independent dina bretan Baia Mare, str. Valea Ro ie, nr.

62 0262 276 276, 0262 - 219 145

consultan n domeniul protec iei mediului nconjur tor

RAPORT DE MEDIU (raport SEA) pentru Plan Urbanistic Zonal - Domeniu Shiabil Mogo!a

Beneficiar: Consiliul Jude ean Maramure

ntocmit: Dina Bretan

Septembrie 2009

CUPRINS 1. Expunerea con inutului i a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum i a rela iei cu alte planuri i programe relevante 2. Aspectele relevante ale st'rii actuale a mediului i ale evolu iei sale probabile n situa ia neimplement'rii planului 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectat' semnificativ 4. Probleme de mediu existente, relevante pentru plan, inclusiv n particular, cele legate de orice zon' care prezint' o importan ' special' pentru mediu, cum ar fi ariile de protec ie special' avifaunistic' sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonan ei de urgen ' a Guvernului nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei s'lbatice, aprobat' cu modific'ri i complet'ri prin Legea nr. 462/2001 5. Obiectivele de protec ie a mediului, stabilite la nivel na ional, comunitar sau interna ional, relevante pentru plan i modul n care s-a inut cont de aceste obiective i de orice alte considera ii de mediu n timpul preg'tirii planului sau programului 6. Poten ialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, popula ia, s'n'tatea uman', fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic i arheologic, peisajul i asupra rela iilor dintre ace ti factori 7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra s'n't' ii, n context transfrontiera 8. M'surile propuse pentru a preveni, reduce i compensa ct de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implement'rii planului 9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese i o descriere a modului n care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificult' i (cum sunt deficien ele tehnice sau lipsa de know-how) ntmpinate n prelucrarea informa iilor cerute 10. Descrierea m'surilor avute n vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implement'rii planului 11. Rezumat f'r' caracter tehnic al informa iilor furnizate

Titularul proiectului: Consiliul Jude ean Maramure Denumirea proiectului: P.U.Z. AMENAJARE DOMENIU SCHIABIL MOGOSA - ORAS BAIA SPRIE Amplasamentul obiectivului !i adresa: Terenul studiat este amplasat pe versantul nord-vestic al muntelui Mogosa fiind liber de constructii si este situat in extravilan la cca 5,5 km de orasul Baia Sprie. Partial face parte din fondul forestier, portiunea superioara fiind situata pe pasunea alpina la altitudinea de1219 m. Proiectantul fazei PUZ: S.C. Binnova S.R.L Proiectanti de specialitate -colaboratori: S.C. Forstingher s.r.l.- studii topo S.C. Moody s.r.l. studiu geotehnic Birou individual de arhitectura Florescu Oksana - urbanism S.C. Binnova s.r.l. - retele edilitare S.C. Forstingher s.r.l. - drumuri si platforme

Prezentul Raport de Mediu s-a elaborat ca urmare a solicit'rii Agen iei Regionale pentru Protec ia Mediului Cluj Napoca, n urma analiz'rii documenta iei pentru ob inerea acordului de mediu pentru PUZ Domeniul Schiabil Mogo a, localitatea Baia Sprie, jude ul Maramure , beneficiar Consiliul Jude ean Maramure . Raportul de mediu, ntocmit conform HG1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu'rii de mediu pentru planuri i programe analizeaz' efectele semnificative ale planului asupra mediului. Raportul urm're te problemele semnificative de mediu, cu accent pe starea mediului i evolu ia acestuia n cazul implement'rii planului sau n situa ia n care acesta nu va fi implementat. Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului i a autorit' ilor publice interesate de efectele implement'rii planurilor i programelor, luarea n considerare a raportului de mediu i a rezultatelor acestor consult'ri n procesul decizional i asigurarea inform'rii asupra deciziei luate; Raport de mediu este parte a documenta iei planurilor sau programelor care identific', descrie i evalueaz' efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplic'rii acestora i alternativele lor ra ionale, lund n considerare obiectivele i aria geografic' aferent'.

Cap 1. Expunerea con6inutului !i a obiectivelor principale ale P.U.Z, - Domeniul Shiabil Mogo!a, precum !i a rela6iei cu alte planuri !i programe relevante. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Zona care constituie obiectul Planului Urbanistic Zonal Domeni Schiabil Mogosa se afla situata pe versantul nord-vestic al muntelui Mogo a fiind liber de construc ii i este situat n extravilan la cca 5,5 km de orasul Baia Sprie. Par ial face parte din fondul forestier, por iunea superioar' fiind situat' pe p' unea alpin' la altitudinea de1219 m i are o sprafa ' de 33 ha. Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal dezvoltarea domeniului schiabil la Mogo a, ora Baia Sprie, jud Maramure . Prin realizarea acestor investi ii se va pune in valoare potentialul de urbanism dar si cel turistic si de agrement al zonei. Prin documentatia de fata s-a urmarit: - oferirea unei solu ii viabile privind dezvoltarea zonei montane cu posibilitati reale de a dezvolta activitatea economic' a ora ului Baia Sprie; - ridicarea standardului de viata a locuitorilor din ora ul Baia Sprie prin revitalizarea sporturilor de iarn' n conformitate cu normele europene in vigoare. Prin propunerile de organizare urbanistica cuprinse in acest P.U.Z. se urm're te revitalizarea domeniului schiabil n zon' i marcarea ei pe harta turistic' a domniului schiabil din Romnia. Obiectivul general al proiectului vizeaza: reabilitarea socio-economic' a ora ului Baia Spie prin optimizarea utiliz'rii resurselor, concomitent cu ameliorarea disfunc ionalit' ilor semnalate in zona i cu direc iile de dezvoltare a jude ului, prin identificarea tendin elor spontane de dinamism economic i a premiselor de configurare spa ial', n vederea cre terii calit' ii vie ii locuitorilor i a mediului nconjur'tor. Strategia de dezvoltare a zonei urmareste: promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvolt'ri socio-economice echilibrate i prin cre terea competitivit' ii; promovarea dezvolt'rii func iilor urbane; dezvoltarea accesului la informa ie i cunoa tere; reducerea agresiunii asupra mediului; valorificarea i protejarea resurselor i a patrimoniului natural; valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvolt'rii; dezvoltarea resurselor energetice concomitent cu asigurarea securit' ii; promovarea unui turism de calitate i durabil; Strategii de interventie: stabilirea prtiei de schi, a culuarelor pentru telegondol' stabilirea amplasamentelor pentru sta ia superioar' i inferioar' a telegondolei: stabilirea zonei pentru cladirile administrative; satbilirea drumului de acces i a spa iului de parcare; realizarea dot'rilor optime cu servicii i func ii conexe sporturilor de iarn'; valorificarea potentialului zonei de dezvoltare ca zona turistic' montan'; utilizarea func ional' eficient' a terenului; stoparea degrad'rii ecologice a zonei i amenajarea peisagistic'-ambientala; modernizarea si reablitarea D.J.183/C si a drumului de acces de la intersectia cu D.J.183/C pana la amplasamentul domeniului schiabil; dezvoltaea echiparii edilitare; lucr'ri de consolidare a malurilor praielor ;

respectarea obliga iilor ce rezulta din programul de conformare i monitorizare ntocmit de A.P.M.M privind nchiderea lucr'rilor miniere; delimitarea zonelor rezervate i a zonelor tampon cu regulamentele aferente. Regimul juridic al terenului Terenul studiat n cadrul acestui PUZ, in suprafata totala de 33 ha, se afl' n extravilanul ora ului Baia Sprie i este, conform Legii 213/1998, teren proprietate public' de interes na ional 31,3 Ha i teren proprietate public' de interes local 1,7 Ha; se propune ca i terenul de 31,3 ha s' fie trecut n proprietatea publica a orasului Baia Sprie. Regim economic Folosin a actuala a terenului studiat de 33 ha, este 30,7ha fond forestier (p'dure) i 1,7 ha p' une alpin' iar propunerea este de modificare a categoriei de folosin ' a terenului cu trecerea suprafetelor in categoria zonelor de agrement specifice sportului de iarn' astfel: o o o o o o o o o o o o o Statie inferioara: Corp administrativ Sta ie inferioar' Spa iu cu anexe (garaj vehicole de linie) Cabin' de comand' Peron mbarcare debarcare Ecartament telegondol' Culoar liber telegondola Parcare Ziduri de sprijin Pirtie schi sosire Statie de epurare Acces ratrac Pubele

- Sta6ie superioar9 compus9 din: o Statie superioara o Peron imbarcare debarcare o Cabina de observare o Drum de acces dinspre releu o Prtie schi plecare o Ecartament telegondol' o Culoar liber telegondol' Corpul administrativ, se va desf' ura pe trei niveluri, va avea o suprafa ' construita de 340 mp i desf' urat' de 1020 mp. La nivelul parterului casa de bilete, nc'peri pentru administra ie i postul de prim ajutor. La nivelul demisolului se vor amplasa spa iile pentru depozitarea uneltelor pentru intretinerea curenta a partiei, spatiul pentru depozitarea si inchirierea echipamentelor pentru schi, grupuri sanitare pentru public, si centrala termica. La etaj se vor asigura spatii de cazare pentru personal si o sala pentru instruirea monitorilor de schi. Cladirea va avea o arhitectura simpla, finisata in culori pastel, acoperita cu sarpanta si invelitoare din tigla sau tabla tip tigla. Accesul publicului din spre parcare va fi la nivelul parterului. Spre demisol (spatiile tehnice) se va realiza un acces carosabil separatat din strada principala propusa . Platforma pentru parcare cu o suprafata de 8900 mp inclusiv drumul perimetral de 4 m latime, este dimensionata pentru 315 autoturisme. Aranjate la 45 grade (in spic) sunt grupate in cate doua siruri cu spatii de circulatie de 3,5 m pentru o buna desfasurare a sensurilor de deplasare p'strndu-se i posibilitatea accesului n caz de necesitate, la cele dou' drumuri forestiere. Pe aceea i platform' se vor amplasa i pubelele pentru resturi menajere.Ca si solu ie

constructiva s-a optat pentru un sistem rutier rigid, determinat pe baza unor calcule de dimensionare pentru un trafic rutier scazut, i va fi alc'tuit din: - 70 cm. bolovanis si balast - 10 cm. funda ie din piatr' spart' - 2.0 cm. nisip pilonat + hartie kraft - 20 cm. beton rutier BcR -4.0 Sta ia inferioar' cuprinde peronul de mbarcare, cabina de comanda i spa iu anexe cu garajul pentru vehicole de linie i dou' utilaje pentru b'tutul prtiei. Accesul se asigur' din spre strada propusa. Suprafa a construit' a sta iei este de 1000 mp i cea desf' urat' este de 1200 mp Statia de epurare cu un container de gunoi menajer are o suprafata construita i desf' urat' de 90mp Statia superioara cuprinde peronul de mbarcare, cabina de observare i grup sanitar propus a se amplasa la nivelul inferior al acesteia. Suprafata construita a acesteia este de 400 mp iar cea desfasurata de 430 mp. Ecartamentul gondolei tip TG8 are o latime de 6,10 m. Cablurile acesteia sunt sustinute de piloni amplasati de-a lungul culoarului propus pentru deplasare. GondolaTG8 este o instala ie de transport cu cablu din familia telefericelor monocablu cu mers unidirectional, la care vehiculele sunt sub form' de cabine nchise gondole. Gondolele se cupleaz' automat la cablul purt'tor-tractor la ie irea din sta ii, sunt transportate de-a lungul liniei i apoi decuplate de la cablu la intrarea n sta ii. Antrenarea i ntinderea cablului purt'tor-tractor se realizeaz' cu ajutorul unui motor electric i a unui sistem hidraulic amplasate n sta ia inferioar', n sta ia superioar' efectundu-se numai ntoarcerea cablului. De-a lungul liniei, cablul purt'tor-tractor este sus inut de piloni metalici de construc ie tubular', piloni ce sunt echipa i cu baterii de role ce au canalul c'ptu it cu cauciuc. Sta ia inferioar', de mbarcare pentru schiori, este amplasat' la altitudinea de 700 m, n zona de sosire a prtiei Mogo a B1. Tot n sta ia inferioar' se va efectua gararea gondolelor pe timpul nop ii. Sta ia superioar', de debarcare pentru schiori, este amplasat' lng' punctul de plecare al prtiei deservite, la altitudinea de 1.250 m. Traseul telegondolei une te n linie dreapt' cele dou' sta ii. Instala ia este comandat' i controlat' din sta ia inferioar' unde se afl' pupitrul de comand' i ntregul sistem de antrenare compus din: motor electric, cuplaj, frn' de serviciu, reductor, roata de antrenare, frn' de siguran ', motor de rezerv', grup electrogen. n sta ii, vehiculele se deplaseaz' continuu cu o viteza de 0,3 m/s, vitez' ce permite mbarcarea i debarcarea pasagerilor din mers, fiind antrenate de un sistem transportor automat. La ie irea din zona de mbarcare u ile gondolelor se nchid automat, are loc accelerarea lor pn' la viteza de transport pe linie i cuplarea la cablul purtator-tractor. Pe traseu, gondolele sunt transportate la o viteza de 6,00 m/s, avnd o durata de transport de 5,2 min. Caden a plec'rii gondolelor din sta ii este de 16,00 secunde, respectiv o distanta intre ele de cate 96,00 m. Capacitatea maxim' de transport a telegondolei este de 1.800 persoane pe or', adica pe linie vor fi 42 de gondole a cte 8 locuri. Pirtia de schi este partea destinata practicarii schiului pentru agrement in conditii de siguranta. Aceasta este clasificat' raportat la gradul de dificultate ca fiind medie. Culoarul are o latime de 40 m i o lungime de 2240 m. Traseul prtiei asigur' reintoarcerea schiorilor la punctul de plecare si nu se intersecteaza cu alt' prtie.Punctul de plecare al prtiei este situat la altitudinea de 1250 m, iar cel de sosire la 700 m, rezultnd nclinarea medie a partiei de 22,9%. Aceasta prtie va fi deservit' de telegondola Mogosa TG8. Pentru realizarea celor doua culoare sunt necesare lucrari de defrisare. Suprafata partiei va fi nivelata, nierbat' i se vor executa consolid'ri, an uri i rigole pentru scurgerea apelor.

Cap. 2 Aspectele relevante ale st9rii actuale a mediului !i ale evolu6iei sale probabile n situa6ia neimplement9rii planului PROPUNEREA SI ANALIZA VARIANTELOR DE AMENAJARE
Propunerea si analiza variantelor de amenajare. Conform HG 1076/2004 se prevede ca titularul Planului sau Programului sa proiecteze alternative posibile ale acestuia pe care apoi grupul de lucru sa le evalueze privind indeplinirea obiectivelor de mediu. PUZ a fost elaborat in anul 2008 si nu are in cuprinsul sau prevazute asemenea alternative privind amenajarile din zona. In consecinta, evaluatorul de mediu impreuna cu reprezentantii Consiliului Judetean Maramures si grupul de lucru special constituit au definit 2 alternative de amenajare pe care le prezentam in continuare: 1. Varianta "0" respectiv cea in care nu s-ar efectua nici o amenajare, spatiul respectiv pastrandusi folosintele actuale. 2. Varianta "Rational", cea prevazuta in PUZ. Varianta "0". Domeniul Schiabil Mogosa care apartine muntilor Gutin, cuprind masivul cu acelasi nume si muntele Mogosa (1243 m), fiind extins intre Pasul Neteda si Pasul Gutin sau Piatra Pintei (987 m) a prezentat si prezinta, datorita atractivitatii sale naturale, un teritoriu de mare interes turistic, unde acesta se practica de multa vreme. Domeniul shiabil Mogosa s-a bucurat in trecut de amenajrii turistice care s-au degradat, amenajarile turistice montane s-au dezvoltat in mica masura, in prezent existand urmatoarele constructii mai semnificative: In zona Mogosa Suior, functioneaza unele dotari pentru turism dupa cum urmeaza: Mogosa Lacul Bodi are in dotare o cabana cu 80 locuri cazare in camere cu 2-4 paturi, restaurant, bar de zi, bar de noapte, sala de jocuri, teren de tenis si handbal (asfaltate), centru de inchiriat material sportiv, loc pentru camping, parcare, pirtie pentru schi cu grad de dificultate rdicat/mediu cu o lungime de 2200 m cu odiferenta de nivel de 585m, cu instalatie de transport telescaun si teleschi; complexul Turist Suior, confort 3 stele, are in dotare 3 corpuri hoteliere - Iza, Mara, Ignis cu 36 camere cu 1-2 paturi si apartamente ( 64 locuri cazare), restaurant, club, sala fitness, sauna, terenuri de sport: tenis, baschet, volei, handbal, parcare, pirtie de schi cu grad de dificultate mediu, cu o lungime de 1357 m cu odiferenta de nivel de 297m, cu instalatie de transport telescaun. Dupa 1989, o serie de transformari si masuri cu caracter economic si social cum ar fi: trecerea la saptamana redusa de lucru, cresterea exploziva a parcului auto, aparitia unei clase sociale medii cu venituri bune, caldurile insuportatbile din perioada de vara si altele, au facut ca numarul persoanelor care doresc sa isi petreaca timpul liber in mijlocul naturii sa creasca semnificativ. La aceasta se adauga si alte elemente specifice legate de zona cum ar fi: - existenta Municipiului Cluj Napoca la o distan a mai mica de 200 km, a Municipiului Baia Mare in apropierea domeniului schiabil cu o legatura rutiera acceptabila din drumul national care face legatura intre cele 2 municipii din judet. - stresul puternic pe care il produce activitatea si constrangerile de vietuire din zona urbana ii fac pe locuitorii acestuia sa doreasca o minima evadare. - cresterea parcului auto si deci a posesorilor de autoturisme care este in continua evolutie si confera o mare mobilitate locuitorilor. - accesul usor de pe DN oferind o sansa unor circuite montane.

- existenta si a altor orase mari in zona Sighetu Maramtie, Satu Mare, Zalau, Bistria Nasaud, Oradea care au aceleasi manifestari. - preturile mai mici decat cele din statiuni de renume de peste hotare, amenajarile private simlare celor din statiunile de peste hotare determina multi turisti sa abordeze zona Mogosa de i capaciatea amenaj'rilor turistice este insuficienta ceea ce va prejudicia Mediul. In aceste conditii in Studiul de oportunitate privind modernizarea domeniului Schiabil Mogosa se apreciaza, pe baza trendului actual, ca numarul mare al turistilor care acceseza zona sa beneficieze de resurse turistice satisfacatoare astfel incat sa nu mai blocheze drumul national cu autoturismele turistilor, sa beneficieze de amenajari turistice similare celor din strainatate. Conditiile existente in aceasta zona se caracterizeaza prin: - lipsa dotari de salubritate: managementul deseurilor, toalete publice, ca sa nu mai vorbim de dusuri, puncte de alimentare cu apa potabila etc. - zona nu este pregatita din punct de vedere al amenajarilor montane si nici organizatoric pentru a gestiona turistii existenti, care in prezent sunt apreciati de catre Primaria Baia Sprie ca fiind in perioada de iarna de ordinul a 2500-3000 zilnic. In ceea ce priveste starea actuala a Mediului ea se prezinta astfel Alimentarea cu apa - in zona studiata nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. In zona Mogosa sursele de apa sunt captarile pentru consumatorii existenti, cabana Mogosa si Complexul Suior. Aceste surse nu sunt suficiente pentru asigurarea cu apa a noilor consumatori. Canalizarea apelor uzate - in zona studiata nu exista retea de canalizare. Apele uzate menajere sunt colectate in bazine vidanjabile, amplasate in zona constructiilor existente. Alimentarea cu energie termica si gaze naturale - Nu exista capacitate de producere a agentului termic si nici retele majore de transport al acestuia. In zona terenului studiat nu se afla amplasate conducte magistrale de gaze, combustibilul utilizat pentru incalzire fiind combustibilul lichid, lemnul si energia electrica. Alimentarea cu energie electrica - Principala sursa de alimentare cu energie electrica, este postul de transformare cu amplasare la sol, 35/0,4 kV 250 kVa, situat langa Cabana Mogosa. Acesta este alimentat radial din LEA 35 kv Baia Sprie 1 Releu Mogosa, printr-un racord aerian cu o lungime de aproximativ 600 m. In concluzie suprapunerea unui numar mare de turisti in zona Mogosa peste situatia actuala din teritoriu, expusa mai sus, a condus si va conduce in mod cert la fenomene de degradare importante si ireversibile ale Mediului in aceasta zona si la pierderea unor valori naturale de neestimat. Ca urmare, elaboratorii Raportului si Reprezentantii Consiliului Judetean nu recomanda pentru nici un motiv aceasta alternativa. Varianta rationala. Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de stapanire a naturii de catre om si divortul dintre om si natura specifice dezvoltarii industriale deci reconcilierea omului cu natura. In PUZ este prezentata o solutie de amenajare a Domeniului schiabil Mogosa care este sintetizata conform prevederilor HG 1076 in Cap.1 propuneri de organizare urbanistica, care cuprinde descrierea obiectelor de constructie si a altor masuri de dezvoltare a zonei. Acest ansamblu de

solutii il preluam ca atare si il definim ca varianta rationala deoarece conduce la pastrarea partiilor de schi si instalatiilor de transport pe cablu dinainte de analiza efectuata si prevede modernizarea domeniului schiabil (extindere si dotare cu echipamente moderne). Oferta facuta turismului intern si international, acesta din urma fiind in declin semnificativ asa cum arata rezultatele pentru sezonul estival. Este drept ca este vorba despre o alta specificitate de turism dar ea dovedeste imaginea necorespunzatoare care exista pe plan extern privind turismul in Romania. Avanatajele implementarii PUZ - Crearea de noi locuri de munca intr-o zona cu un numar mare de asistati sociali, unde nu exista perspective reale si imediate de imbunatatire a situatiei. - Organizarea unui Centru pentru pregatirea olimpica a sportivilor pentru sporturile de iarna tinand seama de extrem de slabele performante ale Romaniei in acest domeniu. - Oportunitatea pentru tanara generatie, dar nu numai, de a cunoaste cat mai multe zone de valoare naturale din Romania si de a le respecta in cadrul unui spatiu al Naturii protejat corespunzator. Aceste aspecte dar si altele care se pot definii mai dificil acum, contribuie si ele la reducerea impactului potential asupra mediului pe care il presupune realizarea acestui PUZ Neimplementarea programului propus conduce supraglomerarea domeniului schiabil din zona limitrofa a municipiului Baia Mare releva o serie de efecte negative: - Valorificare insuficienta a resurselr turistice din orasul Baia Sprie; - mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interelationate pe cele 4 mari categorii de factori: cauzate de factori de natura fizico-geografica; cauzate de factori de natura spatial-ecologica; cauzate de factori de natura spatial-functionala; cauzate de factori de natura socio-spatiala - organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si urbanistic a domeniului schiabil Mogosa; - pierderea unui important segment de turisti iubitori ai sporturilor de iarna care vor opta pentru domeniile schiabile moderne din strainate; - blocarea arterelor rutiere din apropierea domeniilor schiabile de catre autoturismele schiorilor; - sportivii de performanta nu au unde sa isi desfasoare activitatea; - timpul de astepare pentru acces la instalatiile de transport pe cablu este de 1-2,5 ore; - insuficienta locurilor de agrement pentru perioada de vara; - echipamnetele schiorilor se deterioreaza din cauza partilor de schi insuficient amenajate datorita supraglomerarii. - lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de spatiile verzi, padure si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu; - nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial functional al orasului Baia Sprie. Aceste aspecte dar si altele care se pot definii mai dificil acum, contribuie si ele la reducerea impactului potential asupra mediului pe care il presupune realizarea acestui plan.

Cap. 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectat9 semnificativ Baia Sprie este ora de rangul III, la recensamantul din anul 2002 num'ra 16 609 locuitori. Orasul Baia Sprie are o individualitate pregnanta oferind vizitatorului multe obiective turistice de interes. In zona analizat' Mogosa Suior, func ioneaz' dot'ri pentru turism astfel : Complexul Turistic Mogo a o Lacul Bodi o Cabana Mogo a confort 2-3 stele, cu 80 locuri de cazare n camere cu 2-4 paturi, restaurant, bar de zi, bar de noapte, sala de jocuri o teren de tenis i handbal (asfaltate) o centru de inchiriat material sportiv o loc pentru camping o parcare o prtie pentru schi cu grad de dificultate ridicat/mediu cu o lungime de 2200 m cu o diferen ' de nivel de 585m o instala ie de transport telescaun si teleschi. Complexul Turist Suior, confort 3 stele, are in dotare 3 corpuri hoteliere - Iza, Mara, Ignis cu 36 camere cu 1-2 paturi si apartamente ( 64 locuri cazare), restaurant, club, sala fitness, sauna o terenuri de sport tenis, baschet, volei, handbal o parcare o prtie de schi cu grad de dificultate mediu, cu o lungime de 1357 m cu odiferenta de nivel de 297m, o instalatie de transport telescaun. Muntii Gutinului, cu unele exceptii, sunt accesibili iarna fiind larg dezvoltat schiul de agrement pe prtii, in afara celor amenajate cu mijloace mecanice. Accesul spre amplasamentul studiat se face cu mijloace auto din D.N. 18 prin D.J. 183/C. La km 2 este bifurcatia drumului spre cabana Mogosa, de unde, pe drumul forestier existent se accede la amplasamentul propus. Tinind cont de diversitatea resurselor naturale ale zonei, de conditiile climatice favorabile practicarii sporturilor de iarna, consideram ca raportul dintre cei care vin pentru practicarea acestora si cei care vin cu alte motivatii se situeaza la nivelul: 60% practicarea sporturilor de iarna si 40% alte motivatii. In ideea ocuparii timpului pentru toate categoriile de turisti, in toate perioadele anului, si in anii in care precipitatiile nu asigura cele mai bune conditii practicarii sporturilor de iarna, asigurarea si altor dotari suplimentare pe amplasamente situate in zona, pot raspunde unor fome diversificate de turism. OCUPAREA TERENULUI Terenul studiat este amplasat pe versantul nord-vestic al muntelui Mogosa fiind liber de constructii si este situat in extravilan la cca 5,5 km de orasul Baia Sprie. Partial face parte din fondul forestier, portiunea superioara fiind situata pe pasunea alpinala altitudinea de1219 m .In prezent terenul estet liber de constructii, neamenajat si are functiunea de teren agricol. Situa ia terenului n zona amplasamentului propus. Terenul este folosit ca si drum forestier care asigura accesul carosabil pentru utilaje speciale si spre locul numit La casuta. Terenul este n pant', cu zone de terase ce pot fi amenajate, n urma sistematiz'rii verticale, n mod corespunz'tor pentru a servi cerin elor de circula ie propuse

Echipare edilitara Alimentarea cu apa In zona studiata nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. In zona Mogosa sursele de apa sunt captarile pentru consumatorii existenti, cabana Mogosa si Complexul Suior. Aceste surse nu sunt suficiente pentru asigurarea cu apa a noilor consumatori. Canalizarea apelor uzate In zona studiata nu exista retea de canalizare. Apele uzate menajere sunt colectate in bazine vidajabile amplasata in zona constructiilor existente. Alimentarea cu energie termica si gaze naturale Nu exista capacitate de producere a agentului termic si nici retele majore de transport al acestuia. In zona terenului studiat nu se afla amplasate conducte magistrale de gaze. Combustibilul utilizat pentru incalzire fiind combustibilul lichid, lemnul si energia electrica. Alimentarea cu energie electrica Principala sursa de alimentare cu energie electrica, este postul de transformare cu amplasare la sol, 35/0,4 kV 250 kVa, situat langa Cabana Mogosa. Acesta este alimentat radial din LEA 35 kv Baia Sprie 1 Releu Mogosa, printr-un racord aerian cu o lungime aproximativ de 600 m. Factor de mediu sol In alcatuirea geologica a perimetrului cercetat iau parte roci sedimentare (eocene, sarmatiene, pannoniene) si roci eruptive apartinand celor trei cicluri de eruptie. Formatiunile sedimentare pot fi impartite in depozite sedimentare care alcatuesc fundamentul si sunt de varsta eocena in facies de flis si depozite de cuvertura care includ si sedimentul din cadrul pliocen cu un caracter transgresiv. Formatiunile sedimentare sarmatiene se intalnesc la suprafata si sunt reprezentate prin: - roci marnoase de culoare negricioasa cu nivele de gresii si cinerite - marne micacee Formatiunile sedimentare malveniene sunt reprezentate prin formatiuni marno-argiloase. La suprafata se dezvolta pe suprafete mici sub forma de marne nisipoase, cu urme carbunoase acoperind formatiunile eruptive. Rocile eruptive acopera cea mai mare parte a perimetrului si sunt reprezentate prin andezite. Se intalnesc si o serie de piroclastite ale andezitului reprezentate prin brecii si aglomerate. Investigatiile stabilesc ca amplasamentul are categoria geotehnica I risc geotehnic redus. Nu s-a semnalat ca zona sa fie expusa la riscuri naturale Amplasamentul apartine muntilor Gutin, care cuprind masivul cu acelasi nume si muntele Mogosa (1243 m), fiind extins intre Pasul Neteda si Pasul Gutin sau Piatra Pintei (987 m). Constituiti aproape in exclusivitate din roci vulcanice, preponderent andezitice, fundamentul sedimentar prevulcanic apare in zonele marginale si in micile depresiuni intramontane. Forme de relief sunt de tip vulcanic fiind prezente platouri mici de lava precum si stinci izolate in zonele de intensa silicifiere (Piatra Varatecului, Piatra Totosului, Piatra Handalului), in fruntea curgerilor de lave (Piatra Prislopului, Lespezi, Creasta Cocosului, Apostolii) sau in cea a intruziunilor subvulcanice (Piatra Tisei). Nivelul calitativ al solului Exploatarea miniera Suior este cuprinsa in Programul de incetare a activitatii astfel s-a intocmit Programul de reconstructie ecologica si de prevenire a deteriorarii mediului. Prin programul de reconstructie ecologica in cadrul perimetrului Suior prin masurile propuse se estimeaza o

imbunatatire considerabila a factorilor de sol, aer si apa. Desi amplasamentul studiat nu este afectat de lucrarile miniere, s-a considerat necesar sa se faca referire la ele tinandu-se cont de faptul ca obiectivul propus este destinat dezvoltarii turismului si deplasarea iubitorilor de drumetii pe schiuri nu se va opri la limita zonei studiate. Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica. Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in practica agricola. Factor de mediu apa Hidrografia masivului este radiara, spre nord apele fiind colectate de Valea Sapantei si Valea Marei afluienti ai Tisei si spre vest de Valea Sasarului si a Cavnicului, afluienti ai Lapusului, rau tributar bazinului Somes. Hidrogeologic,in subsolul terenului pe care se situeaza amplasamentul exista o pinza freatica, discontinua, localizata in deluviu de fragmente, precum si in fisuratia rocii andezitice din fundament si care in unele zone isi face aparitia la zi prin izvoare descendente. Variatiile nivelului pinzei de apa freatica sunt in strinsa lagatura cu regimul precipitatiilor. In general apa din pinza freatica nu constituie o problema pentru amplasamentele studiate intrucat izvoarele se indreapta spre vaile care debuseaza in riul Sasar, respectiv spre cele doua lacuri amenajate, Lacul Nou si Lacul Suior. Reteaua hidrografica a zonei este bine dezvoltata si in final este tributara raului Sasar. Unele vai au caracter permanent si sunt alimentate de izvoare, ca altele sa fie temporare si puternic influentate de regimul precipitatiilor. Unele particularitati structurale si tectonice favorizeaza circulatia apei. Precipitatiile anuale cele mai abundente se inregistreaza in intervalul mai iunie, iar cele mai scazute in luna ianuarie. Cantitatile variaza intre 1150 mm si 1351 mm. Zapezile abundente de pe culmile muntilor se mentin 150 170 zile pe an si pot produce avalanse fara a fi afectat amplasamentul studiat. Primele ninsori care depun strat continuu de zapada se produc la sfarsitul lunii noiembrie, zapada pastrindu-se in zona inalta si pe versantii nordici pina la inceputul lunii mai. Permeabilitatea formatiunilor geologice din zona este in functie de gradul de fisurare si de alterare al rocilor existente

Principalele caracteristici ale lacurilor de acumulare

Caracteristici baraj Nr. Crt. Zona geografica ( localitatea) Denumire baraj (lac acumulare) Bodi Mogosa I Bodi Mogosa II Bodi Mogosa III Curs de apa Inaltime baraj (m) Lungi me Coron a -ment (m) 75 20 20 Caracteristici lac acumulare Volum total (mil. mc ) Supraf ata lacului ( ha ) 4 1 1 Categoria / Utilizare Detinator Anu l pun erii in func tiun e 1964 1964 1964

Tip baraj

6 7 8

Baia Sprie Baia Sprie Baia Sprie

R. Sasar (vai locale) R. Sasar (vai locale) R. Sasar (vai locale)

De greutate (pamant omogen) De greutate (pamant omogen) De greutate (pamant omogen)

8 3 3

0,200 0,008 0,005

B/ agrement C/ agrement C/ agrement

Primaria Baia Sprie A.J.V.P.S. Maramures A.J.V.P.S. Maramures

Lacustra din vecinatate:

Lac Mogo a II (Lacul Mic) Origine artificial S'sar Ru A!ezare Muntele Mogo a Acces Baia Sprie Observa6ii 700 m altitudine, 1 ha suprafa ', 4 m adncime

Apa de suprafata

In Raportul anual privind starea factorilor de mediu judetul Maramures pe anul 2008, sa analizat calitatea lacului Mogosa in raport cu gradul de troficitate n urma analizelor fizicochimice si biologice efectuate, lacul Mogosa se ncadreaza n categoria ultraoligotrof din punct de vedere al regimului de oxigen si al biomasei si n categoria eutrof din punct de vedere al regimului nutrientilor. Media anuala n zona fotica a clorofilei a este 9.70 Ng/l categoria eutrof. Dintre speciile identificate enumeram: Fitoplancton: bacillariophyceae (Gomphonema acuminatum, Cymbella ventricosa) - dinophyceae (Peridinium cinctum) - cryptophyceae (Cryptomonas erosa) - euglenophyceae (Trachelomonas) Microfitobentos: bacillariophyceae (Gomphonema acuminatum, Cymbella ventricosa, Synedra ulna) - chlorophyceae (Spirogyra sp.) Factor de mediu aer Temperatura medie anuala este intre 0 grade si 1,5 grade C . Temperatura minima lunara se inregistreaza in februarie intre -8 grade si -10 grade C, iar cea maxima in iulie +10 grade C. Vintul bate in mod frecvent din sectorul vestic, incadrindu-se circulatiei generale ale atmosferei caracteristice pentru nordul tarii. Viteza medie este de 7-8 m/sec. In zona Mogosa poluantii specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), pulberi in suspensie, praf, substante organice volatile, pulberi organice si anorganice. Surse de poluare zonala: - Circulatia rutiera - Surse difuze de combustie - Activitati agrement turistic - Emisii rezultate de la deseurile menajere abandonate (mirosuri, autoaprinderi) Procese de combustie Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier). Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid (lemn, carbune) si lichid (motorina); - poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie. Sursele de poluare sunt dispersate in zona cabanei Mogosa si a Complexului Turistic Suior si se caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri de inaltime variabila. O sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri dezagreabile, o reprezinta combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri din perimetrul celor 2 zone de agrement, neintretinerea salubritatii domeniului public, depozitarea necontrolata a deseurilor menajere. Surse mobile: - circulatia pe D.J.183/C si a drumului de acces de la intersectia cu D.J.183/C (autovehicule de diferite tipuri si tonaje). Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi.

In prezent, pe teritoriul studiat nu se desfasoara nici un fel de activitate care sa constituie sursa de poluare pentru factorul de mediu aer. Nivel zgomot Precizam ca in zona analizata, precum si in vecinatate nu sunt surse importante generatoare de zgomot. In Raportul anual privind starea factorilor de mediu judetul Maramures pe anul 2008 este prezentat rezultatul masuratorilor acustice 528 efectuate in Municipiul Baia Mare Masuratori s-au executat att pentru evaluarea nivelului de zgomot produs de traficul rutier, ct si pentru evaluarea nivelului de zgomot existent n parcuri si zone de agrement, piete agroalimentare, parcari auto, zona feroviara si pasaje pietonale. Din rezultatele obtinute se pota face urmatoarele aprecieri privind nivelul de zgomot n municipiul Baia Mare: a) Evaluarea nivelului de zgomot in traficul rutier - Masuratorile efectuate n traficul rutier au evidentiat depasiri, la 57% din masuratori, n medie cu cca 3 dB(A). b) Parcuri si zone de agrement - Masuratorile efectuate n interiorul celor 2 parcuri a evidentiat depasiri, n ambele parcuri, ale valorii maxim admis de 60 dB(A) la 100% din masuratori, n medie cu cca 4,5 dB(A). c) Piete agroalimentare - Evaluarea nivelului de zgomot n interiorul pietelor agroalimentare a evidentiat depasiri ale nivelului de zgomot maxim admis de 70 dB(A), la 66% din masuratori, n medie cu cca 1,4 dB(A). d) Parcari auto - Nivelul de zgomot evaluat la limita parcarilor nu a depasit valoarea maxima admisa de 90 dB(A). e) Zona feroviara - In zona feroviara s-au constatat depasiri ale valorii maxime admise de 70 dB(A), la 58% din masuratori, n medie cu cca 1,6 dB(A). f) Pasaje pietonale - La pasajele pietonale valorile masurate au depsit nivelul maxim admis de 65 dB(A), 100% din masuratori, n medie cu cca 6 dB(A). Masuratorile pentru evaluarea nivelului de zgomot au fost efectuate n conformitate cu STAS 10009-88 si STAS 6161/3-82. Seismicitatea n Romnia Sintetizarea i coroborarea observa iilor i datelor seismice au permis realizarea unei clasific'ri a cutremurelor din Romnia n func ie de adncime: superficiale care se produc la o adncime maxim' de 5 km; crustale (normale), avnd adncimea cuprins' ntre 5 km i 30 km, n zona Vrancea putnd ajunge pn' la 60 km; intermediare, specifice doar zonei Vrancea, care se produc ncepnd de la o adncime minim' de 60-70 km pn' la o adncime maxim' cuprins' n intervalul 100-220 km. Cele mai dese i cele mai puternice sunt cutremurele intermediare care se produc ntr-o zon' localizat' la curbura Carpa ilor, n zona Vrancea. Aceste cutremure care afecteaz' o suprafa ' extins' sunt rezultatul unor mi c'ri convergente (subduc ie i coliziune) ntre placa EstEuropean' i micropl'cile intra-Carpatice. Zona epicentral' a cutremurelor din zona seismogenic' Vrancea este extrem de compact' avnd dimensiunile de 30 70 km, hipocentrele fiind localizate ntr-un volum redus de crust' avnd aspectul unei coloane cu nclinare foarte mare, aproape vertical'. Marea majoritate a activit' ii seismice din aceast' zon' are loc la adncimi subcrustale cuprinse ntre 60 i 180 km . Pe baza analizei probabilistice au fost realizate h'r i ale hazardului seismic la adncimi de producere a cutremurului de 95, 120 i 150 km (Figura 4). H'r ile sunt construite pentru o

probabilitate de 10% dep' ire a unei valori maxime a accelera iei rocii de baz' pentru o perioad' de 50 de ani.

Din punct de vedere seismic, orasul Baia Sprie este situata conform STAS 11100/1 1993, in zona de grad 8/1 (M.S.K.) de intensitate seismica, iar potrivit Normativ P100/1 2006 in zona la care valorile de varf al acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,24 pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta I.M.R. = 100 ani si a valorilor perioadei de control (col) Tc = 1,6 sec. a spectrului de raspuns. Factorul de mediu Biodiversitate Vegetatia este dominata de etajul fagului care acopera cea mai mare parte a masivului.Pe amplasamentul Mogosa avem in majoritate padure de paltin si molid avind virsta intre 110 si 160 de ani, cu indicele de acoperire intre 0,4 si 0,8 . Partea superioara este situata pe pasunea alpina. Fauna de interes cinegetic este intr-un usor regres numeric in ultimii 15 ani (ursul brun, cerbul carpatin, capriorul) In schimb a crescut frecventa lupului, mistretului, in zona piemontana a iepurelui si a pasarilor rapitoare. Lacul Bodi - Mogosa este populat periodic cu crap, caras si pastrav curcubeu. Amplasamentul studiat nu se afla in sit Natura 2000 sau arie naturala protejata, in vecinatatea se afla Rezervatia Creasta Cocosului care cuprinde cele mai reprezentative ecosisteme montane: de la paduri naturale si pajisti alpine la tinoave si mlastini ologotrofe de mare importanta din punct de vedere a biodiversitatii. Rezerva ia Creasta Coco!ului a fost declarat' arie natural' protejat' nc' din anul 1954 conform datelor specificate ulterior i n legea nr. 5/2000, sub codul 2577 i are o suprafa ' de 50 ha, face parte din categoria a -III- a I.U.C.N. de arii protejate - monumente ale naturii, iar scopul acesteia fiind protec ia i conservarea unor elemente naturale cu valoare i semnifica ie ecologic', tiin ific' i peisagistic' deosebit'. Aceasta se afl' n custodia Asocia iei "Ecologic" Baia Mare n baza prevederilor legale privind atribuirea custodiei ariilor naturale. Rezerva ia este amplasata n Mun ii Guti, n jude ul Maramure , la o distant' de aproximativ 35 km de ora ul Baia Mare. n cadrul rezerva iei se eviden iaz' "Creasta Coco ului", care da numele rezerva iei, reprezentnd o colin' ascu it', crenelat', de circa 200 m lungime, aflat' la o altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spa ial' aproape vertical', dup' direc ia NV - SE. La sud de creasta principal se afl centrele miniere Baia Mare, Baia Sprie i Cavnic, centrul turistic Mogo a i Complexul Ruior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde t'urile de munte Chendroaiei i Mor'renilor.

La baza crestei s-au instalat fitocenoze ale asocia iei Campanulo - Juniperetum nanae edificat' de ienup'r. Cea mai mare parte din suprafa a teritoriului este ocupat' de asocia ia edificat' de afin i meri or. Fitocenozele apar in asocia iei Vaccinietum myrtili. Din punct de vedere floristic se prezint' o diversitate de specii, dintre care amintim: ienup'rul Juniperus communis, jneap'nul - Pinus mugo, afinul - Vaccinum myrtillus, meri orul Vaccinium vitis-idaea, lilium martagon - crin de p'dure, Antennaria dioica - parpian, Dianthus cartusianorum - garofi a. Din punct de vedere al faunei cea mai periclitat' specie de r'pitoare identificat' pe teritoriul rezerva iei este Acvila de munte - Aquila chrysaetos i Acvila ip'toare mic' - Aquila pomarima . Al'turi de acestea mai tr'iesc i alte specii cuib'toare importante din punct de vedere al biodiversit' ii: Crex crex - Cristel de cmp, Lanius collurio - Sfrncioc ro iatic, Bubo bobo Buha.

12. Cap 4. Probleme de mediu existente, relevante pentru plan inclusiv n particular, cele legate de orice zon9 care prezint9 o importan69 special9 pentru mediu, cum ar fi ariile de protec6ie special9 avifaunistic9 sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonan6ei de urgen69 a Guvernului nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei !i faunei s9lbatice, aprobat9 cu modific9ri !i complet9ri prin Legea nr. 462/2001

Terenul studiat face parte din proiectul finan at prin Programului na ional de dezvoltare a turismului Schi n Romnia. Planul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea mediului si priveste activitati turistice (sporturi de iarna si agrement) care au in vedere o dezvoltare economica si urbana armonioasa. In cadrul proiectului tehnic se vor utiliza tehnologii prietenoase mediului, care respecta prevederile legale privind protectia acestuia. Administrarea eficienta a Planului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a regiunii, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei. In zona propusa a se amenaja vor actiona in principal trei grupe mari de actori: Entitatile de autoritate, control, reglementare, coercitie: Autoritatea Publica Locala la nivel de Primarie, Regia Nationala Padurilor. Entitatile comerciale particulare: restaurante, magazine, exploatare instalatii sportive etc. Turistii care au un caracter sezonier de mai lunga sau scurta durata, cu depalsare auto, in excursii cu autocarele, ciclist, pietonal etc. Din punct de vedere al Protectie Mediului armonizarea intereselor diferite, uneori chiar divergente ale acestor actori poate fi dificila dar este esential necesara. Analizand in continuare de unde se pot produce efecte adverse asupra mediului constatam ca la modul sintetic ele pot avea urmatoarele cauze: Perioadele de executie a amenajarilor cand de obicei prin lucrari de constructii, insatalatii, montaje, transport de materiale etc,. si concentrari mari de efective de muncitori au loc deobicei cele mai semnificative efecte adverse asupra Mediului. Perioada de exploatare cand entitatile comerciale interesate in obtinerea de profit, dar si alte servicii publice etc. pot avea tendinta de a nu respecta strict conditiile impuse de Protectia Mediului. Turistii indeosebi dar si restul personalului de deservire partial educat sau informat, cu privire la specificitatea zonei pot si poluiaza semnificativ cadrul natural, diseminat si necotrolat sau chiar necontrolabil beneficiind de anonimat in special. Pentru a asigura cadrul pentru prevenire reducere si compensarea efectelor adverse asupra Mediului s-a stabilit ca trebuie luate urmatoarele masuri: - Cele mai dificile constructii din aceasta grupa sunt telegondola care trebuie proiectata si realizate numai de unitati de profil atestate ca atare. - Traseul in detaliu al liniilor va trebui sa se aleaga astfel incat sa reduca la minim interventia asupra fondului forestier.

- Pentru partie se va proceda cu interrventii minime in profilul in lung astefel incat terasamentele, nivelarile sa nu afecteze stabilitatea generala sau locala a versantilor. - La baza partiei si instalatiilor pe cablu vor exista dotari de tip inchirieri echipament sportiv, reparatii usoare la echipament, pentru care este prevazut spatiul si utilitatile necesare. Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului. Calitatea globala a factorilor de mediu din zona studiata, este apreciata ca fiind buna, pe teritoriu nu exista surse de poluare a apei, aerului sau solului. Zona studiata este libera de constructii, fiind in prezent padure si pasune aplpina. Zona studiata nu are un sistem centralizat de alimentare cu apa. De asemenea nu dispune de un sistem de canalizare. Pentru viitor se propune defri area a 11 ha p'dure, conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente sau viitoare. Optiuni ale populatiei: Dorinta unanima a autoritatilor locale, a celor judetene si a populatiei din zona este s' se modernizeze D.J.183/C si drumul spre cabana Mogosa i punerea in valoare a reliefului si a conditiilor climatice pentru dezvoltarea sporturilor de iarna.

Cap 5. Obiectivele de protec6ie a mediului, stabilite la nivel na6ional, comunitar sau interna6ional, care sunt relevante pentru P.U.Z. !i modul n care s-a 6inut cont de aceste obiective !i de orice alte considera6ii de mediu n timpul preg9tirii P.U.Z.

Ca i ar' membr' a Uniunii Europene, Romnia a fost obligat' prin procesul de aderare s' asigure transpunerea reglement'rilor europene (directive i regulamente), privitoare la protec ia mediului. Obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional dup' transpunerea legisla iei europene se reg'sesc n: OUG 195/2005; HG 918/2002; Ord.860/2002 modificat prin Ord.1037/2005; Ord.863/2002; OUG 152/2005; Ord.117/2006; HG 128/2002 modificat' prin HG 268/2005; HG 856/2002; HG 1862/2005; HG 1470/2004; Ord.219/2002; Ord.765/2004; NTPA 001/2005; Ord. 462/1993; Ord.592/2002; Ord.1144/2002; OUG 243/2000, OUG 57/2007, HG 1076/2004, HG 1284/2007 etc. . La elaborarea PUZ si proiectului s-a inut cont de toate prevederile legislative privind protec ia mediului. Privind relevan a PUZ pentru integrarea considera iilor de mediu se fac urm'toarele preciz'ri: propunerile de amenajare si dezvoltare urbanistic', f'cute n PUZ se nscriu n prevederile PUG si al Regulamentului aferent acestuia; realizarea PUZ va avea un impact social si economic pozitiv datorit' cre'rii de noi locuri de munc' prin promovarea unor noi servicii si activit' i comerciale n zon'. Riscuri naturale, inunda ii masive, alunec'ri de teren, seism, nu au fost identificate pentru amplasamentul vizat. Riscurile antropice nu pot fi supuse analizei atta timp cat nu exista activit' i simple sau complexe generatoare de riscuri pe amplasament sau in zone le nvecinate. Orice interven ie antropica in mediu are repercursiuni asupra acestuia. Obiectivul propus prin prezentul proiect este un ansamblu omogen de amenaj'ri si construc ii func ionale al c'ror specific de activitate este neagresiv fata de factorii de mediu apa, aer, sol, subsol si a ez'ri umane, in condi iile unei exploat'ri corecte. In cadrul ansamblului propus nu exista unit' i de produc ie care sa opereze cu materiale poluante. Nu se pune problema emana iilor nocive, nu se produc noxe si de euri periculoase pentru mediu. In consecin a, aspectele de protec ia mediului se rezuma la rezolvarea utilit' ilor de a a maniera nct sa nu afecteze integritatea factorilor de mediu, conform celor propuse la capitolele respective, folosind instala ii, re ele, echipamente si utilaje ale c'ror caracteristici sunt compatibili cu normele de protec ia mediului si la administrarea corespunz'toare a ansamblului din punct de vedere al cur' eniei si igienei publice. Prevenirea producerii riscurilor naturale : in zona amplasamentului nu exista factori de risc natural major Depozitarea controlata a de eurilor : in acest sens, fiecare unitate func ional' va avea spatii special amenajate, iar colectarea de eurilor se va face selectiv, se va asigura transportul conteinerizat si depozitarea la locuri special amenajate in acest sens, agrementate. Prin realizarea unui sistem centralizat de colectare a de eurilor, se poate rezolva si problema de eurilor generate de turismul de week-end din imediata vecin'tate a perimetrului.

Cap 6. Efecte poten6iale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, popula6ia, s9n9tatea uman9, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic !i arheologic, peisajul !i asupra rela6iilor dintre ace!ti factori.

Terenul studiat este amplasat pe versantul nord-vestic al muntelui Mogosa fiind liber de constructii si este situat in extravilan la cca 5,5 km de orasul Baia Sprie. Partial face parte din fondul forestier, portiunea superioara fiind situata pe pasunea alpinala altitudinea de1219 m

Relieful
Amplasamentul apartine muntilor Gutin, care cuprind masivul cu acelasi nume si muntele Mogosa (1243 m), fiind extins intre Pasul Neteda si Pasul Gutin sau Piatra Pintei (987 m). Constituiti aproape in exclusivitate din roci vulcanice, preponderent andezitice, fundamentul sedimentar prevulcanic apare in zonele marginale si in micile depresiuni intramontane. Forme de relief sunt de tip vulcanic fiind prezente platouri mici de lava precum si stinci izolate in zonele de intensa silicifiere (Piatra Varatecului, Piatra Totosului, Piatra Handalului), in fruntea curgerilor de lave (Piatra Prislopului, Lespezi, Creasta Cocosului, Apostolii) sau in cea a intruziunilor subvulcanice(Piatra Tisei).

Geologie
Din punct de vedere geologic, zona cercetata are un aspect caracteristic regiunilor eruptive. La aceasta a contribuit si actiunea apelor care se scurg din abundenta pe pantele versantilor, mai ales in anotimpurile bogate in precipitatii atmosferice.Astfel au luat nastere vai inguste si adanci cu profil in forma de V despartite intre ele prin creste cu pante abrupte. In alcatuirea geologica a perimetrului cercetat iau parte roci sedimentare (eocene, sarmatiene, pannoniene) si roci eruptive apartinand celor trei cicluri de eruptie. Formatiunile sedimentare pot fi impartite in depozite sedimentare care alcatuesc fundamentul si sunt de varsta eocena in facies de flis si depozite de cuvertura care includ si sedimentul din cadrul pliocen cu un caracter transgresiv. Formatiunile sedimentare sarmatiene se intalnesc la suprafata si sunt reprezentate prin: roci marnoase de culoare negricioasa cu nivele de gresii si cinerite marne micacee Formatiunile sedimentare malveniene sunt reprezentate prin formatiuni marno-argiloase. La suprafata se dezvolta pe suprafete mici sub forma de marne nisipoase, cu urme carbunoase acoperind formatiunile eruptive. Rocile eruptive acopera cea mai mare parte a perimetrului si sunt reprezentate prin andezite. Se intalnesc si o serie de piroclastite ale andezitului reprezentate prin brecii si aglomerate.

Hidrografia si hidrogeologia
Reteaua hidrografica a zonei este bine dezvoltata si in final este tributara raului Sasar. Unele vai au caracter permanent si sunt alimentate de izvoare, ca altele sa fie temporare si puternic influentate de regimul precipitatiilor. Hidrografia masivului este radiara, spre nord apele fiind colectate de Valea Sapantei si Valea Marei afluienti ai Tisei si spre vest de Valea Sasarului si a Cavnicului, afluienti ai Lapusului, rau tributar bazinului Somes. Hidrogeologic,in subsolul terenului pe care se situeaza amplasamentul exista o pinza freatica, discontinua, localizata in deluviu de fragmente, precum si in fisuratia rocii andezitice din fundament si care in unele zone isi face aparitia la zi prin izvoare descendente. Variatiile nivelului pinzei de apa freatica sunt in strinsa lagatura cu regimul precipitatiilor. In general apa din pinza freatica nu constituie o problema pentru amplasamentele studiate intrucat izvoarele

se indreapta spre vaile care debuseaza in riul Sasar, respectiv spre cele doua lacuri amenajate, Lacul Nou si Lacul Suior.

Clima
Din punct de vedere climatic zona Baia Sprie -Mogosa se incadreaza in zona cu clima continentala, cu valori medii anuale ale temperaturii intre 0 grade si 1,5 grade C . Temperatura minima lunara se inregistreaza in februarie intre -8 grade si -10 grade C, iar cea maxima in iulie +10 grade C.

Precipitatiile atmosferice anuale cele mai abundente se inregistreaza in intervalul mai iunie, iar cele mai scazute in luna ianuarie. Cantitatile variaza intre 1150 mm si 1351 mm. Zapezile abundente de pe culmile muntilor se mentin 150 170 zile pe an si pot produce avalanse fara a fi afectat amplasamentul studiat. Primele ninsori care depun strat continuu de zapada se produc la sfarsitul lunii noiembrie, zapada pastrindu-se in zona inalta si pe versantii nordici pina la inceputul lunii mai. Vintul bate in mod frecvent din sectorul vestic, incadrindu-se circulatiei generale ale atmosferei caracteristice pentru nordul tarii. Viteza medie este de 7-8 m/secinsumeaza cca. 500 mm/an, cu un maxim la sfarsitul primaverii, cand cad circa un sfert din valoarea totala a acestora. Luna cu cantitatile cele mai mari de precipitatii este iunie (71,2 mm) in timp ce cantitatea minima se inregistreaza in luna februarie (25,4 mm) urmata de luna decembrie 31,3 mm. Flora si fauna
Vegetatia este dominata de etajul fagului care acopera cea mai mare parte a masivului. Pe amplasamentul Mogosa avem in majoritate padure de paltin si molid avind virsta intre 110 si 160 de ani, cu indicele de acoperire intre 0,4 si 0,8 . Partea superioara este situata pe pasunea alpina. Fauna de interes cinegetic este intr-un usor regres numeric in ultimii 15 ani (ursul brun, cerbul carpatin, capriorul) In schimb a crescut frecventa lupului, mistretului, in zona piemontana a iepurelui si a pasarilor rapitoare. Lacul Bodi - Mogosa este populat periodic cu crap, caras si pastrav curcubeu. Topografic amplasamentul Mogosa prezinta o diferenta de nivel de la cota 1139 la cota 721.

Solurile
Pentru stabilirea stratificatiei si a caracteristicilor fizico-mecanice a terenului, in zona cercetata s-au executat 6 foraje care prezinta urmatoarea coloana litologica: FORAJ F1 (STATIE DE PLECARE SI CORP ADMINISTRATIV) 0,00 --- 0,20 m Sol vegetal 0,20 --- 0,80 m Argila maronie 0,80 --- 4,00 m Argila galbuie Pr. Nr.1 ad.1,50 m 4,00 --- 4,50 m 4,50 --- 5,20 m Argila galbuie cu alternante ruginii Andezit complet transformat argilizat NH = 4,20 m

FORAJ F2 0,00 --- 0,40 m 0,40 --- 2,50 m 40-50%

Sol vegetal cu radacini Blocuri si fragmente colturoase cu interspatiile umplute cu argila in prop.de cca NH nu a fost intercepta

FORAJUL F 3 0,00 --- 0,40 m

Sol vegetal cu radacini

0,40 --- 2,50 m 40-50%

Blocuri si fragmente colturoase cu interspatiile umplute cu argila in prop.de cca NH nu a fost interceptat

FORAJUL F 4 0,00 --- 0,40 m 0,40 --- 2,50 m 40-50%

Sol vegetal cu radacini Blocuri si fragmente colturoase cu interspatiile umplute cu argila in prop. de cca NH nu a fost interceptat

FORAJUL F 5 0,00 --- 0,40 m 0,40 --- 2,50 m 40-50%

Sol vegetal cu radacini Blocuri si fragmente colturoase cu interspatiile umplute cu argila in prop.de cca NH nu a fost interceptat

FORAJUL F 6 0,00 --- 0,40 m 0,40 --- 2,50 m 40-50%

Sol vegetal cu radacini Blocuri si fragmente colturoase cu interspatiile umplute cu argila in prop.de cca NH nu a fost interceptat

Patrimoniul cultural
In zona studiata nu exista zone declarate monumente ale naturii sau rezervatii naturale care sa implice restrictii de construire. In vecinatate zonei studiate este situata Rezervatia Creasta Cocosului care cuprinde cele mai reprezentative ecosisteme montane: de la paduri naturale si pajisti alpine la tinoave si mlastini ologotrofe de mare importanta din punct de vedere a biodiversitatii

Cap 7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra s9n9t96ii, n context transfrontalier. La elaborarea PUZ si a proiectului propriu-zis s-au respectat reglement'rile legale n vigoare pe linie de protec ia mediului si sanitar. Efectele identificate nu au un efect negativ semnificativ asupra s'n't' ii umane. Natura cumulativa a efectelor Nu au fost identificate n zon' alte obiective antropice care prin dezvoltare viitoare si Func ionare s' duc' la manifestarea unor efecte de sinergism sau s' genereze discomfort accentuat popula iei din zon'. Natura transfrontier a efectelor n aceast' faz' de analiz', nu consider'm c' pot ap'rea polu'ri transfrontiere, ca urmare a amplas'rii ansamblului reziden ial n centrul 'rii.

Varianta propusa
Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie s' identifice, descrie i evalueaze poten ialele efecte semnificative asupra mediului ale implement'rii planului sau programului, precum i alternativele rezonabile ale acestuia, lund n considerare obiectivele i aria geografic' ale planului sau programului. Prezentul raport de mediu se realizeaz' n conformitate cu prevederile HG 1076 din 8 iulie 2004 publicat n MO Partea I-a nr. 707 din 5 august 2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri i programe. Scopul elabor'rii raportului de mediu este de a asigura un nivel nalt de protec ie a mediului i de a contribui la integrarea considera iilor cu privire la mediu n preg'tirea i adoptarea PUZ Domeniu schiabil Mogosa Jude ul Maramures. Grupul de lucru constituit pentru definitivarea PUZ Domeniu schiabil Mogosa a consultat autorit' ile publice responsabile cu protec ia mediului (Agen ia Locala de Protec ie a Mediului Neamt, Agen ia Regional' de Protec ie a Mediului, Garda de Mediu i Consiliul Jude ean Maramure ), a autorit' ilor publice responsabile cu s'n'tatea uman' (Direc ii Jude ene de S'n'tate Public') cu privire la urm'toarele aspecte:
Abordarea general' propus'; Structura propus' i gradul de detaliere; Planuri i programe relevante; Date primare; Elemente de mediu specifice; Op iuni strategice i alternative ce urmeaz' a fi luate n considerare;

Zonificare

Obiective de mediu propuse

Zona studiata este libera de constructii, Baia Sprie este oras de rangul III, la recensamantul din anul 2002 numara 16 609 locuitori din care: Baia Sprie 11 335, Chiuzbaia 710, Tautii de Sus 1073 si Satu Nou de Sus 1073. Rolul sau este limitat prin situarea in teritoriul de proximitate a municipiului Baia Mare. Cu toata acestea, orasul Baia Sprie are o individualitate pregnanta oferind vizitatorului multe obiective turistice de interes. In zona la care facem referire, Mogosa Suior, functioneaza unele dotari pentru turism dupa cum urmeaza: Mogosa - Lacul Bodi are in dotare o cabana cu 80 locuri cazare in camere cu

2-4 paturi, restaurant, bar de zi, bar de noapte, sala de jocuri, teren de tenis si handbal (asfaltate), centru de inchiriat material sportiv, loc pentru camping,parcare, pirtie pentru schi cu grad de dificultate rdicat/mediu cu o lungime de 2200 m cu odiferenta de nivel de 585m, cu instalatie de transport telescaun si teleschi; complexul Turist Suior, confort 3 stele, are in dotare 3 corpuri hoteliere - Iza, Mara, Ignis cu 36 camere cu 1-2 paturi si apartamente ( 64 locuri cazare), restaurant, club, sala fitness, sauna, terenuri de sport tenis, baschet, volei, handbal, parcare,pirtie de schi cu grad de dificultate mediu, cu o lungime de 1357 m cu odiferenta de nivel de297m, cu instalatie de transport telescaun. Muntii Gutinului, cu unele exceptii, sunt accesibili iarna fiind larg dezvoltat schiul de agrement pe pirtii, in afara celor amenajate cu mijloace mecanice. Accesul spre amplasamentul studiat se face cu mijloace auto din D.N. 18 prin D.J. 183/C. La km 2 este bifurcatia drumului spre cabana Mogosa, de unde, pe drumul forestier existent se accede la amplasamentul propus. Tinind cont de diversitatea resurselor naturale ale zonei, de conditiile climatice favorabile practicarii sporturilor de iarna, consideram ca raportul dintre cei care vin pentru practicarea acestora si cei care vin cu alte motivatii se situiaza la nivelul: 60% practicarea sporturilor de iarna si 40% alte motivatii. In ideea ocuparii timpului pentru toate categoriile de turisti, in toate perioadele anului, si in anii in care precipitatiile nu asigura cele mai bune conditii practicarii sporturilor de iarna, asigurarea si altor dotari suplimentare pe amplasamente situate in zona, pot raspunde unor fome diversificate de turism. Reglementari urbanistice - zonificare, Criteriile principale de organizare arhitectural urbanistica a zonei au fost in principal urmatoarele: amplasarea obiectivelor ntr-o zon' care s' ofere condi ii adecvate practic'rii schiului pentru agrement; distan ele fa ' de punctele de interes: parcare, corp administrativ, statia inferioara (plecare telegondola) sa fie cat mai scurte, corelat cu geografia terenului; stabilirea amplasamentelor pentru accese; asigurarea amplasamentelor si amenajarilor necesare pentru obiectivele stabilite prin tema; organizarea circulatiei carosabile si pietonale propunerea de solutii pentru realizarea infrastructurii tehnico edilitare valorificarea cadrului natural, a reliefului si armonizarea acestora cu amplasamentele propuse. BILANT TERITORIAL PROPUS Zonificarea teritoriului
Zona statie inferioara si superioara telegondola Zona culoar telegondola Zona culoar pirtie de schi Zona circulatie carosabila + parcari Zona circulatie pietonala Zona corp administrativ Zona statie de epurare Zona padure

Suprafata (ha) 0,50 3,60 8,40 1,30 0,03 0,06 0,01 18,10

Procent (%) 1,66 10,86 25,4 3,96 0,12 0,20 0,06 54,94

Zona pasune

0,90 33,0

2,75 100

TOTAL

Regulamentul urbanistic a fost elaborat pe baza urm'toarelor acte normative; - Legea nr.50/1991, modificata si completata, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; - Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, modificata si completata cuLegea nr. 289/2006; - Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin HGR 525/1996; - Ghidul privind metodologia de elaborare si de continutul cadru al documentatiilor de urbanism, indicativ GM-010-2000, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/N/16.08.2000; - Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, indicativ GM- 0072000,aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000; - Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, modificata si completata; - Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii; - Legislatia invigoare referitoare la cai de comunicatii, retele tehnico-edilitare, siguranta constructiilor, sanatatea populatiei, etc. - Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor si HG nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizariisi/sau autorizarii privind securitatea la incendiu; - HGR nr. 801/1996 pentru aprobarea Normelor privind amenajarea, omologarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement; - Norme de igiena si recomandarile privind modul de viata al populatiei, aprobate prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997; - HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; - Legea 46/2008 a Codului silvic.
Teritoriul acoperit de P.U.Z. si Regulament se compune din:

UTR1 Statiile inferioara si superioara ale telegondolei; spatii tehnice cu gabarite stabilite de normele europene. Zona aferenta cuprinde accesele carosabile si pietonale lucrari de sistematizare pe verticala si plantatii. Seinterzice amplasarea in aceste zone a altor functiuni. POT = 28% ; CUT = 0,33 UTR2 Culoar telegondola; spatiu tehnic cu o latime de 20m de-a lungul caruia se deplaseaza instalatia de transport. Se interzice realizarea de constructii de orice fel in zona rezervata pentru acesta functiunii. Dupa defrisare plantatia semincera va fi controlata functie de normele de exploatare ale telegondolei UTR3 Culuar pirtie de schi; spatiu tehnic ( partie) care , prin grija beneficiarului va fi omologata si exploatata potrivit legi. Aceasta va fi defrisata nivelata si inierbata. Se interzice realizarea oricarei constructii de-alungul culoarului pe o latime de 40 m

UTR4 Corp administrativ; dezvoltat pe trei niveluri prin utilizarea caderii terenului, va avea o arhitectura simpla, specifica pentru munte, cu acoperis sarpanta si invelitoare tigla sau tabla profilata tip tigla.Va fi finisata inculori pastel. POT = 56% ; CUT = 1,7 UTR5 - Parcare si drumuri de acces; platforma carosabila 5,5 m cu doua acostamente de 0, 75 m si lucrari aferente drumului; anturi, taluzuri, podete. Va fi semnalizat potrivit normelor. Parcarea va avea spatii destinate pubelelor de gunoi. UTR6 Statie de epurare; va avea o platfoma in afara drumului pentru acces la aceasta si pentru container de deseuri menajere. POT = 90% ; CUT = 0.9 UTR7 Padure; se interzice realizarea deconstructii de orice fel. UTR8 Pasune; seinterzice realizarea de constructii de orice fel. Conditii de amplasare, echipare si configurare Amplasamentul studiat se constituie in trupuri independente ala intravilanului. Se va avea in vedere dezvoltarea zonei prin: modernizarea si reablitarea D.J.183/C si a drumului de acces de la intersectia cu D.J.183/C pana la amplasamentul domeniului schiabil dezvoltaea echiparii edilitare; lucrari de consolidare a malurilor piraielor respectarea obligatiilor ce rezulta din programul de conformare si monitorizare intocmit de A.P.M.M privind inchiderea lucrarilor miniere; delimitarea zonelor rezervate si a zonelor tampon cu regulamentele aferent a) drum de acces suprapus peste drumul forestier actual, in conformitate cu prevederile Ordinului pentru aprobarea Normelor privind proiectarea i realizarea str'zilor n localit' i rurale, nr. 50/27 ian 1998 se propune executarea unui profil tip cu partea carosabila de 5.50 m si doua acostamente de 0,75 m cu supralargiri in curbe.Partea carosabil' in profil transversal va fi realizat' sub form' de acoperi cu dou' pante transversale de 2,5% ,cu un sistem rutier rigid determinat pe baza unor calcule de dimensionare pentru un trafic rutier mediu, avand o platform carosabila de 5.5 m i va fi alc'tuit din: - 40 cm. balast (existent in zestrea drumului) - 10 cm. funda ie din piatr' spart' - 2.0 cm. nisip pilonat + hartie kraft - 20 cm. beton rutier BcR -4.0 b) Platforma de parcare propus' este conform planului de situa ie n suprafa ' total' = 8 900 mp c) Alei pietonale propuse cu lungimea total' = 210 ml d) Prtie schi cu un culuar de 40 m latime i o lungime de 2240 m Propuneri pentru mbun9t96irea circula6iei pe Dj 183/c n vederea accesului spre zona propusa pe tronsonul dintre km 0 (Dn 18) i km 4 + 500 care are mbr'c'minte din beton i 6,00 m parte carosabil' propunem: P'strarea mbr'c'min ii existente ca funda ie i aplicarea unei mbr'c'min i asfaltice (6 + 4 cm) peste betonul existent. - L'rgirea p'r ii carosabile de la 6,00 m la 7,00 m. - Decolmatarea i separarea pode elor existente cu minim de interven ie pentru asigurarea scurgerii apelor. - Repararea an urilor pereate deteriorate.

- Repararea acostamentelor, an urilor i pode elor degradate - Aparari de mal De men ionat c' elementele geometrice ale drumului jude ean n plan nu trebuie modificate. Propuneri pentru mbun9t96irea leg9turii ntre Dj 183/C (de la km 2) spre amplasament Domeniul schiabil Mogosa Acest drum construit pentru cabana Mogo a (lac i prtie ski existenta) are o lungime de 1.200 m cu urm'toarele elemente geometrice: - parte carosabil' de 4,00 m - platform' de 5,00 6,00 m - mbr'c'minte asfaltic' precar' Traseul n plan este bun executat dup' proiect n 1977. - propunem l'rgirea acestui drum la 7,00 m dou' benzi, deoarece va fi foarte circulat i reabilitarea structurii rutiere existente. Sistematizarea vertical9. Avnd n vedere diferen ele de nivel ale terenului n amplasamentele pentru drumul de acces cu parcarea pentru autoturisme, a corpului administrativ, a statiei inferioare si superioare pentru telegondola, sunt necesare lucr'ri de sistematizare vertical' care s' asigure: declivit' i acceptabile pentru accesele locale la construc iile propuse; scurgerea apelor de suprafa ' din zona construc iilor, de pe str'zi i platforme i dirijarea acestora spre sistemul de canalizare; asigurarea unor costuri acceptabile prin rezolvarea ct mai eficient' a platformelor, cu un volum minim de terasamente posibil; s' asigure un ansamblu coerent de str'zi carosabile, trotuare, alei pietonale, parcaje etc., rezolvate n plan i pe vertical' n condi ii de eficien ' estetic' i economic'; pentru realizarea platformelor dac' va fi cazul se vor proiecta lucr'ri de art': ziduri de sprijin, an uri i rigole pereate; n zonele de traversare ale v'ilor, str'zile vor fi prev'zute cu pode e dalate sau tubulare dup' caz pentru dirijarea toren ilor zonele neconstruite inten ion'm s' le p'str'm a a cum sunt cu teren nierbat cu interven ii n sensul plant'rii cu arbori i arbu ti din speciile padurii inconjuratoare Siguran6a circula6iei. Dup' realizarea re elelor stradale, amenajarea prtiei i a instalatiei pentru telegondola se va proceda la omologarea zonei schiabile i la organizarea circula iei cu acordul poli iei rutiere. Se vor monta semnele de circula ie corespunz'toare n func ie de necesit' ile i de posibilit' ile zonei astfel nct s' se evite accidentele de circula ie i s' se asigure utilizarea partiei conform normelor. Utilizare functionala a Domeniul schiabil Mogosa - suprafata de 33 Ha Statie inferioara: (1) Corp administrativ (2) Statie inferioara (3) Spatiu anexe (garaj vehicole de linie) (4) Cabina de comanda (5) Peron imbarcare debarcare (6) Ecartament telegondola (7) Culoar liber telegondola (8) Parcare (9) Ziduri de sprijin

(10) Pirtie schi sosire (11) Statie de epurare (12) Acces ratrac (13) Pubele Satie superioara: (1) Statie superioara (2) Peron imbarcare debarcare (3) Cabina de observare (4) Drum de acces din spre releu (5) Pirtie schi plecare (6) Ecartament telegondola (7) Culoar liber telegondola Corpul administrativ se va desfasura pe trei niveluri, va avea o suprafata construita de 340 mp si desfasurata de 1020 mp. La nivelul demisolului se vor amplasa spatiile pentru depozitarea uneltelor pentru intretinerea curenta a partiei, spatiul pentru depozitarea si inchirierea echipamentelor pentru schi, grupuri sanitare pentru public, centrala termica. La nivelul parterului se vor gasi casa de bilete, inc'perile pentru administratie si postul de prim ajutor. La etaj se vor asigura spatii de cazare pentru personal si o sala pentru instruirea monitorilor de schi. Cladirea va avea o arhitectura simpla, finisata in culori pastel, acoperita cu sarpanta si invelitoare din tigla sau tabla tip tigla. Accesul publicului din spre parcare va fi la nivelul parterului. Spre demisol (spatiile tehnice) se va realiza un acces carosabil separatat din strada principala propusa . Platforma pentru parcare cu o suprafata de 8900 mp inclusiv drumul perimetral de 4 m latime, este dimensionata pentru 315 autoturisme. Aranjate la 45 grade (in spic) sunt grupate in cate doua siruri cu spatii de circulatie de 3,5 m pentru o buna desfasurare a sensurilor de deplasare pastrindu-se si posibilitatea accesului, in caz de necesitate, la cele doua drumuri forestiere. Pe aceeasi platforma se vor amplasa si pubelele pentru resturi menajere i o suprafa ' de 90 mp pe care se va amplasa un container de gunoi menajer. Ca solu ie constructiv' s-a optat pentru un sistem rutier rigid, determinat pe baza unor calcule de dimensionare pentru un trafic rutier scazut, i va fi alc'tuit din: 70 cm. bolovanis si balast 10 cm. funda ie din piatr' spart' 2.0 cm. nisip pilonat + hartie kraft 20 cm. beton rutier BcR -4.0 Statia inferioara cuprinde peronul de imbarcare, cabina de comanda si spatiu anexe cu garajul pentru vehicolele de linie si doua utilaje pentru batutul pirtiei.Accesul se asigura din spre strada propusa. Suprafata construita a statiei este de 1000 mp si cea desfasurata este de 1200 mp. Sta ia inferioar', de imbarcare pentru schiori, este amplasat' la altitudinea de 700 m, n zona de sosire a prtiei Mogo a B1. Tot n sta ia inferioar' se va efectua gararea gondolelor pe timpul nop ii. n sta ia inferioar' se afl' instala ia de comandat' i control format' din pupitrul de comand' i ntregul sistem de antrenare compus din: motor electric, cuplaj, frn' de serviciu, reductor, roata de antrenare, frn' de siguran ', motor de rezerv', grup electrogen. n sta ii, vehiculele se

deplaseaz' continuu cu o viteza de 0,3 m/s, vitez' ce permite mbarcarea i debarcarea pasagerilor din mers, fiind antrenate de un sistem transportor automat Statia superioara cuprinde peronul de imbarcare, cabina de observare si grup sanitar propus a se amplasa la nivelul inferior al acesteia. Suprafata construita a acesteia este de 400 mp iar cea desfasurata de 430 mp. Sta ia superioar', de debarcare pentru schiori, este amplasat' lng' punctul de plecare al prtiei deservite, la altitudinea de 1.250 m. Ecartamentul gondolei tip TG8 are o latime de 6,10 m. Cablurile acesteia sunt sustinute de piloni amplasati de-alungul culoarului propus pentru deplasare. Gondola TG8 este o instala ie de transport cu cablu din familia telefericelor monocablu cu mers unidirectional, la care vehiculele sunt sub form' de cabine nchise gondole. Gondolele se cupleaz' automat la cablul purt'tor-tractor la ie irea din sta ii, sunt transportate de-a lungul liniei i apoi decuplate de la cablu la intrarea n sta ii. Antrenarea i ntinderea cablului purt'tor-tractor se realizeaz' cu ajutorul unui motor electric i a unui sistem hidraulic amplasate n sta ia inferioar', n sta ia superioar' efectundu-se numai intoarcerea cablului. De-a lungul liniei, cablul purt'tor-tractor este sustinut de piloni metalici de construc ie tubular', piloni ce sunt echipa i cu baterii de role ce au canalul captusit cu cauciuc. Traseul telegondolei une te n linie dreapt' cele dou' sta ii. La ie irea din zona de mbarcare u ile gondolelor se nchid automat, are loc accelerarea lor pn' la viteza de transport pe linie i cuplarea la cablul purtator-tractor. Pe traseu, gondolele sunt transportate la o viteza de 6,00 m/s, avnd o durata de transport de 5,2 min. Caden a plec'rii gondolelor din sta ii este de 16,00 secunde, respectiv o distanta intre ele de cate 96,00 m. Capacitatea maxim' de transport a telegondolei este de 1.800 persoane pe or', adica pe linie vor fi 42 de gondole a cte 8 locuri. Pirtia de schi este partea destinata practicarii schiului pentru agrement in conditii de siguranta. Aceasta este clasificata raportat la gradul de dificultate ca fiind medie. Culoarul are o latime de 40 m si o lungime de 2240 m. Traseul prtiei asigura reintoarcerea schiorilor la punctul de plecare si nu se intersecteaza cu alta pirtie.Punctul de plecare al prtiei este situat la altitudinea de 1250 m, iar cel de sosire la 700 m, rezultnd nclinarea medie a partiei de 22,9%. Aceasta prtie va fi deservit' de telegondola Mogosa TG8. Pentru realizarea celor doua culoare sunt necesare lucrari de defrisare. Suprafata prtiei va fi nivelata, inierbata si se vor executa consolidari, santuri si rigole pentru scurgerea apelor. Gospodarirea apelor Alimentarea cu apa potabila Furnizarea apei potabile pentru facilitatile care se construiesc la partea inferioara a partiei Mogo a Baia Sprie se va face prin captarea unor izvoare existente in zona sau forarea unor pu uri de adncime medie. Deoarece este vorba de o apa de suprafata aceasta trebuie tratata in vederea potabilizarii intr-o statie de potabilizare de Q=2mc/h instalata in vecinatatea captarii si care va alimenta un rezervor de stocare a apei potabile. Din acest rezervor va porni reteaua de distributie a apei potabile, care va asigura necesarul de apa pentru consumatorii din cladirile administrativ si de exploatare, de asemenea pentru toaletele puse la dispozitia turistilor. Apa captata din prurile din zon', fiind ap' de suprafata, nu este potabila. Pentru aducerea acestei ape la conditiile de potabilitate conform limitelor de calitate impuse impuse de STAS 1432-91, Legea privind calitatea apei potabile 458/2002, Legea apelor 107/96 si conform NTPA 013 si NTPA 014/2002, este necesara ca aceasta apa sa fie supusa unor procese de tratare in cadrul unei statii de potabilizare. Apa de la statia de tratare este trecuta in rezervorul de inmagazinare cu volumul de 10 mc. Rezervorul va fi construit din beton, amplasat subteran si la o cota de nivel care sa asigure presiunea necesara alimentarii tuturor utilitatilor din cladirile din zona. Debitul maxim pe care statia de potabilizare il va furniza este de Q = 0,5 l/s = 2 mc/h.

Statia functioneaza in regim automat. Retelele de alimentare cu apa potabila se vor dota cu hidranti de incendiu. Canalizarea apelor uzate Pentru colectarea apelor uzate menajere si a apelor pluviale se prevede o retea de canalizare in sistem divizor. Reteaua de canalizare a apelor menajere se va executa din tuburi de PVC cu diametre de 250 mm si 315 mm pe traseul ei fiind prevazute camine de vizitare la racordarea instalatiilor interioare, la schimbari de directii, la schimbari de diametre, de linie si camine de rupere de panta. Debitul de apa uzata menajera s-a calculat tinind cont de debitele specifice conform SR 1343/1-2006; SR 1846-1989, numarul de angajati si fluxul de turisti. S-a prevazut o statie de epurare modulara cu capacitatea de 250 ELS (echivalent locuitor standard), care va fi amplasata la o distanta de circa 50 m de zona cladirilor, cu deversarea efluentului in emisar. Statia de epurare va deservi pavilionul administrativ si cladirea aferenta instalatiei de transport pe cablu telegondola. Conductele de canalizare exterioare ale cladirilor vor fi conectate la bazinul de omogenizare si stocare ape uzate ale statiei de unde vor fi ulterior pompate prin circuitul statiei, epurate si evacuate in emisar. Parametrii impusi apei epurate la iesirea din statia de epurare vor respecta prevederile NTPA-001/2002 cu privire la evacuarea apelor epurate in receptori naturali. Scurgerea apelor de pe platform parcarilor se va realiza prin santuri trapezoidale dalate amplasate in amonte la baza taluzurilor cu descarcare spre partea opusa intrarii prevazute cu camera de cadere. Evacuarea apelor din zona drumului se va realiza printr-un nr. de 2 pode e tubulare, avnd 1000 ml i L = 9,00 ml, prevazute cu camere de cadere si timpane pozitionate la o adancime de -1.20 m fata de linia rosie astfel nct s' fie asigurat' platforma drumului, iar deversarea apelor s' nu afecteze patul drumului. Alimentare cu energie electrica si telecomunicatii Alimentare cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica este necesara extinderea liniei de 20KV pana aproape de obiectiv si montarea unui post de transformare in anveola de 1000KVA. Pentru imbunatatirea factorului de putere, se va monta si o Instalatie de compensare a energiei reactive. De la postul de transformare, se va alimenta un tablou de distibutie TD cu cabu CYAbY 3X400mmp. Din tabloul de distributie, vor fi alimentati consumatorii de la baza prtiei: telegondola 700 kw, corp administrativ 35 kw, statie de epurare 15 kw. Telecomunicatii In functie de necesarul de posturi se va solicita realizarea legaturii la cea mai avantajoas' retea telefonica existenta. Alimentare cu energie termica Alimentarea cu energie termica a obiectivelor se va face prin centrale termice proprii care functioneaza cu combustibil solid sau cu energie electrica. Grupurile termice care folosesc combustibil solid vor fi cu ardere prin gazeificare. Agentul termic preparat este apa calda de 80/60 C. Apa calda menajera se prepara in boilere verticale cu acumulare care folosesc agentul termic preparat de centrala termica, dar pot functiona si cu energie electrica n urma analizei efectuate s-a constata c' posibilele efecte semnificative asupra mediului (positive i/sau negative) se vor manifesta doar la nivel local, f'r' nici o influen ' la nivel regional, na ional sau interna ional.

Cap. 7 Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra s9n9t96ii, n context transfrontier9 Proiectul de dezvoltare propus prin PUZ, intitulat Domeniul schiabil Mogo a, avand ca beneficiar Consiliul Judetean Maramure , este deosebit de ambitios si realizarea lui va genera un centru important de atractie pentru iubitorii sporturilor montane si nu numai. Principala problema care se pune in conditiile de azi, cand exigentele Dezvoltarii Durabile impun cu precadere respectarea standardelor si normelor de Protectia Mediului. Ca toate amenajarile, constructiile si dezvoltarile sa respecte mediul natural existent. In mod sintetic se poate constata din PUZ-ul prezentat, ca in zona se va extinede zonele de agrement astfel sunt necesare toate utilitatile si functiile necesare, social-economice, pentru a-si trai o viata cu adevarat urbana. In zona propusa a se amenaja vor actiona in principal trei grupe mari de actori: Entitatile de autoritate, control, reglementare, coercitie: Autoritatea Publica Locala la nivel de Primarie, Regia Nationala Padurilor organele Ministerului Mediului. Entitatile comerciale particulare: hoteluri, restaurante, exploatare instalatii sportive etc. Turistii care au un caracter sezonier de mai lunga sau scurta durata, cu depalsare auto, in excursii cu autocarele, ciclist, pietonal etc. Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui teritoriu nedezvoltat, fara infrastructura, neechipat edilitar. Prezenta documentatie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei structuri urbane, stabilirea-detalierea mai explicita a utilizarilor functionale posibile impreuna cu regulamentul aferent acestor functiuni, stabilirea circulatiilor optime in zona . Folosinta actuala a terenului ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal este p'dure i p' une. Peisajul pitoresc al zonei, ofera conditii prielnice pentru desfasurarea unor forme diverse de turism. Diferentele de nivel ale versantilor si orientarea favorabila a acestora face posibila dezvoltarea domeniului schiabil mai ales a celui de complexitate redusa si medie Functiunile propuse: Prtie de schi Instalatii transport pe calblu tip gondola cu sta ie inferioar' i sta ie superioar' Corp adminitrativ Parcare Cai de acces P'dure Zone verzi Din punct de vedere al Protectiei Mediului armonizarea intereselor diferite, uneori chiar divergente ale acestor actori poate fi dificila, dar este esential necesara. Analizand in continuare de unde se pot produce efecte adverse asupra mediului constatam ca la modul sintetic ele pot avea urmatoarele cauze: Perioadele de executie a amenajarilor cand de obicei prin lucrari de constructii, instalatii, montaje, transport de materiale etc,. si concentrari mari de efective de muncitori, au loc de obicei cele mai semnificative efecte adverse asupra Mediului. Perioada de exploatare, cand entitatile comerciale interesate in obtinerea de profit, dar si alte servicii publice etc. pot avea tendinta de a nu respecta strict conditiile impuse de Protectia Mediului.

 Turistii indeosebi dar si restul personalului de deservire partial educat sau informat, cu privire la specificitatea zonei pot si poluiaza semnificativ cadrul natural, diseminat si necotrolat sau chiar necontrolabil beneficiind de anonimat in special. Evaluarea de tip Matricial. Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matrice se folosesc in mod curent in Studiile de Mediu si asigura o informatie cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acorda fiecarui efect asupra unor factori de Mediu. Desigur ca acordarea notelor se face de catre elaboratorul Studiului si din acest punct de vedere are un caracter subiectiv, dar folosind experienta Expertului si informatii de intrare certe, se pot obtine oricum concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate in domeniul unor generalitati fara a se putea ca pe baza lor sa se analizeze corect efectele si mai ales sa se propuna lucrari de reducere a impactului sau masuri de monitorzare a lui. Pentru fiecare din grupele de obiective asa cum au fost ele definite s-a intocmit o matrice de corelare intre efectele asupra mediului si aspectele de mediu afectate pentru fiecare relatie acordandu-se puncte daca exista o corelatie, definindu-se in acest fel puncte de evaluare a impactului negativ sumate in ambele sensuri. n matrice s-au determinat si puncte de impact pozitiv sau negativ conform prevederile H.G 1076. Astfel avem o caracteristic' global' pentru fiecare grupa de obiective atat a efectelor negative cat si a celor pozitive ce se pot manifestae asupra Mediului. Punctele de impact pozitiv sau negativ au o valoare posibila - potentiala si nu valori reale-certe, intrucat ele pot fi imbunatatite sau din contra inrautatite daca nu se iau masuri corecte de realizare a lucrarilor si de monitorizare.

Matricea potentialelor efecte asupra Mediului

Prtie de schi Aspecte de mediu afectate Aspecte de mediu afectate Biodiversitatea Populatia Sanatatea umana Solul Apa Aerul Factorii climatici Valori materiale Patrimoniul cultural Patrimoniul arhitectonic si arheologic Peisajul Relatiile dintre acestia Total 1 6 1 1 3 1 19 11 x 2 3 x x x x x x x x x Efecte asupra Mediului Semnifi cative x Secun dare Cumula tive x Termen scurt x Termen mediu Termen lung Perma nente Tempo rare 2 5 4 2 2 2 3 0 1 2 2 3 Pozitive Negative

Matricea potentialelor semnificative asupra mediului Instala ie de transportor telegondola si altele cu caracter sportiv si turistic
Aspecte de mediu afectate Aspecte de mediu afectate Biodiversitatea Populatia Sanatatea umana Solul Apa Aerul Factorii climatici Valori materiale Patrimoniul cultural Patrimoniul arhitectonic si arheologic Peisajul Relatiile dintre acestia Total 0 6 0 0 3 2 20 13 x 4 2 x x x x x x x x Efecte asupra Mediului Semnifi cative Secun dare x Cumula tive Termen scurt Termen mediu Termen lung Perma nente Tempo rare x 5 5 2 2 2 3 0 1 2 2 3 Pozitive Negative

Matricea potentialelor semnificative asupra mediului Sector social-gospodaresc

Aspecte de mediu afectate Aspecte de mediu afectate Biodiversitatea Populatia Sanatatea umana Solul Apa Aerul Factorii climatici Valori materiale Patrimoniul cultural Patrimoniul arhitectonic si arheologic Peisajul Relatiile dintre acestia Total 0 4 3 19 5 x x x x x x x 5 5 2 4 3 2 1 2 Efecte asupra Mediului Semnifi cative Secun dare Cumula tive Termen scurt Termen mediu Termen lung Perma nente Tempo rare Pozitive Negative

Matricea potentialelor semnificative asupra mediului Infrastructura de transport

Aspecte de mediu afectate Aspecte de mediu afectate Biodiversitatea Populatia Sanatatea umana Solul Apa Aerul Factorii climatici Valori materiale Patrimoniul cultural Patrimoniul arhitectonic si arheologic Peisajul Relatiile dintre acestia Total 0 5 2 1 1 21 10 x x 2 x x x x x Efecte asupra Mediului Semnifi cative Secun dare x Cumula tive Termen scurt Termen mediu Termen lung x Perma nente Tempo rare 2 5 5 3 3 3 2 2 2 2 Pozitive Negative

Matricea potentialelor semnificative asupra mediului Utilitati

Aspecte de mediu afectate Aspecte de mediu afectate Biodiversitatea Populatia Sanatatea umana Solul Apa Aerul Factorii climatici Valori materiale Patrimoniul cultural Patrimoniul arhitectonic si arheologic Peisajul Relatiile dintre acestia Total 0 5 2 3 3 22 10 X x 4 2 x x X x x x x x x Efecte asupra Mediului Semnifi cative Secun dare x Cumula tive Termen scurt Termen mediu Termen lung x 5 5 2 3 3 2 2 2 Perma nente Tempo rare 2 Pozitive Negative

Matricea potentialelor semnificative asupra mediului Parcare

Aspecte de mediu afectate Aspecte de mediu afectate Biodiversitatea Populatia Sanatatea umana Solul Apa Aerul Factorii climatici Valori materiale Patrimoniul cultural Patrimoniul arhitectonic si arheologic Peisajul Relatiile dintre acestia Total 0 X 5 2 x 2 3 4 17 2 9 X X X x x x x x Efecte asupra Mediului Semnifi cative Secun Dare X Cumula tive Termen scurt Termen mediu Termen lung Perma nente x 5 2 2 2 2 2 2 1 Tempo rare 2 Pozitive Negative

Matricea potentialelor semnificative asupra mediului Eliminare deseuri

Aspecte de mediu afectate Aspecte de mediu afectate Biodiversitatea Populatia Sanatatea umana Solul Apa Aerul Factorii climatici Valori materiale Patrimoniul cultural Patrimoniul arhitectonic si arheologic Peisajul Relatiile dintre acestia Total 0 5 2 25 5 X 4 2 X X X x Efecte asupra Mediului Semnifi cative Secun Dare X Cumula tive Termen scurt Termen mediu Termen lung Perma nente x Tempo rare 3 5 5 3 2 3 1 1 1 Pozitive Negative

In tabelul sunt prezentate punctele pozitive si negative. Tabel 8.10. Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 Total Grupa de obiective
Prtie de schi

Puncte Pozitive 19 20 19 21 22 17 25 143 Negative 11 13 5 10 10 9 5 63

Instala ie de transportor telegondola si altele cu caracter sportiv si turistic Sector social-gospodaresc Infrastructura de transport Utilitatii Parcare Eliminare deseuri

Din examinarea lor se desprind urmatoarele: Punctajul s-a aplicat pe baza masurilor propuse pentru a prevenii, reduce si compensa cat de posibil orice efect advers asupra Mediulu. In aceste conditii punctele pozitive sunt in raport de cca 2,28 fata de cele negative, ceea ce denota ca prin aplicarea Alternativei de amenajare Rationala si cu masurile luate se obtine dezideratul de reducere in esenta a impactului si posibilitatea de a-l carcteriza ca fiind in domeniul acceptabil si sub control. Cele mai multe puncte negative pot fi produse de grupa instalatiilor de transport pe cablu urmata de partia de schi urmata de infrastructura de transport unde in fazele urmatoare de dezvoltare a aplicatiei vor trebui luate masuri de detaliu pentru reducerea impactului. Pentru PUZ-ul examinat in conditiile "Variantei Rationale" definite s-au luat in considerare ca factori de mediu semnificativi ce pot fi afectati urmatorii: Aerul, Apa, Solul, Fauna si Flora componente ale biodiversitatii, Populatia, starea ei de Sanatate si Peisajul. Pentru marimi de afectare s-au folosit gradele definite in lucrarea sus amintita si anume: 1 = mediu neafectat de activitatea umana. 2 = mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile. 3 = mediu supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata. 4 = mediu afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata. 5-6 = mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata. Ca urmare s-au acordat urmatoarele note de afectare a mediului care pot fi provocate de edificarea amenajarilor din PUZ, daca nu se iau masuri de evaluarea si reducere a impactului: AER nota 2 deoarece amenajarile propuse nu degajeaza in aer noxe semnificative de tip industrial. Singurele degajari semnificative in aer vor putea fi cele de la autoturisme si ca urmare a aplicarii sistemelor de catalizare impuse de normele europene si combustibililor utilizati. APA de suprafata si subterana nota 2 deoarece se exercita o oarecare presiune prin prelevarea de debite din subteran. SOL nota 3 deoarece suprafetele de teren pot fi afectate prin depozitarea necontrolata de deseuri, decaparea stratului vegetal, scoaterile de terenuri din circuitul silvic si inierbarea etc.

FAUNA nota 3 deoarece prin afectarea indirecta a unor habitate si prin sporirea efectului antropic ca urmare a maririi populatiei umane aceste forme de viata pot fi afectate. FLORA nota 3 deoarece nu vor avea loc activitati cu caracter agricol cu introducerea de ingrasaminte sau pesticide, accesul in paduri este si acum restrictionat, iar defrisarile vor fi extrem de reduse de cca..,,, ha, dar exista un impact semnificativ fara masuri. POPULATIA nota 2 deoarece in zona, populatia este extrem de redusa si nu poate fi afectata in nici un fel. SANATATEA nota 2 deoarece caracterul domeniului schiabil va avea efecte benefice asupra turistilor ce vor practica sporturi de iarna, alte sporturi, drumetie si vor beneficia de efectul de relaxare oferit de ambientul montan. PEISAJ nota 3 deoarece orice constructie amplasata fara masuri intr-un mediu natural, mai ales cum este cel montan, ii poate diminua calitatea initiala. Valoarile obtinute ne dau imaginea ca efectul global asupra Mediului, al amenajarilor in varianta "Rationala", cu luarea in considerare a masurilor si lucrarilor propuse in Raportul de evaluare este nesemnicativ.

IMPACT SI EFECTE REZULTATE PRIN IMPLEMENTAREA PUZ Evaluarea strategica de mediu SEA reprezinta o tehnica de evaluare a impactului asupra mediului in stadiul de propunere aplicata politicilor de planuri si programe. Aceasta tehnica asigura mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare la consecintele asupra sanatatii si mediului, punand accent deosebit pe aspectele legate de sanatatea umana. Evaluarea impactului asupra sanatatii Sanatatea, definita de OMS ca starea de bine fizic, psihic si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii, este, fara indoiala, rezultatul interactiunii unei multitudini de factori biologici, de mediu, sociali, si ai sectorului de sanatate, in continua interactiune, greu de cuantificat ca pondere in determinismul concret al starii de sanatate. Mediul in contextul sanatatii Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici, naturali sau rezultati ai actiunii antropizante a omului asuprea mediului natural, care constituie cadrul inconjurator in care indivizii traiesc si care, de cele mai multe ori, este greu influentabil sau inaccesibil actiunii individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la calitatea aerului, apei, alimentului, solului, poluarea sonora, nivelul radiatiilor, calitatea locuirii, transporturilor, care, impreuna contribuie si influenteaza starea de sanatate. Sanatatea in relatie cu mediul Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul, cea care inglobeaza atat efectele directe ale agentilor fizici, chimici si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine fizic, psihic si social, cat si efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic, social si estetic, (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbana si transporturi), ne ofera o imagine a complexitatii domeniului, si, implicit a necesitatii colaborarii coerente, coordonate si unitare la nivelul politicilor si programelor internationale si comunitare in vederea interventiei eficiente. Domeniul sanatatii in relatie cu mediul

Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei scop il constituie prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu factorii din mediu. Domeniul sanatatii in relatie cu mediul include toate aspectele teoretice si practice, de la politici si pana la metode si instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea si combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Astfel, domeniul de interventie al sanatatii in relatie cu mediul este unul multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectoriala si interinstitutionala a echipelor de specialisti si a managerilor acestora, pentru intelegerea, descrierea, cuantificarea si controlul actiunii factorilor de mediu asupra sanatatii.

Impact si efecte asociate poluarii aerului

Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice, chimice, fiziologice si comportamentale, care se determina si se influenteaza reciproc. Expunerea la aerul poluat inconjurator este asociata unui numar de efecte asupra sanatatii, incepand cu simptome trecatoare la nivelul tractului respirator si pana la reducerea functiilor pulmonare, limitarea functionalitatii si a performantelor generale ale organismului. De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influenteaza nu numai sistemul respirator dar si pe cel cardiovascular, traduse in cresteri ale morbiditatii si mortalitatii pentru aceste grupe de boli si reducerea sperantei de viata sanatoase a populatiei zonelor poluate. Calitatea aerului este considerata in literatura de specialitate ca un indicator al expunerii populationale. Principalele efecte asociate expunerii la poluantii ubicuitari atmosferici, rezultati ai proceselor de combustie fie industriala, de trafic sau considerati ca relevanti pentru impactul in conformitate cu studiile OMS sunt prezentate in continuare: Efectele asociate poluarii aerului POLUANT EFECTELE EXPUNERII DE SCURTA DURATA EFECTELE EXPUNERII CRONICE cresterea simptomelor respiratorii reactii inflamatorii simptome respiratorii efecte adverse ale sistemului cardiovascular cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii efecte adverse in functionarea sistemului respirator reactii inflamatorii ale plamanului efecte si simptome respiratorii cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii afectarea functiei pulmonare reducerea functionarii plamanului la copii cresterea frecventei bolilor pulmonare reducerea capacitatii functionale pulmonare la adulti reducerea sperantei vietii sanatoase in special datorita mortalitatii cardiopulmonare

Particule in suspensie

Ozon

reducerea capacitatii functionale pulmonare

Dioxid de

reducerea capacitatii functionale

azot

cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii

pulmonare cresterea frecventei si severitatii simptomelor respiratorii

Niveluri de siguranta, efecte asupra sanatatii Particulele in suspensie Particulele rezulta din procesul de combustie si din numeroase alte activitati fiind un poluant ubicuitar al mediului de viata. Efectele acestora depind de marimea lor, cele cu diametrul > 10 X, (sedimentabile) fiind retinute la nivelul cailor respiratorii superioare in timp ce cele cu diametru cuprins intre 1 si 10 X, (care sedimenteaza dupa legea lui Stokes) raman mai mult timp in atmosfera si patrund pana la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse in organism prin inhalare sunt retinute la nivelul cailor respiratorii superioare, la nivelul alveolelor patrunzand numai cele cu diametre de 2-3 X. Epurarea are loc la nivelul pneumocitelor, si prin ascensiunea mucusului datorate aparatului ciliar partial sunt expulzate prin actul de tuse. Aceste particule sunt de multe ori bogate in metale si compusi organici iar expunerea este ubicuitara. Pe de alta parte anumiti compusi ai particulelor sunt mai putin daunatori cum ar fi sarea, sulfatii, nitratii, praful etc Principalele efecte functionale asupra organismului produse de expunerea de lunga durata la concentratii mari sau repetate, de PM sunt: bronhoconstrictie a cailor respiratorii cu cresterea rezistentei cailor respiratorii insotite de tuse, expectoratie, scaderea consecutiva a modificarilor histologice si biochimice a rezistentei la infectii; scaderea capacitatii de difuzie a gazelor pe zone insulare din plaman si obstructia bronhiolelor mici. Consecintele clinice constau in cresterea frecventei si gravitatii afectiunilor rspiratorii acute, a bronsitei cronice, a emfizemului pulmonar si a astmului bronsic si instalarea in timp a bronsitei cronice obstructive nespecifice. Nivelurile recomandate: in contexul studiilor epidemiologice derulate si a datelor limitate privind nivelurile masurate ale PM10 si PM2,5 nu se pot stabili cu certitudine limite pentru care sa nu apara efecte observabile. Totusi, s-a observat ca efectele au aparut la concentratii medii pe 24 de ore de sub 100 Xg/m3. Pentru efectele expunerii de lunga durata, pentru care dovezile epidemiologice sunt inca si mai reduse, s-a observat ca acestea apar la concentratii medii anuale de sub 20 Xg/m3. In aceste conditii valorile expunerii trebuie sa fie mentinute in limite cat mai mici. Dioxidul de azot Poluant rezultat din procesul de combustie care face parte din categoria gazelor cu efect iritant. Este un gaz solubil in mucusul cailor aeriene superioare si care patrunde adanc in caile respiratorii. Efectele functionale si histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalti poluanti iritanti, efectul bronhonhoconstrictor fiind mai redus decat al combinatiei cu pulberile in suspensie. Expunerea la concentratii crescute poate determina edemul tractului respirator culminand cu edemul pulmonar acut. Expunerea cronica la concentratii relativ crescute genereaza cresterea incidentei si gravitatii bronsitei, bronsiolitei si pneumoniei. Grupele cu risc crecut sunt copii, batranii si bolnavii cu astm, bronsita cronica, boli respiratorii cronice.

Aparitia efectelor acute si cronice mentionate pentru subiectii sanatosi este confirmata pentru valori de 400 Xg/m3, in consecinta nivelul critic recomandat de OMS este sa nu fie depasite 200 Xg/m3/24 h (0,11 ppm) sau o medie anuala de 40 Xg/m3. Ultimele studii asupra poluarii din combustie, au indicat ca dioxidul de azot a fost cauza principala de imbolnavire chiar si sub limita legala de 40 Xg/m3. Monoxidul de carbon Este un poluant habitual al mediului, rezultat din procesele de combustie incompleta. Gaz fara gust si miros cu o afinitate pentru hemoglobina de 210 ori mai crescuta decat oxigenul ceea ce face sa intre in competitie cu acesta si sa formeze carboxihemoglobina (COHb) in proportie de 0,16 % din Hb circulanta pentru fiecare mg/m3 din aer. Efectele acute, intoxicatiile accidentale apar in cazul combustiei in spatii inchise si se realizeaza la concentratii crescute de peste 7 % COHb si se manifesta prin semnele hipoxiei cerebrale si limitarea capacitatii de efort. Principalele efecte ale expunerii populationale la concentratii moderate dar de lunga durata de monoxid de carbon se manifesta prin: aparitia unui sistem asteno-vegetativ consecutiv hipoxiei cronice, lezarea endoteliului arterial si agravarea procesului de ateroscleroza, afectarea cardiaca; teratogeneza, lezarea fatului si cresterea frecventei malformatiilor congenitale etc. Valorile recomandate de catre OMS in scopul evitarii efectelor individuale si epidemiologice sunt: 100 mg/m3 (90 ppm) /l5 minute, 60 mg/m3 (50 ppm) pentru 30 minute, 30 mg/m3 (25 ppm) / 60 minute, l0 mg/m3 (10 ppm)/ 8 ore.

Cap. 8 MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI
In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol, populatie. Prin aplicarea pe toata durata executiei a obiectivelor din plan a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul efecte nedecelabile cazuistic. Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam: - masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile; - materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; - masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces; - se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate; - pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului. Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUZ - Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se pot propune o serie de solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere combustibili pentru incalzire si autovehicule; - De asemenea se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere; - Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential cat mai redus de poluare; - Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie (statia de epurare); - Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule, prin amenajarea de spatii de protectie plantate cu arbori inalti, reducerea vitezelor , amenajarea spatiilor de parcare la cel putin 10 m de constructii. Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa Ape subterane si de suprafata Realizarea unui sistem de alimentare cu apa din foraje va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de prevenire specifice, cu limitarea riscurilor naturale: lucrari hidrotehnice pentru atenuarea viiturilor; lucrari de combatere a eroziunii de adancime. Nu exista constructii sau amenajari care sa reduca sectiunea albiei majore sau minore. Nu apare necesitatea unor lucrari de aparare contra inundatiilor, de tipul regularizarilor, indiguirilor Ape uzate, menajere si pluviale Realizarea unei retele de canalizare pentru a prelua apele uzate dotarea cu o statie de epurare, a carei eficienta sa respecte parametrii de epurare conform NTPA 001/2005 modificata si completata cu HG 352/2005; Apa uzata pluviala si de pe platform parcarilor se va realiza prin santuri trapezoidale dalate amplasate in amonte la baza taluzurilor cu descarcare spre partea opusa intrarii prevazute cu camera de cadere.Evacuarea apelor din zona drumului se va realiza printr-un nr. de 2 pode e tubulare, avnd 1000 ml i L = 9,00 ml, prevazute cu camere de cadere si timpane pozitionate la o adancime de -1.20 m fata de linia rosie astfel nct s' fie asigurat' platforma drumului, iar deversarea apelor s' nu afecteze patul drumului.

Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol - Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul solului. - In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se va incheia un contract cu un operator de salubritate autorizat. - Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol. - Caile rutiere si parcarile vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu uleiuri si produse petroliere. - Vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile. - Se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces. - Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate. Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna Cele mai dificile constructii din aceasta grupa sunt telegondola care trebuie proiectate si realizate numai de unitati de profil atestate ca atare.Traseul in detaliu al liniilor va trebui sa se aleaga astfel incat sa reduca la minim interventia asupra fondului forestier. Pentru partii se va proceda in mod asemanator, cu interventii minime in profilul in lung astefel incat terasamentele, nivelarile sa nu afecteze stabilitatea generala sau locala a versantilor. Masuri de protectie privind constructia si exploatarea Sectorul social gospodaresc. Si in acest caz, amenajarile au tot caracter de constructii civile in principal, dar vor trebui realizate si echipari sau dotari speciale. Nu rezulta ca vor fi necesare masuri speciale de Protectia Mediului in afara celor deja enumerate. Aspecte deosebite pot apare in perioda de exploatare cand vor trebui eliminate noxele de la sudura, alte operatii mecanice si zgomotul Masuri de protectie la eliminarea deseurilor Intr-o zona turistica montana problematica deseurilor are conotatii specifice si necesita rezolvari foarte bine studiate si aplicate cel putin din urmatoarele motive: - Mediul este deosebit de sensibil, cursurile de apa sunt in formare si inca curate, solul este fragil, aerul nepoluat, in fine omul ca principal poluator vine in contact direct cu padurea si mediul alpin, doreste sa se apropie de ele dar rareori le respecta. - Spatiile libere, poieni, pasuni, carari forestiere sau montane, padurea insasi sunt supuse periodic unui aflux mare de turisti, aceste elemente de mediu neavand capacitate de a prelua solicitarile la care sunt supuse. - Obiectele poluante sunt din ce in ce mai agresive si nu se mai degradeaza: cutii metalice, obiecte de plastic de orice gen, sticla si nu se mai poate conta pe auto- degradare cum era cazul cu hartia sau resturile de alimente. - Resturile ramase in zone limitrofe padurii sau cabanelor atrag animalelele salbatice transformandu-le in populatii degradate, dependente de om. De altfel o asemenea sursa de hrana poate genera si dezvoltarea altor populatii oportuniste. - Una din pricipalele cauze ale murdaririi mediului cu resturi aruncate haotic de populatie, se spune ca este lipsa de educatie, dar adevarata cauza este de fapt anonimatul in care se ascunde cetateanul cand arunca din autoturisme deseuri sau chiar pe strada, nemaivorbind ca de multe ori nici nu are unde sa le depuna. In o asemenea zona anonimatul este practic total, oamenii nu se cunosc si nici nu se feresc unii de altii, iar destinderea pe care o resimt in mijlocul naturii ii face sa creada ca nu au nici o responsabilitate in raport cu ea. Acestea sunt cateva elemente care vor fi avute in vedere la propunerile pe care le vom face in legatura cu organizarea managementului deseurilor.

Cap. 10. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI Efectele semnificative ale implementarii PUZ Domeniul Sghiabil Mogosa Luand in considerare specificul Planurilor ca prim document de lansare a unei investitii, activitati, respectiv a Raportului de Evaluare, definit prin HG 1076, se propune in continuare urmatorul Program de Monitorizare pentru dezvoltarea si aplicarea pe mai departe a prevederilor PUZ
Domeniul efectului semnificativ Biodiversitatea Masurile de Monitorizare Termene raportare Anual Responsabil

Realizarea in etapa imediat urmatoare, a obtinerii Avizului de Mediu prin grija CJ. Maramures a unui Studiu privind Biodiversitatea in zona sa cuprinda si masurile si / sau lucrarile necesare pentru controlul si reducerea impactului asupra florei si faunei in etapa urmatoare de evolutie a amenajarilor. Respectarea prevederilor privind amenajamentele silvice lucr'rilor de exploatare a fondului forestier Monitorizarea calit' ii biodiversit' ii pentru indicatori specifici i a

CJ Maramure

Factorii de Mediu AER APA de Suprfata APA Subterana SOL pentru care nu exista in prezent informatii cantitative sau calitative in areali Populatie viitorii turisti

Organizarea de catre CJ Maramures impreuna cu organele abilitate de puncte pentru determinarea calitatii acestor factori de mediu in vederea stabilirii in etapele urmatoare proiectare a unor masuri de detaliu privind protectia mediului si pentru a avea valorile de referinta privind controlul ulterior al acestora Monitorizarea apelor de suprafa ' specifici de calitate i subterane la indicatorii

Anual

CJ Maramure

Elaborarea unui regulament de exploatare a zonei privind drepturile si obligatiile turistilor in zona. Realizarea unui sistem vizual demarcaje, informare, puncte de informare, semnalarea valorilor rezervatiilor etc. Monitorizarea modului i respect'rii regulamentelor stabilite pentru zon'

Anual

CJ Maramure

Peisaj

Respectarea elementelor de arhitectura cu folosirea de materiale naturale, piatra, lemn. Armonizarea constructiilor cu peisajul natural. Constituirea unui Comitet de Initiativa pentru demararea Programului de de realizare a Domeniului schiabil Mogosa. Demararea unui proiect pentru obtinerea fondurilor necesare amenajarii, inclusiv atragerea de fonduri din Programele de finatare ale UE.

Anual

CJ Maramure

Dezvoltarea zonei

Anual

CJ Maramure

Cap. 11. Rezumat f9r9 caracter tehnic al informa6iilor furnizate Informa6ii generale DATE GENERALE Titularul proiectului: Consiliul Jude ean Maramure Denumirea proiectului: P.U.Z. AMENAJARE DOMENIU SCHIABIL MOGOSA ORAS BAIA SPRIE Amplasamentul obiectivului !i adresa: Terenul studiat este amplasat pe versantul nordvestic al muntelui Mogosa fiind liber de constructii si este situat in extravilan la cca 5,5 km de orasul Baia Sprie. Partial face parte din fondul forestier, portiunea superioara fiind situata pe pasunea alpinala altitudinea de1219 m. Proiectantul fazei PUZ: S.C. Binnova S.R.L Terenul studiat face parte din proiectul finan at prin Programului na ional de dezvoltare a turismului Schi n Romnia Planul Urbanistic Zonal (PUZ) domeniul Schiabil Mogo a reprezint' documenta ia prin care se asigur' condi iile de amplasare, dimensionar, conformare i servire edilitar' pentru domeniul schiabil Mogo sa, localitatea Baia Sprie, jude ul Maramure . Documenta ia pentru PUZ, argumenteaz' posibilitatea din punct de vedere urbanistic a realiz'rii obiectivului propus, tinnd cont de obliga iile prev'zute n Certificatul de Urbanism precum i de prevederilor altor reglement'ri de urbanism. Descrierea zonei vizate i a cadrului natural Zona care constituie obiectul Planului Urbanistic Zonal Domeni Schiabil Mogosa se afla situata pe versantul nord-vestic al muntelui Mogo a fiind liber de construc ii i este situat n extravilan la cca 5,5 km de orasul Baia Sprie. Par ial face parte din fondul forestier, por iunea superioar' fiind situat' pe p' unea alpin' la altitudinea de1219 m i are o sprafa ' de 33 ha, din care 30,7 ha fond forestier (p'dure) i 1,7 ha p' une alpin' iar propunerea este de modificare a categoriei de folosin ' a terenului cu trecerea suprafetelor in categoria zonelor de agrement specifice sportului de iarn' astfel . Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal dezvoltarea domeniului schiabil la Mogo a, ora Baia Sprie, jud Maramure . Prin realizarea acestor investi ii se va pune in valoare potentialul de urbanism dar si cel turistic si de agrement al zonei. Accesul spre amplasamentul studiat se face cu mijloace auto din D.N. 18 prin D.J. 183/C. La km 2 este bifurcatia drumului spre cabana Mogosa, de unde, pe drumul forestier existent se accede la amplasamentul propus Amplasamentul studiat se constituie in trupuri independente care au n vedere dezvoltarea zone astfel a. modernizarea si reablitarea D.J.183/C si a drumului de acces de la intersectia cu D.J.183/C pana la amplasamentul domeniului schiabil b. Platforma de parcare propus' este conform planului de situa ie n suprafa ' total' = 8 900 mp c. d. Alei pietonale propuse cu lungimea total' = 210 ml Prtie schi cu un culuar de 40 m latime i o lungime de 2240 m

Utilizare functionala a Domeniul schiabil Mogosa - suprafata de 33 Ha

Statie inferioara: (1) Corp administrativ (2) Statie inferioara (3) Spatiu anexe (garaj vehicole de linie) (4) Cabina de comanda (5) Peron imbarcare debarcare (6) Ecartament telegondola (7) Culoar liber telegondola (8) Parcare (9) Ziduri de sprijin (10) Pirtie schi sosire (11) Statie de epurare (12) Acces ratrac (13) Pubele Statie superioara: (1) Statie superioara (2) Peron imbarcare debarcare (3) Cabina de observare (4) Drum de acces din spre releu (5) Pirtie schi plecare (6) Ecartament telegondola (7) Culoar liber telegondola Bilant teritorial zone functionale propuse
Zonificarea teritoriului Zona statie inferioara si superioara telegondola Zona culoar telegondola Zona culoar pirtie de schi Zona circulatie carosabila + parcari Zona circulatie pietonala Zona corp administrativ Zona statie de epurare Zona padure Zona pasune TOTAL Suprafata (ha) 0,50 3,60 8,40 1,30 0,03 0,06 0,01 18,10 0,90 33,0 Procent (%) 1,66 10,86 25,4 3,96 0,12 0,20 0,06 54,94 2,75 100

Unitati teritoriale de referinta. UTR-urile (care reprezinta instrumentele operationale in sprijinul reglementarilor spacifice din PUZ) au fost delimitate functie de gabaritele impuse de norme si conventional cele care completeaza compunerea spatiala.: UTR1 Statiile inferioara si superioara ale telegondolei; spatii tehnice cu gabarite stabilite de normele europene. Zona aferenta cuprinde accesele carosabile si pietonale lucrari de sistematizare pe verticala si plantatii. Seinterzice amplasarea in aceste zone a altor functiuni. POT = 28% ; CUT = 0,33 UTR2 Culoar telegondola; spatiu tehnic cu o latime de 20m de-a lungul caruia se deplaseaza instalatia de transport. Se interzice realizarea de constructii de orice fel in zona rezervata pentru acesta functiunii. Dupa defrisare plantatia semincera va fi controlata functie de normele de exploatare ale telegondolei

UTR3 Culuar pirtie de schi; spatiu tehnic ( partie) care , prin grija beneficiarului va fi omologata si exploatata potrivit legi. Aceasta va fi defrisata nivelata si inierbata. Se interzice realizarea oricarei constructii de-alungul culoarului pe o latime de 40 m UTR4 Corp administrativ; dezvoltat pe trei niveluri prin utilizarea caderii terenului, va avea o arhitectura simpla, specifica pentru munte, cu acoperis sarpanta si invelitoare tigla sau tabla profilata tip tigla.Va fi finisata inculori pastel. POT = 56% ; CUT = 1,7 UTR5 - Parcare si drumuri de acces; platforma carosabila 5,5 m cu doua acostamente de 0, 75 m si lucrari aferentedrumului santuri, taluzuri, podete. Va fi semnalizat potrivit normelor. Parcarea va avea spatii destinate pubelelor de gunoi. UTR6 Statie de epurare; va avea o platfoma in afara drumului pentru acces la aceasta si pentru container de deseuri menajere. POT = 90% ; CUT = 0.9 UTR7 Padure; se interzice realizarea deconstructii de orice fel. UTR8 Pasune; seinterzice realizarea de constructii de orice fel. Probleme de mediu i solutii identificate Impactul produs de actiunile de defrisare, nivelare a solului, drenuri de ape pluiviale aductiunile necesare pentru productia de zapada artificiala, amplasarea instalatiilor de transport pe cablu precizam urmatoarele; a. Lucrarile de amenjare a partie si a instalatiei de transport care sunt necesare vor face obiectul unor proiecte de executie de detaliu, in fazele urmatoare de dezvoltare a Domeniului Schiabil Mogosa. b. Raportul de evaluare asa cum este el definit prin HG. 1076 nu este un proiect in sine si el se refera la un Plan de amenajare a teritoriului. si nu un document de proiectare pentru care nu are in aceasta etapa informatiile necesare. Efecte adverse asupra mediului constatam ca pot avea urmatoarele cauze: Perioadele de executie a amenajarilor cand de obicei prin lucrari de constructii, instalatii, montaje, transport de materiale etc,. si concentrari mari de efective de muncitori, au loc de obicei cele mai semnificative efecte adverse asupra Mediului. Perioada de exploatare, cand entitatile comerciale interesate in obtinerea de profit, dar si alte servicii publice etc. pot avea tendinta de a nu respecta strict conditiile impuse de Protectia Mediului Turistii indeosebi dar si restul personalului de deservire partial educat sau informat, cu privire la specificitatea zonei pot si poluiaza semnificativ cadrul natural, diseminat si necotrolat sau chiar necontrolabil beneficiind de anonimat in special. Printre masurile de protejare a factorului de mediu - masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile; - materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; - masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces;

- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate; pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului - De asemenea se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere; - Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential cat mai redus de poluare; - Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie (statia de epurare); - Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule, prin amenajarea de spatii de protectie plantate cu arbori inalti, reducerea vitezelor , amenajarea spatiilor de parcare la cel putin 10 m de constructii. Realizarea unui sistem de alimentare cu apa din foraje va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de prevenire specifice, cu limitarea riscurilor naturale: Realizarea unei retele de canalizare pentru a prelua apele uzate dotarea cu o statie de epurare, a carei eficienta sa respecte parametrii de epurare conform NTPA 001/2005 modificata si completata cu HG 352/2005; Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul solului. In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se va incheia un contract cu un operator de salubritate autorizat. Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol. Caile rutiere si parcarile vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu uleiuri si produse petroliere. Vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile. Se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces. Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate. Program de Monitorizare pentru dezvoltarea si aplicarea pe mai departe a prevederilor PUZ
Domeniul efectului semnificativ Masurile de Monitorizare Termene raportare Responsabil

Biodiversitatea

Realizarea in etapa imediat urmatoare, a obtinerii Avizului de Mediu prin grija CJ. Maramures a unui Studiu privind Biodiversitatea in zona sa cuprinda si masurile si / sau lucrarile necesare pentru controlul si reducerea impactului asupra florei si faunei in etapa urmatoare de evolutie a amenajarilor. Respectarea prevederilor privind amenajamentele silvice lucr'rilor de exploatare a fondului forestier Monitorizarea calit' ii biodiversit' ii pentru indicatori specifici i a

Anual

CJ Maramure

Factorii de Mediu AER APA de Suprfata APA Subterana SOL pentru care nu exista in prezent informatii cantitative sau calitative in areali Populatie viitorii turisti

Organizarea de catre CJ Maramures impreuna cu organele abilitate de puncte pentru determinarea calitatii acestor factori de mediu in vederea stabilirii in etapele urmatoare proiectare a unor masuri de detaliu privind protectia mediului si pentru a avea valorile de referinta privind controlul ulterior al acestora Monitorizarea apelor de suprafa ' specifici de calitate i subterane la indicatorii

Anual

CJ Maramure

Elaborarea unui regulament de exploatare a zonei privind drepturile si obligatiile turistilor in zona. Realizarea unui sistem vizual demarcaje, informare, puncte de informare, semnalarea valorilor rezervatiilor etc. Monitorizarea modului i respect'rii regulamentelor stabilite pentru zon'

Anual

CJ Maramure

Peisaj

Respectarea elementelor de arhitectura cu folosirea de materiale naturale, piatra, lemn. Armonizarea constructiilor cu peisajul natural. Constituirea unui Comitet de Initiativa pentru demararea Programului de de realizare a Domeniului schiabil Mogosa. Demararea unui proiect pentru obtinerea fondurilor necesare amenajarii, inclusiv atragerea de fonduri din Programele de finatare ale UE.

Anual

CJ Maramure

Dezvoltarea zonei

Anual

CJ Maramure

Lucr'rile de amenajare a zonelor pentru practicarea schiului i a altor sporturi de iarn', realizate din fonduri publice, sunt declarate de utilitate public' i vor fi realizate n conformitate cu legisla ia n vigoare. n conformitate cu prevederile art 5 din legea 271/2009 Scoaterea din fondul forestier na ional a terenurilor se aprob' numai dup' realizarea studiilor de prefezabilitate, fezabilitate sau a proiectelor tehnice privind dezvoltarea turismului pentru practicarea schiului i a altor sporturi de iarn'. Loc ia studiat' mogo a Ruior face parte din anexa 6 din leagea 217/2009- LISTA zonelor identificate pentru dezvoltarea domeniului schiului i practicarea altor sporturi de iarn', cuprinse n cadrul Programului na ional de dezvoltare a turismului "Schiul n Romnia"