Cum ar trebui sa functioneze grupa pregatitoare in scoli si cine contribuie la infiintarea ei?

Motivatia initiatorilor
Incepand cu anul scolar 2012-2013, in conformitate cu Legea nr 1/2011 si a metodologiei de inscriere a copiilor in invatamantul obligatoriu, copiii care mplinesc vrsta de 6 ani pn la data de 31 august 2012 inclusiv, vor intra in clasa pregatitoare, care se va desfasura preponderent la scoala. In contextul asumarea de catre Guvernul Romaniei a legii educatiei- legea 1.2011, dar si lipsa unei dezbateri publice intiate de catre METCS in vederea stabilirii unui dialog social coerent cu beneficiarii (copiii si parintii), actorii (cadrele didactice si specialistii in formare, inclusiv Inspectorate Scolare) si decidentii (minister si autoritati publice locale) dar si a lipsei unor studii si cercetari care sa dovedeasca necesitatea, modalitatea si impactul implementarii clasei pregatitoare, precum si posibila testare a acesteia in centre pilot, clasa pregatitoare a devenit o problema cu posibile efecte psihosociale si emotionale negative asupra a 20000 de copii clujeni si nu numai si a familiilor lor. care e numarul de copii din cluj si din tara ? avand in vedere lobby transilvania.. ?????? Exista multiple dileme ale implementarii clasei pregatitoare: scoala vs gradinita, necesitatea unui numar mare de sali de clasa adecvate, a dotarilor specifice (mobilier modular adecvat, bai, jucarii diversificate, materiale didactice etc), a spatiilor special amenejate pentru somnul obligatoriu al copilului de 6 ani, dar si o problema de resurse umane, resurse materiale, alocari bugetare locale, formare si evaluare a personalului calificat, evaluare copii, obligativitatea parcurgerii clasei pregatitoare in scopul inscrierii in clasa I, lipsa documentelor scolare : programe, curriculum, etc. Astfel , datorita multitudinii factorilor implicati si a faptului ca educatia este una dintre strategiile fundamentale ale statului roman, se intrevede necesitatea unei audieri publice , care prin depozitiile si concluziile formulate, sa ajute la eficientizarea deciziei de implementare in ceea ce priveste clasa pregatitoare si atenuarea posibilelor efecte negative atat asupra celor 20000 de beneficiari directi cat si a peste 35000 de beneficiari indirecti (familiile copiilor din clasa pregatitoare). Prin initierea acestei audieri publice vom pune la masa discutiilor : parintii, cadrele didactice, specialistii in educatie timpurie, autoritati locale si nationale, iar finalitatea acesteia se va regasi in sugestii si recomandari adresate decidentului,in baza legii 544/2001 si a legii 52/2004. Aruncand o privire asupra contextului international si asupra tendintelor implementarii unor asemenea sisteme educationale in cadrul tarilor dezvoltate se poate concluziona ca nu suntem nici pe departe singura tara care implementeaza introducerea clasei pregatitoare ca o modalitate de usurare a tranzitiei intre gradinita si scoala. In baza studiilor efectuate in mai multe tari au ajuns la concluzia ca acest sistem imbunatateste si incurajeaza dezvoltarea armonioasa a copilului. Astfel in cadrul audierii publice trebuie sa avem in vedere atat conjunctura nationala si internationala cat si conceptele care au fost deja testate in strainatate: Integrarea Romniei n UE n ianuarie 2007 a lrgit contextul si cerintele educationale pentru acest segment de vrst, atribuindu-i o viziune mai ampl si o armonizare cu reglementrile europene n domeniu. 1 din 4

 Dezvoltarea liber, integral si armonioas a personalittii copilului, n functie de ritmul propriu si de trebuintele sale, sprijinind formarea autonom si creativ a acestuia. Dezvoltarea capacittii de a interactiona cu alti copii, cu adultii si cu mediul pentru a dobndi cunostinte, deprinderi, atitudini si conduite noi. ncurajarea explorrilor, exercitiilor, ncercrilor si experimentrilor, ca experiente autonome de nvtare Descoperirea, de ctre fiecare copil, a propriei identitti, a autonomiei si dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; Sprijinirea copilului n achizitionarea de cunostinte, capacitti, deprinderi si atitudini necesare acestuia la intrarea n scoal si pe tot parcursul vietii Contextul international: n contextul evenimentelor la nivel mondial care au marcat politicile privind dezvoltarea timpurie a copilului att la nivel national, ct si international, o serie de documente legislative, la care Romnia a aderat sau le-a adoptat si care definesc contextul educatiei timpurii au fost elaborate. Dintre acestea, amintim: Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptat de Adunarea General a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, la NewYork si ratificat de Romnia prin Legea nr. 18/1990, republicat Declaratia Conferintei Mondiale de la Jomtien, adoptat n 1990, referitoare la Educatia pentru toti, care subliniaz faptul c nvtarea ncepe de la nastere si care aduce n prim plan necesitatea de servicii care integreaz domeniile snttii, al nutritiei si al igienei cu dezvoltarea cognitiv si emotional a copilului; Declaratia de la Salamanca, adoptat n 1994, cu privire la realizarea scolii de tip incluziv, la accesibilitate, participare si calitate n contextul unei educatii pentru toti; Tintele Mileniului pentru Dezvoltare (The Millennium Development Goals) pn n 2015, reiterate n cadrul Summit-ului Mondial din 2005 de la New York, respectiv printre altele lupta contra saraciei si finalizarea educatiei primare Miscarea Global pentru Copii (Global Movement for Children), care repune n atentia tuturor - guverne, opinie public, organizatii guvernamentale sau neguvernamentale - zece imperative prioritare, printre care accesul la educatie al tuturor copiilor, bieti sau fete, lupta mpotriva srciei, prin investirea n copii; Conventia privind lupta mpotriva discriminrii n domeniul nvtmntului (UNESCO, 1960), care are drept obiect sau ca rezultat si suprimarea sau alterarea egalittii de tratament n ceea ce priveste nvtmntul si mai ales: a) nlturarea unei persoane sau a unui grup de la accesul la diverse tipuri sau grade de nvtmnt; b) limitarea la un nivel inferior a educatei unei persoane sau a unui grup; c) instituirea sau mentinerea unor sisteme sau institutii de nvtmnt Separate pentru persoane sau grupuri (sub anumite rezerve); Pe lng cadrul legislativ care marcheaz directiile de politic educational n domeniul dezvoltrii timpurii, o serie de evenimente si actori la nivel international si national au contribuit la promovarea si orientarea preocuprilor spre educatia timpurie. Dintre acestea, cele mai importante sunt: 2 din 4

 Summit-ul ONU din anul 2000, prin care statele membre au fost chemate sa investeasc n educatia timpurie din urmtoarele considerente: Noile perspective ale evolutiei familiei la nivel mondial Accentele prezente n politica mondial privind echitatea sociala Tendintele la nivel international cu privire la drepturile omului Aparitia Conventiei privind drepturile copilului Noi dimensiuni ale procesului de emancipare a femeii Constientizarea beneficiilor economice ale educatiei timpuri Aparitia unor noi studii privind dezvoltarea copilului n perioada educatiei timpurii OECD (Organizatia de Cooperare Economic si Dezvoltare), care a initiat din anul 1996 o nou abordare a educatiei timpurii a copilului, prin care, n intervalul 1996 2004, 20 de Tri incluse n program au dezvoltat strategii adresate copiilor cu vrste cuprinse n intervalul de la nastere pn la vrsta nceperii scolarizrii obligatorii. Strategiile respective au fost implementate si monitorizate, iar rapoartele de monitorizare au fost difuzate si discutate (Raportul Starting Strong I, din 2001 si Starting Strong II, din 2006 (vezi www.oecd.org/edu/earlychildhood) Rapoartele OECD subliniaz faptul c fiecare tar are un specific si o cultur proprie cu privire la problematica n domeniul copilului si al copilriei. Acestea, la rndul lor determin specificitatea implementrii Conventiei Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului , n contextul n care aceasta constituie punctul de referint n organizarea strategiilor de educatie timpurie. Conform Conventiei, fiecare copil are dreptul: la viat, sntate si dezvoltare (art.6 si 24) la educatie la o familie non-discriminare (art.30) de a fi ascultat (art.13) n orice circumstat, interesul superior al copilului primeaz (art.3). Drepturile copilului impun valorile care converg spre respectarea egalittii sanselor, a demnittii persoanei, a drepttii n actul de instruire si educatie, a valorizrii sinelui (cultivarea respectului fat de sine, a stimei fat de sine), sau a relatilor cu semenii (respect, politete, tolerant, colaborare, ncredere,onestitate). Existenta clasei 0 in Europa si SUA- ARGUMENTE In Bulgaria s-a reformat educatia incepand cu 1992, cu scopul formarii cetatenilor pentru educatia continua si conceptual de lifelong learning.;in acest context al conceptului de invatare pe tot parcursul vietii, se inscribe marirea perioadei de scolarizare obligatorie cu 1an, prin infiiintarea clasei pregatitoare in Scoala; In Bulgariafunctioneaza grupa pregatitoare obligatorie din 2003, organizata in incinta scolii, pentru copiii cu varsta de 6-7 ani;in ultimii 4 ani, Bulgaria a facut reforme in domeniul educatie, intre care; grupa pregatitoare este obligatorie pentru inscrierea in clasa I, scopul functionarii acesteia fiind accesul egal in educatia tuturor copiilor;astfel procesul educativ este indreptat spre formarea de deprinderi: morale, emotionale, dezvoltare estetica, intelectuala, fizica; obiectivul fundamental al educatiei in Bulgaria este sa dezvolte la maxim abilitatile copilului si formarea in conformitate cu valorile universal; 3 din 4

timpul de studio este de 20-25 de minute, fiind completat cu activitati de: joc, dans, inot, primbari si somn;programul este de 20 de ore pe saptamana. In multe tari europene ca Danemarca, Estonia, Germania, Finlanda, Franta, Marea Britania, Irlanda sau Franta functioneaza asa numitele clase pregatitoare, care fac tranzitia mai usoara catre clasa I;In Suedia spre exemplu, incepand cu 1999, statul a reglementat educatia timpurie ca asigurare bazei pentru educatia pe tot parcursul vietii, previziunile au fost facute pentru asigura buna integrare viitorilor adulti pe piata muncii. Modelul francez probabil ca stat la baza elaborarii sistemului clasa pregatitoare in Romania, doar ca, la francezi procedura este extram de transparenta, bine argumentata in strategia nationala, cu suport (brosura pentru partinti), cu forme de evaluare si progress bine stabilite si masurabile. In SUA, investitia in educatia timpurie are o profitabilitate de 700%, pentru fiecare $ investit, se castiga 7$. Strategia nationala propusa prin LEN pentru Clasa 0 are la baza notiunea dj incetatenita conceptului de lifelong learning din 1990, cu abordarile interantionale aferente ; Astfel, potrivit Comisiei Europene, privind nvarea pe tot parcursul vieii, scara de schimbare economic i social, tranziia rapid la o societate bazat pe cunoatere i a presiunilor demografice care rezult din mbtrnirea populaiei din Europa sunt toate probleme care necesit o nou abordare a educaiei i formrii profesionale, n cadrul nvrii pe tot parcursul vieii1. In viziunea lifelong learning si a invatamantului modern, la care Romania doreste sa adere se incurajeaza dezvoltarea pe deplin a abilitatilor naturale, deschide mintea, creeaz un spirit curios, crete nelepciunea noastra, face lumea un loc mai bun, ne ajut s ne adaptam la schimbare, ne ajut s gsim sens n vieile noastre si in a ne implica activ n calitate de contribuabili la societate, ne ajut s ne facem noi prieteni i de a stabili relaii de valoare, conduce la o via bogat de auto-mplinire. In contextul international descris mai sus, care explica necesitatea unor programe speciale de dezvoltare si integrare a copiilor cu varste de 6-7 ani e nevoie ca si in Romania autoritatile sa aiba in vedere metodele de aplicare a acestor concepte care au fost testate in strainatate. Problema pe care o sesizam noi insa este lipsa metodelor si a normelor de aplicare clare si posibilul impact negativ pe care l-ar putea avea asupra generatiei de sacrificiu. Contextul specific: Incepand cu anul scolar 2012-2013, 5500 de copii din judetul Cluj, adica peste 27% din copiii care vor intra in clasa pregatitoare, au implinit varsta de 6 ani, fiind nascuti in 31 august 2006 inclusiv. Este vorba despre un numar de aproximativ de copii din romania, din aproximativ scoli din care la nivelul judetului cluj vor fi afectati un nr de copii din institutii de invatamant.
1

nvarea pe tot parcursul vieii este astfel definit ca:

"Toate activitile ntreprinse de nvare pe tot parcursul vieii, cu scopul de a mbunti cunotinele, aptitudinile i competenele, ntr-o persoana civic social i / sau ocuparea forei de munc legate de perspectiva", [23]Prin urmare, nvarea pe tot parcursul vieii se concentreaz pe nvarea din nvmntul precolar pn dup pensionare ("de la leagn la mormnt") i acoper toate formele de educaie (formal, informal sau non-formale). Iniiativa Comisiei Europene de nvare de-a lungul vieii permite persoanelor n toate etapele vieii lor de a lua parte la stimularea experienele de nvare, precum i contribuind la dezvoltarea educaiei i formrii profesionale n Europa [24].

4 din 4

Motivatia initierii dezbaterii publice: lipsa normelor de implementare pentru lansarea proiectului cu succes n luna septembrie 2012 -insuficiena resursei materiale i umane (spatii in scoli/gradinite, program adecvat de desfasurare a activitatii, personal specializat, evaluarea pesonalului, norme de evaluare a elevilor, criterii de admitere in clasa1, existenta programei scolare si a curriculumului. Lipsa experienei sistemice pentru problema identificat datorat faptului c pn la acest moment acest sistem nu a mai fost implementat n Romnia, sens n care nu exist personalul specializat, o program elaborat, sistemul educaional fiind subfinanat i nedispunnd de dotrile necesare pentru implementarea proiectului. Lipsa formei de evaluare a institutorilor i a elevilor. Care sunt consecinele nerezolvrii problemei? incapacitatea elevilor de a se adapta sistemului de nvmnt primar, cu efecte negative majore pe termen lung pentru ntreg sistemul de nvmnt naional, n acest fel fiind pus n discuie viitorul integrarii active pe piata muncii imposibilitatea evalurii proiectului clasa 0 din lipsa unei reglementri precise, a sustenabilitii programului i necesitii continurii acestuia. elaborarea tardiva, neadecvata sau in fuga a programei colare, avand in vedere ca momentan aceasta nu exista formarea neadecvata a personalului identificarea lacunara a bazei materiale i surselor financiare necesare implementrii proiectului locatie gresit aleasa pentru grupa pregatitoare pro/contra implementarii la coal sau la grdini? Costuri majore pentru parinti in investitia suplimentara necesara pentru educatia adecvata a acestor copii si programele extracuriculare (afterschool, logopedie, consiliere, sport etc.) Prezenta audiere public i propune s identifice posibile rspunsuri i sa ofere soluii argumentate la urmtoarele ntrebri majore: 1. Unde ar trebui sa functioneze clasa pregatitoare? La scoala sau la gradinita? De ce? 2. Care sunt resursele materiale necesare pentru functionarea grupei pregatitoare/ cunoscuta si sub denumirea de clasa 0 (jocuri, mobilier, sali sport, bai special amenajate etc.) astfel incat obiectivul acestui concept sa fie atins. Cum se pot asigura resursele materiale pentru programe after-school? Cine ar trebui sa asigure aceste resurse si in ce proportie? 3. Care sunt resursele umane necesare functionarii in conditii optime a grupei pregatitoare? Cine ar trebui sa fie profesionistii de la clasele pregatitoare si cum se va putea realiza aceasta miscare de personal? Unde, cand si cum ar trebui scolarizate si calificate cadrele didactice si restul personalului? 4. Cum se poate rezolva problema somnului de dupamasa necesar copiilor din grupa pregatitoare? Cat credeti ca va plati suplimentar parintele si cum pot fi reduse aceste costuri? exercitii logopedice, consiliere 5 din 4

catering, activitati extracurriculare, activitati de relaxare, programe after-school etc.? 5. Cat suntem de pregatiti pentru a introduce acest concept al grupei pregatitoare din anul scolar 2012 2013? Care sunt riscurile in cazul in care nu vor fi asigurate resursele identificate? Ce ar trebui sa faca autoritatile locale si nationale ca sa asigure functionarea optima si intrun concept integrat a acestei clase O? Va invitm s v exprimai opinia, n scris i verbal, n cadrul audierii publice: Cum ar trebui sa functioneze grupa pregatitoare in scoli si cine contribuie la infiintarea ei? care va avea loc vineri, 24 februarie 2012, in Sala de conferinta a Cluj Arena, de la ora 14. Ateptm opiniile si solutiile propuse de dvs., respectiv raspunsul la una sau mai multe dintre intrebarile majore identificate de initiatorii proiectului la adresa lobbytransilvania@gmail.com, pn n data de 22 februarie 2012. Opiniile colectate prin procedura de audierea public se vor sintetiza intr-un raport care va fi prezentat ntr-o conferin de pres, la o saptamana de la eveniment, va fi transmis tuturor celor care au participat, va fi postat pe site pentru publicul larg, va fi trimis Ministerului Educaiei i decidenilor politici cu atribuii de decizie n domeniu. De adaugat siglele si footnotes!!! - cristina De corectat gramatical!!! - aurora?

6 din 4