2. Demografia Populist reprezint un element esent! al dover umane. De marimea, dar si de calitatea populatiei depind toate procesele socio-economice dintr-un anu- mit spatiu social Regiunea Nord-Vest este asezatd in nord-vestul Roméniel sise invecineaz’ in vest cu Ungar, in nord cu Ucraina, in sud cu regiunea de dezvoltare Centru si regiunea de dez- voltare Vest, jar in est cu regiunea de dezvoltare Nord-Est Poritia geograficd a regiunil este favorabila, aceasta situdndu-se la intersectia unor importante drumuri euro: pene. Cadrul natural al regiunii are forma unui amfiteatru ce coboard dinspre est spre vest, marginit in partea de nord-est de Carpatii Orientali iar in partea de sud-vest de Muntii Apuseni, Arealul geografic corespunzator cémpi- ilor cuprinde Campia de Vest ce apartine judetelor Bihor si Satu-Mare, nordul cu judetul Maramures, iar partea centralda regiuni, srabatuta de rul Somes, o constitule zona deluroasa suprapuss Podisului Somesan si Campiei Transilvaniei cu judetele Salaj si Cluj, iar ta granita cu Moldova este judetul Bistrita-Naséud. Cei 34.159 kmp ai regiunii NV, reprezinta 14,32% din suprafata tari Clima exprima etajarea reliefului, regiunea beneficiind de un climat tenperat continental cu veri calduroase, iemni friguroase si precipitatii bogate Din punct de vedere administrativ Regiunea de Nord- Vest are 444 unitati administrativ-teritoriale din care 43 de orage, 401 de comune si 1799 de sate. Din cele 43 de orage, 15 au rang de municipii CEE aL 2. Situatia actualé ~ Populatia totals. Dinamica generald In perioada 1995-2010 Analiza datelor statistice privind populatia, pozitioneaza Romania printre tarile de marime medie in cadrul Uniunit Europene (concluzie pe baza ponderii de cca. 4.4% a populati ei Romaniei din totalul celor 27 de tari mem- bre ale UE), Datele statistice furnizate de INS evidentiaza o scadere semnificativé a populatiel in perioada dintre ultimele dous recensdminte (2992 si 2002), tendinta care continua siin prezent (v. perioada 1995-2010) in toate judetele regiuni continuarea declinul demografic fiind confirmata si de prognozele 2003-2025. ose = oN : fom =—— = Regiunea Nord-Vest are o suprafata total de 34159 kmp si o populatie inregistrata la data de 01072010 de 2719719 locuitori, avand densitatea populatiei de 79,61 loc/kmp, sub media nationalé de 93,78 loc/kmp. Populatia regiunii reprezinta 12.7% din populatia tarii de 21.462.000 locuitori inregistrati la aceeasi data Migratia externa a fost unul din factorii care au contri- buit la scdderea numerica a populatiei, generand un sold negativ insemnat. Migratia temporard a fortei de munca in strdinatate se estimeazé a fi si mai mare decat datele oficiale. In prezent fenomenul migratie! externe defini- tive 2 fost inlocuit cu o migratie externa temporara, f&r8 schimbarea rezidentei, 2.11 Distributia populatiei pe medi rezidentiale (urban/rural) Regiunea Nord-Vest are 0 populatie destul de echi- librata din punct de vedere al distributiei populatiei pe medii de rezidenta DEMOGRAPIA | 13PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU INVATAMANT 2021-2013 Acest aspect este confirmat de datele statistice, care la 01.01.2010, indicau la nivel regiunii NV treijudete cu un grad de urbanizare mai mare de 50% si trei judete, avand ponderea rural mai mare de 50%. Regiunea, in asamblul, are 0 populatie rezidenta in mediul urban de 53% (sub media nationala de §5,2%), iar in mediul rural populatia rezidenta este de 47%. ‘Sudete urbane [Pop urbana | Pop rural Bihor 297712 295245 Cluj “460825 231514 Maramures 300702 210591 Sudete rurale [ Pop. urbana | Pop. rurala Bistrita-Nasiud 318145, 399172 Satu Mare 372797 191800 Sala} 99674 141743 PAA Trebuie mentionat faptul cd dectinul economic gene- ralal tari in special cel industrial a generat un nou tip de migratiune din mediul urban cétre mediul rural, Daca in, anii'90 fluxul migrator rural-urban a fost maxim ca urma~ rea eliminarii restrictilor privind stabilirea resedintet in anumite orase, dupa aceasta data sensul fluxului migra- tor a populatiei s-a schimbat treptat. Evolutia somajului urban, cresterea costului viet in marele orage, restituirea terenurilor agricole prin Legea nr. 18/1991 au fost prin- cipalii factori care au favorizat cresterea ponderii celor plecati din mediul urban in mediul rural. Schimbarile de domicilii datorate problemelor de munca si proble- melor de familie au continuat s8 predomine la grupele de varsta tinere. Mediul rural intruneste 3 statute: rezidential, econo- mic si social si se constituie 3 subpopulatii: populatia rurala, populatia activa agricola si categoria socialé: Populatia rural a Roméniei a reprezentat la recen- samantul din 1992 sub 46% din totalul populatiei tari, iar sub raport social era constituita in majoritate din, populatie neagricola. Diferenta dintre urban si rural este statutul economic, social si cultural, nu doar acele 2 forme fundamenta- le. oras si sat (habitat). Procesul de industrializare, de 14 | DEMOGRAFIA dezvoltare economics favorizeaza cresterea populatiei urbane in defavoarea celei rurale. Cresterea populatiei utbane s-a realizat pe 3 cai: excedentul natural propriu, excedentul migratoriu si schimbarile prin impartirea ad- ministrativa a tari Populatia ocupata in agricultura din totalul populatiei sidin populatia rurala se mentine la un nivel foarte ridicat fata de alte regiuni/tari din Europa. Structura socio-profesionala a populatiei rurale s-a modificat pe parcursul ultimului secol in sensul scade- ‘ii populatiei ocupate in agricultura si cresterii ponder celei neagricole In mediul rural rata de activitate pe varste are unele particularitéti. Atét populatia téndré (sub 25 de ani) cat sicea vérstnic§, au grade de ocupare mult mai mari in ‘mediul urban Statutul socio-profesional al populatiei ocupate in ‘mediul rural si in agricultura s-a modificat dupa 1989. Ponderea agricultorilor pe cont propriu si familie lor, fiind nesalariati, au devenit domninanti, in timp ce ina- inte de 1990 populatia ocupatd in ramuri neagricole era de doar 50%. Doar 8.5% sunt salariati, din cei care lucreaza in agriculturd, restul de 90.4% sunt nesalarati. Pe masura ce se dezvolta IMM-urile si fermele agricole comerciale, este foarte posibil ca numérul salariatitor s creascé, in viitor. Un alt aspect care genereaza dezechilibru intre populatile celor doua medii este si faptul cd in mediul rural numarul celor cu studii superioare este de 10 ori mai mic decét a celor din mediul urban, ceea ce inseamnd ca sunt repercusiuni asupra nivelului general de dezvoltare economica si socialé dintre cele doua medi. 2.12 Distributia pe sexe Nastere, decese si migratie, acestiatrei sunt factorii ce influenteazé numarul populatie’ si repartitia ei pe sexe si -ELLLELLL:REGIUNEA NORD-VEST varstd. Structura pe sexe indicd pe ansamblul populatiei la nivel regional o usoaré preponderenté a persoanelor de sex feminin 52% (mai mica decat ponderea la nivel national de §1,25% a numarului de femei) si 49% persoa- rnele de sex masculin. Acest aspect se constatd in toate judetele Regiunii de Nord-Vest, in mediul rural find © tendinta de echilibrare comparativ cu mediul urban unde judetul Clu) inregistreazé 53% populatie feminina, peste media regiunil 2.13 Structura populatiei pe grupe de varste In ultimele decenii imbstrénires populatiei Roméniei s-a facut rapid. Varsta medie a populatieia crescut cu aproape 6 ani, in ultimii 50 de ani iar populatia de peste 60 de ani s-a dublat. Principalul factor al imbatanini este scéderea natalia Analiza datelor statistice inregistrate in ultimii 25 ani releva evolutii diferite in perioade de timp diferite. Dupa © perioada destul de echilbrata, 1995-2000, a urmat in, perioada 2000-2005 un proces de imbatranire a populatiel prin cresterea numarului de persoane de peste 60 ani in detrimentul grupei de 0-14 ani In utimil 5 ani (2005-2010), a nivelul regiuni NV situat s-a mai echilibrat, prin ctesterea numérului de persoa- ne active (15-59 ani) in paralel cu scdderea populatiei de peste 60 de ani Cronica fideld a generatilor. piramida varstetor reflect disproportile in populatie, pe varste si sexe, Reducerea numérului populatiei tinere a ingustat semnificativ baza piramidei varstelor. Efectele demogratice si economice ale acestei evolutii pe termen mediu pot fi dramatice, atragand schimbari la nivelul diferitelor subpopulatii - populatia scolar, populatia de varsté fertila, populatia in varsté de lucru ~ cuun impact puternic asupra dezvoltari economico-sociale a Regiunii de Nord-Vest. oe 450000 00000 35000 2 500000 E soo00 3 200000 2 150000 Regiunes de Dezvoltare Nord Vest, sunt datele Oficiale dela recensamantul ooo populate’ s locuinteler din ar ‘anul 2002, ° Structura populatiei judetelor regiunii ‘pe GRUPE DE VARSTA (260) ani DEMOGRAFIA | 15