organizate: Concepte pentru Biosenzori Sorin Melinte, Universitatea Catolica din Louvain la Neuve, Belgia # Pauza cafea Sesiunea 2: Biosenzori: Dezvoltarea de sisteme analitice/transductie avansate Moderator: Andrei Ruckenstein, Universitatea Boston, S.U.A. Senzorii biomagnetici bazati pe magneto-rezistenta Adrian Ionescu, Universitatea Cambridge, Marea Britanie Perspective pentru un nou biocatod de potential ridicat noi proprietati ale enzimelor redox imobilizate pe nanostructuri compozite de grafit Leonard Stoica, Universitatea Ruhr, Bochum, Germania Studiul celulelor utilizand senzori optici in domeniul UV-Vis Mircea Bercu, Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti Biosenzori celulari: integrarea elementelor nano-bio intr-o platforma analitica unitara - Eugen Gheorghiu, Centrul International de Biodinamica Bucuresti # Pauza pranz Sesiunea 3: Nano structuri analitice Moderator: Wilhelm Kappel, ICPE, Bucuresti Regularitati ascunse si corelatii in nano-biostructuri Mihai Popescu, Alin Velea, INCDFM Bucuresti Concentrori parabolici pentru semnale Raman Vlad Stolojan, Universitatea din Surrey, Marea Britanie Dezvoltarea multifunctionala a nanosenzorilor plasmonici pentru aplicatii bioanalitice Simion Astilean, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Nanosisteme magnetice de tip miez-coaja pentru Imagistica de Rezonanta Magnetica - Wilhelm Kappel, Jenica Neamtu, ICPE, Bucuresti # Pauza cafea Sesiunea 4: Biosenzori: Noi abordari privind intelegerea si utilizarea componentei Bio & Chimiei legarii structurilor afine Moderator: Olimpia Mamula Steiner, Universitatea de Stiinte Aplicate din Vestul Elvetiei, Fribourg Auto recunoasterea de catre Gliconectine Octavian Popescu, Universitatea Babes-Bolyai, ClujNapoca / Institutul de Biologie, Academia Romana, Bucuresti Noi biosenzori pe baza unui design rational al interfetei biomolecula-suport Camelia Bala, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti Studii moleculare asupra unor tulpini de bacterii lactice cu potential probiotic Diana Pelinescu, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucuresti Interactiunea intre molecule cu relevanta farmacologica, structuri proteice si membrane lipidice artificiale Tudor Luchian, Universitatea A.I. Cuza Iasi Masa Rotunda: Structuri Biomimetice- Probleme deschise Moderator: Octavian Popescu, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca / Institutul de Biologie, Academia Romana Bucuresti Eveniment de Networking
09:00- 11:00 9:00-9:30 9:30-10:00 10:00-10:30 10:30-11:00 11:00-11:30 11:30-13:30 11:30-12:00 12:00-12:30
12:30-13:00 13:00-13:30 13:30-14:30 14:30-16:30 14:30-15:00 15:00-15:30 15:30-16:00 16:00-16:30 16:30-17:00 17:00-19:00
20:00
Joi, 23 Septembrie 2010 8:30- 11:00 8:30-9:00 9:00-9:30 9:30-10:00 10:00-10:30 10:30-11:00 11:00-11:30 11:30-13:30 11:30-12:00 Sesiunea 5: Materiale supramoleculare, Materiale Nanostructurate & Filme subtiri - II Moderator: Mihai Barboiu, Institutul European de Membrane, Montpellier, Franta Chimie metalosupramoleculara si materiale moleculare Marius Andruh, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti Autoasamblarea - o etapa in dezvoltarea materiei superior organizate Valeria Harabagiu, Institutul "Petru Poni", Iasi Materiale nanostructurate: aplicatii practice in nanomedicina si biosenzoristica Antonio Radoi, IMT Bucuresti Librarii constitutionale dinamice aplicate la descoperirea de inhibitori ai anhidrazei carbonice Claudiu Supuran, Universitatea din Florenta, Italia Precursori electroactivi si materiale chirale Narcis Avarvari, Charg de Recherches, CNRS, Universit d'Angers, Franta # Pauza cafea Sesiunea 6: De la concept la aplicatii practice Moderator: Eugen Gheorghiu, Centrul International de Biodinamica Bucuresti A. Invatamant si cercetare: un model elvetian; B. Sinteza stereoselectiva de nanostructuri chirale autoasamblate - Olimpia Mamula Steiner, Universitatea de Stiinte Aplicate din Vestul Elvetiei, Fribourg Sisteme cristaline lichide bazate pe lipide cu aplicatii in eliberarea controlata a compusilor terapeutici - Catalin Nistor, Institutul Camurus AB, Suedia Administrarea transcutanata a medicamentelor: o abordare microtehnologica Ciprian Iliescu, Institutul de Bioinginerie si Nanotehnologie, Singapore Genetic Lab : 10 ani de diagnostic si cercetare genetica in Romania Lorand Savu, Genetic Lab, Bucuresti # Pauza pranz Sesiunea 7 Moderator: Marius Andruh, Universitatea din Bucuresti, Coordonator Panel Grup de Domenii in cadrul proiectului DSE Dezbatere Criteriile de evaluare a cercetarii stiintifice din universitati, pe domenii specifice Proiect FSE Doctoratul in Scoli de Excelenta- Evaluarea calitatii cercetarii in universitati si cresterea vizibilitatii prin publicare stiintifica" Pauza cafea Sesiune speciala Moderator: Marius Andruh, Universitatea din Bucuresti, Coordonator Panel Grup de Domenii in cadrul proiectului DSE Dezbatere Criteriile de evaluare a cercetarii pe domenii specifice in universitati- Proiect FSE Doctoratul in Scoli de Excelenta- Evaluarea calitatii cercetarii in universitati si cresterea vizibilitatii prin publicare stiintifica"
16:30-17:00 17:00-18:00
# Pauzele vor permite Vizite, Discutii & Demonstratii Practice in cadrul laboratoarelor Centrului International de Biodinamica
Catedra Polimeri Naturali si Sintetici, Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi, Iasi, Romania
2
Lucrarea prezinta rezultate recente privind utilizarea polimerilor functionali (telomeri, macromonomeri) drept elemente de constructie/intermediare in prepararea materialelor polimere sau hibride directionate spre aplicatii biomedicale suporturi purtatoare de medicamente, sisteme de diagnoza, matrici pentru ingineria tisulara, etc. Sunt prezentate exemple referitoare la copolimeri bloc sau grefati, retele macromoleculare interpenetrate, micro-/nanoparticole, materiale poroase biodegradabile pe baza de colagen si nanocompozite poliuretan-montmorilonit. Prepararea acestor materiale se bazeaza pe polimeri functionali naturali si sintetici colagen, poli (2-alchil-2oxazoline), poli (-caprolactona), poli (butil cianoacrilat).
Structura si proprietatile filmelor de HfO2 obtinute prin metoda sol-gel Maria Zaharescu Institutul I.G. Murgulescu Bucuresti, Romania Dioxidul de hafnium (HfO2) este un material cu refractaritate ridicata care prezinta excelente proprietati chimice si fizice. O mare parte a aplicatiilor recente ale HfO2, necesita materiale sub forma de filme, ca: materiale cu constanta dielectrica ridicata (dielectrici high-k pentru dispozitive electronice), fabricarea filmelor mesoporoase, ghiduri de unda, materiale de protectie improtiva oxidarii/coroziunii, isolatori dielactrici pentru dispozitive de memorie tip DRAM sau filme pentru aplicatii electroluminiscente (TFEL). Filmele de HfO2 pot fi preparate prin diferite metode ca: Atomic Layer Deposition, Pulsed Laser Deposition, Chemical Vapor Deposition, Radio Frequency Sputtering, Plasma Oxidation of Hf film. Toate aceste tehnici necesita temperaturi ridicate de tratament, care pot sa deterioreze performantele si fiabilitatea dispozitivelor. O alternativa pentru evitarea acestor deteriorari o poate constitui metoda sol-gel. In cadrul presentarii se vor discuta comparativ proprietatile micro-structurale si optice ale filemelor de HfO2, obtinute prin metoda sol-gel utilizand precursori difieriti. S-a urmarit stabilirea unei corelatii intre precursorii de hafnou, rugositatea, propositatea, indicele de refractie si formarea unui SiO2 la interfata suport film de HfO2. Prprietatile dielectrice ca si utilizarea unor asemenea filme in obtinerea unor tranzistori pe baza de pentacene vor fi de asemenea discutate.
10
11
Perspective pentru un nou biocatod de potential ridicat noi proprietati ale enzimelor redox imobilizate pe nanostructuri compozite de grafit
Leonard Stoica Ruhr-University Bochum, Germaia Cresterea puterii pilelor enzimatice de combustie reprezinta doar una dintre provocarile acestor surse de energie alternativa, si care poate fi adresata specific prin largirea eficienta a suprafetei active a electrodului, si implicit marirea cantitatii de enzima active immobilizata pe electrode care sa permita schimbul direct de electroni dintre electrode si centrul activ al enzimelor redox implicate. Recentul material compozit (3D-CNT) [1], alcatuit dintr-o retea tridimensionala de nanotuburi si microfiber de carbon crescute printr-un protocol de chemical vapor deposition (CVD), este actualmente transferat pe suprafata unui electrode normal de grafit. Acest nou electrod demonstreaza calitati excelente atat in directia largirii suprafetei active a electrodului cat si a cantitatii de enzima. In primul rand, acesta demonstreaza imensul potential ce nanomaterialele il poate aduce pentru descoperirea de noi proprietati ale enzimelor redox, referindu-ne aici de noi modalitati de a schimba electroni la interfete polarizate. In cazul de fata, electrodul de grafit modificat cu 3D-CNT a fost caracterizat prin modificarea cu peroxidaza din hrean (HRP) sau/si prin includerea glucozoxidazei (GOX). In ciuda faptului ca sistem enzimatic ales este unul intens studiat pana in prezent, concluziile experimentelor indica faptul ca HRP este capabila sa accepte electroni direct de la electrodul 3D-CNT la un potential foarte apropiat de limita termodinamica (+750 mV vs. Ag|AgCl). Practic, sistemul HRP/3D-CNT este capabil sa reduca apa oxigenata la un potential de +600 mV vs Ag|AgCl, ceea ce poate fi perceput ca un excelent candidat pentru implementarea unui nou biocatod. Meritoriu pentru acest nou biocatod il reprezinta faptul ca, in comparatie cu prezentele enzime folosite pentru biocatod, precum lacaza sau bilirubinoxidaza, HRP si GOX sunt complet compatibile cu conditiile in-vivo, operand la pH de 7.4 si in prezenta ionilor Cl-, si pastrand totodata un potentialul ridicat la electrod. Studiile recent publicate [2], in legatura cu acest nou biocatod, vor fi prezentate pe larg. Referinte
[1] N. Li, X. Chen, L. Stoica, W. Xia, J. Qian, J. Amann, W. Schuhmann, M. Muhler Adv. Mater. 19 2957 (2007). [2] W. Jia, S. Schwamborn, C. Jin, W. Xia, M. Muhler, W. Schuhmann, L. Stoica PCCP 12 (2010) 10088.
12
Studiul asupra celulelor de tip Saccharomyces cerevisiae sau Escherichia-coli a fost realizat cu ajutorul unor sensori optici profesionalizati, cu sensibilitate inalta, avand facilitatea de depunere a probelor chiar pe cip sau in vecinatatea imediata a acestuia. Lumina este transferata prin cablu optic de la monocromator catre sistemul proba-senzor. Spectrele UV-Vis au fost analizate cu un program de extractie a benzior de absorptie pentru determinarea urmatorilor parametrii: -pozitie in spectru,largime la semiinaltime,-intensitate integrala relativa,-deplasare spre rosu. Analiza componentelor spectrale s-a facut considerand profilul gaussian, lorentian sau o combinatie dintre acestea. Studiul a vizat si extractia de parametrii din imagini asociate difractiei luminii LASER de catre celule individuale cat si de catre ansambluri ale acestora. Senzorul optic a fost construit in tehnologia planara fiind format dintr-o jonctiune superficiala p+/n- cu adancimea la 0.7 m intr-un strat epitaxial cu grosimea de 7.5 m crescut peste un substrat de siliciu dopat cu o concentratie ridicata de fosfor (10 18 cm-3). Prezenta interfetei n/n+ asigura o sensibilitate ridicata datorata colectarii prin difuzie a purtatorilor de sarcina fotogenerati in regiunea neutra a jonctiunii [1]. Contributia proceselor de colectare prin drift cat si prin difuzie a fost investigata din spectrele dupa amplitudine a impulsurilor generate de particule alfa cu parcurs controlat in siliciu. Acest tip de caracterizare a senzorului s-a efectuat prin modificarea energiei pierdute in aer de catre particulele alfa ca urmare a variatiei distantei dintre sursa radioactiva si senzor. Spectrele optice au fost inregistrate in transmisie pentru domeniul spectral 250-500 nm pentru diferite concentratii de celule, intre 6106 si 2108 celule/ml. Principalele benzi de absorptie au fost gasite la lungimile de unda de 310, 350, 400 si 427 nm. Maximele in absorptie prezinta deplasari spre rosu neliniare ale lungimii de unda in functie de concentratia de celule in mediu apos (buffer). Aceasta crestere monotona a deplasarii benzilor de absorptie se satureaza de la concentratii mai mari de 5.0 x 107 celule/ml pentru care s-au constatat formarea de clustere celulare. Studiul a evidentiat posibilitatea de monitorizare a concentratiei celulelor cat si prezenta clusterilor prin analiza benzii de absorptie de la 427 nm care manifesta cea mai mare sensibilitate in acest sens. Rezultatele experimentale sugereaza dezvoltarea unui microsistem pentru caracterizarea probelor biologice asistat de programe de prelucrare a datelor necesare la efectuarea de masuratori spectrometrice cantitative1.
O parte dintre aceste rezultate au fost obtinute in cadrul unei colaborari bilaterale intre Universitatea din Bucuresti si Nanyang Technoogical University din Singapore
13
Bibliografie
1. 2. 3. T. Sandu, D. Vrinceanu, E. Gheorghiu Linear dielectric response of clustered living cells, Phys. Rev. E 81 (2010), 021913 1-11 S. Gaspar, C. Niculite, D. Cucu, I. Marcu, "Effect of calcium oxalate on renal cells as revealed by real-time measurement of extracellular oxidative burst", Biosensors and Bioelectronics 25 (2010), 1729-1734 C. Polonschii, S. David, S. Tombelli, M. Mascini, M. Gheorghiu, "A novel low-cost and easy to develop functionalization platform. Case study: Aptamer-based detection of thrombin by surface plasmon resonance" Talanta 80 (2010) 21572164 A. Olaru, M. Gheorghiu, S. David, T. Wohland, E. Gheorghiu, "Assessment of the multiphase interaction between a membrane disrupting peptide and a lipid membrane", Phys Chem B 113 (2009), 14369-14380 M. Gheorghiu, A. Olaru, A. Tar, C. Polonschii, E. Gheorghiu "Sensing based on assessment of non-monotonous effect determined by target analyte: Case study on pore-forming compounds", Biosensors and Bioelectronics. 24 (2009) 3517-3523
4. 5.
14
6.
E. Gheorghiu, M Gheorghiu, S David, C Polonschii, "Biodynsensing: sensing through dynamics of hybrid affinity/cellular platforms; towards appraisal of Environmental and Biological Risks of Nanobiotechnology" in NATO Science for Peace and Security Series B: Physics and Biophysics , Magarshak Y.; Kozyrev S.; Vaseashta A. K. (Eds.) (2009), ISBN: 978-90-481-2522-7, 293-317
15
16
17
multifunctionalitatii plasmonice fabricate in nanostructuri moleculare de detectie prin spectroscopie de suprafata imbunatatita Raman (SER), suprafata consolidata de absorbtie IR (SEIRA), fluorescenta metal-imbunatatit (MEF) si rezonante localizate Plasmon de suprafata (LSPR). Recent, am studiat transportatorii nou SER-activa de tag-uri Raman pentru aplicarea in imagistica celulare si a evaluat potentialul lor pentru terapia fototermica localizate de celule canceroase. SER fabricate si SEIRA-activa substraturi completate cu LSPR si masuratori ale Ministerului Economiei si Finantelor poate sa detina un potential semnificativ pentru romanul de detectie biomedicale, imagistica si a metodelor de diagnosticare. Referinte: [1] M. Potara, D. Maniu, S. Astilean, Nanotehnologie 20, 315602 (2009) [2] SC Boca, S. Astilean, Nanotehnologie 21,
235601 (2010)
18
19
20
21
22
Interactiunea intre molecule cu relevanta farmacologica, structuri proteice si membrane lipidice artificiale
Tudor Luchian Universitatea A.I. Cuza Iasi, Romania Pentru detectarea mai eficienta a unor diferiti compusi de interes farmacologic sau toxicologic, in ultimii ani s-a incercat conceperea de biosenzori bazati pe structuri proteice ce formeaza pori in membranele lipidice reconstituite. In laboratorul nostru, folosind ca metoda de lucru electrofiziologia moleculara, am aratat ca utilizarea unui complex molecular format din -
hemolizina si -ciclodextrina permite detectarea si diferentierea a trei antibiotice distincte din familia -lactamicelor. Aceasta metoda poate fi utilizata deasemenea si pentru detectarea altor
analiti cu aplicatii farmacologice. Un alt aspect, cu aceeasi relevanta in biofizica, a fost studierea fenomenelor de permeatie a peptidelor antimicrobiene prin structuri proteice ce se gasesc in membranele externe ale bacteriilor Gram-negative. Peptidele antimicrobiene se gasesc in toate organismele vii si sunt compusi activi ce au rol esential in manifestarea si functionarea sistemului imunitar. Acestea sunt capabile sa distruga factorii patogeni, iar spectrul lor de actiune este foarte larg, incluzand aici: bacterii Gram-pozitive si negative, celule tumorale, fungi etc. Prin experimente realizate la nivel de singura molecula, am studiat interactiunea a doua peptide antimicrobiene diferite, magainina 2 si HPA3P (analog al peptidei antimicrobiene HP(220)) cu proteina OmpF din membrana externa a bacteriei E coli. Datele obtinute de noi au demonstrat abilitatea peptidei HPA3P de a interactiona cu OmpF-ul, interactiuni ce depind atat de diferenta de potential aplicata membranei in care se gaseste inserata proteina OmpF, cat si de concentratia peptidei, ceea ce nu exclude existenta unui nou mecanism mediat de OmpF prin care asemenea peptide pot ajunge in spatiul periplasmatic al bacteriilor Gram-negative. Peptida HPA3 este un alt analog al peptidei antimicrobiene HP(220), capabila sa interactioneze cu membranele lipidice zwiterionice si sa genereze pori. Din datele obtinute atat la nivel de singura molecula cat si la nivel macroscopic, am concluzionat ca formarea porilor de HPA3 este favorizata de aplicarea unui potential transmembranar negativ, iar aceasta peptida transloca prin membrane dupa dezintegrarea porilor formati in membrana. Deasemenea, am obtinut rezultate conform carora descresterea potentialului de dipol membranar al membranei lipidice conduce la cresterea activitatii membranare a peptidei HPA3. Experimentele realizate cu membrane lipidice artificiale formate din lipide cu una (POPC) sau doua (DOPC) lanturi hidrocarbonate mononesaturate, au demonstrat ca un grad mai mic de impachetare al lipidelor permite membranelor formate din DOPC sa favorizeze o activitatea electrica mai mare a porilor formati de HPA3, si deasemenea augumenteaza difuzia acestei peptide prin membrane lipidice. 23
J. M. Lehn, Supramolecular Chemistry, Wiley, VCH, Weinheim, 1995. (a) E. C. Constable, Pure Appl. Chem., 1996, 68, 253; (b) E. C. Constable, in J.-M. Lehn, L. Atwood, J. E. D. Davis, D. D. MacNicol, F. Vgtle (Eds.), Comprehensive Supramolecular Chemistry, Pergamon, Oxford, 1996, Vol. 9, p. 213. 3 (a) M. Andruh, Chem. Commun., 2007, 2565 (Feature Article); M. Andruh, Pure Appl. Chem., 2005, 77, 1685. 4 (a) M. Andruh, D. G. Branzea, R, Gheorghe, A, M. Madalan, CrystEngComm., 2009, 11, 2571 (Highlight); (b) G. Marinescu, M. Andruh, M. Julve, F. Lloret, Coord. Chem. Rev., doi: 10.1016/j.ccr2010.08.004. 5 (a) R. Gheorghe, A, M. Madalan, J.-P. Costes, W. Wernsdorfer, M. Andruh, Dalton Trans., 2010, 39, 4734; (b) D. Visinescu, A. M. Madalan, M. Andruh, C, Duhayon, J.-P. Sutter, L. Ungur, W. Van den Heuvel, L. Chibotaru, Chem.Eur. J., 2009, 15, 11808. 6 (a) T. D. Pasatoiu, A. M. Madalan, M. U. Kumke, C. Tiseanu, M. Andruh, Inorg. Chem., 2010, 49, 2310; (b) G. Marinescu, G. Marin, A. M. Madalan, A. Vezeanu, C. Tiseanu, M. Andruh, Cryst. Growth &. Des., 2010, 10, 2096. 7 T. D. Pasatoiu, M. Etienne, A. M. Madalan, M. Andruh, R. Sessoli, Dalton Trans., 2010, 39, 4802. 8. C. D. Ene, A, M. Madalan, C. Maxim, B. Jurca, N. Avarvari, M. Andruh, J. Am. Chem.. Soc., 2009, 131, 4586.
24
25
26
27
28
Partea I: Invatamant si cercetare: un model elvetian Partea II: Stereoselective synthesis of self-assembled chiral nanostructures
Olimpia Mamula Steiner Universitatea de Stiinte Aplicate din Vestul Elvetiei, Fribourg, Elvetia Cercetarea si invatamantul elvetian sunt performante nu numai datorita mijloacelor financiare puse la dispozitie. Organizarea acestui sistem va fi prezentata pe scurt iar cateva posibilitati de
colaborare intre Universitatea noastra si parteneri din Romania vor fi evidentiate. Partea stiintifica va fi consacrata sintezei de nanostructuri chirale pe baza de lanthanide utilizand liganzi de tip pinenbipiridina enantiopuri. Structuri helicale tri- si tetranucleare [1] au fost obtinute si caracterizate in stare solida (raze X, IR) si solutie (RMN, dichroism circular, MS, etc). Comportamentul dinamic in solutie a acestor sisteme ca si capacitatile lor de recunoastere chirala[2] vor fi prezentate. Referinte
[1] Mamula et al., Inorg. Chem., 2008, 47 (18), 80008015 [2] Mamula et al. Angew. Chem., Int. Ed., 2006, 45, 4940-4944.
29
Sisteme cristaline lichide bazate pe lipide cu applicatii in eliberarea controlata a compusilor terapeutici
Dr. Catalin Nistor Institutul Camurus AB, Suedia Sistemele cristaline lichide bazate pe lipide sunt nanostructuri tridimensionale continand atat domenii lipofile, cat si hidrofile, presente fie ca o retea de canale continue, fie ca structuri izolate. Datorita naturii chimice particulare, aceste sisteme cristaline pot solubiliza si ingloba un numar relative mare de agenti terapeutici cu proprietati fizicochimice relativ diferite, precum substante hidrofobe de dimensiuni mici, peptide, sau proteine. O proprietate esentiala a sistemului FluidCrystal bazat pe lipide care il diferentiaza de alte sisteme similare este ca structura functionala lichid-cristalina continind agentul terapeutic se formeaza prin auto-asociere imediat dupa administrarea in vivo. Flexibilitatea sistemului si posibilitatea eliberarii substantelor active in mod controlat in vivo vor fi illustrate prin prezentratea profilurilor farmacocinetice corespunzatoare, obtinute dupa administrarea sistemului FluidCrystal in diferite specii de animale.
30
semiconductoare, exista o stopare a procesului indata ce s-a atins nivelul de concentratie al sursei. Adancimea si profilul difuziei sunt stabilite de cele doua legi Fick ale difuziei. Livrarea de compusi macormoleculari este limitata (similar, dimensiunile elementului care difuzeaza este esential). Cum poate fi crescuta eficienta procesului de difuzie? Raspunsul poate fi: imbunatatind coeficientul de difuzie. Coeficientul de difuzie este o functie de energia de activare si temperatura. Sigur, cresterea temperaturii nu este o solutie pentru imbunatatirea difuziei in cazul administrarii transdermice a medicamentelor (pot aparea arsuri ale 31
pielii sau degradarea compusilor farmaceutici). O alta solutie ar fi cresterea energiei de activare. Aceasta poate fi realizata prin folosirea ultrasunetelor. O metoda noua, patentata: SEMA (sonophoretic enhanced microneedles array), a fost dezvoltata pentru inbunatatirea administrarii transdermice a produsilor farmaceutici. Aceasta metoda ar putea avea ca echivalent, in microfabricatie, implantarea ionica.
32
33
INDEX PARTICIPANTI
Antonio Radoi Institutul National de Cercetare Dezvoltarea pentru Microtehnologie IMT - Bucuresti ....................................... 26 Adrian Ionescu Universitatea Cambridge, Marea Britanie ................................................................................................................... 11 Bogdan C. Simionescu Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi ............................................................................................................. 7 Camelia Bala Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti ...................................................................................................... 21 Catalin Nistor Institutul Camurus AB, Suedia .................................................................................................................................... 30 Ciprian Iliescu Institutul de Bioinginerie si Nanotehnologie, Singapore ............................................................................................. 31 Claudiu Supuran Departamentul de Chimie Universitatea din Florenta, Italia ....................................................................................... 27 D.P.Poenar Technological University, Singapore .......................................................................................................................... 13 Diana Pelinescu Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucuresti .................................................................................................... 22 Eugen Gheorghiu Centrul International de Biodinamica, CIB, Bucuresti, Romania ................................................................................ 15 Jenica Neamtu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica,ICPE-CA, Bucuresti.................................. 19 Leonard Stoica Ruhr-University Bochum ............................................................................................................................................ 12 Lorand Savu Genetic Lab, Bucuresti, Romania ................................................................................................................................ 33 Mihai Popescu INCDFM, Bucuresti .................................................................................................................................................... 16 M.Bercu Facultatea de Fizica, Universitatea Bucuresti .............................................................................................................. 13 Mamula Steiner Universitatea de Stiinte Aplicate din Vestul Elvetiei, Fribourg, Elvetia ..................................................................... 29 Maria Zaharescu Institutul I.G. Murgulescu Bucuresti .......................................................................................................................... 9 Marius Andruh Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Chimie, Bucuresti, Romania .................................................................... 24 Narcis Avarvari Universitatea din Angers, Franta ................................................................................................................................. 28 Octavian Popescu Academia Romana, Institutul de Biologie, Bucuresti .................................................................................................. 20 Simion Astilean Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Romania ................................................................................................... 18 Sorin Melinte Universitatea Catolica din Louvain la Neuve, Belgia .................................................................................................. 10 Tudor Luchian Universitatea A.I. Cuza Iasi, Romania .................................................................................................................. 23 Valeria Harabagiu Institutul de Chimie Macromoleculara Petru Poni, Iasi, Romania ........................................................................... 25 .Vasile Parvulescu Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti ........................................................................................................ 8 Vlad Stolojan Universitatea din Surrey, Marea Britanie .................................................................................................................... 17 Wilhelm Kappel Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica,ICPE-CA, Bucuresti.................................. 19
34