STIINTA SI RELIGIE

... din cugetarile lui Petre Tutea

1. Se spune c intelectul e dat omului ca s cunoasc adevrul. Intelectul e dat omului, dup prerea mea, nu ca s cunoasc adevrul, ci s primeasc adevrul. 2. Am avut revelatia c n afar de Dumnezeu nu exist adevr. Mai multe adevruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevr. Iar dac adevrul este unul singur, fiind transcendent n esent, sediul lui nu e nici n stiint, nici n filozofie, nici n art. Si cnd un filozof, un om de stiint sau un artist snt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o bab murdar pe picioare care se roag Maicii Domnului. 3. Acum, mai la btrnete, pot s spun c fr Dumnezeu si fr nemurire nu exist adevr. 4. O bab murdar pe picioare, care st n fata icoanei Maicii Domnului n biseric, fat de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, sta moare asa, dihor. 5. Eu cnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. ntre un credincios si un necredincios, nu exist nici o legtur. la e mort, sufleteste mort, iar cellalt e viu si ntre un viu si un mort nu exist nici o legtur. Credinciosul crestin e viu. 6. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul c nu avem coad. 7. Ateii s-au nscut, dar s-au nscut degeaba. 8. Eu nu detest burghezia. Eu m-am lmurit c un om care vrea s fie bogat nu este un pctos. Spunea odat un preot btrn: Circul o zical c banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu l concep ca pe o scar dubl. Dac-l posezi, indiferent n ce cantitti, si te misti n sus binefctor pe scar, nu mai e ochiul dracului. Iar dac cobori, atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prin lcomie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stpn. 9. Nu pot evita neplcerile btrnetii si nu m pot supra pe Dumnezeu c m-a tinut pn aproape la nouzeci de ani. ns btrnii au o supap foarte nteleapt: au dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitat. Cnd m gndesc la suferintele btrnetii, mi dau seama c n natura asta oarb cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul c murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi. 10. Eu snt iudeocentric n cultura Europei, cci dac scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. Fr Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau n crci. Stiinta si filozofia greac snt foarte folositoare, dar nu snt mntuitoare. Prima carte mntuitoare si consolatoare pe continent suveran - e Biblia. 11. Exist o carte a unui savant american care ncearc s motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiint cum am eu nevoie de Securitate. 12. Luther, ct e el de eretic si de zevzec, a spus dou lucruri extraordinare: c creatia autonom e o cocot si c nu exist adevr n afar de Biblie. Mie mi-a trebuit o viat ntreag ca s aflu asta. El nu era asa btrn cnd a dibcit chestia asta, c era clugr augustin... Mie mi-a trebuit o viat ca s m conving c n afar de Biblie nu e nici un adevr. 13. Shakespeare, pe lng Biblie, - eu demonstrez asta si la Sorbona - e scriitor din Gesti. 14. n afara slujbelor bisericii, nu exist scar ctre cer. Templul este spatiul sacru, n asa fel nct si vecinttile devin sacre n prezenta lui.

15. Stii unde poti cpta definitia omului? - te ntreb. n templu. n biseric. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindc exprimi chipul si asemnarea Lui. Dac Biserica ar disprea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disprea si omul. 16. n biseric afli c existi. 17. Ce pustiu ar fi spatiul dac n-ar fi punctat de biserici! 18. n afar de crti nu triesc dect dobitoacele si sfintii: unele pentru c n-au ratiune, ceilalti pentru c o au ntr-o prea mare msur ca s mai aib nevoie de mijloace auxiliare de constiint. 19. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindc materia i premerge. Prima idee de creatie real, au adus-o n istorie crestinii. 20. De creat doar zeul creaz, iar omul imit. Eu cnd citesc cuvntul creatie - literar, muzical, filozofic lesin de rs. Omul nu face altceva dect s reflecte n litere, n muzic sau n filozofie petece de transcendent. 21. Cum s fie creatura creator? ''Hai tat, s-ti art mosia pe care ti-am fcut-o cnd nu eram n viat...'' Pi cum s fie creatura creator? 22. Omul e un animal care se roag la ceva. Caut un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el snt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune c noi l respirm. Are materialitatea aerului. Seamn cu aerul. Noi sntem crestini fr s vrem. Si cnd sntem atei sntem crestini: c respirm crestinismul cum respirm aerul. 23. Crestinismul nu e ideologie, c atunci se aseamn cu marxismul. Religia e expresia unui mister trit, or ideologia e ceva construit. 24. A fi cresti nseamn a cobor Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii snt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gndit real, e inaplicabil tocmai pentru c e absolut. 25. Suveran fat de natur, supus Divinittii, nemuritor si liber prin depsirea extramundan a conditiei sale acesta este omul crestin. 26. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toat cultur antic precrestin. Eu snt de prere c apogeul Europei nu e la Atena, ci n Evul Mediu, cnd Dumnezeu umbla din cas n cas. Eu definesc strlucirea epocilor istorice n functie de geniul religios al epocii, nu n functie de isprvi politice. 27. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaz istoria. 28. Dac nu cunosti revelat - prin gratie divin - sau inspirat, nu cunosti nimic. De pild, povestea cu mrul lui Newton, care a czut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: ''Il tomba dans une mditation profonde qui la conduit jusqua la loi de la gravitation universelle''. Si eu spun: dac Newton gndea pn la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai ntelept. Cnd a fost ntrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. Pi scrie pe mr, sau scrie undeva n natur '' legea gravitatiei''? Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds c exploreaz lumea interioar si exterioar cu jocul lui de ipoteze si c descoper ceea ce vrea el. El caut; dar eu spun c el caut, nu c afl. Sau dac afl, trebuie s fie ca Newton, inspirat. 29. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice c democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea uman, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social n care face fiecare ce vrea si-n care numrul nlocuieste calitatea... Triumful cantittii mpotriva calittii. Bergson a fost acuzat n micul dictionar filozofic al lui Stalin c e fascist.

30. Fr s gndesc n stilul darwinismului social, nu pot s rmn indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea natural a valorilor. Democratii gndesc corpul social aritmetizat: numr capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e prerea mea despre democratie. 31. Eu cred c omul e fcut de Dumnezeu si cred c Dumnezeu n-a instalat nici un drac n el. Nu pot s spun c Dumnezeu a fcut un om purttor de drac. Dac omul e fptura lui Dumnezeu, dracul intr ocolit acolo, nu intr cu voia Lui. 32. Un filozof care se zbate fie s gseasc argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie s combat argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezint o poart spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Cnd l ntreab Moise pe Dumnezeu: Ce s le spun lora de jos despre Tine? - Dumnezeu i spune: Eu snt cel ce snt. 33. n fata lui Dumnezeu, geniul e vr primar cu idiotul. 34. Binele si rul snt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fat de oameni. 35. Crui brbat nu-i plac femeile? n primul rnd la iubesti pentru farmecul lor, si n al doilea rnd le iubesti pentru c fac oameni. 36. Eu ncerc o experient: ncerc s m deparazitez de filosofie, de pduchernita metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar dac m urc n tren, nu nseamn c zeul meu e calea ferat. 37. n Evul Mediu s-a formulat de ctre filozofii sireti teoria adevrului dublu: secundum fidem - adevrul dup credint si secundum rationem - adevrul dup ratiune, ca s aib cale liber pentru filozofie. Adic s rtceasc pn i ia dracul... C poti, n filozofie, s rtcesti pn devii nuc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevr. 38. Babele evlavioase merg la absolut rugndu-se, iar filozoful trncnind silogisme. 39. Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu snt religiosi, au o singur religie: propria lor doctrin. Pe dusmani i anuleaz social. Au o structur supranational, deci snt antinaturali. Toti cei care aspir la unitatea speciei om anuleaz principiul competitiei ntre popoare; anuleaz nsusi principiul civilizatiei moderne, nscut prin lupt. 40. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoc si stil. Nu e neaprat un ntelept, ci un suprainteligent. Geniile snt originale, n msura n care originalitatea e posibil. n fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin ncercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fat de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu snt n msura n care e apropiat sfntul. 41. n fata lui Dumnezeu nu exist genii, Dumezeu lucrnd nu cu genii, ci cu oameni. 42. Dumnezeu a fcut lumea si pe om; si cu om a ncoronat creatia sa. Si l-a nsrcinat s cunoasc lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. - Originea primordial a capacittii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logic; originea mistic a gndirii logice. 43. Aparitia unui mare gnditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murdrit si se spal. Gndirea este o ''splare'' a creierului. Asta m face cteodat s cred c gndirea nu e din creier si c acest creier e numai un sediu... De ce gndirea nu e produs de creier, care e numai un sediu? Fiindc n-o produc toate creierele. Dac inteligenta ar fi produsul creierului, atunci ntre Goethe si nea Ghit n-ar mai fi nici o diferent. 44. Am auzit odat un profesor de la Politehnic; am avut impresia c asist la un balet de ursi. Dac ntr-un salon, ntr-un colt, unul fumeaz si tace, la e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cnd i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, c s-a mai gsit o aplicatie, el a spus: care e, m? Uite care... - Ca s vezi, nici nu m-am gndit!

45. Inteligenta, orict de mare nu e suficient pentru a te curta de prejudecti. Cu ct inteligenta e mai mare, cu att prejudecata e mai voinic, pentru c ai aparat s-o justifici. 46. ntrebat fiind cum ntelege gndirea, n form pur sau n exemple, Nae Ionescu a rspuns: exemplele au fost lsate de Dumnezeu pe pmnt pentru ca ideile s fie sesizate senzorial si de prosti. 47. Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practic att de mult. Dac ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adic perspectiva istoric asupra vietii si lumii, a dus n cimitir. Ne necm n istorie. Pentru c istoria nu te nvat numai s faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce nsemnezi n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul c nu poti, la infinit, s lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar dac nu te nlocuieste, te prelucreaz. Si dac nu poti iesi din devenire, nu poti scpa de tristete; tristetea metafizic e fructul devenirii. Snt prosti istoricizanti care se consoleaz prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti... Adic murim ca si caprele, numai c e mare lucru c exist Kant, Descartes, exist Newton, m rog, attia mari creatori de cultur, si exist si furitorul de religie, Hristos - dar nu ne intereseaz! 48. Istoria e ntemeiat pe istoria dintre Eva si dracul. Asa ncepe istoria, aceast rtcire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui Hristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulat.Cioran are o afirmatie extraordinar: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aprut n istorie. 49. Snt dou mari discipline guvernate de principiul ireversibilittii: termodinamic si istoria. 50. Nu e om, Kant. N-a reusit s fie om cu toat stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizeaz cu clopotele de la biseric, e laureat al premiului Nobel pe lng Kant. 51. Legionarismul era n nsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea s ias cstigtor deoarece avea la baz o eroare - nationalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a tras sfrsitul legionarilor. 52. La comunisti, dac nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - nseamn c esti legionar. De ce acest ''sindrom legionar'' la bolsevici m ntrebati? Fiindc legionarii snt singurii romni care n-au avut n dictionar la litera G cuvntul glum si cnd i prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de glum; sta-i punctul lor comun cu legionarii. 53. Nu se poate spune c miscarea legionar n-a fost puternic! N-a avut rezultate pozitive fiindc extremismele snt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici national-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionar. Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscrii legionare. Nici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. ntr-o ntrunire se spune, Mussolini s-a uitat la ceas si a zis: i dau ultimatum lui Dumnezeu ca n cteva minute s m trsneasc dac exist! Si apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat c Dumnezeu nu exist. 54. Unde e omul, n imanent, absolut liber? ntr-o bisericut din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se las nvluit de ele ca si credinciosii. 55. Omul e liber si eliberat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se comunic tainele care i nvluiesc deopotriv si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca s fii cu adevrat liber, trebuie s nlocuiesti infinitul si autonomia gndirii cu credinta n Dumnezeul crestin: ''Robeste-m Doamne, ca s fiu liber!'' (Imitatio Christi) 56. Libertatea eu o asemn cu o frnghie agtat de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participnd la actul mntuirii tale crestine, sau poti s cobori n ntuneric. Bipolaritatea liberttii. Dup crestini, libertatea este vehicolul cu care poti s cobori n ntuneric, dac esti vicios. Infractorii snt primitivii actuali, pentru c ei nu snt adaptabili la morala zilnic si o calc fiind liberi. Am nvtat la nchisoare c omul e un animal stupid, deoarece confisc libertatea semenilor si. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu i e rusine s si chinuie

semenii. Oricum sntem captivi n univers. Ne ajunge aceast grozvie. Dar s intensifici aceast captivitate pn la nivelul puscriei - numai omul e capabil de asemenea nebunie. 57. Liberatea omului e partea divin din el. 58. Limba romn are virtuti complete, adic poate fi vehicol a tot ce se ntmpl spiritual n om. E foarte greu de mnuit. Prin ea poti deveni vultur sau cntret de stran. Limba romn are toate premisele valorice pentru a deveni o limb universal, dar nu stiu dac e posibil acest mars istoric. Dac am fi fost un popor cuceritor... Noi, romnii, nu punctm universalitatea nicieri. Si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este ndrzneala. 59. Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cnd esti lucid esti n fata cimitirului. A fi lucid nseamn a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvant. n msura n care Dumnezeu trebuie primit, si nu nteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate. 60. M ntreba Marin Preda cum era cu macedoromnii si i-am zis: domnule Preda, macedoromnii nu snt romni, snt super-romni, romni absoluti. Att de npstuti si goniti, au instinct national de fiar btut. Iar eu si dumneata pe lng ei, avem fort domestic de rate. Mcim. Am stat cu macedoromni n temnit. i bteau pn i omorau, dar nu declarau nimic. Au o brbtie perfect. 61. A sti la scar uman, poate fi folositor - dar n nici un caz mntuitor. 62. E mai mntuitoare o rugciune ntr-o biseric din Giesti dect Platon. 63. Ideea mortii absolute st la baza smintelii moderne. 64. Heidegger spune asa: ca s iesi din anonimat, trebuie s triesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. El te ndeamn, Heidegger, s triesti murind absolut n fiecare zi! 65. Moartea m determin s fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul pmntului cznd pe cosciugul lui Nae Ionescu. 66. Mortii antici nu snt deloc frumosi. Numai mortii crestini snt. Am gsit totusi la Homer un mort de toat frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omort de Ahile. Si plnge Ahile c a omort frumusetea asta de femeie... Si-atunci Tersit - vocea poporului muncitor - se apuc s insulte cadavrul Pentensileei. Ahile i d un pumn si-l omoar - pe poporul muncitor - c-i obraznic si c insult cadavrul leia. Aici am vzut asadar o frumusete, desi n principiu, mortii antici nu snt frumosi. Crestinii snt cei care au introdus masca frumoas a mortului. 67. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului. 68. Omul e guvernat pe pmnt de dou morale: de morala dogmelor, care e crestin si etern, adic absolut, si de morala normelor, care, ca moral laic, e construit pe putintatea si imperfectiunea omului. Morala laic nu poate fi desprins de morala absolut si ea arat c omul se misc asimptotic la perfectiune, pe care n-o poate atinge niciodat. 69. Morala n sine, autonom, e mai primejdioas pentru religie dect ateismul. Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egal cu zero. Seamn cu Mersul trenurilor, dup prerea mea. Poti s-o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil s creeze o ordine moral. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibil morala public? Prin nstpnirea absolut a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie s porunceasc normele morale, care, fr ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor dect prin obiect. Morala public ntr-un stat crestin trebuie s stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul mrginit. Dac nu situm Biserica deasupra statului, ne aflm n treb si face fiecare ce vrea. 70. Elitele morale snt mai presus dect cele intelectuale. Mie mi plac oamenii care fac judecti. Cei care fac silogisme snt fat de adevr, cum snt curcile alea care se ncurc printre popice.

71. Napoleon face adevrata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a refcut ordinea natural, punnd parul pe haimanalele de pe ulit. Cnd a fost ntrebat cum si explic intrarea armatelor sale n Trile de Jos ca pe bulevard, n timp ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a rspuns: N-au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! ncepuse o nou filozofie a istoriei, cu Napoleon. 72. Fr nemurire si mntuire, libertatea e de neconceput. Omul, dac nu are n substanta lui ideea nemuririi si mntuirii, nu e liber. Seamn cu berbecul, cu capra, cu oaia... 73. Omul a depasit conditia de animal abia atunci cnd n el a aprut ideea nemuririi, care nu trebuie confundat nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetic a gloriei. 74. Fr Dumnezeu omul rmne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicieri si merge spre nicieri. Si el rmne asa chiar dac este laureat al premiului Nobel sau mturtor. Cnd, unde si n ce scop a aprut el n calitatea asta de om? Dac se ntreab singur si nu e un zeu n dreptul casei care s-i reveleze data nceputului, nseamn c omul rmne un biet animal rational care vine de nicieri si merge spre nicieri. 75. Renasterea italian, unde omul este situat n centrul universului, este eretic din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este n sine demonic. Prerea mea este c omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus. 76. Aotonomia spiritual a omului este iluzorie si ea se misc perpetuu ntre Dumnezeu si dracul. Fr credint si Biseric, omul rmne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd zici c omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd zici c omul e un animal rational, atributul rationalittilor l distinge de restul viettilor, nescotndu-l din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativ, ca o trecere numai prin religie - stiinta, orict de savant, nescotnd omul dect aparent din regnul animal. Nici o consolare c eu m deosebesc de elefant sau de capr pentru c fac silogisme, dac apar si dispar n mod absurd din natur. 77. Scara valorilor umane contine: sfntul, eroul, geniul si omul obisnuit - dincolo de acestia situndu-se infractorul. Sfntul, eroul si geniul snt fr voia societtii, care e obligat s-i recunoasc. Nimeni nu-ti contest dreptul la existent dac esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie s fac confuzie ntre tine, sfnt, erou si geniu. Oamenii snt egali n fata legii, adic trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu fcuti identici, c e o gogoas... Nimeni nu-ti contest dreptul la o viat normal dac porti masca de om. Numai c dac esti mediocru, nu trebuie s te instalez n vrf, pentru c nu e nici n interesul tu. Acolo trebuie s stea cei dotati. Sfntul st n fruntea tablei valorilor pentru c el face posibil trirea absolutului la scar uman. Eroul se consum fcnd istorie si nedepsind sfera laicului. Eroul este admirat - asa cum este si geniul - dar nimeni nu i se nchin, chiar dac fapta lui aduce foloase reale omului. n vreme ce sfntul se situeaz dintru nceput n eternitate, eroul moare n istorie, pentru c urma pe care o las el, ca om mplinit, este fixat doar n timp si n spatiu. 78. Omul nu e o sum de miliarde de celule sau de organe. C nu snt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca ntreg nu poate fi gndit dect biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil dect ultima noutate evolutionist a stiintei. 79. Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu. 80. Personalitatea e acel individ nzestrat cu capacitatea de a se drui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-si mai apartine. 81. Eu am afirmat odat ntr-un salon, c Platon este miscarea spiritului nluntru eternittii. Cnd gndim, toti sntem platonicieni. Dac eu ncerc s gndesc universul, trebuie s mut Biblia n universul nghetat al ideilor platonice. Asta nseamn meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios n fata esentelor. 82. Fat de mretia lui Hristos, Platon e un personaj mruntel si cuviincios. Pe Platon poti s-l scuturi si constati c arhetipurile lui snt filozofice, dar dac muti arhetipurile acstea n n religia lui Hristos, devin modurile n

care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru c la el divinitatea e un simplu ''demiurg'', ceea ce n greceste nseamn ''meserias''. 83. Am dorit dintotdeauna s fac o tez de doctorat cu tema Aflarea n treab ca metod de lucru la romni. 84. La ntrebrile fundamentale ''de ce?'' si ''n ce scop?'' aporetica rural romneasc rspunde: ''d-aia''. A venit odat un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar romnul zice: merge si asa! Trebuie s scpm de acest ''mege si asa''; c ''merge si asa'' nseamn c merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricnd si nu orice. 85. La puscrie am demonstrat vreme de dou ore c istoria romnilor dezgolit de crucile de pe scuturile voievozilor e egal cu zero. C doar voievozii nu s-au btut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica. 86. Cum vd participarea romnilor de acum la mntuirea lor? - Simplu. Ducndu-se la biseric. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta s nu-i lase cu gura cscat si tot ce spune un pop de la Cucuietii din Deal s considere adevr ritualic. 87. Am fcut o mrturisire ntr-o curte cu sase sute de insi, n nchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, dac murim toti aici, n haine vrgate si n lanturi, nu noi facem cinste poporului romn c murim pentru el, ci el ne face onoarea s murim pentru el! 88. Protestantismul est o religie cobort la rangul de moral pentru grdinita de copii. 89. Pudoarea crestin e att de pur, nct carnea eroticului crestin, capt pecetea spiritului, ceea ce pn la crestini n-a realizat nimeni. 90. Eu cred c rzboiul nu e fcut de oameni; e mult prea serios. l face Dumezeu. Cum ne d si cutremure, ne d si rzboi. 91. Cei mai crnceni si mai strluciti soldati snt cei ai popoarelor religioase. Cnd mori sub drapel, te gndesti c te duci la strmosi. Dar o armat care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, n care fiecare soldat avea o cruce la gt pe care scria Gott mit uns. 92. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidc religie am ltra precum cinii. Ne nastem, trim, ne mbolnvim, mbtrnim si murim. Si ntreg peisajul speciei om culmineaz n cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a tri. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizic a cimitirelor este religia. Cu religia intri n cimitir n plimbare. Cu filozofia intri n cimitir - cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare. 93. Cine n-a putut fi nlocuit? Religia! Iar filozofia care speculeaz autonom, face onanie mintal. Si dac vrea s scoat, s extrag esente din stiintele naturii, e parazit. Att! Nu ndrznesti s spui despre religie, teologal vorbind, - dac esti cinstit - c a fost nlocuit de filozofie sau de stiint. Un crestin ti spune c advrul se defineste prin jocul celor dou lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dac poti! 94. Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare n care se poate vorbi despre egalitate. 95. Religia transform poporul ntr-o mas de oameni culti. 96. ntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a rmas religios si un tran analfabet nu exist nici o diferent. 97. Nivelul meu intelectual, chiar dac snt savant, nu depseste nivelul unui pop obscur din Brgan. Pentru c preotul la, n ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatr, st de vorb cu absolutul.

98. Stiinta se misc asimptotic la absolut. Arta se misc asimptotic la absolut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul plcerii. 99. Religia este sediul adevrului transcendent n esent si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. Religia se situeaz peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevrul absolut unic, care e Dumnezeu. S vin un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o s-mi spun el? O bab care cade n fata icoanei Domnului strbtut de absolut e om, si la e dihor laureat. 100. n Ispita de pe munte - retro satana - Iisus spune: ''mprtia mea nu e din lumea aceasta'' Asta-i nemaiauzit! Du-te n mprtia Lui cu trenul sau cu racheta dac poti. Nu poti! notm n Univers ca mormolocii, si lumea lui Hristos se situeaz transcendent ca-n Ispita de pe munte, n mod etern. 101. Revolutia este o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dup facerea lumii; doar dac te situezi n afara ei si creezi o lume nou. Revolutia nu adaug nimic Ideilor lui Platon. 102. Revolutia francez n-a fost o revolutie, nici revolutia rus n-a fost o revolutie. Nu exist revolutii, ci doar tehnici insurectionale n btlia pentru putere (Curzio Malaparte). Dac e o ''restructurare'' a omului, aceasta s-a ntmplat o singur dat n timp, la aparitia lui Hristos. 103. Asa am spus eu n temnit: Domnule colonel - eram sase sute de insi ntr-o curte nchis - nu ve-ti fi voi, comunistii, niciodat revolutionari pn nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Hristos. n parabola cu oaia rtcit, un pstor prseste o turm ntreag n cutarea unei oi. S stiti, asta se cheam ''unanimism moral crestin''. Fiindc n universul lui Hristos o celul care mai palpit ntr-un muribund e mai valoroas dect toate galaxiile posibile. 104. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intr la Dumnezeu e rugciunea. Rugciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gndit crestin, rugciunea ne arat c umilinta nalt, iar nu coboar pe om. 105. Am spus eu odat c dac un preot din Brgan, cnd se roag, este Dumnezeu cu el, atunci preotul la nlocuieste toat Academia Romn.... 106. Sfntul are forta de coeziune a pietrei. 107. Un sfnt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindc ideea de sfintenie e legat de ideea de minune. Un sfnt poate face o minune. Geniul face isprvi, nu minuni. Lumea, acum e ancorat n cultul genialittii ca slvire a progresului n afar. Att. Or, cu ct sntem mai avansati, mecanic si material, cu att sntem mai departe de esenta real a lumii, de sfintenie. 108. Singurii oameni care nu pot fi suspectati c se nfioar n fata mortii snt sfintii. 109. A fi sfnt nseamn a fi suveranul tu perfect. 110. M-a ntrebat odat Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am spus? - sta nu-i om, domnule, este toat Mediterana. 111. Trei ore am vorbit atunci n curtea nchisorii, de Platon si despre Hristos. Zice colonelul: V rog s scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Drghici s spun c snt solidar cu dumneavoastr. - Domnule colonel, cum s fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, c nu sntem solidari unii cu altii... 112. Este incorect s ai dispret fat de tehnic. Eu nu snt tehnocrat, ns recunosc c n btlia pentru adaptare, tehnica este universal util. Dar asta nu nseamn c tehnica poart n ea dimensiunea infinitului. 113. Cnd va disprea ultimul tran din lume - la toate popoarele, vreau s spun - va disprea si ultimul om din specia om. Si atunci or s apar maimute cu haine.

114. Tranul este omul absolut. 115. I-am spus eu printelui Stniloaie c nu m consider un Socrate. Dar cum v socotiti? Pop, zic. Si unde aveti parohia? - N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot. 116. Desi snt bolnav si neajutorat, nu mi pare ru c exist. ncerc eu s-mi par ru, dar n-are sens. Stiti de ce? Pentru c eu constat, n mod evident, c exist. Ceea ce m confisc pesimismului de a m autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat c e om. N-a reusit s intuiasc existenta sa. S se triasc pe sine. Eu nu m pot sinucide - indiferent de starea mea, sntate sau boal - fiindc nu m-am fcut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am s plec de voie din ea. sta este jocul fundamental al existentei mele. 117. Am avut si discipoli... Nu se putea s nu am discipoli, fiindc snt un om vorbret. Toat suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi fr restrictii... 118. A fost ntrebat un tran, n nchisoare: ce ntelegi din tot ce spune Petre Tutea! Zice: nu nteleg nimic, dar e o grozvie! 119. Cnd am vzut, n nchisoare, c tot regimul care mi se aplic e inoperant - puteam eu, ca om, s-mi explic asta? Si atunci m-am gndit c exist o fort supracosmic, transcendent, numit Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu s scap de nlntuire. Pentru c, personal, nu m pot dez-lntui si elibera. Iar a vietui acolo, la nchisoare, fr asistenta Lui nu se poate; au fost oameni care au murit... Atunci s-a nscut n mine credinta nelimitat n atotputernicia si atotbuntatea divin. 120. Am devenit un gnditor crestin cnd mi-am dat seama c fr revelatie, fr asistent divin, nu pot sti nici cine snt, nici ce este lumea, nici dac are vreun sens sau nu, nici dac eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. Cnd mi-am dat seama c fr Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale. 121. M-a ntrebat cineva odat: M Petric, tu cnd te asezi la masa de scris cum scrii? - Snt emotionat de fila goal. Prima mea grij e s nu fiu pndit de demonul originalittii. Urmresc s nu fiu original si s fiu cuviincios. - Esti inspirat? - Nu, nu st niciodat un zeu n coltul camerei mele cnd scriu eu. Snt foarte nelinistit. Eu, care snt crestin... Am dou nelinisti; s nu se afle n expunerea mea nici o inadvertent terminologic si nici o impietate. 122. Nu m intereseaz trecutul. De cte ori m ntreab cineva cnd m-am nscut, spun c ntr-unul din anii trecuti. 123. Treisprezece ani de nchisoare... Aveam doar o hinut de puscrias. Ne ddeau o zeam chioar si mmlig fript. M-au btut... M-au arestat acas. Nici nu tin minte anul... Cnd m-au anchetat am lesinat din btaie. Iact c n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost dup aceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urm la Aiud. Eu m mir cum mai snt aici. De multe ori mi doream s mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu avea curajul s m sinucid. Din motive religioase... Treisprezece ani! Nu pot s povestesc tot ce-am suferit pentru c nu pot s ofensez poporul romn spunndu-i c n mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozitti. 124. M-a ntrebat un anchetator: De ce ai vorbit mpotriva noastr, domle? - N-am vorbit, domle. - Cum n-ai vorbit? - Pi mpotriva voastr vorbeste tot poporul romn. Ce s mai adaug eu? Si mi-au dat 20 de ani munc silnic fra motive. Mi s-a prezentat sentinta de condamnare ca s fac recurs. La cine s fac recurs, la Dumnezeu? 125. Am fost solicitat, n nchisoare, s scriu pentru revista Glasul patriei, ca si Nichifor Crainic. Mi s-a prut ciudat s fii arestat si s scrii, s meditezi. Adic s spui: v multumesc c m-ati arestat! Asta era o porcrie nemaipomenit, s obligi un detinut s scrie. El poate s-si scrie memoriile, dar nu pentru tine, la care-l persecuti... 126. Eu, cultural, snt un european, dar fundamentul spiritual e de tran din Muscel. La nchisoare, grija mea a fost s nu fac neamul romnesc de rs. Si toti din generatia mea au simtit aceast grij. Dac m schingiuiau ca

s mrturisesc c snt tmpit, nu m interesa, dar dac era ca s nu mai fac pe romnul, m lsam schingiuit pn la moarte. Eu nu stiu dac vom fi apreciati pentru ceea ce am fcut; important e c n-am fcut-o niciodat doar declarativ, ci c am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate s ajungi s suferi pentru un ideal n mod fizic. 127. Definitia mea este: Petre Tutea, romnul. Am aprat interesele Romniei n mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferint. Si convingerea mea este c suferinta rmne totusi cea mai mare dovad a dragostei lui Dumnezeu. 128. Eu n-adun nimic. mi spunea un pop, zice, pi dumneavoastr v risipiti asa, v poate fura oricine... Zic: uite, printe, eu, zic, am adoptat conceptia regelui Frantei n materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cnd au venit cartofii din America, tranii nu-i cultivau. ''S mncm noi buruiana asta din pmnt...'' Ce a zis regele Frantei? ''M, seamn, m, cartofi pe mosia mea si, cnd or vedea tranii c i pzesc, or s-si dea seama c-s lucru bun. Lsati-i s fure, c asa se rspndesc cartofii n tar.'' 129. Odat, n hol la Athne Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv c fac specul. Cu ce? i-am ntrebat. Nu mi-au rspuns. Si atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: ''Cu idei, frate, cu idei!'' 130. Un umanist pur, adic indiferent religios, practic formele vietii de jungl, mpingnd cruzimea pn la forma gratuit a bestialittii tigrului. Vremea noastr este plin de astfel de exemplare. 131. Umanismul este una din formele grave ale rtcirii omului modern, care pleac din antropocentrismul Renasterii. n Renastere, ''titanii'' s-au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei nsisi si au crezut c s-au descoperit ca oameni. 132. Omul - javra asta biped, pe care eu l consider ''animal prost'', homo stultus - atunci cnd se screme s fac singur ordine, adic cnd practic umanismul, l nlocuieste pe Dumnezeu cu el. Nicieri Dumnezeu n-a avut de furc cu dracul mai mult dect n sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adic, unde s-a nscut umanismul n Renastere. 133. (Vlad Tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod romn, pe Stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul c l-a si btut. Si are mai ales meritul c a cobort morala absolut prin tepele puse n cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap si ti-era fric s n-o furi tu de la tine. sta-i voivod absolut, Vlad Tepes. Pi fr sta istoria romnilor e o pajiste cu miei!