2.1. SERVICII SPECIFICE COPIILOR 2.1.1.

COPIII ABANDONAI In limbajul curent termenul de abandon are inelesul de prsire voit, de obicei definitiv, a unei fiine. Abandonul este o form extrem a separrii copilului de parinii lui. Prin copil abandonat se inelege orice copil care nu trieste alturi de prinii si, iar responsabilitatea cresterii, educrii si ingrijirii lui este transferat unei instituii sau altei persoane care nu ii este rud. Din punct de vedere juridic abandonul reprezint fapta celui care avand obligaia legal de intreinere fa de copil, il prseste, il alung, sau il las fr ajutor, expunandu-l la suferine fizice sau morale. Cele mai frecvente forme de abandon cu privire la copil sunt urmtoarele: a. Abandonul total practicat, de obicei in cadrul relaiilor preconjugale, de ctre fete tinere, abandonate de parteneri, imediat dup nasterea copilului, de ctre mame prostituate, delincvente sau divorate. In toate aceste cazuri, lipsa de oportuniti pentru cresterea unui copil si stigmatizarea social sunt determinante principale ale abandonului. b. Semiabandonul practicat de unul sau altul dintre prini dup o situaie de divor. In acest caz, sarcina cresterii si educrii copilului este resimit ca o povar, iar existena lui este constientizat ca un obstacol in calea formrii unei noi viei de cuplu. c. Abandonul disimulat sau criptic constand in respingerea afectiv a copilului de ctre mam, lipsa de interes a acesteia fa de trebuinele lui elementare si in adoptarea unor conduite indiferente sau violente, mergand pan la maltratarea zilnic a copilului. Abandonul perturb in cel mai inalt grad dezvoltarea normal a copilului, contribuind la apariia urmtoarelor fenomene: o pseudodeficien mintal, o insuficient structurare a

personalitii, lipsa controlului comportamental cu descrcri afective si agresivitate, instabilitate psihomotorie, perturbarea legturilor afective, inconsisten a sentimentelor, conduite antisociale, delincven si conturarea unei personaliti psihopatice. Principala cauz a abandonului copilului in maternitate sau pe secia de pediatrie este lipsa unei planificri familiale eficiente tocmai in segmentele de populaie in care exist cel mai mare grad de risc de a-si abandona copiii in materniti. In mod special, familiile srace si cu un acces redus la resursele sociale, informale nu au putut gsi mijloace adecvate pentru controlul nasterilor. In segmentele foarte srace si marginalizate social se instaleaz o atitudine de renunare la orice incercare de planificare a nasterilor. Unele segmente ale populaiei au un acces limitat la mijloacele contraceptive atat datorit costului cat si a accesului deficitar informaional. La acestea se adaug: srcia care implic lipsa unei locuine sau locuine extrem de precare; absena cstoriei, mama stie c noul nscut nu va fi recunoscut de tat; climatul conjugal si familial: relaiile dintre soi; relaiile luzei cu prinii; atitudini negative ale mediului familial (alcoolism, agresivitatea soului, tulburri de psihopatologie ale acesteia); tulburri psihice deja existente la mam; varsta mic a mamei 60 (adolescent); varsta inaintat si existena deja a mai multor copii in familie; familie numeroas; familie monoparental. De cele mai multe ori, srcia asociat cu puternice tendine de dezorganizare a familiei marginalizate (in special acele segmente ale societii caracterizate cu o natalitate ridicat si incapacitate de planificare familial), genereaz o crestere a riscului de abandon. Nu srcia

ca atare este cauza direct a abandonului celor mai muli copii, ci o combinaie de dezorganizare social- familial si srcia. Familiile aflate in astfel de situaii se confrunt cu diverse greuti, cel mai frecvent lipsa unei locuine, lipsa unui loc de munc, lispa de suport a familiei la care se adaug destrmarea familial, alcoolismul si prostituia. Mamele care au tendina de a-si abandona copilul pot fi identificate dup un comportament specific. In general acestea nu solicit examinrile si controalele specifice inainte de termenul nasterii copilului. Acestea fie sunt mame tinere cu o situaie social incert, domiciuliu neclar, concubinaj, inspimantate si nesigure pe ele, fie mame mai varstince cu mai muli copii, epuizate, neingrijite. In maternitate, mamele cu reacii de respingere si risc de abandon au un comportament deosebit caracterizat prin stanjeneal, nerbdare, tensiune, depresie, ingrijorare excesiv sau indiferen fa de copil, frica de a atinge copilul, refuzul de a vedea copilul. In aceste cazuri, dac familia nu este convins s menin copilul in familie, se impune soluia integrrii in familia lrgit a acestora (rude pan la gradul 4), plasamentul copilului la alte familii sau asisteni maternali profesionisti. Metodologia de lucru presupune respectarea etapelor managementului de caz din practica social. Preluarea informaiei - sub orice form, pe orice cale. Potrivit legislaiei in vigoare, au obligaia de a sesiza de urgen DGASPC cu privire la orice suspiciune referitoare la un potenial caz de abuz, neglijare, exploatare, urmtorii profesionisti: asistentul social, medicul, profesorul sau invtorul, poliistul. Autoritile publice locale, respectiv DGASPC, sunt responsabile pentru respectarea drepturilor tuturor copiilor din aria teritorial-administrativ pe care o deserveste. In acest sens, DGASPC este obligat s preia orice solicitare, indiferent de

modalitatea de transmitere - direct/indirect: prin telefon, prezentare direct, autosesizare, memorii, adrese, materiale scrise, electronic etc. Modalitile de primire a informaiilor la DGASPC sunt urmtoarele: telefonic (prin Telefonul Copilului); prin prezentare direct, in scris; prin autosesizarea serviciului competent. La nivelul DGASPC, toate sesizrile/solicitrile/referirile/notificrile/ autosesizrile care intr in instituie si se refer la copii, sunt inregistrate si sunt repartizate unui Responsabil de caz prevenire (RCP) care va realiza evaluarea iniial pentru verificarea credibilitii informaiei, a indicatorilor de urgen pentru a interveni etc. Evaluarea iniial va infirma sau confirma dac exist caz de prevenire si deci, de competena Compartimentul prevenie (CP) al DGASPC. In cazul in care, solicitarea/sesizarea cu privire la situaia unui copil este adresat direct unui OPA (organism privat autorizat), acesta are obligaia: de a informa Serviciul Public de Asisten Social (SPAS) in a crui raz de competen are domiciliul copilul pentru care sa fcut solicitarea/sesizarea si de a informa DGASPC in a crui raz de competen are domiciliul copilul pentru care s-a facut solicitarea/sesizarea. 61 Un OPA poate realiza evaluarea iniial numai dac are incheiat un contract de furnizare a serviciului de management de caz sau o convenie de colaborare prin care-si asum obligaia realizrii evalurii iniiale in acord cu prevederile standardelor minime obligatorii (SMO) privind managementul de caz. Pentru fiecare solicitare/sesizare (primit la DGASPC) se inregistreaz in scris cel puin urmtoarele informaii: - date de identificare ale beneficiarului sesizrii (nume, prenume, alte nume folosite, adres, varst, sex, descrierea acestuia);

- date de identificare ale solicitantului (nume, adres); denumirea instituiei/organizaiei pe care o reprezint solicitantul (un serviciu competent de pe raza altui jude/sector, scoal, unitate sanitar, poliie, biseric etc.) sau relaia solicitantului cu beneficiarul (mam, tat, rud, vecin etc.); - date despre solicitare (abuz, neglijen, cerere ajutor material, abandon, cerere adopie, evaluare pentru copilul cu dizabilitati, etc.). Solicitanilor li se acord, dup caz, suport/sprijin si se incurajeaz raportarea de ctre acestia a tuturor informaiilor cunoscute, explicandu-li-se procesul prin care solicitarea/sesizarea va fi verificat si evaluat si aspecte ce in de asigurarea confidenialitii solicitanilor. Verificarea informaiilor nregistrate: Pentru o bun gestionare a informaiei si pentru a avea o imagine clar cu privire la toi copiii beneficiari ai serviciilor de asisten social, indiferent c acestia se afl in sistemul de protecie special sau in familie, sistemul informaional CMTIS (Child Monitoring and Traking Information System) reprezint elementul cheie in admiterea, urmrirea si monitorizarea cazurilor referitoare la copii. Astfel, utilizarea CMTIS permite controlul informaiei cu privire la toi copiii beneficiari de servicii sociale, poarta de intrare fiind aceeasi cu poarta de iesire a cazurilor din sistem. Pentru sesizrile primite la DGASPC, se verific in sistemul/baza de date (CMTIS) existent la nivel naional, dac beneficiarul in cauz a mai fost sau nu in sistem, sau dac au mai fost inregistrate alte solicitri anterioare pentru acelasi beneficiar. Se inregistreaz urmtoarele tipuri de informaii: - modalitatea de apariie a solicitrii (telefonic, prin prezentare direct, in scris, prin autosesizarea serviciului competent);

- date de identificare a solicitrii (dat, or, numr inregistrare) - numrul solicitrii este alocat automat de ctre sistemul/baza de date CMTIS si este unic la nivelul intregii ri; - date de identificare ale beneficiarului (care vor ajuta la localizarea acestuia): nume, prenume, alte nume folosite, sexul, varsta aproximativ, descrierea beneficiarului (culoarea prului, culoarea ochilor, alte semne particulare), adresa unde se gseste; - date despre solicitant: dac sursa solicitrii este un reprezentant al unei instituii publice sau private se menioneaz numele si prenumele solicitantului precum si denumirea instituiei/organizaiei pe care o reprezint. Dac sursa este o persoan fizic, se menioneaz numele, prenumele si adresa acesteia precum si relaia acesteia cu beneficiarul. Dac sursa/solicitantul doreste s-si pstreze anonimatul, sesizarea/solicitarea se inregistreaz cu menionarea acestui aspect la rubrica privind datele solicitantului; - informaii referitoare la tipul solicitrii (abuz, neglijare, exploatare, abandon, dificulti materiale etc.); - tipul solicitrii se alege din lista predefinit din ecranul Solicitri al CMTIS. 62 Evaluarea iniial se realizeaz in momentul in care compartimentului prevenire de la nivelul SPAS/DGASPC sau persoanei cu atribuii de asisten social iau fost repartizate o solicitare/sesizare cu privire la situaia unui copil, se trece la etapa evalurii iniiale. Sintagma situaia unui copil se refer la posibile cazuri de risc pentru copil (de exemplu riscul de a fi abuzat/agresat de un printe beat sau vecinii aud cum prinii unui copil se ceart si se bat si se ingrijoreaz cu privire la soarta copilului) sau cazuri in care securitatea si viaa

copilului sunt in primejdie iminent (de exemplu, un copil aflat in strad in mijlocul nopii). Solicitrile/sesizrile se refer atat la fapte produse cat si la poteniale situaii de risc pentru copil, pe baza unor indicii care ridic semne de intrebare cu privire la viaa si securitatea copilului. Cu alte cuvinte, vor exista situaii cand evaluarea iniial va arta c temerile nu au fost intemeiate sau persoana care a fcut sesizarea s-a inselat dar, este de datoria SPAS/DGASPC de a le inregistra si de a le da curs, prevenind o potenial situaie de risc pentru copil. Evaluarea iniial se realizeaz ca urmare a solicitrii/sesizrii inregistrate si pentru a verifica dac viaa si securitatea copilului sunt puse in pericol. Evaluarea iniial va determina dac cazul supus analizei este de competena sistemului de asisetn social si protecia copilului sau nu si se va finaliza cu realizarea unui raport de evaluare iniial. Exist trei situaii distincte cu privire la responsabilitatea efecturii evalurii iniiale: - evaluarea iniial este realizat de ctre SPAS care, conform legislaiei in vigoare este instituia aflat in proximitatea beneficiarului putand rspunde cel mai bine si mai repede cerinelor legate de evaluare. - excepia de la situaia de mai sus o constitue Evaluarea Iniial in regim de urgen cand echipa de la nivelul SPAS este insoit de echipa mobil de intervenie de la nivelul DGASPC. Situaiile de urgen sunt considerate acele situaii in care viaa copilului este in pericol si de aceea, intervenia SPAS asigur rapiditatea cu care echipa poate ajunge la cazul semnalat in incercarea de a salva viaa copilului iar intervenia echipei mobile se datoreaz competenelor, expertizei si mandatului pe care aceasta le are in situaii complexe, de abuz/neglijare/maltratare.

- evaluarea iniial poate fi realizat de OPA cu condiia ca acesta s aib incheiat un contract/acord de parteneriat cu SPAS si numai dup ce a transmis informaia cu privire la sesizare/solicitare. Demersul pentru realizarea evalurii iniiale ne ofer o imagine cu privire la situaia unui copil la un moment dat, de preferat in contextul familiei/mediului su de via, astfel incat, la finalul acestei etape, s fim capabili s imaginm soluii imediate, pentru a inltura pericolul (dac el exist) sau pentru a menine copilul in condiii de securitate si siguran. Astfel, ariile de informaii minime ce ne-ar putea interesa in cadrul evalurii sunt: informaii despre copil; informaii despre prini/reprezentant legal/persoan de ingrijire; informaii despre alte persoane relevante; starea copilului la momentul evalurii: indicii despre faptul cap acel copil este in afara oricrui pericol sau, din contr, in iminena unui pericol, starea psihic si de sntate a copilului; descrierea mediului in care a fost gsit copilul; se face cineva vinovat de situaia prezent; determinarea factorilor care au contribuit la situaia prezent; dac se impune decizia scoaterii copilului din mediul in care a fost gsit; concluzii. 63 Ca urmare a solicitrilor/sesizrilor primite si inregistrate, CP al DGASPC, au la dispoziie maximum 72 de ore pentru efectuarea evalurii iniiale. Se recomand specialistilor ca evaluarea s se realizeze in interiorul acestei limite. Limita impus se refer mai mult la situaiile cand inregistrarea sesizrilor se realizeaz la sfarsitul sptmanii - vineri si cand evaluarea nu ar putea fi efectuat decat la inceputul sptmanii viitoare. Acest termen nu se respect in situaiile de urgen, cand demersurile pentru evaluarea riscului imediat, trebuie s

inceap IMEDIAT dup momentul sesizrii. Cand se constat c viaa copilului este in pericol, echipa mobil de intervenie de la nivelul DGASPC va scoate copilul din mediul lui de via si va realiza plasamentul acestuia in regim de urgen. Pot exista si situaii in care echipa SPAS descoper in procesul de evaluare iniial c este cazul ca un copil s fie scos IMEDIAT din mediul lui de via (situaie de urgen). Astfel, persoana/echipa de la SPAS va contacta de urgen telefonic si va aduce la cunostina DGASPC despre necesitatea scoaterii respectivului copil din mediul familial. Obligatoriu, toate sesizrile telefonice vor fi urmate de informarea scris a DGASPC, prin diferite ci: prin e-mail, prin fax, post etc. Este important ca toate interveniile profesionistilor legate de un caz anume, s fie documentate si reflectate in documente scrise, pentru a avea, pe de o parte, o eviden cu tot ceea ce s-a facut pentru copilul respectiv si, pe de alt parte, existena acestor informaii va ajuta la luarea celor mai bune decizii in ceea ce priveste soarta copilului. Raportul de evaluare iniial (anexa 1) se va realiza in maximum 24 de ore de la incheierea activitii de evaluare iniial. Recomandm si in acest caz ca evaluarea s fie urmat imediat de realizarea raportului, fr a se astepta scurgerea termenului limit. Informarea DGASPC se va realiza in 24 de ore de la incheierea raportului de evaluare iniial. Abia in aceast etap, pe baza analizei raportului de evaluare iniial vom putea sti cu certitudine dac cazul semnalat/sesizat este de competena DGASPC si, in consecin, se va desemna sau nu un resposabil de caz de prevenire. Evaluarea iniial realizat de SPAS este transmis la DGASPC, urmand s se verifice informaiile si s se confirme (infirme) dac cazul semnalat este de competena sistemului de

protecie special. Pentru cazurile confirmate, se repartizeaz un manager de caz pentru cazul respectiv. In cazul sesizrilor/solicitrilor care in urma verificrii/evalurii iniiale sunt confirmate dar nu sunt de competena sistemului de asisten/protecie social, echipa SPAS consemneaz acest fapt in raportul de evaluare iniial, cu recomandarea serviciilor sau instituiilor competente pentru soluionarea sesizrii/solicitrii respective. In concluzie, in urma evalurii iniiale se va decide: - DA, este de competena sistemului de protecie a copilului si in aceast situaie avem un caz, pentru care se numeste, prin dispoziie a directorului executiv/primarului, responsabilul de caz prevenire; - NU, evaluarea iniial a situaiei copilului infirm c ar fi un caz de competena sistemului de protecie a copilului si atunci trebuie referit ctre alte instituii; - DA, este de competena sistemului de protecie a copilului, dar cel referitor la protecia special a copilului, situaie in care va fi referit DGASPC. 64 Evaluarea detaliat - constituie pasul urmtor pentru stabilirea unui complex de servicii si intervenii particularizat pentru fiecare caz. Este o etap in care sunt implicai atat profesionistii din DGASPC/SPAS cat si profesionisti din alte instituii. Evaluarea detaliat a situaiei copilului este o activitate planificat. Obiectivul evalurii detaliate il reprezint cunoasterea amnunit a situaiei copilului si familiei si luarea unei hotrari comprehensive cu privire la ameliorarea situaiei acestora. Evaluarea detaliat a cazului presupune utilizarea la maxim a expertizei tuturor membrilor echipei identificate de MC/RC pentru a lua parte la aceast evaluare. Fiecare informaie si recomandare are valoarea sa intrucat problematica abordat este complex iar soluia final se construieste prin coordonarea eficient a

eforturilor specialistilor implicai, cu participarea activ a familiei - partener principal pe parcursul intregului proces. Procesul de evaluare detaliat incepe in momentul in care este numit un RC respectiv un MC si dureaz maxim 30 de zile de la aceast numire, antrenand in desfsurarea sa toi specialistii de care RC respectiv MC, consider, in mod justificat si aprobat de ctre coordonatorul lor direct, c este nevoie. Procesul de evaluare detaliat se finalizeaz cu un raport de evaluare psiho-social. Raportul de evaluare psiho-social (anexa 6) se transmite in 3 zile de la intocmire familiei, echipei, reprezentantului legal si, dup caz, copilului. Procesul de evaluare a unui caz presupune cel puin: evaluarea iniial care st la baza acceptrii cazului pentru serviciile sociale si este baza orientrii evalurii detaliate; evaluare detaliat bazat pe expertiza membrilor echipei multidiciplinare care o realizeaz si care vor lua decizia final in legtur cu copilul. Este foarte important ca evaluarea detaliat s includ si evaluarea familiei (atunci cand exist), a problemelor, resurselor si nevoilor acesteia in contextul in care aceasta funcioneaz. Toate soluiile propuse si serviciile proiectate in beneficiul copilului trebuie s ia in considerare: participarea familiei; capacitatea acesteia de a rspunde nevoilor copilului; resursele de care dispune pentru a pune in practic un plan de servicii sau intervenii specializate. MC/RC discut cu familia, inclusiv copilul, alternativele posibile precum si aspectele care se refer la avantajele, dezavantajele si riscurile pe care le presupun acestea. Soluia final este propus de comun acord. MC/RC foloseste evalurile specialistilor si recomandrile acestora pentru a elabora Raportul de evaluare detaliat a copilului (anexa 2) -

o evaluare de tip integrativ care reflect situaia actual in care se afl copilul si familia sa, resursele si nevoile acestora. Etapa de evaluare detaliat face trecerea la etapa de planificare PS si PIP, dezvoltate prin PIS-uri. In cazul evalurii detaliate a copilului abuzat se aplic modelul recomandat in ghidurile metodologice ce insoesc Ordinul nr. 177/2003 privind aprobarea Standardelor Minime Obligatorii pentru Telefonul Copilului, Standardelor Minime Obligatorii privind Centrul de Consiliere pentru Copilul abuzat, neglijat si exploatat, precum si a Standardelor Minime Obligatorii privind Centrul de Resurse Comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijrii si exploatrii copilului (supuse pentru moment in dezbatere public). Evaluarea detaliat presupune: - Evaluarea social analiza cu precdere a calitii mediului de dezvoltare a copilului (locuin, hran, imbrcminte, igien, asigurarea securitii fizice si psihice s.a.), a 65 factorilor de mediu (bariere si facilitatori) si factorilor personali. Acest tip de evaluare este coordonat de ctre asistentul social. Datele sociale sunt inregistrate in raportul de Ancheta Social efectuat de ctre asistentul social, MC/RC, dup caz. Aceste date se refer la: componena familiei, familia extins, specificul cultural si etnic, istoriculul familiei, comunitatea si vecintatea in care triesc, reeaua social de sprijin personal (prieteni, vecini, rude, etc.), ocupaia si veniturile membrilor familiei, bugetul familial, posibiliti si obiceiuri pentru petrecerea timpului liber, caliti si dorine personale ale copilului privind viitorul su, precum si, dac au existat, evenimente inregistrate de poliie, etc. De

asemenea, se vor inregistra si modalitile prin care familia a rspuns in trecut nevoilor de dezvoltare specifice copilului, precum si serviciile la care aceasta a avut acces sau pe care le-a folosit in beneficiul copilului. - Evaluarea medical presupune examinarea clinic si paraclinic, in vederea stabilirii unui diagnostic complet (starea de sntate sau de boal si, dup caz, complicaiile bolii). Evaluarea medical este coordonat de ctre medicii de specialitate. Datele medicale sunt inregistrate in Fisa Medical a copilului (anexa 3), (vezi modelul din Ordinul nr. 18/2003). De regul, aceste date vor fi completate de ctre medicul de familie, la solicitarea, in scris, a SPAS/DGASPC. Aceast fis poate fi completat, in cazurile excepionale menionate anterior, precum si in cazul in care copilul nu este inscris la un medic de familie, de ctre medicul pediatru cu care DGASPC are un contract de colaborare. Aceste date sintetice includ: evoluia strii de sntate a copilului; diagnosticul si complexitatea acestuia; recomandri; alte aspecte medicale. Medicul care completeaz aceast fis va folosi informaiile primite de la medicul specialist curant, medicul de familie, prinii sau reprezentanii legali ai copilului si, dup caz, de la copilul in cauz. Fisa Medical cuprinde de asemenea informaii legate de starea de sntate a membrilor familiei copilului si, in funcie de caz, recomandri speciale pentru prini primite din partea medicului de familie sau a medicului specialist. In vederea asigurrii unei completri corecte a fisei, familia trebuie s aduc medicului de familie copii dup toate actele medicale eliberate de medicii specialisti care consult copilul, conform legii in vigoare. Exemplarele originale ale acestor acte vor fi pstrate de ctre familie.

- Evaluarea psihologic se realizeaz prin raportare la standardele existente, prin teste specifice validate, in vederea stabilirii unei diagnoze care arat deprtarea sau distana fa de normele statistice stabilite. Acest tip de evaluare este coordonat de ctre psihologi si sumarizat in fisa psihologic (anexa 4). - Evaluarea educaional se refer la stabilirea nivelului de cunostine, gradul de asimilare si corelarea acestora cu posibilitile si nivelul intelectual al copilului, precum si identificarea problemelor si cerinelor educative speciale. Acest tip de evaluare este coordonat de ctre psihopedagogi/educatori/profesori. Datele socio-psihopedagogice (anexa 5) sunt inregistrate de ctre specialistii (psiholog, psihopedagog, pedagog, educator, invtor, profesor/diriginte) care au evaluat copilul. Aceste informaii includ: nivelul de inteligen; capacitatea de invare: atenie, memorie, nivel de prelucrare a informaiilor vizuale sau auditive, strategii cognitive, limbaj oral, citire scriere, comportament, psihomotricitate, gandire, pricepere, abilitate, deprinderi; nivelul achiziiilor si cunostinelor - gradul de asimilare a cunostinelor din curriculum-ul scolar; 66 traseul scolar - nivele si tipuri de scolarizare parcurse de copil; msuri psihopedagogice de sprijin pentru corectarea tulburrilor de invare etc. Evalurile specialistilor si recomandrile acestora sunt folosite la elaborarea Raportului de evaluare psiho-social a copilului (anexa 6), vezi Hotrarea nr. 1437/2004 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 872 din 24/09/2004) - o evaluare de tip integrativ care reflect situaia actual in care se afl copilul si familia sa, resursele si nevoile acestora, precum si

resursele comunitare disponibile. MC, respectiv RCP intocmeste raportul de evaluare psihosocial in maxim 48 de ore de la ultimul demers fcut pentru aceast evaluare. Raportul trebuie avizat de coordonatorul compartimentului MC, respectiv coordonatorul CP/primarul si transmis, in termen maxim de 3 zile de la intocmirea sa, membrilor echipei, familiei/reprezentantului legal si, dup caz, copilului. In situaiile de abuz, neglijare, trafic si exploatare a copilului, rezultatele evalurilor vor fi comunicate prilor interesate cu precauiile legate de protejarea copilului si a persoanei de rezilien. Planificarea serviciilor si interveniilor - elaborarea PS/PIP/PIS reprezint o etap a managementului de caz care se concretizeaz in elaborarea Planului de servicii (PS), pentru cazurile de prevenire a separrii copilului de familia sa sau in Planului individual de protecie (PIP), pentru cazurile copiilor pentru care se instaureaz o msura de protecie special. Planul de servicii (PS) este intocmit de ctre RC din cadrul SPAS/persoanele cu atribuii de asisten social (in situatiile in care nu exist SPAS in mediul rural). PS (anexa 7) cuprinde informaii despre prestaiile, serviciile si interveniile care sunt adresate copilului si familiei sale in vederea prevenirii separrii. PS este revizuit ori de cate ori intervin modificri in situaia copilului si a familiei sale, pentru msurarea progreselor inregistate in acordarea serviciilor/prestaiilor altor intervenii. Acest document este transmis, impreun cu raportul de evaluare detaliat primarului spre a fi aprobat prin dispoziie. PS, avizat de ctre coordonatorul SPAS si aprobat prin dispoziia primarului in cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 30 de zile, este transmis membrilor echipei, familiei sau reprezentantului legal al copilului si, dup caz, copilului.

Planul individual de protecie (PIP) este documentul prin care se realizeaz planificarea msurii de protecie special pentru copilul separat de familia sa, a prestaiilor, serviciilor si a altor intervenii si poate avea ca finaliti: a) reintegrarea familial a copilului aflat intr-o form de protecie special; b) adopia in situaia in care reintegrarea familial nu este posibil; c) integrarea socio-profesional a tinerilor ce prsesc sistemul de protecie special. PIP (anexa 8) este un instrument elaborat cu scopul organizrii si coordonrii activitilor desfsurate pentru copilul pentru care a fost luat o msur de protecie special. La fel ca si in cazul PS, PIP este un rezultat al evalurii detaliate a cazului si este intocmit de ctre MC desemnat impreun cu echipa multidiscplinar, cu prinii copilului si cu copilul, dupa caz. In baza raportului de evaluare detaliat, MC are atribuia de a identifica cele mai potrivite servicii pentru copil si familia sa, care s duc la rezolvarea nevoilor identificate si s elaboreze PIP in termenul prevzut SMO privind managementul de caz. Proiectul PIP, impreun cu raportul de anchet psiho-social avizate, sunt prezentate CPC/instanei de judecat pentru a hotri cu privire la oportunitatea lurii unei msuri de protecie special. In 67 cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 30 de zile, asa cum prevd standardele pentru managementul de caz, dupa aprobare prin hotrare a CPC/instanei de judecat, PIP-ul este transmis membrilor echipei, familiei sau reprezentantului legal al copilului si, dup caz, copilului. Programele de intervenie specific (PIS) reflect succesiunea de activiti realizate intr-o arie particular de intervenie (social, sntate, educaie, recuperare, etc.) destinate atingerii

obiectivelor generale stabilite in PIP si PS. PIS detaliaz si completeaz PS sau PIP cu scopul atingerii obiectivelor fixate in aceste planuri. PIS (anexa 9) trebuie s conin obiective specifice, care deriv din obiectivele generale ale fiecrei arii de intervenie din PIP/PS. Obiectivele specifice se stabilesc pe termen scurt, mediu si lung. Pentru fiecare obiectiv specific se stabilesc activiti corespunztoare, care pot fi periodice, de rutin sau ocazionate de anumite proceduri ori evenimente. Se stabilesc de asemenea, durata aferent activitilor, personalul de specialitate desemnat si alte persoane implicate, precum si modalitile de monitorizare si de evaluare/reevaluare a acestor programe. Planificarea serviciilor/a altor intervenii este un proces si nu un rezultat final al activitii profesionistului implicat in modificarea situaiei beneficiarului, chiar dac deseori exist tendina de a considera planul un rezultat principal al activitii sale. Planurile si programele care se intocmesc (PIP/PS/PIS) pun in relaie expectanele celor care sunt implicai (profesionistii si beneficiarul) cu aciunile ce trebuie realizate intr-o anumit perioad de timp delimitat pentru atingerea rezultatelor dorite. Poate de aceea, planurile si programele intocmite reprezint un rezultat al consensului dintre specialisti si beneficiar, in cadrul cruia sunt construite si negociate aceste expectane si modalitile practice de obinere a rezultatelor. Participarea beneficiarului la planificarea serviciilor/a altor intervenii reprezint o strategie de elaborare si acceptare a planului de ctre cele dou pri implicate, iar unul dintre rolurile MC/RC este acela de a sprijini beneficiarul in procesul de luare a deciziilor, in fapt, de a-l face partener activ, responsabil pentru deciziile luate in vederea soluionrii situaiei sale.

Pentru a fi inelese de ctre beneficiar, PIP/PS cat si PIS-urile se completeaza intr-un limbaj comun, accesibil acestuia pentru a nu se crea confuzii si pentru a-i da posibilitatea s ineleag in totalitate sensul termenilor folosii. Pe pracursul furnizarii serviciilor, MC/RC organizeaz intalniri de caz la care particip membrii echipei pluridisciplinare si membrii familiei si copilul, dup caz, dac echipa consider c este necesar prezena acestora, pentru a lua deciziile necesare soluionrii cazului. Aceste intalniri au loc cel puin lunar sau cu o alt periodicitate impus de cazuistica serviciului sau de natura cazului. Aceste reuniuni au ca obiective principale realizarea evalurilor periodice ale implementrii PIS-urilor si a PIP-urilor; revizuirea PIP-urilor si a PIS-urilor; adoptarea deciziilor privind monitorizarea cazurilor. Planificarea serviciilor si a altor intervenii se realizeaz urmrind finalitile acestora in ceea ce priveste status-ul final al copilului si familiei sale. Astfel, in cadrul PS sunt elaborate obiective prin care se pot msura progresele inregistrate in situaia familiei care are nevoie de aceste servicii de prevenire a separrii copilului de familia sa. 68 Un aspect important in elaborarea obiectivelor, indiferent de tipul planului utilizat in diferite situaii particulare (PS, PIP, PIS) este clarificarea tipurilor de obiective utilizate; astfel, pentru organizarea si coordonarea activitilor, planurile prevd obiective de implementare si obiective de impact. Obiectivele de implementare se refer la ceea ce se intenioneaz a se realiza, pe cand obiectivele de impact se refer la situaia final a beneficiarilor. De exemplu, sprijinirea prinilor pentru reintegrarea familial a copilului poate constitui un obiectiv de implementare, iar msurarea acestuia reprezint de fapt o apreciere a activitii specialistilor

implicai in acest proces (msurabil atit cantitativ, cat si calitativ); in acest caz se msoar ceea ce specialistii fac pentru reintegrare in lucrul cu familia (numrul sedinelor/orelor de consiliere, numrul vizitelor la domiciliu, valoarea sprijinul material, valoarea prestaiilor primite etc.). Pe de alt parte, reintegrarea copilului in familia de origine reprezint un obiectiv de impact pentru c urmreste schimbarea status-ului, situaiei finale a copilului si nu activitile care se desfsoar. Astfel, eficiena unei intervenii poate fi anticipat de modul in care sunt exprimate obiectivele in cadrul PIP/PS. Dac obiectivele sunt preponderent de implementare, accentul in evaluarea rezultatelor se pune pe ceea ce face specialistul responsabil cu punerea in aplicare a planului. Dac obiectivele exprimate sunt preponderent de impact, atunci progresele inregistrate se refer la msurarea schimbrilor care au intervenit in situaia beneficiarilor in urma interveniilor realizate. PIP-ul si PS-ul sunt prezente in dosarul beneficiarului, fiind documente oficiale ale activitii si rezultatelor obinute in instrumentarea cazurilor, dar si generatoare de costuri. Toate aceste instrumente utilizate in planificarea, organizarea si evaluarea interveniilor se bazeaz pe principiile abordrii individualizate si personalizate, precum si pe implicarea beneficiarului (copil, prini, alte persoane semnificative si semnificante pentru copil). In funcie de varst, gradul de maturitate, tipul de dizabilitate sau grad de handicap, copilului i se explic coninutul PIP/PS si a PIS-urilor, practic la ce activiti va trebui s participe sau ce activiti vor fi intreprinse in interesul su. La elaborarea proiectului PIP/PS, MC/RC solicit implicarea membrilor echipei multdisciplinare care au participat la realizarea evalurii

detaliate, pentru c in funcie de nevoile identificate ale copilului si familiei s se stabileasc: obiectivele generale pe arii de intervenie; perioada de timp apreciat ca fiind necesar pentru realizarea acestora; data la care incepe furnizarea serviciilor/prestaiilor/s.a; serviciul/serviciile care s pun in aplicare obiectivele generale; persoana/persoanele responsabile din cadrul serviciilor respective. Pentru copilul care intr in sistemul de protecie special in regim de urgen prin dispoziie a directorului executiv al DGASPC, se elaboreaz in baza evalurii iniiale un proiect de PIP, care va cuprinde numai obiective si servicii specifice stabilite pentru perioada cat se estimeaz ca acel copil va ramane in serviciile de urgen si pan la realizarea evalurii detaliate si elaborarea/aprobarea PIP de ctre CPC/instana de judecat. Acest proiect de PIP se aprob de directorul executiv al DGASPC si se prezint instanei de judecat impreun cu celelate documente ale dosarului in termen de 48 de ore de la dispunerea plasamentului in regim de urgen. 69 Furnizarea serviciilor si realizarea interveniilor - reprezint punerea in practic a planului elaborat (PS, PIP, PIS), urmrind obinerea rezultatelor stabilite si msurabile prin desfsurarea activitilor de ctre specialistii furnizorului de servicii si de ctre beneficiar. In aceast etap se deruleaz activitile si sunt aplicate tehnicile de intervenie stabilite in cadrul PS, PIP si PIS, printre care amintim o list din care pot fi extrase doar cele care se pliaz pe caracteristicile cazului respectiv: consilierea, participarea la grupurile de suport, ajutor financiar/material, consultan juridic, terapie individual sau de grup, oferirea de informaii

generale de planificare familial, educaie si instruire, acompaniere social, vizite la domiciliul beneficiarului, discuii cu familia lrgit, facilitare si mediere, asisten medical, recuperare, educaie formal/informal etc. Pentru fiecare dintre modalitile de intervenie utilizate sunt elaborate instrumente de lucru si de monitorizare a interveniei. Toate interveniile realizate, rezultatele obinute, sunt inregistrate in dosarul beneficiarului urmrindu-se indicatorii stabilii in cadrul PIP si PS. Furnizarea prestaiilor, serviciilor si a altor intervenii cuprinse in PIP /PS si PIS-uri se face in baza contractului cu familia/reprezentantul legal al copilului ce este incheiat cu MC/RC, aprobat de directorul DGASPC/SPAS/furnizorului de servicii si este, avizat de ctre compartimentul juridic/consilierul juridic al instituiei respective. Contractul de furnizare de servicii sociale (anexa 10) se incheie cu familia/reprezentantul legal al copilului numai dup aprobarea PIS-urilor. In situaia copilului care a implinit varsta de 18 ani si beneficiaz, la cerere, in continuare de protecie special, Contractul de furnizare de servicii sociale se incheie cu acesta. Monitorizarea si re-evaluarea reprezint determinarea progreselor fcute de familie si copil sau a extinderii serviciilor acordate acestora, este elementul central pentru aceast etap a managementului de caz. Monitorizarea furnizrii serviciilor trebuie s inceap de la data stabilit in PIP/PS si trebuie s continue pan ce procesul de protecie/asisten nu se mai dovedeste necesar. Deciziile pe care MC/RCP le ia in aceast perioad sunt bazate in principal pe 2 procese: colectarea si organizarea informaiilor referitoare la progresele inregistrate in soluionarea situaiei copilului si familiei si analizarea si evaluarea progreselor.

Colectarea si organizarea informaiilor stabilirea obiectivelor, activitilor si rezultatelor din PIP/PS este rezultatul muncii in echip; ca urmare, evaluarea progreselor familiei trebuie s fie un efort colectiv al tuturor furnizorilor de servicii, sub coordonarea MC/RC. Procesul incepe cu verificarea demarrii in fapt a serviciilor/activitilor prevzute de PIP/PS, astfel incat s nu treac mai mult de 2 zile de la termenul de iniiere a acestora, stabilit in planurile menionate. Aceast verificare se continu cu periodicitate cel puin lunar, pe tot parcursul furnizrii serviciului respectiv, astfel incat s existe in permanen certitudinea c intervenia se face in mod continuu si organizat, conform termenelor stabilite; de asemenea, sunt verificate calitatea progreselor obinute, atingerea obiectivelor, probleme aprute etc. Pentru ca aceast intervenie constant s poat fi monitorizat cat mai usor si fluxul de informaii intre toi cei implicai s fie asigurat, furnizorii de servicii stabilii prin PIP/PS trebuie s stie foarte clar numrul, frecvena si metodele de raportare care sunt asteptate de la ei. Pe lang elementele stabilite in PIP/PS, MC/RC trebuie s comunice foarte clar care sunt asteptrile sale pentru raportarea problemelor intampinate, a schimbrilor aprute, a progreselor familiei si a copilului. 70 In ceea ce priveste termenele minime de respectat in procesul de raportare, standardul stabileste obligaia lunar de intocmire a rapoartelor de implementare a PIS de ctre persoanele responsabile; in afara acestor raportri lunare se ofer posibilitatea semnalrii unor situaii deosebite ori de cate ori este nevoie (ex. in situaia in care intervenia se poate incheia inainte de termenul estimat ori dimpotriv necesit extindere, familia sau copilul nu particip

in mod sistematic la activitile stabilite de comun acord etc.). Termenul de transmitere a rapoartelor de implementare a PIS este stabilit de ctre standard la 3 zile, de la implinirea termenului de o lun pentru raportare ori, dup caz, de la apariia situaiei deosebite. Este responsabilitatea MC/RC s se asigure c rapoartele de progres sunt transmise conform planificrii si s solicite intalniri cu furnizorii de servicii dac acest lucru se impune. In situaia in care aceste intalniri nu sunt suficiente pentru rezolvarea eventualelor probleme aprute in punerea in aplicare a PIP/PS, este responsabilitatea acestora s semnaleze aceste probleme si s solicite sprijinul sefului ierarhic superior. Asigurarea acestui flux informaional permanent intre toi membrii echipei multidiciplinare implicai in soluionarea situaiei copilului si familiei este o premis important pentru identificarea si intervenia rapid la apariia problemelor in derularea serviciilor ori activitilor din PIP/PS (de ex. identificarea de resurse pentru transportul familiei si copilului, rezolvarea problemelor logistice sau procedurale). Este din nou responsabilitatea MC/RC s se asigure c, odat ce i-a fost semnalat o problema, un rspuns prompt pentru rezolvarea acelei situaii este oferit fie de ctre el personal, fie de ctre o persoan/instituie identificat ca fiind competent. In afara colectrii permanente a informaiilor de la toi furnizorii de servicii, aceast etap a managementului de caz presupune organizarea periodic a unor reuniuni formale de reevaluare a situaiei copilului, respectiv a modului de implementare a PIP/PS, pentru a msura progresele fcute si a revizui aceste planuri, dac este cazul. Termenul stabilit pentru aceste re-evaluri periodice este de cel puin o data la 3 luni, in condiiile in care nu apar situaii

deosebite. Orice schimbare semnificativ intervenit in situaia copilului implic re-evaluarea cazului in termen de maxim 48 de ore de la apariia ei. Ca element de orientare general, schimbare semnificativ reprezint orice situaie care necesit luarea fr intarziere a unei msuri cu caracter de urgen (de ex. spitalizare, inclusiv in uniti medico-sociale, msur de protecie special intr-un serviciu rezidenial, gzduire in adposturi pentru victimele violenei in familie). Indiferent de felul re-evalurii (trimestrial sau extraordinar), intalnirile se desfasoar cu participarea echipei multidisciplinare stabilit la momentul intocmirii PIP/PS si au loc in aceleasi condiii de implicare activ a familiei/reprezentantului legal si a copilului. Folosind cadrul oferit de PIP/PS, MC/RC trebuie s se intalneasc cu familia pentru a revizui impreun progresele fcute. Membrii familiei trebuie intrebai despre percepia proprie asupra obiectivelor, activitilor si rezultatelor obinute. Dac acestea au fost stabilite in asa fel incat s poat fi msurate, ar trebui s existe o percepie comun asupra nivelului progreselor fcute. Orice diferen intre percepia MC/RC si cea a familiei ar trebui clarificat in scris in minuta de re-evaluare a cazului. Raportul de re-evaluare (anexa 11) este intocmit, potrivit standardelor, in 24 de ore de la finalizarea re-evalurii, indiferent c vorbim despre re-evalurile trimestriale ori de cele 71 realizate in situaii excepionale. Acestui termen i se mai adaug alte maxim 3 zile in care raportul trebuie atat avizat de seful ierarhic al MC/RC cat si transmis membrilor echipei, familiei si, dup caz, copilului. Exist si o a doua situaie in care, in urma procesului de reevaluare a situaiei familiei se stabileste necesitatea modificrii in consecin a PIP/PS. Pentru

aceast situaie standardul menioneaz faptul c revizuirea PIP/PS trebuie fcut in maxim 48 de ore de la intocmirea raportului de re-evaluare, trebuie avizat de seful ierarhic si comunicat celor implicai in acelasi timp cu raportul de re-evaluare. O a treia situaie care poate fi intalnit cu ocazia re-evalurii este aceea a transformrii unui PS intr-un PIP (ex. in situaia in care pentru un copil care beneficiaz de servicii de prevenire se decide c este nevoie de instituirea unei msuri de protecie) ori a unui PIP intr-un PS (ex. copil care a beneficiat de o msur de protecie si a fost reintegrat). Este important de menionat faptul c, odat cu revizuirea PIP/PS, trebuie avut in vedere si eventuala revizuire a PIS (in termen de 15 zile de la primirea PIP/PS) si respectiv a contractelor de furnizare a serviciilor. Pe parcursul monitorizrii unor cazuri extrem de dificile, se recomand ca MC s asigure organizarea unei intalniri, numit conferin de caz, a membrilor echipei multidisciplinare cu experi recunoscui in domeniul in cauz in vederea soluionrii cazurilor respective. Informaiile obinute atat prin monitorizarea permanent cat si prin reuniunile formale de re-evaluare trebuie inregistrate in scris, fie prin rapoartele deja menionate, fie prin alte instrumente utilizate de MC/RC. Importana consemnrii acestor informaii rezid in faptul c ea permite msurarea progreselor fcute de familie intre evaluarea iniial si cea curent, ca baz pentru luarea deciziilor in fiecare caz. Sintetizand, colectarea si organizarea informaiilor referitoare la progresele familiei presupune: colectarea permanent a informaiilor de la toi furnizorii de servicii implicai, implicarea familiei si copilului in revizuirea progreselor, intalniri formale de re-evaluare periodic, consemnarea informaiilor obinute.

Analiza si evaluarea progreselor - odat ce informaiile au fost colectate, MC/RC trebuie s le analizeze pentru a putea determina progresele fcute dar si pentru a decide cu privire la pasii urmtori. Aceast ultim punct este unul de rscruce in evoluia tuturor cazurilor de protecie special deoarece MC trebuie s ia cea mai potrivit decizie pentru situaia particular a fiecarui copil, analizand in ce msur reintegrarea in familie este in continuare o perspectiv realist sau este nevoie de planificarea unei alte forme de ingrijire stabile si permanente pentru copil. Standardul stabileste la 6 luni de la intrarea copilului in sistemul de protecie special (a doua re-evaluare periodic) momentul la care trebuie luat o decizie pentru integrarea/reintegrarea copilului intr-un mediu familial stabil; in funcie de decizie, finalitatea PIP rmne aceeasi sau se modific, acest lucru fiind consemnat in mod explicit. Dup evaluarea progreselor fcute de familie si copil MC/RC trebuie s se consulte atat cu supervizorul su cat si cu seful ierarhic superior asupra deciziilor pe care intenioneaz s le ia cat si asupra pasilor urmtori in managementul fiecarui caz. Monitorizarea post-servicii - reprezint o etap intermediar intre intervenia susinut, efectuat in baza PIP/PS, si momentul inchiderii cazului respectiv, contribuind la consolidarea rezultatelor obinute prin implementarea PIP/PS dar si la o dezangajare treptat a specialistului si trecerea la auto-susinere a familiei, eventual cu sprijinul structurilor 72 comunitare consultative din localitatea in care trieste. Atunci cand vorbim despre un copil aflat in familia sa, monitorizarea post-servicii se realizeaz in baza unui PS atat pentru copilul care a beneficiat de o msur de protecie special cat si pentru cel care a beneficiat de servicii

de prevenire a separrii de familia sa. Pentru copilul integrat/reintegrat, PS pentru integrare/reintegrare este intocmit de ctre RC din SPAS de la domiciliul copilului ori din compartimentul prevenire al DGASPC de sector (in care locuieste copilul integrat/reintegrat) impreun cu MC care a implementat PIP-ul pentru copilul respectiv. Ca urmare, responsabilitatea managementului de caz nu ia sfarsit la momentul integrrii/reintegrrii copilului ci ea continu pe tot parcursul monitorizrii postservicii pan la momentul inchiderii cazului. MC urmreste in continuare calitatea integrrii/reintegrrii sociale a copilului si colaboreaz cu RC din comunitatea in care locuieste copilul cu familia. Acestuia din urm ii revine responsabilitatea urmriri modului de implementare a PS pentru reintegrare si transmiterii ctre MC a rapoartelor de monitorizare lunar sau ori de cate ori este nevoie. Pentru copilul care a beneficiat de servicii de prevenire, PS pentru integrare/reintegrare este intocmit de RC care a instrumentat cazul respectiv, el fiind si direct responsabil pentru monitorizarea post-servicii. In eventualitatea in care, in perioada de monitorizare post-servicii, copilul impreun cu familia/unul dintre membrii familiei se mut in alt localitate, RC contacteaz SPAS-ul din acea localitate pentru a se desemna un RC din unitatea administrativ teritorial in care s-au mutat familia si copilul cruia s-i fie transferat responsabilitatea monitorizrii calitii integrrii sociale a copilului; acestui nou RC ii revine obligaia intocmirii si transmiterii ctre MC a rapoartelor de monitorizare post-servicii pentru copilul care a beneficiat de o msur de protecie. In situaia in care familia s-a mutat intr-un alt jude, MC are obligaia de a aduce acest fapt la cunostina DGASPC din judeul/sectorul in care locuiesc in prezent familia si copilul.

nchiderea cazului - are loc in momentul in care procesul de asisten si/sau protecie a copilului nu se mai dovedeste a fi necesar si familia isi redobandeste capacitatea optim de autonomie si funcionare. Inchiderea cazului reprezint procesul de incheiere a relaiei construite intre MC/RC si familie si copil precum si de oferire a oportunitii pentru familie de a-si incheia relaia cu MC/RC (si foarte posibil si cu instituia creia acestia din urm le aparin). In general, inchiderea cazului va imbrca una dintre urmtoarele 3 modaliti: - nchidere. Dac toate obiectivele prevzute de PIP/PS au fost atinse si rezultatele dorite au fost obinute sau dac familia nu se simte capabil sau nu doreste s continue intervenia pentru atingerea lor si exist suficiente motive ca acel copil s fie considerat in siguran (chiar dac mai pot exista unele riscuri de abuz/neglijare), atunci MC/RC poate considera oportun/potrivit incheierea relaiei cu familia respectiv. Aceasta inseamn c familia este capabil s se descurce singur si nu va continua s lucreze, dup inchidere, cu ali furnizori de servicii. - Referire. Dac familia este capabil sau dispus s continue s lucreze cu ali furnizori de servicii pentru deplina realizare a unor obiective/rezultate care nu au fost inc indeplinite, atunci MC/RC va lucra cu familia pentru a identifica alte strategii de susinere a familiei. Acestea pot include referirea la ali furnizori de servicii, publici sau privai dar pot 73 reprezenta si identificarea unui suport informal (ex. ali membri ai familiei, prieteni, vecini, etc) care s-i incurajeze si s-i ghideze mai departe. - ntrerupere de ctre familie. Dac familia este cea care a solicitat sprijin si la un moment

dat ia decizia unilateral de incheiere a relaiei cu serviciile sociale, acest lucru poate fi comunicat direct sau prin comportamentul familiei. Spre exemplu, membrii familiei pot, in mod gradual sau brusc, s nu mai participe la intalniri stabilite de comun acord cu ei si s nu rspund la incercrile sustinute ale MC/RC de continuare/meninere a interveniei. MC/RC trebuie s se consulte atat cu supervizorul cat si cu seful ierarhic superior pentru a vedea care este rspunsul instituiei pentru fiecare astfel de situaie in parte. Intreruperea de ctre familie a procesului de asisten este cel mai puin dorit tip de inchidere a unui caz dar el este menionat pentru c poate s apar uneori. Totusi, familia nu poate s intrerup in mod legal acordarea unor servicii atata vreme cat aceste servicii au fost dispuse de ctre instana judectoreasc. Dat fiind faptul c a fost menionat ideea intreruperii relaiei dintre MC/RC si familie mai poate fi menionat o situaie care poate s apar, chiar dac nu constituie neaprat o situaie de inchidere a cazului. Este vorba despre situaiile excepionale de schimbare a MC/RC (transfer de caz) cand, finalizarea relaiei dintre primul MC/RC si familie ar trebui s includ dezvoltarea unei noi relaii cu MC/RC cruia ii va fi transferat cazul. Dac MC/RC care a lucrat iniial cu cazul a dezvoltat o bun relaionare cu membrii familiei, este de dorit ca atat acesta cat si noul responsabil s participe impreun la cel puin o intalnire comun pentru a-si prezenta colegul beneficiarului. MC/RC trebuie s ia in considerare cel puin urmtoarele aspecte in inchiderea unui caz: - Sumarizarea reducerii nivelului de risc pentru copil discutai cu familia rezultatele concrete obinute in acest sens, subliniind schimbrile pozitive aprute atat in

comportamentul membrilor familiei cat si in condiiile generale. - Sumarizarea obiectivelor indeplinite discutai obstacolele intalnite si concentrativ pe succesele si cunostinele dobandite de membrii familiei pe parcursul interveniei. - Sumarizarea pasilor fcui pentru rezolvarea problemei reamintii familiei care au fost etapele pe care le-au parcurs precum si metodele pe care le-au folosit pentru a le putea utiliza in eventualitatea apariiei in viitor a unor probleme. - Considerarea oricror nevoi sau motive de ingrijorare rmase ajutai membrii familiei s planifice modul in care schimbrile pozitive vor fi meninute. Discutai orice potenial obstacol pe care acestia ar putea s-l intalneasc dar si strategii pentru depsirea acestuia. Pentru a exemplifica modul de angajare al familiei in inchiderea cazului, pot fi luai in considerare urmtorii pasi: - Organizarea unei intalniri cu familia pentru a discuta inchiderea cazului; - Anticiparea unei eventuale crize in familie rezultat din independena dobandit de familie odat cu inchiderea cazului; - Sumarizarea progreselor fcute ca rezultat al interveniei DGASPC/primriei; - Referirea familiei pentru obinerea oricror resurse suplimentare necesare; - Pstrarea unei usi deschise pentru eventualitatea unor servicii necesare in viitor, inclusiv prin furnizarea unor date de contact corespunzatoare. 74 Orice proces de inchidere a unui caz trebuie s includ un sumar raport de inchidere a cazului (anexa 12) care s cuprind cel puin: - Sinteza motivelor iniiale pentru care a fost deschis cazul; - Natura serviciilor oferite si activitile desfsurate de diferii practicieni si de familie pe parcursul interveniei; - Descrierea nivelului progreselor inregistrate in raport cu obiectivele si rezultatele din

PIP/PS; - Sumarizarea oricror altor semnalri de abuz/neglijare care au aprut in cursul interveniei; - Evaluarea nivelului de risc si siguran de la momentul inchiderii cazului; - Probleme sau obiective care au rmas nerezolvate sau neindeplinite; - Motivele si modalitatea de inchidere a cazului; - Modul de organizare cu familia a procesului de inchidere a cazului, inclusiv strategii pentru problemele si obiectivele rmase nerezolvate/neindeplinite dar si pentru pstrarea rezultatelor pozitive obinute. Raportul de inchidere a cazului st la baza deciziei autoritilor competente de incetare a oricrei intervenii in cazul respectiv (inchidere); decizia este luat pe baza recomandrii MC/RC, recomandare avizat de ctre supervizor si de ctre seful ierarhic superior al acestora. Odat obinut decizia de inchidere a cazului este tot responsabilitatea MC/RC de a comunica aceast decizie familiei si copilului, pentru luare la cunostin, pentru inregistrare in CMTIS. SOLUII PENTRU COPIII ABANDONAI Tutela - se dispune in cazul in care copilul este lipsit de ingrijirea ambilor prini ca urmare a decesului acestora, necunoscui, deczui din drepturile printesti, pusi sub interdicie, disprui ori declarai mori. Sarcina tutelei poate fi incredinat unei persoane fizice sau soului si soiei impreun, care au domiciliu in Romania si nu se afl in vreunul din cazul de incompatibilitate prevzute de codul familiei. Drepturile si indatoririle cu privire la copil se exercit si se indeplinesc de cei doi soi, numii tutori, in comun si in mod egal. Tutela se instituie conform Legii 272/2004 de ctre instana judecatoreasc in a crei circumscripie teritorial domiciliaz sau a fost gsit copilul.

Persoana fizic sau familia care urmeaz a fi tutore trebuie s fie evaluat la domiciliul acesteia de ctre DGASPC cu privire la garaniile morale si condiiile materiale pe care trebuie s le indeplineasc pentru a primi un copil in ingrijire. Instana judecatoreasc numeste cu prioritate ca tutore o rud sau un afin ori un prieten al familiei copilului, in stare s indeplineasc aceasta sarcin. Tutorii sunt numii pe baza prezentrii de ctre DGASPC a raportului de evaluare, cu propunerea care ine seama de relaiile personale, de apropierea domiciliilor precum si de opinia copilului. Plasamentul n regim de urgen - este o msura de protecie special, cu caracter temporar care se dispune dup caz, la: o persoan sau o familie; un asistent maternal profesionist sau un serviciu de tip rezidenial, liceniat in condiiile legii. Msura plasamentului in regim de 75 urgen se stabileste de ctre directorul general al DGASPC dac nu exist opoziie din partea reprezentanilor copilului. In cazul in care nu poate fi pus in aplicare dispoziia de urgen, asistentul social in termen de 12 ore va intocmi un raport in care va specifica motivele care impiedic ducerea la indeplinire a dispoziiei si va propune emiterea ordonanei presediniale de plasare n regim de urgen a copilului - raport care va fi inaintat Biroului juridic din cadrul DGASPC pentru a se adresa instanei de judecat. Dup emiterea Ordonanei presediniale se va solicita sprijinul reprezentanilor poliiei respectiv unui executor judectoresc pentru punerea in aplicare a acesteia. In acest caz, asistentul social va asista executorul judectoresc in executarea Ordonanei presediniale in vederea prevenirii unui abuz aspura copilului sau producerii unor noi traume. Pe toat durata plasamentului in regim

de urgen se suspend de drept exerciiul drepturilor printesti, pan cand instana va decide cu privire la exercitarea acestora. Pe perioada suspendrii, drepturile si obligaiile printesti privitoare la persoana copilului sunt exercitate si indeplinite de ctre persoana, familia, asistentul maternal sau de ctre seful serviciului de tip rezidenial care a primit copilul in plasament in regim de urgen. In cazul copilului abandonat, prsit in maternitate, in conformitate cu prevederile Legii 272/2004, reprezentantul DGASPC are urmtoarele obligaii: in termen de 5 zile de la sesizare se intocmeste un proces verbal de constatare a prsirii copilului, semnat de reprezentantul DGASPC, reprezentantul poliiei si al maternitii; cand starea de sntate a copilului permite externarea, in baza procesului verbal, DGASPC va stabili msura plasamentului in regim de urgen pentru copil, cf. Legii 272/2004, art. 11, alin. 2. In situaia in care mama este identificat, de ctre poliie, DGASPC, va asigura consilierea si sprijinirea acesteia in vederea realizrii demersurilor legate de intocmire a actului de nastere, conf. art. 11, alin. 4. In situaia in care, in urma verificrilor efectuate de poliie, nu este posibil identificarea mamei, DGASPC transmite SPAS in a crui raz administrativteritorial s-a produs nasterea dosarul cuprinzand certificatul medical constatator al nasterii, procesul-verbal prevzut, dispoziia de plasament in regim de urgen si rspunsul poliiei cu rezultatul verificrilor pentru a obine in termen de 5 zile dispoziia de stabilire a numelui si prenumelui copilului si de a inregistra nasterea la serviciul de stare civil competent. Rezultatul instituirii plasamentului in regim de urgen este plasarea intrun mediu securizat al

copilului a crui via este pus in pericol prin abuz, neglijare sau exploatare. In termen de 48 de ore de la instituirea plasamentului in regim de urgen sau data executrii ordonanei presediniale (dup caz), asistentul social va intocmi raportul final de evaluare sesizand instana pentru a decide cu privire la inlocuirea plasamentului in regim de urgen cu msura plasamentului si decdere total sau parial din exercitiul drepturilor printesti, precum si cu privire la exercitarea drepturilor printesti. In cazul in care nu s-a instituit plasamentul in regim de urgen ins este necesar luarea unei msuri de protecie pentru copilul in cauz, raportul final de evaluare va fi intocmit in maxim 30 de zile de la data sesizrii. In cazul in care se impune continuarea managementului de caz se va trece in etapa urmtoare, cea de evaluare detaliat. In caz contrar, in urma evalurii iniiale asistentul social va propune inchiderea cazului prin referire sau orientare ctre alt serviciu sau instituie, abilitat. 76 Plasamentul copilului constituie o msur de protecie special, avand caracter temporar, care poate fi dispus dup caz la: o persoan sau o familie, un asistent maternal sau un serviciu de tip rezidenial, liceniat in condiiile legii. Persoana sau familia care primeste un copil in plasament trebuie s aibe domiciliu in Romania si s fie evaluat de ctre DGASPC cu privire la garaniile morale si condiiile materiale pe care trebuie s le indeplineasc pentru a primi un copil in plasament. Pe toat durata plasamentului, domiciliul copilului se afl dup caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciu de tip rezidenial care il are in ingrijire. Plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus numai la

familia lrgit sau substitutiv, plasamentul acestuia intr-un serviciu de tip rezidenial fiind interzis. Plasamentul copilului care nu a mplinit vrsta de 2 ani poate fi dispus intr-un serviciu de tip rezidenial numai in situaia in care acesta prezint handicapuri grave, cu dependen de ingrijiri in serviciu de tip rezidenial specializate. La stabilirea msurii de plasament se va urmri: plasarea copilului cu prioritate la familia lrgit sau la familia substitutiv, meninerea frailor impreun si facilitarea exercitrii de ctre prini a dreptului de a vizita copilul si de a menine legtura cu acesta. n situaia copilului a crui dezvoltare fizic, mental, spiritual, moral sau social, precum si sntate, integritate corporal sau siguran sunt periclitate n familie din motive neimputabile prinilor, precum si a copilului care a svrsit o fapt prevzut de legea penal si care nu rspunde penal, msura plasamentului se stabileste de ctre CPC in situaia in care exist acordul prinilor sau dup caz al reprezentantului legal. Atunci cand nu exist acordul prinilor, sau dup caz al unuia dintre prini, ori al altui reprezentant legal, msura plasamentului se stabileste de ctre instana judectoreasc la cererea DGASPC. In cazul copilului abuzat sau neglijat, msura plasamentului se stabileste de ctre instana judectoreasc, la cererea DGASPC. In situaia copilului lipsit de ingrijirea ambilor printi, ca urmare a faptului c acestia sunt necunoscui, deczui din drepturile printesti, pusi sub interdicie sau declarai judectoreste, disprui sau mori, msura plasamentului se stabileste de ctre instana judectoreasc, la cererea DGASPC. Pe toat durata plasamentului dispus de ctre CPC prinii copilului isi menin drepturile si obligaiile fa de acesta, cu excepia situaiei in care instana

judectoreasc decide, in condiiile legii, limitarea unuia sau mai multor drepturi printesti. Comisia sau dupa caz, instana care a dispus plasamentul copilului va stabili, daca este cazul, si cuantumul contribuiei lunare a prinilor la intreinerea acestuia, in condiiile stabilite de codul familiei. Documente minime cuprinse in dosarul de plasament al copilului: - pentru copil: copie xerox certificat de nastere si buletin de identitate, dup caz; adeverin elev; caracterizare psihopedagogic; adeverin medical sau alte documente care s ateste starea de sntate a copilului; copie xerox certificat de incadrare intr-un grad de dizabiliti, dac este cazul; declaraia copilului care a implinit varsta de 10 ani; certificat medico-legal (dac minorul evaluat prezint semne si leziuni pe corp). - pentru prini sunt necesare cererea prinilor; copie xerox buletine de identitate; copie xerox certificat de cstorie; copie xerox sentin de divor (dac este cazul); copie xerox certificat de incadrare intr-un grad de dizabiliti (dac este cazul); copie xerox certificate de nastere pentru fraii copilului (dac este cazul); adeverine medicale pentru toi membrii familiei; adeverin teren agricol si venit impozabil; adeverin salar, cupoane 77 pensie; document emis de organele de poliie care s prezinte dac familia se afl in eviden cu fapte antisociale. - pentru familia extins, substitut (in cazul in care se instituie plasamentul la o familie): declaraia familiei din care s rezulte c doreste s ia copilulul in plasament; copie xerox buletine de identitate; copie xerox certificat de cstorie; copie xerox sentin de divor (dac este cazul); copie xerox certificat de incadrare intr-un grad de dizabiliti (dac este

cazul); adeverine medicale pentru toi membrii familiei; adeverin teren agricol si venit impozabil; adeverin salariu, cupoane pensie. - acte ntocmite de ctre specialisti: sesizarea; fisa de deschidere a cazului in care se specific existena sau nu a unei forme de abuz; procesul verbal de constatare a situaiei semnat de persoana la domiciliul creia s-a efectuat constatarea; raport privind situaia psihosocial si planul de servicii de care beneficiaz familia intocmite de ctre Primria de domiciliu; fise de consiliere a familiei lrgite cu privire la posibilitatea plasrii minorului; opinia vecinilor sau a altor persoane relevante privind situaia familiei; raportul psihologului; raport de evaluare iniial cu propunere de plasament in regim de urgen; dispoziia directorului general de plasare in regim de urgen; planul individualizat de protecie; raportul final de evaluare. Plasamentul la asistentul maternal profesionist (AMP) - este precedat de parcurgerea unor etape de identificare, evaluare, formare si atestare a persoanelor fizice care solicit acest lucru. AMP este persoana fizic atestat in condiiile HGR nr.679/2003, care asigur, prin activitatea pe care o desfsoar la domiciliul su, cresterea, ingrijirea si educarea, necesare dezvoltrii armonioase a copiilor pe care ii primeste in plasament. Pot fi atestate ca AMP numai persoanele care indeplinesc urmtoarele condiii: au capacitate deplin de exerciiu; prin comportamentul lor in societate, starea sntii si profilul lor psihologic, prezint garanii pentru indeplinirea corect a obligaiilor care revin unui printe; au in folosin o locuin care acoper necesitile de preparare a hranei, igiena, educaie si odihn ale utilizatorilor si, inclusiv ale copiilor care urmeaz a fi primii in plasament; au urmat

cursurile de formare profesional. Nu poate fi AMP: persoana care a suferit o condamnare prin hotrare judectoreasc rmas definitiv, pentru svarsirea cu intenie a unei infraciuni; printele deczut din drepturile printesti sau cel al crui copil a fost declarat abandonat prin hotrare judectoreasc rmas definitiv; persoana care sufer de boli cronice transmisibile. Monitorizarea activitii AMP se va face lunar, prin vizite la domiciliu, de ctre asistentul social al AMP. In urma fiecrei vizite se va intocmi un raport de vizit care se va pstra la dosarul AMP, iar o copie a acestui raport se va inainta asistentului maternal. Raportul de vizit va cuprinde urmtoarele informaii: coninutul discuiilor; observaiile asistentului social; recomandri privind sprijinul necesar asistentului maternal profesionist; necesiti de pregtire si perfecionare a acestuia, precum si planificarea urmtoarei vizite. Vizitele la domiciliul familiei se pot face in baza unui program stabilit de comun acord cu familia sau pot fi neanunate in funcie de decizia managerului de caz, dac exist suspiciuni cu privire la activitatea desfsutat de AMP, dar numai cu acordul sefului ierarhic superior. Evaluarea nevoilor copilului cuprinde aspecte legate de: sntate, identitate, familie, relaii sociale, comportament, dezvoltare emoional, deprinderi de ingrijire personal, origine etnic, cultur, limb, dizabiliti, sex, preferine privind plasarea lui impreun cu fraii si 78 surorile sale. In urma evalurii detaliate managerul de caz intocmeste un raport/fis de evaluare detaliat care va fi avizat de seful ierarhic superior, iar in termen de maxim 3 zile de la intocmirea si avizarea sa va fi transmis o copie a acestuia membrilor echipei,

familiei/reprezentantului legal si dup caz copilului. Pentru instituirea msurii de protecie la AMP, in urma sesizrii ctre DGASPC se stabileste RC care va realiza evaluarea nevoilor copilului. Evaluarea nevoilor copilului se realizeaz in termen de 30 de zile de la primirea sesizrii si implic copilul, familia acestuia, persoana care il ingrijeste sau la avut in ingrijire, ali specialisti, precum si orice persoane relevante pentru viaa copilului. Procesul de evaluare cuprinde dou etape: evaluarea iniial si evaluarea detaliat. Vezi etapele managementului de caz. PIP dup cum este descris la etapele managementului de caz. Incetarea plasamentului se realizeaz prin hotrarea CPC/sentin civil atunci cand s-a realizat obiectivul prevzut in PIP sau atunci cand apar situaii neprevzute care impun acest lucru: - integrare/reintegrare in familia biologic/familia extins familia biologic a copilului a depsit situaia de criz care a determinat solicitarea msurii de protecie; - adopia naional cand reintegrarea in familia biologic sau la rudele pan la gradul IV nu a putut fi realizat; - asistentul maternal profesionist nu mai poate profesa; - decesul copilului. Plasamentul n regim rezidenial - are rolul de a asigura protecia, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de prinii si, ca urmare a stabilirii, in condiiile legii, a msurii plasamentului. Din categoria serviciilor de tip rezidenial fac parte: centrele de plasament, centrele de primire a copilului n regim de urgen, centrele maternale, centrele sptmnale, centre de tranzit; centrele de plasament includ si casele de tip familial. Atribuiile serviciilor de tip rezidenial sunt asigurarea unei atmosfere de tip familial;

asigurarea finalizrii unui program de permanen pentru copilul aflat in dificultate si pentru copilul cu dizabiliti; diminuarea efectelor abuzului instituional; dezvoltarea de atitudini si aptitudini igienice; dezvoltarea responsabilitii copilului fa de propria persoan printr-o implicare cat mai mare in organizarea propriei viei; asigurarea educrii si socializrii copiilor si asigurarea pregtirii profesionale a copiilor. Beneficiarii serviciilor de tip rezidential pot fi copiii separai, temporar sau definitiv, de prinii lor, ca urmare a stabilirii, in condiiile legii, a msurii plasamentului in acest tip de serviciu; copiii pentru care a fost dispus, in condiiile legii, plasamentul in regim de urgen; tinerii care au implinit varsta de 18 ani si care beneficiaz, in condiiile legii, de protecie special sau copiii neinsoii de ctre prini sau de alt reprezentant legal, care solicit o form de protecie in condiiile reglementrilor legale privind statutul si regimul refugiailor. Accesul beneficiarilor in cadrul serviciilor de tip rezidenial se face in baza msurilor de plasament dispuse in condiiile legii de ctre CPC sau instana judectoreasc; dispoziiilor de plasament in regim de urgenta, emise de ctre directorul DGASPC sau de ctre instana judectoreasc; dosarul beneficiarului cuprinde: Hotrarea CPC; Certificatul de nastere in 79 original al copilului; Fisa medical; Foaie matricol; PS; PIP; PIS si Raport cu privire la ancheta psiho-social a beneficiarului. Principalul furnizor de servicii sociale pentru copii abandonai este DGASPC Alba (servicii sociale existente in microregiunea AIDA), prin: - Casa de tip familial Teius; - Casa de tip familial Adolescena Alba Iulia- Oarda de jos; Pe lang DGASPC exist ONG care au acreditate centre rezideniale pentru copiii.

- Asociaia Filantropia Ortodox Alba Iulia - Asezmantul social Sfantul Vasile cel Mare Alba Iulia, in parteneriat cu DGASPC Alba; - Asociaia Filantropia Ortodox Alba Iulia - Casa de tip familial Izvorul Tmduirii Oarda de jos, in parteneriat cu DGASPC Alba. Adopia este operaiunea juridic prin care se creeaz legtura de filiaie intre adoptat si adoptator, precum si legturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului. Dincolo de aceast legtur de filiaie, adopia este un proces extrem de complex care schimb definitiv viaa unei familii si a unui copil. Copiii adoptabili sunt acei copii pentru care instana de judecat a deschis procedura adopiei interne, in urma demersurilor specialistilor DGASPC de a reintegra copilul in familia biologic sau extins si pe baza consimmantului la adopie exprimat de prinii biologici in instan. Un copil poate fi adoptat de o persoan sau familie care are domiciliu in Romania, este cu cel puin 18 ani mai mare decat copilul adoptabil (in situaii excepionale diferena de varst poate fi mai mic, ins in nici un caz sub 15 ani), nu sunt deczui din drepturile printesti, nu sufer de boli psihice si handicapuri mentale si indeplinesc garanii morale si materiale necesare asigurrii dezvoltrii depline si armonioase a copilului. Copiii adoptabili nu au nevoie de prini perfeci, ei au nevoie de aduli care s-si asume responsabilitile de crestere si ingrijire, dornici s vin in intampinarea nevoilor copiilor. Profesionistii DGASPC au obligaia s identifice cea mai potrivit familie pentru fiecare copil adoptabil. Aceasta presupune ca fiecare familie care doreste s adopte s fie evaluat de ctre profesionisti din punct de social si psihologic. Chiar dac oricine isi poate dori un copil, nu oricine poate

adopta. Exist criterii si cerine pe care legislaia in vigoare le prevede, care trebuie indeplinite pentru ca adopia s se realizeze. Etapele adopiei sunt: 1. Atestarea familiei 2. Incredinarea copilului in vederea adopiei 3. Incuviinarea adopiei si 4. Monitorizarea postadopie. 2.1.2. COPIII CU DIZABILITI Termenul central utilizat in legislaia si practica romaneasc curent este cel de handicap. Pe locul secund, ca sfer de frecven si utilizare este termenul deficien. Ambii termeni sunt acoperii prin definiii in texte legale si au circulaie in toate ariile relevante: protecia copilului, educaie si sntate. Conform Legii nr. 448/2006, modificat, persoanele cu handicap sunt acele persoane crora mediul social, neadaptat deficienelor lor fizice, 80
senzoriale