Astăzi, 28 februarie, în incinta Ministerului Afacerilor Interne a avut loc o masă rotundă cu

genericul „Prevenirea şi combaterea violenţei în familie: aspecte legale şi psiho-sociale.

Delicvenţa juvenilă şi protecţia drepturilor omului”. Şedinţa comună a întrunit factori de decizie
din cadrul MAI, specialişti în domeniul protecţiei sociale şi familiei, deputaţi, ONG-uri,
reprezentanţi mass-media etc.
În alocuţiunile sale, raportorii au reiterat ideea că prevenirea şi combaterea violenţei domestice
este parte a politicii naţionale de protejare a familiei şi reprezintă o importantă majoră de
sănătate publică.
Analiza stării infracţionale în sfera relaţiilor familiale denotă faptul, că controlul asupra
acestui fenomen exercitat din partea instituţiilor abilitate este insuficient, majoritatea crimelor de
acest gen sunt comise sub influenţa băuturilor alcoolice, fiind caracterizate prin manifestări
deosebit de violente.
Actualmente, la evidenţa profilactică a organelor de poliţie se află 37.825 persoane ce fac abuz
de băuturi alcoolice şi 5449 scandalagii familiali.
Din numărul persoanelor care sunt afectate de alcoolism, la iniţiativa organelor de poliţie
tratamentului obligatoriu au fost supuse 8331 persoane.
Pe parcursul anului precedent, în sfera relaţiilor familiale au fost înregistrate 30 crime dintre
care 14 omoruri şi 16 cazuri de provocare a leziunilor corporale grave.
Analiza motivelor şi cauzelor comiterii omorurilor în cadrul familiei denotă faptul, că în 8
cazuri - soţii şi-au ucis soţiile, 1 caz - tata pe fiică, 2 cazuri - soţia pe soţ, 1 caz - fiul pe tată şi 2 -
cazuri frate pe frate.
Concomitent, pe parcursul anului curent deja au fost înregistrate 7 omoruri în cadrul familiei şi
5 cazuri de vătămări corporale grave.
Este dificil de a subordona controlul violenţei în familie, deoarece în majoritatea cazurilor,
organele de resort se implică numai la urmări grave, celelalte fiind considerate drept conflicte
familiale.
De regulă, lucrul de profilaxie desfăşurat de subdiviziunile de poliţie se limitează doar la
cazurile de violenţă fizică, evitîndu-se alte forme cum ar fi violenţa psihologică, sexuală, abuzul
economic, izolarea ş.a, tendinţe ce necesită să fie monitorizate şi soluţionate nemijlocit de către
Ministerul Administraţiei Publice Locale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul protecţiei sociale,
familiei şi copilului.
Mai mult ca atît, pînă în prezent problema violenţei este separată de contextul drepturilor
omului, deoarece nici într-un act legislativ nu există noţiunea de violenţă în familie.
Impactul violenţei în familie se răsfrânge negativ şi asupra stării delicvenţei juvenile, fapt care
a determinat iniţierea unor acţiuni prompte de profilaxie şi combatere a încălcărilor printre
minori.
Urmare a măsurilor realizate situaţia infracţională în mediul minorilor a diminuat cu 28,4%,
fiind înregistrate 1278 infracţiuni comise de către 1815 minori şi cu participarea lor.
Actualmente, la evidenţa organelor de poliţie se află 4.510 minori delicvenţi şi 517 familii
vulnerabile.
Fenomenul copiilor aflaţi în conflict cu legea este favorizat în mare măsură, de factorii
economici şi sociali:
- Situaţia materială dificilă - circa 80% din infractorii minori provin din familii social
vulnerabile.
- Retragerea părinţilor din rolurile tradiţionale de protecţie şi educare a copiilor în mediul
familial - circa 98.912 copii sunt lăsaţi fără supraveghere, dintre care fără unul din părinţi sunt
71.096 copii, iar al celora rămaşi fără supravegherea ambilor părinţi constituie 27.816.
În acelaşi timp devine tot mai acută problema abandonului şcolar (la evidenţă 909 copii), care
se asociază vagabondajului şi cerşitului.
Pe parcursul a 12 luni 2007 au fost plasaţi în Centrul de Plasament Temporar al Minorilor
1507 copii pentru vagabondaj şi cerşit, dintre care 361 sunt elevi ai şcolilor-internat, 584 elevi ai
şcolilor generale, iar 76 elevi ai instituţiilor preşcolare.
 Soluţionarea problemelor privind protecţia drepturilor copilului în mare parte ţine de
competenţa autorităţilor publice locale, care pe lîngă alte misiuni trebuie să reanimeze activitatea
Consiliilor pentru protecţia drepturilor copilului, însă din anumite motive nefondate, acest proces
se tergiversează, nefiind posibil implementarea reformelor în domeniu.
Actualmente, din numărul total de 903 primării înregistrate pe teritoriul ţării, comisiile
administrative au fost create doar în 728 localităţi, iar 175 reprezentanţi ai autorităţilor publice
locale rămînînd indiferenţi faţă de soluţionarea acestei probleme.
În final, participanţii au adoptat o rezoluţie, prin care organele abilitate vor avea o conlucrare
comună fructuoasă şi vor comporta o responsabilitate mai mare faţă de sarcinile puse.