PROMOVAREA IMAGINII DE SINE

FA ETE ALE PERSONALIT II UMANE

ntreb ri la care ve i r spunde:

Cunoa terea propriilor calit i i limite ne poate ajuta s ob inem performan e mai bune? Cum putem s coment m dictonul antic cunoa te-te pe tine nsu i?

 In Dictionarul enciclopedic de psihologie (1997) imaginea de sine apare ca 'EXPRESIA CONCRETIZATA A MODULUI IN CARE SE VEDE O PERSOANA OARECARE SAU SE REPREZINTA PE SINE, CA TRAIREA ASPECTULUI UNIFICATOR DE COEZIUNE A PERSONALITATII'. Imaginea de sine este contaminata de dorinte dar si de modul in care evalueaza ceilalti persoana respectiva si de identitatea traita. Este vorba cu alte cuvinte de 'felul cum se percepe individul, ce crede el despre sine, ce loc isi atribuie in raporturile cu ceilalti'. Adica, imagine de sine este rezultatul unui proces de autoevaluare a personalitatii si reprezinta 'totalitatea cerintelor, reprezentarilor, ideilor individului despre propria sa personalitate' (M.Zlate).

Locul imaginii de sine n cadrul personalita ii umane

Pierre Janet considera ca a fi constient inseamna a te inscrie n povestea propriei tale experiente. Constiinta este un proces de reflectare cognitiva de c tre om a lumii si a lui insusi. Vorbim astfel despre:
constiinta despre lume si constiinta despre sine.

Constiinta despre lume se bazeaza pe modele sau imagini ale realitatii obiective, pe cand constiinta despre sine se intemeiaza pe modelul eului si pe trasaturile personale. Eul este nucleul personalitatii in alcatuirea caruia intra cunostintele si imaginea despre sine, precum si atitudinile fie constiente, fie inconstiente fata de cele mai importante interese si valori. Eul, inteles ca ansamblul insusirilor personalitatii, este alcatuit din urmatoarele ansambluri: - eu fizic sau biologic, ce are in vedere atitudinile corporale care se identifica cu schema corporala; - eu spiritual, alcatuit din totalitatea dispozitiilor psihice innascute sau dobandite; - eu social, ce are in vedere atitudinile fata de relatiile sociale ale individului.

 Dezvoltarea personalit ii n adolescen implic multe prefaceri nct adolescen a este considerat o a doua na tere. n acest stadiu ncep s ac ioneze factori noi cum ar fi: a) l rgirea foarte mare a rela iilor i a experien ei personale; b) dezvoltarea cogni iei sociale; c) autoimplicarea n propriul proces de formare; d) intrarea n via a comunit ii. Schimb ri deosebite se petrec i n structura imaginii de sine i a identit ii de sine. n urma acestor schimb ri personalitatea se prezint pentru prima dat cu toate componentele ei ca un ansamblu organizat i unitar dar nc insuficient stabilizat. Se trece astfel, i n acest plan al personalit ii, de la caracteristice specifice copil riei la o nou personalitate care, n finalul stadiului, se caracterizeaz prin autonomie crescut , echilibru ntre aspira ie i posibilit i, ntre propriile interese i cele ale grupului, prin conturarea mai clar a propriei identit i i prin capacit i sporite de adaptare la mediu.

Totodat se formeaz nsu iri importante ale personalit ii creative cum ar fi: spirit de obiectivitate, nonconformism asumarea riscului, cutezan , atitudine interogativ , ncredere n for ele proprii etc. (I. Mnzat). Tem de reflec ie nr. 1 Enumer trei valori pe care crezi c le pre uiesc adolescen ii i explic de ce crezi c le sunt specifice.

Adolescen ii cred c sunt foarte aproape de calit ile adul ilor i uneori i ntrec, a a c nu vor s mai fie tutela i i astfel, ntre ei i adul i se pot amplifica semnificativ conflictele interpersonale. In acest stadiul se consolideaza idealul de via dobndind urm toarele caracteristici: a) este, nu o simpl preluare de modele din jur, ci o construc ie personal ; b) este mai stabil; c) mai sus inut de cunoa terea capacit ilor i intereselor proprii; d) mai bine elaborat, mai ales n leg tur cu devenirea profesional ; e) este legat de valori i orientat de c tre acestea; Tem de reflec ie nr. 2 Aminte te- i de adolescen i descrie pe scurt ce ideal i-ai format. Apoi confrunt -l cu caracteristicele de mai sus.

n perioada adolescentei, imaginea de sine i identitatea de sine sunt mai clarificate datorit ; a) intensific rii con tiin ei de sine; b) Intensific rii trebuin elor de autoafirmare i autorealizare. Principalele c i de autocunoa tere folosite de adolescen i sunt : autoobserva ia, reflec ia i medita ia asupra a ce au tr it, cum au ac ionat, dialogul cu p rin ii, profesorii, colegii, confruntarea i compara ia cu al ii, implicarea n fel de fel de activit i, atenta recep ionare a atitudinilor celor din jur fa de ei. Folosind aceste c i adolescen ii caut r spunsurile legate de identitatea de sine la urm toarele ntreb ri: 1) ce sunt; 2) ce pot; 3) ce voi fi. Reu esc astfel sa- i clarifice aspecte noi ale identit ii de sine, ceea ce i ajut s se implice n activit i i rela ii i s se manifeste n mod activ i responsabil. Un celebru autor american, E. Erikson a studiat aceste aspecte i a constatat c adolescen ii se pot grupa n patru categorii dup felul n care i pot r spunde la cele trei ntreb ri, prezentate mai sus: a) g sirea unei identit i adecvate dup c ut ri intense i responsabile. tiu ce vor face i cum anume i astfel se integreaz n activit ile corespunz toare i se adapteaz bine la toate felurile de solicit ri; b) g sesc relativ repede r spuns la ntreb ri prin identificarea cu p rin ii, prin alegerea de a deveni ca ei. Ace tia se vor adapta bine n prezent dar ar putea fi dezam gi i mai trziu c nu i-au valorificat adev ratele lor capacit i; c) au deocamdat , pe o perioad chiar lung , o identitate confuz care genereaz oscila ii i schimb ri surprinz toare i-i face s nu se angajeze cu responsabilitate n activit i i rela ii; d) cei ce ajung la o identitate negativ sub influen a unor grupuri cu orient ri deviante. Tem de reflec ie nr. 3 Aminte te- i de propria adolescen i precizeaz din ce grupare faci parte din punctul de vedere al definirii identit ii de sine?

Eu.... dar i ceilal i

Autoaprecierea imaginii de sine Noi, oamenii, suntem n situa ia unic de a ne putea privi din exterior i a ne descrie, aprecia i judeca. Pentru noi, EUL este lucrul cel mai important. Ceea ce facem, ce i cum sim im i ceea ce credem c suntem se organizeaz n jurul a ceea ce consider m a fi eul nostru. Att filosofii, ct i psihologii au sim it nevoia de a studia individul i imaginea lui despre sine. Socrate a lansat ndemnul Cunoa te-te pe tine nsu i, A. Alder a afirmat c tendin a de a-i umili pe ceilal i provine din sentimentele de inferioritate, iar E. Fromm ne-a ndemnat s ne iubim, pentru c sentimentele de dragoste pentru noi n ine i pentru ceilal i merg mn n mn .

 Pentru a v ajuta n ob inerea informa iilor despre eul dumneavoastr actual i eul ideal, v prezint o list de 32 adjective reprezentnd o trecere n revist a unor caracteristici pozitive i negative. Utilizarea unei astfel de liste i are originea n practica i ideile lui C. Rogers. Sincer vorbind, lista nu este un test; ea nu con ine r spunsuri bune sau gre ite, ci doar informa ii despre felul n care v vede i dumneavoastr n iv . Citi i adjectivele notate mai jos. Plasa i un X n coloana intitulat Cum sunt n prezent, n dreptul fiec rui cuvnt care, dup p rerea dvoastr , exprim o tr s tur ce v caracterizeaz . Apoi, f r a privi semnele pe care le-a i f cut, reciti i lista. De aceast dat nsemna i cu 0 n coloana intitulat Cum a dori s fiu fiecare cuvnt care exprim nsu irea pe care a i dori s o ave i dac a i putea fi o persoan ideal . Notare Pentru a afla scorul dumneavoastr , acorda i un punct pentru fiecare adjectiv notat n ambele coloane, cu X, respectiv 0, ca i pentru cele care n ambele coloane nu au primit nici un semn. Dac un adjectiv este notat doar ntr-una din coloane, el nu prime te nici un punct. Pentru ob inerea notei totale, face i suma punctelor.

Cum face i fa propriilor sl biciuni?

Instructaj: n m sura n care un enun vi se potrive te, nsemna i cu o cruciuli cifra de pe scala numerotat de la 1 (nu corespunde) pn la 4 (corespunde pe deplin). Transcrie i apoi punctele ob inute n cele 3 tipuri de scale de evaluare de la sfr itul textului i aduna i-le. Ve i apar ine acelui tip n cadrul c ruia a i acumulat cel mai mare num r de puncte. Dac a i ob inut pe dou scale un num r egal de puncte, nseamn c apar ine i unei tipologii mixte.

Impactul gndirii asupra orient rii personale Dac ave i greut i n privin a propriilor sl biciuni va trebui s solicita i celor din jur s v dea semnalele corespunz toare. S nu v preocupe doar complimentele, ci p rerile cele mai diferen iate. Confrunta i-v cu aceste semnale, comparndule cu aprecierile la care v-a i fi a teptat. Procednd n aceast manier , ve i c p ta o autoimagine real , stabil , care con ine i minusurile proprii. (dup Gerti Senger, Walter Hoffman)

n concluzie
Imaginea de sine este definita de modul in care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spirituale care contureaza si intaresc dimensiunile eului nostru. n functie de perceptia noastra la un moment dat al dezvoltarii noastre, de ceea ce ne-am dori sa fim sau ceea ce am putea deveni, putem distinge nemai multe ipostaze ale eului nostru: eul actual, eul ideal si eul viitor. Imaginea de sine ne influenteaza comportamentele, de aceea este important sa ne percem cat mai corect, sa dezvoltam convingeri realiste despre noi insine. Exista persoane care, desi au o infatisare fizica placuta, se percep ca fiind fie prea slabe sau prea grase, prea inalte sau prea scunde, insuficient de inteligente etc. Perceptia de sine nu reprezinta adevarul despre noi, ci este doar o "harta" pentru propriul "teritoriu" ("Harta nu este teritoriul" PNL), un barometru al starii noastre de bine. Relatiile armonioase cu membrii familiei si cei din jur, performantele profesionale, asumarea unor responsabilitati in acord cu resursele proprii indica o imagine de sine pozitiva, in timp ce absenta motivatiei sau o motivatie scazuta, agresivitatea defensiva, comportamentele de evitare, rezistentele la schimbare sunt principalii indici pentru o imagine de sine negativa.

Stima de sine reprezinta modul in care ne evaluam pe noi insine in raport cu propriile asteptari si cu ceilalti si este direct proportionala cu constientizarea valorii noastre. Fiecare fiinta umana este unica si are o valoare care merita sa fie respectata. Valoarea unei fiinte umane este data de suma comportamentelor, actiunilor si potentialitatilor sale trecute, prezente si viitoare. Capacitatea fiintei umane de a se proiecta in viitor, de a-si constientiza, dori si anticipa devenirea prin raportarea la experientele si succesele anterioare si credinta despre propria eficacitate contribuie la intarirea stimei de sine. Am auzit multi parinti spunand: "Nu faci bine, lasa ca fac eu ca stiu mai bine" sau "Esti prea mic, nu poti tu sa faci asta". Astfel de fraze pot ucide in fasa increderea in sine. Din dorinta de a-i feri de suferinte si esecuri in viata, multi parinti isi supraprotejeaza copiii mentinandu-i dependenti si impiedicandu-i astfel sa-si dezvolte increderea in sine.

Increderea in sine Increderea in sine depinde mai mult de capacitatea noastra de a face anumite lucruri, in timp ce stima de sine reprezinta rezultatul unei autoevaluari si are un rol foarte important in stabilirea identitatii noastre. O stima de sine pozitiva se bazeaza pe perceptia pozitiva despre propriile noastre comportamente. De aceea este important sa ne respectam nevoile si limitele pentru ca actiunile noastre sa ne puna in valoare, sa fie viabile in ochii nostri. Increderea in sine nu este innascuta si nu depinde doar de educatia pe care am primit-o in copilarie cand parintii nostri ne-au invatat sa facem impreuna cu ei si ne-au stimulat sa ne asumam responsabilitati pentru a deveni autonomi in viata. increderea in sine este realista si predictibila, deoarece se sprijina pe rezultate concrete obtinute in trecut, pe experientele reale pe care o persoana le-a trait si care-i permit sa prezica rezultatele la care se asteapta in viitor. Deci incredera in sine nu este oarba si prezinta o anumita doza de incertitudine. Ea se bazeaza pe constientizarea propriilor cunostinte si competente intr-un anumit domeniu, pe rezultatele pozitive obtinute anterior si este intretinuta prin abordarea treptata a altor experiente in scopul de a fixa si transfera competentele, precum si pentru a descoperi alte competente de care nu eram constienti.

 Este important ca experientele noi sa fie abordate treptat, deoarece esecurile repetate la experiente noi pentru care nu reusim sa gasim o explicatie pot avea efecte negative asupra increderii in sine si a stimei de sine. Daca suntem flexibili si putem recadra actiunile si experientele noastre astfel incat sa vedem partea buna, pozitiva a lucrurilor si sa invatam ceva din ceea ce ni se intampla, reusim sa ne construim increderea in sine si sa ne intarim stima de sine.

 Convingerile noastre ne dirijeaza comportamentele, de aceea este important sa pastram acele convingeri care sunt bune pentru noi si ne ajuta sa ne schimbam cadrele de referinta. Abordarea unei situatii dintr-o alta perspectiva ne permite sa ne schimbam reactiile, sa dezvoltam comportamente noi, mai adecvate situatiei prezente si sa obtinem astfel rezultate mai bune in viata.