Organizaia Mondial a Sntii (OMS) descrie sntatea n urmtorul mod: Sntata este o stare de bine din punct de vedere

fizic, mintal i social i nu doar absena bolii sau dizabilitii. n ceea ce privete sntate mintal i tulburrile specifice, exist de asemenea multe definiii. Dar ce este de fapt sntatea mintal i sntatea n general? A defini sntatea fizic este destul de uor. nseamn absena bolii i a dizabilitiilor. Desigur, exist diferite grade de boal i doar pentru c ai o rceal nu se poate considera c eti bolnav, sau c nu eti sntos. Depinde de asemenea cte puin de punctul de vedere a fiecruia. Dar, oricum, toat lumea tie ce nseamn s fii sntos. De asemenea definiia bolii mintale i a tulburrilor mintale este foarte clar i uor de neles. Boliile mintale sunt tulburri ale creierului care deregleaz gndirea, sentimentele, dispoziia, i abilitatea de a relaiona cu alii. Rezultatul acestor tulburri este adesea o capacitate diminuat de a face fa cerinelor obinuite ale vieii, dar ele sunt tratabile. Boliile mintale sunt tulburri severe de comportament, dispoziie, procese de gndire i/sau relaii interpersonale. Chiar dac este dificil definirea sntii mintale, Organizaia Mondial a Sntii a ncercat s dea o definiie sub urmtoarele aspecte: Stare de bine subiectiv, incluznd stima de sine i a te simii bine cu tine insui. Percepia autoeficienei (la slujb, familie, prieteni, mediu responsabiliti certe). Competena, n sensul de a fi capabil sa munceti cu productivitate. Dependena intergeneraional (relaiile sociale, familia). Dezvoltarea potenialului intelectual i emoional. Autonomia. Abilitatea de a contribui pentru comunitatea din care faci parte.

Sanatatea mintala este balanta intre toate aspectele vietii - social, fizic, spiritual i emotional. Are impact asupra felului in care coordonam mediul i asupra modului in care luam decizii in viata noastra - in mod evident este parte componenta a sanatatii in general Sanatate mintala este mult mai mult decat absenta bolii mintale i are dea face cu multe aspecte ale vietii noastre incluzand: Ce simtim fata de noi? Ce simtim fata de altii? Cum suntem capabili sa facem fata cerintelor vietii?

Scopul serviciilor sociale este sa ajute un om sau un grup vulnerabil sa mentina sau imbunatateasca calitatea vietii, fara a crea dependenta. Cand facem referire la persoanele cu probleme de sanatate mintala, in ultima vreme se folosesc si termini ca reabilitare psihosociala etc. Acest termen este important de abordat aici pentru ca sta la baza filozofiei serviciilor oferite si face ca procesul de management de caz sa capete sens si sa duca la rezultate masurabile. Reabilitarea psihosociala Rehabilitarea Psihosociala actioneaza in multiple nivele: clientul, mediul lui si societatea. Dezvoltarea personala este posibila in 4 domenii ale vietii: - trai; - munca; - invatare; - recreere. Fiecare domeniu include activitati sociale interactive si activitati individuale. Bunastarea noastra depinde de abilitatea de a avea activitati zilnice in 4 aspecte vitale ale vietii. Acestea se numesc domenii personale. Ele sunt: - autoingrijirea; - sanatatea; - semnificatia personala; - relatiile sociale.

Domenii de viata

Domenii personale

Trai Munca Invatare Recreere

Autoingrijire Sanatate Semnificatie personala Relatii sociale

Scopul reabilitarii este mentinerea sau imbunatatirea calitatii vietii persoanelor aflate in dificultate psihosociala. Reabilitarea este un proces tridimensional Dimensiunea relatiilor Dimensiunea serviciilor Dimensiune timp Scopul acestui proces tridimensional este sa ajute clientul sa obtina cel mai mare nivel de independenta pentru el si in relatiile cu altii.

Stabilizarea focus: controlul simptomelor si diminuarea suferintei

Re orientarea focus: explorarea implicatiilor starii in viitor

Re integrarea focus: restabilirea relatiilor semnificative si rolurilor sociale

farmacoterapie managementul medicatiei siguranta autoingrijire

consiliere psihoeducate sa invete abilitati de managementul simptomelor discutii despre semnificatia problemelor planuri de viitor

sa revina in viata normala abilitati practice incredere in sine reintegrare vocationala suport familial

Reabilitarea se focuseaza in rolurile personale si sociale - rolul in familie, de exemplu cum contribuie in a crea o buna atmosfera; - rolul de partener - rolul de parinte - rolul de cetatean - rolul de prieten - rolul profesional La aceasta lista putem adauga si alte roluri: - rolul de pacient - roluri recreative - rolul de student, etc.

Managementul de caz Cu toate ca managementul de caz a fost descris in diferite moduri, o simpla definitie ar fi urmatoarea: Managementul de caz este un set de pasi logici si un proces de interactiune in cadrul unei retele de servicii care ne asigura ca un client primeste serviciile de care are nevoie intr-un mod suportiv, efectiv, eficient si respectand raporturile cost-eficienta.

Managementul de caz are 2 seturi de obiective: 1 - obiective legate de calitatea si efectivitatea serviciilor si 2 - obiective legate de raportul cost-eficienta. In practica. Managementul de caz este o metoda de plasare a responsabilitatilor pentru planificarea si livrarea serviciilor unei persoane (sau echipe) care lucreaza cu clientul. Aceasta persoana (sau echipa) lucreaza cu clientul sau cu familia avand ca obiective sa dezvolte un plan de servicii, sa asigure accesul clientului la aceste servicii, sa monitorizeze serviciile oferite, sa pledeze pentru nevoile clientului si sa evalueze rezultatele. Cele trei roluri asumate de managerul de caz sunt cele de coordonator de caz, de consilier si de reprezentant (advocacy) Downing, 1979. Managementul de caz este un concept dar si un proces. Privit ca un concept, el este un sistem de relationare intre furnizorii directi de servicii, agentiile (in cazul nostru DGASPC etc) si clienti. Privit ca un proces, managementul de caz este un sistem de a oferii servicii in mod planificat, ordonat, cu scopul de a facilita functionarea unui client la un nivel cat mai aproape de normal dar si eficient in raport cu costurile. Cadrul managementului de caz Managementul de caz incepe cu analizarea vulnerabilitatii si nevoilor clientului. Cadrul acestei abordari este asigurat de catre filozofia ce sta la baza acordarii serviciilor, obiectivele, valorile profesionale si rolurile membriilor echipei in a analiza nevoile clientilor. Procesul managementului de caz este deosebit de important atunci cand se lucreaza cu categorii vulnerabile ale populatiei. Vulnerabilitatea se refera la conditiile care limiteaza oportunitatiile sau independenta clientilor, sau afecteaza modul lor de viata. Atunci cand nevoile individului pentru ingrijire, dezvoltare sau suport nu sunt satisfacute in mod natural, aceste lucruri pot fi acoperite prin

oferirea de servicii de specialitate. Managementul de caz este procesul care asigura accesul si coordoneaza aceste servicii. De cele mai multe ori, o persoana vulnerabila necesita servicii variate si complexe, iar procesul managementului de caz se asigura ca persoana respectiva primeste aceste servicii dar si este tratat cu respect. Asadar procesul de management de caz este foarte important pentru persoanele care sunt afectate din punct de vedere fizic, psihologic sau emotional. Filozofia Managementului de caz Un proces bine pus la punct inseamna mai mult decat simple proceduri. Inseamna in primul rand interactiune si relatii mutuale intre lucratori si clientii serviciilor. Fara acestea, ar fi foarte dificila focusarea pe nevoile clientului, rezolvarea problemelor si oferirea de servicii de calitate. Acest lucru aduce in discutie valorile care stau la baza acestui proces despre care discutam. Prima valoare este cea a respectului pentru client, a oferirii de sprijin si caldura. Cea de a doua valoare este legata de nevoia ca lucratorii in managementul de caz sa adere la conceptul responsabilitatii mutuale, responsabilitatii in munca cu clientul. De la aceste doua valori fundamentale deriva celelalte lucruri importante cum ar fi implicarea clientilor in procesul de luare a deciziilor, autodeterminarea si imputernicirea clientului. (Dromi & Weil, 1984) Levine si Fleming (1984) au oferit urmatoarele reguli de baza pentru dezvoltarea unui program de management de caz: nevoile clientului sunt unice, asadar sistemul trebuie sa fie flexibil clientul poate functiona in comunitate cand ii este oferit suportul necesar si este incurajat sa fie cat se poate de independent clientul trebuie incurajat sa aiba un rol activ in acest process (MC) Managementu de caz nu este un proces limitat in timp, ci ofera clientului ceea ce are nevoie atunci cand are nevoie si atat cat este necesar.

Scopul si obiectivele procesului de Management de Caz Scopul programelor care se bazeaza pe managementul de caz este sa ofere servicii de calitate care sa fie cat mai eficiente si avantajoase in ceea ce priveste raportul cost-eficienta. Procesul Managementului de caz este format din trei elemente: 1- efectivitatea serviciilor 2- eficienta serviciilor 3- raportul cost-eficienta Pentru ca un program bazat pe managementul de caz sa supravietuiasca este important ca toate aceste 3 elemente sa se afle in echilibru. Programele bazate pe managementul de caz trebuie sa aiba obiective axate pe toate aceste 3 elemente structurale. La nivel micro sau nivelul fiecarui client, aceste obiective sunt individualizate urmatorul: in functie de nevoile clientului. Ele trebuie sa fie clientului sa functioneze cat se poate de

observabile si masurabile. Un scop comun pentru clienti ar putea fi abilitarea independent. Pentru a realiza acest scop obiectivele trebuie sa fie pasi specifici si masurabil in ceea ce priveste asigurarea continuitatii serviciilor in functie de nevoile clientului. La nivel macro, scopul si obiectivele se axeaza pe calitatea serviciilor si la problemele financiare practice. In ceea ce priveste calitatea serviciilor aceste obiective trebuie sa se refere la: incurajarea unei relatii de colaborare intre agentiile sau serviciile implicate stabilirea unui consens in ceea ce priveste definirea nevoilor primare ale clientului si metodelor folosite in rezolvarea lor structurarea modului de lucru pentru a fi benefic atat clientilor cat si staffului

construirea si mentinerea unui sistem stabil, capabil sa ofere suport si suficient de dinamic ca sa poata produce crestere si schimbare atat pentru organizatie cat si pentru clienti.

In ceea ce priveste partea financiara obiectivele se refera la: definirea si implementarea unor servicii cost-eficiente dezvoltarea unor proceduri adecvate de informare si raportare stabilirea obiective. Sarcinile unui manager de caz Sarcinile pe care le poate avea un manager de caz sunt legate sau de furnizarea de servicii catre client, sau se refera la mentinerea si dezvoltarea sistemului de management de caz. Bretsche si Horejsi (1980) au identificat o lista cu 13 sarcini de baza: 1- realizarea interviului initial cu clientul si familia lui pentru a evalua daca acesta este eligibil 2- strangerea de date relevante de la client, familie, alte agentii sau organizatii, cu scopul de a realiza o prima evaluare psihosociala a clientului si familiei 3- realizarea unor discutii de grup sau unor procese de luare a deciziilor impreuna cu ceilalti membrii ai staffului, cu scopul de a stabilii obiectivele si a crea un plan de interventie. 4- monitorizarea aderentei la plan si a informatiilor stranse pe parcurs 5- discuta periodic cu clientul pentru a vedea daca au aparut alte probleme care pot influenta planul initial 6- ofera consiliere si informare pentru a ajuta clientul in situatii dificile sau cand are probleme cu alte agentii sau institutii unui sistem masurabil pentru managementul prin

7- ofera suport emotional continuu atat clientului cat si familiei acestuia 8- completeaza diferite fise de lucru (monitorizare etc) 9- actioneaza ca un liant intre client pe de o parte, si familia acestuia, alti profesionisti, pe de alta parte. 10Actioneaza ca un liant intre programe si subprograme, si se

asigura ca acestea sunt coerente si nu in conflict sau contradictie intre ele 11Stabileste si mentine credibilitatea serviciilor sau organizatiei,

gandindu-se la viitorii clienti. 12Se implica activ in dezvoltarea organizationala, modificarea sau procedurilor, valorificand propria experienta si

politicilor

observatiile sale. 13Se asigura ca organizatia este respectata si se bucura de o

imagine pozitiva tat in fata clientilor cat si a altor agentii sau institutii. Functiile managementului de caz 1- Informarea publicului tipurile de nevoi ce trebuie satisfacute tipurile de servicii disponibile

2- Stabilirea nivelului de evaluare selectiv este nevoie pentru un singur serviciu existent agentie unica este nevoie de asistenta personala simpla servicii multiple este nevoie de servicii complexe

3- Evaluarea nevoi evaluarea initiala colectarea si organizarea informatiilor analizarea informatiilor concluzii

Aici intervine un aspect important ce este legat de criteriile de eligibilitate pentru ca un client sa beneficieze de serviciile oferite. Criteriile de eligibilitate pot fi stabilite tinand cont de 4 directii: a) functionarea sociala b) sanatatea fizica c) sanatatea mintala d) capacitatea de a face fata riscurilor 4- Luarea deciziilor prioritizarea nevoilor aplicarea criteriilor de eligibilitate stabilirea rezultatelor dorite in linii mari decizi daca poti face ceva pentru potentialul client decizi ce anume poti face stabilirea obiectivelor concrete stabilirea rezultatelor dorite specificarea serviciilor sau activitatilor necesare stabilirea responsabilitatilor (cine este responsabil) stabilirea planului de lucru

5- Planificarea serviciilor

6- Implementarea planului de lucru obtinerea acordului tuturor partilor implicate semnarea contractului de lucru obtinerea resurselor implementarea propriu-zisa

7- Monitorizarea eficacitatii eficientei

costurilor

8- Analiza finala reevaluarea nevoilor ( 3 si 4 ) revizuirea planului ( 5-7)

Aceste 8 functii formeaza ceea ce se numeste Ciclul Asistentei. Ca acest ciclu sa functioneze este important de stabilit pe ce baza oamenii pot avea acces la serviciile oferite. Exista 3 modalitati prin care oamenii pot avea acces la diferite servicii: 1. Pe baza dreptului lor. In aceasta categorie fac parte serviciile publice, sistemul public de sanatate etc. 2. Pe baza nevoii 3. In functie de cat beneficiaza de aceste servicii

Evaluarea initiala 1- Identificarea problemelor: lista de intrebari (ghid de interviu) strangerea informatiilor stabilirea comunicarii

2- Analiza datelor aplicarea criteriilor de eligibilitate prelucrarea informatiilor stranse

3- Concluzii identificarea resurselor clientului recomandari de baza pentru un plan de asistenta

Exista 3 tipuri de evaluare initiala:

1- In functie de servicii 2- In functie de nevoi (cum considera specialistii) 3- In functie de asteptarile clientului Pornind de la aceste 3 modele, exista 3 tipuri de planificare a asistentei: Planificarea dupa servicii: Planificarea asistentei dupa ceea ce este disponibil in prezent Serviciul se mentine dar este adesea suprasolicitat Utilizatorul serviciilor nu are alte optiuni

Planificarea dupa nevoi: Planificarea asistentei pe baza a ceea ce specialistul a identificat drept nevoie Se pot crea servicii specializate Optiuni limitate pentru utilizatorii serviciilor

Planificarea dupa optiuni Planificarea asistentei dupa optiunile la dispozitia specialistului si a utilizatorilor de servicii Se pot crea servicii specializate Mai multe optiuni pentru utilizatorii serviciilor

Modele ale managementului de caz Procesul de management de caz se poate derula folosind diverse modele. Indiferent de modelul adoptat, managerii de caz sunt responsabili pentru 3 tipuri de servicii de baza: 1- munca direct cu clientul, cum ar fi consilierea clientului sau a familiei acestuia. 2- coordonarea serviciilor, cum ar fi colaborarea cu alti specialisti sau alte agentii ce ofera servicii

3- advocacy pentru client, pentru accesul la servicii, crearea serviciilor necesare daca acestea lipsesc si asigurarea ca ceea ce primeste este de calitate. Levine si Fleming (1984) punctau ca managementul de caz poate fi realizat de indivizi sau de echipe, de terapeuti sau manageri de caz specializati, de angajatii platiti sau de voluntari etc. Factori care determina alegerea persoanelor care se vor ocupa de managementul de caz depind de resursele financiare, scopul organizatiei, legislatia, politicile si procedurile existente. Cel mai adesea, in practica , se intalnesc 3 modele de management de caz: 1- managementul de caz realizat de catre specialisti in servicii sociale sau de catre paraprofesionisti instruiti 2- managementul de caz realizat de catre nespecialistii care au o relatie speciala cu clientul 3- centre de servicii comprehensive In prima categorie intalnim 3 submodele: b) modelul generalist (managerul de caz intermediar) c) terapeutul ca manager de caz d) modelul echipei interdisciplinare Din categoria a doua fac parte urmatoarele submodele: a) membrii familiei ca manageri de caz b) o persoana de suport ca manager de caz c) voluntarii ca manageri de caz Al treilea model, cel bazat pe centre de servicii comprehensive pare sa fi devenit din ce in ce mai raspandit in ultimii ani. Indiferent de modelul folosit, prima responsabilitate a managerului de caz ramane constanta: conectarea clientului la reteaua de servicii necesare si asigurarea ca primeste aceste servicii.

Punctele cheie in dezvoltarea unui sistem bazat pe managementul de caz Nevoile clientului. Fiecare sistem bazat pe managementul de caz este creat pentru a intampina nevoile clientului. Adesea, pentru ca acesti clienti fac parte din grupuri sociale vulnerabile, acest sistem poate acoperii si nevoile familiei clientului. Familiile pot fi importante si din alt punct de vedere. a) ele se pot asigura ca clientul primeste serviciile de care are nevoie b) sunt aproape de client si il pot reprezenta in relatiile cu tertii c) pot forma grupuri de suport d) pot fi sursa de feedback pentru serviciile pe care le oferim e) pot ajuta clientul sa-si asume responsabilitati. Nivelul organizatiei. Numarul membrilor staff-ului si rolurile lor pot influenta sistemul managementului de caz. In cazul agentiilor statale, in managementul de caz sunt implicate multe nivele. Dar de multe ori acest sistem se poate impotmolii datorita birocratiei sau coordonarii ineficiente. In centrele mici comunitare, membrii staff-ului isi pot asuma mai multe roluri. Nevoile staff-ului Acest sistem nu trebuie doar sa satisfaca nevoile clientilor, ci si sa fie suportiv pentru membrii staff-ului. Credibilitatea organizatiei. Intr-un sistem bazat pe managementul de caz, este imperativ ca organizatia sa relationeze cu alte agentii sau organizatii care ofera servicii clientilor, dar si cu reprezentantii comunitatii. Pentru a planifica un sistem de Management de caz, trebuie avute in vedere urmatoarele arii: nevoile clientului informatiile necesare

resursele necesare serviciile necesare nevoile staff-ului nevoile administrative coordonarea interagentii nevoile de evaluare calitativa si financiara.

Pasii critici in dezvoltarea unui sistem bazat pe managementul de caz: 1- conduce in profunzime evaluarea nevoilor 2- evalueaza resursele existente si cele necesare 3- identifica problemele care pot aparea datorita lipsei unor servicii 4- creeaza un mecanism de coordonare interorganizational, cum ar fi un grup de initiativa, etc 5- determina parteneriate formale interagentii 6- determina obiective clare 7- stabileste prioritati pentru serviciile de management de caz 8- analizeaza costurile si beneficiile 9- alege cel mai potrivit model al managementului de caz 10- stabileste metodele de coordonare, monitorizare si colaborare a membrilor staff-ului 11- stabileste un sistem de evaluare a rezultatelor atat pentru client cat si pentru intregul program

SCHIZOFRENIA "tiu ca toate acestea nu sunt voci reale, dar simt c totui sunt i c trebuie s le ascult sau ceva se va ntmpla cu mine. Vd lucruri.n mulime. Vd oameni care se uit la mine, care-mi vorbesc. Uneori i aud c plnuiesc s m ucid. Nu vreau s mor. Vreau s fiu ca toi ceilali." Ce este schizofrenia? Schizofrenia este o boala psihica. Aproape 1 persoana la 100 se poate imbolnavi de schizofrenie pe parcursul vietii. Schizofrenia poate afecta oameni din toate mediile sociale i toate varstele. Primele simptome deseori se dezvolta din prima adolescenta, dar pot ramane nediagnosticate. Cum incepe sa se manifeste schizofrenia variaza de la persoana la persoana. Pentru unii boala incepe dintr-o data. Gandurile sale devin tulburi sau poate avea halucinatii. Pentru altii, schimbarea este graduala i incep sa apara semne de izolare sau neglijarea propriei persoane. Uneori poate fi dificil sa intelegi aceste schimbari, mai ales atunci cand nimeni nu stie ca acea persoana este bolnava. Care sunt cauzele schizofreniei? O cauz clar a schizofreniei nu se cunoate, dar dovezile tind s evidenieze un mozaic de factori, care implic factori genetici, modificri biochimice la nivelul creierului, modificri ale structurii cerebrale, infecii virale, traume craniene etc. n ziua de astzi se vorbete de modelul "vulnerabilitate-stres", care ar sta la baza schizofreniei. Conform acestui model, factorii genetici joac un rol doar la apariia unei vulnerabiliti, care, sub influena unor factori de stres duc la declanarea bolii. Poate afecta mai multi membrii ai familiei? De obicei pot fi afectati i alti membrii ai familiei i adesea poate fi transmisa din generatie in generatie. Pe de alta parte poate aparea in familie aparent din senin. Este in general acceptat faptul ca in schizofrenie exista o vulnerabilitate genetica. Cand incepe de obicei?

Schizofrenia poate aparea la orice varsta, chiar din copilarie, dar de obicei se manifesta in adolescenta sau in primii ani ai vietii de adult. De obicei incepe mai devreme la barbati, la care este i mai severa. Se pot face bine oamenii afectati de schizofrenie? Exista o serie de medicamente care pot atenua simptomele schizofreniei, dar inca nu s-a desoperit un medicament minune. Unii dintre pacientii se simt bine si continua sa-i ia tratamentul prescris de medic. Altii au o evolutie impredictibila. Nu am intalnit pe nimeni care sa sufere de schizofrenie! Unul din o suta de oameni poate avea schizofrenie. Este posibil ca sa cunosti oameni care sufera de aceasta boala dar sa nu-ti dai seama. Schizofrenia este o tulburare care interfer cu abilitatea persoanei de a recunoate ce este real, de a gestiona emoiile sale, a gandi clar, a emite judeci i a comunica. Ea este caracterizat n general prin distorsiuni fundamentale i caracteristice ale gandirii i percepiei cu efect neadecvat sau ters. Claritatea contiinei i capacitatea intelectual este n general meninut, cu toate c deseori pot interveni deficite cognitive. Deseori schizofrenia avanseaz treptat, astfel nct familia sau persoana afectat nu neleg mult vreme adevrul. O evoluie progresiv poate duce la acutizare sau criz, care poate implica halucinaii, agitaie psihomotorie, tulburri de gndire (idei delirante) etc. Uneori schizofrenia evolueaz rapid i chiar neprevzut, aprnd modificri grave de comportament n cteva sptmni sau chiar zile, care duc la un episod psihotic acut. In alte cazuri boala poate evolua ctre schizofrenia cronic, care este o incapacitate grav i de durat caracterizat prin scderea marcat a nivelului de funcionare social, lipsa motivaiei, sensibilitate sczut, indiferen. Semne i simptome Chiar daca schizofrenia afecteaza oamenii in diferite moduri, exista o serie de semne i simptome care se pot observa, cum ar fi: Halucinatiile Persoana bolnava poate vedea, auzi, simtii, mirosii sau atinge ceva ce nu exista, ca si cum ar fi real. Prezenta vocilor este cea mai frecventa halucinatie in schizofrenie. Ideile delirante Credinte i convingeri false i adesea neobisnuite. De exemplu, cineva se poate teme ca este privit sau urmarit de altii, care vor sa-l controleze sau sa-l raneasca. Persoanele afectate descriu comploturi organizate impotriva lor, sau pot crede ca au puteri speciale. Aplatizarea emotionala Abilitatea de exprimare a emotiilor este redusa, sau atunci cand le exprima, pot fi in afara contextului, de exemplu sa planga la o gluma. Apatia Individul poate deveni izolat, sa evite compania rudelor sau prietenilor. Dificultati in a vorbi Scade initiativa in a vorbi sau initia conversatii, sau pot vorbi intr-un mod greu de urmarit, sarind de la un subiect la altul, fara o conexiune logica. Tulburari de gandire i comportamente ciudate

Persoana in cauza gandeste sau actioneaza intr-un mod greu de inteles. Poate deveni ostil intr-un mod necaracteristic cu membrii familiei. Psihiatrii mai mpart simptomele schizofreniei n dou categorii - pozitive i negative. Prin simptome pozitive nelegem acele simptome care sunt prezente dei nu ar trebui s existe (de ex: halucinaiile, ideile delirante etc). Prin simptome negative intelegem simptomele care reflecta lipsa unor manifestari care ar trebui sa fie prezente (de ex: lipsa motivaiei i interesului, aplatizare afectiv etc). Simptomele negative pot face ca o persoana sa se neglijeze. Nu mai vrea sa faca nimic i pare sa fie prins in gandurile lui. Pentru ingrijitori simptomele negative sunt adesea cel mai greu de suportat i indurat. Retragerea sociala este o manifestare frecvent intalnit in schizofrenie. Ea poate fi nu numai o manifestare directa a schizofreniei, ci i un rezultat al depresiei, a sentimentelor de nesiguranta relativa in singuratate, sau rezultat a temerii ca nu se pot descurca. Schizofrenia apare de regula intre 15 i 30 de ani. Se poate intalni in toate rasele, culturile, clasele sociale i in ambele sexe. Riscul de imbolnavire, pentru orice persoana este de 1%. Acum schizofrenia nu este vindecabila in totalitate, dar cursul bolii este diferit la persoane diferite. Datorita medicatiei antipsihotice i psihioterapiei simptomele pozitive pot fi tinute sub control. Studiile au demonstrat ca schizofrenia nu mai este o tulburare cu deteriorare progresiva, cum era considerata pana acum. Cum s recunoatem schizofrenia? Membrii familiei au raportat frecvent c ei au observat mai timpuriu ceva anormal la rudele lor. Ei au observat c fiul sau fiica lor, fratele sau sora, soul sau soia nu sunt afectate doar de o simpl plictiseal sau o dispoziie proast temporar. Totui deseori, datorit mai ales prejudecilor sau unui sentiment de vinovie, familia refuz s accepte sau s solicite ajutor la timp. De obicei schizofrenia poate fi recunoscut n primul rnd datorit schimbrilor care apar n funcionarea social i profesional a persoanei, fr a exista explicaii adecvate. Perioada pn la apariia simptomelor active ale bolii este numit perioad prodromal i poate s dureze chiar ani de zile. In majoritatea cazurilor simptomele negative sau nespecifice pot s apar cu mult nainte de cele pozitive. Simptomele timpurii pot include modificri cum ar fi: anxietatea generalizat, depresii uoare tranzitorii, pierderea interesului, retragerea de la serviciu sau de la activitile sociale care au fost importante anterior, suspiciozitatea, modificri marcante i evidente n obiceiurile i valorile personale (toaleta i igiena personal, vestimentaia, punctualitatea etc).

Deseori explicaiile oferite pentru aceste schimbri i comportamente sunt simbolistice, metaforice sau bizare. Se pot vindeca oamenii care sufera de schizofrenie? Dupa primul episod de schizofrenie, aproximativ 25% din oameni i pot reveni in 5 ani, 50% ar putea avea probleme i fluctuatii in urmatorii ani, i pot avea i alte episoade, 15% ar putea avea probleme severe persistente, iar aproximativ 10% raman cu o incapacitate permanenta. S-a observat ca un tratament de la primele manifestari este foarte important pentru a spera la o evolutie buna. Este bine de tiut c evoluia schizofreniei este bun n urmtoarele situaii: Existena sprijinului familiei Debutul bolii la o vrst cat mai mare Nivel crescut de educaie Nentreruperea tratamentului Contientizarea i acceptarea bolii Grad ridicat de socializare Recunoaterea semnelor recderilor

Tratamentul Medicatia Este adesea prima cale de abordare a schizofreniei. Cele mai folosite medicamente sunt neurolepticele (sau antipsihoticele). Neurolepticele micsoreaza simptomele schizofreniei blocnd cile dopaminei, un transmitor chimic care se gsete n creier. In schizofrenie, se presupune c este prezent ntr-o cantitate mai mare. Cu o medicaie adecvat, pot aprea foarte repede unele mbuntiri, dar este nevoie s fie luat tratamentul timp de cteva sptmni pentru a se observa o ameliorare a tuturor simptomelor. Cum fiecare raspunde diferit la un anume medicament, poate fi nevoie de timp pentru a gsi care este medicamentul potrivit. Pentru majoritatea oamenilor este recomandabil s-i ia medicamentele prescrise timp de luni de zile, uneori chiar timp de civa ani. Acest lucru se face pentru a fi sigur c nu vor aprea probleme pentru o perioad lung de timp. Medicamentele injectabile-depou Cteva neuroleptice sunt disponibile in forma injectabil-depou, find administrate intramuscular i pot actiona in organism pentru o perioad de timp ntre 1-6 sptmni.

Terapia Electroconvulsivanta Se folosea n general n cazul schizofreniilor rezistente la tratament. Aceast terapie se realizeaz sub anestezie, pentru a evita fracturi i alte

rni care pot fi produse ca efect al convulsiilor produse de ctre curentul electric. n perioada aplicrii acestei terapii apare amnezia care poate rmne pe o perioad de cteva zile. Riscurile acestui tratament sunt: probleme respiratorii, apariia unor aritmii cardiace, creterea frecvenei recderilor, distrugerea unui numr de neuroni. Efecte secundare Efectele secundare sunt frecvente n cazul folosirii neurolepticelor. Din ele fac parte: Sedarea, o senzatie de somnolen i/sau slbirea concentrrii. Cele care afecteaz sistemul nervos autonom, cum ar fi scderea tensiunii atunci cnd te ridici prea repede, cauznd ameeli, gura uscat, constipaie, nceoarea vederii, i ocazional retenie urinar. Cele care afecteaz acea parte a creierului numit hipotalamus, cum ar fi, la femei dereglarea ciclului menstrual, sau, la brbati mrirea snilor sau impoten. Cele care afecteaz muchii, cum ar fi tremorul, rigiditate muscular sau crampe musculare. Diskinezia tardiv, care const in apariia unor micri necontrolate, iniial n zona feei, dar care pot cuprinde i alte zone ale corpului. Cretere n greutate Totui, nu la toi apar aceste efecte secundare descrise mai sus i exist alte tratamente care pot stopa aceste efecte secundare. Dac persoana de care avei grij manifest vreunul din aceste efecte secundare, informai medicul curant, sau putei s intrebai la farmacie pentru a obine mai multe informaii. Alte forme de tratament Tratamentul psihologic O data ce s-a inceput tratamentul medicamentos, poate fi foarte efectiv i tratamentul psihologic. Termenul de tratament psihologic descrie o abordare terapeutic care are ca scop adaptarea gandurilor i comportamentelor i poate fi oferit n strns legtur cu medicaia.. Acesta include: Consiliere Persoana poate explora problemele personale ntr-un mediu confidenial i sigur. Terapia de grup Unde cei care au depit simptomele acute, pot explora o parte din probleme mpreun cu alii. Nu este neaprat ideal pentru toi, dar poate oferii o surs vital de suport pentru multe persoane. Terapia familial Care exploreaz familia ca un ntreg, printr-o abordare intens dar limitat n timp. Terapia cognitiv

n general este oferit de psihoterapeui, este focusat pe ajutarea persoanei s-i adapteze comportamentul i s nvee s fac fa simptomelor bolii. Reabilitarea Include diferite forme de terapie ocupaional care au ca scop s ajute la recptarea sau dezvoltarea abilitilor necesare de a face fa vieii de zi cu zi, cum ar fi comunicarea, cumprturile, gestionarea banilor, pregtirea hranei, evenimentele sociale etc. Dezvoltarea de noi abiliti, cum ar fi de exemplu folosirea calculatorului etc., pot duce la crearea oportunitilor de angajare etc.