You are on page 1of 5

ANA BLANDIANA "Am inceput prin a incerca sa ma exprim si am sfarsit prin a ma lasa, de mine insami, exprimata"

25 martie 1942 - se naste la Timisoara, ca prima fiica a cuplului Gheorghe si Otilia Coman, Otilia - Valeria, cea careia in familie si printre prienteni i se va spune constant Doina, iar in literatura se va numi Ana Blandiana. In anul 1959 poeta debuteaza in revista Tribuna din Cluj cu poezia Originalitate, semnand pentruprima oara Ana Blandiana. In urma unui denunt trimis de la Oradea tuturor publicatiilor din tara, in care se cere interzicerea ei ca "fiica unui dusman al poporului", pierde pentru urmatorii ani dreptul de a intra la facultate si de a publica. Despre aceasta perioada Ana Blandiana va scrie mai tarziu: "am fost cunoscuta ca poet interzis, inainte de a fi cunoscuta ca poet." Interdictiile de publicare s-au intins de-a lungul anilor 1959 - 1964, 1985, 1988 - 19891. De-a lungul anilor, poeta a castigat mai multe premii. Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania in 1969, iar in 1970 premiul pentru poezie al Academiei Romane. Mai tarziu, in 1982 a castigat Premiul International "Gottfried von Herder" - Viena. Opera poetei cuprinde pe langa o serie de Carti de poezie (Persoana Intaia plural - 1964; La cules ingeri - 1997, 2003, 2004), eseuri, proza si traduceri.

conform Wikipedia - http://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Blandiana

POEZIA - MINUNE -

n opera liric ,,Minune, Ana Blandiana descrie condiia de a fi fericit, ca pe o minune, care vine din luntrul nostru. Tema poeziei este definirea strii de fericire, condiiei de a fi fericit i cunoaterii sentimentului ,,Simt, ( sau poate numai se pare) ce sugereaz o posibilitate a strii de reverie. Eul liric red n mod direct sentimentul de exaltare sufleteasc determinat de condiia fericirii, dar i cu ipostaza n care aceast stare s-ar putea schimba. Posibilitatea i limitatarea acestei condiii de a tri pe deplin acest sentiment este dat de adverbul ,,uneori i ,,ntr-adevr. Verbele utilizate sunt acelea ale perceperii directe a acestui sentiment: ,,simt, ,,tiu, ,,nu-ndrznesc, ,,de team, ,,m ntristez. n prima strof se descrie starea de fericire trit din exterior i din interior i domin verbele care descriu starea de fericire i antonimele lor , care accentueaz posibilitatea stingerii, dispariiei acesteia:antonime- sunt fericitntristez, crete cte o floare- s nu se ofileasc. Se remarc prezena adverbelor comparative care ajut la definirea strii: ,,grozav de frumoas, ,,prea tare, ,,numai un pic. Frumuseea fizic este asociat frumuseii florilor care cresc pe firele de pr: ,,n vrful fiecrui fir de pr/ mi crete cte o floare/ i tiu c sunt grozav de frumoas/ Cu podoaba aceea mprtesc. Starea de fericire este simit cu ntreaga fiin i se rsfrnge i asupra fizicului. Fericirea impune i o trire exterioar a frumuseii fizice: ,,i tiu c sunt grozav de frumoas. Frumuseea fizic este asociat si cu aceea a podoabei capilare reprezentat de coroana de flori. Prin intermediul imaginilor vizuale este descris acest stare i trire a sentimentului dat de fericire. ,,Cum, n vrful fiecrui fir de pr,/ mi crete cte o floare,/ i tiu c sunt grozav de frumoas. Cele dou versuri din finalul poeziei definesc metaforic condiia de a fi fericit, care este sintetizat n titlul cu valoare de simbol: ,,Minune.

VASILE ALECSANDRI
(1821 - 1890)

"A lui lir multicolor a rsunat la orice adiere ce s-a putut detepta din micarea poporului nostru n mijlocia lui. n ce st valoarea unic a lui Alecsandri? n aceast totalitate a aciunilor sale literare." Titu Maiorescu - Convorbiri literare - 1886
Poet, prozator i dramaturg (n. 21 iulie 1821, Bacu d. 22 august 1890, Mirceti, judeul Iai). Provine dintr-o familie boiereasc de curnd ridicat la o poziie de oarecare nsemntate; fiu al medelnicerului Vasile Alecsandri (ajuns mai trziu vornic) i al Elenei. Ca scriitor, a debutat n 1840, cu nuvela Buchetiera de la Florenta, publicat n "Dacia literar" (nr. 3, mai-iunie), i cu pieseta "Farmazonul din Hrlu". Dup cteva ncercri n limba francez, ca poet de limba romn apare pentru prima dat n 1843 n Calendar pentru poporul romnesc. "Tot in anul 1840, mpreun cu Mihail Koglniceanu i Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iai i i-a nceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatic nsumeaz circa 2000 de pagini."2 Dup nfrngerea micrii paoptiste este exilat, i dup ce cltorete prin Austria i Germania; se stabilete la Paris, unde se ntlnete cu ali militani munteni; din perioada exilului dateaz poeziile Adio Moldovei i Sentinela romn. n 1852 apare volumul Poezii poporale. Balade (Cntice btrneti). Adunate i ndreptate de d. V. Alecsandri. Tiprete primul volum de teatru Repertoriul dramatic, care conine piesele Iorgu de la Sadagura, Iaii n carnaval, Peatra din cas, Chiria la Iai, Chiria n provincie. n 1853 apare volumul Poezii poporale. Balade adunate i ndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a. Public la Paris primul volum de poezii originale: Doine i lcrimioare. n 1854 - Apare sub conducerea sa Romnia literar, revist la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Koglniceanu, Al. Russo, dar i muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu. n 1856 apare n Steaua Dunrii, revista lui Koglniceanu, poezia Hora
2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri 3

Unirii.

HORA UNIRII

Hora Unirii este publicata in Steaua Dunarii de catre M. Kogalniceanu. Poezia apartine genului popular si exprima sentimentul de bucurie generat de momentul istoric al Unirii Principatelor Romane, ce devine tema acestei poezii. Ideea principala este ca dobandirea unitatii si independentei nationale se poate realiza printr-o lupta continua, perseverenta, hotarata. Poetul afirma unitatea destinului national: Amandoi o soarta-n lume", unitatea fiintei nationale: Amandoi suntem de-o mama / De-o faptura si de-o sama / Ca doi brazi dintr-o tulpina/ Ca doi ochi dintr-o lumina". Versurile de tipul: Sa-nvartim hora fratiei / Pe pamantul Romaniei" incita la o unire deplina a tuturor celor zece provincii romanesti: Moldova, Basarabia, Bucovina, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Banat, Crisana, Maramures, unire, care s-a realizat la 1 Decembrie 1918. Specificul national este prezent in titlul poeziei, fiindca hora este un model de cantec si de joc popular, legat de mitul sfantul soare Si sa vada sfantul soare / intr-o zi de sarbatoare / Hora". in acelasi timp mitul bradului primeste valori noi sugerand fiinta nationala:"Ca doi brazi dintr-o tulpina" iar simbolul ochiului sugereaza unitatea constiintei nationale: Ca doi ochi dintr-o lumina". Poezia este o exprimare a programului Daciei literare.

TUDOR ARGHEZI Lucrurile se neleg la marginea cuvintelor, i cuvintele nu sunt de ajuns ca s le inelegi: e nevoie de har. Tudor Arghezi