You are on page 1of 623

LECTIA 1 PARTEA {NTAI

in eaietele destinate incepatorilor cursantilor de niveI mediu vom utiliza sistemul EUROCOR de
transcriere fonetica pe care I-amconceput tinand seama alat de particularitatile de pronuntie ale limbii
romane, cat de accesibilitatea unui astfel de sistempentru cei care parcurg aceste etape ale invatarii
Iimbii franeeze. Vomdescrie maijos sistemul de simboluri fonetice folosite companindu.le ell sunetele
similare.
In cazul sunetelor care nu exista in limba romana, vom introduce semne speciale. Cititi cu atentie
transcrierea fonetiea din paranteze.
ville >{vil] -
* in cuvantul "ville" se pronunta un singur[l],
- vocala "e" de la cuvintelor nu se pronunta.
restaurant >f - restaurant
.rRJ difera de consoana "r" In romana: nu se pronunta eu varful limbii, ei se articuleaza la baza
limbii. Pentru 0 pronuntare mai ineercati sa pronuntati eu ajutorul unui "h" (ceea ce nOI
numim "r" graseiat);
- vocala deschisii [eJ se aseamiinii ell vocala "e" a limbii romane;
- "s" pronuntal intre doua vocale se aude ca un(z] (de exemplu "maison"); in celelalte cazuri esters];
- vocala[ 0] in franceza, in ceJe mai multe cazuri, este deschisa se pronunta ea cand am pronunta
,,0" din limba rom.fma eu gura mai deschisa;
- vocala [a] este nazala. eel mai simplu mod de a invala pronuntia vocalelor nazale este prin apasarea
nanlor. in acestcaz,[n] nu se aude Semoul nazalizarii estetilda deasupra vocalei nazale[ -j.
cafe ;>fkafE] - cafenea
- .,e" urrnat de una dintre vocalele "e", "i", sau .,y" se pronunta ca [sJ romanesc, tn alte eazuri se
pronunta[kJ, la fel ea in Iimba romana;
- voeala rF.l se pronunta mai inchis ca "e" romanesc;
- vocala palata18 [aJ se pmnun{a la fel ca in limba romana.
magasin
>tmagazc]
-magazin
"s" intre doua vocale se pronunta rz].
- .,-in" la euvantului se pronuntii ca un [e-] nazal.
maison >[mez6] - easa
- "ai" se pr(lOunta(e];
- ,,-on" la cuvantului se pronunta [oj, deei ea un [0j nazal.
statiDn >[stasio) - static
Grupul ,,-tion" se pronunta [sifi]Jn aeest cuvant .,i" este semivocalic se pronunta ca in cuvantul
"ieri"
gare >[ga:R] - gara
- vocala [a:Jinaintea lui [R] se pronunta mai lung ea in limba ramana. Semnul vocalei lungi este ,,:".
banque
- "qu"corespunde eonsoanei! kj;
>[bii:k] - banca
- [a:] este vocala nazala pronuntata mai lung care seamana eu vocala ,,0", dar se pronunta mai desehis.
- [e] este vocala nazala pronuntata mai lung, care seamana eu voeala .,0", dar se pronunta mai desehis;
voiture [vtiatll:R] -
_"oi" este un diftong care se pronunta [tia].
Sunetul transcris fonetic prin [UJ nu exista in limba ramana. Se pronunta eu buzele ca pentru "u",
insa il articuHim in gat nu in eavitatea bueala.
Sunetul transeris fonetic prin fOJ din "Ie", de pilda, nu exista in limba ramana. iI pronuntam prin
rotunjirea buzelor ea pentru ,,0" pronuntam "e".
Sunetul transcris prin [i1J reprezinta. un "n" inmuiat unnat de un "i" foarte scurtt ea in euvantul
montagne [motaii]
Relineti!
in franeeza exista mai multe feluri de "e":
le1deschis, ca in Iimba romana;
- l E] inchis - cafe;
- "e" Ia cuvintelor nu se pronunta decat daca este aecentuat.
"r" in limba franceza se articuleaza Ja baza limbii [ga:R.J.
Aeeentul cade intotdeauna pe ultima silaba. Voeala din silaba
aeeentuata a euvantului este marcata: [magazc].
lncepem prin reeapitularea vocabularului primei parti a leqiei t din cursul "Franceza pentru
ineepatori".
A. Completati fiecare propozitie eu unul din substantivele de mai j05:
I. la ville 2. Ie cafe 3. la maison
5. Ie restaurant 6. Ie rnagasin 7. la station
Vom folosi acurn filtrul
4. la gare
8. Ia banque
Cunose bine acest
Peste doua saptamani noi vom locui intr-o
casa frumoasa.
La ce ora ajunge Irenul dumneavoaslra in
gara din ?
Suntem departe de statie?
Tuturor Ie place aceasta mica eafenea
din centrul satului.
- Je connais bien cette >ville.
- Dans deux semaines nous habiterons
une belle >maison.
- A quelle heure votre train, arrive-t-i1 a
>Ja gare de Bucarest?
- Est-ce que nous sommes loin de >la station?
- Tout Ie monde aime bien ee petit >cafe
au centre du vilIage.
Mama mea lucreaza ea funetionara la banca. - Ma mere travailie a>lu hanque comme employee.
Te invit sa cinezi la un restaurant modern.
Sunt multe magazine in acest
cartier din Paris?
- Je ('invite Ii diner dans >un restaurant modeme.
Y a-I-it beaucoup de >ll1agasins dans ee
quartier de Paris?
B. Completati urmatoarele propozitii eu forma corespunzatoare a verbului:
Ea nu sa intre in aceasta eafenea. - Elle ne veu! pas >en\rer dans ce cafe.
ii arat unui strain un restaurant bun. - Je >montre un bon restaurant a un etranger.
1.
La muzeu, Marie un tablou cunoscut. - Au musee Marie >regarde un tableau connu.
Paul viziteaza toata Franta.
El intra eu Anne in aceasta
casa veche?
Vreau sa va arat tot ParisuI.
- Paul >visite toute la France.
- Est-ce qu'il >entre avec Anne dans cette
vieille maison?
Ie veux yallS >montrer tout Paris.
c. in exercitiul unnator vom recapitula utilizarea articolelor nehotarate hotinite, introduse in
prima parte a leqiei I din cursul "Franceza pentru incepatori". Veti gasi regulile folosirii lor
in compendiu, in paragrafele indicate de cifrele de pe margine.
Exercitiul consta in a completa spaliile libere din propozitiile de mai jos. Nu uitati sa citi\i eu
voce tare fiecare fraza completata.
Noi 0 cafenea draguta
nu departe de aiel.
pe care nvizitam este
foarte vechi.
Un barbat a intrat in hotelul "Palace".
Acest blHat este prietenullui Pierre.
o femeie a avut un accident.
Poti sa imi dai cartea care este pe masa?
o fata a venit la Pierre cu
fiiea familiei Dupont.
- Naus connaissons >un jali caft
pas loin d'ici.
> La ville que nous visitons est
tres vieille.
- >Un homme est entre dans>1'hotel "Palace".
- Ce garcon, c'est >Ie copain de Pierre.
>Une femme a eu >un accident.
- Peux-tume donner> Ie livre qui est sur la table?
>Une tille est venue chez Pierre avec
>la fille des Dupont.
D. tn ultimul exercitiu recapitulatiy yom completa propozitiile unnatoare cu cuvintele potrivite:
Lucrez la banca in nostru.
Acest nou restaurant se
langa gara.
Marie intra intr-un magazin.
Ea vrea sa cumpere 0 carte.
El 0 pe sotia domnului Duval.
Dorili un desert?
Unde este stalia?
Iu 0 vezi pe sora lui Marc?
Ea este frumoasa.
Arlit gara unui strain.
Paul viziteaza Parisul.
- > Je travaille a> la banque dans notre ville.
- Ce nouveau restaurant trouve
a cote de> la gare.
- Marie >en!re dans >un magasin.
- > ElJe veu! acheter > un livre.
- > JJ conn.ait> Ja femme de Monsieur Duv.al.
- Voulez vous > un dessert?
- Ou est >la station?
- Iu vois > 1a Slur de Marc?
> ElJe est belle.
- > Jc montre > la garc a> un etranger.
Paul> visite Paris.
Cititi inca 0 data cuvintele noi, intr-o ordine diferita:
le permis de conduire > [10 peRmi dO kOdUiR] - permisul de conducere
Ie permis de conduire :> [10 peRmi dO kondUiR]- pemlisul de conducere
- prioritatea
-
- agentul de circulatie
- curaa
- intersectia
- viteza
- contraventia
- volan
- pielon
- contravent
ia
- prioritatea
- pietonul
- interseqia
- agentu[ de
- curba
- viteza
- volanul
-
> [JO viRaj]
> [Ia pRioRitE]
:> [10
:> [10 kaRfuR]
:> (Ia kCintRavasio]
:> [IOpiEto]
:> [Ia vites]
:> [10 voHi]
:> [10 fO Ruj (oRiij, veR)} culoarea
(galben, verde) (IasemaJor)
> [la kontRavasi3]
> [10 piEla]
> [Ia pRioRitE]
> [Ia viles]
> [10 kaRfuR}
> [10viRaj]
> [10 fO Ruj (oRiij, veR)} culoarea
(galben, verde) (la semafor)
> [10 vola]
> [10
I'agent de police (Lm.):> [Iajii dO polis]
la priorite
Ie virage
Ie chauffeur
Ie carrefour
la contravention
Ie volant
la vitesse
le pieton
Ie feu rouge
(orange, vert)
la contravention
la priorite
Ie pieton
Ie carrefour
Ie virage
la vitesse
l'agent de police (r.m.) > [Iajii dO polis]
Ie chauffellr
Ie feu rouge
(orange, vert)
Ie volant
Trecem aCl.im la materia nouli. lata cateva substantive noi, cititi-le cu voce
tare fW atenti la traducerea lor.
Sa exersam aeum cuvintele no! in propozitii. Cititi-Ie cu voce tare familiarizati-va cu traducerea lor:
Qui est au volant?
Le chauffeur qui est au volant de eette
Mercedes n' est pas prudent.
Faites attention au feu rouge!
II y a beaucoup d'accidents au carrefour
de ces deux rues.
Tu vas tmp vite dans les virages.
Allons it. toute vitesse!
A queUe vitesse roulez-vous, Monsieur?
C'est I 'agent de police qui te donnera les
indications necessaires.
Les pietons doivent attendre Ie feu vert
pour traverser la rue.
II faut respecter la priorite it. droite.
Je passerai mon perrnis de conduire dans
deux mois.
Vous payerez une contravention, Monsieur!
Cine este la volan?
- $oferul care este la volanul acestui
Mercedes nu este prudent.
- Atentie la culoarea
- La intersectia acestor doll! straZi
sunt multe accidente.
- Tu conduci prea repede in curbe.
Sa mergem ell toata viteza!
- Cu ce viteza circulali, domnule?
- Agentul de cireulatie iti va da toate
indicatii1e necesare.
- Pietonii trebuie sa culoarea verde
pentru a traversa strada.
- Trebuie sa respectam prioritatea de dreapta.
- imi voi lua permisul de conducere peste
doua luni.
- Veti pHiti 0 contraventie, domnule!
ExpresiiJe urmiitoare au fost introduse in propozitiile de mai sus sunt legate de noile cuvinte:
etre au volant
aller atoute vitesse
traverser la rue
> [etR 0 vola]
> [alE a tlll vites]
> [tRaveRsE la RUJ
a fi la volan
a merge eu toata viteza
atraversa strada
respecter la priorite adroite > f RespektE la pRioRitE il dRuatj a respecta prioritatea de dreapta
passer son permis de conduire > [rasE so peRmi dO k6dUiRJ lua permisul de conducere
Sa re/inem ca numeJe miircilor de sun! inso/ite de aTtico/ul feminin:
18 Mercedes
/a Fiat
la Renault
>[Ia mersedcs]
>[Ia liat]
>[Ia ROno]
Mercedes
Fiat
-Renault
Completati propozitiile frazele de mai j os eu noile cuvinte expresii. Nu ui tali sa eititi eu voce tare
fiecare fraza completata:
Toata lumea e$te obosita nimeni nu vrea
sa fie la volan.
Atentie la aceastii eurba!
Vezi acest agent de politie care
dirijeaza circulatia?
Seara ell nu vad bioe pietonii care
traverseaza atunci trebuie sa fiu atent.
De ce nu ai respeetat priori tatea de dreapta?
Fiatul meu 126 este cel mai bun!
Dumneavoastra yeti pHili contraventia,
domnule, pentru cli sunteti de vina.
Cu ce viteza ati mers in intersectie, doamna?
Trebuie sa arati permisul tau de conducere
agentului de circulatie.
Nu yeti gasi cu un bun.
Vom traversa strada pe culoarea galbena?
- Tout Ie monde est fatigue et personne ne veut
>ctre au volant.
- Attention ace >virage!
- Est-ce que tu vois cet >agent de police qui
dirige la circulation?
- Le soir je ne vois pas bien >Ies pietons qui
traversent la chaussee, alors je dois faire attention.
- Pourquoi n'as-ru pas >re5pcctc la priorite it droite?
>Ma Fiat 126 (cent vingt six) est la meilleure!
- C'est vous qui payerez >la contravention,
Monsieur, parce que vous avez tort.
- A queUe >vitesse etes-vous allee au >carrcfour,
Madame?
- Tu dois montrer ton >pcm1is de conduire
it 1'agent de police.
- Vous ne trouverez pas facilement un bon >chauIleur.
- On >traversera la rue au >feu orange?
Vom introduce urmatoarele verhe regulate din prima grupa, in legatura ell subiectulleetiei noastre:
arreter (s'arreter)
muler
stationner
freiner
tourner
verbul din grupa a doua:
ralentir
>[(s)aREtE]
>fRltlEj
>[stasionEj
>[lREnE]
>[tuRnEl
>[Ral3.tiRl
a opri (a se opri)
- a rula, a merge
a stationa
- a frana
- a intoarce
- a incetini
Aeum vom eonstrui propozitii eu noile verhe, folosind euvinte pe care Ie deja. Cititi cu
voce tare dar propozitiile de mai jos retineti sensuI lor din limba romana:
Arretons-nous devant la gare!
L'agent de police arrete une voiture qui va
trap vite.
Notre nouvelle Mercedes roule a
tres grande vitesse.
Peut-on srationner ici?
Nous pouvons rouler, oous avons la priorite.
Tu ne vois pas Ie feu rouge? Freinel
II a freine devant un pitton.
Au carrefour vous tournerez adroite.
Naus ralentirons dans Ie virage, parce qu'it
est dangereux.
Sa ne oprim in fata garii!
- Agentul de circulatie a care merge
pre;) repede.
Noul nostru Mercedes cireulli eu
viteza foarte mare.
- Se poate stationa aici?
- Noi putem eircula, avem prioritate.
- Tu nu vezi culoarea Pune franal
- EI a frfmat in fata unui pieton.
- La intersectie 0 veti lua la dreapta.
- Noi ineetinim in curba, pentru eli
este periculos.
in exercitiul unnator yeti completa frazele cu verbele care lipsesc. Apoi cititi frazele eompletate:
De ce nu v-ali oprit la culoarea
Opriti-P
Renault-ul tau merge bine.
Vom merge foarte repede, cu toat3. viteza!
Se poate stationa in interseqie?
Noi nu am incetinit 1a eurha
am avut un accident grav.
De ce ai luat-o la stanga?
Acest va frana prea tarziu.
- Pourquoi >ne vous ctes vous pas arretes all feu rouge?
- >ArrCtez-le!
- Elle >roule bien, ta Renault.
- On >raulera tres vite, atoute vitesse!
- Peut-on >starionner au carrefour?
- Nous >n'avons pas ralenti au virage et nous avons
eu un accident grave.
- Pourquoi >as-tu toume agauche?
- Ce chauffeur >freinera trap tard.
in continuarea leqiei noastre ne vom ocupa de timpul viilor ifutur simple) care a fost introdus in
cursul ultimei lectii din "Franceza pentru incepatori".
Cititi eu atentie frazele de mai jos, fiind atenti la fonnele verbului auxiliar etre laJutur simple care
sunt marcate cu caractere
Man pere est un bon chauffeur.
Mol. je serai un bon chauffeur, cornrne
mon pere.
- latal meu este un bun
- Eu voi fi un bun ca
tatal meu.
C'est toi qui es au volant rnaintenant? - Tu acurn la volan?
Paul sera au volant apres toi. - Paul va fi la volan dupa tine.
Je suis deja au centre de la ville. - Sunt deja in centrul
Tu seras au centre dans une derni-heure. - Tu vei fi in centru intr-o jurnatate de ora.
Nous sommes contents de notre petite Fiat. - Noi suntem multumiti de micuJ nostru Fiat.
Mais oous seroos plus contents d'une Renault. - Dar noi vom fi mai multumiti de un Renault.
Vous etes au carrefour a5 heures. - Sunteti 1a intersectie la ora cincL
Vous y serez encore a 5 heures et demie? - Veti mai fi acolo la cinci jumatate?
Ils sont toujours en retard. - Ei intarzie mereu.
Seront-ils aussi en retard ce soir? - Vor intarzia in seata asta?
in exemplele unnatoare, yeti regasi verbu\ etre conjugat la viitor la toate persoanele. Traduceti.le in
limba romana.
Seras-tu chez rnoi eet apres-midi?
Dans quinze ans eette petite fille sera une
belle femme.
Nous serons toujours contents de notre vie.
Je semi fennier et je cultiverai la terre.
Seront-ils prudents au virage?
Je pense que vous serez contents
de la nouvelle Mercedes.
> Vei fi la mine acasa in aceastii dupa-amiaza?
> Peste cincisprezece ani aceasta fetita va fi 0
femeie frumoasa.
> Noi vom fi mereu multumiti de viata noastra.
> Voi fi rennier voi eultiva pamantul.
> Ei vor fi pruden\i la eurba'!
> Ma gandesc ca veli fi multumiti
de noul Mercedes.
Sa verificam daea ati retinut deja conjugarea verbului eIre In viitor. eonsta in a completa
libere din propozitiile de mai jos eu forma potrivita a verbu1ui. Cititi apoi cu atentie fiecare
propozitie eompletata:
Marc va fi profesor, el este atat de dotal.
Marie nu va fi niciodatii. fericita,
ea nu pe nimeni.
Vei fi de acord eu mine?
Veti fi gata sa peste 0 ora?
Parintii tai vor fi acasa?
Noi yom fi cei mai buni
de In cursul de franceza.
Nu voi mai fi rau.
- Mare >sera professeur, il est si doue.
- Marie ne >sera jamliis heureuse,
elle n'aime personne.
- >Seras-tll d'aecord llvee moi?
>Serez-volls pretes asortir dans une heure?
- Est-ce que tes parents >seront ala maison?
- C'est nous qui >seront les meilleurs etudiants
du cours de
- Je ne >serai plus mechant.
Ultimul exercitiu din prima parte a leetiei noastre va va pennite sa apreeiati daca ati asimilat in
intregime materialul prezentat pana acum. propozitiile de mai jos in franceza apo! eititi-le cu
voce tare:
Marc va incetini la interseetie deoarece
esce prudent.
Nu vreau sa fiu la volan, sunt
prea obosita.
Paul este un peticulos, el merge
cu toatil. viteza.
Aten{ie! Sun! pietani care traverseaza strada.
Care din noi are priotitate in aceasta intersectie?
Pentru ell. circuli rara permis de eonducere,
vei plati 0 contraventie mare.
acestui Mercedes nu a respectat
prioritatea de dreapta.
Cand v-ati luat permisul de condueere?
Nu opti! Nu se poate stationa aiei.
De ee nu ati franat la culoarea
Nu VOt fi niciodata prudenti, circula mereu
eu viteza mare.
Am incetinit m-am oprit in fata garii.
Ieri am vazut in aceasta curba un agent de circu!atie.
EI va fi aiei maine.
Dupa intersectie 0 yeti lua la stanga,
de acord?
Cu ce viteza se poate circula pe autostrada
in Franta?
E al tau acest Renault nou?
Vei fi fiule!
Vom ti mul\umiti de Fiatul 126? ered ea da.
> Marc ralel1lira au carre/our parce qu'il
est prudent.
>Je ne vellX pas etre au volant, je suis
trop fatiguee.
>Paul est un chauffeur dangereux, iI va
atoute vitesse.
>A1ten!ioll! JJ y a des pietOllS qui tmversent la rue.
>Qui de nous a la prioritc ace carrefour?
>Parce que tu raules sans permis de conduire
tLl payeras une eontr"vention 6levee.
>Le chautfeur de celte Mercedes n'a pas respecte
b priorire ;l droite.
>Quand aveZ-VOLlS passe votre pemlis de conduire')
t'arrCte pas! On ne pellt pas stationner iei.
>Pol\l'quoi n'avez vom pas freine au feu rouge?
>lb ne seront jamais prudents; ils roulent
toujours aloute
>rai ralenti d jc me suis arrete devant la gare.
>Hier j'ai Vll un age!){ de police ace virage.
Demain iI y sera aus!;!.
>Apres le carrefour vous tOLlrnerez agauche,
d'accord')
>A quelle vitesse peut-on fOuler sur 1'autorollte
en France?
>Ccst ,I toi, cettc nouvelle Renault')
>Tu scras chauffeur, mon fils!
>Est-ce que nous serons contents de la Fiat 126?
Je emis que oui_
LECTIA INTA.I - PARTEA A nOVA
Partea a doua a primei leclii ineepe prin recapitularea cuvintelor introduse in cea de-a doua parte a
lectiei 1 din cursul "Franceza pentru incepatori".
A. Completati propozitiile cu urmatoarele substantive:
1.la femme 2.I'homme 3. I'opera 4. Ie theatre S.le cinema
6.1'appartement 7.l'hote1 8. 9. Ill. chambre
Am cumparat acest apartament
acum doi ani.
o femeie frumoasa a intrat in gradina.
EI vrea sa ne arate camera lui.
Sa mergem in seara asta la cinema!
- Nous avons achete eet >appartement
il y a deux ans.
- Dne belle >femme est entree dans Ie jardin.
- II veut nous montrer sa >chambre.
- Allons au >einema ce soif!
Nu-mi place muzica ca atare nu merg - Je n'aime pas la musique alors je ne vais pas
Is opera. a>I'opCm.
ii bine pe actorii
teatrului nostru?
Cred ca fiul tau frecventeaza
o moderna.
- Est-ce que tu connais bien les acteurs
de notre >theatre?
- Je crois que ton fils frequente
>une ecole moderne.
Noi yom locui intr-un hotel de lux la Paris. - Nous habiterons dans >un hOlel de luxe it Paris.
Peste 0 ora iI vei vedea pe omul
despre care vorbesc.
- Dans une heure tu verras >I'homme
dont je parle.
B. In exerciiiul urmator completaii propozitiile cu cuvintele care lipsesc:
EI ne aratfi un apartament.
Ei locuiesc intr-un hotel de lux.
- 11 nous montre >un appartement.
>115 habitent dans >Un hotel de luxe.
$coala eopiilor mei nu este departe de aiel. - >1.' eeole de mes enfants se trouve pas loin d'ici.
Ne place cinematografia franeeza.
Ei intra intr-un cinema de la periferia
Parisului.
Sa intram in camera din stanga.
Omul pe care iI viziteaza
opera nostru.
0 femeie care intra 111. teatm
eu un barbat.
Ei lucreaza intr-o
- >\TOllS aimons >Ie cinema
- lis >enrrent dans un cinema de la banlieue
de Paris.
Entrons dans >Ia chambre it gauche.
>L'homme que tu connais visite
>]'opcra de notre ville.
- Tu regardes >Une femme qui entre avec
>un homme dans Ie theatre.
- >l1s travaillent dans >une ecole.


Vom introduce acum cuvinte noi. Cititi-lecu voce lare traducerea
lor In ramana:
la cause >[la kaz] - cauza
la securite >[la sEkURitE] - siguranta
I'alcool (s.m.) >[lalko:l] - alcoolul
Ie reflexe
>[[0 REfleks] - reflexul
I'influence (s.f.) >[leflUas] - influenta
la condition >[Ia kodisio] canditia
I'endroit >[ladR"a] -Iocul
Ie passage doute >[10 pasaj klutE] - trecerea de pietoni
1a faute >[la fat]
Ie verglas >[10 veRgla] - poleiul
Sa citim inca a data cuvintele nai, dar Intr-o alta ordine:
la condition >[Ia kodisio] - conditia
l'alcool (s.m.) >[Jalko:l] - alcoolul
Ie passage doute >[10 pasaj klutE] - trecerea de pietani
l'intluence (s.f.) >(leflUas] - influenta
la faute >Ila Cot]
la securite >[Ia sEkURit] - siguranta
l'endroit >[ladRUa] -Iocul
Ie verglas >[10 veRgla] - poleiul
Ie rcflexe >[10 REfleks] - reflexul
la cause >[Ia koz] - cauza
Vom introduce acum cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare ~ i wmliriti traducerea
lor in romana:
la cause
>[Ia koz] - cauza
la securite
>(Ia sEkURitE] - siguranta
I'alcool (s.m.) >[lalko:l] - alcoolul
Ie reflexe
>(10 REfleks] - reflexul
I'influence (s. f.) >(leflUis] - influenta
la condition >[Ia kodisio] - conditia
I'endroit >[ladR
U
a] -locul
Ie passage cloute >[10 pasaj klutE] - trecerea de pietoni
la faute >[la fot] - g r e ~ e a l a
Ie verglas >[10 veRgla] - poleiul
sa. citim inca 0 data cuvintele noi, dar intr-o aIta ordine:
la condition >[la kodisio] - eonditia
l'a1cool (s.m.) >[lalko:1] alcoolul
Ie passage c10ute >[10 pasaj klutE] - treeerea de pietoni
l' infl uenee (s. f.) >[leflUas] - influenta
la faute
>(la fat] - g r e ~ e a l a
la securite >[ 1a sEkURi tE] - siguranta
I'endroit >[ladRUa] -Ioeul
Ie verglas >[ 10 veRg1a] - poleiul
Ie reflexe
>[ 10 REfleks] - reflexul
lacause
>[Ia koz] - cauza
Sa folosim cuvintele noi in propozitii alaturi de cuvinte care va sunt deja cunoscute. Cititi cu atentie
propozitiile de mal jos, retinand traducerea lor in Iimba romana:
QueUes sont les causes de cet accident?
Qui est responsable?
Tu es en securite chez nous.
II ya souvent des accidents aeet endroit.
Ne bois pas d'aleool, c'est trop dangereux
au volant!
Ce chauffeur est sous I'influence de l'a1coo!'
II faut traverser la chaussee sur
Ie passage doule.
On dit que les femmes au volant
n'ont pas de reflexes.
Attention au verglas!
Estee que les conditions mett':orologiques
sont boones?
Sa retinem:
- Care sunt cauzele acestui accident?
- A cui este
- in siguranta la noi.
- in aeest loc sunt adesea accidente.
- Nu bea alcool, este prea periculos
la volan!
- Acest este sub influenta alcoolului.
- Trebuie sa traversam strada pe
trecerea de pietoni.
Se spune ea femeile la volan
nu au reflexe.
- Atentie la polei!
- Conditiile meteorologice
sunt bune?
eire en securite
les conditions meleorologiques
>[ etR asEkURitE] - a fi in siguranta
>[1 k6disiil mEtEoRolojik] - conditiile meteorologiee
Cititi apoi traduceti propozitiile de mai jos in romana:
Celli} qui a bu de I'alcool, ne peut pas etre
au volant.
L'endroit dont tu me parIes, est-il pittoresque?
Marc n'a rien fait, c'est rna faute!
N'allons pas en voiture, il y a du verglas!
Ce sont les pietons qui ant la priorite sur
Ie passage cloute.
Le professeur a une grande influence sur
ses etudiants.
Dans ces conditions notre travail sera trop dur.
As-tu de bons reflexes sur la route?
Quand mon pere est au volantje suis en securite.
Nous ne connaissons pas les causes
de eet accident.
>Cine a ball! alcool nll se poate urea la volan.
> Locul cJcspre care imi este pitoresc?
>Marc nu a facll! nimic, este vina mea!
>Sa nu mergem Cll esle polei!
> Pietonii Sllnt cei ce au priori tate pe
lrccerea de pietoni.
>Profesorul are 0 mare intluenta flsllpra
studcntiJor sai.
> in aceste conditii munca MaSlra va fi prea dura.
>Ai rc/lcxe bune pe
>Cand este la volan latal mell sunt in siguran(ll.
>Nu cauzeJe
accstui accident.
Este timpul sa ne imbogatim vocabularul eu noi adjective.
Cititi Propoziliile de mai jos, in care adjectivele sunt marcate prin caractere fiind atenti la
traducerea lor in romana:
L'homme au volant doit toujours
etre responsable.
Le pieton qui traverse la rue
au feu rouge est
tres imprudent.
Tu es fou! Aller atoute vitesse
quand il y a du verglas!
Elle est folie de lui.
Les jeunes sont souvent
irresponsables.
La securite de votre enfant
sera assuree.
>[Iom 0 vola dUa lujuR
etR Rcsposabl]
>[10 piEtii ki traveRs
la RU 0 tD Ruj
e tRezepRGJii]
>[IU c fu I alE a tut vites
kiitilia dU vcRgla]
>[el c foJ dO lUi]
> [IE jO:n s6 suva
iResposabl)
> r la sEkURitE dO votR at'i
sORa asURE]
- Barbatul care conduce trebuie
sa fie mereu responsabil.
- Pietonul care traverseaza strada
pe culoarea
este foarte imprudent.
- nehun! Sa mergi cu toata
viteza cand este polei!
- Ea este nebuna dupa el.
Tinerii slint adesea
iresponsahili.
- Siguranta copilului
dumneavoastrii va fi asigurata.
lata adjective noi. Sii Ie citim cu atentie:
responsable >[ - rcsponsabil
irresponsable >l iResposabl] - iresponsabil
fou, fous >[ful - nebun, nebuni
folIe, folIes >[folJ - nebuna, nebune
imprudent >[epRlJda] - imprudent
imprudente >[erRUdat] - imprudenU\
assure, -e >[asUREJ - asigurat, asigurata
Cititi propozitiile de mai jos traduceti-Ie In ramana:
Votre succes est assure depuis longtemps.
Je ne peux pas etre responsable de tout.
Pourquoi es-tu si imprudente?
Les bonnes conditions de ton voyage
seront assurees.
Paul est irresponsable; it va atoute vitesse
dans les virages.
Ces sont fous de sport.
Je suis folIe de toi, Pierre.
> Succesul dumneavoastrii csle asigurat de mult timp.
> Nll pot Ii responsabiI pentru tot.
> Dc ce atflt de imprudcnta?
> Bunde condi\ii ale calatoric; tale
vor fi asigLlrate.
> Paul cstc iresponsahil; ell11erge in curbe
eu toata viteza.
> baic!i sunt inneblllli!l dupa sport.
> Sunt nebuna dura tine, Pierre.
in exercitiul urrnator completati propozitiile cu cuvintele care lipsesc. Cititi elar eu voce tare
fiecare propozitie completata:
Nu beau alcool cand sunt la volan.
Vei fi responsabil de aeest accident.
in timpul excursiei noastre siguranta
persoanelor nu a fast asigurata.
Pierre este nebun dupa muzica modema.
Cn aeeste conditii meteoroJogice trelmie
sa fii foarte prudent.
Acest este iresponsabil, se vede
ca este sub influenta alcoolului.
Este dumneavoastra, domnule,
nu aveti reflexe bune sunteti imprudent.
in acest lac trebuie sa aveti grija la potei.
De ce nu traversati strada pe
treeerea de pietoni?
- Ie ne bois pas >d'alcool quand je suis >au volant.
- Tu seras >responsable de cet accident.
- Pendant notre excursion >Ia sccurite
des personnes n'a pas ete >as8uree.
- Pierre est >fou de musique moderne.
Dans ces >condirions
il faut etre tres prudent.
- Ce chauffeur est on voit
qu'il est sous >I'influence de I'alcoo!.
- C'est votre >faute, Monsieur,
vous n'avez pas de bons reflexes et etes imprudent.
- Aeet >cndroit il faut faire attention au >verglas.
- Pourquoi ne traversez-VQUS pas la chaussee sur
>lc passage cloutc'!
Un verb neregulat, conduire, este legat de subiectulleetiei noastre.
conduire >[kiidUiR]
a conduce
Sa vedem care sLmt formele sale in propozitiile de mai jos. Cititi-le eu voce tare c1ar. Fiti atenti [a
tradueerea in limba ramana;
Ie ne veux pas conduil"e
ta voiture.
Quand je conduis
je ne bois pas d' alcoo!'
Tu conduis )'entreprise
de ton pere.
Cette route conduit au village,
Nous. les adultes,
nous conduisons
les affaires de nos enfants.
> [j0 nO vO pa k6dUiR
fa vUatUR]
> [ka jO k6dUi
jO 110 hUa pa dalko:l]
> [tU kodUi liHROpRiz
dO to peR]
> fset Rut koJUi 0 viJaj]
> [nulezadUlt
kodUizo
1czafcR dO noziita]
- Nu vreau sa-ti conduc

- Cand conduc
nu beau alcool.
- Tu conduei intreprinderea
tatalui tau.
- Acest drum duce in sat.
Noi, adullii,
dirijam
aCliuniJe copiilor
VOUS conduisez bien, Monsieur? > [Vll k6dUi7E biil mOsiOJ - Condueeti bine, domnule?
Les jeunes chauffeurs
ne conduisent pas prudemment
et c'est la cause de beaucoup
d'accidents.
Ie I'ai conduit a1a maison.
N'aie pas peur!
Ie conduirai prudemment.
Ie suis fatigue.
C'est toi qui conduiras.
Sa retinem expresiile:
conduire prudemment
avoir peur
n'ale pas peur!
> [IE jO:n
nO kodUiz pa pRUdama
e se la koz dO boku
daksidii]
> [jO IE k6dUi a la mezo]
> [nE pa pO:R
jO k6dUiRE pRUdamii]
> [jO sUi fatigE
se t"a ki kodUiRa]
>[kodUiR pRUdama]
>[avua:R pO:R]
>[nE pa pO:R]
- tineri
nu conduc cu prudenta
aceasta este cauza multor
accidente.
- L-am condus acasa.
- Nu-ti fie teama!
Voi conduce prudent.
- Sunt obosit.
Vei conduce tu.
- a conduce prudent
- a-i fi teama
- nu-ti fie teama
Sa exersam folosirea verbului conduire in Cititi mai intai apoi traduceti propozitiile de
mai jos in ramana:
Pouvez-vous me conduire chez Paul?
Elle n'a pas de bons reflexes,
alors elle conduit mal.
Qui de vous conduit Ie plus prudemment?
Dimanche elle a conduit sa mere aI'eglise.
N'aie pas peur, nous ne conduisons pas vite!
Ie te conduirai avec plaisir.
Paurquoi avez-vous peur?
Ils conduisent vite, mais tres bien.
>Puteti sa rna conduceti la Paul?
>Ea nu are ref1exe bune,
deci conduce pros!.
>Care dintre voi conduce cd mai prudent?
>Duminica ea condus mama Ia biserica.
>Nu-ti fie teama, nu conducem repede!
>Tc voi conduce eu plaeere.
>De ce va este teama?
>Ei conduc repede, dar foarte bine.
in exercitiul urmator yeti putea recapitula legate de conjugarea verbului cDnduire.
Completati spatiile libere cu fanna patrivita a verbului. Nu uitati sa cititi clar fiecare propozitie
completata.
De dind conduce Paul micul sau Fiat?
Nu pot sa 0 conduc pe Jeanne la tine acasa.
Am dus aceasta afacere pana la capat.
- Depuis quand Pierre >conuuit-il sa petite Fiat?
- Ie ne peux pas >conduire Jeanne chez toi.
- J'ai conduit cette affaire ala fin.
Vei conduce ell prudenta? Ne este frica.
Nu-mi este frica de un accident, deci
eonduc cat mai repede posibil.
Condu-l la doctor.
Ce iti place sa eonduci?
NOlil mell Mercedes.
Dumneavoastra conduceti aeeas!a uzina,
domnllle?
- Conduiras-tu prudemment? Nous avons peUT.
- Je n'ai pas peUT d'un accident alors
je >conduis Ie plus vite possible.
- chez Ie medecin!
- QueUe voiture aimes-tu >conduire?
Ma nouvelle Mercedes.
- C'tst vails qui> conJuiscz toute eette usine,
Monsieur?
lata uhimul exercitiu al primei lectii in care yom insera intregul vocabular -\Ii gramatica. Exercitiul
corect rezolvat va fi dovada muncii dumneavoastra Daca aveti indoieli, este semn ca
trehuie sa reveniti asupra unor anumite parti ale materialului, inainte de a trece Ja a doua lectie.
Traduceti in limba franceza:
Cine s-a oprit in acest lac pericu1os?
Nu poti conduce pentru ca ai baut alcool.
Fiul nostru va fi mereu prudent.
El se teme de orice.
Condu eu prudenta pentru ea este polei!
Cu ce viteza se poate circula in interseqie?
Nu Voi intreba agentul de circu1atie.
Cine nu are retlexe bune
nu poate conduce 0
Cauza acestlli accident este
alcoolul viteza prea mare in curba.
$oferii din satlll nostru ea
nu poti stationa in acest loc.
Nu iti vei lua permisul de conducere pentru eli
un am iresponsabil.
Noi nu am respectat prioritatea de dreapta.
Este dumneavoastra ca atare
veti plati 0 contraventie.
Nu ai vazut pietonii pe trecere?
>Qui s'est arrete acet endroit dangereux?
>Ttl ne peuxpas conduire parce que ill as btl (de I'alcool).
>Notre fils sera t01Uours prudent.
>11 a peur de tout.
>Conduis prudemment paree qu'D y a du verglas!
>A quellc vitesse pellt-on rouler au canefom?
>Je nc sais pas. Je demanderai al'agent de police.
>Qui n'a pas de bOllS reflexes
ne peut pas conduire une voiture.
>La cause de eet aecid.:nt est eonnue:
I'alcool et une trap grande vitesse dans le virage.
>Lcs chauffeurs de notre village savent
qu'on ne pellt stationner it eel endroil.
>Tu nc passeras pas ton pennis de eondllire parce que
tu es un homme irresponsable.
>NOllS n'uvons pas rcspectc 1a priorite adroite.
>C'est votre faute, alars
VOllS paycrez llne contravention.
>Tu n'as pas \ill lcs picrons au passage c!oute'J
Sunteti nebun, domnule!
Nu ati oprit la culoarea
Cine va fi la volanul acestui Renault?
Siguranta persoanelor va fi asigurata.
Un responsabil va incetini
la 0 curba periculoasa.
Cu ce viteza. circulam?
la pericol nu mai merge
cu toata viteza!
Paul a fnlnat in fata unui pieton imprudent.
Vom traversa la culoarea verde.
Sa acum este culoarea galbena.
De ce fiU ai luat-o 1a stanga?
Femeia de la volan este
sub influenta alcoolului.
lama eonditiile meteorologice sunt
adesea nefavorabile.
Sa ineetinim sa oprim h10ga aceasta statie!
Nu-ti fie teamii., eu noi vei fi in siguranta!
Ei sunt nebuni dupa ea.
> Vous etes tOll, Monsieur!
> Vous ne vous etes pas arrete au feu rouge.
> Qui sera au volant de cette Renault?
> La seellrite des personnes sera assurce.
> Un chauffeur responsable ralentira
au virage dangercllx.
> A queUe vitesse roulons-nous?
> Pense au danger et ne va plus
it toute vitesse!
> Paul a freine devant un picton imprudent.
> NOllS traverserons la chaussee au feu vert.
> Atlendons, maintenant noliS avons Ie feu orange.
> Pourquoi n'as-tu pas tourne agauche?
> Cette femme au volant est
sous I'influence de !'alcooJ.
> En hiver les conditions meteorologiques sont
souvent mauvaises.
> Ralentissons et arretons-nOllS acote de la station!
> N'aie pas peur, avec noliS tll en securite!
> lis sont fous d'el1e.
La cititi clar, ell voce tare grupurile de cuvinte care au in comun sunet:
rO:J - Je chauffeur, Ie jeune, avoir peur
[e] - la vi tesse, Ie pennis de conduire, respecter, Ie reflexe
[E] - Ie picton, la priorite,la securite, Ie passage cloute
rii] - Ie volant, l'agent, l' influence, ralentir, imprudent
[c] - l'influence, imprudent
[0] - Ie pieton, conduire, la condition, responsable
[U] - la securite, I'influence, imprudent, assure, prudemment
[u] - Ie carrefour, cloute, fOll, rouler, toumer
[j] - I'agent de police, Ie virage, Ie passage cloute
RECAPITULAREA LECTIEI 1
1.1. Ati intaJnit urmatoarele expresii, legate de conducerea automobilului:
etre au volant
a11er atoute vitesse
respecter la priorite it. droite
passer son permis de conduire
etre en securite
- a fi 1a volan
- a merge cu toata viteza
- a respecta prioritatea de dreapta
- a - ~ i lua permisul de conducere
- a fi in siguranta
1.2. Marcile de m a ~ i n i sunt insotite de articolul feminin "Ia":
la Fiat
la Mercedes
la Renault
1.3. S-au introdus unnatoarele adjective:
fou, fous
foIle, folles
responsable
irresponsable
imprudent, e
assure, e
atmospherique
- Fiat
- Mercedes
- Renault
- nebun, nebuni
- nebunii., nebune
- responsabil, -ii.
- iresponsabil, -a
- imprudent, -a
- asigurat, -a
atmosferic, -a
1.4. Ati invatat timpul viitor (futur simple) al verbului auxiliar eire:
je serai
tu seras
iI, elle, on sera
- eu voi fi
- tu vei fi
- el/ea va fi
nous serons
vous serez
ils, elles seront
- noi vom fi
- voi yeti fi
- ei, ele vcr fi
1.5. Am intredus verbul neregulat conduire. lata formeIe sale la prezent:
je conduis
tu conduis
iI, elle, on conduit
Passe compose:
Futur simple:
nous conduisons
vous conduisez
ils, elles conduisent
j'ai conduit
je conduirai
TEMA PENTRU ACASA 1
A. Traduceti propozitiile de mai jos in limba romana:
Je suis folie de notre professeur.
2. Le verglas est la cause de beaucoup d'accidents de voitures.
3. Le chauffeur qui boit de I'alcool est irresponsable.
4. C'est ta faute. Tu as TOule atoute vitesse.
5. Elle sera belle, rna nouvelle Mercedes.
B. Traduceti propozitiile de mai jos in limba francezli:
I. inaintea trecerii de pietoni!
2. Este asigurata siguranta persoanelor?
3. Void ca acest este sub influenta alcoolului.
4. Nu se poate stationa aiel, atunci vom plati 0 contraventie.
5. De ce nu ai fninat la culoarea
C. Corectati din propozitiile de maijos. in fiecare propozitie exista 0
I. Elle a arrete au feu rouge.
2. Est-ce qu'on peux stationner ici?
3. Tu as freiner trop tard.
4. Paul te conduirai.
5. II faut montrer Ie permis de conduire de I'agent de police.
LECTIA 2 PARTEA {NTAI
Incepem prin recapitularea vocabularului introdus in prima parte a lectiei 2din cursul noslru "Franceza
pentru incepatori".
A. Completati propozitiile de mai jos Cll unul din unnatoarele substantive apoi cititi cu voce tare
propozitiile completate:
I. la rue 2. I'usine 3. Ie musee 4. I'edifice 5. 1a voiture
6.l'autobus 7. la porte 8. la fenetre 9. Ie 10. la fille
Am V3.zut un accident pe strada.
Paul va lucra in uzina tatillui sau.
Noi vrem sa vizitam intregul muzeu.
Muncesc intr-o c1<idire modema,
la a1 cincilea etaj.
Care este parerea ta despre
domnului Duval?
Autobuzul 124 in fata
muzeului.
- J'ai vu un accident dans >Ia rue.
- Paul travaillera dans >I'usine de son pere.
- Nous voulons visiter tout >Ie mllsee.
- Je travaille dans >un edifice moderne.
au cinquieme etage.
- Quelle est ton opinion sur>la voiture
de Monsieur Duval?
- >L'alltobus 124 s'arrete devant
I'entree du >musee.
L-am viizut prin fereastra camerei mele. - Je I'ai vu par >la fenctre de rna chambre.
Cunosc un baiat foarte simpatico
Jean a invitat 0 fata la restaurant.
- Je connais >un tres sympathique.
- Jean a invite >une fille au restaurant.
B. In exercitiul urmator veti recapitula regulile formarii pluralului articolelor substantivelor.
Transforma!i propozitij]e de mai jos folosind forma de plural a substantivelor in italice.
atenli la terminatiile verbelor care ele se schimba in anumite cazuri:
Privesc 0 tanara care intra intr-un
restaurant.
Privesc tinere care intra intr-un
restaurant.
- Ie regarde une fille qui entre dans
un restaurant.
> .Ie regarde des filles qui entrent dans
lin restaurant.
imi arati tata-Iui tau.
imi arati tatalui tau.
Noi am vizitat un muzeu la Paris.
Noi am vizitat muzee la Paris.
Barbatul pe care prezinti lucreaza
la opera.
Barbatii pe care mi-i prezinti lucreaza
la opera.
Un b<iiat 0 fam privesc pe fereastra.
baieti fete privesc
pe fereastrA.
- Tu me montres la voiture de ton pere.
> Tu me lllontrcs les voiturcs de Ion pete.
- NOlls avons visite un museea Paris.
- NOLlS <lyons visitc des lTIllSCeS aParis.
- L 'homme que tu me presentes travaille
Ii I'opera.
> Les hommes que ttl mc prcsentes tfavaillent
it l'opera.
- Ungl1JFon et {Joe jjJje regardenr par 1a fenetre.
> Des gan;ons ct des flUes rcgardent
par la fenetre.
C. lata inca un exerciliu de recapitulare a adjectivelor. Completali spatiile libere din frazele de
mai jos ell forma adecvata a adjectivului:
Fiiea doamnei Dupont este deja mare.
Camera mea este mica,
dar salonul nostru este foarte mare.
Pe aceasta strada nu exista case mario
- La fille de madame Dupont est deja >grande.
- Ma chambre est >pctite,
mais notre salon est tres >grand.
Dans cette rue il n'y pas de >grandes maisons.
Marie are 0 pisica mica doi caini man. - Marie a un >pelit chat et deux >grands chiens.
Vizitez eu Paul aceasta c1adire mare.
din satul nostru sunt mici,
dar la voi in sunt mari.
- Je visite avec Paul ee >grand edifice.
- Les ecoles de notre village sont >petitcs.
mais chez vous, en ville elles sont >grandes.
Vom introduce acum materia noua. Cititi eu voce tare clar substantiveIe
de rnai jos familiarizati-va eu traducerea lor in romana:
-I'achat (s.m.) - obiect cumparat,
achizitie
- Ie vendeur >[10 viidO:R]
vinzatorul
- Ie patron >[10 patRil] - patronul
- Ie commerqant >{ JO kO/llcRsii] - comerciantul
-I'article >[laRtikll - articolul
- Ie rayon
>[10 Rciii] - raionul
-lataille >[la tail - tali a
Ie VClement >00 vetma] - haina
- Ie supermarehe >[10 - supennarketul
-Ie service >[10 seRvisJ - serviciul
- la librairie >[la libReRi] Jibraria
- la reclamation
>[la REklarnasio] - reclamatia
Sa citim inca 0 data substantive intr-o ordine diferita:
-Ie service >[10 seRvis] - serviciuJ
- 1'article >[laRtikl] - articolul
- Ie vetement >[10 velma] - haina
-Ie rayon >[10 Reio] - raionul
- la reclamation >[Ia REklamasio] reclamatia
- Ie supermarche >[10 - supennarketul
-Ie patron >[10 patRol - patronul
-Ie vendeur >[10 viidO:RJ - vinzatorul
- Ie commen;:ant >[10 komeRsa] - comerciantul
-Ia taille >[la taij -talia
- J'achat (s.m.) - obiect cumparat,
achizitie
- la Iibrairie >[la libRcRi] -Iibraria
Vom fo10si aeum cuvintele noi in propozitii. Cititi cu voce tare clar propozitiile de mai jos
retineti traducerea lor in romana:
Oil avez-vous fait vos achats, Madame?
Ce vendeur m'a vendu du beurre
pas frais.
Je prefere cette vendeuse ace vendeur.
Je te presenterai amon patron.
Le contact avec la patronne est difficile.
QU'est-ce que tu veux faire dans la vie?
Je serai
- Unde v-ati facut cumparaturile, doamna?
- Acest vanziitof mi-a vandut un unt
ce nu este proaspat.
- 0 prefer pe aceastli. vanzatoare acestui vanzator.
- Te voi prezenta patronului meu.
- Contactul cu patroana este dificil.
- Ce vrei sa faei in viatli.?
- Voi fi comerciant.
Dans ce magasin elle a achete beaucoup d'articles ' Din acest magazin ea a cumparat multe articole
de luxe. de lux.
Pouvez-vous me dire Madame, au se trouve
Ie rayon des articles de menage?
- Puteti sa-mi spuneti, doamna, unde se
raionul de articole de menaj?
De queUe taille es-tu? Je suis de taille moyenne. - Ce talie ai? Am talie mijlocie.
Notre fils ne porte que des vetements de sport.
Mon mari croit que les vetements pour dames
sont chers.
Anne est allee au supermarche pour acheter
quelque chose amanger.
Nous sommes avotre service. Monsieur!
Mon ami achetera ce livre
dans la Iibrairie acote.
Est-ce que je peux faire une reclamation?
- Fiul nostru nu poarta decat haine sport.
- So!u1 meu crede ca hainele de dama
sunt scumpe.
- Anne s-a dus la supermarket ca sa cumpere
ceva de mancare.
- Suntem 1a dispozitia dumneavoastrii, domnule!
- Prietenul meu va cumpa-fa aceasta carte
din Iibrafia de alaturi.
- Pot face 0 reclamatie?
Sa retinem cateva expresii in care apar cuvintele noi:
etre de grande taille > [etR dO gRa:d tail - a avea talie mare
etre de petite taille >[etR dO p(O)tit tai]
- a avea falie mica
etre de taille moyenne
> [etR dO tai mUaien]
- a avea talie mijlocie
etre au service de ... >l erR 0 seRvis dO]
- a fi la dispozitia...
faire une reclamation >[feR Un REklarnasiii] - a face 0 reclamafie
Ie vetement de sport >[10 vetma dO sj)o:Rl
- hainele sport
Ie vetement pour dames
>[10 \'Ctmii puR dam]
- hainele de dam!
les articles de menage
>[ IczaRtikl dO mEnaj]
- articolele de menaj
adjectivul:
- moyen
- moyenne
>{muaie]
>{muaien]
- mijlociu
- mijlocie
lata forma feminina a substantivului "Ie vendeur":
- Ie vendeur
- la vendeuse
>{IO viidO:R]
>{Ia vadOz]
- vftnzator
- vanzatoarea
Completati in propozitiile de mai jos cuvintele care Iipsesc apoi cititi-1e clar ell voce tare:
in acest hotel serviciuJ este excelent.
Caut raionul de imbracaminte de dama.
Nu aveti rachii de talie mijlocie?
Acum trei saptamani am racut 0 reclamatie
nu am primit raspuns.
Proprietara casei noastre
este 0 femeie rea.
Ea vrea sa fie vanzatoare intr-un
magazin de lux.
Cine este patronul acestui magazin?
Ce eumparaturi trebuie sa facem
la supermarket?
Comerciantii din acest sat vand scump.
Pre\urile articolelor de menaj vor fi
mai ridicate.
Voi cauta cea mai mare librarie din
- Dans cet hotel >Ie service est excellent.
- Je cherche >Ie rayon des vetements pour dames.
- Vous n'avez pas de robes de >taille moyenne?
- II Ya trois semaines j'ai fait >une reclamation
etje n'ai pas de reponse.
- >La patronne de notre maison,
est une femme mechante.
- Elle veut etre >vendeuse dans une
boutique de luxe.
Qui est >Ie patron de cette boutique?
- Quels >achats faut-il faire au
>supermarchc?
- >Les eommen;ants de ce village vendent cher.
- Les prix >des articles de menage seront
encore plus eleves.
- Je chercherai la plus grande >Iibrairie de la ville.
Sa citim cu voce tare propozitiile de mai jos, fiind atenti la cuvintele care sunt sa urmarim
traducerea lor in Iimba romana:
Paul et Marc ant Ie meme patron.
Je suis de la meme taille que toi.
Naus faisons les achats chez
les memes commeryants.
Marie porte les memes robes que
I'annee demiere.
Paul Marc au patron.
- Suntem de talie.
- Noi facem eumparaturile la
comercianii.
- Marie poarta rochii ca
anu! trecut.
in propozitiile de mai sus am introdus adjectivele demonstrative de identitate (adjectifs indefinis):
"Ie meme" -
"1a meme" -

"les memes" -
Pronuntia cuvantului "meme" este identica in toate formele sale: >[metn]
Pentru a fixa noile forme ale adjectivelor demonstrative de identitate completati frazele urrnatoare
apoi citi(i-le clar, ell voce tare:
Noi cumparam mereu articole.
Am parere ca tine despre tineret.
Toata lurnea are probleme.
Ce cumperi?
lucru ca tine.
Noi locuim tot in apartament.
Ea imi spune mereu lucm.
- Nous achetons toujours > les memes articles.
- J'ai >la mcme opinion que toi sur la jeunesse.
- Tout Ie monde a >Ies memcsproblemes.
A Qu'est-ce que tu acbetes?
>La mcme chose que toi.
- Nous habitons toujours > Ie meme appartement.
- Elle me dit toujours >la meme chose.
in frazele urmatoare vom folosi verbele pe care Ie deja, la prezent 1a vii tar simplu.
Pentru a va atrage atentia Ie-am marcat eu litere
Aceste verbe schimba radiicina la viitor simplu dar pastreaza terminatii ea verbele
regulate: -ai, -as, -a, -ons, -ez, -onl
Cititi frazele de mai jos fiti atenti 1a traducerea lor in ramana:
Je fais mon devoir, tu feras Ie tien
plus tard.
Tu vas au cinema ce soir, moi,
j 'irai demain.
11 peut sortir eet apres-midi,
elle pourra sortir samedi.
Nalls savons ce poeme par creur,
vous ne Ie saurez jamais,
Nos parents viennent chez nous aNoel,
les votres viendront Ie Jour de I' An.
>flU fDRa]
>[jiREJ
>[el puRal
>l \'ll soREl
>fil vicJRoJ
- Eu imi fuc tema, tu ti-o vei face pe a ta
mai tarziu.
- Tu mergi in seara asta la cinema,
eu voi merge maine.
- EI poate in aceasta dupa-amiaza,
ea va plltea sambiita..
- Noi acest poem pe de rest,
voi nAo sa-1 niciodata.
- Parintii yin la noi de Craciun,
ai vor veni de Anul NOll.
Tu as vu Marc? Je Ie verrai aussi. >rjO vc:RE]
Nous voulons voyager maintenant >Inu vuJR6]
et nous voudrons encore voyager aI'avenir.
Vous un chat, moi, j'aurai un chien. :>[joRE]
- L-ai vazut pe Marc? eu il voi vedea.
- Noi vrem sa calatorim acurn
yom vrea sa calatorim pe viitor.
Voi aveti 0 pisica, eu voi un caine.
Sa retinem:
a]'avenir >[a lavniR] - in vii tor
lata 0 serie de verbe neregulate, pe care Ie deja, care schimba fonna la timpul viitor
simplu:
.&esent Eutuuimple
faire - a face je fais je ferai >(jO fORE]
aller - a merge je vais j'irai >(jiRE]
pouvoir - a putea je peux je pourrai >(jO puRE]
savoir
- a
je sais je saurai >[jO soRE]
veniT - a veni je viens je viendrai >[jO viedRE]
voir - a vedea je vois je verrai >[jO veRE]
vouloir - a vrea je veux je voudrai >[jO vudRE]
avoir - a avea j'ai j'aurai >fjoREl
Pentru a va fixa fonnele verbelor de mai sus, cititi cu voce tare apoi traduceti urmatoarele propozitii:
La semaine prochaine nous aurons
plus de temps Iibre.
Demain je saurai ton secret.
NOlls viendrons chez vous cet apres-midi.
Qu'est-ce que tu feras aI'avenir?
Irez-vous avec nous en vacances'?
Ce soir j'irai au cinema.
Ce petit garcon ne pourra pas regarder
Ie film pour les adultes.
II voudra me voir a7 heures.
Mais il ne me verra pas.
> Saptamana viitoarc vom avca
mai mult timp liber.
> Maine iti vui secn::lul.
> Vom veni la voi in aeeasta dupa-amiaza.
> Ce vei face pc viitor?
> Veti merge eu noi 'in vaean\a'?
> in scam asta voi mcrgl: la cinema.
> Acest baielel nu va putea sa se uite la
tilmul pentrll adul\i.
> El va vrea sa ma vada la ora 7.
> Dar nu ma va vedea.
Sa verificam daca ati retinut bioe formele verbelor neregulate la timpul viitor simplu. Completati
propozitiile de mai jos cu fonna convenabila a verbului 1a viitor simplu apoi cititi cu voce tare
propozitiile completate:
Anul viitor noi vom merge in Franta.
Nu voi face treaba in locul tau.
Noi nu iti vom aranja camera.
Nu te voi mai vedea niciodata.
Veti putea duminica seara?
Prietenii vor veni peste 0 ora.
Aceste fete vor vrea sa mearga la discoteca.
Maine yeti acest poem pe de rost.
- L'annee prochaine nous >irons en France.
- Je ne >ferai pas ton devoir.
- Nous ne >femns pas ta chambre.
- Je ne te >o.'crrai plus jamais.
- >Pourrez-vous sortir dimanche soir?
- Nos amis >viendront dans une heure.
- Ces fiUes >voudront aller it. la discotheque.
- Demain vous >Saurez ce poeme par creur.
lata-ne la ultimul exercitiu al primei parti a lec!iei 2. Traduceti propozitiile de mai jos in
franceza apoi cititi-Ie cu voce tare:
EI va fi vanzator.
Noi vom avea patron.
Saptiimana viitoare voi face cumpariHuri.
Noi cumparam articole de menaj.
Maine mea va fi la dispozilia ta.
Trebuie sa serviciul!
Ele sunt de ta1ie mij1ocie.
Voi merge la raionu1 de haine de dama.
Vom face cumparaturi la supermarket
la eomercianti.
De ce talie este imbracamintea sport
pe care 0 cumperi pentru sotul tau?
Acest artical este prost, ea urmare
voi face 0 reclamatie.
E buna carlea asta? Nu. e bunicica.
Voi putea fi vanziitoare?
Vom merge in librarie.
Ma vei vedea pe viitor.
Copiii vor vrea sa se distreze
ea adultii,
> 11 sera vendeur.
> Nous aurons Ie meme patron.
> La scmaine prochaine je ferai les achats.
> Notls achctons les memes articles de menage.
> Demain ma voiture sera li. ton service.
> Ttl dois payer aussi Ie service!
> El1es sont de taille moyenne.
> I'irai au rayon des vetements pour dames.
> Nalls ferans des achats dans le meme supennarche
et chez lcs memes commen;ants.
> De quelle taille achetes-tu les vetements de sport
pour ton mari?
> Cet article est mauvais, alors
je ferai une reclamation.
> Ce livre, est-il bon? Non, moyen.
> Pourrai-je etre vendeuse?
> Nous viendrons dans la meme librairie.
> Ttl me verras aI'avenir.
> Les cnfants vOLldront avoir les memes distractions
que les adultes.
In final, cititi cu atentie cuvintele in care se repeta sunet:
[ i] moyen, Ie rayon
[s] Ie commen;;ant, Ie service, Ie supermarche
['L] - vendeuse, les aehats
[ - I'achat, Ie supermarche, acheter
[j] - Ie menage, jamais, j'irai
[EJ - j eferai, je pourrai
[c] - Ie Ie supermarche, Ie vetement, le rayon, Ie service, Ie meme, 1a librairie
[0] - je ferai, tu feras
LECTIA 2 - PARTEA A nOVA
Aceasta parte a lectiei nu introduce infonnatii noL 0 vom consacra citirii, acordind
atentie pronun{iei corecte, intonatiei aecentului. Casetele va vor ajuta in acest sens.
Tot in aceasta parte, intreaga materie - aiei incluzand vocabularul regulile grarnaticale - este
recapitulata in exercitii.
Vom incepe sa citim. Sage\ile ne aceasta munca. Ele detennina intonatia, iar vocalele marcate
cu caractere indica silaba cea mai accentuata din fiecare grup ritmic.
Les achats
/' /' /'
Dans notre quartier I il y a beaucoup de magasins, I mais moi, Ije fais mes achats au supennarche.
II C'est un grand maga-;ln Iau on peut tout II C'e::i II Ai'ors I j'y achete du P<tin,
/' /' /' /' /'
I du beurre, I de la farine, I des fruits I et aussi lies articles de menage. II II y a aussi I des rayons
/' /' /'
de vetements. II Le plus souvent, I ce sont des vetements de sport I que j 'achete I pour toute notre
II Quandj'ai besoin d'une-;:;;be I je v;;';s I au rayon des I pourd"ames. II Je suis
de taille moyenne,1 alors je trouve facilement lquelque chose pour moi. IIQuandje ne suis pas
/' /'
contente d'un achat I je fais une reclamation. II Dans notre supennarche I il Ya un petit bar, lou
/' /'
on peut prendre un cafe I ou une boisson froide. II
/' /' /'
Les prix au supennarche I ne sont pa.s eleves, I et les vendeuses

sont tres gentilles. II
Au volant
/' /'
Je suis fou de voitures! II J'adore rna belle Mercedes
/'
et Ie plus souvent Ije mule atoute vitesse.
/' /'
II Je sais que c' est dangereux, I mais moi, I j e ne serai jamais un chauffeur prudent. II J' aime la
/' /' /'
vitesse, I j'ain1e Ie danger! II Les personnes qui sont avec moi dans rna voiture I ant peur d'un
/'
accident. II Je ne fais pas attention au feu rouge, I je ne ralentis jarnais aux virages. II Je ne regarde
pas les I qui traversent la II J'aime l'alC:ol I etj'en bois II AP;;s Ije me mets
/'
au volant. II Je ne peux pas dire, I que je respecte la priorite adroite. II
Mal
'nten/'ant I' '. I'h' '1 II I " ,../f 'd d . II ../f ') II" I
je SUIS a oplta ... UI , J al eu un aCCl ent e vOIture. La cause. vallS a
. " II J' . d
A
'I :""1 . ,. 1 'd d)l
connalssez... al u payer une contraventIon tres c evee etJe n al p us mon perrms e con U1re.
II Que Ii 11
- Alors, on part. Qui sera au volant?
Pierre, c'est un tres bon chauffeur,
II conduit trop prudemment.
- Non, il est simplement responsable.
- Moi, je prefere aller a vitesse.
- Pierre n'ajamais eu d'accident de voiture.
- Et alors? II pent en avoir un aussi.
- rai peur de partir avec toi, Tu n'es pas responSJ'lbJe au volant.
- Tu as tort. Je serai Ires prudente, je m'arreterai au feu rouge, je ralentirai aux virages, je ferai
attention aux pielons,je respecterai la priorite adroite,je...
- On veTTa ...
- Tu verras. N'aie pas peur!
- Qu' est-ce 'tue tu acheles?
- Les memes articles de menage que toL
- De quelle laille es-tu?
- De [a meme taille que toi.
- Qu'est-ce que tu feras demain?
- La meme chose que je aujourd'hui.
lata ultimul exercitiu allectiei noastre. Traduceti in francezii propozitii:
Va fi vina tao
Nu veti merge cu toata viteza.
Vei face 0 reclamatie?
Veti fi atenti la polei?
la-o la stanga, pune frana!
> Cc ta faute.
> VOLIS n' ira pas atllute \'l(esse.
> Feras-tu line rcc larnatio!1')
> FerCZ-liOLIS allcnti'JIl all verglas?
> Tournc agauche, ralent is et frcint:!
in llcest lac nu veti putea stationa.
Nu voi fi niciodata la dispozitia tao
Sunteti nebuni?
Este 0 persoana eu talie mare.
Aceasta achizitie nu va fi necesara..
in Iibraria nOllstra sunt un vanzAtor
doua vfmzatoare.
Aveti retlexe bune III volan?
Renault-ul tau este 0 buna?
Bunicica.
Fiica mea este nebun! dupa. acest barbat
este sub intluenta lui negativa.
La aceastli viteza siguranta noastra
nu va fi pusa in pericol? (va fi asigurata)
Vom incetini in aceasta curba periculoasa.
Nu-ti fie teama! Nu vei plati contraventia.
Condu cu prudenta respectli.
prioritatea de dreapta!
Pietonii vor traversa strada la culoarea verde.
in aceasta intersectie veti vedea
un agent de circulatie.
Alcoolul a fast cauza acestui grav accident
din fata supermarketulu\.
Cunosc iresponsabili care
nu opresc la trecerea de pietoni.
De cand aveti permis
de conducere, domnule?
Vei avea un nou patron!
Comerciantii din cartierul nostru vand mereu
articole.
Ce haine veti cumpara, doamna?
Haine sport.
Pe viitor voi totul.
Veti merge la raionul de haine de dama?
Vei veni? Da. voi veni eu Paul.
Veti fi aici cu noi?
Da, vom fi eu voL
Maine voi avea ceva sa-Ii spun.
> A eet endroit VOLlS ilC pourrez pas stalionner.
> Je nc scmi jamais ,I Ion service.
> Vous etes fous':'
> C'esl lInc personnt: de grande taille.
>Cel achal ne sera pas necessaire.
> Dans notre librairie il y a un vendeur et
deux vendcllscs.
> AveZ-VOLlS de bons reflexes au volant?
> Esl-ce que ta Renault cst unc bonne voiture':'
Moyennc.
>Ma fille est folie de cet homme et
el1e est saus sa mauvaisc influence.
> Est-ce que notre seeuritc sera assurec
:i. cette vitesse?
> Nous ralentirons ce dangereux.
>N'aic pas peur! Tu ne pas de contravention.
> Conduis prudellllllent ct rcspcctc
1<1 priorite adroite!
> Au feu vert piclons traverseront la rue.
> A ce carrcfollr vc:rrez
l'agcllt de police.
> L'alcool a etc la caLise de ce grave accident
dev3nt Ie snpcrmarchc.
> .Ie connais des chauffeurs irresponsables qui
ne s' arrctent pas all passage cloute.
> Depuis quaml avez-vous votre permis
de cDllduirc, Monsieur?
> Iu auras lin nouveau patron!
> Les Cl\lnmen;:ants de notre quartier vcndent
les memes art icles.
> Quel" vetements VOltS achdcrez, Madame?
Des vctements de sJlort.
> A l'avenir je sau!"ai tOllt.
> Irez-voLis au rayon des vetelllcnts pour dames')
> Tu viendras'! Oui. je viemlrai avec Paul.
> VOllS Ysere? avec !lous')
Olli. nous scrons avec \lOllS.
> Demain, j' 3un;i quelque chose ate dire.
RECAPITULAREA LECTIEI 2
2.1. invatat urmatoarele expresii:
etre de grande taille
etre de petite taille
etre de taille moyenne
etre aservice
faire une reclamation
les articles de menage
les vetements de sport
les vetements pour dames
aI'avenir
- a avea talie mare, a purta numar mare la haine
- a uvea talie mica
- a avea talie mijlocie
- a Ii la dispozitia
- a face 0 reclama(ie
- articolele de menaj
- hainele sport
- hainele de dama
pe vEtor
2.2. Am introdus urmatoarele adjective demonstrative (adjecrifs indejinis):
lememe
1a mcme
les memes
-
-
-
pe care Ie folosim in fata substantivului, de exemplu:
Ie meme livre la meme taille les memes articles
2.3. Am introdus formele defutur simple ale urmatoarelor verbe neregulate:
faire - je ferai
al1er - j'irai
pouvoir - je pourrai
savoir - je saurai
venir - je viendrai
voir - je verrai
vouloir - je voudrai
avoir - j'aurai
- a face - vOl face
- a merge - voi merge
- a pLltea - voi putea
- a - voi
- a veni - voi veni
- a vedea - voi vedea
- a vrea - voi vrea
- a avea - voi avea
TEMA PENTRU ACASA 2
A. Traduceti frazele de mai jos in limba romana:
I, A l'avenir je serai vendeuse dans une librairie.
2. Elle fera une reclamation pour un article de menage.
3. Nous sommes avotre service, Madame.
4. II va toujours dans Ie merne rayon de ce supennarche.
5. Marie porte des robes de taille moyenne.
B. Traduceti frazele urmatoare in limba franceza:
1. Noi avem l I c e l a ~ i patron ~ j a c e e a ~ i patroana.
2. Voi veni peste teei ore.
3. in supennarketul nostru servirea este excelenta.
4. Unde este raionul de haine de dama?
5. Noi nu avern a c e e a ~ i talie.
C. Treceti verbele din propozitiile de rnai jos la "futur simple";
I. Je vais au supermarche.
2. Tu fais vite ta chambre.
3. NOlls venons chez lui acinq heures.
4. II est tres content.
5. Elles ont une bonne education.
6. Elle voit souvent son ami.
7. Vous connaissez mon secret.
VOCABULARUL LECTIILOR 1 2
I'achat > cumparatura
(faire) des achats > [feR - (a face) cumparaturi
I'agent de police > [lJja dO polis] - agent de circulatie
('alcool > [lalko:/J - alcool
aller atoute vitesse > [alE a luI viles] - a merge cu toata viteza
arreter, (s'arreter) > [saRETE] - a opri (a se opri)
J'artic1e (de menage) > [laRtikl dO mEnaj] - articolul (de menaj)
assure, -e > - asigurat, -a
j'aurai > [joRE] - (eu) voi avea
I'avenir > [lavniR]
viitorul
avoir peur > [a..,"a:R pO:R] - a-i fi teama
Ie carrefour > [10 kaRfuRJ - interseclia
la cause > [la koz] - cauza
Ie chauffeur > [lO -
Ie commeryant > [10 komeRsa] - comerciantul
la condition > lla kodisioJ - conditia
conduire > [kodUiR] - a conduce
la contravention > [la kotRaviblo] - contraventia
la dame > [la dam] - femeia
l'endroit
> [lAdRUa]
-Iocul
eIre au service de... > [ctR () seRvis dO] - a fi la dispozitia...
eIre au volant > [etR 0 vola] - a fi la volan
etre de taille > [eIR dO tail - a fi de statura
etre en securite > [etR ;'j sEkURirEJ a fi in siguranta
faire une reclamation > [feR Un
- a face 0 reclamatie
la faute
> [la fot]
Ue) ferai >[j0 IDRE] - (eu) VOl face
Ie feu rouge, (orange, vert) > 110 fO Ruj: oRiij; \'CR] culoare (galbena, verde)
laFiat
> [la fiat] - Fiatul
folie, folies
fOll, fous
freiner
imprudent
imprudente
I'influence
j'irai
irresponsable
la librairie
la meme
lememe
les memes
Ie menage
la Mercedes
meteorologique
moyen
moyenne
n'aie pas peur
Ie passage c10ute
passer son permis de conduire
Ie patron
la patronne
Ie permis de conduire
la peUT
Ie pieton
je pourrai
la priorite
prudemment
ralentir
Ie rayon
la reclamation
Ie reflexe
la Renault
> l fol] - nebuna, nebune
> [fu] - nebun, nebuni
> [t1{ENE] - a frana
> [cpRUdii] - imprudent
> [epRUdiit] imprudenta
> [letlUas] intluenta
> fjiREJ - (eu) voi merge
> [iResposabl] - iresponsabil, -a
> [Ia 1ibReRi] Iibraria
> [la mcm] -
> [JOmem] - acela$i
>[IEmcm] -
> [10 mEnaj] - menajul
> [Ia - Mercedesul
> [mErEoRolojik] - meteorologic
> [m"aic] - mijlociu
> [mUaien] - mijlocie
> [nE pa pO:R] - nu-ti fie tl:ama
> [10 pasaj klutEJ - trecere de pietoni
> [pas E so pcRmi dO k5dUiRJ - Iua permisul de conducere
> [10 patRol patronul
> [Ia patRon] - patroana
> [10 peRmi dO kodUiRl pennisul de conducere
> [la pO:R] teama
> [10 piEtii] - pietonul
> [jO puRE] - (eu) voi putea
> [l<l pRioRir EJ - prioritatea
> [pRUdamii] - in mod prudent
> [RaI5tiR] - a incetini
> [10 Rein] - raionul
> [Ia REklamasio] - rec1amatia
> [10 REflcks] - reflexul
> [la ROnu] - Renaultul
respecter > [RespektE] - a respecta
responsable > [Resposabl] - responsabil, -a
rouler
> [RulE] a circula
s'arrcter > [saRETE] - a se opri
(je) saurai > [j0 soRE] - (eu) voi
la securite > [Ia sEklJRit[] - siguranta
Ie service > [10 seRvis]
- serviciul
stationner >
- a stationa
Je supennarche > [10 - supennarketuJ
la taille > [Ia tail -talia
tourner
> [tuRnE]
-a intoarce
traverser (Ia rue) > [tRaveRsE la RU] - a traversa
Ie vendeur > [10 viidO:R] - vanzatorul
la vendeuse > [Ia vadOz] - vanzatoarea
Ie verglas > [10 veRgla] - poleiul
je verrai > [jO veRE]
- (eu) voi vedea
les vetements (de spon, pour dames) > [IE vetma dO spo:R puR dam]- hainele (de sport, de dama)
je viendrai
> [jO viedRE]
- (eu) voi veni
Ie virage > 1,10 viRaj] - curba
la vitesse >
[Ia vites]
- viteza
(3 toute) vitesse > [a tlltvites] - (eu toatil) viteza
Ie volant > [10 vola] - volanul
(etre au) volant > [etR a vola] - (a ti) la volan
je voudrai > [jO vudRE]
- (eu) voi vrea
LECTIA 3 PARTEA iNTAI
incepem prin recapitularea vocabularului in prima parte a lectiei 3 din cursul "Franceza
pentru nivel intermediar".
A. Completati spaliile libere din propoziriile de mai jos eu unul din urmatoarele cuvinte:
I. la table
5. Ie tapis
9. Ie plancher
2. la chaise
6. Ie bureau
10. Ie mur
3.1a lampe
7. Ie telephone
Il. la radio
4.le lit
8. Ie plafond
12. la tcl6
Prefer sa rna distrez uitfmdu-ma la televizor.
Am pus un frumos tablou modern
pe peretele din camera mea.
Aceasta s-a transmis la radio.
Ce biroll vrei sa europeri?
VOIn scaunul tau langa fereastra.
Mamei mele ii place aceasta masa rotunda.
Am primit 0 lampa frumoasa cadoll
de la prietenul meu.
Nu am telefon acasa.
Detest aces1 covor
Cum sunt tavanele in casa voastra
de la tara?
De ce ai pus pe podea?
- > La television, c' est la distraction que je prefere.
- J'ai mis un beau tableau modeme
sur> Ie lUur de rna cha1llbre.
- On a transmis cette nouvelle par> In radio.
- Quel > bureau veux-tu a.cheter ?
- Nous poserons ta > chaise it cote de la fenetre.
- Ma mere aime bien ceUe > table ronde.
- 1'ai re9u une belle> lampe cornme cadeau
demon ami.
- Je n'ai pas de> telephone chez mol.
- Je deteste ce > tapis rouge.
- Comment sont > les pIafonds dans votre maison
de campagne?
- Pourquoi as-tu rnis les livres sur> Ie plancher?
Acest pat este deja prea scurt pentm Pierre. - Ce> lit est deja trop court pour Pierre.
B. Cornpletati propDzitiile in limba franceza:
Am un birou negru nOll.
Peste 0 saptarnana ei vor sta intr-un
hotel nou.
Jeanne a cumparat 0 rochie noua.
- 1'ai un > nouveau bureau> nair.
- Dans une semaine ils habiteront dans un
> nouvel hotel.
- Jeanne a achetc une > nouvelle robe> rouge.
Noi admiram un covar albastru
0 masa neagra.
lata naile noastre SC8une albe.
De ce sunt hainele tale intotdeauna gri ?
Pune 0 rocl,ie albastra sall verde.
Tavanul tau nu este deloe alb.
Noi cautam un hotella Paris.
Profesorii de franceza IOClliesc
in Franta, dar vin in Romania
ca sa lucreze.
La vara. te vei duce la Paris?
Noi ascultam radioul in camera mea.
Ce cauti in acest hotel?
De ca,t timp locuiti
in Franta?
Noi locuim in Franta de zece ani.
Prietenii locuiesc la
Unde lucrati, domnule?
La intr-o baneii.
Ce cumparii. familia Dupont?
Un apartament nou la Paris.
Nu-mi place sa lucrez
in aceastil camera
- Naus > admirons un tapis> b1cu
et une table> noire.
Voila nos chaises> blanches.
- Pourquoi tes velements sont toujours > gris?
Mets une robe> bJeLJe au > venc!
- Ton plafond n'est pas du tout> blanc.
- Naus >cherchons un hotel >3. Paris.
- Nos professeurs de fran9ais habitent
>en France, mais i1s viennent >en Roumanic
pour travailler.
- En ete iras-tu > it Paris?
- Nalls >ecoulons Ia radio >dans ma chambre.
- Qu'est-ce que tu > cherches > dans eet hotel?
- Depuis combien de temps habitez-vous
> en France?
Nous habitons > en France depuis dix ans.
- Nos amis habitent > aBucarest.
Ou > travaillcz-vous, Monsieur?
> Al3ucarest, > dans une banque.
- Qu'est-ce que les Dupont achetent?
Un> nouvel appartement > aParis.
- Je n'aime pas travaille(
> dans cette chambre >grise.
Trecem la notiuni cuvinte noi. va rugam sa citili cu voce tare substantivele
de mai jos, fiind aten\i la traducere:
Ie hall >[1001] - holul
Ie personnel >[ 10 peRsonel] - personalul
1e client >[10 kliia] - clientul
la reception >[ la REsepsiO]
- receptia
Ie rcceptionniste >[ 10 REsepsionisl] - receptionerul
la cle >[la klE] - cheia
Ie portier >[10poRtiE] - portarul
Ie voyageur
>[10 vUaiajO:RJ - caHitorul
la fiche (de voyageur) >[ la - (de cazare)
Ie rez-de-chaussee >[10 - parterul (unei cladiri)
Ie pourboire
>[ 10 puRbUaR]
-
Ie drap >[10 dRa] -
la couverture >[Ia kuvcRtUR] - cuvertura, patura
Sa repetam cuvinte1e intr-alUi ordine:
Ie voyageur
>[10 vUaiajO:R]
cliliilorul
Ie drap >[ 10 dRa] -
Ie rez-de-chaussee
>[10 - partern1 (unei cladiri)
Ie hall
>[1001] - holul
Ie receptionniste
>[ 10 REscpsionist]
- receptionerul
Ie personnel
>( 10 peRsonel] - personalul
la couverture
>[Ia kuveRtUR]
cuvertura, pUura
Ie client
>[10kliia]
clientu1
la cle
>(Ia klE]
cheia
Ie pourboire
>[ 10 puRbUaR)
-
la reception
>[ la REsepsio]
- recept ia
Ie portier
>[10 poRtiE] - portarul
1a fiche (de voyageur) >[la - (de cazare)
Vorn folosi cuvintele noi in propozitii. Cititi-1e cu voce tare, clar, fiind atenti la traducerea in limba
romana:
Nous sommes entres dans Ie grand hall
d'un hotel de luxe.
Est-ce que Ie personnel de votre hotel
est nomhreux?
Y a-t-il des chambres libres
au rez-de-chaussee?
Ce soir nous avons beaucoup
de clients etrangers.
Je me dirige vers la reception pour reserver
une chambre adeux !its.
Le receptionniste dit que l'hOtel est complel.
A la reception je prends 1a cle de ma chambre.
Un vieux portier a monte leurs bagages
au troisieme etage.
II y a beaucoup de voyageurs qui cherchent
un hotel pas cher.
Vous devez remplir une fiche de voyageur,
Monsieur.
Je veux avoir une chambre au
qui donne sur la rue.
Parce que nous sommes satisfaits du service
de cet hotel, nous donnerons
un pourboire au personnel.
II faut changer les draps dans les chambres
au premier etage.
Prends 1a couverture, il fait froid la nuil.
- Am intrat In holul mare
al unui hotel de lux.
- Personatul hote[ului dvs.
este numeros?
- Sunt camere libere la parter?
- In seara asta am primit multi
clienti strini.
- Ma indrept catre recep!ie pentru a rezerva
o camera cu doua paturi.
- Receptionerul spune cil. hotelul este pHn.
- La recePtie iau cheia camerei mele.
- Un batni.n portar Ie-a dus bagajele
la etajul al treilea.
- Sunt multi calatori care cauta
un hotel ieftin/nu foarte scump.
- Trebuie sa completaii 0 de cazare,
domnule.
- Vreau (sa am) 0 camera
la parter eu vederea la strada.
- Pentru eil. suntem multumiti de serviciul
din acest hotel, vom da
un angajaiilor.
- Trebuie schimbate in camerele
de la etajul I.
la euvertura, noaptea este frig.
Retineti expresiile folosite in propozitiile anterioare:
reserver une chambre
remplir une fiche
>LREzeRvE Un sabRl
> [RiipliR Un
- a rezerva 0
- a eompleta 0
une chambre a un lit (a deux lits) >[Un a c Ii (a dO Ii)] -0 camera cu un pat(cudouapaturi)
donner sur (la rue)
monter Ie bagage
>[JonE sUR]
> Lm6tE \0 baga:.il
- a da spre (strada); cu vedere la
- a urea bagajele
Verbul "manter" (a urea) pe care i1 deja se conjuga la perfectuJ compus Cll auxiliaruJ
"etre".
Verbul "monter"folosit cu un complement direct, de ex.'- "monter les valises", se conjugii cu auxiliarul
"avoir".
Nous avons monte nos valises au troisieme etage.
Am introdus adjective noi:
- Ne-am dus valizeJe la etajul al treilea.
nombreux
nombreuses
camplet
complete
satisfait
satisfaite
>[nobRO:]
>[nobROz]
>[koplc]
>[k6pJet)
>[satisfc]
>[satisret]
- multi
- numeroase, multe
- completJplin
- completa
- multumit. satisIacut
- rnultumita. satisracuta
Va prezenttim acum eateva propozitii in eare veti regiisi cuvinteJe expresiile noi. Tradllceti-le in
franceza. Cititi eu voce tare fiecare propozitie tradusa.
Am rezervat doua camere ell dOlla patun
la etajul al treilea.
Nu mai sunt eamere libere la parter.
calaton intra in holul
aeestui hotel.
Nu sunt multumitA de camera mea,
de aceea voi face reclamatie.
straini sunt foarte multumiti
de servicii dau marl
personalului.
imi pare rau, dar hotelul este plin.
C]jenta se duce ]a receptie pcntru a lua
cheia camerei (ell numarul) 254.
Fereastra camerei mele da inspre gradina.
Portarul ascensorul pentru a urea
bagajeIe la ultimul etaj.
> )Jous <Ivons reserve deux chambres iJ. deux lits
au etage.
> Iln'y a plus de chambres Ii bres au rez-de-chaussee.
> De nombreux voyageurs entrent dans Ie hall
de eel hotel.
> Je ne suis pas satisfaite de ma ehamhre,
alars je ferai tlne reclamation.
> Ccs tOllfistes etrange:rs sont satisfai-ts
dll :;Cfvice et iJs dOlJlJent de gros pourboires
atour Ie personnel.
> .Ie suis desole mais l'h6tel est comple!.
> La cliente va ala rc,:eption pour prendre
la elt': de la chambre (numcro) 254.
> La fenerre de ma eh'llllhrc donne sur Ie jardin.
> Le portier altend pour monter
Ies bagagcs au dernier etage.
Sunt curate in camera
(eu numarul) 578?
Aveii nevoie de 0 cuvertura, doamnii?
Sa eompletam repede de cazare
sa mergem la restaurant, mi-e foarte foame!
>Y a-t-i 1des draps propres dans la chambre
(numcro) STr,')
>Avez-vous u'line couverture, Madame')
>Rcmplissons vite les fiches de voyageur
et allons au restaurant, j'ai tres faim!
Urmatorul exercitiu este unul de verificare. Completati spatiile libere din propozitiile urmatoare
citili fieeare fraza completatii cu voce tare:
Locuiesc intr-o camera mica
eu baie, In parter.
Paul nu da niciodatii. nimanui.
Acest turist ti cere receptionerului
o camera cu un pat la etajul a] zecelea.
Aces! hotel este plin?
Nu, mai sunt camere libere,
ell ferestre spre curte.
Atunei rezerv una pentru toata saptamana.
Unde se afla receptia? In hal, la dreapta.
Pentru cii suntem multumiti
de serviciile personalului trebuie
sa Ie dAm un
Sunt multe camere in aeest hotel,
deci vom gasi una libera.
Noua clients. nu este multumita;
personalul nu a sehimbat
nu are 0 cuvertura groasa.
Ai pus cheia mea in buzunar.
Ti-ai eompletat deja de cazare ?
Ti-ai dus deja valiza in camera?
- J'habite une petite chambre
avec salle de bain > au rez-de-chaussec
- Paul ne donne jamais de >pourboire il. personne.
- Ce >voyageur demande au >rcceptionnisre
une chambre >a un Iit avec douche au dixieme etage.
- Cet hotel est-il >comp1et?
- Non, il y a encore des chambres libres,
dont les fenetres >donnent sur la cour.
- Alors,j'en >rcserve une pour toute une semaine.
- au se trouve >la reception') DansIe hall, ildroite.
- Parce que nOliS sommes >satisfaits
du service du >personnel, it faut
leur donner> un pourboire.
- Les chambres sont >nombreuses dans eet hotel,
alors i1 en aura de > libres.
- La nouvelle >C\ienle n'est pas >satisfaite:
>le personnel n'a pas change les >draps
et il n'y a pas de >couverturc chaude.
Tu as mis rna > c\e dans ta poche.
- >As-tu deja rempli ta >tiche de voyageur?
- >As-tu deja monte ta valise dans la chambre?
Yom citi cu aten\ie propozitiile urmatoare traducerea lor in romrma. Atentie la cllvintele scrise Cll
caractere
Tous les voyageurs doivent
remplir une fiche.
Toutes nos c1ientes sont
satisfaites.
Taus les hotels dans cette ville
sont complets.
Toutes les jeunes filles aiment
les jolies robes.
>[ tu IE R d"av
RiipliR Un
>[ Ilit no kl iilit s()

>[tu lezotc1 da set vi 1
so kiiple]
>[rut 11: jOn tii Em
IEjoli Rob]
- Toti trebuie
sa completeze 0
- Toate clientele noastre sunt
multumite.
- Toate hotelurile din
sunt pline.
- Tuturor fetelor tinere Ie plac
rochiile frumoase.
Adjectivul "tout" ale carui fonne Ie deja la singular apare de asemenea la plural inaintea
unui substantiv precedat de un articol sau de un adjectiv posesiv are urmatoarele forme:
"tous"
"toutes"
Tous les hommes travaillent.
Toutes les femmes sont belles.

>ltutl
>[tu lczom tR<lvai]
>[ lut IE fam so bell
- toti
- toate
- Toti barbatii muneesc.
- Toate femeile sunt frumoase.
lata cateva exemple de propozitii cu aceste cuvinte:
Personalul nostru este amabil
ell toti c1ientii.
Ferestrele de la parter
dau in strada ?
Toate camerele de la etajul cinci
sunt ocupate de a saptamana.
Toti straini care yin aici
ne admira monumentele.
> Notre personnel est gentil
pour taus nos clients.
> Esl-ce que loules les fenetres au rez-de-chaussee
donnent sur la cour')
> Toutes les ehambres au einquieme ctage
sont occupees depuis une semaine.
>Tous les touristes etrangers qui viennent iei,
admircnt monuments.
lata 0 noua serie de propozitii. Cititi-Ie, acordand mare atentie cuvintelor scrise ell caraetere
apoi, traducerii in limba romana:
I.'hotel est complet, aucune
chambre n'est libre.
Aujourd'hui je n'ai reQu
aucu n pourboire.
>llo[el e kople okUn
ne libR]
>[o]uRdUijO nE ResU
okc puRbUaR)
- Hotelul este plin, nid 0
camera nu este libera.
- Azi ll-am primit
nici un
AuenDe de ces couvertures
n'est assez chaude.
Monter ces valises au cinquieme
elage, il n'y a auenn
probleme pour moi!
>1 oklJn dO sc IwvcRtUR
news[
>[motE se vali7. 0 sckicm
ela:j il nill oke
pRoblem puR Ill"a]
- Nici una din aceste cuverturi
nu este destul de calda.
- Nu-i nici 0 problema
pentru mine sa due valizeJe
acestea pana la etajul cinci!
Adjectivul nehQtarat (adjeclif illdefilli):
aucun
aucune
>[ oke J
>[
- nici un
- niei 0
care apare in propozitiile negative de mai sus se plaseaza inaintea substantivului eliminiind artieolu1.
in propozitia negativa in care apare aucun, aucune, negatia se exprima doar cu particula "ne".
Ie ne reserve aueune chambre.
Auenn de vos clients n'est satisfait.
- Nu rezerv nici 0 camera.
- Nici unnl din c1ientii nu este satislacut.
Traduceti in franceza propozitiile urmatoare, folosind adjectivul nehotacit:
fn holul hotelului nu este nici un client.
Nici una din prietenele mele nu a venit.
Nici 0 fereastrii nu dii in strada.
Nu am eompletat niei 0
Nici un eeaI1iafnu este murdar,
toate sunt curate.
Nu este niei un recePtioner in hoI.
> Dans Ie hall de eet hotel it n'y a aueun client.
> Aucune de mes amies n' est venue.
> Auenne fenetre ne donne sur la rue.
> NOllS n'avons rempli aucune fiche.
> Aueun drap n'est sale,
tous les draps sont propres.
> II n'y a aueun receptionniste dans Ie hall.
Completati propozitiile urmatoare, apoi cititi-le cu voee tare clar:
Nu am nli 0 eheie de la camera ta.
(Noi)/om rezerva toate camerele
eu up pat de la etajul a1 doilea.
Toti clienti! sunt multumiti
de serviciile noastre.
Niei un portar n-a primit
de la acest turist strain.
Nici 0 camera nu are vedere spre eurte.
- Ie n'ai > aucune cle de ta chambre.
- Nous reserverons > tautes les chambres
aun lit au deuxieme etage.
- >Tous nos clients sont satisfaits
de notre service.
- >AuCUI1 pOllier n'a ret;:u de pourboire
de ee touriste etranger.
- >Alieune ehambre ne donne sur la COUTo
Toate camerele de la parter
sunt libere.
Avem 0 parere buna despre toate hotelurile
din voslru.
Receptionerul nu ne-a dat niei 0 informatie
despre spectaco(ele de teatru.
- > Jes chambres au rez-de-chaussee
sont libres.
- Nous avons une bonne opinion sur> taus les hotels
dans votre ville,
- Le reeeptionniste ne nous a donne
> aucune information sur les spectacles de theatre,
in acest ultim exercitiu din prima parte a leqiei 3 am concentrat tot materialuI nou. Veti putea constata
daca ali retinut cuvinte1e noi, expresiile noliunile de gramatica. Traduceti urmatoarele propozitii:
In acest hotel nu voi da nici un
Sunt multe hoteluri in ?
Suntem foarte multumiti de servieiile
personalului dvs,
Ai pus toate cheile in buzunarul tau,
Nici un client nu acompletat toate
Nu viid oici 0 femeie frumoasa in hal.
Noi vrem sa rezervlim doua camere
eu doua paturi cu baie la parter.
Ferestrele eamerelor voastre
dau spre strada ?
Nu, toate ferestreJe dau spre eurte.
Imi pare rau, hotelul este plin,
nu este niei 0 camera 1ibera.
Toti receptionerii trebuie sa fie foarte amabili.
Aduceti curate
in toate eamerele.
Nu este nici 0 euvertura groasa
in niei una din carnere.
sunt multumiti ?
> Dans cel hotel je ne dOllnerai aucun pourboire,
> les hotels, sont-ils nombreux dans 1a ville?
> Nous sommes tres satisfaits du service
de vorre personnel.
> Tu as rnis tOllteS les des dans ta poche.
> Aucun client 11 ':1 remp)i taules les fiches.
> Je ne vois aucune belle femme dans Ie hall.
> NOLis voulons reserver deux chambres it deux lits
avec salle de bains au rez-de-chaussee.
> bt-ce que les fenetres de vos chambres
donnent sur la rue')
Non, toutes Ies fenelres donnent sur la COUf.
> Je suis desolc, j'hare1 est complet,
il n'y a aueune libre.
> Tous rcceptionnistes doivent Ctre Ires gentik
> Apportez des draps proprcs
dans toutes lcs chambres!
> 11 n'y a aucune couverture chaude
dans aucune des ehambres,
> Est-ce que tOllS les voyageurs sont satisfaits?
Portarul a chemat un taxi pentru dvs., domnule, > Le ponier a appck un t(Jxi pour vous, Monsieur.
Cine a ureal (ad us) bagajul meu ? > Qui 11 monte mall bagage?
9
LECTIA 3 - PARTEA A DOUA
Sa recapitulam materialul din partea a doua a leqiei 3 din cursul pentm incepatori.
A. Completali propozitiile de mai jos cu urmatoarele cuvinte;
t. sous 2. devant 3. derriere 4. sur
Ne-am gasit in fata unui mare
hotel modem.
Ai pus cheia pe masa ?
Micul Paul cauta pisica sub masa.
Exista (oare) 0 gradina in spateIe
acestei case?
- Nous nous sommes trouves > devant un grand
hotel moderne.
- st-ce que tu as mis la cle > sur 1a table?
- Le petit Paul cherche son chat> sous la table.
- Ya-t-il un jardin > derriere
cette maison?
B. Completati propozitiile unnatoare cu fonna corespunzatoare a verbului "etre":
(1) este student la Universitatea din Cluj. -II > est etudiant a1'Universite de Cluj.
(Noi) suntem foarte multumiti de serviciile - Nous > sommes tres satisfaits de votre service
din acest hotel.
Camera noastra este mica dar este
foarte confortabilii.
dans eet hotel.
- Notre chambre > est petite, mais el1e > est
tres confortable.
C. Sa fonnulam intrebAri pentru propozitiile de mai jos, folosind inversiunea:
Recep\ionerul da cheia unui client.
liftul pentm a urca
la etajul al patrulea.
sunt curate
cuvertura groasa.
Completati de 1a hotel!
>Le receptionniste donne-t-illa cle aun client?
>Attendons-nous l' ascenseur pour monter
au quatrieme etage.
>Les draps sont-ils propres er la couverture
est chaude.
>Remplissez les fiches de I'h6te1!
O. Traduceti propozitiile de mai jos in franceza.:
Copiii sunt in spatele easei ?
Nu sunt in fata casei.
in Romania? Oa, la
Pisicuta ta este sub scaun?
Nu, este pe pat.
10
> Les enfants, sont-i Is derriere 13 maison?
Non, i1s sont devanl la maison.
> Hahitcs-tu en Roumanic') Oui, il Bucaresr.
>Ton pelit chat, sallS la chaise?
NOll, il est sur Ie lit.
V01l11nvata cuvinte noi; cititi-Ie cu voce tare ~ i retineti echivalentele lor in
limba romana:
la direction > [la diReksio] - direqiunea, conducerea
la femme de chambre > [la fam dO ;;abRJ - camerista
I'escalier > [le<;kaliE] - scara
Ie placard > [10 plaka:R] - dulapul (mperete). debarn
la note > [Ja not] - nota (de plata)
I' impressi on > [lepResio] - impresia
Ie bruit > [10 bROil - zgomotul
Ie cal me > [10 kalm] - calmul, I i n i ~ t e a
Ie detail > flO dEtail - detaliul
Repetam cuvintele in alta orcline:
Ie bruit > [10 bRUi] - zgomotul
la direction > [Ia diReksioJ - direqiunea, conducerea
la femme de chambre > [Ia fam dO ;;i'ibR] - camerista
Ie detail > [10 dEtail - detaliul
Ie placard > [10 plaka:R] - dulapul (in perete), debara
I' impressi on > [lepResio] - impresia
I'escalier > [leskaliE] seara
Ie calme > [10 kalm] - calmul, I i n i ~ t e a
la note > [la not] - nota (de plata)
In propozitiile urmatoare au fost introduse cuvintele nou invatate: fiti la traducerea lor in limba
romlma:
As-tu deja cerit une lettre ala direction
de l'hatel pour reserver les chambres?
Avez-vous besoin de quelque chose,
Mademoiselle?
Appelez la femme de chambre!
II ya beaucoup de personnes qui attendent
I' ascenseur, alors j e prends l'esealier.
On descend I'escalier?
Dans ta chambre d'hotel il ya
un grand placard, tu peux y mettre
tous tes vetements.
Nous devons regler la note parce que
nous voulons quitter I'hotel.
Nous allons dans un hotel qui te fera
une grande impression.
1\ y a trop de bruit iei.
Vous n'aurez pas de calme dans la maison.
ou il y a des enfants.
Donnez-moi, s'il vous plait taus les details
de votre sejour dans un hotel aParis.
- Ai scris deja 0 scrisoare eatre conducerea
horelului pentru H rezerva c.amereJe?
- Aveti nevoie de ceva,

Chemati camerista!
- Sunt multe persoane care
liftul, ca 0 iau pe seari.
- Coboram pe seari ?
- in camera ta de hotel este
un dulap incapator, poti sa-ti pui
aeolo toate hainele.
- Trebuie sa achitam nota pentru Cll
vrem sa pal"iisim hotelul.
Mergem intr-un hotel care
te va impresiona.
- Este prea mult zgomot aiei.
- Nu veti avea in casa
uncle sunt copii.
- Dati-mi, vii rog toate detaliile
voastre intr-un hotel la Paris.
In propozitii1e anterioare ati intalnit urmatoarele expresii in care se aflau verbe noi:
regler la note > [REgiE 1a not] - a achita nota
quitter I'hotel > [kitE lotel] - a paraS! hotelul
prendre I' escal ier > rpRiidR leskaliE] - a 0 lua pe scari
descendre I' escalier > l desiidR leskaliEj a cobori scara
Atentie!
Verbul "descendre"se conjuga la fel ca verbul "vendre"
Am folosit noi fonne de politete:
Mademoise lIe
s'il vous plait
>[ madm"azcl]
>[ silvuple]
-
- va rog
Sa verificam daca v-ati cuvintele expresiile noi. in limba franceza:
Acest client a facut 0 foarte proasta
impresie personalului.
Conducerea hotelului cauta
cameriste.
Toti straini au parasit hotelul.
Nu faceti nici un zgomot,
imi place de aceea eer
o camera care da in curte.
Camera noastra este la etajul al
Uream cu liftul sau 0 luam pe scara.?
Domnule, achitati nota, va rog!
Nu mai multe detalii, asta-i tot.
Paul Marc fac intotdeauna 0 impresie buna
tuturor fetelor.
Este mult loc liber in dulapul tau?
Au cobonit foarte repede pe seari.
> Ce client a fait une mauvaise
impression sur Ie personnel.
> La direction de l'h6te1 cberche
des femmes de chambrc.
> Tous les tOllrislcs Ctrangers ont quitte l'h6tel.
> VOllS ne faites aucun bruit, Mademoiselle.
> J'aime Ie calme, alers je demande
line chambre qui donne sur la cour.
> Notre chambre cst au sixii:me etage.
> On monte par I'ascenseur ou on prend l'cscalier'J
> Monsieur, reglez la note, s'il vous plait!
> Nuus ne connaissons pas plus de details, c'est tout.
> Paul et Marc font toujours une bonne impression
sur tOlltes filles.
> Y a-t-il bcaucoup de place libre dans ton placard?
> lis ont tres vite desccndu l'escalier.
Sa verificam daca puteti folosi coree! cuvinlele in propozitii. Dupa ce ati completat propozitiile,
cititi-le ell voce tare;
Nu va putem transmite niei un detaliu
al aeestei chestiuni, este un secret.
Am aehitat deja nota peste un ceas
vom parasi hoteluI.
Care sunt impresiile dupa sejurul
in acest hotel?
Fac mai putin zgomot decat tine.
Sunt foarte obosita. Am nevoie de
Nu este lift in acest hotel, trebuie
sa eoboram pe seari.
Conducerea nu a fast multumita
de munca angajatilor.
puneti-va toate hainele
in dulap, va rog.
Mamei ii este friea sa ia liftul,
o ia intotdeauna pe searL
o sa am nevoie de 0 camerista,
uncle pot 5-0 gasesc?
Noi coborim pe scara pentru eli
nu avem timp sa liftul.
- Naus ne pouvons vallS lransmettre aucun >dctail
de cette affaire, c'est un secret.
- Nous >avons dcj II regie la note et dans une heure
nous >quitterons l'h6tel.
- Quelles sont les >impressions de votTe sejour
dans eet hotel?
Ie fais moins de > bruit que toi.
- Ie suis tres fatiguee, j 'ai besoin de > cal me.
- II n'y a pas d'ascenseur dans cet hotel, il faut
> descendre par l'escalier.
- > La direction n'a pas ete satisfaite du travail
de son personnel.
- > Mademoiselle, mettez tous vos vctements
dans> Ie placard> s' iI vaus plait.
- Ma mere a peur de prendre I' ascenseur,
alors eUe > prend toujours l'escalier.
- J'aurai besoin > d'une femme de chambre,
ou est-ce que je peux. la trouver?
- Nous > descendons I' eseali er parce que nous
n'avons pas Ie temps d'attendre I'ascenseur.
Verbul "descendre" [desadR] poate fi folosit in mai multe feluri. Cititi propozitii1e de mai jos, unde
are diverse sensuri fiti atenti la traducerea in limba romanil:
Nous avons descendu I'escalier
d'un grand magasin.
Paul a descendu ses bagages dans Ie hall.
Pardon, Mademoiselle, it queUe
station descendez-vous?
Ie suis descendu du taxi en face de la gare.
Nous sommes descendus dans un hotel de luxe.
- Am coborat scara
unui mare magazin.
- Paul dus bagajele in hoI.
- Scuzati, la ce
statie cohont
i
?
- Am coborit din taxi in fata garii.
- Am popasit la un hotel de lux.
Retineti:
descendre I' escaIier
descendre les bagages
descendre (du taxi, ala station)
descendre dans un hotel (chez des amis)
- a cobori scara
- a duce bagajele
- a cobori (din taxi, din
- a poposi, a se opri la un hotel (la prieteni)
La (perfectul compus) "passe compose" verbul "descendre" se conjugd eu auxiliarul "etre"; dar
cCmd este insotit de un complement direct se cOlljugd cu auxiliarul "avoir ".
Nous aVORS descendu les valises.
lIs ont vite descendu ]'escalier,
A quel hOtel VallS etes descendus?
Devant Ie magasin nous sommes
descendus de la voiture.
- Am dus vaJizele jos.
- Ej au coborit repede scara.
- La ce hotel ati popasit?
- in fala magazinului am coborit din
Completati acum propozitiile cu formele corecte ale verbului "descendre" la perfectul compus:
La cine ati poposit in timpul
caIatoriei dvs.?
Nu mi-am dus inca valizele jos in hoI.
Uncle ai coborat?
La ce statie de metrou ati coborat?
Paul n-a coborlt pe scara,
a luat liftul.
Dupont a coborat din tren
la ora ciod dupa-amiaza.
- Chez qui> VOllS etes descendus pendant
votre voyage?
- > Jen' ai pas encore descendu mes valises dans Ie hall.
- Ou > es-tu descendu'J
- A quelle station de metro> beg-vous descendus ?
- Paul> n'a pas descendu I'escalier,
il a pris I 'ascenseur.
- Mademoiselle Dupont> est descendue du train
a5 (cinq) heUl'es de I'apres-midi.
Acesta este ultimul exereitiu de verificare al1ecliei. Tradllceti propozitiile din limba romana in limba
franceza.
Ferestrele camerei mele dau
intr-o gradina frumoasa.
Avem mnlte impresii
de caHitorie.
Ce camere doriti sa rezervati?
Doua camere eu un pat baie la parter
0 camera eu doua paturi
la etajul intai.
Ai dat un portarului?
Nu, pentru cli nu sunt multumit de serviciile sale.
Ma voi duee la recep!ie sa cer cheia
camerii mele.
imi pare rau ea flU avem multi angajatl
va trebui sa va duceti singuri valizele
la etajul al
N-o sa completez nici 0
Am vrut sa poposim la acest hotel,
dar este plin.
Este cald, flU iau nki 0 cuvertura.
Paul va face 0 impresie buna piirintilor mei.
Nu faceti zgomot, va rag.
Camerista a pus valizele
in dulap.
inainte de a parasi hotelul va trebui
sa achitati nota.
lmi pare rau dar ati facut 0 impresie
proasta eondueerii, domnule.
In camera cu vedere spre curte,
vii este asiguratii.
toate detaliile acestei ehestiuni?
Dimpotrivii, nu cunose niei un detaliu.
> Lcs fenetres de Ill;] chambre donnent
sur un bealljardin.
>Nous avons de nombrcuses impressions
de voyage.
>Quelles chambres vouIez-vous reserver?
>Deux chambres iJ un lit avec salle de buins au
rez-de-chaussee el tine chambrc adeux Iils
avec douche au premier ctage.
>As-tu donne un pourboire au portier?
Non, parce que je ne suis pas satisfait de son service.
>J'irai it. la reception demander la ele
de rna chambre.
>Je suis deso!c que nous n'ayons pas un
personnel nombreux et VOllS devez monter toutes
vos valises au sixibne ctage.
>Je ne rempJirai aucune fiche!
>Nous avons VQulu descendre dans cet hotel
mais il est camplet.
> I fail chaud, je ne prends aucune couverture.
>Paul fera une bonne impression sur mes parents.
>Ne faitcs pas de bruit. s'il vous plait.
>La femme de chambre a mis les valises
dans le placard.
> Avant de quitter I' hotel i I faut
regler la note.
>Je suis desol6, mais vous avez fait une mauvaise
impression sur la direction, Monsieur.
> Dans la chambre qui donne sur la cour
votre calme sera assure.
> que tu COllnais tollS les details de cette
affaire? Au contraire, jc ne connais aucun detail.
Urei eu Iiftulla etajul patru
sau 0 iei pe scari?
Ciilatorii au coborilt [oarte repede scara
din holul garii.
Am coborit din taxi cinci minute inainte
de plecarea trenului.
Cine a coborit valizele in hoi?
Ai un curat in dulap?
Clientul iI intreabii pe recePtioner
care este pretul camerei.
> Tu montes par ascenseur au quatrieme ttnge
au tu prends I'escalier?
> Les voyageurs ont tres vite descendu j'escalier
dans Ie hall de la gare.
> Nous sommes descendus du taxi cinq minutes
avant Ie depart du train.
> Qui a descendu les valises dans Ie hall?
> As-tu un drap propre dans Ie placard?
> Le client demande au receptionniste
Ie prix de In chambre.
Cititi [oarte atent urmatoareIe grope de cuvinte retineti pronuntia corecta:
[eJ Ie satisf.;rrt.
[E] la Ie
(u] Ie pQ!!rboire, la cQ!!verture, tous, tQ!!tes
[UJ Ie bryit, la couverty.re
[e] I'impression, auc!!!!
[a] Ie cli.!mt, remplir, desc.!mdre
fkj Ie pla,ard, Ie alme, guitter, la diretion, Iient, esalier
RECAPITULAREA LECTIEI 3
3.1. in cursulleqiei 3 am folosit noi formule de politete:
Mademoiselle
Etes-vous satisfaite de votre chambre,
Mademoiselle?
s'il vous plait
-
- Sunteti multumita de camera,

- va rog
Folosim expresia "s'il vous plait" cand vorbim Cll persoane carora ne adresam cu pronumele
de politete "dumneavoastra" (VOllS):
Remplissez ces fiches, s'il vous plait. - Completati aeeste va rag.
3.2. Verbul "manter" urmat de un complement direct (complement d'object direct), de exemplu
"monter les valises" se conjugalapasse compose cu auxiliarul avoir:
Elle a monte sa valise au deuxieme
etage.
- dus valiza la etajul al doilea.
3.3. Am introdus verbul"descendre", care are mai multe sensuri apare in numeroase expresii, ca
de exemplu:
descendre I' escalier
descendre la valise
descendre (du taxi, de la voiture)
descendre it la station
descendre aI'hatel
descendre chez (Ies amis)
lata conjugarea la timpul prezent:
je descends
tu descends
ii, elle descend
a cobori scaraJpe scari!.
- a cobori valiza/a duce valiza jos
- a cobori (din taxi, din
- a cobon in statie
- a poposi la hotel
- a poposi la (prieteni)
- nous descendons
- vous descendez
- ils, eUes descendent
La passe compose verbul descendre se conjuga eu auxiliarul avoir, daca este urmat de un
complement d'objet direct, de exemplu:
rai descendu les bagages. - Am coborat bagajele.
in alte cazuri. atunci dnd aqiunea verbului se refera 1a subiect, conjugam acest verb la "passe compose"
Cll auxiliarul "etre":
Je suis descendu.
Naus sommes descendus du taxi.
Elles sont descendues aun hotel de luxe,
- Am coborit.
- Am coborit din taxi.
- Am poposit inte-un hotel de lux.
3.4. Ati invatat formele de plural ale adjectivului nehotarat:
taus
toutes
[IU]
[lUI] - toate
Acest adjectiv detennina substantivul precedat de un articol, de un adjectiv posesiv sau de un
adjectiv demonstrativ.
Taus les hotels sont complets.
lis ont reserve toutes ces chambres.
Toutes les robes sontjolies.
3.5. Am introdus adjectivul negativ (adjectifindefini):
aucun
aucune
- Toate hotelurile sunt pline.
- Au rezervat toate camerele.
- Toate rochiile sunt frumoase.
- nici un
- nki 0
In propozi\iile negative acest adjectiv se a ~ e a z a direct inaintea substantivului, omitandu-se
articolul. in propozitiile in care apare "aucun", "aucune", negatia se limiteaza la utilizarea
particulei "ne",
Je n'ai aucun travail.
Aucune chambre ne donne sur Ie jardin.
- Nu am nimic de lucru.
- Nici 0 camera nu are vedere spre gradina.
TEMA PENTRU ACASA 3
A. Traduce\i in limba romana:
I. POllrquol tu n'as donne In'as-tll donne aucun pourboire ala femme de chambre?
2. A quelle station vous etes descendue letes-volls descendue, Mademoiselle?
3. Taus les clients quittent cet hotel parce qu'ils ne sont pas satisfaits.
4. La receptionniste nous donne la cle de fa chambre dont les fenetres donnent sur la rue.
5. Monsieur, reglez votre note, s'il vaus plait!
B. Traduce!i in limba franceza:
I. Familia Dupont a poposit la un hotel de lux la Paris.
2. Am rezervat 0 eamera ell doua paturi la parter, care are vedere spre gradina.
3. Ati coborat valizele in hoI?
4. Cheile tuturor camerelor sunt Ia receptie.
5. Am nevoie de deci nu faceti zgomot, va rog.
C. Copiati propozitiile urmatoare corectand In fiecare propozitie exista a
I. Dans eet hotel aueune chambre n'est pas eonfortable.
2. Je suis descendu mes bagages.
3. Quel impression a-t-e1le fait sur toi?
4. Nous remplirons toutes fiches.
5. Marie a descendu du train a. la gare de Bucarest.
LECTIA 4 PARTEA INTAI
La inceputul acestei lectii vom recapitula notiunile in eadrullec!iei 4 a eursului de fraoceza
pentru ineepiHori.
A. Completati propozitiile in limba franceza eu unul din substantivele de mai jos:
I. Ie train
6.le taxi
2.I'avion
7.I'enfant
3.I'auto
8. Ie matin
4. la moto
9.le midi
5. Ie velo
10. Ie soir
Merg eu trenul.
acest avian frumos.
Va fi 0 exeursie cu bicicleta.
Unde mergi in seara asta?
Acest copil are 0
Vreau sa cumpar 0 naua motocideta
portocalie.
Diminea!a trebuie sa rnerg adesea
la birou cu taxiu!.
Te-ai intors la douasprezece /priinz aeasii?
Seara suntem intotdeauna acasa.
- Je vais par Ie> train.
- Regarde ce bel> avian.
- Ce sera une excursion en > vela.
- Ou vas-tu ce > soir?
- Cet > enfant a une petite> auto rouge.
- Ie veux acheter une nouvelle> Illoto
orange.
- > Le matin je dais souvent aller
au bureau en > taxi.
- Es-tu a>midi ala maison?
- > Le soir nous sommes toujours chez nous.
B. Completati spatiile libere eu adjectivul potrivit:
Ai 0 frurnoasa rochie
I-am dat lui Pierre un avion nou
iti voi arata noua mea galbena.
Vrem sa-j cumpariim 0 carte noua
pentru ziua lui de
C. Traduce!i in franeeza:
Ma duc in Franta eu
da.r tll te dllel ell trenul.
Cum te dud la Paris?
Marie se duee adesea ell avionul in Romania.
Pierre vrea sa mearga el ell bicicleta?
- Tu as une > belle robe> rouge.
- rai donne it Pierre un> nouvel avion > rouge.
- Ie te montrerai rna> nouvelle auto>jaune.
- Nous vou/oos lui acheter un > nouveau livre
pour son anniversaire.
>Jc vais en France en auto,
mais tu vas par le traill.
>Comment vas-tu it Paris?
>Marie va souvent en avian en Roumanie.
> Est-cc que Pierre veut aller abieyelette aussi?
Sa recapitulam regula de fonnare a interogatiei prin inversiune. Formulati intrebari pentru
fieeare din propozitiile de mai jos:
Tu mergi in Italia.
Uncle mergi?
Ea se duce in Franta eu avionul.
Cum se cluce in F r a n ~ a ?
Marie este frumoasa ~ i simpatica.
Cum este ea?
Parisul este foarte pitoresc,
Cum este Parisul?
- Tu vas en ltalie.
> Ou vas-ttl"
~ Elle va en France en avion.
> Comment va-I-elle en France?
- Marie est belle et sympathique.
> Comment est-elle')
- Paris est tres pittoresque.
> Comment est Paris?
lata cuvintele noi. Cititi cu voce tare, clar, substantivele de mai jos invatati
traducerea lor in romana:
Ie quai
>[lO kE] - peronul
Ie passager
> [\0 pasajEj - pasagerul, calatarul
Ie compartiment
> [10 kopaRtima] - compartimentul
Ie wagon > flO vago]
- vagonul
I'express > [lekspRcsJ - expresul
la couchette > f la
-
l'aller simple
> [lalE sepl]
- (biletul) dus (simplu)
l'aller-retour
> flalE ROtuR)
- (biletul) dus-intors
Ia consigne
> [la kosin]
- biroul de bagaje de mana
la correspondance
> [la koRespod5s] - corespondenta,
Iegatura
la montre > [la motR] - ceasul
les gens
> [lEjii] - oamenii
acum, Ie repetAm jntr-alta ordine:
la consigne
> [la kosin]
- biroul de bagaje de mana
I'aller-retour
> [lalE ROtuR]
- (biletul) dus-intors
I'express > [lekspRes] - expresul
Ie passager
> [10 pasajE]
- pasagerul, calatorul
la correspondance > [la koRespodas] - corespandenta, legatura
Ie quai
> [10kE]
- peronul
Ie wagon > flO vago]
- vagonul
la mantre > [la motR]
- ceasul
Ie compartiment
> [10 kopaRtima]
- compartimentul
les gens > [lEja] - oamenii
I'aller simple > [laiE sepl]
(biletul) dus (simplu)
la couchette > tla
-
lata cuvintele nol. Cititi cu voce tare, c1ar, substantivele de mai jos invatati
traducerea lor in romana:
1e quai >[10 kE] - peronul
te passager > llO pasajE] - pasagerul, caHitorul
Ie compartiment > [10 kopaRtimii] - compartimentul
Ie wagon > [10 vagal - vagonul
l'express > [lekspRcs] expresul
la couchette > [l<l -
l'aller simple > [lalE sepl] - (biletul) dus (simplu)
l'aller-retour > [lalE ROtuR] - (biletul) dus-intors
la consigne > [Ia kosin] - biroul de bagaje de rruina
la correspondance > [Ia koResp(iuas] - legatura
la montre >LlamoIR] - ceasul
les gens > [lEja] - oamenii
acurn, Ie repemm intr-alta orcline:
la consigne > [ la kosii)] - biroul de bagaje de mana
I' aller-retour > IlalE ROtuR] - (biletul) dus-intors
I'express > [lekspRes] - expresul
Ie passager > [lO pasajE] - pasagerul, ciiliitorul
la correspondance > [ia koRespodiis] - corespondenta, legatura
Ie quai > [10 kE] - peronul
Ie wagon > [10 vago] - vagonul
1a mantre > rIa m()tR] - ceasul
Ie compartiment > rIO kopaRtima] - compartimentul
les gens > [IEjii] - oamenii
l'allef simple > [lalE seplj - (biletul) dus (simplu)
la couchette > [la -
lata dleva propozitii in care am folosit cuvintele noi. Cititi apoi traducerea lor:
Nous attendons l'arrivee de notr.e train
sur Ie quai.
Tous les passagers ont quitte
Ie wagon-restaurant.
Le compartiment furnellrs est complet.
J'ai reserve une place dans Ie wagon-lit.
Nous prenons l'express Paris-Lille.
Vous voule:z une couchette en haut,
au milieu au en bas?
Un aller simple pour Paris en premiere c1asse,
s'ij VOliS plait.
- sosirea trenului nostru
pe peron.
- Toti cillatod, au parasit
vagonul-restaurant.
- Compartimentul pentru fumAtori este plin.
- Am relervat un loc in vagonul de donnit.
- Luam expresul ParisLille.
- Vreli 0 sus,
In mijloc saujos?
- Un bilet dus pentru Paris la clasa I,
va rog.
Je voudrais un billet aller-retour pour Bucarest - vrea un bilet dusintors pentru
en seconde classe dans la c1asa a doua,
Ie compartiment non-fumeurs. la nefumatori.
J'ai mis mes bagages ala consigne.
Ce n' est pas un train direct.
Valls avez line correspondance aNarbonne
a IO h 05.
Regarde ta montre! Quelle heure est-il?
Samedi iI Yaura beaucoup de gens devant
les guichets dans Ie hall de la gare Centrale.
- Am dus bagajele la biroul de bagaje.
- Nu este un tren direct.
Aveti 0 legaturii la Narbonne
la ora 10 5',
- Uite-te la ceas! Ce ora este?
- Sambata vor fi multi Qameni in fata
fn halu! Garil Centrale.
tn propozitiile anterioare au aparut urrnatoarele expresii legate de callitoria ClJ trenul:
la Gare Centrale
Ie compartiment fumeurs
>[Ia ga:R satRal]
>[10 kopaRtima fUIl10:RJ
- Gara Centrala
- cornpartimentul fumiltori
Ie compartiment non,fumeurs >[10 kopaRtima no fl}mO:R] - compartimentul nefumatori
Ie
Ie wagon-lit
Ie train direct
une couchette en haut
au milieu
en bas
>[10 vago ResloRa]
>LIO vago Ii]
>[ 10 tre diRekt]
>[Un 3noJ
>[omiliO]
>[a ba]
- vagonulrestaurant
- vagonul de dorrnit
- trenul direct
- 0 de sus
- in mijloc
- in/de jos
en premiere classe
en seconde classe
>[ apROmieR klasl
>[ii s(O)god klas]
- cu c1asa intiii
- eu c1asa a doua
intr-una din fraze am folosit verbul "vouloir" Intr-o fOlmula de politete:
je voudrais >fjO vlIdRe) - dori
in exercitiul de mai jos, vam revedea substantiveJe expresiiJe noi. in franceza:
La ce ora ai legatura ? > A quelle heure as-tll ta correspondance?
Sunt multe persoane care acest expres. > II Ya beaucoup de gens qui attendent eet express.
Trenul direct de Paris nu a sO$it
la peronul garii Centrale.
Nu se atla niei un calator
in eompartimentul de nefumatori.
Vreti 0 sus, ?
Nu, jos, vii rag.
Care este pretul unui bilet dus pentru Paris,
ell c1asa a II-a, va rog?
fmi pare rau dar nu rnai sunt lacuri libere
la vagonul de donnit.
Te liinga biroul de bagaje.
Mil uit la ceas pentru eli. mi-e tearoa
sa nu fiu in intarziere.
> Le train direct de Paris n'est pas encore arrive
sur Ie quai de la Gare CCl11rale.
> 11 n'y a aueun passagcf
dans Ie compartiment non-fllmeurs.
> Voulez-yous une couehette en haut, Mademoiselle?
Non, en bas, s'jl vous plait.
> Que] est Ie prix d'un aller simple pour Paris,
en secondc c1asse, s' il valiS plait?
> Je wis dcso16 mais il n'y a plus de places libres
dans Ie wagon-lit.
> NOLI!; t'attendons acole de ]a consigne.
> lc regarde ma montre parce que j'ai peur
d' etre en retard.
vrea sa-mi due bagajele la biroul de bagaje. > Je voudrais mettre mes bagages ala consigne.
Hai la vagonul-restaurant, mi-e foarte foame. > Allons au wagon-restaurant, j'ai tres faim.
Sa verifieam daca v-ati eoreet cuvintele noi. Completali propozitiile de maijos, apoi cititi-Ie
eu voce tare:
un bilet dus-intors ell. clasa I
pentru
dus deja valizele la biroul de bagaje ?
> J'aehete > un illler-retour en> premiere classc
pour Bucarest.
> Avez-vous deja mis vos valises it> Ja consigne?
Mil uil Ja oomenjj care au coboril din tren.
Au fast rezervate toate
din expresul pelltru Paris,
Nu imi iau loc decat la compartimentul
de nefumJ1torL
Nu unde mi-am pus ceasu!.
Mai sunt loctiri libere
in vagonul-restaurant?
vrea sa cobor la Gara CentraHi,
la
Sunt trei legaturi pentru a merge
la aceasta statie.
calatori trenul
pe peron.
- Je regarde > les gens qui sont descendus du train.
- On a reserve toutes > les (;ouchelles
dans> !'express pour Paris.
- Je ne prends une place que
dans> Ie compartiment non-fumeurs.
Je ne sais pas ouj'ai mis rna > l1lontre.
- Y a-t-il des places Iibres
dans> le wagon-restaurant?
- Je voudrais descendre a> la Gare Centrale,
aBucarest.
. II y a trois> correspondances pour aller
acette station.
- De nombreux > passagers attendent leur train
sur le quai.
Expresiile verbale verbele de mai jos sunt legate de vocabularul referitor la calatorie. Cititi-le cu
voce tare acordand atentie verbelor regulate pe care Ie cantin:
manquer le train >[miikE 10 IRe] - a pierde treoul
ranraper Ie train >[RatRapE 10 trt] - a prinde trenul (din unna)
changer de train
> dO tre-J - a schimba trenul
accompagner >[akopaiiE] - a insoti
fumer > l tUnE]
- a fuma
etre debout >[ctR dObu] - a fi in picioare:
etre assis >[etR asi] - a fi a sta jos
eIre assise > l etR asiz] - a fi a sta jos
Acum vom folosi cuvintele expresiiJe noi in fra2e. Cititi-le, acordand atentie traducerii in limba
romana:
Paul a peur de manquer son train.
Nous sommes venus tres tard ala Gare
Centrale, mais nous avons heureusement
rattrape notre train.
- Lui Paul ii este: frica sa nu piarda trenul.
- Am s<Jsit foarte tarziu la Gara Centrala,
dar din fericire
am prins trenu\.
A queUe station changerez-vous de train?
Je voudrais 1'accompagner ala gare.
Ce passager est debout pendant tout
Ie voyage, parce que toutes
les places sont occupees.
Pourquoi es-tu assis dans
Ie compartiment fumeurs? Parce que je veux
fumer (des cigarettes) pendant Ie voyage.
Pardon, Mademoiselle, vous etes assise
ama place.
Je prends toujours des trains directs,
je n'aime pas avoir des correspondances.
- La ce stalie yeti schimba trenul?
- vrea sa va inso\esc la gara.
- Acest pasager stit in picioare pe toata
durata calatoriei pentru ca taate
locurile sunt ocupate.
- De ce te-ai in
compartimentul pentro fumatori ? Pentru ca vreau
sa fumez in timpul calatoriei.
- Scuzati, stati
pe locul meu.
- (Eu) iau intodeauna trenuri directe,
nu-mi place sa schimb.
Sa verificam acum utilizarea expresiilor verbelor invatate, apoi cititi-Ie ell voce tare.
Vreau sa te insotese de-a lungul calatoriei tale.
Trebuie schimbat trenulla
Trenul la ora 12 la 12,30'
ai 0 legatura.
Am insotit-o pe mama
la Gara Centrala.
Nu fumati, domnule? Sa da, fumez.
vrea sa fumez 0 tigara.
Du-te mai repede, altfel pierzi trenul.
Domnul Dupont sta Icinga fereastra
in compartimentul pentru nefumatori.
Marie a prins autobuzul ieri seara?
Michel Pierre stau in fata
supermarketului se uita la oamenii
fae cumparaturile.
Stateam in fata sotului tau,
dar nu ma vazut.
- Je veux > t'accompagner pendant ton voyage.
- Est-ce qu'il faut > changer de train it Bucarest?
- Le train arrive iL midi et it midi et demie
tu as >une corrcspondance.
- Nous avons accompagne notre mere
a> la Gare Centrale.
- Vous ne >fumez pas, Monsieur? Si, je fume.
- Je > voudrais fumer une cigarette.
- Va plus vite, tu >manqueras ton train!
Monsieur Dupont> est assis pres de la fenetre
dans Ie compartiment non-fumeurs.
- Marie >a-t-elle rattrape son autobus, hier soir?
Michel et Pierre >sont dcbout devant Ie
supennarchc et regardent les gens
qui font des achats.
- > J'etais assise en face de ton mari,
mais il ne m'a pas vu.
Cititi propoziliile de mal ios, acordand mare atentie cuvinteJor scrise cu caractere traducerj;
lor in limba romana:
Chaque passager doit
remp/ir eette fiche.
Jl faut menre chaque chose
asa place.
Chaque femme
veut etre belle.
Ie lravaille chaque jour de
8 heures du matin a4 heures
de I'apres-midi.
Nous connaissons chaque
personne iei.
d"a
RipJiR set
>lil fa metR
asa plas]
fam
vO elR belj
>[j0 tRavai dO
hUitO:R dU mate- aka:tR
hO:R dO lapRemidi)
>[nu koncso
peRson isiJ
- Fiecare caHaor trebuie
sa compJeteze aceasta
Fiecare lucru trebuie pus
la locullui.
- Fieeare femeie
vrea sa fie frumoasa.
- Lucrez in fiecare zi de la orele
IS diminea\3 la ore/e 4
dupa-amiaza.
- fieeare
persoana de aiei.
Cuvantul "chaque" pe care remarcat in aceste propo:zitii, este un adjectiv nehotarat nu are
deCal forma de singular. Sta inaintea substantivului nu este insotit nici de articol, oiei de adjectiv.
Sa traducem acurn PTDpozitiile unnatoare in franceza:
Fiecare om vrea sa luereze.
Fiecarei fete ii place sa primeasea flori.
fieeare actor care joaca in acest film.
Nu putem sa insotim fiecare fata
care are chef sa mearga ell noi la discoteca.
> Chaque hommc veut travaiJler.
> Chaque tille Clime recevoir des Ileurs.
> Tu connais chaque actcur qui joue dans ce film.
> "NUllS nc pouvons pas accompagner chaque filJc
qui a envie d"aller avec nous a13 discotheque.
Veti ga&i in propozitiile urmatoare cuvinte noi, care sunt scrise ell caractere a1 caror
echivalent se afla in propozitiile traduse in
Chacun veut ctre riche.
Chacune de tes robes
estjolie.
Connais-tu les ctudiantes
en dewtieme annee?
Oui, je t:onnais chacune d'elles.
> vOtctR
> dO te rob
e joli]
> rkonetV leL:etUdiat
ii dOziem anE
lli .10 kanE del]
- Fiecare vrea sa fie hogar.
Fiecare din rochiile tale
este frumoasa.
- stIJdentele
din anulll?
Da, Ie cunose pe taate.
rai fait de nombreux voyages,
chacun a ete interessant.
> [jE fe dO nobRO: vUaiaj Am faClit numeroase caUitoni,
a EtE etERcsa] fiecare a fast interesanta.
Pronumele nehotarate:
chacun
chacune
>l
>{sakUn]
- fiecare (masc.)
- fieeare (fern.)
nu sunt folosite decat la singular, ea orice pronume, inloeuiesc un substantiv.
Sa aplicam noile notiuni completand spa(iile Iibere din propozitiile urmatoare:
Fiecare dintre noi adevlirul.
Fiecare om vrea sa cunoasca adeviirul.
II iubesc pe fleeare din copiii tai.
Fiecare eopil este simpatico
Sunt multe camere libere in hotelul nostru,
fiecare dintre ele este foarte confortabila.
in acest hotel fiecare camera este curata..
Am invitat fete la ziua de
a lui Paul. Fiecare din ele a venit
cu un cadou frumos.
Fiecare fata vrea sa-mi dea un cadou.
- > Chac\ln de oous connait toute la verite.
- > Chaquc homme veut eonnaitre toute la verite.
- J'aime chacun de tes enfants.
- > Chilque enfant est sympathique.
- JIy a beaucoup de chambres libres dans notre hotel,
> chacune d'elles est tres confortable.
- Dans cet hotel> chaque chambre est propre.
- Nous avans invite des jeunes filles aI'anniversaire
de Paul. > Chacune d'elles est venue
avec un beau cadeau.
- > Chaque jeune fllle veut me donner un cadeau.
in ultimul exercitiu din prima parte a Leqiei 4, ve!i traduce in franceza propozitiile de mai j05. Veti
putea aprecia daca v-ati corespunzator materialul nou daca puteti treee la partea a doua a
\ec'i.ei..
Ai rezervat 0 pentru mine?
Da, la mijloc, intr-un vagon de clasa 1.
Nu fumez niciodata in timpul ciiliitoriei,
de aceea eumpiir bilet pentm
compartimentul de nefumatori.
Poti sa rna pana la statie?
CAHUorii urea repede in vagonul de donnit.
> As-Iu LIne cOllchette pour moi ?
Qui, au milieu, dans Ie wagon de premiere classe.
> Je ne fume pendant Ie voyage,
alors je une place dans
Ie compartiment non-fumeurs.
> accompagner it la station?
> Lcs passagers montent vite dans Ie wagon-lit.
ell cJasa I ?
Nu, eu a doua.
Ce bilet aii eerut, Doamna?
Un bilet dus sau unul dus-intors?
vrea unul dus la un tren direct
pentru
De 0 ora, Paul sta in picioare langa
fereastrii te
La ee stalie trebuie sa schimbiim trenul
pentru Paris?
Nu este expres, acest tren
1a fiecare statie.
Ati pierdut trenul ?
Nu, I-am prins in ultima clipii.
Fiecare din loeurile acestea este oeupat.
Fiecare vrea sa caJeltoreasca confortabiJ.
Micuta Marie este hingii
langa tatal ei.
Fiecare ciiliitor trebuie sa pHiteascii
pentru bagajul sau.
Trenul nostru va sosi la peronu]
de 1a gara Centrala.
Prietenii mei nu vor schitnba trenul.
Cel pe care I-au luat este direct.
Am dus valizele tale la bagajele de mana.
Noi fumfi.m mult, dar niciodata in tren.
Pierre se uitii des 1a eeas ca
sa nu piarda trenul.
> en premiere classe?
Non, en secollJe.
>Quel billet avez-vous dcmande, Madame?
Un allcr simple Oll lin aller-retour?
>Je voudrais un aller simple pour lIll train direct
pour l3ucarest.
> Depuis une heme ('<lu] est debou! pres
de la fcnCtre et il t'attend,
> A quelle station dcvons-nous changer de train
pour Paris?
>Ce n' est pas j'cxpress. cc train s'arrete
achaque station.
>Avcz-vous manque votre train'!
Non, nOllS ['avons fUtlrape ala dcrniere mintlte.
> Chacune de ces est occupce.
>Chacun v'cut voyager confortablement
> La petite Marie assise pres de la porte
Ii cote de son pere.
>Chaque pasl.ager doit payer
son bagage.
> No!re train arrivera sur Ie quai numcro six
de la gare Centrale.
>Nos amis n'auront 'l.llcunc correspondance.
Le train qu'ils ont pris est direct.
> rai mis tes valises ala consigne.
> Naus fulTIons beauc(lup, maisjamais dans Ie train.
> Pierre regarde SOUVen! sa montre pour ne pas
manquer son train.
latii ciiteva serii de cuvinte in care apare sunet. Cititi-Ie eu voce tare.
rell' la la
[E] Ie qugi, Ie fUffi!<r
10] etre ds;bout, l'aller-rJ<tour
r01 Ie cQ.!!1Partiment, Ie wagQIl, la c,Q!!signe, la mQ!!tre
r3.] Ie compartimmt, les m@quer
[u1 la c.Q!!chette, I'aller-retQ.Y.T, etre deb.Q!!t
hacun, .cl:!.acune, haque, la couhette, hanger
[k1 Ie ompartiment, chaun, Ie gy.ai
riJ les Ie
LECTIA 4 - PARTEA A DOVA
Ca de obicei vom eonsacra aceasta parte a 1ectiei reeapituHirii materialului i n s u ~ i t ~ i unor exercitii de
lectura ~ i pronun\ie. Veii gasi in textele de mai jos cuvintele, expresiile ~ i strueturile nou introduse.
incepem lectura:
./'.?' '..I ./' '..I
Les touristes etrangers 1sont entres I dans Ie hall de I'hotel. II lis se sont diriges r ala reception. IILe
.?' .?' '..I .?'
rcceptianniste I leur a donne lIes fiches de voyageur. II lis ont rempli ces fiches, r puis et apres ils ant
./' ./' '..I .?'
demande I deux chambres it deux tits I avec sane de bains. I I lIs ant reserve des chambres I au
'..I .?' ~ .?'
cinquieme etage. II Le portier a monte leurs bagages I par ascenseur. II Les nouveaux clients, I tres
.?' .?' '..I
satisfaits, I sont entres dans Ie restaurant de 1'hotel I pour prendre Ie diner. I
La cliente:
La receptionniste:
La cliente:
La receptionniste:
La cJleme:
La receptionniste:
./' ./'
Ie voudrais reserver nne chambre it un lit I avec douche I
.?' ~
au premier etage, I s'il vans plait. II
./' ./'
Ie SUlS desole, Imais toutes les chambres au premier ctage Isont
~ '..I
occupees. II Nous en avans nne au troisieme.ll
~ ~
D'accord. II Je prends eette chambre au troisieme. II
.?'
Est-ce qu'eUe donne sur la Seine? II
'..I ~ .?'
Oui, lla vue de cette chambre est magni tique. II Alors, remplissez,
'..I
s'il VallS plait, cette fiche, Monsieur. \ I
.?' '..I /'t ~
Voila la ele de votre chambre. II C'est Ie numero 321. II
~ .?' 'x
Merei beaucoup. II Y a-t-il un ascenseur iei ? II
~ ~ ~
Non, il o'y a pas d'ascenseur. II Vaus devez prendre I'escalier. II
?' ~
Le portier montera vas valises. II
"">l "">l
- Je ne suis pas du tout satisfai(e de rna charnbre au rez-de-chaussee. II II y a trap de bruit. II
I je suis 1etj'ai besoin de II
/' d' /' ..
Alors, Ije descen s mes bagages I et Je qUltte otel. II
- Vous devez rcgIer la n:te, I MonsiiGr! II
"">l /' /' "">l
- Qui, II je la reglerai I mais je ne donnerai aucun pourboire I apersonne. 11
- Ya-t-il des trains di-fe'cts pour BuC:rest? II
- O;ti, I vous avez I'exp;:ss I it 8 heures du matii;. II
.?'.. /'. f"">l I
- Alors, IJe voudrals un aller-retour en seconde, I compartlment non- umeurs. I
"">l
- Le voila. II
/' "">l
- Merei bien, I Madame. II
"">l
- Ie voudrais reserver une couchette pour Paris. II
/'
- Quel jour? II
"">l
- Le I (premier) septembre. II
/' /'
- Depart a queUe heure? II
"">l
- A 20 h 15 (a vingt heures et quart). II
/' /'
- Premiere au seconde c1asse? II
"">l
- Seconde. II
/' /'
- VallS avez deja volre billet? II
"">l
- Qui, I Ie voila. II
/' /' /'
- VallS voulez une couchette en haut, au milieu I au en bas? II
/' "">l
En haUl, I s'il vous plait. II
Traduceti din limba romana in limba franceza:
in holuYgarii sunt intotdeauna
muUefersoane.
Starn (in picioare) in fata numarul4.
/ ,/
Seara nu este nid un tren pentru Arad.
Tmj pare rau",dar hotelnl este plin,
nv' este nici 0 camera libera.
Pasagerii au poposit la un hotel
de lux la Paris.
> Dam Ie hall de Ia gare il y a toujours
hcallcoup de gens,
> \lOllS sommes deholll devant Ie guichet numcro 4.
> I.e jJ n'y a aucun train pour Arad.
> Je suis dcsole. mais I' hotel est compIer,
il 11' j a aucune chambre 1ibre.
> Les passagns sont 'desccndus dans un hotel
de luxe aPans.
vrea sa-l insotese la peron.
Un bilet dus simplu pentru Sinaia
la c1asa II-a, fumatori, va rog.
Cat timp pot sa-mi tin valizele
la biroul de bagaje?
Ai avut legatura?
Da, am schimbat trenul la
Este acesta trenul direct pentru Strasbourg?
Da, dar eSle un expres care nu
la toate statii1e.
Am rezervat un loe pentru tine
la vagonul de dormit.
Am pierdut lreoul pentfU ea
nu am ceas.
Cred eli aceasta de sus
este mai eonfortabila.
Ati venit ell intarziere.
N-o sa puteti prinde trenul de Paris.
Marie sta langa mine
in vagonul-restaurant.
La ce statie cohorim?
Ne-am ureat in tren
la Gara CentraliL
inainte de plecare ne-am cohorit bagajele
in hoI.
Ne pare rau dar nu putem
sa va insotim.
Cand parasiti hotelul ?
Camerista vii va insoti
la camera dvs, de la parter.
Nu am completat nici 0 la reeeptie.
Fereastra aeeasta are vedere spre strada?
Fieeare client al acestui hotel este multumit,
dar niei unul nu da
Cine a pus toate
in dulap?
>Je voudrais l'accompagner sur Ie quai.
> Un aller simple paul'S inaia en seconde,
compartimcnt fUll1eurs, s' i! VOllS plait.
>Pour cornhicn de temps je peux laisser mes valises
iJ Iii consignc','
> As-Iu ell une corresrondance?
Oui, j'ai change de train a
>C'eslle train direct pour Strasbourg?
Oui, mais c\:st un express qui ne s'arrcte pas
atDlItes les slat ions_
>J'ai reserve pour toi line place
dans Ie wagon-lit.
>J'ai manque 1110n train parce que
je n'ai pas de montre.
>Je crois que celie couchette en haut
est plus confonable.
>Valis etes venus CIl retard.
\lous ne pourn:z pas rattraper Ie train pour Paris.
>Marie cst assise acote de moi,
dans 1c wagon-n:staurant.
> A quel1e station dcscendons-nous'!
>NOLlS sommes montes dans Ie train
ala Gare Centrale.
> Avant Ie depart nous avons descendll Jes bagages
dans Ie hall.
>Nous sommes desales mais nous ne pourrons pas
vous aceompagner.
>Quand ljuittez-vous !'hote!')
> La femme de chambre vous aeeompagnera
avotre chamhrc au rez-dc-chaussee.
> Nalls n';1\>OI1S rempli aucune fiche iJ la reception.
> Fst-ce que ceUe fenetre donne sur la rue?
>Chaque client de eet hotel est satisfait,
mais aucun nc donne de pourboire.
>Qui a mis taus les draps
dans Ie placard?
A cui este aceasta cheie ?
Personalut hotelului nostru este intotdeauna
la dispozitia dvs., domnule.
O luam pe scari sau urcam eu l i ftul ?
A$ vrea sa achit nota, damnigoarE.
Domnule, conduccrea hotelului va cere
sa parasi!i camera pentru ca faceci
prea mul t zgomot.
Fiecare di n clien!ii nogtri da un bacgiq
consistent acestui bstrn portar
Nu avem ni ci o camera libera
cu un pat g i baie.
> A qui est ccttc CIC'
> Le peiiotiiicl d iniiii Iibtrt es! toujours
i voire scri ~cc. Monsiciir.
> Dc iiuiiibrcux voyaeiirs deaceiidcnt
duils ce petit Ih6tcl.
>On prend I'eanlicr uii uii monte par l'ascenseur'?
>J e voudrais ri gl er la <note. hldeiiioiseiie.
> La di i cti on de I'hUlel voiis dsiiiandc. Monsieiir,
de qi i i t t er voli cliarnbre parce que vous faites
trop de brult
> Clincun de nos cliexits doiiiir un grus pourboire
Li ce vieux pui ti er
> Nous ii'avons aucune cliniiihiz Iibrc
un l i t avec rnll de bains.
RECAPITULAREA LECTIEI 4
4.1 in cursul Lectiei 4 ati intalnit mai multe expresii legate de caliitoria eu trenul. Sa retinem:
un train direct
Ie wagon-lit
Ie wagon-restaurant
Ie compartiment fumeurs
Ie compartiment non-fumeurs
voyager en premiere classe
en seconde classe
manquer Ie train
rattraper Ie train
changer de train
etre debout
etre assis, -e
- un tren direct
- vagonul de donnit
vagonul-restaurant
- compartimentul pentru fumatori
- compartimentul pentru nefumatori
a caJatorj eu cJ.asa ]
- eu c1asa a II-a
- a pierde trenul
- a prinde trenul
- a schimba trenul
- a sta /fi in picioare
- a sta/fi -a
4.2. Am introdus persoana I a verbului "vou1oir" intr-o fannula de politete:
je voudrais [jO vudRcJ - vrea, dati
4.3. Ati inva,at adjeetivul oehotatat
\chaque
- fiecare
care preeeda substantivulla singular elimina artieolul:
Chaque jour je prends Ie metro. - in fiecare zi lau metroul.
Chaque eIe:ve doit bien travailler al'ecale. Fieeare elev trebuie sa lucreze bine la
Chaque femme aime faire les aehats. - Fiecarei femei ii place sa faea cumparaturi.
4.4. Am introdus de asemenea pronumele nehotarate
chacun
chacune

[$aklJn]
- fiecare (mase.)
- fiecare (fern.)
care inlocuiesc substantivulla singular:
Chacun de nous veut voyager.
II y a encore des cnambres Iibres.
Chacune est eonfortable.
- Fiecare dintre noi vrea sa calatoreasca.
- Mai sunt camere libere.
- Fiecare este confortabila.
TEMA PENTRU ACASA 4
A. Traduceti in limba romana:
I. Nous voyageons toujours en premiere et jamais en compartiment fumeurs.
2. Je voudrais un aller-retour pour Paris en seconde.
3. Dans chaque wagon il y a beaucoup de gens qui sont debout.
4. Vous m'accompagnerez it la Gare Centrale, Monsieur?
5. Elle est assise ala terrasse d'un cafe et elle fume une cigarette.
6. Est-ce que nous irons au wagon-restaurant?
B. Traduceti in franceza:
I. Fiecare caHitor se teme sa TIU piaeda trenul.
2. Ali prins trenul direct, ieri ?
3. Nu, a trebuit sa schimb multa vreme legatura.
4. vrea sa am un ceas bun modern.
5. Dricine (tiecare) poate rezerva 0 dar este nevoie de bilet.
6. Prietenul tau te langa biroul de bagaje de mana.
C. Rescrieti propozitiile unnatoare corectand in fiecare propozitie exista 0
r. lis sont dehouts pres de 1a consigne.
2. 11 a pris une couchette en milieu.
3. Chacun garyon veut avoir une belle montre.
4. Je ne fume pas, alors je voyage dans un compartiment fumeurs.
5. Je ne vois chacun passager sur Ie quai.
6. Tu connais les jeunes filles qui sont assis acote de lui dans Ie wagon-restaurant?
VOCABULARUL LECTIILOR 3 4
accompagner
attraper (Ie train)
aucun
aucune
l'aller simple
l'aller-retour
au milieu
Ie bruit
Ie calme
centrale
chacun
chacune
la chambre Ii un lit
changer de train
chaque
la cle
Ie client
la cliente
le compartiment
complet
complete
la consigne
la correspondance
la couchette
la couvel1ure
(etre) debout
descendre (a I'hotel)
descendre (1es bagages)
descendre (du train)
descendre (I' escalier)
Ie detail
> l akopanE]
>[atRapE 10 tRe-]
>[okeJ
>[okUn]
> [lalE scpl]
>[la1 ROtuRj
>[omiliO]
>[10 bRUij
>[10 kalm]
>[siHRal]


>[la.:;abRae 1ij


>[Ia klE]
>[10kliiii]
>[Ia kliiiit]
>[10 k5paRtima]
>fk6ple]
>[koplet]
>[Ia kosin]
>[[a koResp6diis]
> [ la 1
>[ la kuveRtUR]
>[etR dObu]
>[ desiidR a latc!]
>f desiiJR (lE baga:j)]
>[desiidR dU
>[ JesiidR leskaliE]
>[10 dEtail
- a insoti
- a prinde (trenul)
- nici un
- niei una
- (bilet) dus (simplu)
- (bilet) dus-intors
- in mijloc
- zgomotul
- calmul
- central, -a
- fiecare (masc.)
- fiecare (fern.)
- camera ell un pat
- a schimba trenul
- fiecare (adjectiv)
- cheia
- clientul
- clienta
- compartimentul
- complet, plin
- completii, plina
- biroul de bagaje de mana
- legatura, corespondenta
-
cuvertum, patura
- (a fi) in picioare
- a poposi (la hotel)
a cobori (bagajele)
- a cobon (din tren)
- a cobori (scam)
- deta1iul, amanuntul
(Ie train) direct
>[10 tre- diRcktj - (trenul) direct
la direction
>[ht diReksio] - conducerea, directiunea
donner sur (la rue)
>1 donE sUR la RU] - a da spre, a avea vedere spre
Ie drap
>[10 dRa]
-
(en) haut
>[anoJ - in sus
I'escalier
>[ Ieskal iE]
scara
etre assis
>[etR asi] - a fi a sta jos
etre assise
>LetR asiz] - a fi a sta j os
I'express
>[lckspRes] expresul
faire impression
>[ feR epResio] a face impresie
la femme de chambre
>[ la fam dO - camerista
la fiche
>[la fi-5]
-
fumer
>[fUmE] - a fuma
Ie fumeur
>[10 fUmO:R]
- fuma-torul
la Gare Centrale
>[Ia ga:R satRal] - Gara Centrala
les gens
>[IEja] - genurile
Ie hall >LI0oll - holul
[' impression
>[Ie pResio]
impresia
Mademoiselle
>[madm"azel] -
manquer (Ie train)
>[miikE 10 tRe] - a pierde (trenul)
(au) milieu
>[omiliO] - (la) mijloc
monter (Ies bagages)
>1 motE IE baga:j] - a urea (bagajele)
manter I' escalier
>[ motE leskaliE] - a urea (scara)
la montre
>[la motR] - ceasul
nombreuses
>[nobROz] - numeroase, multe
nombreux
>[n6bRO:]
- multi
la note
>[la not] - nota (de plata)
Ie passager
>[10 pasajE] - pasagerul, ealiitorul
Ie personnel
>[10 peRsone1]
- personalul
Ie pieton
>[IOpiEtii]
- pietonul
Ie placard
>[10 pL3.ka:R] - dulapul (in perete)
Ie portier
>[10 paRtiE]
- partarul
Ie pourboire
> [10 puRbUaR)
-
(en) premiere. classe
> [(ii) pROmicR klasj
- (eu) clasa I
prendre l'esealier
> [pRiidR lcskaliE] - a 0 lua pe scari / a urea pe sean
Ie quai
> [IOkE]
- peronul
quitter
> [kilt]
- a parasi
rattraper (Ie train)
> (RatRapE 10 tRc]
- a prinde (treoul)
la reception
> rJa REsepsio]
- recept ia
Ie receptionniste
> [10 Resepsionistj
receptionerul
regler
> [REgiE] - a aehita; a regia
remplir
> (RapliR] - a umple
reserver
> [REzeRvE] - a rezerva
Ie rez-de-chaussee
> [10 - parterul
satisfait
> [satisfe]
-mul\umit
satisfaite
> [satisfet] - multumita
(en) seconde classe
> [a s(0)k6d klas] - (eu) clasa a II-a
s'il VOllS plait
> [silvuplc] - va rog
tous (les)
> [tll (IF)]
- toti
toutes (les)
> [tut (IE)] - toate
je voudrais
> [j0 vudRcl - vrea, dori
Ie voyageur
> [10 vUaiajO:R] - calatorul
le wagon
> [10 vago] - vagonul
Ie wagonlit
> [10 vag6!iJ - vagonuJ de dorrnit
Ie wagon-restaurant
> [10 vago RestoRii] - vagonul-restaurant
LECTIA 5
,
PARTEA 'NTAI
ea de obieei vom incepe recapituland materialui prezentat in Leetia 5 a cursului "Franeeza pentru
ineepatori". Exercitiile ce urmeaza trebuie rezolvate folosind filrrul
A. Completati propozitiile de mai jos ell unul din unnatoarele cuvinte:
1.la famille 2. la mere 3. Ie pere 4. Ie fils 5. la fiUe
6. les parents 7.lejardin 8. Ie garage 9. Ie chien 10. Ie chat
11. Is cuisine 12. Ie salon 13. Ie dimanche 14. Ie samedi
Tatal meu pelrece mult timp in garaj.
Familia lui se compune din cinci
persaane: parin1ii, doi fii 0 fiica.
Mamei meIe ii place mult sa lucreze
in gradina.
Bucataria doamnei Dupont este mare
modema.
Sambata seara duminica suntem
intotdeauna aeasa.
Sa intram in salon, va rog.
vrea sa am un caine sau 0 pisica.
Maria a intrat in bucatarie pentru
a pregati cina.
- Man >p
ere
passe beaucoup de temps
dans >Ie garage.
- Sa >famille se compose de cinq personnes:
les >parents, deux >fils et une >fille.
- Ma >mere aime bien travailler
dans >Ie jardin.
- >La cuisine de madame Dupont est grande
et modeme.
- >Le samcdi soir et >le dimanchc nous sommes
toujours it ia maison.
- Entrons dans c salon, s'i1 vous plait.
- Je voudrais avoir >Un chien au >Un chat.
- Marie est entree dans >Ia cuiSllle pour
preparer Ie diner.
B. Completati propozitiile ell 0 prepozitie sau eu un articol contras:
Ma duc la Paris.
Tatal se duce in garaj, mama se duce
in bucatarie.
Vad muIta lume in salon.
Unde ai fast ieri? La opera.
- Je vais >il Paris.
- Le pere va :><H1 garage, la mere va
:><\ la cuisine.
- Je vais beaucoup de gens >au salon.
- Oil as-tu ete hier? >A I' opera.
c. in acest repetam conjugarea verbului "aller".
Toata clasa noastra se duce la teatru.
Maine ne ducem la tara ell
- Toute notre classe >va au theatre.
- Demain nous >allons ala campagne
en voiture.
Va duceti des la Paris, domnule? - >Allez-vous souvent aParis, Monsieur?
vrea sa rna duc la cinema in seara asta. - Je voudrais >aller au cinema ce soir.
Ma due des la el. - Je > vais souvent chez lui.
Mergi eli mine la ea? - Tu >vas avec moi chez elle?
Ei nu se due niciodata la concerte. -l1s ne > vont jamais au concert.
D. Completati propoziliile de mai jos, facfmd acordul adjectivelor eu substantivele determinate:
Tu ai cumparat 0 frumaasa.
EI multe fete frumoase.
Sofia a cumparat rochii noi.
Sunt hoteluri noi la Arad?
Este un hotel nou.
Este un copil frumos.
In nostru sunt multe magazine
noi frumoase.
- Tu as aehete line >belle voiture.
- II connah beaucoup de >belJes tilles.
- Sophie a achete de >nouvelles robes.
-y de >nouveaux hotels aArad?
- 11 y a un >nouvel hotel.
- C'est un >bel enfant.
- Dans notre ville il y a beaucoup
de >nouveaux et >beaux magasins.
lata euvmtele noi din leqia noastra, Cititi-Ie eu atentie
tradueerea lor:
la piece >[la pres] - incaperea; bueata
la salle amanger >[la salamajE] - sal a de mese, sufrageria
la cave >[la kav] - pivnita
Ie grenier >[10 gROniE] - podul easei
Ie buffet >[10 bUfE] - bufetul
I'armoire >[laRmua:R] - dulapul
Ie canape >[10 kanapE] - canapeaua
Ie radiateur >[10 RadiatO:R] - ealoriferul
Ie rideau >[10 Rido] - perdeaua
la plante >[Iapliit] - planl3
Ie miroir >[10 miRua:R] - oglinda
la couleur >[Ia kuIO:R] - culoarea
aeum, in alta ordine:
Ie canape >[10 kanapE] - canapeaua
la cave >[Ia kav] - pivnita
le rideau >[10 Rido] - perdeaua
la piece >[Ia pies] - incaperea; bucata
Ie radiateur >[10 RadiatO:R] - ealoriferul
la eouleur >[lakuIO:R] - culoarea
Ie grenier >[10 gROniE] - podul casei
1a salle amanger >[la salamiijE] - sala de mese, sufrageria
la plante >[la plat] - planla
Ie buffet >[10 buff] - bufelul
Ie miroir >[10 miRua:R] - aglinda
['armoire >[laRmua:R] - dulapul
lata eateva propozitii in care au fast folosite noile cuvinte; urmariti traducerea lor in limba romana:
Combien de pieces y a-t-it dans
ton appartement?
Passons dans la salle amanger, s'il vous plait.
Descends dans la cave et apporte-nous
deux. bouteilles de ce vin!
Nous avons visite cette maison de la cave
au grenier.
Va chercher des verres dans Ie buffet!
Cette ancienne armoire est tres belle mais
elle n'esr pas pra.tique.
Qui est assis sur Ie canape,
acote de Paul?
II fait froid, mais vos radiateurs
ne sont pas chauds.
Elle aime bien les plantes et eIle en a beaucoup
dans sa chambre.
Ces nouveaux rideaux vont bien
avec Ie tapis.
Tu ne crois pas que Cette couIeur me va
tees bien?
Qui, cette couleur va bien avec la couleur
de tes yeux.
Je voudrais vous montrer mon nouveau miroir
en crista!.
De quelle cauleur sont les rideaux dans
son appartement?
in propozitiile de mai sus ati intalnit expresii nai :
- Cile incaperi are
apartamentul tau?
- Sa trecem in sufragerie, va rog.
- Coboani in pivnita adu-ne
doua stide din acest vin!
- Am vizitat aeeasta casii din pivnita
pana in pod.
Du-te cauta pahare in bufet!
- Acest vechi dulap este foarte frumos dar
nlJ este praetic.
- Cine sts. pe canapea
aHituri de Paul?
- Este frig, dar caloriferele voastre
nu sunt calde.
- ii plae mult plantele are multe
in camera ei.
- Aceste perdele noi se potrivesc bine
Cll covorul.
- Tu nu crezi ca aceasta culoare imi sta
foarte bine?
- Da, aceasta culoare se eu culoarea
ochilor uli.
- vrea sa va arat noua mea oglinda
de crista!.
- Ce clJIoare au perdelele din
apartamentul ei?
aller chercher
aller bien avec...
en cristal
de quelle couleur... ?
>[alE bie avek]
>[a kRistal]
>ldO kel kulO:R]
- a se duce dupii ceva, a merge sa caute
- a se potrivi cu, a sta bine
din cristal
- ce culoare... ?
\
,
Sa verificam daca v-ati cuvintele expresiile noi. Traduce!i in limba romana unniitoarele
propozitii:
Qu'est-ce qLle tu cherches dans Ie buffet?
Allez chercher de I'eau dans Ie frigidaire!
Montons au grenier!
Qui veut descendre avec moi ala cave?
Cette armoire est trop chere pour nous,
vous n' en avez pas Wle Ii un prix mains tleve?
Ce canape va tres bien avec la couleur
de vas rideaux.
Cette couleur ne lui va pas.
11 fait chaud chez vouS. Les radiateurs dOlvent
etre tres chauds.
De queUe couleur sont les mUTS de cette
piece au rez-de-chaussee?
II faut vite mc!:ttre Ie couvert dans Is salle amanger,
les invites vont venir dans
un quart d'heure.
J'ai recyu ce miroir en cristal de mon mari
comme cadeau d'anniversaire.
Ma mere aime bien toutes les leurs et
tautes les plantes vertes.
>Ce cauli in bufet')
> Ou-te adu "pit din frigider,
>S,i urcam in pod!
>Cine vrea coboare cu mine in pivnila?
>Acest dulap cslc prea scump pentm noi.
n-aveli ahulla un pre! mai mlc?
> Aceast1\ canapea se foarte bine cu
euloarea perJelcior voastre.
> \lu-i sta bine eu aceasta culoare.
> Isle cald 1a voildumneavoastra. Caloriferele
trebuic sa fie roartt: calde.
>Ce culoare au peretii acestel incaperi
de la parter')
> Trebuie sa dULcm repede tacamurile in
sufragerie, musafirii vor veni
un de ora,
> Am primit <i..:casta cg.linda din de la so\u\
meu, ca dar de ziua mea de
>Mamei mele ii plac mult toate Oorile ;;i
loatc plantele verZl,
Completali propozitiile de maijos eu cuvintele expresiile nou invatate, apoi citili-Ie eu voce tare:
Vesela paharele trebuie puse
in bufet.
Admir culoarea perdelelor din
salonul dumneavoastra.
Ea sa pe canapea, 1<inga fereastra.
EI vrea sa ee culoare are
eanapeaua.
Noi am coborat in pivnitii pentru a aduee
doua sticle de
- II faut mettre la vaisselle et les verres
dans >k buffet.
- J'admire >la couleur des >rideaux dans
votre salon.
- Elle est assise sur >Ic canape pres de la fenetre.
- II veut savoir >de quelJe couJeur est
ce >canape.
- Nous sommes descendus a>la cave pour
chercher deux bouteilles de champagne.
Apartamentu] pe care vreti
sa-I cumparati are mai multe camere?
Plantele pe care Ie avem in gradina sunt
greu de cultivat.
Sa intram in sufragerie, dejunul este
deja gata.
Aceasta oglinda din cristaI nu se eu
masa noastra scaunele noastre modeme.
Se poate urea in pod?
Azi caloriferele sunt mai putin calde
decat ieri.
De ce ai eumparat un dulap a1at de mare?
- Y a-t-il plusieurs >pieces dans I'appartement
que VOtiS voulez acheter?
- >Les plantes que nous avons dans Ie jardin sont
diffieiles acultiver.
- EntTons dans >Ia salle amanger. Ie d6jeuner est
deja pret.
Ce >miroir en crista! ne va pas bien avec notre
table et nos chaises modemes.
- Est-ee que I'on peut monter au >grenier?
- Aujourd'hui >les radiateurs sont moins chauds
qu'hier.
- Pourquoi as-tu achete une si grande
>armoire?
Cititi propozitiile urrnatoare acordand atentie cuvintelor scrise cu caractere urrnarind
traducerea lor in Iimba Omana :
Ce buffet-ci est modeme.
Ce buffet-Is est ancien.
Cet homme-ci est heureux.
Cd homme-Ii n'est pas
heureux.
Cette arrnoire-ci est trop
petite.
Cette armoire-Ii est trop
grande.
Ces radiateurs-ci sont chauds.
Ces radiateurs-IA sont froids.
Ces plantes-d sont belles.
Ces plantes-Ia sont laides.
>[50 bUfE sj E modeRn]
>[setom si etORO:]
>[setom la nE pazORO:]
>[set aRmuaR la E tRo pOtil)
>[set aRm"aR si E tRo gRa:d]
>[ sE RadiatO:R so
>[se RadialO:R la s6 tR"a]
pial si so bEl]
>[sE plat !a 56 led]
- Acest bufet este modem.
- Acel bufet este vechi.
- Acest barbat este fericit.
- Acel barbat nu este fericit.
Acest dulap este prea mic.
- Acel dulap este prea mare.
- Aceste calorifere sunt calde.
- Acele calorifere sunt reci.
- Aeeste plante sunt frumoase.
- Acele plante sunt urAte.
in propozifiile de ma; sus am folosit fonnele compuse ale adjectivelor demonstrative: primul lor
element ee. cet, cette. ces precede substantiw/; of doilea element, ei sau Iii stii dupii substantiv.
Adaugam adverbele ci Iii pentru a exprima nOfiunea de apropiere sou de departare. # mai ales
pentru a opune douii substantive de acela#fel.
iata farmele adjectivelor demonstrative:
Singular
Fanna ce,...-ci. ce,.. -1s este folosita pentm substantivele masculine care incep cu o vocala sau un
"h" mut. Enemplu :
cet amie-ci - acest prieten
cet hiilel-l - acel hotel
Plural
c e - c i acest ...
ce. - l acel ...
cet . . ci BCPSI ...
cet...-l acel ...
Va amintim ca formele simple ale adjecriular demonstrative au fost introduse in cursul penuu
inccpatori.
Pentru a va fixa formele compuse ale adjectivelor demonstrative rezolvali exerci!iul umat or.
Complrta!i spatiile libere cu substantive insotite de forma compus al adjectivului demonstrativ pamvit:
cet ~e aceasta ...
cette...-ci acea ...
Culoarea acestei canapele este frumoasa. - La couleur de >ce cunapt-ci est jolie.
Nu-mi place culoaiea acelei canapele. - J e n'aime pas la couleur de >ce canap~l t
masculin si feminin masculin
C ~ S acestiiaeeste
ces ... l aceilacele
Vreau sa cumpai aceste perdele.
- J e veux acheter >ces rideaux-ci.
Acele perdele sunt prra scumpe.
->Ces rideaux-l sont trop chers.
feminin
Accste plante sunt ")or de ingrijit. - >Ces piantes-ci sont faciles soigner
Acele plante nu se cultiva decit rar -On cultive rarement >ces plantea-l.
Acearta oglinda mare este a mea. - >Ce grand iniroii-cieslmoi.
Acea oglinda mica este a ei.
->Cc petit miroir-lest elle.
Vreau sa loeuiesc in acest apanament - Je veux habiter dans >cet appanment-ci
de la etajul 1. au premier tage.
Parintii nostri vor locui in acel apanament -Nos parents habiteront dans >cet appaneinent~l&
de la paner au rez-de-chausse.
Ati retinut desigur expresia:
en cristal
lata alte expresii de acest fel:
en verre
en plastique
en argent
en bois
en cuir
>[a veR]
>[ aplastik]
>liiaRja]
>[ ah"a]
>[akUiRJ
- de/din cristal
- din/de sticla
- din/de plastic
- din/de argint
- din/de lemn
- din/de piele
Vom folosi acum aceste expresii ca determinanti ai substantivelor pe care Ie deja. Cititi cu
voce tare propozitii1e de mai jos, acordind mare atentie noilor expresii:
Cette vase-ci que tu vois sur Ie buffet
est en verre.
Cette bouteille-Ia qui est sur la table dans
la cuisine est en plastique.
nest assis sur une chaise en bois.
Ce fauteuil-ci est en cuir, ces fauteuils-1l1,
dans Ie salon, sont en cuir aussi.
Man pere rn'a donne sa vieille montre en argent.
Nous n' aimons que les verres en cristal
el les couverts en argent.
- Aceasta vaza pe care 0 vezi pe bufet este
din sticHi..
- Acea sticla care este pe masa din bucatarie
este din plastic.
- EI s-a pe un scaun de lemn.
- Acest fotoliu este din piele, iar fotoliile din
salon sunt ele de piele.
4 Tatal meu rni-a dal ceasul lui vechi din argint.
- Nu ne plac decal paharele din cristal
tacamurile de argint.
Complelati propozitiile in limba francez8. cu expresiile potrivite:
Valiza ta este din piele?
Curnpiiriim multe obiecte din plastic,
este atat de practic!
Aeeasts. canapea din piele este prea scumpa
pentru noi.
aceasta lampll este de cristal.
Este din stic1a? Nu, este din plastic.
Aceasta mare masa rotunda este din lemn.
vrea dau un cadou frurnos.
Ce vrei?
Ceva din atgint.
- Est-ce que ta valise est >en cuir?
- Nous achetoDS beaucoup dechoses >en pJ asliq ue,
c'esl si pratique!
- Ce canape >en cuir est trap cher
pour nous.
- Attention, cette lampe-ci est >ClJ crista!!
- C'est >en verrc? Non, >en plastiquc.
CelIe grande table ronde est >en bois.
- Je voudrais Ie donner un be1lLJ cadeau.
QU'est-ce que tu veux?
- Quelque chose >en argent.
Vom invata acum verbul neregulat plaire (a placea):
plaire
>[pleRJ
- a placea
Veti gasi fonnele acestui verb in exemplele de mai jos. Cititi cu voce tare propozitiile urmariti
traducerea lor in Iimba Omana. Formele verbuluiplaire sunt scrise cu caractere
Je suis une belle fille alors
je plais it beaucoup d'hommes.
Sais-tu que tu me plais
beaucoup?
Ce canape ne me plait pas
dutout.
Est-ce que nous plaisons a
notre directeur?
Mademoiselle, vous plaisez
atout Ie monde!
>(j0 sUi Un bEl fii alo:R
jO pIe a boku Jum]
>[se IU kO tU mO pIe
bokuJ
>[sO kanapE nO mO pic pa
dU tu]
>[ cskO nll plczo a
notR diRektO:R]
>[ madmuazel Vll plEzE
a lu 10 mod]
- Sunt 0 fata frumoasa, deci
plae multor barbati.
- Stii ca imi placi mult?
- Aceasta canapea nu-mi place
deloc.
- Placem directorului nostru?
- placeti tuturor.
Ces rideaux ne nous plaisent pas. >Lse Rido nO nu plel pa] - Aceste perdele nu ne plae.
Cette couleur m'a pin.
Je voudrais lui piaire.
Est-ce que je plairai a
ta mere?
>l set kulO:R ma plU]
>[j0 vudRe lUi pieR]
>l eskO jO pleRE a tameR]
- Aceasta culoare mi-a placut.
- vrea sa-i plac.
- 0 sa-i plae oare mamei tale?
Verbul plaire este adesea insofit de prepoz(tia fl, de exemplu:
Mon appartement plait atout Ie monde. Apartamentul meu place tuturor.
Co loote verbele terminate in -re, verbul plaire >[plcR] viitorul din infinitiv. suprimond
efinal -i; adiiugfmd apo; terminafiile viitorului:
Tu plairas it toute ma famille. - Ai sa placi intregii mele familii.
Pentru a retine bine formele verbului plaire rezolvati urmatorul exercitiu; completati propozitiile de
mai jos cu verbul plaire la fonna potrivita, apoi cititi-le cu voce tare:
Iti place?
ca acest film 0 sa-ti plaea.
Ti-a placut acest spectacol?
- Est-ce que te >plail?
- Je sais que ce film te >pJaira.
- Ce spectacle, il t'a >plu?
Aceasta culoare ne place, dar
culoarea aceea nu place nimanui.
Aceste tablouri ii plac, Ie va pune
in salon.
Ai sa ne placi intotdeauna.
Cui placeti, doamna?
iti place aceasta muzica?
Va plac 3ceste genti din piele?
- Cette couleur-ci nous >plait, mais
cette couleur-l<i ne >plait apersonne.
- Ces tableaux-ci lui >plaisenl, illes mettra
dans Ie salon.
- Tu nous >plairas toujours.
- A qui >plaisez-vous, Madame?
Cette musique te >plait?
- Ces sacs en cuir vallS >plaisent?
Sa tTecem la ultimul exercitiu din aceasta parte a Ieetiei. Traduceti din limba romana in limba franceza:
in aceasta incapere nu este
mult loc.
Cine va pune masa in sufragerie?
De ce ai cohorit in pivnita?
Acest tacam de argint imi place mult.
Acest bufet Imi place, dar nu se
cu masa cu scaunele noastre.
Casu13 aceea este din lemn.
Culorile acestor perdele ne plac pentru ca
se potrivesc cu covorul.
Aceasta canapes este mai pU1in confortabila
dedt canapeaua de hinga fereastra.
Nu trebuie sa ureati in pod,
este periculos.
Ce pui in duJapuJ tau?
Cand caloriferele sunt calde, nu este frig
in apartament.
Sil eumparam farfurii din plastic,
sunt atat de practice in vacanta!
vrea sii dau aceasta planta prietenei mele,
o Sa-} placa.
Aceasta culoare se ell euloarea
parului meu.
Acest biliat mi-a placut mult.
Ce culoare au acele perdele?
> Dans eette piece-ci il n'y a pas
ocaucaup de place.
> Qui mellra Ie couve11 dans la salle amanger?
> Pourquoi es-tu descendu dans 1a cave?
> Ce enuven en argent me plait beaucoup.
> Ce buffet-el me plait, mais if ne va pas bien
avec nOIre table d nos chaises.
> Cette petite maison-Iii est en bois.
> Lcs eouleurs de ces ridcaux-ci nous plaisent
paree qu'elle<; vont bien q.vec Ie tapis.
> Ce canapc-ci est mains cnnfortable que ce
pres de la fenetre.
> II ne faut pas monter au grenier,
e'est dangcrcllx.
> Qu'esl-re que III met;;; dahs ton annoire?
> Quand les radiateurs sont chauds, 11 ne fait pas
froid dans I'appartement
> Achctons des assiettes en plastique,
elles sonl si pratiqucs en vaeances!
> Je voudrais donner aman amie cctte plante-la.
elle lui plaira.
> Cette couleur-la va mieux avec la coulcur de
mes cheveux.
> Ce gan;on-ci m'a beaucoup plu.
> Ces rideaux-la, de quelle eouleur sont-ils')
LECTIA 5 - PARTEA A nOVA
Sa repetam intai cuvintele pe care Ie deja:
A Completati propozitiile in limba franceza de mai jos cu unul din euvintele urmatoare, folosind
filtrul
1. vite repede 2. ensemble impreuna 3. volontiers 4. rarement rar
5. beaucoup mull 6. toujours mereu
7. avec plaisir cu placere
Voi veni la voi eu placere.
Hai sa mergem impreuna la tara.
Noi invatam eu placere limba franceza.
Oamenii sunt rareori feriei\i!
Vino repede acasa!
Te voi iubi intotdeauna.
Mai am multe de facut inainte
de plecare.
- Je viendrai chez vous >avec plaisir.
- Allons tous >ensemble ala campagne.
- Nous apprenons >volontiers Ie
- On est >rarement heureux!
- Viens >vite ala maison!
- Je t'aimerai >toujours.
- rai encore >beaucoup a faire avant
mon depart.
B. Sa folosim coreet formele verbului etre combinate eu adjective; completAnd spatiile libere din
urmatoarele propozitii:
Marie este intotdeauna multumita.
Astazi suntem foarte ocupate.
Micuta Marie este adesea singura
acasa. '
Sunteti obositi seara?
Ei sunt pentm ca sunt singuri
aeasa.
Acest loc este oeupat.
Sunt trist.
- Marie >est toujours >contente.
- Aujourd'hui nous >6ommes tres >occupees.
- La petite Marie >est souvent >seule
ala maison.
- >f:tcs-vous fatigues Ie soir?
- lis >liont tri,tes parce qu'ils >sont seuls
it la maison.
Cette place >est occupce.
- Je >!ill is triste .
C. Treceti propozitiile de mai jos la forma negativa:
Je suis seule 11 la maison.
Auj ourd'hui ils sont tristes.
Est-ce que tu es occupe Ie soir?
VOUS allez souvent au theatre.
Paul travaille au bureau.
>Ic ne suis pas seule ala maison.
>AujounJ'hlli l1s nc sont pas tristes.
>Est-ce que tll n'es pas occupe Ie soir?
>Vous n'allcz pas souvcnr au theatre.
:>Paul ne travaille pas au bureau.
impreuna
mereu mult
rar
cu placere
D. Traduceti propozitii1e de mai jos in limba franceza:
Eu lucrez mult dar
nu sunt obosita.
Va duceti des la opera sau
la concert?
Duminiea ei nu luereaz!l.
De ee e ~ t i trist?
Pentru eli nu merg eu voi la Paris.
Sambata seara suntem prea obositi
ea sa mergem la teatru.
Suntem mereu impreuna.
Vii? eu placere.
Sunteti obositi? Foarte.
Sa lucram mai repede!
Mergem rar la concerte pentru eli.
suntem intotdeauna ocupali.
Paul nu se duce eu plaeere la muzeu.
>Je travaille beaucoup mais
JC ne suis pas fatigucc,
>Est-ce que vom alkz sauvent al'op.era au
au concert'?
>Le Jimanche ils ne travalliellt pas.
>Pourquoi es-tu triste?
>Parec que je ne vais pa, avec vous aParis.
>Le samedi ~ O l r n O l l ~ sommes tmp fatigues
pour aller au theatre.
>Nous sommes toujours ensemble.
>Tu viens':> Avec plaislr,
>Vous cles fatigues',' Tres.
>Travaillons plus vite!
>I\ous allons rarement au concert parce que
nollS sommes toujours occupes.
>Paul ne va pas avec plaisir au musce.
Sa invatam acum cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare, fiind atenti la pronuntie:
Ie mariage >[10 maRlaj] - cununia, casnicia
I'amour(m.) >[lamuR] dragostea, iubirea
la ceremonie
>[Ia sEREmoni] -ceremania
l'epoux (m.) >[lEpu] - mire, sot
I'epouse (f.) >l!Epuz] - mireasa, sotie
Ie jeune marie
>[ 10jO:n maRiE] - tanaru! sot, tanarul mire
la jeune mariee >[lajO:n maRiE] - tanara sotie, tanara mireasa
Ie temain
>[IOt[m"a] - martorul
l'oncle (rn.) >[16kl] - unchiul
la tante >[lata!] -
Ie hebe >[IObEbE] -
Ie prenom >[10 pREnoJ - prenumele
lenam >[\On01 -numele
les jeunes maries >[IEjOn maRiE] - tinerii casatoriti
Si acum in alta ordine:
lajeune mariee >[lajO:n maRiE] - tanara SOfie, tanara mireasa
Ie prenom >lIOpREno] - prenumele
la cerernonie >[Ia sEREmoni] - ceremonia
Ie bebe
>[IObEbE] -
I'oncle (m.) >[lokIJ - unchiul
I'epouse (f.) >[][puzJ - mireasa, sotie
1'amour (m.) >[lamuR] - dragostea, iubirea
Ie mariage >[10 maRiajJ - cununia, casnicia
les jeunes maries >[IEjO:n maRiE) - tinerii casatoriti
I'epoux (m.) >[IEpu] -mire, sot
Ie jeune marie >[IOjO:n maRIE] - tanarul sot, tinarul mire
Ie temain >(10 t[m"il - martorul
Ie nom >[IOn6] -numele
la tante >lla tat]
lata acum noile cuvinte in propozitii. Cititi-Ie eu atentie retineti tradueerea in Iimba romana:
Les jeunes maries se sont instal1es dans
un appartement au rez-de-chaussee.
Nous avons assiste au mariage religieux
de nos amis.
La ceremonie a lieu dans une eglise
de notre quartier.
C'est une longue histoire d'amour.
Je vous presente mon epoux, Madame.
Monsieur Ie directeur viendra avec son epouse.
Pourquoi la jeune marite est-eUe si triste?
Elle est triste parce que Ie jeune marie
est en retard.
Est-ce que les temoins sont necessaires au
mariage civil?
Ni la tante ni I'oncle ne sont venus
aceUe ceremonie religieuse.
Mon amie attend un hebe.
Quel prenom lui donnera-t-elle?
Je voudrais connaitre Ie nom de ce monsieur-lit..
Quel est Ie nom de cette rue?
II est marie depuis vingt ans.
- Tinerii casatoriti s-au instalat iotr-un
apartament la parter.
- Am asistat la cununia religioasa
a prietenilor
- Ceremonia are loc intr-o biserica
din cartierul nostru.
- Este 0 lungii poveste de dragoste.
Vi-I prezint pe sotul meu, doamn!.
Domnul director va veni eu sOlia lui.
- De ce este mireasa atat de trista.?
- Este trista pentru ea mirele
intarzie.
- Este nevoie de martori la
cununia ciila.?
- Nici niei unehiul nu au venit
la cununia religioasa.
- Prietena mea un
- Ce nume ii va da?
vrea sa cunose numele acestui damn.
- Care este numele aeestei striizi?
- Este casatorit de douazeci de ani.
Sa retinem expresiile locutiunile care au aparut in propozitii:
assister a(un mariage, >lasistEa]
- a asista la (0 casatorie,
une ceremonie) o ceremonie)
Ie mariage religieux > [10 maRiaj ROlijiOl
- cununia religioasa
Ie mariage civil > [10 maRiaj sivilJ
- cununia civila
avoir lieu > [avua:R I,OJ - a avea loc
une histoire d'amour > [L'n iSlllaR damuR]
- 0 poveste de dragoste
attendre un bebe > [atiidR hebE) - a un
etre marie(e) > [ctR maRiE] - a fi casatorit
Verificati daca sa foJositi cuvintele expresiile noi. Completati propozitiiJe in Iimba franceza,
apoi cititi-le cu voce tare:
Aceasta dragoste a prost.
Toate miresele trebuie sa fie
frumoase fericite in ziua nuntii lor.
Cind unde va avea loc aeeasta
mare ceremonie?
Ai asistat la cununia lor eivila?
Acesl film nu este decat 0 simpla
poveste de dragoste.
Dupa cununia religioasa va avea loe
a receptie intr-un hotel de lux.
Eu nu beau alcool nu fumez pentru eli
un eopil.
Va invit la aceasta eeremonie, doamna,
eu sotul dumneavoastra.
Martorii au venit in intarziere
la casatoria religioasa.
lat-o pe Jeanne. Ea este sotia
unchiului meu Charles.
Nu cunosc niei numele niei
prenumele mirelui.
Marie adora
are doi iI pe al treilea.
- Cet >amour a mal fini.
- Toutes >les jeunes mariees doivent etre
belles et heureuses Ie jour de leur >mariage.
Quand et ou >aura lieu eeUe
grande >ceremo11le?
- >As-tu assiste aleur >mariage civil?
- Ce film n'est qu'une simple
>histoire d'amour.
- Apres >lc mariage religieux il y aura
une reception dans un hOtel de luxe.
- Je ne bois pas d'a!cool et je ne fume pas,
parce que >j'attends un hebe.
- Je vous invite aeeUe ceremonie, Madame,
avec votre >epoux.
- >Lcs temoins sont venus en retard
au mariage religieux.
- Voila ma >tante Jeanne. Elle est >I'epouse
de mon >onele Charles.
- Je ne connais ni >le nom ni
>Ie du >jcunc mane.
- Marie adore les >bebes,
eHe en a deja deux et eUe >attend Ie troisieme.
in exemplele care unneaZ3 veti intilni fonne asemanatoare adjeetivelor demonstrative care va sunf
cunoscute din prima parte a lectiei. Acestea sunt pronume demonstrative compuse; ele inlocuiesc
substantivul. Unnariti traducerea in limba romana:
Regarde les temoins! Celui-ci adroite
c' est mon cousin, celui-Ia it. gauche c' est un ami
du jeune marie.
Tu connais ces dames? CeUe-ci acote
de Monsieur Dupont, ,'est sa femme, celle-la qui
parle avec lajeune marie-e, c'est ma soeur.
- pe martori! eel din dreapta este
varni meu, iar cel din stanga este un prieten
al mirelui.
- Le pe aceste doamne? Cea de langa
domnul Dupont este sotia lui, iar cea care
eu mireasa este sora mea.
Dis-moi les noms de ces hommes. Alors, cellx-ci
pres de la fenetre ce sont les freres Duval, cellx-h\
plus loin, ce sont mes cousins Lerouge.
Je voudrais parler avec des jeunes filles. Avec
celles-ci qui sont assises sur Ie canape ou avec
celles-la qui se promement dans Ie jardin?
- Spune-mi numele acestor barbati. Deci, de
langa fereastra sunt fratii Duval, iar eei de mai
departe sunt verii mei Lerouge.
vrea sa vorbesc eu fete tinere. Cu acelea care
stau pe canapea sau eu eele care se plimba
prin gradimi.?
lata tabelul forrnelor compuse ale pronumelor demonstrative:
singular plural
maseulin feminin masculin femioio
celui-ci (acesta) eelle-ci (aceasta) ceux-ci celles-ci (acestea)
celui-I! (acela) celle-Ill (aceea) eeux-1l1 (aceia) celles-ei (acelea)
cum ati putut vedea, formele eompuse ale pronumelor demonstrative se formeaza din pronumele
simple:
celul, ceux
sau
celie, celles
- acela, aeei
- aceea, acelea
carora Ii se adauga adverbul ci (pentru a exprima apropierea) lit (pentru a exprima departarea).
Sa rezolvam aeum cateva exercitii eu formele compuse ale pronumelui demonstrativ:
spatiile Iibere din de mai jos. Nu uitati sa eiti\i propozitiile cu voce tare:
Nu ce canapea sa eumpar. Aceasta este prea
scumpa culoarea aceleia nu-mi place.
vrea sa care este sotia lui; femeia care
este Paul sau aceea care este
in picioare langa
Ce farfurii yeti lua, pe acestea din
sticla sau pe acelea din plastic?
lata-i pe elevii noastre: invatii
(canceza, aceia engleza.
- Je ne sais pas quel canape acheter. >Celui-ci
est trap cher et la eouleur de >celui-la
ne me plait pas.
Je voudrais savoir qui est son epouse; la femme
qui est assise acore de Paul ou >celle-lilqui est
debout pres de la porte?
- QueHes assiettes prendrez-vous, >cclles-ci
en verre ou >celles-lil en plastique?
- Voila les eleves de notre ecole: >ccux-ci
apprennent Ie >ceux-lill'anglais.
Sa trecem acum la ultimul exerci\iu din Leqia 5, In care veti verifiea In ee masura v-ati
materialui introdus pe pareursul acesteia.
Traduceti din limba romana in limba franeezii:
leri am asislat la cununia eivila a
prietenilor mei.
Maine va aves loc cununia lor religioasa.
Aceasta ceremonie imi place multo
>Hier, j 'ai assiste au mariage civil
de mes amis,
>Demain aura lieu leur mariage religieux.
>Cettc ceremonie me plait beaucoup.
ii cunose bine pe martari. eel de langa mire >.1e connais bien ces temoins. Celui-ci ac6te du
este unchiul roeu, iar cel care este in picioare jeune marie est mon oncle et celui-lil, qui cst
lfmga tinara mireasa este fratele ei, debout pres de la jeune mariee, est son frere.
in aceasta pivnitil sunl mai multe stide de vin,
in aceea nu mai este nieiuna.
in acest apartament sunt mai muhe incaperi,
in acel apartament nu sunt decal Irei.
hi plae aeeste perdele? Acestea din salon,
da, dar aeelea din sufragerie
nu-mi plae deloe.
Ce culoare iti place mai mult?
Ce culoare va avea canapeaua ta? Ce canapea?
Aceasta din salon sau aceea
din camera mea?
Cum s-a povestea iubirii tale?
Nu ce culoare imi stii mai bine.
Aceasta se cu ochii mei,
aceea se cu parul meu.
Aeesle calorifere sunt calde, dar acelea
sunt reci.
vrea sa-ti dau un ceas din arginl.
noastra mai multe plante
din gradina ei.
Scrieti pe aceasUi numele
prenumele dumneavoastra, domnule!
Acesl dulap este din lernn, iar cel
din camera ta de asemenea.
>Dans cclte cave-ci. il y a plusieurs bouteilles de
vin, dans celle-lil, 11 n'yen a plus aucune.
>Dans cel apparlcmelll-ci, 11 y a plusicurs pieces,
dans cet apparlcment-hi, il n'yen a que trois.
>Est-ce que ces rideaux te plaisent? Ceux-ci dans
le salon - Qui, mais ceux-liI dans la salle iI. manger.
ne me plaisent pas uu tout.
>Quelle couleur Ie plait Ie mieux?
>De quelle coulcur serd ton canape? Que! canape':'
Celui-ci dans Ie salon ou cclui-hl
dans rna chambre?
>Comment a fini l'histOlrc de ton amour?
>J
y
nc sais pas quelle couleur me va mieux.
Cclle-ci va micux avec mes yeux,
celle-hi va lTIleUX avec Illes cheveux.
>Ccs radialeurs-ci sonl chauds, mais ceux-liI.
sont froids.
>.le voudrais te donner une montre en argent.
>\Jotrc tanle soigne plusieurs plantes
dans son jardin.
>Ecrivcz sur ccUe fiche vOlre nom et
votre Monsieur!
>Cette annoire-ci est en bois, celle-Ia
dans la chambrc aussl.
Du-te cauta paharele de cristal in bufet!
Ce oglinda iti place rnai mult, aceasta
din dreapta sau cea din stanga?
Charles este foarte fericit, sotia lui
un
Aceste farfurii sunt din sticla? Acestea de pe
masa rotunda, da. dar acelea sunt
din plastic.
Sa exersiim acum pronuntia unor sunete:
> Va cherchcr les \'e1"1"e<; en cnsl<ll dam Ie buffet'
>Quclmiroir Ie plait miclix. eelui-ci
adroitc ou cellli-la it gauche')
est [reS hcureux. son crouse attend
un bcbe,
> Est-cc que plats-ci SOllt ell velTe? Ceux-ci
la table ronde. oui, lllais ccux-li! sont
en plastique.
[E] fpoux, epouse, marie, hebe, ttmoin, canap,
[e] plaire, buffet
["a] mimir, armoire, en bois, histDire
UJ reliiieux, salle amanger, en ari'Ot
[ II J eplllIx, ep.o..use, cllllieur, am.o..ur
[k] c.ouleur, oncJe, c.ave, ,anape
[s] .c.eremonie, pie.c.e, .c.ivil, as.sis.ter
l R] rideau, grenier, radiateur, miroir. prenom, mariage, histoire d'amour
RECAPITULAREA LECTIEI 5
5.1. in cadrul Lectiei 5 am iotrodus unnatoarele expresii:
en cristal
en verre
en plastique
en argent
en bois
en cuir
etre marie(e)
Ie mariage religieux
Ie mariage civil
une histoire d' amour
precum constructiile:
aller chercher
aller bien avec
assister a (un mariage, une ceremonie)
avoir lieu
attendre un hebe
Am introdus intrebarea:
de quelie couleur ... ?
- de/din cristal
- de/din stieHl
- de/din plastic
- de/din argint
- de/din lemn
- de/din piele
- a fi casatorit(a)/ insurat, maritata
- cununia religioasa
- cununia civila
- 0 poveste de dragoste
- a se duce dupaJa se duce sa caute
- a se potTivi CU, a merge ell
- a asista 1a (0 casatorie, 0 ceremonie)
- a avea loc
- a un
(de) ce culoare... ?
5.2. V-ati fonnele compuse ale adjectivelor demonstrative:
ce (garc;on)-ci acest haiat
ce (ganroo)-Ia aeel baiat
eet (homme)-ci - acest barbat
cet (homme)-Ia - acel barbat
ceUe (plante)-ci - aceasta. planta
cette (plante)-Ia - acea planta
ces (Iivres)-ci - aceste cacti
ces (livres)-ci aceJe cacti
cum rezulta din exemple, substantivul se ana plasat tntre cele doua elemente ale acestor
fonne iar genullui este cu genul adjectivului. PrimeIe elemente : ce, eet, cette, ces sunt
formele simple ale adjectivului demonstrativ.
Adaugam al doilea element -ci sau -iti pentru a exprima no!iunea de apropiere sau de departare
mai ales pentru a opune doua substantive de gen:
Ce est grand, ce
est petit.
- Acest hiiat este mare, acel baiat
este mic.
5.3. in afara fonnelor adjectivelor demonstrative care insotesc un substantiv, am introdus formele
compuse ale pronumelor demonstrative care inlocuiesc substantivul:
Celui-ei est petit, celui-IA est grand.
Cel1e-ci est belle, celle-lil est laide.
Ceux-ci sont gais. ceux-1l1 sont tristes.
Celles-ci sont simples, celles-li
sont compliquees.
- Acesta este mie, aeela este mare.
- Aceasta este frumoasa, aceea este uratlL
sunt veseli, aceia sunt
- Acestea sunt simple, acelea
sunt complicate.
Va atragem at entia asupra faptului cil la plural sunt forme diferite pentru masculin feminin:
ceux, celles:
5.4. lata prezentul verbuluiplaire, pe care I-ati intalnit mai devreme:
je plais nous plaisons
tu plais vous plaisez
it plait ils plaisent
on elle plait elles plaisent
Acest verb este adesea insotit de prepozitia 8:
Tu plais aMarie.
Elle plait aux
- ii placi Mariei.
- Ea place baietilor.
Perfectul compus se fonneaza din prezentul aUKiliarului avoir + participiul trecut: plu (j'ai
plu, tu as plu etc.). Viitorul se fonneaza din infinitivul verbului, suprimand -e final adaugand
tenninatiile:
-ai, -as, -a, -ODS, -ez
t
-ont: je plairai, tu plairas etc.
In felul acesta se formeaza viitorul majoritIllii verbelor tenninate in -re:
attendre
apprendre
- j'attendrai, tu attendras etc....
- j'apprendrai, tu apprendras, etc.
TEMA PENTRU ACASA 5
A Traduceti propozitiile unnatoare in limba romana;
1. Ce sac-ci est en cuir, celui-lii est en plastique.
2. Ces jeunes maries attendent un hebe.
3. Mon prenom plait beaucoup ei mon mario
4. Quand est ou la ceremonie auratelle lieu?
5. Dans la salle ei manger Ie buffet ne va pas du tout avec la table.
6. Pourquoi ces rideaux ne te plaisent pas?
7. C'est la couleur de ton canape qui ne me plait pas.
B. Traduceti propozitiile unnatoare in franceza:
I. vrea sa-ti dau ceva din argint.
2. Am coborit in pivnita, tatal meu a ureat In pod.
De ce este acest calorifer cald eel din sufragerie rece?
4. imi stau bine aeeste culori?
5. Veti asista la cununia religioasa?
6. aeeste doua tinere sotii: aceasta are deja un copil, aeeea unul.
7. Povestea ei de dragosle nu poate sa sraqeasca bine.
C. Recopiali propoziliile de mai jos dupa ce corectat in fiecare fraza este 0

I. Cet miroir-ci te plait?
2. II Ya deux temoins, celui-ci est man ami, ceux-lei est Charles Dupont, Ie fcere de la
mariee.
3. Cette couleur ne vont pas bien avee mes yeux.
4. Dequel couleur sont tes nouvelles robes?
5. Celle-ci est blanche, celie-Iii est verte.
LECTIA 6 - PARTEA iNTAI
Ca de obicei la inceputul lectiei, va propunem sa recapitulati materialul din Lectia 6 din cursul de
franceza pentru incepatori, rezolvand urmatoarele exercitii:
A. Completati propozitiile de mai jos cu unul din unniitoarele cuvinte:
1. Ie travail 2. la musique 3. la danse 4. Ie concert 5. Ie sport
6. la promenade 7. la mer 8. la montagne 9. la campagne IO.I'ami
11. l'amie 12. Ie frere 13. la soeur 14. Ie livre 15. Ie cabier
16. Ie crayon 17. Ie stylo-bille 18. Ie sac
Da-mi un caiet.
imi place aceasta munca.
Cine merge cu voi la munte '!
Nu cunosc acest dans.
EI canta bine concertele lui Chopin.
>un cahler.
- J'aime ce >!r<lvail.
- Qui va avec vous a>1.'1 lTIDnlaglle'?
- Je ne connais pas cette >dansc.
- II joue bien >les (OIlCWS de Chopin.
Cainele este cel mai bunprieten a1 omului. - Le chien est Ie meilleur >ami de l'homme.
Plimbarea va fi lunga.
Unde ai pus creionul lui Michel?
Geanta pe care 0 este din piele.
Nici 0 munca nu-I intereseaza.
Seara vom asculta muzica.
AI cui frate tu?
imi place sa petrec la lara sau
la mare.
Sora lui a citit multe carti.
Mi-am cumparat un nou pix.
- >La promenade sera longue.
- Ou as-tu mis >Ic criJyon de Michel?
>Le S<lC que tu regardes est en cuir.
- Aucun >tra\'ail ne I'interesse.
- Le soir nous ecouterons de >1a ll1usique.
- De qui es-tu >le frcrc?
- J'aime passer les vacances a>1a campagne au
a>Ia mer.
- Sa a lu beaucoup de >Iivres.
- rai achete un nouveau >srylo-bille.
B. Completa\i propozitiile eu adjectivele posesive corespunzatoare:
Prietenul tau prietena mea merg eu noi
la tarit
Mama lui prefera munca in gradina.
Fratelui ei ii place mai mult filmul
decat teatruL
Toata familia ei detesta pisicile.
Caietul lui este pe cartea mea.
- >Ton ami et >lllon amie vont avec nOlls
a1a campagne.
- >Sa mere prefere Ie travail dan.s Ie jardin.
- >S[)O frere prtfere Ie cinema
au theatre.
- Toute famille diteste les chats.
- >Son cahier est sur >l11on livre.
Comp1etali propoziliile in limba franceza:
Prefer sa rna plimb decat sa rna uit
la televizor.
Sora ta este 0 fata buna.
Nu merg niciodata la opera.
La cine vom merge in aceast3 sears?
Tinerii prefera muzica
modemacelei c1asice.
Fetele tinere nu vor sa fie grase.
Ea nu este chiar de slaba.
Aeeasta Carte este foarte interesanta.
Adori aceasta femeie? Nu, deloe!
Nu sunteti obosita,
Ba da, pUlin.
(Eu) detest toate ceremoniile.
.,"]
- Je prefere les promenades
> ala (eIe
Ta sreur, est une > bonne fille
- Je ne vais >jamaisa l'opera.
- > ('he? quiirons-nous ce soir?
- Les jeunes gens prererent la musique
> modt:rne ala musique classique.
- Les jeunes filles ne veulent pas eke > grosse"
- Elle n'est >pas du toutsi > mince
- Ce livre-ci est tres > interessam
- Tu >adorescette femme? Ncm, >pas du tout
- VOllS n' etes pas fatiguee, Mademoiselle?
Si, >un PCll
Je >detestetoutes les ceremonies.
acum, intr-o alta ordine:
Trecem acum la vocabularul nOll. Cititi eu voce tare, clar, cuvintele noi
retineti traducerea lor in Iimba romana.
Ie fiance >[10
Ia fiancee >[Ia fiiisE]
la bague >[Ia bag]
les
>(IE fiiisai]
Ie voyage de noces >(10 v"aiaj dO nos]
Ie menage >[IOmEnaj]
Ia qualite >[Ia kalitE]
Ie defaut >[IOdEfo]
Ie caractere
>[10 kaRakteR]
Ie divorce >(10 divoRs]
la mort
>[lamoR]
Ie veuf
>[10 vO:1]
la veuve
>[lavO:v]
Ie caractere
>( 10 kaRakteR]
les
>[lE fiasai]
la mort
>[lamoR]
la hague
>[Ia bag]
Ie divorce >[10 divoRs]
la fiancee
>[la fiibE]
Ie voyage de noces
>[ 10 v"aiaj dO
Ie menage >[10 mEnaj]
la veuve
>[la vO:v]
la qualite
>[Ia kalitE]
Ie veuf
>[IOvO:f]
Ie defaut >[JOdEfo]
Ie fiance
>[10 fiiisE)
- logodnicul
- Iogodnica
inelul
- logodna
- calatoria de nunta
menajul
- calitatea
- defectul
- caracterul
- divortu1
- moartea
- vaduvul
- vaduva
- caracterul
Iogodna
- moartea
- inelul
- divortul
- logodnica
- calatoria de nuntii
- menajul
viduva
- cali tatea
- vaduvul
- defectul
- Iogodnicul
cu voce tare propozitiile de mai j05, in care au fost introduse cuvintele noi. Retineti traducerea lor.
Ce soir, je vous presenterai mon fiance.
Personne ne connait sa fiancee.
Montre-nous 13 bague de fiancailles!
Nos fiancailles ne seront qu'une petite
rete de famille.
OU voulez-vous partir en voyage de noces?
Qui s'occupera du
Notre fille et votre fils font bon menage.
Ce jeune homme est plein de qualites.
Ses defauts ne sont pas si graves.
Heureusement Ie caractere de son epouse
a beaucoup change.
Qui a demande Ie divorce? Lui ou elle?
La mort de sa femme I' a rendu
tres malheureux.
Etes-vous un homme marie, celibataire,
veuf ou divorce?
II veut se mariee avec une jeune veuve.
Ce veuf doit se remarier.
Je ne voudrais pas marier rna fille aeet homme.
- Asta seara vi-I voi prezenta pe logodnicul meu.
- Nimeni nu 0 pe logodnica lui.
- Arata-ne inelul tau de logodna!
- Logodna noastra nu va fi decat 0 mica
sarbatoare in familie.
- Unde vreti sa plecati in calatorie de nunta?
- Cine se va ocupa de menaj?
Fiiea noastra fiuI vostru se impaca bine.
- Acest tanar este plin de calitati.
- Defectele lui nu sunt atM de grave.
- Din fericire caracterul sotiei lui
s-a schimbat mull.
- Cine a eerut div0rtul? EI sau ea?
- Moartea sOliei lui I-a facut
foarte nefericit.
- Sunteti insurat, celibatar,
vaduv sau divortat?
- Vrea sa se casatoreasca eu 0 tanara vaduva.
- Acest vaduv trebuie sa se recasatoreasca.
vrea sa-mi marit fiica cu acest barbat.
Relineti locutiunile expresiile pe care le-ati intalnit in propozitiile de mai sus:
la bague de fiancailles
s' occuper du menage
faire bon mauvais menage
etre plein (pleine) de
>[la bag dO f,asaij
>[sokUpE dO mEnajJ
>[ feR btl, move mEnaj]
>[ ctR pIc (plen) dO kalilEJ
- inelul de logodna
- a se ocupa de menaj
a avea 0 easnicie fericita/
nefericita, a se intelege bine/ a
nu se intelege bine
a fi plin (plina) de calitati
demander Ie divorce >[ dOmadE 10 divoRs]
- a cere divoI1ul
rendre malheureux (malheureuse) >[RadR maJORO: (maIORO;j - a face nefencit(a)
etre celibataire >[ etR sElibateR]
- a fi celibatar
etre divorce(e) >[ etR divoRsE]
- a fi divortat(a)
etre veuf (veuve) >LetR vO:1'(vO:v)]
a fi vaduv (vaduva)
se maner avec ... >[sO maRiE avck]
a se casatori / insura,
marita eu ...
se remarier >[sO ROmaRiE]
a se recasatori
marier it (avec)... >[ maRiE a (avek)J - a casatori cu
Verbul rendre se conjugii co verbul vendre.
Vom introduce expresiile de rnai sus in propozitii; traduceti in limba ramana aeeste propozitii:
C' est atoi, ceUe hague en argent?
Qui, c'est rna hague de
Toi et moi ferans bon
Moi,je n'ai pas heaueoup de qualites, rnais toi,
tu en es pleine.
Je ne comprends pas comment elle
a pu demander Ie divorce ason mario
Je ne veux plus etre
je voudrais me marier.
Elle n'est plus sa fiancee, eUe lui a rendu
sa hague de
Monsieur Lerouge est veuf depuis cinq ans.
Rends-moi tout ce que je t'ai donne!
Avec qui t'es-tu mariee?
Ce veuf ne veut plus se remarier.
lIs marient leur fille a(avec) un homme
qui ne lui plait pas.
> Acest inel din argint al tau')
Da, cslc inelul meu de logodna.
> Tu cu mine ne vom bine.
> Eu nu am mulle calila(l, dar tu
plina de calitati
> Nu int;eleg cum de a putut
cere divoqul so\ului ei.
> Nu mal vreau sf\ fiu cchbatar,
vrea ,;1 ma casatoresc.
> Ea nu mai estc logodniea lui, i-a dat inapoi
inelul de logodna.
> Domnlll Lcrouge csle vaduv de cinci ani.
> Dil-lnl inapOl tot cc Ii-am dat!
> Cu cine tc-ai manlat'.'
> Acest vaulIv nu mai vrea sa se rccasatoreasca.
> Ei maritf\ fata cu un barbat
care nu-i place.
II est marie? Non, divorce.
Ma femme ne veut pas s'occuper
de notre menage.
> Este insurat? :-Ju, divoqat.
>Sotia mea nu vrea sa se ocupe
de gospodarie.
Ati retinut substantivele expresiile noi? Completati spatiile Iibere din propozitiile in limba franceza:
Cand va avea loc logodna voastra?
Acest inel nu-mi place.
Visez la 0 lunga calatorie de nunta in Italia.
Sotul meu are mai multe ealitati decat defeete.
Cu toate defeetele lor cum vor putea
sa se in\eleaga?
Dupa moartea mea poti sa te
cu fata aeeea.
Nu-mi cere divortul, nu voi fi
niciodata de aeord!
Jeanne va fi nefericita eu logodnicul sau,
cum au fost multe alte fete
inaintea ei.
De ee vrea tatal tau sa te insoare
eu aceasta vaduva?
Este plin de defecte dar il iubesc vreau
sa rna marit cu el cat mai repede.
Quand auront lieu vos
- Cette >bague ne me plait pas.
- Je reve d'un long >voyage de noces en Italie.
- Mon mari a plus de >qualites que de >defauts.
- Avec tous leurs defauts comment pourront-ils
>fairc bon menage?
- Apres rna >mor1, tu peux te >remarier
avec cette tille-ii.
- Ne me >demande pas ledivorce, je ne serai
jamais d'accordl
>Le fiance de Jeanne la reodra malheureuse,
comme iJ a rendu malheureuses plusieurs filles
avant.
- Pourquoi ton pere veut-il te >marier
avec cette veuve?
- 11 est >plein de dUauts mais je I' aime et je veux
>me marier avec lui Ie plus vite possible.
Aeeasta femeie divort;ata vrea sa se recasatoreasca - Cette femme >divorcee veut se remarier
ell primul ei sot. avec son premier mario
Sunteti tot celibatar, domnule?
Logodnica dumneavoastra are un caraeter urit,
toata lumea 0
Sunt 0 femeie independenta,
deci nu rna marit.
in aeeasta gospodarie nimeni nu face nimic.
- Vous etes toujours >celibataire, Monsieur?
- Votre >fiancee a un mauvais >caractere,
tout Ie monde la connait.
Je suis une femme
alors je ne me >marie pas.
- Dans ce >menage, personne ne fait nen.
Urmeaza partea de gramatica.
Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, aeordand 0 aten!ie speeiala verbelor scrise cu caractere
relineti traducerea lor in Iimba ramana:
J'etais deja mariee quand
je I'ai connu.
Tu etais heureux avec
ta femme?
Marie etait tres jeune
quand elle s'est mariee.
Quand nous etions jeunes
tout etait facile pour nous.
Vous etiez fiances quand
elle est partie?
lis etsient maries depuis
vingt ans quand il a demande
Ie divorce.
>[jcle deja maRIE kil
jO IE konU]
>[tU etczORO:
avek ta fam]
>[maRi Ete tRejO:n
kiitcl
>[ka nuzetio jO:n
tutcte fasil puR nul
>[ vuzetiE fiil,[
kate1 e paRti]
>[ilzete maRiE dOpUi
vet akiitil a dOmiidE
10 divoRs]
- Eram deja maritata
cand I-am cunoscut.
- Erai fericit
eu sotia ta?
- Maria era foarte tanara
dnd s-a maritat.
- Cand eram tineri
totul era pentru Doi.
Erati logoditi
dnd ea a plecat?
- Erau casatoriti de
dou3zeci de ani cand el a cerut
divortul.
Cuvintele evidentiate sunt formeIe verbului eIre la timpul imperfect (imparjait).
lmparfait este timpul care exprima 0 actiune de durata sau care se repeta
in trecut. il folosim adesea in relatari descrieri.
Formam imperfectul adaugiind la radacina persoanei I plural a timpului
prezent, tenninatiile -ais, -ais, -ait, -ions, -iez, -alent.
Verhul etre, folos;t in exemplele de mai sus, face excep!ie de la aceastii regula, rtidiicina lui fUnd
IIeregulata:
i?lre noussommes -j'etais
Exemplele de mai jos ilustreaza felul in care se formeaza imperfectul:
avoir
parler
rendre
nous av -ons
nous pari - ons
nous rend - ons
- j'avais
- je parlais
- je rendais
Vom folosi imperfectul in propozitiile urmatoare. Cititi-Ie eu voce tare, acordfmd atentie traducerii
in romana:
NOlls assist ions atous les anniversaires
de notre famille.
Tous les soirs ils allaient au cinema.
- Participam la toate aniversarile
din familia noastra.
- in fiecare seara se duceau la cinema.
Paul passait beaucoup de temps dans sa chambre. - Paul petrecea mult timp in camera lui.
Les rideaux n'allaient pas bien
avec 1a couleur du tapis.
Quand vous etiez jeune, Madame, vous plaisiez
atout Ie monde.
1'aimais toujours Ie printemps.
Tu etais un jeune homme plein de qualites
quand tu res marie.
Chaque matin elle prenait son petit dejeuner
a8 heures et apres elle s' occupait du menage.
Tous les jours nous faisions les aehats
ala meme heure.
Elles se promenaient souvent dans la foret.
- Perdelele nu se potciveau bine
eu culoarea covorului.
- Cand erati mai tanara, doamna, toatA lumea
va placea.
imi placea intotdeauna primavara.
(Tu) Erai un tanar plin de ealitati
eand te-ai casatorit.
- in fieeare dimineata (ea) lua micul dejun
la ora 8 apoi se ocupa de gospodArie.
- in fiecare zi mceam cumparaturile
la ora.
- Ele se plimbau adesea in padure.
Daca in propoziriile care se reJera fa 0 acfiune dill !recut avem expresii de tipul:
taus lesJOUTS
chaque mafin
toujours
SDuvent
Jolosim intotdeauna imperJectul.
- in jiecare zi/ ill foate zilele
- infiecare dimineafd
- intofdeauna. mereu
- adesea
Rezo!va\i urmatorul exercitiu; yeti putea exersa astfeJ imperfectul. Comrletali ProPoziliile in limba
franceza eu forma potrivita a verbului la imperfect cititi-Ie apoi cu voce tare:
Parintii se intelegeau foarte bine.
Ea era divortata dnd cunoscut pe Pierre.
Glnd sotul lui Jeanne a avut un accident,
ea un copil.
- Nos parents >faisaicnl toujours bon menage.
- Elle >etait divorcee quand eIle a connu Pierre.
- Quand Ie mari de Jeanne a eu un accident,
elle >,Iltendait un bebe.
Mceau nefericite
toate femeile pe care Ie
Acest vaduv venea adesea sa ne vada-.
Plecai intotdeauna in Halia
in vacanta?
Nu-mi placea aceasta culoare,
in fiecare dimineata ne sculam la ora 7
taceam un
acest secret?
Da, il de eateva luni.
Ces hommes-ci >rcndaient malheurcuses
toutes les femmes qu'ils >connaissaient.
- Ce veuf>vcnait souvent nous voir.
- Est-ce que tu >partais toujours en vacanees
pour I'Italie?
- Je >n'allnais pas cette couleur.
- Tous les matins nous nous >levions a7 heures
et nous >prenions une douche.
- >Connaissicz-\lous ce secret?
Dui, nous Ie >connaissions depuis des mois.
Sil trecem la ultimul exercitiu, recapitulativ. Traduceti urmatoarele propozitii in limba franeeza.:
De ce i-ai dat inapoi inelul
de logodna?
Logodna noastra va avea loc eu doua luni
inainte de casatorie,
Caracterul tau nu-mi placea deloc.
Se intelegeau bine nu s-au gandit
niciodata la divort.
o pOli face ferieita pentru toata viata!
Casatoria I-a schimbat; inainte, Paul era plin
de calitati.
Am fost celibatar timp de patruzeei de ani,
acum dori sa rna casatoresc.
Aceasta vaduva n-are nici un cusur.
Dare domnul Leblanc se va recasatori
dupa moartea sotiei sate?
Nu vreau sa-mi marit [ata eu un om divortat,
dar (ea) e nebuna dupa el.
Logodnicii visau adesea la calatoria lor
de nunta la casa lor.
> POUl-quoi lui as-tu rendu la bague
dt:
>Nos auront lieu deux mois
avant Ie mariage.
>Ton caractcre ne me plaisait du tout.
> lis fal,aiellt bon menage, ils n' ont
pense au divorce.
> Tu peux la rcndre heureuse pour toure sa vie!
>Le mariage I'a change, avant, Paul etait plein
de qualitcs.
>J'Ctais celibataire pendant quarante ans,
maintenant fai enV1C de me marier.
>Cettc \leuve est sans delaut.
> Est-ce qu'apres la m0l1 de sa femme Monsieur
Leblanc sc remariera?
>Je ne veux pas marier ma fille aun homme
divorce, mais elle est folie de lui.
>Les fiances revaient souvent II leur voyage
de noces et aleur propre menage.
LECTIA 6 - PARTEA A nOUA
Scopul acestei patti din lectie este de a fixa materialul introdus in prezentul eaie!. Daca constatati eii
ou vi I-ati coreet, repetati piiJ1ile din material care v-au ridicat probleme.
incepem printr-un exercitiu de lectura:
Notre maison

Quandj'etais petite I toute rna famille habitait ensemble I dans une grande maison.11 Dans

cette maison I il Yavait plusieurs pieces. II Au rez-dc-chaussee I se trouvait une cuisine, I

la salle amanger 1et un grand salon. II Nous prenions I taus les repas dans la grande salle A

manger. II Chaque soir I douze personnes I se mettaient atable. II Tout Ie monde etait
/'
content I et on parlait beaucoup.11 Au premier etage I il Yavait des chambres d'enfants, I

la chambre de nos parents, I deux chambres d'amis 1 et deux salles de balns11 Nous, I

les enfants, I nous aimions jouer au grenier I ou dans la cave. II Un gros chat I et un petit

chien I nous accompagnaient toujours. II Quand it faisait beau I nous passions beaucoup de

temps libre I dans Ie jardin.11

Maintenant que je suis vieille Ije pense beaucoup a. ce temps-Is I quand j'etais jeune.11
/'
C'est triste, I rnais Ie temps de majeunesse I ne reviendra plus. I I
Une invitation aun mariage

- Tu sals,l nous sommes invites aun mariage. !I

- Qui va se marier?1

- C'est Paul.I I II ne veut plus etre celibataire.11
./'
- Avec qui se marie-t-Il?

- Sa fiancee est une jeune fille I qui travaille avec lui I dans son bureau. II
/'
Depuis quand I sont-ils fiances? II

- Je ne sais pas. I Je crois que les ont eu lieu I it Ya deux ou trois mols. i I
/'
Paul a donne une tres belle bague I asa fiancee. I I
/I
- Nous assisterons ala ceremonie religieuse i ou civile? II

- Je voudrais aller au mariage religieux.11


/'
- Est-ce que les jeunes epoux partiront en voyage de noces? I I
/' ........
- Its y revent. ! I
/' /'
- Penses-tu qu'ils feront bon menage? II
/' /' ........
- Qui salt... i I Paul a beaucoup de defauls... 11
/' ........
- II n'y a pas d'homme sans defauts...
/' /I /'
Mais sa fiancee, I au contraire, I eIle est pleine
........
de qualites. I I
Traduceti din limba Omana in limba franceza:
Nu intram decat rar in aceasta incapere
din pivniti.
Sa urciim repede in pod!
Prefer culoarea acestei canapele decat
pe a aceleia.
Am asistat la ceremonia religioasa
cu placere.
StiHeam adesea cu totii
in sufragerie.
Aceastii tanira este tristi pentru cil.
logodnicul ei nu i-a dat inel
de logodna.
Perdelele din salon nu se potrivesc bine
cu acest covor verde.
mete ii placeau (intotdeauna) planteIe.
Casatoria civila va avea loc sambiitil.
iar cisAtoria religioasa duminica.
Da-mi banii inapoi!
De cand vaduv?
Domnu! Dupont era divortat de cinci ani
cind s-a recAsatorit.
Barbatu! cu care se fata dvs.
esle celibatar?
De ce nu cereti divortul. domnule?
Sotia dumneavoastra eSle plina de defecte.
Dar (inca) 0 iubesc, Is fel ca in
ziua casiUoriei noastre!
Nu trebuie sa te mariti cu Pierre,
el flcea nefericile toale femeile
care il iubeau,
> Nous entrons nm:mcnt dans cette piece
de la cave:.
> Allons vile au grcnier!
> Jc prHcre 1a cauleur de ce canape-ci aJa coulcur
de eclui-Ill,
> Nnus avons assiste it eclte cercmonie religicuse
aveC plaisir.
> Nous etions souvcnl [ous ensemble
dans la salle it manger.
> Celtc jeune lllJc esl tristc parce que
SOil flancc lle lui a pas donne de bague
de
> Les ridcaux dans It: salon ne \iont pas bien
avcc ce lapis vert.
> Ma tanh: aimailloujollrS \cs pI antes.
> Lc mariagc civil aura lieu samcdi,
ct Ie mariagc rcligieux, dimanche.
> Rends-nIoi mOil argent'
> Depuis quand c,,lu vcur?
> Monsieur Duponl ctait divorce depuis cinq ans
quancJ il s'est remaric.
> L'homme avec qui volre tllle se marie
cSI-il cc1ihataire?
> Pourquoi Ile demandel-vous pas Ie divorce,
Monsieur? VOlre fcmme esl plcine de defauts.
> Mais jc l'aimc Inujnurs, comme
Ie jour de noIre mariage!
> Iu IlC lIois pas It: marier awe Pierre,
il rcndait l1lalheureux toules les femmes
qui r aimaicnt.
Dupa moartea sotiei mele
m-am ocupat de gospodArie.
povestea dragostei lor?
> Apres la mort de ma femme.
jc m'occupais du
> Est-ce que tu connais I'histoirc de leur amour'?
So\UI dumneavoastra va fi martor la casiitoria lor? > Votrc epoux sera tellloin aleur mariage?
Ce nume vrei sa dai copilului
pc care iI
Eram intotdeauna fericita cand
un copil.
numele
unchiului tinerei mirese, domnule?
Caraeteml toate durnneavoastra
ne plae mult, doamna.
So\UI meu a placut-o dintotdeauna pe Marie,
ea i-a placut fiului meu. Mie nu-mi va placea
niciodatll..
De ce nu ati plecat in
ciiHitorie de nunta?
Completati ProPoziliile in limba jrallcezii:
Ce culoare au perdelele
din camera ta?
Aceasta culoare ne se ell ochii tai.
Tu i-ai pliicut dintotdeauna acestui viiduv.
o pe aceasta taniira?
Aceasta de langa fereastra sau aceca
care sta pe canapea?
Acest tanM este plin de calita\i,
acela nu are decat defecte.
Am primit de la logodnicul meu
un incl de argint.
Nu cumpar nimic din plastic.
Toate oglinzile paharetesunt din crista\.
Casiitoria m-a fiicut fericit.
in fieeare diminealii rna ocupam de gospodarie.
> Qud prc!lom vcux-Iu donner au hebe
quc Iu attends?
> .1'ctais loujours hcurcusc quand j'attcndais
un bebe.
> E,t-ce que vous eonnaissez Ie nom
de I'ondc de la jcune marice, Monsieur?
> Voln:: earaeten: d lou!cs vos yualilC:s
nous phlisenl bcaucoup, Madame.
> Maric plaisait toujours amon mari,
cUe a plu aussi amon fils. Elle ne me plaira
jamais.
> Pourquoi n'Ctcs-vous pas partis en
voyage de noces?
- >De qudk couleur sont les rideaux
dans ta chambre?
- Celie cQuteur ne >va pas bien avee tes yeux.
- Tu plaisais toujours >:1 ce veuL
- Connais-tu >cellI.: jeune fille?
- >Cdlc-ei a ctllC de la fenetre au >celie-la,
qui est assise sur Ie canape?
- Ce jcunc hommc-ci est plein de qualites,
cdui-liI n'a que des defauts.
- rai re9u de man fiance
une belle hague >en argent.
- Je n' achete rien >en plastique.
- Taus nos miroirs et vcrres son! >en cristal.
- Mon mariage >111' a rcndu heurcux.
- Tous les matinsje >m'occupais du menage.
Parintii mei se intelegeau foarte bine
cand crau tineri.
Cllnd a avut loc ceremonia?
Casatoria rcligioasa nu va avea lac.
Cand eram tanara visam la 0
calatorie de nunta lunga romantica.
- Mes parents faisaient tres bon >mcnage
quand ils etaient jeunes.
Quand >a eu lieu cette ceremonie?
- Le mariage >rcligieux n'aura pas lieu.
Quand >j' etais une jeune fille je revais
>d'un voyage de noces, long et romantique.
Va prezentam acum ciiteva serii de clivinte vom exersa cu ajutorul ciitorva pronuntia unor sunete.
Citili-Ie, eli voce tare:
[E]
[e]
[0]
[a}
[k]
[s]
[j]
[g]
- Ie fiance, Ie menage, la qualite., Ie celibataire
- Ie Ie celibatiilre, plaisiilent
- Ie V!llif,
- les dem!!!lder
Ie .aratere, la .!l!Jalite, s'o..uper
- Ie fiane, Ie voyage de noes, Ie divore, elibataire
Ie Ie Ie
- la hague
RECAPITULAREA LECTIEI 6
,
6.1. in cursul Lecliei 6 am introdus urmlHoarele expresii:
faire bon (mauvais) menage
s'occuper du menage
faire bon / mauvais menage
etre plein (pleine) de qualites (defauts)
demander Ie divorce
rendre malheureux (heureux)
se maner avec...
se remaner
marie(e) a(avec)
etre celibaiaire
eIre divorce(e)
etre veuf(veuve)
- a (nu) se intelege (bioe)
- a se ocupa de gospodarie
- a avea 0 casnicie fericita / nefericita,
a se intelege bine / a nu se in\elege bine
- a Ii plin (plina) de calitati (defecte)
- a cere divortul
- a face nefericit (fencit)
- a se casatori cu...
- a se recasatori
- (casatorit)a eu ...
- a Ii celibatar
- a fi divortat(a)
- a fi vaduv (vaduva)
6.2. Am introdus un timp nou: I 'imparfait (imperfectul).
Jrnperfeetul este timpul ce exprima 0 aetiune de durata din trecut sau care se repeta in trecut.
Este timpulla care se Cac relatarile. Este adesea inso!it de urmatoarele expresii:
tous les jours
chaque matin (soir)
toujours
souvent
- in fiecare zi, in toate zilele
- in fiecare dimineata (sear!)
intotdeauna
- adesea
Imperfectul se fonneaza adaugand la radacina persoanei I plural tenninatiile: -ais ", -ais,
-ail, -ions, iez, -aient.
Exemplu: prezent: nOllS ~ o n s
imparfait: je parlais
tu parlais
il parlait
nous parlions
vaus parliez
ils parialent
Exceptie de la regula: verbul eire a carei radacina 18 imperfect este neregulata:
present:
imparfait:
nous sommes
retais
TEMA PENTRU ACASA 6
A Traduceti in limba romana:
1. Pendant les fian9ailles Paul a donne une belle bague asa fianeee.
2. Mon mari etait un homme plein de qualites.
3. Je ne voudrais pas te rendre malheureux.
4. nn'a pas envie de se remarier.
5. Mon earaetere ne Ie plaira pas, fai plus de defauts que de qualites.
6. Ne la marie pas aee vieux veuf!
7. II lui demandait sauvent Ie divorce, mais elle n'etail jarnais d'aeeard.
B. Tradueeti in limba franceza:
I. Vrei sa te ocupi de gospodarie?
2. Jeanne Charles nu vor avea 0 casiHorie fcrieita.
3. Dupa elliatoria noastrll de nunta ii toate defeetele.
4. Da-mi inapoi indul (tau) de logodna. Nu vreau sa rna mai insor!
5. Ai fast multa vrcme celibatar?
6. Logodnicii nu vad decat calitatile lor.
C. Rescrie\i propozi!iile de mai jos corectand in fieeare propozitie este 0
I. Taus les jours i1s ant alles ala promenade avee leur hebe.
2. Quand j'etais eelibataire jc s'occupais de man menage.
3. Ce hague en argent ne me plait pas du tout.
4. Quand ils etaicnt jeunes ils habitent une petite maison.
5. II Ya dix aos oous sortons souvent Ie sair.
VOCABULARUL LECTIILOR 5 SI 6
. .
aller bien avec ... >[ alE bie avek]
- a se polrivi cu, a merge cu
allcr chercher
>[ alE
- a se duce dupii./sa caute/ sa aduca
I'amour (m.)
>(lamuR]
- dragostea
I'argent (m.) >[laRja]
- argintul; banii
(en) argent
>[5. aRjii]
- din argint
I' armoire (f.) >[laRmuaR) - dulapul

>[asistE]
- a asista
la bague
>[Ia bag]
- inelul
Ie bebe >(IObEhE]
- copilul
Ie bois >[IObUa]
-Icmnul
(en) bois
>[a b"a]
- din lemn
Ie buffet >[10 bUfe]
- bufetul
Ie canape >[ 10 kanapE]
- canapeaua
Ie caractere
>[10 kaRakter}
- caracterul
la cave >[la kav]
- pivnija
(ctrc) celibataire >[ ctR sElibateR]
- (a Ji) cehbatar
cdle-ci
>[ sel si}
- aceasta
cellc-Ia
>[sella]
aceea
celles-ci
>[ scl si]
- acestca
celles-Ia
>[sclla]
- acelea
celui-ci >[sOlUi si]
- accsla
celui-la >(sOIUi la]
- acela
ccuxci >[50 si]
-
ccux-la >[sOla]
- aceia
la ceremonie
>fla seRemoni].
- ceremonia
Charles
civil, -e
la couleur
(de queUe) couleur...?
Ie cristal
(en) cristal
Ie cuir
(en) cuir
Ie dCfaut
demander Ie divorce
(eire) divorce(e)
(m.)
l'epouse (f.)
fa ire bon (mauvais) menage
les (fpl.)
Ie fiance
la fiancee
Ie grenier
\'histoire (C.)
la jeune mariee
Ie jeune marie
les jeuncs maries
Ie mariagc (etre) marie(-e)
(se) maricr aveC
marier a(avec)
Ie menage
Ie mimir
la mort
>[ - Charles
>[ sivil] - civil. -3
>fla kuIO:R] - euloarea
>f dO kcl kuIO:R] - (ee) euloare (are) ...
>[10 kRistal] - cristalul
>[a kRistalJ - din eristal
>flO kUiRJ - pielea
>f it kUiRJ - din piele
>[ 10 dEfo] - deCeetul
>[ dOmadE 10 divoRsJ a cere divort;ul
>[ ctR divoRsE] - (a fi) divortat(a)
>f !cpu] - sotul
>[ Iepuz] - sotia
>[ feR bo (move) menaj] - a se inlelege bine/a nu se inlelege
>[ 10 fiasai] - logodna
>[10 fiiisE] - logodnicul
>fla fiasE] - logodnica
>flO gROniE] - podul casei
>[listLlaR] povestea
>flajO:n maRiE] - mireasa
>[IOjO:nmaRiE] -mirele
>f IE jO:n maRl E] - tinerii easatoriti
>lIO maRiai. (ctR maRiE)] - easiHoria, (a fi) easatorit(a)
>[(80) maRIE avek] - a se easatori ell
>[maRIE a (avekJ] - a se easatori ell
>f 10 m! 'nail - easatoria, gospodaria
>(10 miR"aR] - oglinda
>[Ia moR] - moartea
I

Ie nom
>flO no]
- numeIe
I
s'occuper de
>[sokUpE dO]
- a se ocupa de
I'oncle (m.)
>[Iokl]
- unchiul
I
la piece
>{ Ja pies]
incaperca
plaire (a)
>fpleR a] - a placea (cuiva)
ei

la plante
>[la pIal]

- planta

Je plastique
>[Ie plastik]
- plasticul
i
(en) pJastique
>{ a plustik]
- din plastic
I
plein
>{ple]
- plin
pleine
>[plcn]
- plina
...
I
Jeprenom
>flO pReno]
- prenumele

la qualitc
>{la kaIitE]
- calitatea :::::::;
;
I
Ie radialeur
>{IO RadiatO:R]
caloriferul

religieux
>[ROlijiO]
- religios
I
religieusc
>{ROlijiOL]
- religioasa
(se) remarier
>( sO ROmaRiE]
a se recasli.tori

>[R3dR)
rendre
- a da, a restitui
rendre malheureux
>[RiidR majORO:]
- a face nefericit
Ie rideau
>(IO Rido)
- perdeaua
I
Ja salle amanger
>[la salamiinjE]
sufrageria
se remarier
ROmaRiE]
- a se recasatori
I
la lante
>{Ia tal]
-
I
Ie ternoin
>[IOtEm"ii]
martorul
I
Ie veuf
>flO vO:f]
- vaduvul
la veuve
>fla vO:v]
- vaduva
I
(eIre) veuf
>[clR vO:J]
- (a ti) vaduv

(etre) veuve
>[dR \iO:",]
- (a fi) vaduvii
I
Ie voyage de noces
>[10 v"aiaj dO nos]
- cAlaloria de Dunta


LECTIA 7 - PARTEA iNTAI
inceputullecliei este consacrat recapitularii. Exercitiile recapitulative cuprind materialul din prima
parte a lecliei 7 din cursul pentro incepatori. Le yom rezolva folosind filtrul
A. Completati propozitiile in limba franceza cu urmatoarele substantive:
1. Ie lundi
6.la femme
11. I'invite
2. Ie mardi
7. Ie voisin
12. l'invitee
3. la semaine
8. la voisine
13. Ie rendez-vous
4. Ie jour
9. Monsieur
14. Ie journal
S.le mari
10. Madame
15. Ie medecin
Eu lucrez eu domnul Lerouge
la birou.
Saptamima life zile.
Sotul meu nu poate gaseasca
ziarul.
Marti am 0 intalnire ell Jeanne.
Vecinul meu nu luereaza lunea.
1at-o pe sOlia medicului nostru.
Niei un invitat nu a venit la aceasta receptie.
Ti-o prezint pe invitata noastra,
doamna Duval.
Ne place mult noua noastra
vecina.
-Je travaille avec >Monsieur Lerouge
au bureau.
-II ya sept >jours dans >la semaine.
- Man >man ne peut pas trouver
son >journal.
->Mardi j'ai >un rendez-vous avec Jeanne.
-Mon >voisin ne travaille pas >Ie lundi.
- Voila >Ia femme de notre >medecin.
- Aucun >invite n'est venu acelte reception.
-Je te presente notre >invitee,
>Madame Duval.
- Notre nouvelle >voisine nous plait
beaucoup.
B. in exercitiul unniHor vom repeta adjectivele posesive:
Parinlii mei locuiesc la parter. - >Mes parents habitent au rez-de-chaussee.
fiul dumneavoastra este student? ->Votre fils, est-il etudiant?
Toate rochiile ei sunt dragute. - Toutes >ses robes sontjolies.
$tii, tatallor a multi bani. - Tu sais. >leur pere a gagne beaucoup
d'argent.
Carti1e tale nu-mi plac. ->1C5 Iivres ne me plaisent pas.
Cat pe luna mama dumneavoastra? ->Votre mere, combien gagne-t-elle
par mois?
Sunt multe camere in noul nostru apartament? - Y-a-t-i1 beaucoup de pieces dans >notre
nouvel appartement?
Completat) propozi!iile in hmba franceza:
lat-o pc vee ina noastra pc prietenul ei.
Poftim cartile, Ii Ie inapoiez.
este ma$ina mea!
Tinerii de pe strada
sunt prietenii (ai?
Cati prieteni ai? Nu am dedit unul.
Cati copii avcti, domnule?
Noi avem 0 pivnita foarte mare.
Sunt multe camere in noua
noastra casa.
in salonul dumneavoastra sunt multi invitati.
Este ceva de facut?
in magazinul nostru se afla multe
articoJe de gospodarie.
Ei sunt in magazin.
in gradina voastra sunt multe
plante frumoase flori.
Ei au plecat pentm trei saptamani.
Martea nu cumpar niciodata ziarul.
Cine are cartile mele'.'
Pentru cate zile a plecat ea.?
Pentru trei zilc.
->VoiEl notre voisine et >son ami.
->VOiCl tes Jivres,je te les rends.
- Regarde, >c'est ma voiture!
- Ces jeunes hommes dans la rue,
>cc sont les copains?
-Combien d'amis >as-tu ') le n'en >ai qu'un.
- Combien d' enfants >avez-vous, Monsieur?
->Nous avons une tres grande cave.
->11 ya beaucoup de pieces dans notre
nouvelle maison.
- Dans votrc salon >il ya beaucoup d'invites.
- Est-ce qu'>il y a quelque chose afaire?
-Dans notre magasin >il ya beaucoup
d'articles de menage.
->lIs 50l1t dans Ie magasin.
- Dans votre Jardin >il y a beaucoup
de belles planles et de fleurs.
-115 sont parti 5 pour trois >!.emaines.
- >i.e mardi je n'achete jamais le journal.
-Qui >a mes livres?
- Pour combien de jours est-eUe partie?
Pour trois >jours.
Sa trecem acum la materialul nou. Retineti urmatoareJe cuvinte citindu-Ie
eu voce tare urmariti traduccrca lor in romana:
les grands-parents > [IE gRii paRa] - bunicii
Ies petits-enfants > [IEptiziifa] - nepotii
Ie petit-fils > [IOpti tis] - nepotul (de bunici)
la > [Ia ptil fii) - nepoata (de bunici)
les beaux-parents > [IE bopaRa] - socrii
Ie beau-pere > [10 bopeR] - socrul
la belle-mere > [la belmeR] - soacra
la belle-fille > [101 belt1i]
- nora
Ie beau-fils > [IObofis]
- ginerele
la patience > [la pasias)
- rabdarea
I' enface (f.) > [IMas] - copiHiria
la vieil1esse > [Ia vieies] - batranetea
Pentru a rnai bine cuvintele noi, repetati-Ie intr-o alta ordine:
Ie beau-perc > [10 bopeR]
- soeru]
les grands-parents > [IE gRapaRa]
- bunicii
la petite-fille > [Ia ptitfii]
- nepoata (de bunici)
la vieillesse > [Ia vieies] - batranetea
la belle-fille > [Ia bellii) - nora
les petits-enfants > [IE ptiziifa] - nepotii
la belle-mere > [la belmeR] - soacra
la patience > [Ia pasiasJ
- rabdarea
I'enface (.) > [liWls] - copilaria
Ie petit-fils > [10 pti fis] - nepotul (de bunici)
les beaux-parents > [IE hopaRa]
- socrii
Ie beau- ftls > [lObo fis] - ginerele
Vom folosi cuvintele noi in propozitii Cititi aceste propozi!ii fiti atenti la traducerea lor III limba
romana:
Nos grands-pan:nts avaient une belle maison
oil HOllS passions nos vacances.
Je n'a\'ais jamais de patience pour les bebes.
C'etail Madame Lerouge qui elevait ses
petits-enfants quand ils etaient petits.
Je n'ai gu'un petit-fils et une petite-fille.
PourquOl ses beaux-parents ne sont-ils pas venus
aleur mariage?
Va chercher man beau-pere ala gare!
Heureusement je plais arna belle-mere.
NoIre fils et notre belle-fille font tres bon menage.
Etes-vous satisfaite de votre beau-fils,
Madame'>
Nous avons passe toute notre enfance ala campagne.
La vieillesse de vos parents n'etait pas triste;
jusqu'a la mort ils habitaient avec leurs enfants
el leurs petits-enfants.
- Bunieii aveau 0 casa frumoasa
in care ne petreeeam vaeanta.
- Nu aveam niciodata rabdare eu
- Doamna Lerouge nepo!ii
cand erau mici.
- Nu am deeth un nepot 0 nepoata-.
-- De ee soerii sai nu au venit
la casatoria lor?
- DU-Ie sa-l iei pe soerul meu de la gara!
-Din fericire eu Ii plae soacrei mele.
- Fiul nora noaSlra se inteleg foane bine.
- Sunteti multumita de ginerele
dumneavoastra, doamna?
- Ne-am pelrecul toata copilaria la tara.
- Batranetea parintilor nu a fost trista;
au locuit eu copiii nepotii lor
pana la moarte.
jusqu'a >[jUska] - pana Ia...
Verificati daca ati retinut cuvintele noi. CompIetati propozitiile unnatoare folosind filtrul
Nepotul meu se va casatori curfmd.
Socrii ne eumpara eadou de nunta
o oglinda de argint.
Ea adora nepotii, dar detesta nora.
Cum va fi batriinetea mea?
Ginerele meu este plin de calitati.
M-am oeupat de bunicii mei
pana la vielii lor.
- Mon >petit- fils se mariera bient6t.
->Les beaux-parents nous aehetent eomme
cadeau de mariage un miroir en argent.
- Elle adore >ses petils-enfants mais elle
deteste sa >bel1e-fille.
-Comment sera rna >vieillesse?
- >Mon beau-fils est plein de qualites.
- Jem' occupais de mes >grands-parents
jusqu'a la fin de leur vie.
Socrul vine pe la ei prea rar, iar soacra
prea des.
CopiHiria la era fericita'>
Ciiti ani are nepoata la?
Mama dumneavoastra nu are rabdare
eu nepolul ei.
- Son >beau-rere vient chez eux trap
rarement, mais sa >bdk-mere lTOp souvent.
- Est-ce que Ion >enfance etait heureuse?
- Ta >pctilc-fille, quel age a-t-elle?
- Votre mere n' a pas de >palienee
pour son >petit-tlls.
lata acum cateva adjective noi. Cititi-Ie eu vOCe tare, fiind atenti la pronuntie:
severe >[sEvcR] - sever,-a
indulgent >[edUljii] - indulgent
indulgente - indulgenta
gate (-e) >[gatE]
- rasfaiat, -a
exigeant >[egzija] - exigent
exigeantc >[egzijiit] - exigenta
curieux >[kURiOj - curios, bizar.
curieuse >[kURiOz] - curioasa, bizara
Citi\i propozi!iile in care apar adjectlVele noi fiti atenti la traducerea lor in limba romiina:
Ma grand-mere bait tres indulgente envers moi,
mais tres exigeante envers mon grand-pere.
C'est curieux, il n'est pas venu ace rendez-vous.
C'est grace amon beau-pere, qui etait un homme
exigeant, que j'ai fini mes etudes
Tous leurs petits-enfants sont trop gates.
Toules les vacances ont ete gatees par eet
accident.
Je ne connais aucune femme plus curieuse
que rna belle-mere.
Notre education etait toujours severe, nous n'etions
jamais gates au temps de notre enfance.
Malgre sa vieillesse son grand-pere est
curieux du monde.
- Bunica mea era foarte indulgenta eu mine,
dar foarte exigenUi cu bunicul meu.
-Ciudat, el nu a venit la aceasta intfllnire.
- Datorita bunieului meu, care era un om
exigent, mi-am terminat studiile.
- Toti nepotii lor sunt prea
- Toata vacanta lor a fost stricata de acest
accident.
- Nu cunosc nici 0 femeie mai curioasa
dedt soacra mea.
- Educatia noastra a fost mereu severa,
nu eram niciodata rasratati in copilarie.
- In ciuda batnlnetii, bunicullui este interesat
de tot ce se intampla (in jurul lui).
Retineti construqiile:
c'est curieux
grace II ...
malgre tout
envers
>[sekURiO]
>[gRas a]
>[malgRE tu]
>[aveR]
-(e) ciudat
_. mullumita, datorita
- in ciuda a orice,
orice ar fi, orice
s-ar intampla
-fata de; eu
in exercit1ul urmator vom repeta adjectivele substantivele noi. Completati propozitiile in limba
franceza cititi-Ie apoi cu voce tare:
Nimeni nu e mai rasfatat ca tine.
Oatorita buniciJor mei, aveam
o eopilarie fericita.
Tatal tau a fast mereu un barbat sever.
Mi-ai stricat toata placerea.
Trebuie sa fiti putin mai indulgenti
eu copiii.
Cine nu este exigent eu el
nu are succes.
Nu vreau sa nimic.
Drice-ar fi, imi iubesc soacra.
E [oane ciudat!
Rabdarea este 0 calitate foarte rara.
- Personne n'esr plus >giite que toi,
->Gnlcc ames grands-parentsj'avais
une enfance heureuse.
- Ton pere etait toujours un homme >severe.
- Tu m'as >giite tout man plaisir.
-ll faut etre un peu plus >indulgent envers
les enfants.
-Qui n'cs! pas >exigcanl envers soi,
n'a pas de succes.
-Je ne suis >curieux de rien.
->Malgre toutj'aime rna belle-mere.
-C'est tres >cllrieux!
- >La patience, c' est une quali te tres rare.
Cititi urmiitoareJe propozitii fiti atenti la traducerea lor in limba romiina:
Ma grand-mere me dit: "Tu es trop curieux".
Ma grand-mere me dit que je suis trop curieux,
Notre pere naus demande: "Partircz-vous
pour la France?"
Notre pere nous demande si naus partirons
pour la France.
Sa belle-mere lui demande: "Tu as ere
au magasin?"
Sa belle-mere lui demande si dIe a ete
au magasin
- Bunica mea imi prea curios."
- Bunica mea imi spune ca sunt prea curios.
- Tatal nostru ne intreabi:i, "Veti pleca
in Franta?"
- Tatal nostru ne intreaba daca vom pleca
in Franta.
- Soacra ei 0 intreaba: "Ai fost
la magazin?"
- Soacra ei 0 rntreaba daca a fast
la magazin.
in propozltiile anterioare v-am prezentat transformarea vorhirii directe in vorbire indirecta.
Fraza in vorbire direeta:
Mon grand-pere die "Je suis trop indulgent".
Fraza in vorbire indirec!a:
Mon grand-pere it qu 'il est trop indulgent.
- Bunieul meu spune: "Sunt prea indulgent"
- Bunicul meu spune cii este prea indulgent.
A,m cum rezullci din exemple, propozifiile ajirmative Sf? leagii intre ele ell ajl/loru! conjunetiei
que (ca).
Cu ajlltorul conjunc!ie; ,,$;" legiim propo::i!ia iJlterogatil'ii de cea afirmativiJ. de exemplu:
lIe me demande:
dar
"Est-ce que tu aimes ce disque ') ..
"Aimes-tu ce disque? "
Elle me demande ~ j 'aime ce disque,
Veti observa eli pronumele personal poate sa se schimbe (in exemplul nostru Iu s-a schimbat in je).
Daca in propozitia principala se f o l o s e ~ t e timpul prezent (ea in exemplele
noastre), propozitia subordonata va fi:
- la prczent (pentru a exprima 0 aqiune simultana)
- la trecut (pentru a exprima 0 actiune anterioara)
-Ia viitor (pentm a exprima 0 aqiune viitoare)
lata trei exemple in care se aplica aceastii regula:
propozltle principala
11 me dit
El imi spune
propozitie subordonata
qu'il veut partir.
qu'il voulait partir.
qu'il voudra partir.
ea vrea sa piece.
ca voia sa pIece.
ca va vrea sa pIece.
actiune
simultana
anterioara
posterioara
Acum vom incerea sa aplieam noile gramaticale. in exerei(iul urmator transfonnati
propoziliile din vorbirea indirecta in vorbire directa apoi traduceli-le in Iimba romana:
Tu me dis: "Vas filles ne
sont pas du tout gatees".
Je dis 11 une amic: "Ma
belle-mere etait trap curie use,
e1le voulait tout savoir.
Man mari me demandc: "Tu
n'as pas tte trap indulgente
envers les enfants'J"
Le petit-fils demande 11 son
grand-pere: "le professeur
ne sera pas trop severe
pour moi?"
>Tu me dis que nos
ne pas du tout g<itees.
>Je dIs aline amle que ma
aait trap cuneuse.
qu'elk voulait tout savoir.
>MOll mari me demande si je
n' ai pas ete tfOP indulgente
envers les cnfilms,
>Le petit-fils demande il SOI1
grand-pere si Ie professeur
ne sera pas trop severe
pour lui.
- Tu imi spui ca fiicele noastre
nu sunt deloe raslatate.
- Ii spun unei prietene ell soacra
mea era prea curioasa, ca voia
sa totuJ.
- SOWI meu ma intreaba daca
n-am fost prea indulgenta
cu copiii.
- Nepotul illntreaba pe bunicullui
daea profesorul nu va fi
prea sever cu e1.
Trecem la ultimul exereitiu din prima parte a leqiei noastre, exercitiu in care veli avea posibilitatea
sa va verifica(i Traduceti propozitiile de mai jos in limba franceza:
Mergem sa-i luam pe bUnlcii
de la gara.
Datoritii. nepotilor mei batranetea mea
nu e trista.
Ciudat, nepotul nostru se insoara!
De ce sunteti atat de exigenta severa
cu nora dumneavoastra'J
vrea sa locuiesc aiei pana la moarte.
Bunicul ii spune nepoatei 1m: '"Nu voi
mai fi indulgent."
Bunica mea rna intreaba daca vreau
aceasta pisicula neagra.
Soaera ei, in eiuda varstei inaintate, se oeupa
de gospodaria lor.
Ne-am petrecul copilaria la bunici, fericiti
rasTatati de ei.
Ceremonia a fost compromisa.
Ginerele meu are mai multe calitati decat
fiica mea.
Socrii sai nu sun! prea
Trebuie sa ai rabdare ca sa Ie ocupi de acest
copil rasta1at.
>Kous chercher nos grands-parents
ala gare.
>C'esl grace ames petits-enfants que ma
n"est pas
cuneux, notre petit-fils se marie'
>Pourquoi etes-vous si exigcante et severe
envers votre bcllc-fiIJc'J
>Je voudrais habitcr ici j usqu"3. rna mort.
>le grand-perc da a sa pellte-fille:
"Je ne serai plus indulgent",
>Ma grand-mere me demande si jc vcux
ce petit chat nair.
>Sa helle-mere, malgre sa vieillesse,
s'occupe de leur menage.
>Nous avons passe notre cnfanee chez nos
grands-parents, hcureux et gates par eux.
>La ceremonie a erc gatee.
>Mon beau-fils a plus de qualites que
ma fille.
beaux-parents ne sont pas !rap exigeants.
>11 faut avoir de la patience pour s'occuper
de eet enfant gate.
LECTIA 7 - PARTEA A nOVA
A. Introduceti urmatoarele cuvinte in propozi\ii:
1. aujourd'hui 2. demain 3.la pomme 4. Ie cafe 5. Ie ehoeolat
6. la cIgarette
II. l'h6pital
Mil due la birou.
Ia aeeste tn:i mere.
Ce faei
7_Ie secretaire
12. Ie mercredi
R. la secretaire 9.I'ingenieur 10. Ie bureau
13. Ie jeudi
-.Ie vais au >hureau.
- Prends ees trois >pol11mes.
- Qu' est-ce que tll fais >aujourd 'hui?
Maine rna voi ocupa de treburile easei.
Cu ee te ocupi')
Sunt seeretara.
loi bunicul meu se duee la spital.
Bunica rna intn:aba dad. imi place
eioeolata.
Miereufl mergem la socrii
vrea sit fill inginer.
- >Dcmain je m'oeeuperai du menage.
-Qu'est-ee que tu dans la vie?
Je suis >sccretaire.
- >Jeudi mon grand-pere va a>1'h6pital.
->Ma grand-mere me demande sij'aime
le choeolat.
->Lc mereredi nous allons chez nos
beaux-parents.
-Je voudrais etre >mgenieur.
B. In urmator veti repeta verbele 1'ouloir (a vreu) pOl/voir (a putea) la prezent.
Completati fiecare propozitie eu fonna unuia sau altuia dintre acestc doua verbe:
Nu mai vreau ciocolata.
Pule\i sa faceti ceva pentru mine')
Nu poti fi mai putin exigent?
Vrem sa asistam la aeeasta ceremonie
pima la sfar$il.
Aeest vaduv nu vrea sa se reeasatoreasca.
De ce nu \'rei sa te ocupi de gospodarie?
Nu pute\i merge eu vitczil maxima
in interseqie.
-Je ne >\eu.\ plus de chocolat.
->Pouvez-volls faire quelque chose
pour moi?
- Tu ne >pCllX pas etre mains exigeant?
- Nous >voulons assister jusqu'il la fin
aeette eeremonie.
-Ce veufne >veut pas se remaner.
- Pourquoi tu ne >\ eux pas t'occuper
du menage?
- Vous ne >pouvez pas aller atoute vitesse
au carrefour.
Bunicii mei vor sa locuiasca in easa lor pana 1a -Mes grands-parents >veulent hablter leur
moarte. maison jusqu'a Ia mort.
Nu putcm fi atat de - On ne >peu\ pas etre si curieux.
Completati unnatoare ell adjectivele corespunzatoare:
Nu pot sa muncesc penlm ca sunt
prea slab.
Cine e mal putemic, tu sau Paul?
Grice-aT fi, soacra ta e simpatiea.
Tatal meu e mai lanar dedit
soerul meu.
Sunt cea mai tanara dintre femeile
de aici.
in familia noastTa taate tinerele sunt
puternice.
Orice-ar fi, ea nu este deloe slabita.
- Je ne peux pas travailler paree que je
suis trap >faiblc.
- Qui est plus >forl, toi ou Paul?
- Malgre tout, ta belle-mere est
>..ympalhique.
- Mon pere est plus >jeunc que mon
beau-pere.
- Je suis la plus >,eunc des femmes d'ici.
- Toutes les jeunes filles dans notre famille
sont
-Malgre tOUI elle n'est pas du tout >faible.
Sa studiem acum vocabularul nou:
I'evenement > [IEvEmmi] - evenimentul
la naissance > [Ia ncsas] -
la date > [bub\] - data
les jumeaux > llEjUmo]
- gemenii
les felicitations > [IE fFlisitasiol - felicitarile
lajoie
> [lajUa] - bucuria
Ie bapteme > [IObatem] - botezul
Ie deces > [IOdEsrj - decesul
I'enterrement (m.) > [liitcRma] - inmonnantarea
Ie cimetiere > [10 simtieRj
- cimitirul
les condoleances > [IE kodolEas] - condoleantele
Ie chagrin > [10
-- necazul, durerea, tristetea
Sa citim inca 0 datil cuvintele noi:
l'enterrement (m.) > llateRlllaj
- inmorrniintarea
la naissance > [Ia nesas] -
Ie chagrin > [10 - necazul, durerea, tristetea
Ie deces > [10 dEse]
- decesul
les felicitations > [IE fElisitasloJ
- felicitarile
les condoleances > llF kodolEiisj
- condoleantele
I'evenement > [lEvEnmiiJ
- evenimentul
les jumeaux. > [IEjUmo]
- gemenii
la date > [ladat]
- data
lajoie > [lata] - bucuria
Ie cimetiere > [10 simtiERJ
- cimitirul
Ie bapteme > [lObatcm]
- botezul
Sa introducem cuvintele noi in Propozilii. Cititi propozitiile de mai jos, fiind atenti la traducerea in
limba rom[ma:
Un cvenement heureux a ell lieu
dans la famille Durand.
La naissance du petit-fils a rendu heureux
ses grands-parents.
Quelle est la date de ta naissance'!
Lc medecin lui dit qu'elle aura dcsjumeaux.
\los felicitations al'occaslOn de la naissance
de la petite Marie!
La bapteme aura lieu areglise Saint-Jean.
C'est une grande joie de vous voir si heureux,
Monsieur.
Quelle etalt la cause du deces de votre
grand-pere','
Apres la mort de sa mere elle allait souvent
au cimehere.
L' enterrement, e' est une cercmonie
toujours triste.
II fallt presenter nos condoleanccs
au veuf
Ce chagrin est trop dur pour moi.
- in familia Durand a avu! loc
un eveniment fericit.
- nepotului i-a facut fericiti
pe bunicii lui.
- Pe ce data te-ai naseut?
- Medicul ii spune cil va avea gemeni.
- Fel ici tarile noastre eu ocazia
micu\ei Marie!
- Botczul va avea loc la biserica Sffin1ulloan.
-E 0 mare bucurie sa vfl vfld atat de fericit,
domnule.
-Care era cauza decesului bunicului
dumncavoastra?
- Dupa moartca mamei sale, ea mergea
deseori la cimitir.
- inmormantarea este 0 ceremonie
intotdeauna trista.
- Trebuie sa ii prezentam vaduvului
noastre.
-Aceasta durere este prea puternica
pentru mine.
I'cglise Saml-Jean
I'eglise Saintc-Cathenne
1. IEgliz jill
>t.1Egliz set katRin]
- biserica Sfiintulloan
- biserica Sffinta Ecaterina
Yeti venfica acum daca v-ati deja vocabularul nou. Completati propozitiile de mai jos
eititi-le apoi eu voce tare:
Care este Jowl dumneavoastra,
domnule'!
Cei doi baie\i sun! gemeni?
Am ailat data morlii lui
cea a inmomantarii din teJegnllniL
-- Quel est Ie lieu de votre >naissance,
Monsieur?
. Est-ce que ces deux gar90ns-la sont
>des jumeaux?
- Nous avons appris >Ia date de son >deces
et de >I'enterrement par telcgramme.
Bolezul nepoatei noastre 1a biserica
Siantul Pavel era un mare eveniment
pentru intreaga familie.
I-ai transmis deja lui Charles felicitarile
eu ocazia na$tcrii fiului sau?
La cimitir, multi oameni i-au prezentat
vaduvei condoleantele lor.
Necazurile bucuriile, iata via(a noastra!
- >Le baptemc de notre petite-fiUe aI'eglise
Saint-Paul etait un grand evenement
pour toute notre famille.
- As-tu deja envoye aCharles>les felicitations
aI' occasion de la naissanee de son fils?
- >Au cimetiere beaucoup de gens ont
presentt leurs condoleanees ala veuve.
-- >Les chagrins et >les joies, voila notre vie!
Introducem acum ciiteva verbe legate de tematica vocabularulUl nostru:
naitre >[netR]
mourir >[ muRiR]
perdre >[peRdR]
(se eonjuga ea rendre, vendre)
- a se na$te
- a muri
- a pierde
Va vom prezenta conjugarea completii a verbelor nairre mOLirir la sfar$itul acestei lectii, in cadrul
recapitularii.
Verhele naltre mourir se conjugii fa perfecru! compus (passe compose) eLi auxiliaru! etre, latil
participiile lor trecute: ne ,d mort de exemplu:
Nous sommes nes.
Elle est morte.
Verhul perdre se conjuga ell auxiliarul avoir $i participiullui trecut este: perdu de exemplu:
Tu as perdu mon livre.
Vom folosi noile verbe in propozitii. Cititi propozitiile unnatoare cu voce tare unnariti traducerea
lor in limba romfma:
Mon ami a un tres grand chagrin;
il y a une semaine il a perdu son pere.
Toi, tu perds toujours quelque chose!
Elle perd trap de temps devant Ie miroir.
Mon fils vient de naitre.
Les jumeaux sont nes il ya deux ans.
Nous naissons pour mourir.
Notre bebe naitra dans un mois.
- Prietenul meu are un necaz foarte mare;
acum 0 saptamana $i-a pierdut tatiil.
- Tu pierzi mereu cate ceva!
- Ea pierde prea mult timp 1n fata oglinzii.
- Fiul meu tocmai s-a nascut.
-Gemenii s-au nascut acum doi ani.
- Ne pentru a muri.
-- nostru se va peste 0 luna.
Retineti:
1e meurs de faim!
Anne-Marie meurt d'amour.
"Partir c'est mourir un peu."
II est mort hier.
I':ous mourrons tous.
>IjO mOR dO fe]
i amnaRi mO:R damuRJ
>[paRtiR se muRiR epO]
iii e moRieR]
::{nu muRo IllS]
- Mor de foame!
- Ana-Mana moare din dragoste.
- "A pleea inseamna a muri putin."
- El a murit ieri.
- Yom muri cu toti.
Completati propozitiile in limba franceza eu forma potrivita a verbului:
Cand te-ai nascut?
CanJ m-am nascut, mama avea 20 de ani.
"Oamenii se nasc liberi."
Cfmd se va vostru?
Pierre moare de se1e, da-i (ceva) de baul.
Ei cred ca nu vor muri niciodata.
Sotul meu a murit cand eram tanara,
Ei au murit intr-un accident.
Personajul principal pierdut viala
intr-un accident.
Ce-ai pierdut?
imi pierd timpul dnd vorbesc
Cll el.
Noi am pierdut totul.
Nu-ti pierde rabdarea!
Ne vom pierde slujba din aceasta
intreprindcre.
Este timpul sa dobanditi nOI!
., Quand >es-tu nee?
- Quand >je suis ne, rna mere avait vingt ans.
- "Les gens libres",
- Quand >naitra votre bebe?
- Pierre >meurt de soif, donne-lui aboire.
-lis pensent qu'ils ne >mourront jamais.
-Mon mari :>est mort quandj'etais
une jeune femme.
- [is >sont morts dans un accident.
- Le personnage principal >a perdu sa vie
dans un accident.
-, Qu'est-ce que tu >as perdu?
-1e >perds mon temps quand je parle
avec lui.
- NOlls >avons tout perdu,
-Ne >perds pas patience!
-Nous >perdons notre travail dans eeUe
entreprise.
Cititi urmfltoarele propozilii, fiind atenti mai ales 1a euvintele scrise eu litere De asemenea,
fiti atenti Ja traducerea in limba romma a acestor propozitii:
Lequel de tes beaux-fils est plus jeune?
Celui qui habite avec naus.
Laquelle de ces dates est pour toi
la plus importante?
Celie de la naissance de mon enfant.
- Care dintre ginerii tai este mai tfmar?
-Cel care eu noi.
- Care dintre aceste da1e este pentru tine
cea mai importanta?
-Cea a corillllui meu.
Lesquels des evenements de la vie etaient
les plus tristes'!
Ceux que tu connais: la mort de mon pere
et apres, la mort de rna mere.
Lesquelles des ceremonies avaienl lieu
al'eglise?
Celles de nos enfants et de nos petits-enfants.
- Care au fast cele mai triste evenimente
din viala tn?
- Cele pe care Ie rnoartea tataiui
meu rnai tarziu, moartea marnei mele.
- Care dintre ceremonii aveau loc
la biserica?
-Cele ale copiilor nepotilor
In seria de propozitii de mai sus se afla pronume interogative ale carol' forme difera in functie de
genul substantivului camia i se pune lntrebarea:
subs\. masc. nr. sing. lequel >[IOkel] - care, pe care
subs\. fern. nr. sing. laquelle >[lakel]
- care, pe care
subs\. masc. nr. pI. lesquels >[lEkel] - care, pe care
subst. fern. nr. pI. lesquelles >[lEkel] - care, pe care
Aceste prollume se folosesc atund cand ne referim la substantive despre care s-a vorbit illainte sau
care lie sunf CUlloscufe dill context, de exemplu:
Tu as deux freres. Lequel est ill/dian!?
Lesquelles de ces rohes son! nouvelles)
- Tu oi dol frati. Care este student?
- Care dintre aceste rochii sunt no!?
Pentru a raspunde la intrebarile puse eu ajutorul pronumeJor de mai sus am fol05it pronumele
demonstrative pc care Ie din lectiile anterioare. dar de data aceasta Ie-am folosit la fonna
lor simpla (adica rara adverbele ci, Iii):
celui
celIe
>[sOlUi]
>[sel]
-eel
-cea
ceux
celles
>[sO] -cei
- cele
cum deja, aceste pronume inlocuiesc substantivele despre care s-a vorbit:
rai deux grands-peres. Celui qui habite avec nous
est plus jeune.
La vieillesse est souvent triste. Celle de ma
grand-mere est heureuse.
-Am doi buniei. Cel care eu noi
este mai tanar.
- Biitrane!ea este adesea trista. Cea a bunicii
mele este fencita.
in urmator yom recapitula pronumele interogative demonstrative. Completa\i propozitiile
din limba franceza:
Care dintre aceste doua ma.'iini este
cea mai seumpa?
Aeeea care merge mai repede.
Tu ai doi prieteni.
Pe care i1 cuno.'iti de multa vreme?
Pe eel care s-a casatorit.
Pe care dintre prietenele tale Ie vei
invita la nunta ta?
Pe cele care vordori sa vina.
Care dintre necazurile tale erau
eele mai insuponabile?
Cele pe care Ie aveam din cauza sotiei mele.
->Laquelle de ees deux voitures est
Ia plus chel'e?
- qui va plus vite.
- Tu as deux amis.
>J..equel connais-tu depuis longtemps?
qui s'est marie.
- >Lesquelles de tes amies tu inviteras
aton mariage?
->Celles qui voudront venir.
->Lesquels de tes chagrins etaient pour
tai les plus durs?
quej'avais acause de rna femme.
Vet1 rezalva acum ullimul exereitiu al acestei lectii. Traduceti propozitiile din limha romana in
limba franeeza:
I-am transmis ginerelui tau felicitarile mele
eu ocazia gemenilor.
Care dintre nepotii tai sunt cei mai rasfa1ati?
Cei de care ma ocup eu.
Botczul nepoatei mele va avea loc la Biserica
Srunta Ecaterina.
Nu destul de indulgent eu soacra tao
Nu mai am rabdare.
Orice soar spune, bunicij rnei au muncit
pana la batranete.
Nu trebuie sa pierdem timpul.
Socrlll meu imi spline ca fiul rneu s-a
nascut acum 0 ora.
Prietenul nostru a murit. a
survenit in aceasta seara.
data inmormantarii domnului
Durand?
>J'ai envoye aton beau-fils mes feliCItations
aI' occasion de la naissance des jumeaux.
>Lcsquels dc tes pc!its-enfants sont les plus
gates?
>Cellx dont je m'occupe.
>Le bapterne de rna petite-fille aura lieu a
I'eglise Sainte-Catherine.
>Tu n 'es pas assez indulgent envers la
belle-mere.
>Je n'ai plus de patience.
>Malgre tout mes grands-parents ont
travaille jusqu' aleur vieillesse.
>11 ne faut pas son temps.
>Mon beau-perc me dit que man fils est
ne il y a llne heure.
>Notre ami est mort. Son deces a eu lieu
ce sair.
>Est-ce que tu connais la date de
l'enlerrement de monsieur Durand?
La cnUltu trebuie sa-i prezint vaduvei
condolean!ele mele.
Care dintre nurorile tale are cele mai
multe calltati?
Cea care locuieste eel mai departe.
Care dintre evenimentele vietii tale era
eel mai ciudat?
M-am nascut la Paris.
Am un mare necaz; mi-am pierdut toti bami.
Socrii mei pierdut un fiu in1r-un
accident.
Din fericire nu dlnd vom muri.
Cine se n3$te trebuie sa $i moara.
Care era cea mai buna prietena a ta?
Cea din eopilarie.
> Au cimetiere je dais presenter mes
condoleances ala vcuve.
> Laquellc de belles-filles a Ie plus
de qualites',)
> Celle qui habite Ie plus loin.
> Lcqucl des c\'cncments de ta vie etait Ie
plus curieux'?
> Jc suis nc it Paris.
> rai un grand chagrm; j'ai perdu tout
mon argent.
> Mes beaux-parents ant perdu un fils dans
un accident.
> Hereusement nous ne savons pas quand
nous mOllrrons.
> Celui qui nait doit aussi mourir.
> Laquelle de amies etait la meilleure?
Celie de man enfance.
in ineheierea aeestei lectii, cititi eu voce tare cuvintele care au in eomLln acela$i sunet:
[5J - I"evenernkllt, la naissance, envers, I'enfance, la patience
[e] - Ie chagrin, Saint-Jean
[e] -Ie dece.s, I'enterrement, la naissance, severe
LV] ,,- j 'ai perdu, les jumeaux, curieux
Lil - 1a joie, les jumeaux, jusqu' a
[s] - les f6li,itations, la naissance, 1a vieillesse, a
[k] - jusqu'a, les 'ondoleances, l;.urieux
RECAPITULAREA LECTIEI 7
7.J. in eadrul 7 ati j'nvatat cum se transfonna vorbirea direeta in vorbire indirecta. Aceasta se
face prin legarea celor doua propozitii cu ajutoruJ conjuncliilor que sau si.
Mon mari me dit: "1'ai un chagrin".
Mon rnari me dit qu.:il a un chagrin.
ElJes me dernandent: "Tu viens avec nous?"
Elles me demandent s.i je viens avec elles.
- Solu] rneu imi spune: "Am un necaz."
- Sotu1 meu imi spune cii are un necaz.
- Ele rna lntreaba: "Vii eu noi?"
- Ele ma intreaba daea vin eu ele.
De asemenea, pronumeleje poate fi j'nlocuit cu il sau poate rarnane.
in toate propozi!iile prezentate in cadml lectiei 7 verbul propozitiei principale era la timpul
prezent. Pentru a exprima 0 aetiune simultana in raport eu propozitia principala, trebuie sa
folosim in subordonata prezentuJ pentru a exprima 0 anterioara - timpul trecut penlm
a exprima 0 aqiune viitoare - timpul viitor.
7.2. Am introdus Irei verbe neregulate:
perdre - "a pierde" (care se conjuga ca relJdre, velJdre)
Partieipiul trecut al verbului perdre este perdu U'ai perdu - am pierdut)

na;lre i?i mourir, ale caror fonne de prezent vi Ie prezentam aici:
naitre - a se mourir - a muri
je nais nous naissons je meurs nous mourons
tu nais vous naissez tu meurs vous mourez
il nail ils naissent il meurt ils meurent
elle nait elles naissent eUe meurt elles meurent
La passe compose (perfect compus) aceste doua verbe se conjuga eu eIre:
je suis ne
jutur simple:
je nailrai
imparfait:
je naissais
nous sommes nes
je mourrai
je mourais
je suis mort nous sommes morts
7.3. Ali aflat care sunt pronumele interogative pe care le folosim atunci dnd ne referim la
substantive despre care s-a vorhit sau pe care Ie din context. Formele acestor
pronume difera in funetie de genul numarul substantivului care face obiectul intrebarii:
subst.mase.nr.sg.
subs!. fern .nr.sg.
subst .masc.or. pI.
subst.fem.nr. pI.
Lequel de tes petits-enfants
est Ie plus gate?
lequel
laquelle
lesquels
lesquelles
- care, pe care
- care, pe care
- care, pe care
- care, pe care
- Care dintre nepotii tiii e cel mai
rasfatat?
7.4. in aceasta lectie am pn:zentat pronumele demonstrative la formele lor simple. Ele inlocuiesc
substantive despre s-a vorbit sau pe cele a carol' semnifica!ie rezulta din context. Ele se acorda
in gen numar cu substantivul pe care il inlocuiesc:
Masc.sg. celui (cel/acest)
Fem.sg. celie (cea/aceasta)
Mase.pl. ceux
Fem.pl. celles (cele/aceste)
Tu connais ceUe rue? - aceasta strada?
Celie qui conduit ala gare? - Cea care duce la gara.?
TEMA PENTRU ACAS.A 7
A TraduceTi in limba romana propozitiile de mai jos:
1. Mon enfance etait pleine de chagrins.
2. II faut avoir de la patience envers ses petits-enfants.
3. Man beau-pere me dit que je suis trap severe et exigeant.
4. Lequel de ces deux films tu as prefere? Celui d'amour.
5. QueUe est la date de naissance de jumeaux?
6. lis sont nes Ie 1 septembre 1992.
7. Je dis It man petit-fils: -"Iu seras trop gate".
8. Traduceti propozitiile de mai jos in limba franceza:
I. Am primit felicitari cu ocazia na-5terii copilului.
2. Nu inca data inmormantarii lui.
3. 0 sa-i prezentam vaduvei condoleantele noastre 1a cimitir.
4. Gratie soacrei mele, eu nu trebuia sa rna ocup de gospodarie.
5. ill ciuda batninetii, bunicul meu era interesat de orice plin de veselie.
6. Care dintre evenimente\e vielii tale erau cele mai fericite?
7. Unue va avea loc botezul? La Biserica Stantul Mihail.
C Corectati dm propozitiile de mai jos:
I. Elle me di t je n-ai pI us de patience.
2. Lesquels de tes belles-flUes est la mains severe?
3. Apres le deces de son grande-pere,je lui ai presentt mes condoleances.
4. Ils ont morts dans un accident de voiture.
5. La petite-fiUe de monsieur Durand est ne il y a deux semaines.
6. Laquelle est la date de son enterrement?
7. La bapteme a eu lieu al'eglise Saint-Anne.
LECTIA 8
PARTEA iNTAI
Sa ne amintim mai intai dobandite in leqia Sa eursului "Franeeza pentru incepiHori".
Rezolvati exereitiile urmatoare:
A Completati propozi\iile in limba franeeza eu urmatoarele euvintc:
I. un
5. un Anglais
9, un professeur
13. une eleve
2. une Fran<;aise
3. une Anglaise
10, un etudiant
14. une lettre
3. un Roumain
7. un Allemand
11. une etudiante
15. un devoir
4. une Roumaine
8. une Allemande
12. un eleve
16.1'apres-midi
Profesorul nostru de franceza are
multi studenti.
Nu cunosc niei un englez niei
o englezoaiea.
Suntem toli romani.
in aceasta dupa-amiaza i-am
a serisoare lunga unci nemtoaice.
Ai 0 tema de faeut')
elevi invata mult, dar
studentele ace lea nu fae nimic.
Aeest franeez s-a casatorit eu 0
romimca.
ea frantuzoaieele sunt foarte
ingrijite ell germanii luereazll bmc.
- Notre >profcsseur de fran9ais a
beaucoup >d'ctudiants.
-lc ne eonnais aueun >Anglais ni
aucunc >Anglaisc.
- sommes touts >Roumains.
-- eet >apres-midi j 'ai ecrit une longue
letlre it une >Al1emande.
- As-tu >un devoir it faire?
- Ces >eJ<:ves-ci apprennement beaucoup,
mais ees >etudi,mtcs-Ja ne font rien.
-Ce >Fran<;ais s'est marie avec >une
Roumaine.
-Nous savons que >Ies Fran<;aises sont tres
soignees, et que >les Allemands
travaillent bien.
B. in acest exercitiu recapitula adjectivele posesive. Completati propozitiile in limba
franeeza cu forma convenabila a adjectivului:
Profcsorii lor sunt [oarte scveri.
Elevii au vazut mai multe
fjlme decat studentij
Batranetea bunieilor este
mai ferieita decat tineretea nepotilor lor.
Unchiul vostru noastra
au asistat la aeeasta ceremonie.
- >Leurs professeurs sont tres severs.
->Nos eleves ont vu plus de films que
>vos etudiants.
-La vieiJllesse de >nos grands-parents est
plus heureuse que la jeunesse de
>leurs petits-enfants.
- > Votre onele et >no(re tante ont
assiste II cette ceremonie.
c. In exercltiul unmHor vom exersa adjectivele care indica nationalitatea. Completati propozitiile in
limba franceza:
Mi-am pierdut cartile
ii vOl serie 0 scrisoare prietenei mele
englezoaice.
Ai vizitat germane mari?
Studentii romiini invata
eu pia-cere franceza.
imi placea mult aceasta rochie
frantuzeasca.
- J'ai perdu mes Iivres >franc;:ais.
-J'ecrirai une lettre il mon amie
>anghnse.
- As-tu visite de grandes villes
>allemandes?
- Les etudiants >roumains apprennement
volontiers Ie franr;ais.
-J'aimais bien certe robe
D. lata ultimul exercitiu recapitulativ din aceasta leqie. Completati propozi(iile in limba franeeza
ell cuvantul sau expresia potrivita:
Noi vorhim foarte bine
Paul fluent germana.
Profesorii vorbesc
prea repede?
Studen\ii nu vorbesc
deloc
Nepoata lor prea mull.
Studentii sunt francezi?
Intelegem destul de bine
franceza lor.
EI nu prea pU1in?
- Nous >parlons tres bien franr;ais.
- Paul parle >couramrnent allemand.
- >Est-ce que vas professeurs parlent
>trap vite?
- Nos etudiants ne >parlent
pas du tout anglais.
->Leur petite-fille parle >trop.
->Est-ce que ces etudiants-ci sont
>Franr;ais?
- Naus comprenons >assez bien
leur francais.
- >Est-ee qu 'il ne parle pas trap peu?
Aeum veti putea exersa voeabularul acestei leqii. Cititi eu atentie eu
voce tare cuvintele noi fiti atenti la tradueerea lor in limba romana:
I'amitie(f.) > LlamitiE] - prietenia
la langue > [la lag] -limba
la dispute > [la dlspUt] - disputa, cearta
la plaisanterie > [Ia pleziHRi] - gluma
la rencontre > [Ia RakotRJ - intalnirea
la eonfiance > [Ia kOfias] - increderea
l'aide (f.) > lied] - ajutorul
Ie moment > [IOmoma] - momentul
le loisir > [10 JUaziR] - timpul liber
la soiree > lJas"aRE] - (toata) seara
Ie choix > - alegerea
Ie courage > llO kuRaj] - curajul
Cititi inca 0 data cuvinte, de data aceasta in alta ordine:
la rencontre > [la RiikotR] - intalnirea
Ie courage > [10 kuRajJ - curajul
la plaisanterie > [la pleziltRiJ - gluma
la confiance > [la kiifiiis1 - increderea
l'aide(f.) > [led] - ajutorul
I'amitie(f) > [lamitiE] - prietenia
Ie moment > [lOmoma] - momentul
la soiree > (Ia sUaRE]
- (toata) seara
la langue > [la lag] -Iimba
le choix >
- alegerea
la dispute > [la dispUt] - disputa, cearta
Ie loisir > [IOI"aziR] - timpul Iiber
Acum yom folosi cuvintele noi In propozitii. Cititi cu atentie propozitiile urmatoare urmariti
traducerea lor In limba romana:
L'am;tie etait toujours pour moi la chose
la plus precieuse.
Parlez-vous des etrangeres?
Celie dispute a mal fini, j'ai perdu un ami.
C' csI grace aton aide que j' ai fini
mes eludes.
Il faut comprendre la plaisanterie.
Ils sonl venus en retard acetlt rencontre.
Nous avons passe la soiree chez Luc.
Est-ce qu'on peut avoir confiance en lui?
rai eu besoin de ton aide.
Dans des moments difficilcs mes amis
etaient toujours pres de moi.
Comment oecupez-vous vas Joisirs, Monsieur?
II Ya des films amusants et des films tristes,
au choix.
11 te manque du courage dans la vie.
- Prietenia a fost mereu pentru mine luerul
eel mai pretios.
- Vorbiti limbi straine?
- Aceasta cearta s-a rau, am pierdut
un prieten.
.- Datorita ajutorului tau mi-am
terminal studiile.
- Trebuie sa 'inlelegem de gJumii.
-.- Au intarziat la aceasUi 'intalnire.
- Ne-am petrecut seara 1a Luc.
- Se poate avea ineredere in el?
- Am avu! nevoie de ajutorul tau.
- in momente dificile prietenii mei erau
roereu aliituri de mine.
- Cum va ocupati timpul liber, domnu1e?
- Sunt filme amuzante filme triste,
dupa preferin\e.
- iti curajul in vialil.
Re1ineti expresiile urmatoare:
parler une langue... > fpaRlE Un Ing] - a vorbi 0 limba
comprendre la plaisanterie > [k6pRadR la pleziitRi] - a intelege (a de gluma
avoir confiance en.. > [av"a:R kOfiib 31 - a avea incredere in...
occuper ses lois irs a... > [okUpE sE l"aliR aJ - ocupa timpul Jiber eu
au choix >
[0
- la alegere, dupa preferinte
iJ manque > lilmak] - va
adjectivele urmatoare:
precieux > [pREs/OJ - pretios
precieuse > lpREsiOLj - pretioasa
amusant > lamUzii] - amuzant
amusante > [amUlat] - amuzanta
Fiti aten!i la cuvantul "la soiree" care, spre deosebire de cuvantu1 "le soir", subliniaza durala, adica
arata ca aqiunea are loc "toata seara".
in mod analog, putem folosi:
1a matinee
la journee
l'annee
>[b matinE]
>[laJuRnE]
>[JanE]
- (toata) dimineat,a
- (toala) ziua
- (tot) anul
Vcrifica\i daca ati retinut cuvintele expresiile noi Completa\i spaliile libere din propozitiile in
limba franceza:
Ce inseamna pentru tine prietenia mea?
Ce limba straina
Terminati eu cearta, va rag!
iIi increderea (in tine).
Ce faccai diminea\a?
Ajutorul tau este foarte pretios pentru mine.
intr-o clipa cobor in pivnita.
Ai toatii viala in fata tao Curaj!
!mi ocup timpul Iiber citind
amuzante nefacand nimic.
Va propunem un mare numar de distraqii
penlm seara aceasta.
Sunt filme
dupa preferinta.
iri ceva? AjutoruJ tau.
Nu e dedit 0 gluma!
Nu de gluma?
El are mai multe intalniri in fiecare zi.
Ne-am pierdut toata increderea in tine.
-Qu'est-ce que c'est pour toi man >amitie?
-QueUe >languc etrangere paries-tu?
- Finissez votre >dispute, s'il vous plait!
->ll te manque de confiance.
-Qu'est-ce que tu faisais dans >Ia matinee?
- Ton >'J.ide est Ires pncieuse pour moi.
- Dans >un moment je descends dans la cave.
- Toute la vie est devant toi. Du >courage!
mes loisirs alire des histoires
amusantcs et anc rien faire.
- vous proposons un grand >choix
de distractions pour >Ia soiree.
- Il Ya des films anglais ou
>au choix.
- II te manque queique chose? Ton >aide.
-Ce n'est qu'une >plaisanterid
- Tu ne >comprends pas la plaisanterie?
-11 a plusieurs >rencontres chaque jour.
-Nous avans perdu toute notre >confiance
en toi.
Am introdus deja cateva verbe al caror inteles e legal de vocabularul acestei leqii:
s'amuser >[samUzF.] - a se amuza, a se distra
se disputer >[sO dispUtE] - a se certa
se dtbrouiller >[sO dEbRuiE] - a se descurca
aider (un ami) >[edE] - a ajuta (un prieten)
compter
compter sur
>[kotE]
>[kotEsUR]
- a conta
- a conta pe
Toate aceste verbe sun! verhe regulate de grupa I. Va reamintim ca verhele reflexive se conjuga cu
auxiliarul etre:
NOlls /lOUS sommes disputes, - Ne-am cerIaI.
Introducem de asemenea, verbul neregulat rire >[RiRJ- "a rade".
lata conjugarea lui 1a prezent:
je ris
tu ris
il rit
e1le rit
nous rions
vous riez
ils rient
elles rient
passe compose (perfect compus): j'ai rio
imparfait (imperfect): je riais. nous riions.
futUf simple (viitor): je rirai.
Traducerea construqieifaire rire este: "a face sa rada".
Vom folosi acum noile verbe la diferite persoane tirnpuri. Cititi propozi!iile urmatoare fiind atenti
la tradueerea lor in Iimba romana:
Nous nous sommes tres bien amuses
avec nos amis.
Ne vous disputez plus!
II lui manque du courage, alors elle ne se
debrouille pas bien.
J'aidais toujours mon ami dans les moments
difticiles.
Ces disputes ne comptent plus.
Je compte sur toi et sur ton argent.
Ses plaisanteries ttaient 5i amusantes qU'on
riait toute la soiree.
Cette histoire m' a fait rire.
NOlls avons passe toute 1a journee anous disputer.
Aide-moi, s'i1 te plait!
- Noi ne-am distrat foarte bine
eu prietenii
- Nu va mai certati!
-Ei ii curajul, atunei
nu se descurea bine.
-LI ajutam mereu pe prietenul meu
in momentele dificile.
- Certurile aeestea nu mai conteaza.
- Contez pe tine pe banii tai.
-Glumele sale erau atllt de amuzante
eil am ras toata seara.
- Povestea aceasta m-a facut sa rad.
- Ne-am petrecut toata ziua eertandu-ne.
- Ajuta-ma, te rog!
Expresia:
s'il te plait >jsil to pie]
- te rog
se refera la persoanele fata de care folosim forma "tu",
Citi!i cu atentie propozi!iile urmatoare fiind atenti la traducerea in limba eomana mai ales la
cuvintele scrise cu litere
J'ai quelque chose pour toi.
Donne-moi quelques livres.
Quelqu'un m'attend.
rai vu tous les films roumains.
Quelques-uns etaient interessants.
Nous aimons bien le plaisanteries de Paul.
Quelques-ones sont tres amusantes.
- Am ceva pentru tine,
-. Da-mi ciiteva carti,
- Cineva rna
- Am vazut toate filmele
Unele erau interesante.
- Ne plae mult glumele lui Paul.
Unele sunt foane amuzante.
O-ll.e.1Q..U..e..->[kclkOJ este un adjectiv nehotarat inseamna "ceva, catva, vreo". In limba voebita el
apace eel mai des in expresia que/que chose ("ceva", "ceva anume"). Exemplu:
rai quelque chose ate dire. - Am ceva sa-ti spun.
Q..u.e.1Q..ue.. >[kelkO] este tot adjectiv nehotarat inseamnii "c3!iva, cateva". Exemplu:
[] a invite quelques amis. - EI a invilal cativa peieteni.
Quelqu'un >[kelke] este pronume nehotanlt, masculin, singular, jnseamna "cineva". Exemplu:
Quelqu'un m'aidera. -Cineva ma va ajuta.
Quelques-uns :>[kelkOze] este pronume nehotarat masculin, plural, inseamna "unii. cativa".
Exemplu:
Nous avons beaucoup de petits enfants.
Quelques-uns sont tres gates.
- Avem multi nepoti.
Unii sunt foarte
Quelques-unes :i,kelkOzUn] este pronume nehotarat feminin, plural, inseamna "unele, cateva".
Exemplu:
II Yavait souvent des disputes entre eux,
Quelques-unes ont mal fini.
- Erau mereu certuri intre ei. Cateva
s-au rim.
A,sa cum rezu/ld din acesle exemple, pronumele nehottirate apar neillso,tite de substantiv.
in aceasta seara ell s-a distrat bine eu cineva.
in momentele grele lui 11 curajul
are nevoic de un aJutor.
tineri casatariti se eertau toata
ziua.
Ne descurcam deja bine
in limba franceza.
Am ciiteva inele.
Une Ie sunt foarte pretioase.
Nu am de ales, trebuie 5a-l ajul.
Pierre nu de gluma,
Cunosc pe cincvd Care te va face sa razi.
Vina. te rog, la aeeasta intalnirc.
Calitatile talc conteazii..
> Cette soiree, elk s'cst Ires bien amusee
avec quclqu' un.
> Dans des moments difficiles illui manque
du courage et 1I a besom d' une aide.
> Ces jeul1es maries se disputaient toute
la joumee.
> NOU5 nous dehrouillons deja bIen en
frllm.ais,
> 1'ai quelques bagues.
Qut:lques-unes sont tres precieuses.
> .Ie n'lIi pas de ehoix, je dais 1'aider.
> Pierre ne comprend pas la plaisanterie.
> Je eonnais quelqu'un qui te fera rire.
> Viens,s 'il te plait, acetic reneontre.
> Ce sont tes qualites qui comptent.
acum, iata cateva serii de cuvinte in carc se repeta sunet:
[iiI - la langue, la plaisanterie, la Ie moment
[e] - qllelqu'un, quclques-uns
[el - I'aide, aider. 5'11 te plait
[OJ - precie..ux, heure..ux
[E] - la matinee,
l U] - la dispute, amusant, s' amuser, occupcr
[Ua] - Ie luislr, la soiree, Ie chillx
[u] -Ie cilllrage, lajilllrnee, se debrQ]Jiller
LECTIA 8 - PARTEA A DOUA
ea de obicei, partca a doua a lee1iei va fi consacrata fixarii introduse in acesl caiet
exercitiilor de lectura.
Vom incepe eu lectura. Cititi textele dialogurile de maijos, tiind atenti in mod specialla pronuntia
corecta, la intonatie la accent.
Mavie
./'" . /'b' . . '" /' . /' d
le SUIS ne e premIer septem re I 11 ya SOlxante-dlX ans.11 Alors, je SUIS un homme eja
/' /'
vieux.11 Ma vie etait longue I et p!eine d'evenements. II rai passe mon enfance I chez mes
/' /'
grands-parents I qui etaient tres severes I et exigeants envers moL II Quand j 'ai eu quatorze
./' /' /'
ans Ije SUIS pani avec mes parents pour Paris. IIA Paris I je frequentais un lycee, I
/'
ou j'avais beaucoup d'arnis.11 C'est grace al'amitie I que rna vie 6tait p!eine de joie.11
Mes amis m'aidaient dans des moments diffiJles, I j'avais confiancc en je pouvais
./' I"""" II N . I?! I' <:. d I' ./'. I
campIer touJours sur que ques-uns. ous occuplOns nos OISlrs a lalre es p alsantenes,
/' /' /'
anous amuscLl1 Apres I j 'ai fait mes etudes superieures I et j' ai commence I rna vie

d'homme.11
/' '>L /' /'
1'ai connu une belle fllle I et nous sommes maries. I I Moj, Ije travaillais I et rna
/'./'
femme s'occupait de notre menage. I I Nous avons eu trois enfants: I des jumeaux I et une
/' '" ./' '"
tille.1 i Maintenant I je suis grand-pere.11 Ma femme est morte il y a deux ans.11 Son
d
" ''< "!'] d 111' /' Y I .,
eces a eh:: pour mOl un tres gran c agnn. e vms souvent au clmetJere etJ apporte
./' '" /' /' /'
des leurs arna femme. I I J'habite tout sen!1 mais je 'lois assez souvent mes enfants I et mes
/' /' ......,. /' ./'
petits-enfants.11 lIs viennenl me voir I ou moi, I je vais chez eux.11 AJors rna vieillesse
/'
n'est pas si mauvaise, I j'ai mes petites joies, moi 3ussi.11 La vie m'interesse I etje suis
/' '>L
toujours curieux du monde1 I
Les grands-parents
.?' .....,.
- 11 y a un grand evencmcnt dans notre famllle! .
.?' /"
-- Quclqu 'un se marie? II
/" .?' ......,.
-- Non. i ; Notre fille a des Jumeaux!
- Des : ! C'est
/".....,.
-- C'est une grande joie pour eUe I el pour notre beau-fils. I
.?' .....,. .?' .?'.?'
lis adorent les bebes.11 Et toi, Itu n'es pas content? I I
-St. I ! Mais... ' : Tu sat: que tu es II
.?' .?' /I
- Et tol, I tu es grand-perc... I I C'est la vie! ! :
Traduceti propoziliile urmatoare in limba franceza:
Care estc data ta de
Maria se certa eu soacra ei toata ziua.
Ne-am nascut la Paris.
lnmormantarea socrului meu va avea loc
la cimitirul de tanga Biserica Srantul loan.
Care dintre gemeni e mai raSlatat?
Cel care cu ginerele meu.
ii curajul, dar se descurca destul de bine.
Gluma aceasta rna face mereu sa fad,
e atat de amuzanta!
Prietenia este un lucru foarte pretios.
Unii nu inteleg glumele.
Ajuta-ma sa fac ceva, te rog.
Avem textul in limba engleza sau franceza,
la alegere.
Cum va ocupa\i timpul liber?
Ne vom distra pana
la batninc!e.
Trcbuie sa ai rabdare ca sa stai
pe durata certurilor voastre.
EI a muril aCUrn cinci ani.
> Quelle est la date de ta naissancc'?
> Marie se disputaii avec sa belle-mere
(pendant) toule la journcc.
> Nous sommes nes it Paris.
> L'cntcrrcment de mon beau-perc aura lieu
au cinll:ticrc pres de l'eglisc Saint-Jean.
> Lequel des jumeaux est plus gaiC?
> (,clui qui hahlte avec mOIl beau-fils.
> 11 lui manque du courage mais il se
dcbrouiJlc blen.
> Celie plaisanicrie me fait toujours rire,
die est si amusantc!
> L'amitic cst unc chose trcs prccieuse.
> Quelques-uns ne cnmprcnnent pas
la plaislllllCrit.
> Aidc-moi afairc quelque chose, $'il te plait.
> Nous avollS Ie texte au choix, en anglaise
ou en fran<;aisc.
> Comml:nt occupc;r-vous vos loisirs?
> Nous nOllS amuscrons jusqu' a
notre vieillessc.
> I1 faut avoir de la patience pour reSler
tranquille pendanl vos disputes.
> Tl cst mort cinq ans.
Mi-am pierdut toata seara din cauza tao
Ai incrcdere in noi'!
Orice-ar fi, poti conta pe unele (din ele).
lata momentul bucuriei al felicitarilor.
Datorita ajutorului tilU nu am avut necazuri.
Copilaria noastra nu a fost prea
ferieita din eauza tatalui nostru care era
un om foarte exigent.
ii spun nepoatci mele: "Am fost mereu prea
indulgent cu tine".
Deeesul prietenului nostru a fast un cveniment
trist pcntru toata lurnea.
>rai perdu toute la soiree acau,e de tOL
> Est-ce que tu as canfiance en nous?
> Malgrc toul tu peux compter sur
quc!que'-lines.
> Voila It: moment de la joie et
de, felicitations.
>C'est graee aton aide que je n'al pas
eu de chagrin.
>Notre enfance n'etait pas trop heureuse a
cause de notre pere qui ttait un homme
tres cxigeant
>Je dit it ma petite-fille: '"J'etais toujours
trap indulgent em'crs toi".
> Le Jeces de notre ami a ete un evenement
trisle pour tout 1c monde.
in ultimu! exercipu completati spatiile libere cu acele euvinle care lipsesc:
Nu ai ce sa alegi in acest magazin.
Mi-am petrecut toata dimineala
distnindu-ma cu prietenii.
Atentie, oglinda aeeasta e foarte pretioasa!
De cine nideli?
Ie rag, cateva istorioare ciudate
amuzante.
Ce limbi maine vorbili, domnule?
V-ati prezentat deja condoleanlele
intregii familii?
Botezul gemenilor a fost un mare
eveniment.
Ceva nu-mi place aici.
Descurcali-va singura, doamna!
iIi plac mult aceste glume?
Da, unele sunt destul de amuzante.
E ciuda!. Cineva I-a ajutat.
Am pierdut un ine! pre1ios.
Ce trebuie sa spun ca sa te fae sa riizi'!
Pe care dinIre nurorile dumneavoastra
(] 1ubili mai mull? Pe cea care m-a ajutat $i
care nu se cearta cu mine.
- II n'y a aueun >ehoix dans ce magasin.
-- J' ai passe toute >la matinee 11 >m' amuser
avec des copains.
- Attention, ce miroir est tres >preeicux!
- De qui >rie7-vous?
-Lis-moi, >s'il Ie plait, >qlldques petites
histoires >curieuses et >amllsantes.
- QlIclles >langllcs etrangeres parlez-vous,
Monsieur?
- Avez-vous deja presenlc vos >condoJeanccs
atoute la famillc?
- >Lc bapteme des jumeaux a ete un grand
>cvenement,
->Quelque chose ne me plait pas icj,
->Debrouillez-vous seule, Madame!
- Est-ce que tu aimes bien ces >plaisanteries?
Qui, >quelques-lines sont assez amusantes.
->("c,t curieux. >Quclqu'un I'a aide,
->rai perdu une bague >prccieuse.
-- Qu'est-ce queje dais dire pourte >faire rirc?
->Laquelle de vos belles-filles aimez vous
Ie mieux? >Celie qui m'>aide et qui ne
>sc dispute pas avec moi.
RECAPITULAREA LECTIEI 8
8.1. In 8 am intiilnit unnatoarele expresii:
parler une langue...
comprendre 1a plaisanterie
avoir confiance en...
occuper ses loisirs a...
au choix
il manque
compter
comptersur...
faire rire
s'il te plait
- a vorbi a limba
- a de gluma
- a avea incredere in...
- ocupa timpulliber cu...
-Ia alegere
-
- a conta
-a conta pe...
- a face sa rada
-te rog
8.2. in afara de cuvintele pe care Ie deja: Ie soil; Ie jour, Ie marin, ['an, au fast
introduse echivalentele lor care subtiniaza aspectul continuitatii temporale:
Ie soir -]a soiree (toata) seara
lejour -lajournee (toata) ziua
Ie matin -la matinee (toala) dimineata
['an -I'annee (tot) anul
8.3. Ati intalnit un nou verb neregulat:
rire >[RiR] - a fade
lata conjugarea lui la timpul prezent:
je ris >[iO Ri] nous rions [nuRiio]
tu ris >[tU Ri] vous riez [vuRiie]
il rit >[ilRiJ ils rient [ilRi]
elJe, on rit >[el, 0 Ri] elJes rient [eIRi]
La perfect campus ("passe compose"). acest verb se conjuga cu auxiliarul avoir:
j'ai ri
tu as ri
il a ri
eIle, on a ri
nous avons ri
vous avez ri
jls ant ri
elles ant ri
lata fonnele sale de imperfect ("imparfait"):
je riais
tu riais
il riait
elle, on riait
nous riions
vous riiez
ils riaient
elies riaient
La viitor ("futur simple") el are fonnele urmatoare:
je rirai
tu rirasvous rirez
il rira
elle, on rira
nous rirons
ils riront
elles riront
S-a folosit construqiafaire rire - "a face sa radIi".
8.4. Ali invalat urmatoarele adjective nehotariite:
a) la singular:
quelque >[kelkO] - ceva
care in limha vorbita apare eel mai des in construqia "quelque chose", de exemplu:
Je Ie dirai quelque chose.
b) la plural:
- i!i voi spune eeva.
quelques >(keIkO] - caliva
J'invite quelques amis.
8.5. S-au folosit de asemenea pronumele nehotanite:
- Invit cativa prieteni.
a) care inlocuiesc substantiveIe masculine la plural:
queIques-uns >[kelkOze] - unii, cativa
J ' ai des amis aI'Universite,
mais je me suis dispuIC avec
quelques-uns.
-Am prieteni la Universitate, dar
m-am ceTtat eu unii.
b) care inlocuiesc substantivele feminine la plural:
quelques-unes >(kelkOzUn] - cateva, unele
Nous avons r e ~ u beaucoup de
felicitations.
Quelques-unes etaient de nos
copains de classe,
- Am primit multe felicitari.
- Unele (erau) de la coJegii n o ~ t r i
de clasa.
TEMA PENTRU ACASA 8
A Traduceli in Iimba romana propozitiile urmatoare:
1. L'amitie ne compte pas pour lui.
2. Je voudrais me debrouiller seu!.
3. La soiree est gatee par cette dispute.
4. II rit beaucoup et II fait rire tout Ie monde.
5. J'occupe mes loisirs ane rien Caire.
6. Malheureusement Ie choix de distractions n'est pas grand.
7. Cette bague en argent, est-elle precieuse?
B. Traduceti in Iimba franceza propozi!iile unnatoare:
I. Noi radeam toata seara.
2. Contez pe curajul tau.
3. Cunosc multi baieti, dar am incredere in caliva.
4. Te-ai certat cu cineva?
5. Ce iti
6. V-ati distrat bine?
7. Ajuta-I, Ie rog.
C. Rescrieti propozitiile urmataare corectand
I. J'aidais arna mere toute la matinee.
2. L'amitie est une chose precieux.
3. Comptez il. moi, s'il vous plait.
4. Ils ont debrouille sans aide.
5. II faut faire que1qu'un.
6. Naus avons eu plusieurs rencontres avec notre professeur. Quelques-uns etaient bien
amusantes.
VOCABULARUL LECTIILOR 7 SI 8
. .
(f.) - feminin (m.) - masculin (pI.) - plural
l'aide (f) > [led] - ajutorul
aider > [cdE] - a ajuta
l'amitie (f.) > [lamitiE] - prietenia
amusant > [amUza]
- amuzant
amusante > [mnUzat] - amuzanta
s'amuser
> [samUzEJ
- a se amuza, a se distra
l'annee > [lanE] - (tot) anul
au choix > [0
- la alegere
avoir confiance en... > [avLLa:R kOfdis a] - a avea incredere in...
Ie bapteme > [IObatem] - botezul
Ie beau-fils > [lObotls]
- ginerele
le beau-pere
> llO bopeR]
- socrul
les beaux-parents > [IE bopaRii.} - socrii
la belle-fille > [Ia belfii] - nora
la belle-mere > [la belmeR] - soacra
celie > [sell - cea
celles
> [sell
- cele
celui > [sOIUi] - eel
ceux > [sO] - cei
c' est cuneux > [sekURiOJ - (e) ciudat
Ie chagrin > [10 - necazul, durerea,
tristetea
Ie choix
> 110
- alegerea
Ie cimetiere > [10 - cimitirul
comprendre la plaisanterie > [kopradR la pleziitRi] - a de gluma
compler > [kotE] - a conta
compter sur
>
lkotEsURj
- a conta pe
les condoleances
> [IE kodolEas]
- condolean\ele
la confiance
> [Ja kiifias]
- increderea
Ie courage
>
[IOkuRaj]
- curajul
curieux
>
LkURiO]
- curios. bizar
curieuse
>
[kURiOz]
- curioasa, bizara
la dale
> [Ia dat]
- data
Ie deces > [IOdEsc]
- decesul
la dispute
> (Ia dispUI]
- dispula, cearta
l' enface (f.)
>
[laTas]
- copilaria
I' entenement (m.) >
llateRma]
- inmormantarea
envers
>
[aveR]
- fa1ii de, eu
j'evenement
>
[IEvEnma]
- evenimentul
exigeant
>
[egzijii]
- exigent
exigeante
>
[egzijiit]
- exigenta
faire rire
>
[feR RiR]
- a face sa rada
les felicitations > [IE fElisitas;o]
- felicitarile
gale (-e) > [gatE]
- rastatat, -a
stricat, -a
grace 11
>
[gRas a]
- m u l ~ u m i t a , datorita
les grands-parents
>
[IE gRapaRa]
- bunicii
indulgent
>
[cdUlja]
- indulgent
indulgente
>
[edUljiit]
- indulgenta
la joie
> [lajU
a
]
- bucuria
1a joumee
>
[lajuRnE]
- (loata) ziua
les jumeaux
>
[IEjUmo]
- gemenii
jusqu'a
>
[jUska]
- pana la...
la langue
> [laliig] -limba
laquelle
> [lakel] - care, pe care
lequel
> [IOkel] - care, pe care
lesquels
> [IEkel] - care, pe care
lesquelles
> [lEkel] - care, pe care
Ie loisir
> [101"aziR] - timpul liber
Luc
> [lUk] - Luca
malgre
> [malgRE] - 1n ciuda, in pofida
il manque
> [ilmiik]
-
la matinee
> [la matinE] - (toata) dimineata
le moment
> [rOmama] - momentul
mourir >
[llluRiR] - a muri
la naissance
> [Ia ncs:,h]
-
naitre
> [netR] - a se
occuper ses loisirs a...
> [okUpE sE IlJaziR aJ - ocupa timpul liber cu
parler la langue."
> lpaJ{lE la lag] - a vorbi limba
la patience
> [Ia p<lsiiis] - rabdarea
perdre
> [peRdR] - a pierde
Ie petlt-fils
> [IOptifis] - nepotul (de bunici)
la petite-fil1e
> [Ia ptitfii] - nepoata (de bunici)
les petits-enfants
> [IE ptizara]
- nepot ii
la plaisanterie
> fla pi EziitRi] - gluma
comprendre la plaisanterie
> [kopRadR la pleziitRi]
- a intelege (a de
gluma
precieuse
> [pREsiOz]
- pretioasa
precieux
> [pREsiO]
- pretios
quelque
> [kelkO]
- vreun, vreo
quelque (chose)
> lkelkO - ceva (pron.)
quelques
> [kelkO]
- cat
iva
quelqu'un
> [kelke]
- cineva
queIques- uns
> [kelkOzc] - unii, cati va
quelques-unes > [kelkOzLJn] - caleva, unele
la rencontre > [1'1 R<ikotR] - intalnirea
rire > [RiRl -- a rade
saint > [sej - srant
sainte > [set) .- sfanta
se debrouiller > [sO dEbRuiE] - a se descurca
se disputer > [sO - a se certa
severe > [sEveR] - sever, a
s'il Ie plait > [sil to pIe] - te rog
la soiree > [Ia
- (toata) seara
Ia vieillesse > [Ia vicies] -
LECTIA 9 PARTEA INTAI
Ca ~ i pana acum, vom ineepe noua l e e ~ i e eu reeapitularea materiei leqiei 9 a cursului pentro ineepatori:
A CompJetati propozitiile eu substantivele urmatoare:
I. Ie temps 2. Ie soleil 3. la June 4,I'etoile 5. Ie ciel 6. Ie printemps
7.l'ete
13, I'annee
8. I'automne 9.l'hiver
14. la saison de I'annee
10. Ie vent 11. la neige 12. la saison
Cum este vremea?
lama noptile sunt lungi.
Avem cel mai frumos anotimp
(al anului).
Nu sta la soare, e periculosl
Nu se vad niei luna, niei stelele.
lama eopiii se jucau in zapada.
Ce culoare are eeru! in seara aceasta?
Primavara loata lumea este obosita ~ i
a ~ t e a p t a vacanta.
Ce vei face la vara.?
Toamna este un anotimp putin
cam trist.
in ciuda vantului foarte putemic,
noi ne plimbam mult timp.
Datorita banilor tai am plecat noi
anul aeesta in vacanta.
- Quel > tempsfait-il?
- En > hiverle nuits sont longues.
- Nous avons la plus belle >saison
de I'annee
- Ne reste pas au > soleU c'est dangereux!
- On ne voit ni > la luneni > les etoiles
- En > hi ver les enfants jouaient dans
> la neige
- De queUe couJeur est> Ie eiel ce soir?
- Au > printemps tout Ie monde est fatigue
et attend les vaeances.
- Qu'est-ce que tu feras en >ete?
- >L' automme c' est> une saisonun
peu triste.
- Malgre > Ie venttres fort nous nous
promenions longtemps.
- C'est grace aton argent que nous sommes
partis en vacanees celte > annee
B. In exereitiul urmator va veti reaminli verbul neregulat, - faire) (a face) ~ i expresiile in care
apare acesta. Completati propozitiile in limba franceza:
Ce faci?
1 Irebuie sa faca mereu eeva,
Ne-am Iacut paturile, dar nu
ne-am Iacut curatenie in camere.
- Qu'est-ce que tu > fais7
- II doit toujours > faire quelque chose
- Nous > avons fait nos litsmais nOllS
> n' avons pas fait nos chambres.
De ce nu faceti nimlc, domnule,
ea sa 0 ajutati pe aceasta femeie?
Am faCU! deja lotul.
Te voi ajuta sa de acord?
Ei se vor intelege bine (ca sot sotie).
In vara aceea era vreme frumoasa.
Astazi bate vantul.
Maine va fi urat frig.
Uite, e soaTe!
- Pourquoi vous ne > Elites rienMonsieur
pour aider ceUe femme?
- rai deja tout> fait
- Je t'aiderai Ii > la d'accord?
- lis> feronl bon menage
- Cet 6te-la >il faisait beau
- > 11 fait du ventaujourd'hui.
- Demain> il fera mauvaiset > if fera froid
- Regarde, >il fait oleil!
in limba franceza propoziriile din ultimul exercitiu recapitulativ:
Cum este vremea astazi in Franta?
Continua sa plOUi:1.
Bate vantul?
lmi place cerul albastru frumos.
Ninge in aeest anotimp la munte?
E prea frig pentru mine.
Vei vedea, maine va fi limp unit.
o sa faci paturile?
Cine 1a voi aeasa?
Cum era vremea in luna mai?
Era foarte frumos eald.
> Que! temps fait-i! en France aujourd'hui')
> Jl pleut toujours.
> Est-ce qu'jl fait du vent'?
> raime Ie beau ciel b!eu.
> Est-ec qu'il neige <l la montagne
en cetle Salsan de l'annee?
> 11 fait trap froid pour moi.
> Tu verras, demain il fera mau\'ais.
> Tu faire 1cs llts?
> Qui fait la cuisine chez 'vous?
> Que! temps faisait-il au mois de mai?
> II faisait trcs beau ct chaud.
lata acum setul de cuvinte noi. Citili cu voce tare cuvintele unnatoare
fiti atenti la traducerea in limba ramana:
la pluie > [laplUi] - ploaia
Ie nuage > [lOnVaJ] - noml
la chaleur > - caldura
I'orage(m.) > [loRaj] - furtuna, vijelia
I'eclair > [lEklcR] - fulgerul
l'air(m.) > [leR] - aerul
la nature > [Ia natLR] - natura
Ie climat > [lOklima] - c1ima
la temperature > [Ia tiipERatUR] - temperatura
Ie degre > [10 dOgRE] - gradul
Ie bulletin > [10 bUlle - buletinul
meteorologique mEtEoRolojik] meteorologic
Ie parapluie > [10 paraplUi] - umbrela (de ploaie)
la pollution > [Ia polUsio] - poluarea
Pentru a retine mai bine. cititi cuvintele noi inca 0 data, dar intr-o ordine
diferita:
Ie climat > [10 klima] -clima
Ie parapluie > [10 paraplUiJ - umbrela (de ploaie)
Ie Duage > [10 nUaj] - norul
l'air(m.) > [lcR] - aerul
l'orage (m.) > [loRaj] - furtuna, vijelia
la pollution > [Ia polUsioj - poluarea
la nature > [Ia nateR] - natura
Ie bulletin > [10 bUlle - buletinul
meteorologique mEtEoRolojik] meteorologic
la temperature > [la tiipERatUR] - temperatura
la pluie > [lapIUi] - ploaia
l'eclair > [lEkleR] - fulgerul
Ie degre >
[lOdOgREJ - gradul
la chaleur > [la - caldura
Cititi enunturile in care yeti gasi cuvintele noi si fiti atenti la traducerea lor In romanil:
hApre,; la pluie, Ie beau temps".
Aujourd'hui Ie Cle! est sans nuages.
Nous ne sommcs pas habitues ala chaleur et
nous la supportons mal.
Pour la semaine prochaine on prevoit
des orages.
Quand nOllS etions petits, nOllS avions tres peur
des eclairs.
Allons en plein air!
II faut proteger la nature contre
la pollution.
Le climat en France est doux, en
Roumanie il fait plus frais.
Quelle est la temperature aujourd'hui?
II Ya 25 degres aI'ombre et 30 degres
au solei!.
Grace aux bulletins meteorologiques ala tl
on sait Ie temps qu'il fera demain.
Prends Ie parapluie, il va pleuvoir!
- Dupa ploaie, timp fi-umos.
- Cerul este astazi fara nori.
- Nu suntem o b i ~ n u i t i ell caldura ~ i 0
suportam greu.
- Se prevad furtuni pentru saptamana
viitoare.
- Cand eram mici ne era foarte frica
de fulgere.
- Sa mergem in aer liber!
- Trebuie sa protejam natura impotriva
poluarii.
- In Franta c1ima este blanda, in
Romania este mai racoare,
- Ce temperatura este azi?
- Sunt 25 de grade la umbra ~ i 30 de
grade la saare.
- Se ~ t i e cum va fi timpul maine datorita
buletinelor meteorologice.
- Ia umbrela, 0 sa ploua!
In enunturile pe Care le-ati citit ati intalnit urmatoarele expresii:
etre habitue a, .. >
[ctRahitUEa]
- a fi o b i ~ n u i t cu...
en plein air >
[ii plenl'R]
- in aer liber
il fait frais >
Lil fc IRe]
- e racoare/rece
aI'ombre >
[a lohR]
-Ia umbra
au soleil >
[osoll'i]
-Ia soare
Ati intiilnit ~ i verbe noi:
supporter >
IsUpoRtE.]
prevoir > fpREvuaR]
proteger contre >
[pRotEjE kotR]
pleuvoir > (plOvuaRJ
- a suporta, a indura
- a prevedea, a crede, a presimti
- a proteja contra
- a ploua
Cititl cu atentie propozitiile urmatoare fiti atenti la traducerea lor in limba romanii:
J'aime bien la chaleur. Je la supporre tres bien.
It toi?
Moiaussi.
Je ne suis pas habituee au c1imat de ce pays.
It toi?
Moi non plus.
- Imi place mult cal dura 0 suport foarte bine.
Dar tu?

- Nu sunt Cll c1ima acestei tari.
Dar tu?
Nici eu leu nici atat.
Se ca raspuns, euwlntul ouss; - la feh>, de asemeneO>i, (<$;;;. ctind este exprimatii
parere ell a persoallei care dd informaria. AllSsi este insorit de un prolJume personal
la forma accenfuata, de exemplu:
Nous partons. Et VOllS?
Nous aussi.
Tu vas au cinema. It Pierre?
Lui aussi.
- Noi plecam. Dar voi?
- noi.
- Tu mergi la cinema. Dar Pierre?
- Pierre de asemenea.
Expl'esia <moil plus - nid;;, <mid afar se co riispuns la 0 illfrebare pusii la forma
negariva. Non plus este in.w!it. de asemenea, de un pronume personal/a forma aeeentuatii, de
exemplu:
Je ne fume pas. Et toi?
Moi non plus.
Nous ne supportons pas la chaleur.
Et vos amis canadiens?
Iux non plus.
- Nu fumez. Dar tu?
- Eu nid atit (nici eu).
- Noi nu suportam caldura.
Dar prietenii vo-\'tri canadieni?
- Nici ei/ei nici atat.
Sa aplicam acum aceste expresii in propozitii. Traduceti-Ie in limba romana:
Moi aussi, j' aime les b6b6s.
Lui non plus, il n'est pas habitue ace climat.
J'ai peur des orages, It toi?
Moi aussi.
II ne prend pas Ie parapluie. Et Marie?
Elle non plus.
Vous aimez beaucoup la nature.
Et les Duval?
Eux aussi.
> $1 mie imi plac
> NICi el nu este ell aceasta clima.
> Mi-e fricil de furtuni. Ti
mie.
> [I IlU ia umbrela. Dar Maria?
\J1ci Maria.
> Va place muir natura.
Dar familiei DmaJ'.l
lor.
In exercitiul urmator folositi expresia convenabila, completand propozitiile in limba franceza:
Cred cil 0 sa ploua, tu?
eu cred cil 0 sa ploua.
Nu ne plac temperaturile prea scazute,
dar voua? Noua niei atat.
Maria prefera sa stea la soare, Pierre?
EI de asemenea.
Copiilor Ie e foarte frica de fulgere.
gemenilor
lor.
- Je crois qu'il va pleuvoir, et toi?
>Moi je pense qu'il va pleuvoir.
- Nous n'aimons pas les temperatures trap
basses, et vous? > Nous non pIus.
- Marie prtfere etre au soleil, et Pierre?
>Lui aussi.
- Nos enfants ont tres peur des eclairs.
Et vos jumeaux?
>Eux amsi.
Cititi propozitille urrnatoare fiti atenti la cuvintele scrise eu earaetere
[] travaille beaueoup, meme la nuit.
Paul ne vient jamais chez moi, meme
quand il est libre.
Meme quand il est malade, il va aI'ecole.
- EI mull, chiar noaptea.
- Paul nu vine niciodata la mine,
nid chiar atunci cand e liber.
- Chiar atunci cand e bolnav merge
1a
jn propozi!iile de mai sus s-a [olosit adverbul {(meme)>[lJ1cml. awilJd sensul chiar
Pentru a retine sensul aceslui cuvant, traduceti urmatoarele enunturi in limba rornami:
Monsieur Dupont est tres severe, meme pour
sa petite-fille de cinq ans.
Le petit Paul cherche son chal, il Ie eherche
meme dans son lit.
I1 n' a j amais ere content, meme Ie jour
de son mariage.
Elle n' a pas repondu aux questions, meme
ala plus facile.
> Domnul Dupont est", foartc sever.
chull' ell nepo1iea sa de cmci ani,
> \11CUl Paul caUla pisica, 0 cauta
chial' ;;i in pat.
> II n-a fust llluitumit niciodata,
nici chull' in 7iua nuntii sale.
> Ea IlU a nispuns la intl'ebari, mci chial'
lit cdc mai
deja euvantul memen din lectia 2 a acestui curs; el fonneaza pronumele demonstrativ
nehotarat (cand este folosit cu articol), de exemplu Ie meme - (acelal?i.
Veti inwifa acum 0 altii semnificafie a cuvantului meme. EI va jlloZosi! cu un pronume personal
lalorma accentuatii. subliniindu-i semnificafia opuniindu-l celorlaltepronume. Pentru pronumele
la plural se vafolosiforma memes.
Cititi urmatoarele propozitii in care ({meme}) ({(memes) un pronume personal la forma
aecentuata; fiti atentl la tradueerea in limba romana:
Je voudrais faire ee travail moi-meme.
EJle m'a dit ce secret elle-meme.
Paul demandera ce rendez-vous lui-meme.
Nous devons prendre ceUe decision
nous-memes.
lls onl lout eompris eux-memes.
On est raremenl content de soi-meme.
-- Ai! vrea sa fae aeeasta lucrare eu insumi.
- Mi-a spus ea acest secret.
- Paul va cere el aceasta intalnire.
- Trebuie sa luam noi aceasta homare.
- Au inteles ei totu!.
- Suntem rar multumiti de noi
Va amintim ca pronumele personal soi se in propozi!ii cu subject impersonal.
Aplicati in practica noile propozitii1e in limba franceza eu 0 construqie
eorespunzatoare (pronume personal + (meme/memes):
Mieuta Jeanne vrea sa spele ea vasele.
Nu voi merge cu tine. Trebuie sa te duei
aeolo tu insuli.
Ne-am filcut temele noi
Nu poti sa te gandei!ti mereu la tine insuti.
De ce nu vreti sa-I oerotiti voi
0 sa gatesc eu insumi.
- La petite Jeanne veul fajre la vaisselle
>elle-meme.
- Je n'irai pas avec tai. Tu dois y aller
>toi-meme.
- Nous avons fait nos devoirs >nous-memcs.
- On ne peut pas penser toujaurs a
>soi-meme.
- Pouquoi ne voulez-vous pas Ie proteger
>vClus-memes?
- Repose-toi, je ferai la cuisine >moi-meme.
in ultimul exercitiu aJ acestei leqii se var folosi toate elementele de gramatica invatate in lectia 9.
Traduceri propozitiile urmatoare In limba franeeza:
Mie nu-mi place dnd plaua, dar tie? Nici mie.
E reee, nu sunt decat cinei grade.
in Romania paluarea aerului este mare?
Mie imi plae foarte mult furtunile eu fulgere,
dar tie?
Mie nu, mi-e frica.
> Je n'aime pas quand il pleut, et toj?
Moi non plus.
> Il fait frais, il n'y a que 5 degres.
> En Roumanie, la pollution de 1'air,
est-cllc grande')
> J'adore lcs orages avec des eclairs,
ct toi')
MOl nOIl,j'ai peur.
LECTIA 9
PARTEA A DOVA
rentm recapitularea materiei invatate, rezolva\i unnatoarele exercitii:
A Completati propozi\iile cu adjectivele nurnerale:
in casa noastra sunt camere.
Suntern doisprezece baieti in c1asa.
Am vizitat mari in Franta.
A!? vrea sa am zece caini !?i trei pisici.
Unsprezeee fete pleaca in exeursie.
Fiu! meu are naua ani.
Invit opt prieteni la aniversarea mea.
- Dans notre rnaison il y a >six pieces.
- Nous sommes >dou7e dans
Ia classe.
_. Nous avons visite >sept grandes villes
en France.
- Je voudrais avoir >dlX ehiens et
>trois chats.
- >Onze tllles partent en excursion.
- Mon fils a >neuf ans.
- Pour mon anniversaire j'invite
>huit amis.
B. Completati propozitiile urmatoare eu expresiile corespunzatoare:
Unu plus trei fae patm.
Cit fae einci plus !?ase?
Cati copii are familia Dupont')
Cate earti ai?
C. Completati propozitiile eu cuvinte1e date:
- Un et trois >font quatre.
- >Combien font cinq et six?
- Les Dupont d'enfants ont-ils?
- >Combien de livres as-tu?
I. une heure
5. minuit
2. un quart d'heure
6. maintenant
3. une demi-heure
7. midi
4. une minute
Am fast la Pierre pentru un sfert de ora.
Ai 0 ora ea sa-ti faci tema.
La ora 12 francezii iau masa de pranz.
Voi fi gata in cinci minute.
El a acum 0 jumatate de ora.
Ce-o sa faeem acum?
So\ul ei nu se intoarce niciodata acasii
dupa miezul nop\ii.
- l' ai passe >un quan d'heure chez Pierre.
- Tu as >unc hcure pour faire ton devoir.
- >A midi les dejeunent.
- Je serai prete dans cinq >minutcs.
- II est sorti il y a >unc demi-hcurc.
- Qu'est-ce qu'on va faire >mainlenanl:
- Son mari ne rentre jamais ala maison
apres >minuit.
D. Completati propozitiile urmatoare cu expresiile corespunzatoare care se refera la masumrea
timpului:
la ce ora trebuie sa fim la medic?
Maria va veni intr-o jumfltate de ora.
Cit e ceasul acum?
Nu voi niciodata din cas:'! la
miezul noptii.
Am stat la prietenii de la la
unsprezece seara.
Peste doua ore am 0 intalnire
la restaurant.
Est-ce que tu sais > aqueUe heurenous
devons etre chez Ie medecin?
_. Marie viendra > dans une demi-heure
- > Quelle heure est-il maintenant?
- Je ne sortirai jamais de rna rnaison > aminuit
- Nous ttions chez nos amis >de six heurcs
aOl1ze heures du sair
- > Dans deux heuresj'ai un rendez-vous
au restaurant.
Cititi eu atentie cuvintele noi ~ i fi\i atentlla tradueerea lor in limba ramana:
Ie ealendrier
>[10 kaliidRiiE] - calendarul
Ie thermometre >[IOteRmomelR] - tennometrul
au-dessous >[odOsu]
.. sub, dedesubt
au-dessus > [odOsU]
- peste, deasupra
ftvner (m.) >[fEvRiiE]
- februarie
mars (m.) >[maRs]
-martie
avril (m.) > [avRil]
- aprilie
juillet(m.) > [jUiie] -iulie
aout(m.) > [uJ[utJ
-- august
novembre (m.) > [novabR]
- noiembrie
decembre (m.) > [c.lEsabRJ
- decembrie
Cititi inca 0 daHi cuvintele noi ~ i fiti atenli 13 pronuntia coreeta:
novembre (m.) > [novabR]
- noiembrie
au-dessus > [odOsU]
- peste, deasupra
aoilt(m.) > [u][ut] - august
Ie thermometre > [10 teRmometR]
- tennometrul
avril (m.) > (avRil] - aprilie
au-dessous > [odOsu]
- sub, dedesubt
deeembre (m.) > [dEsabR] - decembrie
le calendrier > [10 kaladRiiE]
- calendarul
mars (m.) > [maRs]
-martie
fevrier(m.) > lfEvRiiE]
- fehruarie
juillet (m.) > [jUiie]
- iulie
Vom folosi acum cuvintele noi in propozitii. Cititi ell atentie propozitiile urmatoare fiti atenti la
traducerea lor in romana:
Mon calendrier n'est plus actueI. je dois
en acheter un nouveau.
Le thermometre indique 10 degres au-dessous
de zero.
J'ai mis rna valise au-dessus de 1a tienne.
Le mois de fevrier, combien de jours a-toil?
<;:a depend de I'annee, 28 ou 29.
Je suis ne 1e vingt-deux mars.
On est au rnois d' avri I mais il fait tres frais.
Le 14 (quatorze) juillet, c'eslla tete nationale
de la France.
Je n'airne pas Ie mois de novembre
en Roumanie, alors je pars pour
les pays exotiques.
Aujourd'hui nous sommes Ie 7 (sept) decembre.
Reline!i expresiile:
- Calendarul meu nu mai este actual, trebuie
sa cumpar unul nou.
- Termometrul arata 10 grade sub zero.
- Mi-am pus valiza peste a tao
- Cate zile are luna februane?
- Asta depinde de an, 28 sau 29.
- M-am nascut pe 22 martie.
- Suntem in luna aprilie, dar e foarte rece.
- Pe 14 iulie este sarbatoarea na\ionala
a Frantei.
- Nu-m! place luna noiembrie in Romania,
ca plee in tarile exotice.
- Suntem in decembrie.
1e thermometre indique
au-dessous de zero
au-dessus de zero
/ya depend
adjectivele noi:
actuel, actuelle
national, -e
splendide
exotique
>(10 leRmomerR edik]
> [odOsu dO zEro]
> [ouOst..; dO zERo]
> [sadEpii]
>[aktUel]
>
> [spladid]
> (cgzotik]
- termometrul indica...
- sub zero
- peste zero
- depinde
- actual, actuala
- national, national a
- splendid, splendida
- exotic, exotica
Expresiile adjectiveJe noi vor fi folosite in propozitiile urmatoare, pe care Ie yeti traduce in limba
romana:
Le thermometre indique 30 degres au solei!.
II faut mettre ce tableau un peu au-dessous
de la lampe.
> Termometrul indica 30 de grade 1a soare.
> Acest tablou trebuie pus putin deasupra
lampii.
Tu viens?
Ca depend de toi.
Combien de fetes nationalcs avez-vous
dans votre pays?
Votre mariage a ele une ceremonie splendide.
Depuis longtemps la date de notre rendez-vous
n'est plus actuelle.
Je n'ai jamais mange de plat aussi exotique
que celui-ci.
Le bulletin meteorologique prevoit pour demain
15 degres au-dessous de zero.
> Vii?
Asta dcpinde de tine
> Cite sarbatori nationale aveli
in lara voastril'J
> Nunta a fost 0 ceremonic
splendida.
> Data intalnirii noastre nu mai eslc de mull
timp actuala.
> !\u am mancat niclOdata 0 mancare atat
de exotica ca aceasta.
> Buletinul meteorologic prevede pentm
maine 15 grade sub lero.
in exercitiul care urmeaza yeti veri fica gradul in care v-ati cuvintele introduse in aceasla
parte a leqiei. Completa!i in limba franceza apoi citi1;i-Ie eu voce tare:
Vita-te in calendar spune-mi in ce
zi sunlem azi.
in luna august parizienii sunt in vacanta.
in tara noastra luna martie este
destul de reee.
Floarea aceasta exotica e splendida.
Nu suport temperaturile sub zero grade.
AsUizi termometrul indica 38 de grade
la umbra.
AsIa nu depinde decat de mine.
Primavara a inceput in aprilie.
14 iulie este 0 data importanta penlru
toti francezii.
lata apartamentul meu actual,
locuiesc aiei din luna noiembrie.
Luna decembrie este ultima luna
a anului.
Aceasta data nu mai este actuala.
Sa mergem sa vizitam Muzeul National!
- Regarde >Ie calendrier et dis-moi quel jour
sommes-nous auj ourd' hui.
_. Au mOlS >d"aout les Parisiens sonl
en vacances.
- Dans notre pays, Ie mois de >mars est
assez fmis.
- eette tleur >exotique est >splendide.
- Je ne supporte pas les temperatures
de zero.
- Aujourd'hui >le thermometre indique
38 degres.a ['ombre.
- >(:a ne depend que de moi.
- Le printemps a commence >en avril.
- Le [4 >juillet e'est une date importante
pour taus les Fraor;ais.
- Voila mon appartement actuel, j'habite ici
depuis Ie mois de >novembre.
- Le mois de >decembre c'est Ie demier mois
de I'annee.
- Cette date n'est plus >aetuelle.
- Allons visiter Ie Musee >National!
Citili propozitiile de mai jos fili atenti la cuvintele scrise eu earaetere la traducerea
acestor propozitii in limba romana:
Tu veux acheter une Fiat') Non, je veux
aeheter une autre voiture.
Je viendrai un autre jour.
- Vrei sa cumperi un Fiat? Nu, vreau sa
cumpar 0 alta
- Voi veni in alta zi.
Tu as lu cette nouvelle dans ce journal?
Non, dans un autre.
Nous partons avec eux? :'-Jon, avec les autres.
Tu as fume la cigarette? Prends en une autre.
lata cuvintele introduse in propozitiile de mai sus:
... Ai citlt in acest ziar?
Nu, in altul.
- Plecam eu ei? Nu, cu ceilalti.
- Ti-ai fumat tigara? Ia alta.
un (l') autre
une (l') autre
d' (lcs) aulres
> [otR]
> (otR]
>[otR]
- (un) altul, ecliilalt
- (0) alta. cealalta
- a1tii, altele, ceilalti, celelalte
Ele exprima opozi\ia, subliniind diferenta; apar ea adjective nehotarate, impreuna eu substanlivul,
sau singure, ea pronume nehotariite. Cel mai adesea sunt precedate de un articol.
In exercitiul urmator veli completa ProPoziliile in limba franeeza eu forma eorespunzatoare a lui
autre Oa singular plural. ea adjectiv sau pronume nehotarat). Cititi cu voee tare aeeste propozitii:
Aceasta carte nu e interesanUt Ia alta.
Mi-am maneat deja inghctata. Vreau alta.
Trebuie sa cumperi 0 alta Cea
pc care 0 ai nu-mi mai place.
Ti-ai pierdut cainele intr-UlJ accident,
nu vrei siHi cumperi altul?
Nu vreau al\i caini.
Noi am incepu! aceaslii lucrare,
ceilalti 0 vor termina.
- Ce livre n' est pas interessanl. Prends
en >un autre.
- rai deja mange ma glace. J'en veux
> une autre.
- Tu dois acheter >unc autre voiture. Celie
que tu as ne me plait plus.
- Tu as perdu ton chien dans un accident,
tu ne veux pas acheter >un autre?
- Je ne veux pas >d'autreschiens.
.. Naus avons commence ce travail,
> les autres Ie finiront.
in acest ultimul exercitiu veri recapitula toata materia lec!iei 9. Traduceti in limba franceza propozitiile
unniitoare:
1mi place ploaia, tie? Si mie.
Cerul este senin, dar e racoare.
Care e temperatura la umbra?
Termometrul arata 20 de grade sub zero.
o sa ploua, nu putem afara.
Asta nu depinde de mine.
> 1'aime la pluie et toi? Moi aussi.
> Le ciel cst sans nuages mais il fait frais.
> Quelle est la temperature aI'ombre?
> Le thermometre indique vingl degres
au-dcssous de zero.
> II va pleuvoir, on nc peut pas aller en
plein air.
> (:a ne depend pas de moi.
Cartile acestea nu-I intereseaza, Ie cauta
pe celelalte.
Dupa furtuna aerul e Jnai proaspat.
Gradul de poluare atmosferica e foarte
ridicat.
in timpul caldurilor trebuie
protejati impotriva soarelui.
In iulie ploua mult, dar in august timpul
era splendid.
Noi nu suntem cu clima asta, dar
voi? Noi nici atiit.
Natura din aceasta tara exotica e mereu
splendida, chiar iarna.
Ai in continuare
Nu, am deja alta.
Ceilalti muneeau ei?
Nu, am facut totul singur.
Nu mi-e frica de fulgere, dar voua?
Nici noul!..
Ce prevede buletinul !nL'lL"lrologic actual?
Caut in calendar data sarbatorii voastre
na1ionale.
in sus!
Ceilalti suportii. mai bine c1ima aceasta.
va lua chiar el umbrcla.
Ce putem face pentm noi
> Ces livres ne l' pas, il eherehe
les autres.
> Apres I'orage ran est plus frais.
> Le degre de la pollution atmospherique
est tres eleve,
> Pendant la chaleur il faut proteger 1es bebes
contre Ie soleil.
> En juillet 11 pleuvait beaucoup, mais en
aout le temps etal! splendide.
> Nous ne sommes pas habitues ace climat,
et vous? Nous non plus,
> La nature de ec pays exotique est toujours
splendide, meme en hiver.
> Tu as toujours la meme voiture?
Non, j'en ai deja une autre,
> Est-ce que les autres travaillaient aussi?
Non. j'ai tout fait moi-meme.
> Je n'ai pas peur des eclairs, et vous?
> NollS non plus.
> Qu'est-ce que Ie bulletin meteoro1ogique
aetue] prevoIt?
> Je cherche dans Ie calcndrier la date de
volre fete nationale.
> Regarde au-dessus
l
> Les autre$ supportent mieux ce climal.
> II prendra lui-meme son parapluie.
> Qu'est-ce qu'on peut faire pour soi-meme'J
rar eu voce tare urmatoarele serii de cuvinte, in care se sunet:
[U] - 1a pluie, Ie nuage, la nature, la temperature, la pollution
[j] - Ie nuage, I' orage, proteger, j.uilIet
[s] - la pollution, supporter, depend, au-des.sous, national
[ua] - prevQlr, pleuvcir, moi-meme, soi-meme
[a] -Ia temperature, Ie calendrier, novrnlbre, dec.embre, splendide
r6] - I'ombre, 1a pollution, rtQIl plus
le] -l'eclair, I'air, frais, moi-m.e.me, Ie thennome.tre, aetue.!
RECAPITULAREA LECTIEI 9
9.1. in leqia 9 au fost introduse urmatoarele expresii:
etre habitue a...
en plein air
il fait frais
aI'ombre
au soleil
Ie thennometre indique
au-dessous (au dessus) de zero
- a fi cu...
- in aer liber, afara
- e racoare/rece
-Ia umbra
- la soare
- termometrul indica...
- sub (peste) zero
9.2. Ati facut eu verbul pleuvoim - a ploua, care este un verb impersonal nu
are decat fonne de persoana a III-a, singular:
il pleut
il a plu
il pleuvait
- ploua
- a plouat
- ploua
il va pleuvoir
il pleuvra
- 0 sa ploua
- va ploua
9.3. A\i facut ell constructiile:
moi (toi, lui etc.) aussi
moi (lOi, lui etc.) non plus
- eu {tu, el etc.)leu (tu, el etc), de asemenea
- niei eu (tu, el etc.)/eu (tu, el) nici atat
folosite aclesea in raspunsuri la intrebari, de exemplu:
J'aime la tele, et toi?
Mal aussi.
Nous ne supportons pas la chaleur,
- imi place televiziunea, tie?
-
- Noi nu suportam ciHdura, voi nici atat.
eux non plus.
9.4. Ati cunoscut doua Doi aplieari ale cuvantului meme):
a) eu sensul: ehiar de exemplu:
lei, il fait beau, meme au mois
de novembre.
- Aici e frumos, chiar in luna noiemhrie.
b) meme precedat de un pronume personal Ia forma aeeentuata subliniazii. funqia
acestui pronume, de exemplu:
Tu dois faire ton devoir toi-meme. - Trebuie sa-ti faci tu insuti tema.
Au lost introduse euvintele noi:
un (I') autre
une (1') autre
d' (Ies) autres
- (un) altu!, edalal!
- (0) alta, cealalta
.. altii, altele, eeilaltL celelalte
a) ea adjective nehotanite ( i n s o ~ i n d un substantiv), de exemplu:
Tu m'as vu avec un autre gar.;on. - M-ai vazut ell un alt baiat.
b) ea pronume nehotarate (fara substantiv), de exemplu:
Les aurres viendront en retard.
Prends eette robe. l' ai une autre.
- Ceilalti vor veni ell intarziere.
- la rochia aceasta. Eu am alta.
~ i cand are roluJ de adjectiv, ~ i cand iI are pe aeela de pronume, autre este precedat de un
articol care se acorda in gen ~ i numar eu substantivuL
TEMA PENTRU ACASA 9
A Traduceli in limba romana propozitiile de mai jos:
I. Prenez Ie parapluie, il va pleuvoir.
2, Moi non plus je ne suis pas habituee aee c1imat.
3. Il Yavait d'autres personnes avec loi?
4. Quelle est la date actuelle de notre rendez-vous?
5. c;a depend de toi? Qui, de moi-meme.
6. Nous supportons bien les temperatures au-dessous de zero, et vous?
Nous aussi.
B. Traduceli propozi\iile unnatoare in limba franceza:
!. Sa starn la umbra, la soare e prea cald.
2. Vom i e ~ i altadata in aer liber.
3. Ai prevazut evenllnenlele de azi?
4. Trcbuie sa protejam noi i n ~ i n e natura contra poluarii atmosferice.
5. Imi place luna martie, chiar ~ i dnd ploua ~ i e rece.
6. 14 iulie este sarbatoarea nationala a francezilor.
C. Coreetali g r e ~ e l i l e din propoziliile de mai jos:
I. Moi, j'aime beaucoup la chaleur, et toi? Moi non plus.
2. NOlls sommes habitue ace c1imat.
3. Celte jeune mere veut s'occuper lui-merne de son hebe
4. Aujourd'hui il fait frais, meme Ii !'ombre.
5. Moi aussi, je n'ai pas peUT.
6. Le eiel est sans les nuages.
LECTIA 10 PARTEA INTAI
Vorn incept: leeria CU recapilularea materiei invatate 'in leqia 10 din cursul pentru 'incepatori:
A. Cornpletati propozitiile in Iimba hanceza Cli lirrnatoarele euvinte:
1. Ie week-end
6. Ie pantalon
J I. la chemise
2. Ie tennis
7. la robe
12.1a dernie
3. I'exposition 4. Ie spectacle 5. la place
8. la jupe 9. la minijupe 10. Ie chemisier
13. Ie quart
Voi petrece acest week-end la lara,
in aer libeL
lti vine bine aceasta fusta scurta.
Am chef sa joe tenis.
Nu mai e lac penlru tine.
Ce culoare au pantalonii tai cei noi?
Bluz.a aceasta imi place mult.
Paul spune ca fusta mea e
prea lunga.
Pune-li alba la examen.
E 0 expozitie inleresanta la
Muzeul National.
Acest spectacol s-a tenninat la ora
fara un sfert.
Vom fi gata la ora cinci jumatate.
Am nevoie de 0 rochie noua de
primavara nu am decat rochii vechi
unite.
- Je passerai ce la campagne,
en plein air.
- EIIe te va bien, cette >minijupe.
- rai envie de jOller au >tenllls.
- II n'y a plus de >place pour toi.
- De quelle couleur est ton nouveau
>pantalon?
- Ce >chemisicr rouge me plait beaucoup.
- Paul dit que rna >jupe est
trop longue.
- Mets > 1<1 chemise blanche pour ton examen.
- II Ya >une interessante
au Muse,e National.
- Ce >spectack a fini a sept heures
mains >Ie quart.
- Nous serons prets 11 cinq heures et >demic.
- J'ai besoin d'une nouvelle >rohcpour
Ie printemps, je n'en ai que de vieilles
et laides.
B. In exercitiul urmator completati propozitiile In limba franceza cu adjectivele demonstrative
convenabile:
11 ea pe omul acesta?
Chma acea.la e prea caIda pentru mine.
aceastii poveste trista.
in acest week-end mergem
la piirintii
copti suporta bine caJdura?
- Aime+elle >cethomme?
- >Cc climal est trop chaud pour moi.
- Nous connaissons >cettc triste histoire.
- Pour >ce week-end nous allons chez
nos parents.
- Est-ce que enfanls supportent bien
la chaleur?
in seara asta nu fac nimlC.
Anul acesta vom pJeca in vacan\a
in (imle exotice.
Aceste ziare nu mai sunt actuale.
C Prezenta\i orele in limba francezii:
Este ora unu fara un sfert (l2h 45).
Este trei un sfert (3h 15).
Este noua jumatate (9h 30).
Este douasprezece rara un sfert
noaptea (23h 45).
Este douasprezece jumatate ziua
(12h 30).
- >Cc soir je ne fais rien.
- >Cettc annee nous partirons en vacances
pour les pays exotiques.
- > Ces joumaux ne sont plus actuels.
> 11 est une heurc moins Ie quart.
> 11 est trois heures et quart.
> II cst ncuf heures el demie.
> II est minuit mains Ie quart.
> II est midi et demie.
D. in acest exercitiu va yeti aminti adjectivele noi regulile de formare a comparativului.
propoziliile urmatoare cu adjectivul corespunzator la gradul pozitiv sau
comparativ:
Tu mai bun decat fratele tau.
Eva e mai vesela decat Maria.
Nu vom mai fi rai.
Afara sunt mai fericit decat in casii.
Fiti mai draguti, va rog!
Rochia aceasta veche nu-mi mai place.
Bunica noastra era mereu
fcarte draguta cu noi.
- Tu es >meilleur que ton frere.
- Eve est >plus gaie que Marie.
- Nous ne serons plus >mechants.
- En plein air je su1s >plus hcureux
qu'it la maison.
- Soyez >plus gentils, s'il vous plait!
- Cette > vieille robe ne me plait plus.
- Notre grand-mere etait toujours tres
> gentille pour neus.
Citi1i eu voce tare ~ i rar substantiveIe unnatoare si retine\i tradueerea lor
in limba romana:
Ie sponif > llO spoRtifl sportivul
requipe
> [IEkip] -echipa
l'advcrsaire (m.) > [ladvERseRj -adversarul
Ie joueur > [IOjuOR] -jueatorul
Ie terrain (de jeu, > llO teRe ida jO -terenu! (de joe,
de sport) dO spoR/] de sport)
Ie stade > [10 stad] -stadionul
la vietoire
> [Ia vietua:R] -victoria
Ie club
> [IOklOb] -c1ubul
Ie football > [10 futbol] -fotbalul
Ie basket-ball > [10 basketboll -baschetul
Ie eyclisme > [10 siklism] -cic1ismul
Ie ski > (IOski] --schiul
Cititi inca 0 data aceste substantive, dar inrr-o ordine diferita:
la victoire
> [la victua:R] -- victoria
Ie joueur > (IOjuOR] -jucatorul
Ie basket-ball > [10 basketbol] -baschetul
Ie stade > llO stad] -stadionul
Ie ski
> [IOski] -schiul
l'advcrsaire (m.) > [ladvERseR] -adversarul
le eyc1isme > [10 siklism] -ciclismul
I'equipe > [IEkip] -echipa
Ie club > [10 klObj -clubul
Ie terrain (de jell,
> [10 (eRe Ida jO -terenul (de joe,
de sport) dO spuR/] de sport)
Ie sportif > [10 spoRtif] -sportivul
Ie football > [10 futbol] -fatbalul
Citl!i cu voce tare propozitiile in care au fost folosite cuvintele noi:
Chaque jeune garQon reve d'etre
un spOliif celebre.
Helas, notre equipe sportive est faiblc
et jouc maL
Pour ne pas perdre un match il faut bien
connaitre son adversaire.
Les joueurs contre lesquels vous luttez
demain, som-ils deja arrives?
Ce terrain (de sport) est lrop petit pour
notre equipe.
Allons au stade, il y a un match de football
ce matin!
lis remporteront une victoire, c'est sur.
Est-ce que ce Monsieur qui a l'air sportif fait
partie d'un club?
Quels sports les jeunes Franyais pratiquent-ils
Ie plus souvent')
Le football et Ie basket-ball sont des sports
tres populaires en France.
Moi aussi, je fais du ski.
Ou as-tu mis les skis?
Robert pratique beaucoup de sports, il fait
meme du ski nautique.
lei, Ie cyclisme est tres populaire, tout Ie monde
se promene avtlo.
Retineti unnatoarele expresii folosite in sport:
- Fiecare biiJat viseaza sa fie
un sportiv celebru.
- Vai, echipa noastca cste slaba
joaca prost.
- Pentru a nu pierde un meci trebuie sa-ti
adversam!.
- Jucatorii contra carora luptati maine
au sosit deja?
- Acest teren (de sport) este
prea mic pentru eehipa noastra.
- Sa mergem la stadion, e un meci de fotbal
in dimineata asta!
- Ei vor e sigur.
- Domnul care are un aer sportiv face pal1e
dintr-un club?
- Ce sporturi praetica tinerii francezi
eel mai des?
- Fotbalul baschetul sunt sporturi
foarte populare in
- eu fae schi.
- Unde ti-ai pus schiurile?
- Robert practica multe sporturi, face chiar
schi nautic.
- Aici este foarte popular ciclismul, toata
lumea se plimba eu bicic1eta.
helas
perdre un match
lutter contre...
remporter une
victoire
avoir l'air...
faire partie de...
> [Elas]
> [pcRdRcmacl]
> rlUte kotR]
> [RapoRtE Un
viclua:l{]
> [avua:R lE:R]
> l feR paRti dO]
- vai
- a pierde un meci
- a lupta contra/impotriva
- a (0 victorie), a invinge
- a avea aerul, a parea
- a face parte din
faire du ski (nautiquc)
pratiquer un sport
se promener
avelo
Retine\i noile adjective:
celebre
populaire
sportif
sportive
> [feR dU 5ki (notikl]
> [pRatikE espoR]
> [sO pRomOnE
a veloJ
>[sElcbR]
>[popUlcR]
>[spoRtitl

- a face schi (nautic)
- a practica/a face un sport
- a se plimba
eu bicic1eta
- celebru, celebra
- popular, populara
- sportiv
- sportivll.
Prin exercitiul urmator veti verifica daca ati retinut bine substantivele, adjectivele expresiile nOl.
Completati propozitiile in limba franceza:
Jucatorii lupta azi contra unei echipe
foarte puternice.
Cine a pierdut acest meci de fotba!?
Vai, adversarii au invins!
vrea sa par mai sportiv.
Ai Tacut parte din c1ubul nostru sportiv?
Nu. din altuL
Nu voi face decal baschel.
Vara fac schi nautic rna plimb
cu bicicleta.
Ciclismul este un sport popular la voi?
E un sportiv foarte celebru cunoscut
in toate tarile.
Sora mea nu e deloc sportiva; nu face
nici un sport.
Aveti un teren de sport (de joaca)
in satul vostru?
- Nos>joueurs > tuttent aujourd'hui >contre
une equipe tres forte.
- Qui >3 perdu ce match de >football?
- >Helas, ce sont nos >adversaires qui
>onl remporte >la \' ictoire.
- Je voudrais >avoir I'airplus
- >As-tu fait partie de notre club sportif?
Non, d'un autre.
- Je ne >pratiquerai que >!e basket-ball.
- En ete je fais du > nautique et je me
promene >a velo.
- Est-ce que> Ie cyc1isme est un sport
>populairc chez vous?
- C'est >un SpOlilftres >celebre et connu
dans tous Jes pays.
- Ma sceur n'est pas du tout >sportive, eUe
ne >pra\lquc aucun sport.
- Avez-vous dans votre village >un terrain
de sport (de j eu)?
In limba franceza regulile coneordantei timpurilor sunt obligatorii. Pe prima dintre ele - referitoare
la concordanta limpurilor In fraza in care propozitia principala este la timpul prezent - ati invatat-o
in leqiile anlerioare. In acest caz timpurile sunt folosite la fel ca in Iimba romana.
Daca verhul din propozitia principala este la un timp trecut, trebuie respectate alte reguli care
determina folosirea timpurilor in propozitia subordonata.
Prin urmare, pentm a exprima 0 aetiune care se petreee .simultan (in
timp) eu cea din propozitia principala, se timpul
"im.parfail", tradus in limba romana prin timpul prezent, de exemplu:
Je saYai.s que tu sportif. - ea sportiv.
Daca verbul din propozitia principala este la un limp trecut, trebuie
respectate alte reguli, care determina folosirea timpurilor in propozitia
subordonala.
Verifieati daca ati retinut corect regulile concordantei timpurilor, prezentatc aici, traducand in limba
ramana urmatoarele propozitii:
Les joueurs savaient bien que leurs adversaires
etaient tres forts.
Paul pensait que Marie n'etait pas sportive.
rai vu que votre equipe luttait contre eux
avec un grand courage.
Tu croyais qu'il faisait du ski.
> Jucatorii hinc Cd lor sunt
foarte puternici.
> Paul credea ca Maria nu c sportiva.
> Am vazut ca cchira voastra lupta contra lor
ell mare curaj.
> Credeai ca face schi.
Completati propozitiile de mai jos aplicand regula concordantei timpurilor:
Paul imi spune ca face parte din clubul nostru.
Paul mi-a spus ell face parte din clubul nostru.
intelegem ctl voi acest meci,
Am inteles ell voi acest meci.
Allam ca luptam contra unei eehipe
foarte putemice.
Am aflat eel luptam contra unei echipe
foarte putemice.
- Paul me >dilqu'il > fait partie de notre club.
- Paul> In 'a c.htqu'il > partie
denotre club.
- Nous > que vaus > gagnez
ce match.
- NOlls > avans vous > gagniez
ce match.
- Nous > appn:nonsque nous > luttonscontre
une equipe tres forre.
- Nous > avons apprisque nous > luttions
contre une equipe tI-es forte.
Cititi propozipile de mai jos fiti atenti la traducerea lor in limba romana:
Nalls avons pratique des sports.
Naus k.s avons pratiques meme Ii l'ecole.
lis ont remporte cette grande victoire.
Jls 1'ont remporte.e. facilement.
Nous avons connu quelques celebres tqu.ip.e.s..
Nalls ks avons connue..s.I'annee derniere.
- Noi am practicat sporturi.
Le-am practicat chiar la
- Ei au aceasta mare victorie.
Au .
.- Noi am cunoseu! dteva echipe celebre.
Le-am cunoscut anul trecut.
In propozitiile la perfect campus au aparut pronumele personale; cli de obieei ele stau inaintea
verbului in propozitie. in exemplele date ele au inlocuit complementul direct.
Retineti regula urmatoare, obligalorie in limba franeeza:
In cazul in care complementul direct (sau pronumele eu functie de
complement direct) sta inaintea verbului la un timp trecut campus,
atunei participiul treeut se acorda in gen numar eu acest
complement.
In exercitiul care urmeaza yeti veri fica daca {jtiti sa aplicati noua regula. Completati propozitiile eu
pronumele corespunzator ell funqie de complement direct cu un participiu trecut eu teminatia
potrivita:
Am invitat sportivi din intreaga lume.
I-am invitat eu mare placere.
Tu praetiei fotbalul baschetul?
Le-am practicat acum zeee ani,
acum nu mai am chef.
Ei au toate meciurile de fotba!.
Le-au pe toate.
- Nous avons invite des sportifs
du monde entier.
- NOlls avons avee un tres
grand plaisir.
- Est-ce que tu pratiques Ie football et
Ie basket-ball?
- Je >les ai >pratiques il y a dix ans,
maintenant je n'ai plus envie.
- IIs ont gagne tous les matchs de football.
- lIs > ont taus >
Regula despre care am vorbit poate fi aplicata in propozitiile care urmeaza. Pentm a mai buns
intelegere am subliniat complementul direct participiul direct care se acorda eu aeesta:
Vaus avez perdu des matcbs.
I es matcbs que vous avez p..erdu.s.
n' etaient pas importants.
Nous avons invite une tq.uipe..
L.:.tq.uipe. que nous avons inYit6:.
arrive dans deux heures.
- pierdut meciuri.
- Meciurile pe care le-ati pierdut
nu erau importante.
- Nai am invitat 0 echipa.
- Echipa pe care am invitat-o sose!?te
peste doua ore.
in urmator veti veri fica daca sa regula coneordantei participiului trecut
eu complementul direct care sUi inaintea sa. Completati propozitiile cititi-Ie eu voce tare:
Jucatorii pe care i-am admirat c'Wigs
acest meei.
Echipa pe care ati invitat-o a
- Les joueurs que nous avons > admires
gagnent ce match.
- L'equipe que vous avez > invitee
a remporte la victoire.
Tinerele pe care le-ati V3.zut
joaea tenis foarte bine.
Victoria pe care am admirat-o este
un sucees al adversarilor
Jocul pe care sportivii din c1ubul vostru
J-au prezenlat era extraordinar.
- Les jeunes filles que vous avez > vues
jouent tres bien au tennis.
- La victoire que nous avons >
c'est un sucees de nos adversaires.
- Le jeu que les sportifs de votre club ont
> presenreetait extraordinaire.
Jata ultimul exercitiu din prima parte a leqiei noastre. Traduceti in limba romana enunturile urmatoare:
11 a I'air tres sportif
Je Ie sais, je ne suis pas du tout sportive.
Esl-ce que vous I'avez compris, Madame?
Je ne savais pas qu'il jouait au basket-ball.
L' equipe contre laquelle nous jouons est
celebre grace aces victoires.
En ett je voudrais faire du ski nautique.
Qui a perdu Ie match?
lIs veulent faire partie de notre club mais ils
ne pratiquent aueun sport.
Notre meilleur joueur est blesse, helas,
il ne peut plus jouer.
Quels matchs de football avez-vous vus?
> 1"1 pare roartc
> Stiu, nu sunt dcloc sportiva.
> Ali inleks, doamna?
> \lu ca clJoaca basehet.
> Echipa impotriva nircill JucIlln este celehri\
datorita viclOrii lor ci.
> Vara vrca fae SChl naulic
> Cine a pierdut
> Ei vor sa faCiI pane din c1ubul nostru.
dar nu praclica mei un sport.
> Cel rnai bun jueator al e ranit
din pac-ate llU mal poatc Sil jOllet:.
> Ce lllcciuri de fotbal ali vazlI!'.'
In incheierea acestei pa'1i a leqiei cititi eu atenlie cuvintele in care se repeta sunet:
LeJ -I'air, I'adversaire, Ie terrain, le basket-ball, populaire
lE] - J'e.quipe, lutter, descendre. Ie velo, he.las
[0] - Ie joue..ur, Ie club, pleuvoir, Ie je..u
L/la] - la victaire, devoir
loJ - Ie football. Ie basket-ball
[u] - Ie football, Ie jo.ueur, [a journee
[U] - lutter, faire du ski, populaire
[iJ - l'equipe, Ie Ie ski nautique
l e) - Ie terrain, Ie bulletin
[ il) - remporter, descendre
l()] - contre, I'illllbre
LECTIA 10 - PARTEA A nOVA
Scopul aceslei parti a leqiei este de a fixa materia invatata in acest caiet. Lecturand textele de mai jos
puteti sa vIi perfeqionati pronuntia intonatia.
?' ?' ?'
Nous sommes partis en vacances au mois de juillet.11 HeIas, I nos vacances etaient gatees
?' ?'
par Ie mauvais temps.j ! II pleuvait I et Ie ciel etait gris.11 On ne voyaill que des nuages.11
?' ?' ?' "'-)I
II faisait froid I et il faisait du vent.I I La temperature etait au-dessous de dix degres.11
?' ?'
Tout Ie monde portait des parapIuies I pour se proteger contre la pluie et Ie vent.I I
?' ?'?' "'-)I
On ecoutal! les bulletins meteorologiques aIa radio I mais c'etait toujours la meme chose. II
Le demier jour de nos v.:c:nces I Ie temps a II II ne pIeuvait I il :fait du I
?' "'-)I ?'
Le thermometre etail avingt cinq degres al'ombre. i I Nous sommes alles ala pIage, I mais I'eau
tail
?' ?'
On a passe quelques heures en plein air, I mais c'etait deja Ia fin de nos vacances, II Quand
on est au tra:aill iI faisait chaud dans lout Ie ... 11
?'?' ?'
- QueI cIimat avez-vous dans votre pays? II
?'. "'-)I I ?',.. .?' .
- Chez nous Ie chmat est dollX. I II n'y a pas de chaleurs I malS II ne fait JamaIS au-dessous de zero./I
?' ?'
- Est-ce qu'iI pleut souvent? II
?' ?' ?' ?'
- Oui, I assez souvent. I I NOllS sommes habitues aIa pluie. i I Tout Ie monde se promene
"'-)I
sous les parapluies.11
./' ?'
- Est-ce qU'11 y a des orages? II
?' "'-)I ?'
- (:a depend de la saison.11 En ete, I oui.11
?' ?' ?'
- Quels sont les sports que vous pratiquez? II

- Vous savez, Ije ne suis pas sportif, I moLl I


?' ?'
- Alors, I vous ne pratiquez aucun sport? II

- Non... I I Maisje fais partie d'un club sportif! i I
/' .....,..
- Tu sais, I notre equipe a gagne! : I
/' /'
- Contre qui aveZ-VOliS lutte? II
/' /' .....,..
- Nos adversaires font partie d'un club de Lyon. I I
/' /'
- Le match a eu heu sur votre terrain? II
.....,.. /' /'
- Cui. I ! Cette victoire que nous avons remportee I est un grand succes pour tous nos
.....,..
joueurs! II
/' .....,..
- Alors, I mes felicitations! II
Traduceti in limba franceza:
Ne place sa facem sport in aer liber.
Echipa noastra face parte dintr-un
club de fotba!.
Adversarul vostru nu pare a fi sportiv.
Jucatorii care au fac parte
din clubul nostru.
Ce sport practici? Ciclismul.
mie mie frica de fulgere.
Prietenul nostru este un bun sportiv,
el a facut chiar schi nautic,
EI insu$i a ca!?tigat victoria.
Nu suport sa stau la soare.
Dar tu suporti asta?
EI mi-a spus ca stadionul nostru este
eel mai celebru din Franla.
Baschetul e un sport foarte popular
azi in Spania.
Jucatorii pe care i-am Vll.Zut pe terenul
nostru lupta adesea contra unei echipe
de fotbal din alt
Am pierdut meciul pentro ca
nu sunlem cu caldura.
lmi place cerul albastru tara nori.
Prevedeam ell va ploua, ca miam
luat umbrela.
Sa ne protejam contra poluarii aerului.
Care este temperatura la umbra?
> Nous pratiquer Ie sport en
plein air.
> Notre equip.: partie d'un club
de football.
> Votn: n 'a pas I 'air sportif.
> jOllCurS qui ont rnnporte la victoire
font partIe de norre club.
> Que! sporl pratiques-tu? Le cyelismc.
> Moi aussi,.i 'ai pl:ur des eclairs.
> ami un bon Sp0l1if, il fait meme
du ski nautique,
> II a rcmpUl1e cette victoirc lui-meme.
> Je Ile suppone pas d'etre au solei!.
Et toi. til Ie
> 11 m'a dit que notre stade etait Ie plus
celebre de toute la Fnlllce.
> Le basket-ball c'est un sport tres
populaire aujourd'hui en Espagne.
> Lcs jOllellfs que nous avons \IUS sur notre
terrain IUltent souvcnl conlre une equipe
de football d'une autre ville.
> \lous <1\ ons perdu Ie match parce que
!lOUS He sommes pas habitues it la chaleur.
>J'aime Ie ciel hleu sans nuages.
>Je prevoyais 1a pluie, alorsj'ai pris mon
parapluie.
> Protegeons-nous conlre la pollution de !'alr.
> QueUe est la temperature:1 1'ombre?
o sa ploua tu vrei sa te plimbi
cu bicicleta'1
Nu poti lupta contra ta Insuti.
Toate cart;ile pe care Ie-am citit erau
carti de sport.
Ce-o sa faci in martie?
o sa schiez.
Data pe care am inscris-o in calendarul
meu era data victoriei noastre.
Va prezint echipa noastra nationaHi..
Ai vazut acest meci? Celalalt era mai interesant.
in februarie termometrul arata adesea
temperaturi sub zero grade.
Ma odihnesc mai bine in clima exotica.
Femeia aceasta este 0 sportiva splendida.
Acest joc mai este actual?
Asta depinde de anotimp.
> Jl va pkuvoir et toi, til veux te promcner
avela'!
> On ne peut pas lutter conlre soi-memc.
> Taus les Iivres que j'(1j Ius. c'etaicnt des
lines de sport.
> Qu'est-ce que tu \as faire au mnis de mars'.'
.le vais faire du ski.
> La date que {ai ecrite dans mon calendrier
c'ctait la date de notre victoire.
> Je \ ous notre equipe natiollllie.
> Tu as vu ce llllltch'.' L 'autre etail meilleur
> En ie\rier k therlllolllctre indique souvenl
une temperature au-dessous de zero.
> Je me repose micux dans un climat cJ\.olique.
> Cette femme est une sportive splcndide.
> Ce jeu est toujours aetuel'.'
> \-'a depend de III slIison de l'annee.
in ultimul ex.ercitiu comp1etati propozitiile in limba franceza eu cuvintele potrivite:
Cel mai mult am admirat natura in
tara voastra exotica.
Victoria pe care am
ne-a facut fericiti.
o sa jucati un alt meci.
Eehipa voastra nu a venit la stadion.
Aveii un meci in august?
Asta depinde de adversarii
E1 face parte din clubul nostru?
Nu
Mi-a spus ca am un aer sportiv
ea joc tenis foarte bine.
Sporturile pe care Ie-am facut erau
basehetul. fotbalul ciclismul.
Nu ne yom niciodata cu
c1ima voastra.
Cine face parte din c1ubul nostru?
Nu este sa 0 victorie
asupra ta Insuti.
- C'est > la nature, que nous avons > admiree
Ie plus, dans votre pays >exotlque
- > La victoin:: que nous avons > rcmponee
nous a rendu heureux..
- Vaus alJez jouer un > autre match.
- Votre >equipe n'est pas venue au > slade
- Avez-vous un match >('11 lIout?
- > (:a depend de nos >
- Est-ce qu'il > {"ait partie de notre club?
Je ne > Ie sais pas.
-ll m'a dit que >j'avais l"air sportifet
que je >Jouais tres bien au tennis.
- Les sports quej'ai >pratiquesc'etaient
> Ie >le football et > Ie cyclismc.
- NOllS ne nous > habiluerons jamais
> i\ volre c1imal
- Qui >fait partie de notre >clul9.
- Ce n' est pas facile de > rc mponerune
victoire sur
RECAPITULAREA LECTIEI 10
IO.J. In leqia 10 ati facut eu vocabularul din span. lata expresiile care au legatura ell
acest subiect:
perdre un match
lutter contre...
remporter une victoire
avoir I'air sportif
faire partie de...
pratiquer un sport
faire du ski
- a pierde un meci
- a lupta contra/impotriva...
- a c,Wiga (0 victorie)
- a avea un aer sponiv, a parea sportiv
- a face parte din...
- a practica/a face un sport
- a face schi
10.2. A fast introdus pronumele neutru Ie, care propozitia subordonata; de
exemplu:
Savez-vous qu'ils ont perdu Ie match?
Nous Ie savons.
- Stiti eli. ei au pierdut meciul?
- Stirn.
10.3. Ati invatat regula eoncordantei timpurilor. Amintiti-va:
Daca propozitia principala e la un timp propozitia subordonata va fi la
pentru a exprima 0 aqiune s.imll.l.t.ana Cll a principalei. Aceasta subordonatli. se traduce in
limba romana prin p.re.zen1.
Paul m'a dit qu'il faisait partie
d'un club sport if.
- Paul mi-a spus ca face parte dintr-un
club sportiv.
lOA. Regula urmatoare se refera la acordul participiulul trecut eu eomplementul direct:
in cazul in care complementul direct sau pronumele care aceasta funqie SUi
inaintea verbului la un timp trecut compus, atunei participiul trecut al acestui verb se
acorda in gen numar cu acest complement; de exemplu:
Les joueurs que nous avons imd.te.s
arrivent en retard.
Nous avons vu une equjpe de faa.thall
Naus J'avons Y.W:. au stade.
- Jucatorii pe care i-am invitat sosesc
eu fntirziere.
- Am vazut 0 echipa de fotbal eelebra.
Am vazut-o la stadion.
TEMA PENTRU ACASA 10
A Traduceti in Iimba romana propozitiile urmatoare:
I. Avez-vous remporte une victoire?
2. Contre qui nos joueurs, ont-ils lutte?
3. Ce sport n'est plus populaire chez nous.
4. Un celebre sportif joue dans notre equipe,
5. Je voudrais pratiquer un sport.
6. E1Je Ie saito Je lui ai dit qu'elle ne jouait pas bien.
7. Promenons-nollS avela!
B. Traduceti in limba franceza propozitiile urmatoare:
I, Ce meciuri ali pierdut?
2. Ea mi-a spus cli face parte dintr-un club.
3, Nu -?tiam asta.
4. lata sportivii pe care i-am admirat in timpul ultimului meci de baschet.
5. Practici schiul nautic?
6. pe terenul vostru de sport?
7. Nu trebuie sa IUPli contra ta insuti.
C. Corectati din propozitiile de mai jos:
I. Les victoires que vaus avez remportes, c'est votre grand succes.
2. Ce sportifnous a dit que c'est son dernier match de football.
3. Elle est sportif, nous Ie savons,
4. Pour avoir I'air sportive il faut pratiquer un sport.
5. Tu se promene souvent au vela?
VOCABULARUL LECTIILOR 9 SI 10
, ,
aetuel > laktUel] - actual
actuelle > taktUelJ - actuala
l'adversaire (m.) >
[ladveRseR] - adversarul
l'air(m.) > [leR] - aerul
(avoir) I'air >
[avuaR leR] - a avea aeroI, a parea
aI'ombre > la lobR] - la umbra
aout(m,) > [u][ut] - august
au-dessous > [0 JOsu] - sub, dedesubt
au-dessus > 10 dOsU] - peste, deasupra
aussi > [osi] - la fel, de asemenea
au soleil > [0 solei] - la soare
l'autre (m.) > [lotR] - (un) altul, ceHHalt
les autres 0 > !lEzotR] - altii, altele, ceilalti, celelalte
11 velo > fa vEla] - eu bieic1eta
avril > [avRil] - aprilie
Ie basket-ball > [10 basketbol] - baschetul
Ie bulletin > [10 bUlte - buletinul
meteorologique mEtEoRolojik] meteorologic
~ a depend > [sa dcpa] - asta depinde ...
1a ealendrier > 110 kaliidriiE] - ealendarul
celebre > [sElebR] - celebru, celehra
la chaleur > [la ~ a l O R ] - ciildura
Ie climat > no klima] - elima
Ie club > [10 klOb] - clubul
Ie cyclisme > [10 siklism] - ciclismul
decemhre > [dEsabR] - decembrie
Ie degre > llOdOgrE] - gradul
dessous > ldOsu] - sub
dessus > [dOslJ] - pe, peste
l'eclair >
[lEkleR]
- fulgerul
en plein air >
[a plencR] - in aer Iiber
l'equipe >
11Ekip] - echipa
etre habitue iL. > !etR abitUE aJ - a fi cu ...
exotique > [egzotik] - exotic, exotica
faire du ski >
[feR dU ski] - a face schi
faire du sport >
[feR dU spoR] - a face sport
faire partie de... > lIe paRti dO] - a face parte din...
il fait frais > lil fe iRe] - e racoare, e reee
[eyrier > [fEvRiiE] - februarie
Ie football >
[10 futhol]
- fotbalul
helas > [Elas] - vai
indiquer >
[cdikE] - a indica, a amta
il pleut >
[il plO]
- ploua
Ie joueur > POjuOR] - jucatorul
juillet > ljUiiEj - iulie
lutter (contre) > [lUtE k6tR] - a lupta contra(impotriva)
national, -e > InasionalJ - national,
la nature >
[la natlJR]
- natura
(Ie ski) nautique > [10 ski notik] - schiul nautic
non plus > !nii pill) - nici, nici atat
noyembre > lnovlibRj - noiembrie
Ie nuage > [10 nUai] - norul
I'ombre (m.) > 116bR] - umbra
I'orage > [loRaJ) - furtuna, yijelia
Ie parapluie > 110 paraplUi]
- umbrela (de ploaie)
perdre un match > IpeRdR emaciJ - a pierde un meci
pleuvoir > [plOvuaR] - a ploua
la pluie >
[ta plUiJ
- ploaia
1a pollution >
[la polUs;oJ - poluarea
populaire >
[popUJcR}
- popular, populara
pratiquer un sport > [pRatikE espaR] - a practica, a face un sport
prevoir > [pREvuaR] - a prevedea
proteger contre... >
[pRoIEjF: kotRJ
- proteja contra, impotriva
remporter (une victoire) >
[RiipoRtE]
- a c a ~ t i g a (0 victorie)
Ie ski (nautique) > [10 ski notik]
- schiul nautic
(faire) du ski >
[feR dU ski]
- a face schi
splendide >
[spladid]
- splendid, splendida
Ie sportif >
[10 SpORlin
- sportivul
sportif >
[spoRlif]
- sportiv
sportive >
[spoRtiv]
- sportiva
Ie stade >
1l0stad]
- stadionul
supporter >
(sUpoRtE]
- a suporta
la temperature >
Ila tapERalURJ
- temperatura
Ie terrain (de jeu, > [lO teRc/dO jO, - terenul de joe,
de sport)
dO spoR]
de sport
Ie thermometre >
[10 teRmometR]
- terrnometrul
la victoire > [Ia viktuaR] - victoria
(Ie) zero >
[10 zERo]
- zero(ul)
LECTIA 11- PARTEA iNTAI
Vom incepe eu recapitularea vocabularului leetiei II din cursuI de "Limba franceza pentru
incepatori".
A Completati propozitiile in limba franceza cu unul din unnatoarele cuvinte:
1. Ie repas 2. Ie petit dejeuner 3. Ie diner 4. Ie pain 5. Ie beurre
6. 1a confiture 7. Ie sucre 8. Ie Jait 9. Ie vin 10. I'eau
11. Ie poulet 12. la viande 13. 1a salade verte 14. Ie fromage 15. Ie dessert
Prefer cafeaua lara zahar.
Miincarea aceasta este prea rece,
Va invWim la cina la ora 8 seara.
Cine vrea lapte?
Toti francezii beau vin la masa mananca
branzeturile inainte de desert.
Voi pregati chiar eu desertul din aceasUi
dupa-amiaza.
Se manca adesea pui in acest restaurant.
Ce vei servi la micul dejun?
Paine eu unt cafea eu lapte.
apa, te rog.
Dulceata aceasta este mai buna decat aceea.
Noi am comandat bmnzeturi dupa masli.
Nici eu nu mananc multa carne,
Unde este salata verde? Ali !?i mancat-o?
-Je prerere Ie cafe sans> sucre.
-Ce > trap froid.
-Nous vous invitons pour> Ie diner a
8 heures du soir.
-Qui veut du > lait'.'
-Tous les Franpis boivent > du vinaux
repas et mangent > Ics fromagesavant
Ie dessert.
-Je ferai moi-meme > le dessertpour cet
apres-midi.
-On mangeait souvent du > pouletdans
ce restaurant.
-Qu'est-ce que tu prendras au
petit-dejeuner?
-Du > pain avec du > beurreet du cafe
>au !ait.
-Donne-moi de> I'cau, s'il te plait.
--eette > confiturc-cl est meilleure que
celle-Ia.
-Apres nous avons demande des
> fromages,
-Moi non plus, je ne mange pas beaucoup
de >Vlilndc.
-Ou est> la vcrte')Vous l'avez
deja mangee?
B. in exercitiul urmator veti recapitula regulile de folosire a articole1or partitive.
Completati propozitiile in limba franceza:
Vrei yin sau apa?
Serviti came cu cartofi prajiti!
Voi servi cafea lara zahar.
- Tu veux >du VIII ou > dc j'cau?
- Prenez >de la vlande avec> des fri tes 1
-Je prendrai >du cafe sans sucre.
Apa.!
El nu mananca decat desertul.
->De l'eau!
- II ne mange que >les desserts.
C. Amintiti-va conjugarea ciitorva verbe. Completati propozitiile in limba franceza cu fonna
convenabila a verbului:
Ce ea desert?
Servim mereu lucru: pui.
Mancam prea mult bern prea mult alcoo!.
Mananci prea putin, trebuie neaparat
sa minanei!
Voi bea vin voi manca un alt desert.
Prietenii au maneat au baut tot,
nu mai e nimic.
Seara iti va fi foame.
Lor Ie e mereu sete.
Ne-a fost foarte foame.
-Qu' est ce que tu >prends comme dessert?
-Nous >prenons touJours la meme
chose: du poulet.
-Nous >mangeons trop et nous >huvons
trop d'alcoo!.
-Tu >manges trop peu, il faut bien
>manger!
-Je >boirai du vin et je >mangerai un
autre dessert.
-Nos amis >onl tout mange et ils >ont tout
11 n'y a plus rien.
-Le soirtu >auras faim.
-Ils >ont toujours soif.
-NallS >avons eu tres faim.
D. tn acest ultim exercitiu recapitulativ traduceti propozitiile unnatoare in Iimba ramana:
Au dejeuner ils ne prennent jamais
de salade verte.
Qu'est-ce qu'on prendra ce soir?
II a bu son vin.
Nous avons pris du pain avec du beurre.
Je ne prends que du cafe sans sucre.
Prendras-tu de la viande?
> Ei nu camanda niciadata salata verde
la pninz.
>('e yom comanda in seara asIa?
> 1:-:1 !;'i-a baut vinuL
>Noi am servit paine eu unt.
> Nu servesc decat cafca rara zahar.
> Vel camanda carne?
lata ~ i setul de cuvinte noi; cititi-le eu voce tare ~ i fiti atenti la traducerea
lor:
Ie menu > [IOmOnL] -meniu!
l'aperitif(s.m.) > [lapeRitif) -aperitivul (bauturile)
lejus (de fruit) > [IOjU(dOfRUi)] -sucul (de fructe)
Ie hors-d'ceuvre > [IOoRdO:vR] -aperitivul
I'huitre (s.f.) > [IU:itR] -stridia
l'escargot (s.m.) > [lEscaRgo] -melcul
la liqueur > [lalikO:R] -lichiorul
I' appetit (s.m.) > [Iapeti] -apetitul, pofta de
truincare
la commande > [Iakoma:d] -comanda
I'addition (s.f.) > [ladisio] -nota de plata
Ie gourmand > [10guRmii] -gurmandul, lacomul
Ie gourmet > [10 guRmE] ---<:unoscatorul in ale
truincani (gastronomiei)
Ie proverbe > L10 pRovERb] -proverbul
~ i acurn, cititi inca 0 data cuvintele noi 1ntr-o ordine diferita:
I' addition(s..) > [Iadisio] -nota de plata
Ie menu > [IOmOnU] -meniul
I'escargot (s.m.) > [lEscaRgo] -melcul
Ie gourmand > [IOguRmii.] -gurmandul, laeomul
Ie hors-d'ceuvre > [IOoRdO:vR] -aperitivul
I'appetit (s.m.) > (lapeti] -apetitul, pofta de
maneare
la liqueur > [Ia likO:R] -lichiorul
I' aperitif(s.m.) > [lapeRitif] -aperitivul (bauturile)
Ie gourmet > [10 guRmE] ---<:unoscatorul in ale
rnancarii (gastronomiei)
Ie proverbe
> [10 pRovERbl -proverbul
l'huitre (s.f.) >
[IU:itR]
-stridia
la comrnande > [Ia komii.:d] ---<:omanda
Ie jus (de fruit) > [IOjU(dOfRUi)} -sucul (de fructe)
Sa introducem cuvintele noi in propozitiile urmatoare. Cititi-Ie incereati sa retineti traducerea lor
in Iimba romana:
Vous avez prepare un menu delicieux.
Prenez-vous un aperitif aleoolise, Monsieur?
Non, merci,je prHere unjus de fruit rafraichissant.
Un repas bien franyais commence par les
hors-d' a:uvre.
Les hu'itres c'est un hors-d'ceuvre raffine dont
Ie prix est eleve.
On dit que les Franr;ais adorent les escargots et
qu'ils en mangent beaucoup.
Apres Ie diner on passe au salon pour prendre de
la liqueur et du cafe.
Un proverbe franr;ais dit:
"L'appetit vient en mangeant".
Avez-vous deja fait la commande au garyon?
Garyon, I'addition s'il vous plait!
Le gourmand mange tout d'un bon appetit.
Le gourmet, au contraire, il ne mange que
les meilleurs plats, les plus raffines.
Retineti expresiile:
-Ati pregatit un meniu delieios.
-Serviti 0 Mutura akoolica ca aperitiv
domnule?
-Nu, multumese, prefer un sue de fruete
raeoritor.
-0 masa tipie frantuzeasca incepe
eu aperitivele.
-Stridiile sunt un aperitiv rafinat al ciirui
pret este ridieat.
-Se spune eli francezii adora me1cii ea
mananea multi.
-Dupa pranz se trece in salon pentru a servi
liehior cafea.
-Un proverb francez spune:
..Potta vine mancand".
-l-ati dat deja comanda chelnerului?
-Chelner, nota de plata, vii rog!
-Gurmandul mananca oriee eu multa pofia.
-Cunoscatorul in ale mancarii, din contra,
nu mananca decal cele mai bune
rafinate mancaruri.
faire la commande
manger d'un bon appetit
-a face comanda
-a manea cu multi pofta
faptul ca in limba franceza "garc;on" (Miat) inseamna "chelner".
Retineti adjeetivele care au fost folosite in propozitii:
delicieux >

-delicios
delicieuse >
l delisiO:z]
-delieioasa
alcoolise, -e > [alkolizej -alcoolic, alcoolica (pentru bauturi)
rafraichissant >
L
-racoritor
rafraichissante >

-racoritoare
raffine, -e >[Rafine] -rafinat, rafinata
fameux >[famO] -faimos
fameuse >[fumO:zj -faimoasa
bien >[bIi'i fRase)
-tipic frantuzesc
Pentru fixarea substantivelor adjectivelor noi; traduceti propozitiile urmatoare din limba franceza
in limba romana:
On aime beaucoup Ie champagne parce que
c'est une hoisson raffinee.
Je ne bois rien d'alcoolise, donnez-moi
du jus de fruit sans alcooL
Chez lui les aperitifs sont loujours delicieux.
Son gout est raffine, elle ne prend que
des huitres comme hors-d'reuvre.
On va prendre ceUe fameuse liqueur.
Connaissez-vous quelques proverbes frant;:ais?
D'apres I'opinion generale, la cuisine
est la plus raffinee et fameuse dans Ie monde
entier.
Apportez-nous Ie menu, s'il vous plait.
Je voudrais manger un plat bien
II faut faire une commande au
Est-il gourmand?
Non, au contraire, il n'a jamais d'appetit.
Monsieur Duval est un gourmet fameux;
il ne mange que dans les meilleurs restaurants.
> Ne place mult pentru ca
0 biiutura fina.
> Nu beau nimic a!coolie, da\i-mi de
fructe lara alcool.
> La el bauturile de aperitiv sunt mereu
del icioasc_
>Ea are un gust ratinat. nu ia decat stndil
ca aperitiv.
>0 s,a cOll1Jndam acest lichior faimos.
cateva proverbe fran\uze$ti?
> Dupa parerea generala. bucataria
frantuzcasca cstc cea mai rafinata
mai faimoasa din toat[\ lumca.
>Aduceti-ne mcniul, va rog.
>1\$ vrea sa mamilK () mancarc eu adcvarat
fran!-u zeasc a,
>Trcbuic data comanda chelnerului.
>El este gurmand? Nu, dimpotriva, nu are
niciodata pofta de mancare.
>Domnul Duval estc un renumit
cunoscilTor in ale mancarii; nll mimancil
decat in cele mai bune reslauranlc,
Verificati daca ati retinut corect substantivele adjectiveIe noi. Completati propozitiile in limba
franceza:
Care dintre noi va da comanda la restaurant?
vrea 0 bautura alcoolica.
Dati-mi ceva racoritor, va rog!
Chelnerul ne-a adus nota de plata.
-Qui de nous >fera une commandc dans
Ie restaurant?
-Je voudrais une boisson >alcoolisee.
-Donnez-moi quelque chose de
>rafraichissant, s'il vous plait!
->Lc gan;on nous a apporte l'addition.
Ce meniu pentru diseara?
Avem stridii melci la aperitiv.
De ce nu ffiananci eu pofta?
Chelner, doua sueuri de fmete, va rag!
Paul mi-a spus in limba franceza un proverb
renumit:"Pofta vine maneand".
Nu fi lacom!
Dupa parerea generala multi francezi sunt
cunoscatori in ale mancarii.
-Quel > menu prepares-tu pour ee SOiT?
-Comme >hors-d' reuvre nous avons > des
huitreset > des escargots.
-Pourquoi tu ne manges pas >d 'un bon
appetit?
-Garyon, deux> jus de s'il vous plait!
-Paul m'a dit en un > fameux
proverbe: > "L'appetit vient en mangeant"
-Ne sois pas> gourmand!
-D'apres I'opinion generale beaucoup de
sont > dl:s gourmets.
A fost introdus verbul "servir", care este strans legat de vocabularul acestei lectii:
servir
servir a
se servirde
>(sERvi:R]
> [sERvi:R a]
> sERvi:R dOl
- a servi. a manca
- a servi, a folosi la
- a se servi de, a se folosi de
Retineti aeest verb neregulat la toate timpurile.
Cititi ell voce tare propoziliile urmatoare in care apare verhul "servir" familiarizati-va cu traducerea
lui in Iimba romanil.:
Sers-toi, s'it te plait!
Le nous sert des escargots comme
hors-d'reuvre.
Servez-volls vous-memes.
Servez-nous queIque chose aboire.
Cette chose ne sert arien.
Cet enfant ne sait pas encore se servir
d'un couteau.
Le garyon VOllS servira dans quelques minutes.
Je n' ai pas envie de te servir.
Quand nous etions enfants, oous nous servions
nous-memes.
lis o'ont pas attendu Ie garyon, il se sont servis
eux-memes.
- te rog!
-Chelnerul ne melci la aperitiv.
- Serviti-va singuri.
- ceva de baul.
- Lucrul acesta nu la nimic.
- Copilul acesta nu inca sa se
foloseasca de cutit.
- Chelnerul 0 sa va serveasca in cateva
minute.
- Nu am chefsa te servesc.
- Ciind eram copii, ne serveam singuri.
- Nu au chelnerul, s-au servit
singuri.
Je peux vous servir un apperitif, Monsieur?
Ce dictionnaire lui a bien servi pendant ses etudes.
Ie te donne eet appareil qui sert afaire
beaueoup de chases.
Servez-vous de rna voiture, e1le est a
votre disposition.
Nous nous sommes servis de votre argent
pour partir.
A quoi sert?
-Pot sa va servese 0 bauturil la aperitiv,
domnule?
-Dictionarul acesta i-a folosit mult
in timpul studiilor.
-Iti dau aparatul acesta, care te ajuta sa faei
multe lucruri.
-Folositi-va de mea, e la
dispozitia voastm.
-Am folosit banii ca sa plecam.
-La ce asta?
Retineti:
Pronumele "quoi" > [klLal_ "ee" - este folosit atunei cand este vorba despre obiecte nedefinite, de
exemplu:
A quoi penses-tu?
Arien.
- La ce te
- La nimic.
Pentru fixarea verbului introdus anterior, incercati sa rezolvati exercitiul urmator. Completati
propozitiile In limba franeeza eu forma verbala coreeta: .,servir", ..se servir de", "servir a":
Ma servesc de eartea ta ea sa inva! lectia.
Ti-a fost de folos noastril. In timpul vacantei?
repede, te rog!
Vai, munca ta nu nimanui.
Chelnerul ne-a servit foarte repede.
Puteti sa folositi tot ce se afla in easa.
Persoana pe care am servit-o era foarte
multumita de noi.
Ma voi servi mai tarziu, acum nu mi-e foame.
la ce aeest aparat?
-Je > me sers de ton livre pour apprendre
la
-Est-ce que notre voiture >1'a bien servi
pendant les vacances?
->Sers-moi vite, s'il te plait!
-H6las, ton travail ne >sert apersonne.
-Le gartyon nous >a tres vite servi.
-VOUS pouvez >vaus servir de tout ce
qu'il ya dans la maison.
-La personne que >nous avons servie ctait
tres contente de nous.
-Ie >me sen'irai plus tard, maintenant je
n'aipas faim.
-Tu sais >a quai ca sert, eet appareil?
Cititi eu voce tare propozitiile unniHoare urmariti traducerea lor in limba romana, fiind atenti mai
ales la cuvintele scrise
Je voudrais me servir
de la voiture de mon pere,
Tu voudrais Ie faire aussi?
Elle ne voudrait pas partir
toute seule.
NallS voudrions parler avec
notre professeur de
Voudriez-vous jouer ce
match avec une autre equipe?
Ils voudraient faire
la commande.
> [jO vudRE mO sERvi:R
dO la v"atU;R dO Ina pE:R]
> [tU vudRf: 10 tE:R osi]
> [El nO vudRE pa paRti:R
tutsOl]
>[nu vudRio paRle avek
notR pRofEsO:R dO fRibE]
>[vudRic vujue sO maci
avek Un orR ekip]
>[il vudrE fe:R la koma:d]
vrea sa folosesc
tatalui meo.
-Ai vrea sa faci tu asea?
-Ea nu ar vrea sa piece singura.
-Am vrea sa vorbim cu profesorul
nostru de franceza.
-Ali vrea sa jucati acest meci cu
o alta echipa?
-Ei ar vrea sa dea eomanda.
Elles voudraient une boisson >lEI vudrE Un bUas 0
rafraichissante. RafR sa: t]
-Ele aT vrea 0 bautura racoritoare.
in propoziliile anterioare s-afolosit verbul" vouloir". pe care if deja, la "conditionnef
present" > I ki5disionE! pRe7a]- conditional prezent.
tn leetiile precedente a fost folosita forma sa de politete : ,Je voudrais".
Conditionalul prezent ("Ie conditionnel present") se formeaza adaugand 1a
tema de "futur simple" (viitor simplu) a verbului de conjugal tenninatiile de
"imparfait" (imperfect).
lata dteva exemple:
infinitif
aller
faire
parler
futor simple
-j'irai
-je ferai
-je parlerai
conditionnel present
j'irais, tu irais, il irait,
nous irions, VOllS iriez, ils iraient
je ferais, tu ferais, il ferait,
nous ferions, vous feriez, ils feraient
je parlerais, tu parlerais, il parlerait,
nous parlerions, vous parleriez, ils parleraient
Modul conditional este des folDs it in limbo jrancezti. in exemplele date a aptirut in propozi!ii care
exprimti 0 dorintti sau 0 presupunere:
Je voudrais me servir de la voiture
demonpere.
Tu Ie ferais aussi.
- A ~ vrea sti mafolosesc de m ~ i n a tatiilui
meu.
-$i tu vei face osta.
~ i inJrazele afirmative, cimd vrem stifolosim 0 formula de politete, de exemplu:
Voudriez - VallS jouer ce match avec
une autre equipe?
J'aurais quelque chose ate dire.
-A.ti vrea sti jucati acest meci cu 0 altii
echipti?
- A ~ avea ceva sa-Ii spun.
Pentru a invata sa folositi corect noul mod, traduceti in limba fOmana urmatoare1e propozitii:
VOUS devriez venir.
Le petit Pierre voudrait de 1a glace.
Nous serions tres contents.
Elle pourrait faire cela pour moi.
Feriez - VOllS ce travail?
Les parents ne partiraient pas sans leurs enfants.
Tu aurais trop de choses afaire.
- Ar trebui sa venili.
- Micul Pierre ar vrea j'nghetata
- Am fi foarte multumiti.
- fa ar putca sa faca asta pcntru mine
- Ati face aceasHi lucrare?
- Parin\ii nu ar pleca rara copiii lor,
- Ai avea pn:a mulle lucruri de facu!.
in exercitiul urmator yom folosi modul ..conditionnel present". Completati propozitiile in limba
franceza cu forma verbala corespunzatoare la acest mod:
Marie ar vrea sa gaseasca 0 munca interesanta.
Tu ar trebui sa speli vaseIe.
Nu a ~ vrea sa vin cu intarziere la
nunta sa.
El nu te-ar ajuta niciodata.
Noi am face asta, dar...
SottIl ei nu i-ar spune adevarul.
-Marie> voudrait trouver un travail
interessant.
- Tu >de\'faisfaire la vaisseUe.
-Je ne > voudraispas venit en retard a
son manage.
-II ne >I'aideraitjamais.
-Nous Ie> ferionsmais...
-Son mari ne lui >diraitpas 1a verite.
Treeem la ultimu! exereitiu din prima parte a Ieqiei II.
Tradueeti in Iimba franceza:
Nota de plata, va rog.
bea un sue de fructe.
Am vrea sa va servim 0 bautura ea aperitiv.
Veeinii ar folosi de
voastra.
Nu eand ne va servi che!nem! iista.
Am prefera stridii sau melci la aperitiv.
Ai vrea sa un meniu rafinat?
Nu rna folosese niciodata de aparatu! de ras
al tatalui meu.
Sa luam sueuri cafea!
Nu servi niei 0 bautura alcooliea.
$tii la ce aeest Iucru?
acest proverb renumit?
Receptia voastra este sarbatoarea gunnanzi!or
a eunoscatorilor in ale gastronomiei.
manca cu mare pofta 0 rnancare
tipic frantuzeasea.
Marc multe proverbe ii place sa Ie
foloseasca.
Aiei se servesc manearuri delicioase.
Te des de asta?
> L'addition, s'il VOllS plait.
> Je boirais un jus de fruit.
> NallS voudrions vous servir un aperitif.
> Vas voisins se serviraient volontiers de
votre voiture.
> Je ne sais pas quand ce garcon nous
scrvira.
> NallS prefererions des huitres all des
escargots comme hors-d' u:u vre.
> Voudrais-lu preparer un menu raffine"
> Je ne me sers du rasoir de
man pere.
> Prenolls des jus et du cafe!
> Jc ne Ie servirais aucune hoisson
akoolisee.
> Sais-tu aquoi sert cette chose-I a'?
> Connais-tu ce provcrbe fameux?
> VOlre reception c' est 1a fetc dcs
gourmands et des gourmets.
> Je mangerais d'un bon appetit un plat
bien franr;ais.
> Marc connait beaucoup de proverbes et
il aime scn:ir.
> lei on sert des repas delicieux.
> Tu t'en sers souvent?
LECTIA11- PARTEA A nOVA
,
A Rezolvati unnatoarele exercitii recapitulative:
1. Ie poisson
6. Ie fruit
2. Ie riz
7. la glace
3.les pommes de terre
8. la boisson
4. les frites
9. le legume
5. 1a soupe
10. Ie gateau
A ~ vrea pe!?te Cll cartofi prajiii,
Se mananca mult orez la voi?
in meniul vostru nu exista supa,
nici legume.
Te voi servi eu un sue de fructe
foarte racoritor.
Ce bautura ai comanda?
EI n-ar manca decat cartofi sau prajituri.
Ai vrea inghetata cu ciocolata?
-Je voudrais du >poisson avec des
>frites.
-Est-ce qu'on mange beaucoup de >riz
chez VOllS?
-Dans votre menu il n'y a pas de
>soupe ni de > legumes.
-Je te servirai unjus de >fruit bien
rafraichissant.
-Qu'est-ce que tu prendrais camme
>boisson?
-II ne mangerait que des> pommes de
terreou des> gateaux,
- Voudrais-tu de > 1a glace au chocolat?
B. in acest exercitiu va veii ammh cateva adjective. Folositi adejctivul corespunzator in
fiecare din propoziiiile urmatoare;
E bun? Nu. E rau,
Mi s-a servit supa prea calda.
Fiul meu are un apetit execelent.
Totul e rece, ati venit prea tirziu.
ingheiata asta este exce1enta.
E frig, a ~ bea ceva cald.
-C'est > bon?Non, c'est >mauvais.
-On m'a servi de la soupe trop >chaudc.
-Mon fils a un appetit > excellent.
-Tout est> froiq vaus etes venus trop
tard.
-Cette glace est> excellente.
-II fait froid, je boirais quelque chose
de> chaud.
C. Traduceti in limba franceza urmatoarele propoziiii interogative:
Ce faci?
Ce asculti la radio?
Ce ia ella desert?
Ce cauli sub masa?
> Qu'est-ce que tu fais?
> Qu'est-ce que tu ecoutes it la radio?
> Qu'est--ce qu'il prend comme dessert'?
> Qu'est-ce que tll cherches sous la table')
Trecem la un nou set de cuvinte care va vor completa vocabularul
gastronomic. Cititi-Ie cu voce tare, fhnd atenti la traducerea lor in limba
romana:
Ie bistro (bistrot) > (lObistRoJ -bistroul, barul, bufetul
Ie libre-service > [10 libRO sERvis] -auto-servirea
Ie casse-croute > [10 kaskRut] -gustarea
Ie steak > (10 stEk] -biftecul
Ie r6ti > (10 ROli] -friptura (Ia cuptor)
Ie sel
> [IOsEI] -sarea
Ie poivre
> [IOpUavR] -piperul
Ie camembert > [10 kamabE:R] -branza camembert
la nappe > [Ia nap] -fata de masa
Ie regime > [10 Rejim] -regimul
Acum, repetati-le intr-o ordine diferita:
Ie camembert > [10 kamiibE:R] -branza camembert
Ie libre-service > [10 libRO sERvis] -auto-servirea
Ie poivre > (IOp"avR] -piperul
Ie regime > [10 RcjimJ -regimul
Ie steak > (10 stEk] -biftecul
Ie bistro (bistrot) > (10bistRo] -bistroul, barul, bufetul
la nappe > [la nap] -fata de masa
Ie casse-croute > (10 kaskRut] -gustarea
Ie roti >[IORoli] -friptura (la cuptor)
Ie sel > [JOsEI] -sarea
Sa intrducem cuvintele noi in propozitii; retineti traducerea lor in limha romana-:
Nous avons facilement trouve une table
libre dans ce bistro.
Nous voudrions manger vite quelque chose
dans un libre-service.
J'ai tres faim,je prendrais un casse-croute
avant Ie diner.
Les Franyais mangent beaucoup de steaks.
Mettez-vous atable, Ie roti est pret.
II faut mettre du sel et du poivre dans la soupe
paree qu'elle n'est ni assez salee, ni poivree.
Passe-moi Ie poivre, s'il te plait.
II est deIicieux, votre fameux camembert!
Je mettrais une nappe propre, mais toutes
sont sales.
Tu es trop gros, tu devrais suivre un regime.
-Noi am gasit ul?or 0 masa libera in acest
bistrou.
-Am vrea sa maneam repede ceva intr-o
auto-servire.
-Mi-e foarte foame, lua 0 gustare
inainte de cina.
-Francezii miinanca multe biftecuri.
la masll, friptura e gata.
-Trebuie puse piper sare in supa, pentru
ell nu e nici saratil., nici piperata.
-Da-mi piperul, te rog.
-E delicioasa faimoasa voastra branza
camembert!
pune 0 fata de masa curata, dar toate
sunt murdare.
prea gras, ar trebui sa tii regim.
passer
sale, -e
poivre, -e
un nou verb neregulat:
suivre
care are sensuri diferite:
>
> [sak]
> lp"ClVRc]
> IsUi:vl{]
-a treee, a da
-sarat, saratil
-piperat, piperata
suivre un regime
suivre quelqu'un
suivre des cours
-a urma (a tine) un regim
-a urma, a urmari, a insoti pe cineva
-a urma, a face cursuri
Conjugarea acestui verb va va fi prezentata in recapitularea leqiei.
lata d.teva exemple in care am fo1osit acest verb in propozitii. Cititi-Ie ell atentie I?i retinep traducerea
lor:
Suis -moi!
Un tres beau garcon m' a suivi dans la rue.
Elle suit un regime sans sel.
Paul etait amoreux de cette fille, ilia suivait a
t 'ecole, dans la rue, il etait toujours a cote d'eHe.
Nous suivrions les cours de franyais mais
il nous manque de la patience.
-Urmeaza-ma!
-Un tanar frumos m-a urmarit pe strada.
-Ea tine un regim rara sare.
-Paul era indragostit de fata asta, 0 insotea
la pe strada, era mereu langa ea.
-Am face cursurile de franceza, darne
lipsel?te rabdarea.
Vom trece acum la un exercitiu care va va permite sa verificati daca aii retinut vocabularul nou
verhul "suivre". Completati propozitiile in limba franceza:
De ce rna mereu?
Ati Iacut cursuri anul acesta?
Cine I-ar insoti la auto-servire?
Dupa boala ei, mama mea trebuie sa tina un
regim rara sare rara piper.
Dati-mi bninza camembert, va rog.
vrea sa intm in acest bufet ca sa iau
o gustare.
Biftecul asta nu e niei indeajuns de sarat,
niei indeajuns de piperat.
manca eu pofta 0 friptura.
Nu pot urma TIiei un regim, mai ales lara sare.
Cine tine regim rara piper?
Cine ar sehimba fata de masa de aici?
-Pourquoi tu me >suis toujours?
->Avez-vous des cours cette annee?
-Qui Ie >.'.Ulvrai( au libre-service?
-Apres sa maladie rna mere doit >suivre
Ull regime sans sel et sans poivre.
->Passa--moi du camembert, s'i1 vous
plait.
-Je voudrais entrer dans ce >bistro
pour prendre >un casse-croute.
- Ce >steak n'est ni assez >sale ni
assez >poivre.
-Je >mangerais d'un bon appetlt un roti.
-Je ne peux suivre aucun >rcgimc, surtout
sans >sel.
-Qui >suit >un regime sans >poivrc?
---Qui changerait de >nappe d'ici?
Cititi seria urmatoare de fraze, fiind atenti la traducerea lor in limba romana:
II m'a dit que nous mangerions dans un bistrot
pres de son
Nous avons pense que vous viendriez en retard.
Nous croyions que lout irait bien.
Dans Ie bulletin meteorologique on prevoyait
qu'il ferait beau.
-El mi-a spus ca vom manca intr-un
bufet de langa biroul lui.
-Ne-am gandit ca veti veni cu
intarziere.
-Credeam ca totul va merge bine.
-Buletinul meteqrologic prevedea ca
va fi timp frumOs.
A.ti remarcat cu siguranlii, citindfrazele anterioare, cd verbele scrise sunt la "conditionnel
present" cd In traducerea romaneascii s-a folosit timpul viitor.
in exemplele date s-a folosit regula concordantei timpurilor (regula preeedenta a fost dati in cursul
leqiei 10). Ea se aplica in frazele, in care propozitia principala este 1a un timp trecut.
Daea in fraza verbul propozitiei prineipale este exprimat la un timp treeut,
verbul din subordonata este pus 1a "conditionnel present" pentru a exprima 0
aetiune viitoare in raport cu eea a prineipalei; in limba romana ea este tradusa
eu ajutorul timpului vii tor.
in acest eaz ,. eonditionnel present" este numit "futur du passe" (viitorul in
trecut).
Je savais que tu serais sportif. cil vei fi sportiv.
Verficati daca sa folositi eoreet noua regula. Pentm aceasta traduceti in limba romana urmatoarele
fraze:
Nous savions tres bien que nos amis seraient
dans un libre-service.
rai pense qu'elle changerait de nappe.
Ils nous ont dit qu'il!> ne se serviraient pas
de notre voiture.
- foarte bme cil prietenii vor fi
intr-o
-Am crczut ca ea va sehimba fata de masa.
- Ei ne-au srus ell nu vor folosi
noastra.
Completati propozitiile urmatoare, folosind regula eoncordantei timpurilor:
EI imi spune ca va pregati un meniu delieios.
EI mi-a spus ca va pregati un meniu delieios.
Marie *tie ell. 0 va insori fratele ei.
Marie eli 0 va insoti fratele ei.
Credem eil vei tine un regim rara sare.
Noi am crezut ca vei tine un regim Tara sare.
-11 me > di tqu' il > preparera un menu
delicieux.
-Il >m'a ditqu'il > prepareraitun menu
delicieux.
-Marie> saitque son frere la > suivra.
-Marie> savaitque son frere la > suivrait.
-Nous > pcnsonsque tu > suivrasun regime
sans sel.
-Nous > avons penseque tu >suivrais un
regime sans sel.
Trecem la ultimul exercitiu al lectiei II, prin care veti verifica in ce masura v-ati Doile
Daca aveti nelamuriri, reveniti asupra teoriei.
Tradueeti in franceza:
Chelnerul nea adus meniuL
Ce bautura luati la aperitiv?
Nu manca niciodata melci.
Noi mancam aperitivele eu pofta.
Serviti-ne lichioruri in salon, va rog.
a luat deja comanda?
Toti cunoscatorii in ale gastronomici adora
faimoasa bucatarie frantuzeasca..
I-am dat sarea pipernI.
S-au servit bauturi racoritoare?
I-am spus cli in munca mea rna voi folosi
adesea de telefon.
Acestui gurrnand ii place sa dea comenzi,
dar nu aehita niciodatli. Dotele de plata.
Aceasta mancare ar fi delicioasa,
dar este prea sarata..
EI a multe proverbt tipic
servi ceva mai rafinat decat stridiile astea.
La ce te
La regimul, pe care, vai, va trebui sa-I tin.
fntr-o auto-servire vom putea sa luarn
repede 0 gustare.
Noi nu eli. regimul tara sare va fi atat de rau.
Am spus ea ii yom in bufetul de langa gara.
Ce ai prefera, biftecul sau friptura?
Puneti pe masa fata de masa alba.
De ce va yeti servi la masa.?
De un cutit de 0 furculita.
> Le gar<;on nous a apporte Ie menu.
> Qu' est-ce que vous servez cornrne
aperitif?
> Je ne mangeraisjamais d'eseargot.
> Nous mangions les hors-d'ceuvre d'un
bon appetit.
> Servez-nous des liqueurs dans Ie salon,
s'il vous plait.
> Le a-t-il deja pris 1a commande?
> Tous les gourmets adorent la fameuse
cuisine fran<;aisc.
> Je lui ai passe du poivre et du sel.
> Est-ce qu'on a sen,j des boissons
rafraichissanles?
> .Ie lui ai dit que dans man travailje me
sCf\,jrais souvent du telephone.
> Ce gourmand airne faire des commandes
mais il ne paye jamais les additions.
> Ce plat serait delicieux, mais il cs
trop sale.
> 11 a connu beaucoup de proverbes bien

> Je te servirais quelque chose de plus
raffine que ces huitres-Ia.
> A quoi penses-tu'J
A mon regime que je dois, helas, suivre.
> Dans un libre-service nOliS pourrions
vite manger un casse-croute.
> NOlls ne savions pas que Ie regime sans
sel serait si mauvais.
> :-.Ious avons dil que nous 1cs
dans Ie bistrot ,i cote de la gare.
> que lu prCfcrerais, Ie steak ou
Ie [(iti'J
> Mettcz la nappe blanche sur la table.
> De quoi servirez-vous atable')
[)' un cou!l:au et d'une fourchette.
in final, ca de obicei, rezolvati un exercitiu de fonetica.
Cititi unnatoarele seturi de cuvinte in care se repetli. sunet:
1U] -Ie menu, Ie jus, surtout, suivre, I 'h,uitTe
[ul -Ie gourmand, Ie gill.lITI1et, Ie casse---crollte
[ua] -Ie pIDvre, qUID
[.IJ -la commande, gourmand, rafraichissant, Ie camembert
[j] -le regime, Ie jus, i' aurais
[g] -Ie gounnand, Ie gounnet, I'escargot
l k] -I 'escargot, la liqueur, la .commande, als:.oolise, Ie c.asse-c.rol1te, Ie steak, Ie camembert
lsI -Ie bistro, Ie libre-service, Ie casse---croute, Ie sel, 1'addition, deli.cieux
[z] -delicieuse, fameuse
(E] -Ie provl:rbe, Ie gounne.t, Ie libre--s.e.rvice, scrvir, Ie se.l, Ie ste.ak, 1'escargot
[e] -I 'aperitif, I 'appetit, Ie r.egime
[0] -Ie Ie hors-d' Jl:.uvre, la liqueur
11.4. AI doilea verb neregulat, introdus in cursul acestei lectii, este "suivre" - a urma, a unnari, a
inso!i, a tine (un regim).
Re!ineti conjugarea lui:
passe compose
je suis
tu suis
ii, elle on suit
je suivrai
tu suivras
ii, e1le on suivra
nous suivons
vous suivez
ils, elles suivent
nous suivrons
vous suivrez
;Is, elles suivront
j'ai suivi
tu as suivi
ii, elle on a suivi
je suivais
tu suivais
ii, elle on suivait
nous avons suivi
vous avez suivi
ils, e1Ies ant suivi
nous suivions
vous suiviez
ils, elles suivaient
11.5. in cadrul lectiei 11 at; facut eu modul "conditionnel present", Acest mod se
formeaza adaugand la tema de vii tor simplu a verbului terminatiile de imperfect;
de exemplu:
infinitif:
aller
futur:
j'irai
conditionnel present:
j'irais
tu irais
iI, elle on irait
nous irions
vous trIez
ils, elles iraient
Modul "conditionnel present" este folosit in propozitii care exprima 0 dorinta, 0 presupunere
ca I?i in fonnulele de politete:
Je voudrais partir pour la France.
Elle penserait ala meme chose.
Pourrais-tu me donner ce livre?
vrea sa plee in Franta.
-Ea s-ar gandi la lucru.
-Ai putea sa-mi dai eartea aceasta?
11.6. Modul "conditionnel present" se in mod special in frazele in care verbul din propozitia
principala este la un timp trecut. in acest caz, acest mod, folosit in propozitia subordonata..
exprima 0 aqiune viitoare in raport eu actiunea din propozitia subordonata.
Aceasta regula face parte dintTe regulile "concordantei timpurilor" (cateva dintre aceste
reguli au fost deja invatate in leqiile precedente).
II me disait souvent que nous partiTions
ensemble.
-El fmi spunea adesea eli vom
pleea impreuna.
TEMAPENTRU ACASA 11
A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:
1. Je te passerais du poivre, mais je ne Ie vois pas sur la table.
2. 11 nous a servi un menu delicieux.
3. Servez-vous. s'il vous plait.
4. Qui ferait la commande?
5. Ce sont des gourmands, ils ont tout mange d'un bon app6tit.
6. Connaissez-vous un proverbe bien franyais?
7. L'annee derniere oous suivions des cours de franyais.
B. Traduceti urrnatoarele propozitii in limba franeeza:
1. Ai vrea sa serve,ti un sue sau 0 cafea?
2. Chelner, nota, va rog!
3. Pofta vine miincind - este un faimos proverb franeez.
4. S-au servit deja branzeturile?
5. Am putea sa luam 0 gustare in aceasta auto-servire.
6. La ce serve,te asta? La orice.
7. Chelnerul ne-a spus ea nota de plata va fi gata in 10 minute.
C. Corectati g r e ~ e l i l e din propozitiile unnatoare:
1. II ne mange que des plats raffines, c'est un gourmand.
2. Je ne savais pas que tu suis Ie regime.
3. Prenons un aperitifrafraichissant!
4. Nous avons sui vis notre amie dans la rue.
5. Je ne me sers pas aun couteau.
LECTIA 12- PARTEA tNTAI

incepem leetia, ca de obicei, ell exercitiile recapitulative:


A Introduceti cuvintele urmatoare in propozitiile in limba franceza:
l. la boucherie 2. Ie boucher 3. la volaille 4. la boulangerie
5. Ie boulanger 6. Ie croissant 7. la charcuterie 8. Ie saucisson
9.1'epicerie 10. la cremerie 11. la creme 12. la pharmacie
13. Ie pharmacien 14. Ie medicament
Cumparii comuri, te rog.
Macelarul nostru (nu ne vinde) scump.
Du-te la bacanie cumpara un kilogram
de sare!
merge la macelarie, dar nu mai am bani.
Smantllna asta e proaspata?
Ai manca putin salam?
Mil gandeam ca vei merge la farmacie
ca sa cllmperi medicamente.
Se mananca multe pasari de curte in Franta?
Farmacistul asta vinde foarte scump.
Sa mergem la lliptarie ca sa cumparam
un litru de lapte.
Unde este brutaria din acest cartier?
in dimineata asta am fost 1a mezelarie.
Ar trebui sa merg la brutar, nu mai
avem paine.
- Achete six > s'it te plait.
- Notre> bouchern'est pas cher.
- Va a> I 'epicerieet achete un kilo de seI!
- J'irais a> la boucheriemaisje n'ai plus
d'argent.
- Est-ce que cette >crcmeest fraiche?
- Mangerais-tu un peu de > saucisson'?
- Je pensais que tu irais ala> pharmacie
pour acheter des> medicaments.
- Est-ce qu'on mange beaucoup de
> volailleen France?
- Ce > pharmaclenvend tees cher.
- Allons ala > acheter un litre
de lait.
- Ou est la > boulangcriedans ce quartier?
- Ce matinje suis allee a> la charcurerie.
- Ie devrais aller chez> Ie boulange\ nollS
n'avons plus de pain.
B. FOlositi in funelie de context articolul partitiv sau prepozitia "de":
Dimineata beau cafea.
Nu beau lapte.
Cumparam trei stic1e de yin.
Tu nu cumperi carouri.
Ele nu manancil niei carne, niei salam.
- Le matin je prends > du cafe.
- Ie ne prends pas> de: lail.
- Nous achetons trois bouteilles > de vin.
- Tu n'achetes pas >oc croissants.
- Elles ne mangent ni > de viandeni
> de saucisson.
Nu mai beau alcoo!.
Copiii tai iau prea multe medicamente.
la sma-ntana!
- Ie ne bois plus> dalcool.
- Tes enfants prennent trop
> de medicaments.
- Prends > de la creme!
c. In acest exercitiu yom recapitula gradeIe de comparatie ale adjectivului. Puneti adjectivele la
gradul eorespunzator (pozitiv, comparativ, superlativ):
La brutarul nostru painea este proaspata.
Care birou este eel mai modem?
Bautura mea de la aperitiv este racoritoare.
Apa minerala reee este cea mai raeoritoare
bautura.
Tu mai buna decat Marie.
Ele sunt cele mai frumoase.
- Chez notre boulanger Ie pain est >frais.
- Quel bureau est> Ie plus moderne?
- Mon aperitif est> rafraichissant.
- L'eau minerale froide e'est la boisson
> la plus rafraichissante.
- Tu es > mcilleureque Marie.
- Elles sont > 1cs plus belles.
D. Reeapitulati verbele "vendre" "acheter" la diferite timpuri:
Mi-am vandut deja
Cine a cumparat-o?
Nu mai eumpar nimic azi.
$tiu ea ai cumpara totul pentru mine.
Nu vinde niciodata cainele.
Brutarul nostru vindea mereu
cornuri delicioase.
Ii cumparam adesea de la eL
Vinde-mi aceasta mat?ina celebra!
- > J'ai deja venduma voiture.
- Qui 1'a> achetee')
- Je >n.acheteplus rien auj ourd' hui.
- Je sais que tu > acheterais tout pour moi.
- Ie ne >vcndraisjamais mon chien.
- Notre boulanger > vendait toujours des
croissants d6lieieux.
- Nous les >achetions souvent chez lui.
- >Vends-moi cette fameuse voiture!
lata un nOll set de cuvinte; cititi-Ie cu voce tare rar unnarind traducerea
lor in limba romana:
Ie marche >
- piata
Ie panier > [10 panie] -
la marchandise > [ia
- marfa
l'etalage (s.m.) > [letala:jJ - raftul, galantarul
Ie chou > - varza
I'oignon (s.m.) > (lon;o] - ceapa
la carotte > [lakaRot] - mocovul, carota
la tomate > [latomatJ -
les haricots verts (s.m.) > [Ie aRiko ve:R] - fasolea
la prune > [laprUn] - pruna
Ia poire > [Ia p"a:R] - para
Ie citron > [10 sitRo] -Iamaia
lar acum, repetati substantivele noi, intr-o ordine diferita:
I'etalage (s.m.) > [letala:jl - rafiu!, galantarul
la carotte > [la kaRot] - mocovul, carota
Ie marche > [IOmaR$eJ - piata
l'oignon (s.m.) > [lonio] - ceapa
la tomate > [latomat]
-
Ie citron
> [10 SllRo] -lamaia
Ie panier > [10 panic] -
la prune
> [laprUn] - pmna
Ie chou > L10 $u] - varza
les haricots verts (s.m.)
> [Ie aRiko ve:R]
- fasolea
la poire > lIa p"a:RJ - para
la marchandise
> [Ia maR$adi:z] - marfa
Cititi propozi!iile in care au fost folosite noile substantive; retineti traducerea lor in limba romina:
En ete j'aime bien aller au marche,
il y a tant de legumes, fruits et f1eurs!
Quand j'amve au marche mon panier est leger,
quandj'en rentre il est tres lourd.
Le matin, la marchandise est toute fraiche,
I 'apres-midi, elle est deja fanee.
Les vendeurs ant mis leur marchandise sur
les etalages et les clients peuvent bien la voir.
Chez lui on sert du chou du matin au soir.
Elle met trop d'oignon dans taus les plats.
II faut acheter une au deux bottes de carottes.
Elle serait bonne, cette soupe ala tomate,
mais elle est trap salee.
lis sont delicieux, tes haricots verts,
j' en prendrais encore un peu.
Les prunes et les poires que tu as achetees
sont - elles mures et sucrees?
Ie ne prends jamais de the au citron,
c'est trop aigre pour moi.
- Vara imi place mult sa merg la piata,
sunt atAt de multe legume, fruete f1ori!
- Cand ajung la piata meu e cand
rna intorc e foarte greu.
- Dimineata marfa e foarte proaspata.
dupa-amiaza e deja ofilita.
- VanzAtorii pus marfa pe galantare
pot sa 0 vada
- La el se varza de dimineata
pana seara.
- Ea pune prea multa ceapa in taate
mancarurile.
- Trebuie cwnparate una sau doua legaturi
de morcovi.
- Ar fi buna supa asta de dar e prea
samta.
- E delicioasa fasolea ta, lua Inca un pic.
- Prunele perele pe care le-ai cumparat
sunt coapte dulei?
- Nu beau nieiodata ceai eu lamaie, e prea
acm pentru mine.
tn frazele anterioare, in afara de cuvintele noi, au apiirut no) adjective:
leger
> [lcje]
- lejer
legere
>[lejE:R]
- lejern.
lourd
>[Ju:R]
- greu
lourde
>[luRd]
- grea
fane. -e
> [fane]
- ofilit, ofilita;

mur,-e
>lmURj
- copt, coapta; matur , matura
aigre
>[F:gR]
- aem, acre
sucre, - e
> [sUkRc]
- dulce, indulcit
tout frais
>[tu IRE]
- foarte proaspat
Au fost introduse unnatoarele expresii locutiuni:
du matin au soir
tant de...
une botte (de carottes)
1a saupe ala tamate
(a I 'oignon)
Ie the au citron
> ldU mate 0 s"a:R]
> [la dO]
> [Un bot (dO kaRot)]
> lla sup a la lomat]
[alonio]
> [10 Ie 0 sitRo]
- de dimineata pfula seara
- atli.tia, atitea... ; atat de mult,
multi, multi, muite ....
- 0 legaturJi (de morcQvi)
- supa de ceapa
- ceaiul cu 1amaie
Verificati daca ati invatat vocabularul, traduclind in limba romana propozitiile unnatoare:
Les touristes viennent au marche pour regarder
les etalages pleins de marchandise.
Mets dans ton panier ce chou, un kilo d'oignons,
trois bottes de carottes, quelques tomates
et des haricots verts.
Je n'aime pas la soupe ala tomate,
eUe est trop aigre.
Qu'est--ee que vous faites du matin au soir?
Nos poires seront mures en septembre.
Tu ne devrais pas lui donner des fleurs fanees.
Mais elles etaient toutes fraiches.
II ya tant de chases afaire.
Comment est ta valise?
Lourde ou 1egere?
Madame Duval, c'est une beBe femme mure.
Je prendrais volontiers du the au citron
bien sucre.
> merg la piata ca sa vada
galantarele pline ell marfuri.
> Pune in tau varza asIa,
un kilogram de ceapa, Lrei legaturi de
moreovi, cateva fasole verde.
> Nu-mi place de e prea acra.
> Ce faceli de diminea\a pfllla
> Perele noaslre vor fi eoapte in
septembric.
> Tu n-ar trebui sa-i dai f10ri ofilite.
> Dar de erau foarte proaspete.
> Sunt atatca lueruri elc facut!
> Cum c valiza ta?
Clrea sau
> Doamna Duval co fcmeie frumoasa
matuni.
> bea ell placere ceai eu lamiie
bine 'indulcit.
lata Cliteva verbe noi de grupa intli, legate de vocahularul acestei lectii:
eplucher >
- acurata
couter (cher) > rkutt' - a costa (scump)
gouter (de) > [gule (dOl]
- a gusta (din), alua 0 gustare
peser > LpOze]
- a cantiiri
Trebuie siifl!t atenTi la verbul "peser", care, la fel ca verbul "lever", il schimbii pe .. e" mut > [OJ
in .. e" deschis >/t.} la persoanele 1,1I III singular La persoana a IlJ-a plural prezent, i, de
asemenea, inaintea tuturor termina!iilor de ,,futur simple" de .. conditionneL present".
Folositi noile verhe in propozitii impreuna cu cuvintele pe care Ie deja. Cititi-le cu voce
tare incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:
J'ai deja epluche les pommes de terre,
maintenant j' eplucherai les carottes.
Qui eplucherait des legumes?
Ce chou, il coute combien?
Un bon repas coGterait cher dans ee restaurant?
Ces huitres ne m' ont pas coGte chef.
Ces prunes-ei, ne sont-elles pas aigres?
Non, goutez-en, s'it vous plait!
Elles sont tres sucrees.
Avez-vous goute des poires. Madame?
Non, pas encore, mais je vais en goiHer.
Est-ce que vous voulez gouter eet apres-midi?
Elle pese combien?
Le poivre est leger, il ne pese pas beaueoup.
Pesons notre marchandise!
Pesez-moi deux kilos de tomates bien mures,
s'il vous plait.
Les citrons ont pese un demi-kilo.
Les haricots verts pesent un kilo.
Folositi in propozitii verbele invatate anterior:
Ali curatat deja legumele fructele
pentm diseara?
Gusta din supa de
N-am gustat nimic, nici macar un cartof.
Cat costa un kilogram de fasole verde?
- Am curalat deja cartofii, acum 0 sa curat
morcovii.
- Cine ar curlila legume?
- Varza asta cat costa?
- 0 masa buna ar eosta scump in
restaurantul acesta?
- Scoicile astea nu m-au costat scump.
- Prunele astea nu sunt acre?
Nu, gustati-le, va rag!
Sunt foarte dulci.
- Ati gustat pere, doamna?
Nu, nu inca, dar a sa gust.
- Vreti sa luati 0 gustare in aeeasta
dupa-amiaza?
- Cat
- Piperul e nu mult.
- Sa ne cantiirim marfa!
- Cantarip-mi dona kilograme de bine
coapte, va rag.
- Lamaile au cintarit 0 jumatate de
kilogram.
- Fasolea verde un kilogram.
- >Avez - vous deja epluche les legumes
et les fruits pour ce soir?
- >Goutc de Ja soupe ala tomate!
- >Je n'ai rien goGte, meme pas une pomme
de terre.
- Combien >COllie un kilo de haricots verts?
Sa invitam copiii la 0 gustare.
Marfa asta e foarte grea, mult.
Am eantarit pnmele, sunt un kilogram.
Perele cat costa?
Asta nu a costat seump.
Marie nu are decat 45 de kilograme.
- lovitoos les enfants it >gouter
- Cette marehandise est tres lourde, eUe
> pese beaucoup.
- rai peseles prunes, iI yen a un kilo.
- Les poires, elles >coutentcombien?
- ea > n' a pas coutceher.
- Marie >ne pcsc quc45 kilos.
Fiti atenti la frazele wmiitoare mai ales la verbele scrise cititi-le eu voce tare rar.
incercati sa retineti tradueerea in limba romana a propozitiilor urmatoare:
Si tu vas au marche, tu dois prendre ton
grand panier.
Si tu vas au marehe, prends too grand panier.
Si tu vas au mareh6, tu acheteras des 1egumes.
S' i1vient, elle est partie.
- Dadl. rnergi la piat:a, trebuie sa-ti iei
eel mare.
- Dadi mergi la piata, ia-ti eel mare.
- Daeil. mergi la piata, vei cumpira legume.
- Dad vine, inseamna ca ea a pleeat.
Toate frazele de mai sus ineep ell conjunctia .,si" - "daca",
Fraze/e care incep cu conjunc!ia "si" se numesc froze condifionale. Existri diferite tipuri defraze
condi{ionale, dupri modul momentul in care va fl implinitri conditio propozifiei subordonate.
in exemplele date a fost prezentat primul tip defroze condifionale, in care conditia nu prezintii nici
o triisriturri care ar exclude realizarea aqiunii la prezent, viitor trecuf,
Dupd conjuncfia "si" nu niciodatii timpul "futur" (viitor).
Retineti schema primului tip de fraze condltionale:
sybordonatii prnpQzitia principaJa
Si + present present
Si + present imp6ratif
Si + present futur
Si + present passe compose

Timlnd cont de regulile invatate, traduceti in limba roman3. propozitiile urtnJ1toare:
S'il pleut. tu prendras Ie parapluie.
S'il pleut, prends Ie parapluie.
5i vous voulez, vous pouvez gofiter avec nous.
S'il fait beau demain, nous irons en promenade.
Si Luc est gounnand, il se servira avant nous.
Si elle ne pas, elle est partie.
S'ils ant tres soif, ils prendront une boisson
rafraichissante.
> Oaefl ploua. iIi vei lua umbrela.
> Oaea ploua. ia-1i umbrela.
>Daea "reli. pUle\i lua 0 gustare ell noi.
> Oaea maine va fi limp frumo!\. vom merge
la plimbarc.
> Oaea Luc cste gurmand, Sf va servi inaintea
noastra.
> Dadl nu suna, inseamna ell a plceat.
> Oaca le c foarte sele, vor lua 0 bautllnl
racori toare.
in exercitiul urmator veti folosi voi forma indicata. a verbului in propazitia principalli. in cea
subordonata:
Daca un elev bun, premii.
Daca maine va ploua, nu vom p1eca
in excursie.
Daca el spune as13, a Iacut-o.
Daca ajungi foarte devreme, vom
merge impreuna sa-1 vedem.
Daca vrei, fa-a!
- Si tu >es un bon eleve, tu, des prix.
- >S'il pJeut demain, nous ne >partirons pas
en excursion.
- S'ilIe >Jil, il >I'a fait.
- Si tu >arrives assez tot, nous >irons
ensemble Ie voir.
- Si tu>vellx, >fais-Ie!
Trecem la ultimul exercitiu din prima parte a lectiei 12, care cuprinde practic toa13 materia noua.
Traduceti in limba franceza:
Daca voi merge la piata, voi cumpara
doua Iegaturi de morcavi, 0 varza
un kilogram de pere coapte.
Fiorile pe care mi Ie-ai dat sunt foarte ofllite.
tau e greu? Nu,
in Franta nu costa scump.
Daca pnmele sunt dulci, voi cumpara
daua kilograme.
Cantariti-mi fasolea asta verde, va rag!
> Si je va\s au marche. j' aeheterai deux
bottcs de earottes, un chou et un kilo de
poires mures.
> Les que III m'as donnees sont toutes
fanees.
> Ton panier. esr-il lourd? Non, leger.
> En France, les tomates ne coutent pas cher.
> Si les prunes sont sucrees, J' en aeheterai
deux. kIlos.
> Pesez-tnoi ces haricots verts, s'il vous
plait.
Le-am curatat acum 0 olii.
Daca vrei sa rna ajuti, curata cartofii
l
Va place ceaiul cu lamaie?
Lamiiia e prea acra pentru mine.
in seara asta yeti gusta din faimoasa
mea supa de eeapa.
Am atatea legume de euratat!
Imi plae mult fructele, putea sa
sa mananc de dimineata pana seara.
Nu, mu1tumesc. Prajitura asta e atat de dulce!
Cantariti-va, domnule, i?i incepeti
sa tineti un regim rara zahar,
rara sare rara alcool!
Daca tin acest regim, voi muri de foame.
S-a dntant marfa i?i a fost pusa
pe galantare.
Cat costa asta?
Daca vei cura\a legumeIe, pranzul
va fi mai devreme.
> Les tomales? Je les ai epluchees il y a
une heure.
> Si tu veux III 'aider, epluche les
de terre!
> Aimez-vous Ie the au citron?
> Le citron est trap aigre pour moi.
> Ce soir vous goutercz de ma fameuse
soupe a I 'oignon.
> J'ai tant de legumes aeplucher!
> l' aime bien Ie:; fruits, je pourrais en
manger du matin au soir.
> Non, mcn,:i. Cc: gateau cst si sucre!
> Pesez-vous, Monsieur, et commencez
asuivre Ie regime sans sucre, sans sel
et sans alcool!
> Si je suis ce regime, je mourrai de faim.
> On a pese Ia marchandise et on I 'a mise
slir I '6talage.
> Combien coute?
> Si tu epluches les legumes, Ie dejeuner
sera plus tot.
LECTIA 12- PARTEAADOUA

Ca de obicei, aceasta parte a lectiei va fi destinati'l recapitularii materialului cuprins in acest caiet
exercitiilor de lectura de pronuntie.
/' .........../ ./
La cuisine est connue dans Ie monde entier. I I Les vins et les fromages franyais
.........../.......... ./
sont fameux, I it Ya beaucoup de plats delicieux, I et d'aprts l'opinion generale I Ie gout des
./ .........../ ././
I est 11 Aloes, I quand on est en France, I it faut ailer dans un bon
..........
restaurant. I I
./ ./ ./
Mes amis I m'ont invite dans un restaurant, I au nous avons mange un repas bien
.......... ./ .......... ./ ..........
II Le garlion est venu prendre la commande. I I On a commence par les II
./ .........../ /"./
I c'ewent les hors-d'reuvre. I I Mes amis I ant \loulu me Caire gouter des escargots
.......... ./ /' .........../
et des hurtres. I I Mais moi, I j'ai prefere une simple salade de tomates. 1I Apres, I Ie garljOn
././ ./.......... ./
DOUS a servi des steaks I avec des Crites et des legumes. II Nous avons choisi les haricots
./ .......... ./ ..........
verts I et la salade verte. I I Un bon vin rouge accompagnait notre repas. I I J'ai goitte bien
.......... ./ .......... ./
sur des fromages, I Ie camembert en a ete Ie meilleur. I I Commc dessert I nous avons pris
/" .........../ ./
des fruits I et de la glace au chocolat. I I Pour finir, I mes amis ont demande du cafe 1ct des
..........
liqueurs. I I
/'./ .......... ./
Maintenant, I mOl aussi je peux dire que la cuisine est raffineel I I HeIss, I
./ ./ ..........
wl'appetit vient en mangeant" I et j'aimerais alIer tous les joues dans un restaurant I
mlili ... I ya colite II I it Ya encore des I des I
..........
au on peut prendre un casse-eroQte. I I
Au marcht
./ .......... ..........
-Donnez-moi deux kilos de pommes de terre, I s'il vous plait. 1I
./
-Et avec c;:a? I I
./ ./ ./
-Les prunes, I sont--elles bien mures? I I
.......... "'" ..........
-Oui, I elles sont dtlicieuses. I I Goutez--en. I I
./
I I lIs coutent
./ ./ .........
-Alors, I fen prendrais un kilo. I I
./
-C'est tout? I I
./ ./ ./ .........
-Non, I je voudrais encore deux bottes de carottes I et des haricots verts.
./
combien? 11
./ .........
-20 francs Ie kilo. I I
......... '-.. ./
-Bon, I maintenant c'est tout. I I <;a fait combien? I I
'-.../ ./ '-.. .........
--63 francs. II Je vais vaus aider mettre lOute cette marchandise dans votre pamer. I I Voil8! I I
./ .........
-Merci bien et au revoir, I Madame. II
./ .........
-Au revoir, I Mademoiselle! I I
Traduceti in limba franceza propozitii unnatoare:
Daca mergeti la piata, luati
Mancati cu paM, copii!
Varza asta cat costa?
imi vand marfa de dimineata panii seara.
Dacli. ceapa e nu 0 cumpara.
Gustati din supa de e delicioasa!
Serviti-ne un aperitiv tipic
frantuzesc. va. rog!
La ce furculita asta?
Pentru a manca melci.
Luati 0 bautura ca aperitiv, domnule?
Te la 0 masa rafinata in seara asta?
Daca nu iei 0 bautura a1cooliea.
ia un sue de fructe.
Dati-mi ceva racoritor de baut!
Perele de pe raftul asta sunt bine
coapte duki?
Se spune eli. bucataria frantuzeasca
e cea romaneasca e grea.
.> Si yom allez au l1larche, prenez Ie panier.
> Mangez u'lln bon appetit, mes enfants!
> Ce chou, eombien pese-t-il?
> Je vends ma marchandise du matin au soir.
> 5i 1'oignon est fane, nc I 'achete pas.
> Goutez de la soupe ala tomate, elle est

> Servez-nous un hors-d'ceuvre bien
fran.;ais s'li ',lOLlS plait!
> A quai sen eette fourchette?
A manger les escargots.
> Prenez-vous un aperitif, Monsieur?
> ES1-ec que tu prevois un menu raffine
pour ce soir?
> Si tu ne prcnds pas de boisson alcoolisee
prends un jus de fruit.
> Donnez-moi quelque chose de
rafraiehissant aboire!
> ESI-ce que les poircs sur eel ctalagc-ei
sonl bien mUTes et sucrees?
> On dit que la cuisine fnm(,:aisc est legere.
et que la cuisine roumaine est luurde.
Ai pus prea multa lamiiie prea multii sare
in supa, e acra sarata.
imi plac bninzeturile, mai ales
faimosul camembert.
Chelnerul ne-a spus cli va sehimha
fata de masa.
lua 0 gustare intr-o autoservire.
Da-mi sarea piperul, mancarea asta
nu are nici un gust.
Daca tii regim, nu intra in acest
bufet.
Ce luam 1a biftecuri?
Fasole verde salata verde.
Nu manca atata carne, 1acomule!
Friptura asta e pentru toata lumea.
Bunicul sau este un vestit cunoscator in ale
gastronomiei, el nu frecventeaza dedit cele mai
bune restaurante frantuze1jti, nu a fost niciodata
intr-o autoservire.
Daca vei curata morcovii
voi fi foarte mu1lumita.
Acum va servesc lichioruri.
Cat costa stridiile in
Daca \i-e sete, ia ceai eu lamaie.
Chelner, plata, va rag!
Daca tu meniul care se
in acest restaurant, da, te rag, comanda.
> Tu as mis dans la sOllpe trop de citron ct
trop de se!' elk est aigre et salee.
> 1'ail1lc les frol11ages. surtout Ie fameux
camcmbert.
> Le gau;on nous a dit qu'il changerait
de nappe.
> Je prendrais un easse-eroute dans un
libre-service.
> Passe-moi du sel et du poine. ce plat
n'a aueun gollt.
> Si tu suis un regIme, n'entre pas dans
cc bistro.
> Qu' est -cc qu' on prend avee les steaks?
Les haricots verts ct la salade verte:
> Ne mange pas tant de \'iande, gourmand!
> Ce roti est pour tOUI Ie mande.
> Son grand-perc est gourmet famcux,
il ne frequcnte que les
restaurants illl'a jamais ete dans
Ull librc-service.
> Si tu ks carottes et les tomates.
je Ires contente.
> Maintenant jc vous sers des liqueurs.
> Les huitres coutent combien en France?
> Si tu as soif, prcnds du the au citron.
I 'addition. s'il vous
> Si tu Ie menu qu' on sert dans
ee restaurant. fais la cummande, s'il te
plait!
in acest ultim exercitiu completali propozitiile in limba franceza; folositi filtrul
Marfa asta este foarte proaspata.
pe care 1e-ai pus pe raft
cantaresc 10 kilograme.
Ai putea sa cureti ceapa!
Legatura asta de morcovi cat costa?
-Cette >marchandiseest >toute fraiche
-> Les tomalesque tu as mises sur
> I 'ctalage> pesent I 0 kilos.
- Tu pourrais > eplucher I 'oignon!
-Cette >botte de carotic!\ elle >emite
combien?
Prietenii mei francezi m-au Iacut sa gust
meJci.
Bueataria frantuzeasca e rafinata.
Gunnanzii manancii totul eu pofta.
Chelnerul a luat eamanda pentru ineeput,
ne-a servit bauturi de aperitiv.
Nu cunose decat un proverb franeez:
"Pofta vine maneand".
Cu ce se mananea stridiile?
Gusta din aeest faimos camembert.
Mie faarte foame, trebu!e sa iau a gustare.
Care va fi meniul?
Noi nu ea tineti regim.
$tiai eli voi munei de dimineala
pma seara.
Para aeeasta nu este eoapta inca
nu e prea dulce.
Oaca vei cumpara atatea fructe, tau
va fi foarte greu.
Dil-! biftecul tatalui tau!
Astazi friptura este prea piperata.
Ati vrea supa de sau de ceapa?
Serviti-mi ceai cu lamaie bine indu1cit,
va rog!
I-ati eerut chelnerului nota de plata?
Cine a spus ca aperitivele nu
vor costa scump?
- Mes amis franyais m'ont fait> gOlitcr
des> cscargots.
- La cuisine francaise est >legere et >raffi nee.
- >Lcs gounnands mangent tout >d' un
bon appetlt.
- > Le garcon a pris >la commande et pour
commencer il nous a servi >dcs aperitifs.
- Je ne connais qu'un >proverbe franyais:
>"L'appt:tlt vicnt en mangeam".
- Avec >qUOl mange-t-on >des hUltres?
- >G0 It te de ce > fameux camembert
- 1'ai tres faim, je dois prendre >un casse-croute.
- Que! sera >le menu?
- Nalls ne savions pas que VOllS >suivie7
un regime.
- Tu savais que je >travaillcrais >du matin
au SOiI;
- Cette >poire n' est pas encore >murc et elle
est peu >sllcree.
- Si tu achetes >tant de fruits, ton >panicr
sera tres >lourd.
- Passe >lc aton pere!
- Aujourd'hlli >le roti est trap >poivrc.
- >Voudriez-vous de la soupe it la tomate
au aI'oignon?
- Servez-moi >du the au citron bien >sucre,
s'iI vous plait.
- Avez-volls demande >J 'addition au gar90n?
- Qui a dit que hors-d'reuvre
ne >couler,lIcnl pas cher?
La acestei lectii, exersali pronuntia cuvintelor in care se repeta sunet
[eJ - Ie Ie panie.r, I' Ie poivre., Ie tM.
[E] -Ie Ie steak, Ie seJ, l'e.scargot, Ie gourme.t
[0] -Ie menu, peser, libre.-service
["a]- la po.ire, quQ.i, Ie poivre
[lJ] -la pmne, Ie menu, Ie jus, 1'hJ!itre, mw, sucre, eplJ.lcher
[u] - Ie chmi, lourd, caCiter, go.Jiter, Ie casse-croote, surtout, Ie gwmnand, le gourmet
- Ie .chou, rafrai.chissant, Ie mars:.he, la marcllandise, eplus:.her
[;i] - la marchandise, tant, Ie gounnand
[oj - l'oigllQ1l, Ie citrQD, Ie gar'YQD
LiJ -le jus, I'etalage, Ie regime, leger
[g] - aigre, gouter, l'escargot, Ie gourmand
RECAPITULAREA LECTIEI 12
,
12.1. In leelia 12 ati invat'lt 0 serie de expresii Doi:
du matin au soir
tant de...
une botte de...
la soupe aux tomates, (aux oignons)
Ie the au citron
-de dimineata pina seara
-atalia, atatea... ; atat de mult, multa, multi, multe
-0 legiHura de ...
-supa de r o ~ i i (de ceapa)
-eeaiul eu Himaie
12.2. Au fost introduse noi verbe regulate de grupa 1:
eplucher
coiHer (eher)
gotHer
peser
-a eurata
-a costa (scump)
-a gusta; a lua 0 gustare
-a cantiiri
Vi s-a atras atentia asupra verbului "peser", care il schimba pe "e
u
rout>[0Jin "e
u
deschis [E]
in fata terminatiilor care nu se pronunta de la persoanele r, a II-a i?i a III-a singular ~ i de la
persoana a III-a plural ~ i , de asemenea, in fata tuturor terminatiilor de "futur simple" ~ i
"conditionnel present";
conditjonnel present
je pese
tu peses
ii, eUe, on pese
je peserai
tu peseras
ii, eUe, on pesera
je peserais
tu peserais
ii, elle, on peserait
i1s, e1les pesent
nous peserons
vaus peserez
ils, elles peseront
nous peseriom
VOllS peseriez
ils, eUes peseraient
12.3. Ali intalnit pentru prima data notiunea de fraza conditionala. Propozitia conditionala incepe
cu conjunctia "si", Pe parcursullectiei 12, folosirea propozitiei conditionale s-a limitat flumai
la acest tip. Propozitiile conditionaJe din primul tip sunt cele in care conditia nu prezinta nici
a trasatura care ar exclude realizarea aqiunii la prezent, viitar sau trecut.
Schema frazelor ce includ propozitii subordonate conditionale:
propozitie principaJa propozitie suhordonatii couditiQuala
Si
+ present present Si tu veux, tu peux aller avec nous.
- Daca vrei, poti veni eu noi.
Si + present imperatif
Si + present futur
Si +
present passe
compose
Si tu veux, viens chez nous.
- Daca vrei, vino 1a noi.
Si tu viens, tu pourras Ie voir.
- Dacii vii, vei putea sa-I vezi.
S'il est gourmand, il a tout mange.
- Daca e laeom, a maneat tot.
eli. in frazele conditionale uu se viitorul dupa conjunctia "si".
TEMA PENTRU ACASA 12
A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romanii:
1. Si tu veux aeheter des legumes frais, va au marche.
2. Avez-vous gOlltc de rna soupe aI'oignon?
3. 5i les prunes sont mfues, j' en acheterai un kilo.
4. Combien pesent ces citrons-ci?
5. Une botte de carottes ne cofite pas cher.
6. Helas, mes belles fleurs sont deja fanees.
7. 8i ton panier est lourd, je Caiderai.
B. Traduceti urmatoarele propozitii in limba franceza:
1. Daca fructele sunt acre, nu Ie mamlnc.
2. Ce ai pus in
3. Daca te duci la piaFi, cumperi doua verze un kilogram de ceapa.
4. Perele acestea cat au costat?
5. De ce bea el atata ceai ell lamaie?
6. El n-ar manea de dimineatJi pana seara decat legume.
7. Marfa aceasta este Nu s-o cantarim.
C. Corectali din propozitiile urmatoare:
1. Si tu viendras chez moi, tu verras Marie.
2. Je voudrais acheter deux bottes des carattes.
3. Elle a epluchee toutes les pommes de terre.
4. Ces tomates ne pesent que 2 kilos.
5. J'aime les poires bien mur et sucre.
VOCABULARUL LECTIILOR 11 SI 12
, ,
I'addition (s.f.) > [Iadisio] -nota de plata
aigre > [E:gR] -acm, acra
alcoolise, -e > [alkolize] -alcoolic, alcoolica
l'aperi1if(s.m.) >
[ lapeRitif] -bautura de aperitiv
I'appetit (s.m.) > [Iapeli] -pofta de mancare
Ie bistro (bistrot) > [10 bistRo] -bufetul, bistroul, baml
la botte de (carottes) > [Ia bot (dO kaRot)] -Ieglitura (de morcovi)
Ie camembert
> [10 kamabE:R] -bninza camembert
la carot1e
> [Ia kaRot] -morcovul, carota
Ie casse-croute
> [10 kaskRut] -gustarea
Ie chou
>
-varza
Ie citron
> [10 sitRo] -Himaia
la commande > [ia koma:d] -comanda
couter (cher)
> [kute -a costa (scump)
delicieuse > [deIisiO:z]
-delicioasa
delicieux
> [delisiO]
-delicios
du matin au soir
> ldUmatcosua:R} -de dimineata pana seara
eplucher
>
-a curata
I'escargot (s.m.)
> llEskaRgo]
-melcul
I'etalage (s.m.)
> [lctala:j] -raftul, galantaml
faire la commande
> [fER la koma:d] -a da comanda
fameuse > [famO:z] -faimoasa
fameux
> [famO] -faimos
fane. -e > [fane] -ofilit, ofilita;

Ie > [IOgaRso] -chelnerul; baiatul
Ie gourmand > [10 guRma]
-gurmandul
Ie gourmet > [IOguRmE] -cunosclitorul in ale manclirii
(gastronomiei)
gouter (de)
> [guteJ
-a gusta (din); a lua 0 gustare
les haricots verts > [Ie aRiko vE:R] -fasolea verde
Ie hors-d'a:uvre > [10 oRdOvR]
I'huitre (s.[) > [IUitR]
Ie jus (de fruit)
> [10 jU (dO frUi)]
leger > (leje]
legere > [lejE:R]
Ie libre service
> [10 libRO sERvis]
la liqueur > [la likO:R]
lourd > [lu:R]
lourde > [luRd]
manger d'un bon app6tit > [maje dO bonapeti]
1a marchandise > [la
Ie marche > [10
Ie menu > [10 mOnU)
mtir, -e > [mU:R]
la nappe > [Ia nap]
I'oignon (s.m.) > Llonio]
Ie panier > [10 panic}
passer > [rase]
peser
> [pOze]
la poire
> [Ia pUaR]
Ie poivre > 110 p"a:vR]
poivre, -e
> (pUavRe]
Ie proverbe > [10 pRovERb]
la prune > [Ia pRUn]
quoi
> [kuaJ
raffine, -e > LRafincJ
rafraichissant >
rafraichissante >
Ie regime > [10 RejimJ
Ie rati
> [10 Roti]
sale, -e > [sale]
Ie sel > [10 selJ
':\0
-aperitivul
-stridia
-sucul (de fruete)
lejer
lejera
-autoservi rea
-lichiorul
-greu
-grea
-a manca cu pofta
-marfa
-piata
-meniul
----\:opt, coapta; matur, matura
-fata de masa
-ceapa

-a trece, a se petrece; a da
-a cantliri
-para
-piperul
-piperat
-proverbul
-pruna
--ee (referitor la lucruri)
-rafinat, rafinatii
-racoritor
-racoritoare
-regimul
-friptura
-slirat
-sarea
servir > [seRvi:R] -aservi
servira .... > [seRvi:R a] -a servi la
se servir de... > [sO scRvi:R dO] -a se servi, a se folosi de
Ie steak > [to stEll
-biftecul
sucre, -e > [sUkRc] -dulce, indulcit, indulcita
suivre des COUTS
> dE ku:R]
-a unna, a face cursuri
suivre quelqu'un > [sUi:vR kElkt'] -a unna, a unnari, a insop pe cineva
suivre (un regime) > lsUi:vR (c Rcjim)] -a tine (un regim)
surtout > [sliRtu] -mai ales
tant de... > [tiidOj -atatia, atatea... ; atat de mult, multa,
multi, multe .....
Ie the (au citron) > [\0 te (0 SilRo)] -ceaiul (ell lamaie)
la tomate >[latomat]
(la soupe) ala tomate > [la sup a la lomat] -{supa) de
tout frais >[tutRE] -foarte proaspat
LECTIA 13 - PARTEA INTAl
ineepem lectia cu 0 recapitulare a lectiei 13 din cursul "Franceza pentru incepatori":
A Introdueeti urmiHoarele substantive in propozitiile din limba franceza:
I. I' orchestre 2. Ie musicien 3. la musicienne 4. la sonate
5. l'instrument 6. la guitare 7.le piano 8. la comedie
9. Ie football 10.le match 11. la carte 12. les 6checs
13. Ie jeu 14. la cour 15. Ie copain 16. la copine
In seara aceasta vom juca carti
la mine acasa.
Am vrea sa eumparam 0 chitara
pentru fiul nostru.
Prietenul meu a spus ea yom asculta
aceasta sonata celebra.
EI ar vrea sa invete sa cante la
un instrument.
Cine a pierdut meciul de fotbal?
Noi credearn eli ei joaca foarte bine
Muzicienii muzicienele care fae
parte din aceasta orchestra sunt
foarte talentati.
Ciintati la pian, domnule?
Ce fae (ei) in curte?
Nu-ti suport preraclHoriile.
Prietena mea mai muite jocuri.
- Ce soir nous jouerons aux >cartes chez moi.
- Nous voudrions acheter >une guitare pour
notre fils.
- Mon >copain a dit que nous 6couterions
cette farneuse >sonate.
- 11 voudrait apprendre ajouer d'un
>instrument.
- Qui a perdu Ie match de >football?
- Nous pensions gu'ils jouaient tres bien aux
>echecs.
- >Les musiciens et >Ies musieiennes qui
font partie de cet >orchestre sont tres doues.
- Jouez-vous du >piano, Monsieur?
- Qu'est-ee qu'ils font dans >la cour?
- Je ne supporte pas tes >comedies1
- Ma >copine connait plusieurs >jeux.
B. Sa ne amintim cateva adjective. Completati propozitiile in limba franeeza:
Credeam ca franeeza va fi mai grea.
Interyretarea lui (ei) nu era extraordinara.
Sonata aeeasta este cunoscuta
in intreaga lume.
Vai, nu sunt talentat.
Este foarte
asculta un concert de muzica clasiea.
- Je eroyais que Ie serait plus >diffieile.
- Sonjeu n'etait pas >extraordinaire.
- Cette sonate est >Connue dans Ie monde entier.
- Helas, je ne suis pas >doue.
- C'est tres >facile!
- l'ecouterais un concert de musique >classique.
C. Completati propozitiile unnatoare, introducand prepozitii, articole sau adjective demonstra-
tive:
A ~ vrea sa cant la chitara.
Hai sajucam ~ a h . vrei?
Cine ar juca acest meci greu?
Copii, jucati-va in curte!
Ali interpreta mai bine acest concert?
Care dintre voi ar catHa la pian?
Taml meu n-a jucat niciodam carti.
E1 se joaca cu prietenii lui.
Vara noi jucam adesea tenis.
- Je voudrais jouer >de 1a guitare.
- Jouons >aux 6checs, d'accord?
- Qui jouerait xe match difficile?
- Les enfants, jouez >dans la cour!
- Ioueriez-vous mieux xe concerto?
- Qui de vous jouerait >du piano?
- Mon pere n'ajamais joue ::.aux cartes.
- II joue ::.avec ses copains.
- En ete nous jouions souvent >au tennis.
~ i acum, iata ooul vocabular. Cititi cu voce tare setul de cllviote noi ~ i
incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:
Ie conge > [IOk6jE]
- concediul, vacanta
la peche > [Ia p e ~ J
- pescuitul; piersica
la riviere > [la Rivie:R]
- raul
la chasse > [Ia ~ a s ]
- vanatoarea
1a passion > [la pasiOJ
- pasiunea, dragostea,
afectiunea; suferinta,
patima (religioasa)
la blague > [Ia blag]
- gluma
1a boite de nuit > [la bUat dO oUi]
- localul de noapte,
barul de noapte
Ie bricolage > [10 bRikola;j]
- bricolajul, practicarea mai
multor meserii (de catre un
amator)
I'occupation (f.) > [1okUpasio]
- ocupatia, indeletnicirea;
meseria, profesia
Ie repos > [lOROpo]
- odihna
I'occasion (f.) > [lokazio]
- ocazia
I'idee (f.) > [lidE]
- ideea
Ie projet > [lOpRoje]
- proiectul
Cititi inca 0 data cuvintele noi, intr-o alta ordine:
I'occasion(f.) > [lokazio]
- ocazia
la boite de nui t > [1a bUat dO nUi]
- localul de noapte,
barnl de noapte
I'occupation(f.) > [lokUpasio]
- ocupatia, indeletnicirea;
meseria, profesia
la riviere > [la Rivie:RJ
- raul
Ie conge > [lOkojE]
- concediul, vacanta
Ie projet > [lOpRoje]
- proiectul
la peche
> [1a p e ~ ]
- pescuitul, piersica
I'idee (f.) > [lidE]
- ideea
la blague > [1a blag]
- gluma
la chasse > (la ~ a s ]
- vanatoarea
Ie brico1age > [10 bRiko1a:j]
- bricolajul, practicarea mai
multor mderii (de catre un
amator)
Ie repos > [10 ROpo]
- odihna
la passion > [Iapasio]
- pasiunea. dragostea,
afectiunea; suferinta,
patima (religioasa)
Cititi propozitiile in limba franceza in care se afHi substantivele noi retineti traducerea lor in limba
romfma:
Au mois de juillet je serai en conge.
II adore la peche et passe tout son temps libre
au bard d'un lac.
Les enfants voudraient se baigner et se
bronzer au bard d'une riviere.
En automne nous allions souvent ala chasse.
Lesjeux de cartes est une de ses passions.
Ne Ie crais pas, il raeonte des blagues!
On s'est tres bien amuses dans certe fameuse
botte de nuit.
Son mari pretere Ie bricolage au theatre.
Mes occupations quotidiennes ne me
laissent pas beaucoup de temps libre.
Laisse-moi aller ala peche!
Notre pere nous a dit que nous aurions
l'occasion de faire du sport pendant les vacances.
Tu as achete une voiture d'occasion?
C'etait une tres bonne idee!
Laisse-moi prendre du repos!
Quels sont vas projets pour I'avenir?
Retineti expresiile urmlHoare:
- in luna iulie voi fi in eoneediu.
- EI adora. pescuituI Wpetreee tot
timpulliber pe malul unui lac.
- Copiii ar wea sa. se sealde sa se
bronzeze pe malul unui niu.
- Toarnna noi mergeam adesea Ia vanatoare.
- Joeul de earti este una dintre pasiunile
lui (ei).
- Nu-I crede, spune minciuni!
- Ne-am distrat foarte bine in aeest har
de noapte eelehru.
- Sotul ei prefera sa practice mai multe
meserii decat sa joaee teatru.
- indeletnieirile zilnice nu-rni lasa
mult timp liber.
- Lasa-rna sa merg la peseuit!
- Tata ne-a spus cli vorn avea ocazia
sa facem sport in timpul vacantei.
- Ai cumparat 0 de ocazie?
- Era 0 idee foarte buna!
- Lasa-ma sa rna odihnesc!
- Care sunt proiectele voastre de viitor?
etre en conge
aller aIa chasse(a la peehe)
prendre du repos
avoir I'occasion de
une voiture d' occasion
adjectivul:
quotidien
quotidienne
>[EtR akoje]
>{ alE a la (a la
>[pRiidR dU ROpo]
>[avua:R lokazio dO]
>[Un vUatU:R dokazio]
>[kotidie]
> [kotidien]
- a fi in coneediu
- a merge Ia vanatoare(ia peseuit)
- a se odihni
- a avea ocazia (posibilitatea) sa
- 0 de ocazie
- zilnic, de fiecare zi, cotidian
- zilnica, de fiecare zi, eotodiana
yerbele regulate:
raconter
se baigner
bronzer
laisser
> [R.ahltE]
>[sOhEniE]
> l sO J
>[lesEj
- a povesti, a spune
- a se scilda, a se imhaia, a face baie
-3 se bronza
- a lasa, a permite, a ingadui
propozitiile in limba franceza cu adjectivul, expresiile substantivele noi verbul
"laisser":
Sa mergem la pescuit!
Dimineata cumpar un ziar cotidian.
Cand suntem in concediu avem multe
ocazii sa ne distram.
Nu-ti fie teama, e doar 0 gluma.
E prevazut un moment de odihna in
timpul excursiei?
Mi-am lasat bagajulla gara.
Adversarii luptau impotriya noastra
eu multa patima.
Lasati-ma! (Dati-mi drumul!)
Ce tot spune el?
Mama nu se niciodata.
Nu ne putem scalda in acest rau, e prea
periculos.
Nu eo idee buna sa laJ;ii copiii singuri acasa
sa te duci intr-un local de noapte.
Daea yeti eumpara 0 de ocazie
yeti plati mai putin.
Lasa-l aleaga 0 meserie interesanta.
Paul Marie fac inca planuri de vacanta.
Bricolajul e 0 idee buna dnd vrei sa ai
o ocupatie practica.
Este meniul dumneayoastra zilnic?
Te-ai bronzat bine.
- >Allons ala
- Le matin j 'achete un journal >quotidien.
- Quand nous sommes >en conge nous >avons
beaucoup d' occasions de nous amuser.
- N'aie pas peur, ce n'est qu'une >blague.
- Est-ce qu' on prevoit > un repos pendant
l'excursion?
- >rai laissc mon bagage ala gare.
- Nos adversaires luttaient contre nous
avec une grande >passion.
- >LaisscL-moi!
- Qu'est-ce qu'il >raconte?
- Ma mere >ne prcnd pmais de repos.
- On ne peut pas >se haigncrdans cette
>riviere, c'est trop dangereux.
- >Laisscr les enfants seuls ala maison
et allerdans >une boite de ce n'est
pas une bonne>idee.
- Si vous achetez >un-: voiture d'occasion,
VOllS la payerez moins cher.
- > Laisse-Ic choisir une > occupation
inreressante.
- Paul et Marie ne font pas encore de
>projets pour les vacances.
- >Le bricolage est une bonne> idec quand
on veut avoir une occupation pratique.
- C'est votre menu >quotldien'!
- Tu >t'es bien bronz6e.
Iar acum eititi eu atentie frazele unnatoare in care apar propozi!iile conditionale de tipul a1 doilea.
Relineli schema celui de-al doilea tip de propozitii condilionale:
Si tu me laissais fjnu mon travail demain,
je pourrais aller avec toi Ala chasse.
Sij'avais de l'argent j'acheterais cette
voiture d'occasion.
Si elle allait dans une boite de nuit,
j'irais avec eUe.
propozipa subordonata
Si + imparfait
- Daca m-.i lisa sa-mi termin treaba maine,
putu sa merg eu tine la vanatoare.
- Daca ., avea bani, a, cumpara aceasta
de ocazie.
- Daca ea s-ar duce intr-un bar de noapte,
a, merge cu ea.
propozitia princjpaHi.
conditionnel present
Vom folosi propozifiile condilionale din aceastaschema in doua situafii:
J. ermd vrem sa exprimom posibilitatea realizarii unei acliuni yom folosi in subordonata
condilionala timpul imperfect:
a) raportarea la viitor se face, de obicei, printr-un complement circumstantial de timp:
S'il faisllit beau nous irions
alaj>Cche.
Si Sophie IlvRit une occasion de partir
dans fJueIgues ;ours elle en profiterait.
- DacoliT fi frumos ll!8.i...l! am merge
lapescuit.
- Daco Sofia ar Ilvea 0 ocazie sapiece
ar profita de ea.
b) raportarea la viitor poate rezulta din context:
Si vpus gagniez ce match, nous ser;ons
tres satisfaits.
Si les gan;ons n 'avaient rien afaire, ils
pourrllient aller avec nous au bord
de Ja riviere.
- Dacaali acest meci, amfi
foarte muJtumili.
- Dacti baietii n-aT avea nimic de fticut.
ar putea merge cu noi pe malul raului.
2. ednd vrem sa exprimam imposibilitatea reaJizaTii unei ac!iuni prezente, yom folosi tot
imperfectul, impreunii cu un complement circumstantial de timp care indicaprezentul:
Si je Ie savais maintenant, je vous Ie dirais.
S'il faisait beau en ce moment, je sort;rais.
- Dacoalit; acum, spune.
- DacoaTfi vremefrumoaso acum,
iefi (in orfJ.j).
in pi doilea tip de propozi{ii conditionate, conjuctia "si" se traduce in limba romanii prin "dacii".
pentru a exprima caracterut conditional at propozi!iei.
Traduce!i propozitii1e conditionale (de tipul I II) in limba romana:
Si tu vas a1a chasse, j'irai avec tai.
Si tu allais ala peche maintenant, je ne pour-
rais pas aller avec VOllS.
Si vous aimez la musique c1assique, allez
II ce concert.
5i VOllS aimiez 1a musique moderne, VOllS
pourriez aller avec nous.
5i tu es riche, tu peux acheter eette grosse
voiture.
Si tu etais riche. un jour, tu pourrais acheter
cette grosse voiture.
> Daca te vei duce la vanatoare, voi merge eu
tine.
> Daea te-ai duce aeum la pescuit, putea
sa merg Cll tine.
> Daca va place muzica c1asiea, mergeti la
acest concert.
> Daca v-ar placea muziea modema, ati putea
merge eu noi.
> Daca bogat, poti cumpara aceasta
mare.
> Daca intr-o buna zi ai fi bogat, ai putea
cumpara aeeasta. mare.
Completap propozitiile urmatoare ell fonna corespunzatoare a verbului:
Daca ai avea vreo idee, mi-ai spune?
Daca putea, odihni.
Daca te vei scalda in raul acesta rece,
te vei imbolnavi.
Chiar daea avea posibilitatea sa 0 fac,
face-o.
Daea vrei, iti voi da ceva de facut.
- Daca Marc spune asta, e 0 gluma-.
Daca Marc ar povesti-o, ar fi 0 gluma.
Daea acestea sunt proiectele tale, nu rna
intereseaza.
Daca ar fi proiectele prietenului meu, m-ar
interesa mult (foarte tare).
Dad vei sta tot timpul la umbra, nu te
vei bronza,
- Si tu >avaisune idee tu me Ie >dirais?
- Sije >pouvais, je >prendraisdu repos.
- Si tu >te baignes dans cette riviere froide,
tu > seras malade.
- Meme si >j'avaisl'occasion de Ie faire,
je ne Ie > feraispas.
- Si tu >veux, je te >donnerai une occupation.
- Si c'est Marc qui Ie >c'estune blague.
- Si Marc Ie >racontait,ce >seraitune blague.
- Si ce >sont tes projets, ils ne > m'interessent
pas.
- Si >c'etaientles projets de man ami, ils
> m' interesseraient beaucQup.
- Si tu >restestoujours aI'ombre, tu ne te
>bronzeras pas.
lata ultimul exercitiu din prima parte a lectiei 13. Traduceti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Las-o sa se scalde in rau!
Daca vrei, yom merge intr-un bar
de noapte.
Care sunt ocupatiile tale zilnice?
ai nevoie!
Bricolajul nu este a ocupatie pentru mine.
Nu-mi mai spune minciuni!
(Nu-mi mai turna
Am 0 idee buna, hai sa ne la soare
sa ne bronzam.
EI ne-a spus ea vanatoarea este singura
lui pasiune.
Daca vrei sa mergi maine eu mine la pescuit,
ar trebui sa te foarte devreme.
De ani de zile s0tul meu n-a fast in concediu.
De ce ai lli.sat ciiinele sa-mi manance
mancarea?
Daca te vei duce la meci (daca) rna vei lll.sa
singura acasa, rna voi duee eu eel mai bun
prieten al tau intr-un bar de noapte.
Daca avea destui bani ar trebui sa
curnpar 0 de ocazie.
> Laisse-Ia se b,llgner dans la riviere!
> Si tu veux, nous irons dans unt: boite
Je nuit.
> Quelles sont tes occupatiom quotidiennes'!
> Prends du rcpos. tu en as besoin!
> Lc bncolagc, cc n'cst pas une occupation
pour mo!.
> 1\ c me r:Jcontc plus lk tes blagues I
> rai une bonne idee, mcttons-nOUS au
solei! e1 br0J170nS-nolls
l
> IJ nOllS a (Ill que 1a chasse etait sa sculc
passIon.
> Si tu voulais aller avec moi ala pechc
dcmalll. tll dcvrais te lever treS tot.
> Dcpuis des Inun mari n'a pas etc
en conge.
> PourquOl ton chien manger
mon deJcuncr?
> Si tu au match l:t Sl lu me laisses seule
ala maison. j'iral avec ton meilleur ami
uans une bo'ite de !luit.
> Si je 11 'avais pas asscz d' argt:nt, je devrais
acheter une voiture d'occasion.
LECTIA 13 - PARTEA A nOVA
In partea introductiva va propunem trei exercitii:
A lntroduceti unnatoarele adjective in propozitiile in limba franceza, unnarind sa folositi fonna
corespunzatoare (de ferninin sau masculin) a adjectivului:
1. romantique
5. complique
9. riche
2. independant
6. actif
10. pauvre
3. serieux
7. job
4. simple
8. doux
Iti spuneam ca este 0 poveste romantica.
EI pare serios.
Aceasta problema e prea complicata
pentru mine.
Damenii aetivi trebuie sa faea sport.
Da-mi un raspuns simplu la intrebare.
Daca fi bogat, vizita lumea
intreaga.
mai multe familii sarace
pe care trebuie sa Ie ajutam.
Bietul baiat, mama a pIecat
I-a lasat singur.
Daca vrei sa fii independent, trebuie
sa-ti existenta singur.
Dacii. B..\l 0 fata draguta blanda,
insura cu ea.
EI ne-a spus ca va avea 0 discutie serioasa
cu fiullui.
- Je te disais que c' etait une histoire
>romantique.
- II aI' air>serieux.
- Ce probleme est trop >complique
pour moi.
- Les gens >actifs doivent faire du sport.
- Donne-moi une reponse >simple arna
question.
- Si j'etais >riche, je visiterais
Ie monde entier.
- Nous connaissons plusieurs familles
>pauvres qu'il faut aider.
- >Pauvre sa mere est partie et
I'a laisse seu!.
- Si tu veux etre tu dais
gagner ta vie tout seu!.
- Si je connaissais une fille >jolie et >douee,
je me marierais avec elle.
- II nous a dit qu'il aurait une conversation
>serieuse avec son fils.
B. Sa ne amintim cum se fonneazii. genitivul. Completati propozitiile in lirnba france2A:
Sunt discurile lui Pierre?
E un meci foarte important al echipei
noastre.
Am pus cartea profesorului pe masa.
Nu lntelegem pictura lui Picasso.
Elevii Iiceului nostru citesc multe
poeme de Victor Hugo.
- Est-ce que ce sont les disques >de Pierre?
- C'est un match tres important >de notre
equipe.
- J'ai mis Ie livre >du professeursur
18 table.
- Nous ne comprenons pas 1a peinture
>de Picasso.
- Les eleves >de notre lycee lisent
beaucoup de poemes >de Victor Hugo.
Toata lumea admira monumentele
ltaliei.
Filmul este povestea vietii unei tinere.
o sa folosesc prietenilor
tatalui meu.
- Tout Ie monde admire les monuments
>d'ltalie.
- Le film raconte l'histoire >de la vie
>d'une jeune femme.
- Je vais me servir >de la voiture >des
amis >de mon pere.
C. Completali propozitiile in limba franeeza eu fonnele eorespunzatoare ale verbului "venir":
Daca vei veni la mine, ii vei
pe toli prietenii mei.
Cine a venit ultimul?
Mama vine de la birou la ora patru.
De unde venip?
Vin din Romania.
veni la tine, dar sunt ocupat.
Voi veni peste 0 ora cu Paul cu Marc.
Marie Anne au venit primeIe 1a aceasta
intAlnire.
Vin de la doctor.
Cine te-a chemat aici?
Cheaml repede doetorul politia.
Voi ali adus aceasta marfa din Germania?
- Si tu >viens chez moi, tu rencontreras tous
mes copains.
- Qui >est venu Ie demier?
- Ma mere >vient de son bureau a
quatre heures.
- D'oll >venez-vous?
- Je >viens de Roumanie.
- Je >viendrais chez toi, mais je suis occu.
- Ie >viendrai dans une heure avec Paul
et Marc.
- Marie et Anne >sont venues les premieres
ace rendez-vous.
- Je >viens de chez Ie medecin.
- Qui t' a fait >venir ici?
- >Fais vite venir Ie medecin et la police.
- Est-ce que vous >avez fait venir cette
marchandise d' Allemagne?
Cititi eu voce tare substantivele noi ~ i retineti traducerea lor in lirnba romana:
l'image (f.) >Ilima:j] - imaginea, figura, poza
Ie roman >[10 Romii] - romanul
la fable >[la fabl] - fabula; legenda
Ie conte >[IOko:t] - povestea, basmul
Ie denouement >IIO dEnuma] - deznodamantul
I'auteur (m.) >[lotO:R] - autorul
Ie style >[IOstiIJ - stilul
l'reuvre (f.) >[IOvR] - opera
Ie recit
>[IOREsi] .- povestirea, povestea,
expunerea amanuntita
Ie heros >[IOERo] - eroul; personajul
I'Mrofue(f.) >[IERoin] - eroina
Ie lecteur >[IOlektO:R] - cititorul
la litterature
>[1a litERatU:R] - Ii teratura
I'aventure >[laviitU:R] - aventura
Repetati substantivele intr-o alta ordine:
l'hc5roine (f.) >[lERoin] - eroina
Ie denouement
>[10 dEnuma] - deznodamantul
l'irnage (f.) >[lima:j] - imaginea, figura, poza
\'reuvre (f.) >[IOvR] - opera
la litterature >[Ia litERatU:R] - Ii teratura
Ie heros
>[IOERo] - eroul
Ie recit >[10REsi] - povestirea, povestea,
expunerea amanunlita
I'auteur (rn.) >[lotO:R] - autorul
Ie conte >[IOko:t) - povestea, basmul
l'aventure >[laviitU:R] - aventura
Ie style >[10 stil] - stilul
1a fable
>[Ia fabl] - fabula; legenda
Ie lecteur
>[101ektO:Rj - cititorul
Ie roman
>[10 Roma] - romanul
Cititi propozitiile urrnatoare retineti traducerea lor in limba ramana:
Avant de lire, les enfants regardent d'abord
les images dans les livres.
Au lieu de lire avec interet ce roman policier,
tu devrais plutot lire un bon roman classique.
Quand j'etais petit, man pere me
racontait des contes de fees Ie soir.
J'aimais bien aussi quand il me lisait les
"Fables" de La Fontaine.
Le denouement de ce roman est tragique:
1'heroine meurt dans un accident.
Notre professeur nous a dit qu'il connaissait
I'auteur de ce fameux roman d'aventures.
Tu devrais corriger ton style, il est obscur.
Beaucoup d'reuvres de la litterature modeme
sont ennuyantes pour un lecteur moyen.
Si tu lisais des recits historiques, tu connaitrais
mieux I'histoire de la vie de 1a plus grande
heroi'ne nationale Jeanne d'Arc.
Le heros principal de ce filmjouait tres
bien, les autres etaient mediocres.
Retineti urmatoarele constructii:
- lnainte de a citi, copiii se uita mai intai la
pozele din carti.
- In loc sa. cu interes acest roman politis!,
ar trebui mai degraba sa. un roman
clasic bun.
- Cand eram mic, tata imi spunea la culcare
cu zane.
- De asemenea, imi pliicea mult cand el imi
citea "Fabulele" lui La Fontaine.
- Deznodamantul acestui roman este tragic:
eroina moare intr-un accident.
- Profesorul nostru ne-a spus eli il
pe autorul acestui celebru roman de aventuri.
- Ar trebui sa-ti schimbi stilul, este confuz.
- Multe opere ale Iiteraturii modeme sunt
plictisitoare pentru un cititor
- Daca ai citi povestiri istorice, ai cunoa!;ite mai
bine povestea vietii celei mai mari eroine
nationale franceze, Ioana d' Arc.
- Personajul principal din acest filmjuca foarte
bine, ceilalti erau mediocri.
avant de (+ verb la infinitiv)
> [avii dO]
- inainte sa, inainte de (a) ... (+ verb)
Avant de faire rna chambre, je prends
mon petit dejeuner.
- inainte de a-mi face curat in camera,
iau micul dejun.
au lieu de (+ verb la infinitiv)
> (oliO dO]
- tn loc sa, decat sa... (+ verb)
Au lieu de travailler, je prefererais me promener. - Decat sa muncesc, prefera sa rna
plimb.
lata cateva cuvinte expresii noi:
plutot
d'ahord
avec (sans) interet
Ie roman policier
Ie conte de fees
les "Fables" de La Fontaine
Ie roman d'aventures
> [plUto)
> [dabo:R]
> [avEk (sa) etERe]
> [10 Roma polisie]
> [10 ko:t dO fE]
> [lE fabl dO laloten]
> [10 Roma davatU:RJ
- mai degraba, mai curand
- mai intai, in primul rand
- eu (lara) interes
- romanul politist
- povestea, basmul (cu zane)
- "Fabulele" lui La Fontaine
- romanul de aventuri
In propozitiile anterioare au aparut cateva adjective noi:
tragi que > [tRajik]
- tragic, tragica
obscur,-e > [obskU:R]
- obscur, -a; neclar, -a; confuz, -a
ennuyant > [anUia]
- plictisitor
ennuyante > [anUia:t]
- plictisitoare
principal,-e > [pResipal]
- principal, -a

mediocre > [mEdiokR]


- mediocru, -3.
&

historique > [istoRik]


- istoric, -a

I
Am folosit, de asemenea, un verb regulat:
corriger > [koRijE]
- a corecta, a indrepta
care se conjuga ca "manger" sau "voyager".
Pentru a re1ine vocabularul nou, traduceti in limba romana urmatoarele propozilii:
Avant de commencer ce livre d'aventures,
prepare ton devoir pour demain.
II n'y a pas d'images dans ce livre
de contes de fees.
Le heros principal de ce roman policier
est un homme plein de courage, qui a
beaucoup d'aventures tres dangereuses.
Tout Ie monde connait les fameuses
"Fables" de La Fontaine.
> inainte de a incepe aceasta carte de aventuri,
tema pentru maine.
> Nu sunt poze in aceasta carte de
(cu zane).
> Personajul principal al acestui roman politist
este un barbat foarte curajos care are parte de
multe aventuri foarte periculoase.
> Toatii lumea cun0R:/te celebrele "Fabule"
ale lui La Fontaine.
II nous a dit qu'il n'aimait pas les romans
historiques et qu'illirait I'histoire de la
vie de Jeanne d'Arc sans interet.
Au lieu de regarder la tele pendant toute
la journee, tu pourrais lire un livre de ce
fameux auteur franc;ais.
Le dlnouement de ce recit ne m'a pas pIu,
il etait obscur.
Je prefererais plutot une a:uvre de la
liuerature romantique.
Ie savais que je devrais d'abord corriger
les fautes.
Si ton style etait meilleur, ton roman
aurait plus de
Les lecteurs croyaient que tous les heros
de cette oeuvre etaient mediocres.
L'histoire de eette heroi'ne etait tragi que
mais plutOt ennuyante.
Completati propozitiile in Iimba franceza:
Biiietelul nostru se uita eu interes la pozele
din eartea lui.
Cine este autorul aeestui roman de aventuri?
Ar trebui sa serii mai degraba
pentru eopii nu opere istorice.
Stilul sau este mediocru.
Mai intai iti voi povesti deznoda.rmintul
acestui roman politist.
pe dinafarii una dintre fabulele lui
La Fontaine?
Aceasta povestire istoricii nu-mi
este cunoscutii.
Mi*am corectat deja toate de sti!.
Cititorii sunt intotdeauna multumiti
de cartile pe care Ie pot cwnpiira in Iibrana
noastra.
> EI ne-a spus cli nu-i plac romanele istorice
ell. va eiti rnra interes povestea vietii
loanei d' Arc.
> In loc sa te uiti la televizor toata ziua, ai
putea sa 0 carte a acestui celebru
autor franeez.
> Deznodamantul acestei povestiri nu mi-a
placut, este confuz.
> prefera mai degraba 0 opera a literaturii
romantice.
> eil. mai intai va trebui sa corectez

> Dacii ti-ai imbunatati stilul, romanul tau
ar avea mai mult Sllcces.
> Cititorii credeau ell toate personajele acestei
opere sunt mediocre.
> Povestea acestei eroine era tragica, dar mai
degraba plictisitoare.
- Notre petit fils regarde >avec interet >Ies
images dans son livre.
- Qui est >1' auteur de ce >roman d' aventures?
- Tu devrais ecrire >plutot >des contes de fees
pour les enfants et non >des a:uvres
historiques.
- Son>style est >mediocre.
- >D' abord je te raconterai >Ie denouement
de ce >roman policier.
- Connais-tu par coeur une des >fables
de La Fontaine'?
- Ce >reeit historique est >obscur pour moi.
- J'ai >deja corrige toutes mes fautes de >style.
- Nos >Iecteurs sont toujours satisfaits des
livres qu'i1s peuvent acheter dans notre
librairie.
EI a spus ca personajul principal al acestui
roman este cam plictisitor.
in loc sa mereu romane de
dragoste mediocre, ai putea afla povestea
unei mari eroine franceze, loans d' Arc.
Ai avut multe aventuri?
- II a dit que>Ie heros principal de ce roman
etait un peu >ennuyant.
- Au lieu de lire toujours les memes
>rnediocres livres d'amour, tu pourrais
apprendre I'histoire d'une grande >heroi"ne
Jeanne d'Arc.
- As-tu eu beaucoup >d'aventures?
Iar acum eititi propozitiile urmatoare in limba franceza fi ti atenti la traducerea lor in limba romana:
Il aVBit lu ce roman il y a un an.
Apres que-tu aVBis ecrit ton devoir, tu es alIe
au concert.
Mes arnis Bvaient lu ce recit au Iycee, alors
ils Ie connaissaient bien.
Je regardais souvent les images que tu
m'avais achetees.
Ce matin rai trouve Ie roman que j 'avais
longtemps cherche.
- EI citise acest roman acum un an.
- Dupa ce ti-ai seris terna, te-ai dus la concert.
- Prietenii mei citisera aceastii povestire la
!iceu, eli. 0 bine.
- Ma uitam adesea la ilustratiile pe care tu mi
le-ai eumparat.
- Azi de dimineatA am gasit romanul pe care
l-am cautat multa vreme.
Verbele scrise cu caractere sunt la timpul "mai mult ca peifect ".
"plus-que-parfait" > [pIUskOpaRfE}.
Timpul "plus-que-parfait" (mai mult ea perfect) se formeaza eu ajutorul
verbelor auxiliare "avoir" "etre" la "irnparfait" (imperfect) la care se
adauga participiul treeut ("Ie particippe passe") al verbului de conjugat.
in cursul acestei leetii ne-am oprit doar la verbele care se conjuga cu auxiliarul "avoir".
lata exernplul de conjugare a verbului "cbercher"- "a cauta" la "plus-que-parfait":
j'avais cherche
tu avais cherche
il avait cherche
eUe, on avait checM
nous avions cherche
vous aviez cherehe
jls avaient cherche
elles avaient cherche
Atunci cand vep folosi timpul "plus-que-parfait" nu uitari regula pe care a deja, a
acordului participiului trecut cu complemenJul direct care precedii verbul. De exemplu:
Nous avons Iu les contes de fees que vous
nous av;ez achetes pour Noel.
- Noi am citit (basmele) pe care ni
le-a!i cumpiirat de Criiciun.
Verbele care se conjugii la "passe compose" cu auxiliarul "etren se supun reguli la
"plus-que-parfait" (vom vorbi despre aceastii regulii la lec!ia J4).
Folosim "plus-que-parfait" pentru a exprima 0 acriune anterioarii unei alte aCliuni lrecute.
Daell. acpunea din propozitia principaill este la un timp trecut, in propozitia
subordonata se "plus-que-parfait" (mai mult ea perfeetul) pentru
a exprima 0 actiune anterioara celei din propozitia principala.
Aeeasta este una din regulile concordantei timpurilor.
Je suis venu ala rencontre
parce que tu m' avais invitee.
Traduceti in limba romana unnatoarele propozitii:
J'ai Ie roman policier que tu m'avais
envoyt.
Hier il a lu ce recit historique dont nous
avions parle il y a une semaine.
Marie a dit Ie poeme qu'elle avait appris
par creur.
Notre professeur a corrige les fautes que
nous avons faites dans nos compositions.
Quandj'avais fini d'ecrire ce roman,j'ai
commence Ii erire un autre.
Vous nous avez dit qu'ils avaient deja
ete en France.
Quand il avait fini ses etudes, il s'est marie.
Am venit Ia intalnire
pentru ea m-ai invitat.
> Am primit romanul polipst pe care mi I-ai
trimis.
> leri el a citit acea povestire istoricll. despre
care noi am vorbit acum 0 sapHimana.
> Marie a recitat poemul pe care I-a invatat
pe dinafara.
> Profesorul nostru a corectat pe care
Ie-am Iacut in eompuneri.
> Cand am terminat de seris acest roman, am
inceput sa seriu un altul.
> Voi ne-ati spus cli ei au fost deja in Franta.
> Cand terminat studiile, el s-a insurat.
Traduceti in limba franceza propozitiile care urmeaza, folosind corect timpurile "passe compose",
"imparfait" "plus-que-parfait";
Noi am din sala cand profesorul
incheiat cursul.
Cand am avut ocazia, am plecat in Italia.
- Nous >sommes sortis de la salle quand Ie
professeur >avait fini son cours.
- Quand >nous avions eu l'occasion, >nous
sommes partis pour l'Italie.
Cand tata lua 0 decizie nu 0 schimba
niciodata.
A trebuit sa rna odihnesc pentru eli am
fost foarte obosita.
M-am dus intr--un bar de noapte unde
m-a invitat Paul.
Ea a aflat ea sotul ei a lasat-o singura
rara bani.
Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza:
El mi-a spus ea n-a fost in eoneediu
de doi ani.
Lasa-i sa mearga la vanatoare, este
marea lor pasiune.
Marele vostru erou national a avut 0
viata tragica.
Daca ai citi acest roman pana la
i-ai deznodarmlntul.
Daca ai eumpara aceastii de ocazie,
am putea merge 1a peseuit, pe malul
unui rau.
Citesc acest cotidian de douazeci de ani.
Daca putea, studia literatura franceza.
Daca tu vrei, sa ne odihnim.
Sunt numai mineiuni in aceastii povestire.
L-am eunoscut pe autorul aeestei opere istorice.
prefera sa merg mai degraba intr-un
local de noapte.
Bricolajul ar fi 0 ocupalie buna pentru el.
Cum i s-a ivit prima ocazie, e1 llisat
sotia copiii a pleeat.
Copiii din lumea intreaga eunose pe de rost
"Fabulele" lui La Fontaine.
- Quand mon peTe ::>avait pris une decision, il
il ne la :::>Changeait jamais.
- >J'ai dO prendre du repos, paree que
tres fatiguee.
- >Je suis allee dans une boite de nuit, ou Paul
>m'avait invitee.
- Elle >a appris que son mari >i' avait laissee
seule et sans argent.
>11 m'a dit que depuis deux ans il n'avait pas
6t6 en conge.
> Laisseles aller ala chasse, c'est leur grande
passion.
>Votre grand heros national a eu une vie
tragique.
>Si tu lisais ee roman jusqu' ala fin,
tu connaitrais son denouement.
>Si tu achetais cette voiture d'occasion, nous
pourrions aller ala peche, au bord d'une
riviere.
> Je suis lecteur de ce Goumal) quotidien
depuis vingt ans.
> Si je pouvais, j'etudierais la litterature

> Si tu veux, prenons du repos.
>11 D'y a que des blagues dans ce recit.
>J' ai connu I' auteur de cette reuvre historique.
> Je prMererais aller plutot dans une boite
denuit.
> Le bricolage serait une bonne occupation
pour lui.
> Quand il avait eu la premiere occasion, il a
laisse sa femme et ses enfants et il est parti.
> Les enfants du monde entier connaissent par
creur les "Fables" de La Fontaine.
Daca ti-ai revizui stilul, povestirea ta ar fi
mai buna-.
Fiul meu ii povestea fiicei lui basme
pe care eu i Ie povestisem pe cand era copil.
Ti-am Is.sat romanul de Flaubert in gradiniL
Credeam ea in aceastii carte vor fi poze.
Pentru ea eroina principalS. este 0 femeie
plietisitoare, acest roman politist este mediocru.
EI n-a vrut sil. vorbeasca despre aventura
tragiea pe care 0 avusese in tinerete.
Aceasta afacere a fost pentru noi toti neclMa.
Tinerii nu citesc decat romane de aventuri.
in loc sa te uiti la televizor, ai putea face
altceva pentru a-ti ocupa timpul liber.
inainte sil. ne bronzam, hai sa ne scaldam in
lac; vrei?
> Si tu corrigeais ton style, ton recit serait
meilleur.
> Mon fils racontait asa fiUe les memes contes
de fees que je lui avais racontes dans son
enfance.
> l' ai laisse ton roman de Flaubert dans Ie
jardin.
> Je pensais qu'il y aurait des images dans ce
livre.
> Parce que I'heroi'ne principale est une femme
ennuyante, ce roman policier est mediocre.
> II n'a pas voulu parler de l'aventure
tragique, qu'il avait eue dans sajeunesse.
> Cette affaire a ete pour nous tous obscure.
> Les jeunes ne lisent que des romans
d' aventures.
> Au lieu de regarder la tele, tu pourrais
faire autre chose pour occuper tes Ioisirs.
> Avant de nous bronzer, baignons-nous dans
Ie lac, d'accord?
Citi\i cu voce tare grupurile UImatoare de cuvinte in care se repeta Sunet:
[a]
[0]
[e]
[E]
[OJ
[e]
[U]
[k]
[z]
[j]

[s]
[i]
-Ie romlD"le
-Ia passiQll, Ie c2l}ge, l'occupatiQIl, l'occasi2Jl, se brQDzer
-quotidim, I'interet, principal
Ie Ie Ie Ie conte de corrigs;.r
Ie rwos
-Ia la la proj.e.t, quotidi.e,nne, se b.iligner, Ie I.e-cteur
-la litteratyre, plytot, I'aventyre, obscyr, I'occypation
-.QYotidien, Ie .c.onte, Ie le.c.teur, obs.c.ur, medio.kre, historiQue,
-I'occll&ion, se bronzer
-Ie bricola&e, Ie Ie proiet, I'ima&e, tra&ique, eorfi.&er
-Ie roman poli.kier, Ie .s.tyle, lai.5..S.er, Ie re.c.it
-Ie l'idee. princiPal
RECAPITULAREA LECTIEI 13
,
13.1 , in cursul acestei lec\ii a!i intalnit unnatoarele expresii:
etre en conge
aller ala chasse (Ii la peehe)
prendre du repos
avoir I'occasion (+ verb la infinitiv)
laisser (+ verb 1a infinitiv)
avant de (+ verb]a infinitiv)
au lieu de (+ verb 1a infinitiv)
sau expresii noi:
avec (sans) interet
Ie roman policier
Ie conte de fees
Ie roman d'aventures
Ie recit historique
- a fi in concediu
- a merge 1a vanatoare (la pescuit)
- a se odihni
- a avea ocazia (posibilitatea) sa...(+ verb)
a avea ocana (posibilitatea) de... (+ verb)
-a liisa sa...
- inainte sa... , de... (+ verb)
- inainte sa... , inainte de... (+ verb sau
substantiv)
- cu (rara) interes
- romanuI politist
- basmul(cu zane)
- romanul de aventuri
- povestirea istorica
13.2. Ati aflat cum se formeazii al doilea tip de propozitii. conditionale:
propozitie subordonatii propozitie principala
Si + imparfait conditionnel present
Si +j'avais Ie temps je partirais avec toi.
Daea avea timp pleca eu tine.
Al doilea tip de propozitii conditionale se in urmatoarele cazuri:
I. cand exprima posibilitatea realiziirii actiunii (vom folosi timpul "imparfait"):
a) raportarea la viitor se face cu ajutorul complementului circumstantial de timp:
Si tu venais demajn matjn,
DOUS irions a1a peche.
- Daca ai veni maine djmjneat3
am merge la pescuit.
Si nollS allions dans une boite - Daca am merge intr-un local de noapte,
de nuit, nous danserions. am dansa.
2. cand exprima imposibilitatea realizarii actiunii in prezent, vom folosi tot timpul
"imparfait", dar impreuna eu un complement care indica prezentul:
Si j' avais maintenant de I' argent,
j'acheterais une belle voiture.
- Daca avea acum bani, cumpara
o frumoasa.
in al doilea tip de propozitii conditionale vom traduce conjuctia "si" prin "daca....
13.3. Am introdus, de asemenea, timpul "plus-que-parfait". Timpul "plus-que-parfait" se fonneazii
adaugand eonjugarii la tirnpul "imparfait" a verbelor "etre" sau "avoir" participiul trecut al
verbului de conjugat.
in leqia 13 ne-am limitat la a va prezenta verbe care, la timpurile treeute, se conjuga
cu "avoir".
Atunei eand folosi1i timpul "plus-que-parfait" trebuie sa tineti eont de regula acordului
participiului trecut cu complementul direct, daea aeesta precede verbul. De exemplu:
J'ai regarde les que tu m'avais
Vom folosi timpul "plus-que-parfait" pentru a exprima 0 acliune anterioarii unei alte
aetiuni treeute.
Cand propozitia principala este la un timp trecut veti folosi in propozitia subordonata timpul
"plus-que-parfait" pentru a exprima 0 aetiune anterioarli ceIei din principala.
Aceasta regula decurge din cea a concordantei timpurilor.
lata un exemplu:
II nous a apporte les romans de Flaubert
qu'il avait Ius avant.
- EI ne-a adus romanele lui Flaubert,
pe care le-a citit inainte.
TEMA PENTRU ACASA 13
A Traduceti propoziliile urmatoare in limba rornana:
I. Etes-vous deja allts a1a chasse?
2. Acheter une voiture d'occasion? C'est une bonne idee.
3. Si tu me laissais aller a1a peche, je t'apporterais beaucoup de poissons.
4. Au lieu de lire ce roman policier, tu devrais lire un roman de Ia litterature classique.
5. Je n'aime pas son style, il est ohscur et mediocre.
6. L'auteur a ecrit I'histoire de]a vie de son heros, pleine d'aventures dangereuses.
B. Traduceti propozitiile urm;itoare in limba franceza:
1. inainte sa inveti pe dinafara fabula lui La Fontaine, corecteaza-p din tema pentru
acasa.
2. loana d' Arc este eroina principalS. a acestei povestiri istorice.
3. Fiica mea a citit deja toate basmele pe care i le-ai dat cu ocazia zilei ei de
4. Daca am avea ocazia sa ne vedem maine, am putea merge intr-un bar de noapte.
5. Cand prietenullui mi-a dat aceastli. carte, am fast foarte multumita.
6. Daca ai citi astazi acest roman, mi-ai putea spune cum se termina.
7. Am venit pentru cli. invitat.
C. Corectati din propozitiile de mai jos:
1. Depuis dix j ours DOUS sommes au conge.
2. Si tu etais ala maison ce soir, ils viendront te voir.
3. Parce qu'il m'a laisse de l'argent,j'ai achett une belle robe.
4. rai trouve chez moi les livres qu'il a perdus.
5. Le heros de ce roman sont plutot mediocre.
6. Ce lecteur lit toutes les reuvres de Flauhert et apres it a commence alire les romans d'un
autre auteur franyais.
LECTIA 14 - PARTEA tNTM

Ca pana acurn, sa incepem noua leetie eu 0 recapitulare.


A tn primul exercipu vom recapitu1a noul set de substantive introdus in lectia 14 din "Franceza
pentru incepatori".
1.l'art
5. Ie peintre
9. 1a photo
13. Ie pianiste
2. I'artiste
6. Ie tableau
10. Ie film
3. I' architecture
7. Ie monument
II. l' acteur
4. la peinture
8.1'eglise
12. l'actrice
Completap propozitiile urmatoare 'in limba franceza;
Daca fi bogat, cumpara acest
tablou celebru.
El vrea sa studieze pictura.
vrea sa vizitez acest monument al
arhiteeturii modeme.
Marie i-a aratat marnei ei fotografiiIe
pe care Ie-am facut 1a Paris.
Daca. fi 0 aetrita celebra., nu
dedit mari eroine romantice.
Acest pianist ar canta mai bine,
daca. nar fi obosit.
Arta este eea mai mare pasiune a vietii lui.
Noi am privit operele acestui pictor
eu eel mai mare interes.
Bisericuta din satul nostru este un
monument istoric.
Am tot timpul ca fiul meu va fi
un mare artist.
Actorii pe care i-am admirat in mai
muIte filme au venit in Romania.
- Sij'6tais riche,j'acheterais ce >tab1eau
fameux.
-11 vent etudier >Ia peinture.
- Je voudrais visiter ee >monument de
>1' architecture moderne.
- Marie a montrt asa mere >les photos que
nous avions prises aParis.
- Si j' etais une celebre >actrice, j e ne j ouerais
que de grandes heroines romantiques.
- Ce >pianiste jouerait mieux son concert
s'il etait pas fatigue.
- >L' art, c' est la plus grande passion de sa vie.
- Nous avons regarde les reuvres de ce
>peintre avec Ie plus grand interet.
- La petite >6glise de notre village est un
monument historique.
- Je savais toujours que man fils serait un
grand >artiste.
- >Les aeteurs que nous avions admires dans
plusieurs >films, sont venus en Roumanie.
B. inlocuiti complementele directe din propozitiile in limba franceza cu pronumele personal
corespunzator:
Je connais bien Ie jeu de ce pianiste.
Nous avons vite appris Ie
Est-ce que tu as corrige toutes les fautes?
Ne me dis pas Ie denouement de ce roman
policier.
NOlls avons lu ceUe oeuvre historique
avec interet.
Depuis longtemps je cherche une bonne
voiture d'occasion.
- Je >Ie connais bien.
- Nalls>l'avons vite appris.
- Est-ce que tu >les a toutes corrigees?
- Ne me >Iedis pas!
- Nous >l'avons lue avec interet.
- Ie >la cherche depuis longtemps.
C. Transformati propozitiile de mai jos in propozitii imperative:
Nous jouons du piano du matin au soir.
Tu laisses tes occupations quotidiennes
et tu vas ala peche.
VOUS faites des projets pour les vacances.
Nous prenons du repos Ie dimanche.
> Jouons du piano du matin au soir!
> Laisse tes occupations quotidiennes et va Ii
la peche!
> Faites des projets pour les vacances!
> Prenons du repos Ie dimanehe!
D. Completati propozitiile urmatoare in limba franceza eu fonnele eorespunzatoare ale verbului
"connaitre":
vrea sil 0 eunose pe aceasta actri13
celebra.
Ne de multa vreme.
L-am cunoscut cand era copi!.
Peste cateva zile vei Parisul.
Daca ai cunoW1te-o pe sotia mea,
ti-ar placea mutt.
EI ne-a spus ca va in curand
lumea intreaga.
- Je voudrais >connaitre cette fameuse actrice.
- NOllS >nous connaissons depuis longtemps.
- Je Ie >connaissais quand il etait enfant.
- Dans quelques j ours tu >connaitras Paris.
- Si tu >connaissais rna femme tu l'aimerais
bien.
-II nous a dit qu'il >connaitrait bientot
Ie monde entier.
lata acwn cateva substantive noi; citili-Ie clar cu voce tare:
Je romancier >[10 RomasiE]
- romancierul
Ie dramaturge >[IOdRamatURj] - dramaturgul
Ie chef-d'reuvre >[10 - capodopera
Ie sujet >(IOsUje] - subiectul
Ie spectateur >{I0 spektatO:R]
- spectatorul
la scene >[Ia sen] - scena
la repetition >[laREpEtisio] - repetitia (teatrala)
Ie role >[10 Rol] -roluJ
Ie metteur en scene
>[10 metO:R ii sen] - regizorul
Ie trac
>[10 tRak] - tracul, emotia
Ie decor >[10 dEko:R] - decorul
j'acte (m.) > [laktJ
- actul (la teatru)
Ie scenario >[10 sEnaRio] - scenariul
Aten/ie!
PIuraIuI substantivuIui compus "Ie chef-d '(Iwvre"se formeaza prin
adaugarea unui "s" La primuL cuvant - "Les cheft-d '(Euvre".
Cititi inca 0 data, in alta ordine, substantiveIe noi:
Ie trac >[10 tRak] - tracul, emotia
Ie spectateur >[IOspektatO:R] - spectatoml
Ie decor
>[10 dEko:R] - decami
Ie scenario
>[10 sEnaRio] - scenariul
Ie romancier >[10 RomiisiE] - romancierul
Ie sujet >[IOsUje]
- subiectul
la repetition >[la REpEtisio] - (teatrala)
I'acte (m.) > [Iakt] - actul (la teatru)
Ie chef-d'reuvre >[10
- capodopera
la scene
>[Iasen] - seena
Ie metteur en scene >[10 metO:Rasen] - regizorul
Ie role >[10 Rol] -ralul
Ie dramaturge >[10 dRamatURj] - dramaturgul
Cititi propozitiile in limba franceza incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:
La litt6rature fran<;aise est riche en noms de
romanciers celebres.
Les dramaturges anciens ont ecrit des pieces
de theatre dont Ie sujet reste aetuel.
Toutes les pieces de Shakespeare sont des
chefs-d' reuvre.
Les spectateurs applaudissent les acteurs
et Ie rideau tombe.
Elle reve a la scene, mais Mias, elle n' a pas de
talent.
NollS avons assiste ala repetition generale
de la demiere piece de cette saison.
Le role que cet acteur joue dans son nouveau
film exige beaucoup de courage.
Le metteur en scene nous dit qu'il voudrait
tourner un film en Roumanie. Dans ce cas-Ia
il te donnerait Ie role principal.
Tous les grands acteurs ont Ie trac avant
d'entrer en scene.
Apres Ie premier acte on a change les decors.
"On connait I'homme ases actes."
L' auteur veut confier son scenario aun bon
metteur en scene.
Les enfants ne devraient pas regarder
les scenes de violence.
- Literatura franceza. este bogata in nume de
romancieri celebri.
- Dramaturgii antici au scris piese de teatru
al caror subiect ramane actual.
- Toate piesele lui Shakespeare sunt
eapodopere.
- Spectatorii ii apJauda pe actori cortina se
lasa.
- Ea visea;a sajoace pe scena, dar vai, nu are
talent.
- Amasistat la repetitia generala a ultimei piese
din aceasta stagiune.
- Rolul pe care acest actor il joaca in noul sau
film cere mult curaj.
- Regizorul ne spune cil. ar vrea sa tumeze un
film in Romania. In acest caz ti-ar da pe
rolul principal.
- Toti marii actori au trac inainte de a urea pe
scena.
- Dupa primul act s-au sehimhat decorurile.
- omul dupa faptele sale." ,
- Autorul vrea incredinteze scenariul
unui regizor hun.
- Copiii nu ar trebui sa se uite la sceneIe de
violenta
Retineti urmatoarele constructii expresii legate de subiectul acestei lectii:
applaudir (Ies acteurs) > [aplodi:R] - a aplauda (actorii)
exiger (de) >[ egzijE (dO)] - a cere (imperios) sa;
a pretinde sa
avoir du talent
>[avua:R dU tala]
- a avea talent
toumer un film >[tuRnE a film] - a tuma un film
avoir Ie trae > [avua:R 10 tRak] - a avea trae
cootier (Ie role) >[kOfiE] - a incredinta, a da (rolut)
la scene de violence >[Ia sen dO violil:s] - scena de violenlii
Cuvantul "rideau" (-"perdea"), pe care i1 deja, are sensul de "cortina";
Ie rideau se leve
>[10 Rido sO iE:v]
- cortina se ridica
Ie rideau tombe
>[10 Rido to:b]
- cortina se lasii.
Repneti, de asemenea, expresia;
dans ce cas-la >[ di sO kala] - in acest caz

verbul regulat:
tomber >[tobE] - a cadea
Acest verb se conjugii cu auxiliaruI "etre ":
Paul est tombe d'un arbre.
Retineti constructia:
- Paul a ciizut dintr-un copac.
tomber amoureux
tomber amoureuse
>[tobE amuRO]
>[tobE amuRO:z]
- a se indragosti (masculin)
- a se indragosti (feminin)
II est tombe amoureux de Marie. - EI s-a indragostit de Marie.
Cititi eu voce tare propozipile in limba franceza in care am introdus cuvintele expresiile noi,
apoi traduceti-Ie in limba romana:
EIle a joue Ie role de Jeanne d'Arc dans
une piece historique.
Quel est Ie nom du dramaturge de la comedie
que vallS presentez ce soir?
Les acteurs sont aUes ala repetition.
Ce soir je suis tombee amoureuse.
Quand Ie rideau s'est leve, nous avons pu
admirer les decors splendides.
C' est une piece classique en cinq actes.
On dit que Ie metteur en scene confie Ie rOle
principal aune jeune actrice, peu connue.
II a tourne un film avec beaucoup de scenes
de violence.
>Ea a interpretat rolulloanei d'Arc lntr-o
piesa istorica.
>Cum se dramaturgul care a scris
comedia pe care 0 prezentati in aceasta seara?
>Actorii s-au dus la
> in aceastii sean! m-am indragostit.
>Cfmd cortina s-a Tidicat, am putut
admira decorurile splendide.
>E 0 piesa c1asica in cinci acte .
> Se spune ca regizorul incredinteaza rolul
principal unei tinere actrite, putin cunoscuta.
>1 a turnat un film cu multe scene de violenta.
Celui qui n'a pas Ie pourrait se presenter
sur 1a scene.
Sur que1 sujet on a ecrit Ie sc6nario?
J'aime bien Ie decor de ce cafe.
Mais non, cette piect?n'est pas un chef-d'reuvre,
elle est plutot mediocre.
Naus avons applaudi I'acteur qui avaitjou6
avec talent Ie role principal dans ce
Qui est tombe de la scene?-
Les metteurs en scene parlent au sujet du
nouveau scenario.
Ce travail exige trop de force.
C' est un acteur dont les films sont fameux.
Completati propozitiile in limba franceza:
Tinerilor Ie place sa vadi la cinema
scenele de violenta-.
Joei in actul al doilea al acestei comedii'?
Daca am avea bani, am schirnba felul in care
este decorat apartamentul nostru.
Marie invata sa schieze, dar carle inca des.
Spectacolul fusese mediocru, ca
spectatorii nu aplaudau.
Se va indragosti ea de mine?
Fiecare piesa a acestui dramaturg este 0
capodopera.
Mi-ar placea sa asist la repetitia generaHi
a spectacolului vostru.
in acest caz, fapta lui nu ar fi rea.
Cine ar vrea sa-mi incredinteze un rol?
Subiectul acestui film it constituie povestea
de dragoste dintre un romancier solia lui,
o actritA celebra.
Cand sunt pe scens. nu mai am trac.
> Cel care nu are trac ar putea sa se urce pe
scena.
> Dupa ce subiect a fost scris scenariul?
> imi place mult decoml acestei cafenele.
> Nu, aceasta piesa nu este 0 capodopera, este
mai degraba mediocra.
>Noi I-am aplaudat pe actorul care a interpretat
cu talent mlul principal in acest spectacol.
> Cine a cazut de pe scena?
> Regizorii vorbesc despre noul scenariu.
>Aceasta mund! cere prea multi\.
> Este un actor ale carui filme sunt celebre.
- Les jeunes aiment regarder au cinema
>Ies scenes de violence.
- Est-ce que tu joues dans Ie deuxieme >acte
de cette comedie?
- Si nous avions de l'argent, nous changerions
>Ie decor de notre appartement.
- Marie apprend afaire du ski, mais elle >tombe
encore souvent.
- Le spectacle avait et6 mediocre, alors
>Ies spectateurs >n'applaudissaient pas.
- >Tombera+elle amoureuse de moi?
- Chaque piece de ce dramaturge est
>un chef-d' ceuvre.
- J'aimerais assister a>Ia repetition g6n6raIe
de votre spectacle.
- >Dans ce son >acte ne serait pas.
mauvais.
- Qui voudrait me >confier >un role?
- >Le sujet de ce film c'est l'histoire de
l'amour d'un >romancier et de sa femme,
une actrice c61ebre.
- Quand je me trouve sur 18 scene, je n'ai plus
>Ie trac.
Nu poti sa-i pretinzi acestui actor mediocru
sa aiba talent.
Regizorul francez turnase un film de aventuri
la care noi ne-am uitat cu mult interes.
Lasati repede cortina!
- On ne peut pas >exiger du >talent de eet
acteur mediocre.
- >Le metteur en scene franc;ais >avait toume
un film d'aventures que nous avons regarde
avec un grand interet.
- Faites vite >tomber Ie rideau!
Verbele din propozitiile care urrneazil. sunt serise eu caractere Cititi propozitiile in limba
franeeza fiti atenti la traducerea in limba romana:
Quand Ie rideau etait tombe, les spectateurs
sont sortis du theatre.
Parce que Marie etait venue chez moi, je n'ai
pas pu la laisser seule et j'ai da rester ala maison.
Ils etaient maries depuis dix ans quand ils
ont achete eette belle maison a la campagne.
- Cllnd cortina s-a lasat, spectatorii au
de la teatru (au piiriisit teatrul).
- Pentru ca Marie a venit la mine, n-am putut
sa 0 las singura a trebuit sa raman aeasa.
- Erau disatoriti de zece ani cllnd au cumparat
aceasta casa frumoasa la tara..
In propoziliile anterioare am folosit cateva verhe care se conjuga ell. auxiliarul "etre" la "plus.
que-parfait". cum in asemenea situatii participiul trecut se acordti in gen numtir ell.
suhieetul.
Completati propozitiile urmatoare in limba francezii:
Cand ei plecasera deja la gara, prietenii lor
au venit sa-i caute pentru a-i conduce.
Pentru cii m-am trezit foarte devreme, am avut
mult timp la dispozitie ea sa-mi fae toaleta.
Nu i-am vazut pe membrii familiei Duval,
pentru ea nu s-au intoTS inca din vacanta.
- Quand ils >etaient deja partis ala gare, leurs
amis sont venus les chereher pour les
accompagner.
- Parce que j e >m' etais levee tres tot, j' ai eu
beaueoup de temps pour faire rna toilette.
- Ie n'ai pas vu les Duval, paree qu'ils
>n' etaient pas encore rentres de vacances.
Cititi propozitiile in limba franceza; retineti verbele scrise traducerea in limba romana-:
Tu devrais travailler aujourd'hui.
Tu aurais dil travailler hier aussi.
A ta place j 'apprendrais Ie fran/Yais.
A ta place j'aurais appris Ie fran9ais dans
mon enfance.
Dans ce cas-la, aujourd'hui j 'irais ala chasse.
- AI trebui sa luerezi astazi.
- Ar fi trebuit sa lucrezi ieri.
- in locu1 tau invata franceza.
-In loeul tau fi invatat franceza in copiliirie.
- in cazul acesta, astlizi merge la vanatoare.
Dans ce cas-la, hier je serais aile ala chasse.
Vous feriez mieux d' aller a Ia campagne avec
moi maintenant. Nous nous baignerions.
Vous auriez mieux fait d'aller 11 la campagne
avec moi. Nous nous'serions baignes.
- in carol acesta, fi mers ieri la vanAtoare.
- Ati face mai bine sa mergeti la tara eu mine
aeum. Ne-am scaIda.
- Ati fi Iacut mai bine sa mergeti eu mine la
tara. Ne-am fi sealdat.
in exercitiul de mai sus, pe liinga propozitiile la conditional prezent, ati intalnit propozitii la
conditional trecut - "conditionnel passe" >[k5disionel pasE].
Condii:ionalul trecut ("conditionnel passe") se la fel ea
condi?onalul prezent ("conditionnel present"), pentru a exprima 0 dorinta,
o presupunere in formulele de politete. raportate, bineinteles, la treeut.
Conditionalul treeut se formeaza de la conditionalul prezent al verbelor
auxiliare "avoir" sau "etre" la care se adauga participiul treeut al verbului
de conjugat, de exemplu:
Aten,ie.'
Je serais partie.
Tu aurais dii sortir plus tot.
Nous aurions travaille.
- fi pleeat.
- Tu ar fi trebuit sa
mai devreme.
- Noi am fi lucrat.
in propozi!ia condi,ionaIii (introdusii prin "si ") yom traduce condifionalul trecut romanesc prin
mai mult ca perfectul frantuzesc. cum in propozilia condilionalii in care apare conditional
prezent rom{mesc fl traducem prin imperfectul franfUZesc.
lata un exemplu de conjugare la "conditionnel passe" pentru verbele "parler" "aller":
Parler
Alkr
j'aurais parle je serais alle(e)
tu aurais parle tu serais alle{e)
il aurait parle it serait alle
elle aurait parle elle serait allee
on aurait parle on serait aile
nous aurions parle nollS serions allt(e)s
vous auriez parle vous seriez a1l6(e)s
ils auraient parle ils seraient aHes
elles auraient parle elles seraient alltes
Traduceti propoziti
Vous auriez pu me dire I'heure qU'i! etait.
VOUS auriez dil mieux jouer dans Ie spectacle
d'hier.
A ta place j' aurais confie Ie role dans ton
demier film aune meilleure actrice.
Le metteur en scene aurait pu choisir un autre
celui qu'il a choisi a ete mediocre.
Dans ce cas-la, it serait parti sans dire "au revoir".
> Ati fi putut sa-mi spuneti cat este ceasul.
> Ar fi trebuit sa j ucati mai bine in spectacolul
deieri.
> in locul tau fi incredintat rolul din ultimul
tau film unei actrite mai bune.
> Regizorul ar fi putut alege un alt scenariu;
eel pe care I-a ales a fost mediocru.
> in acest caz, el ar fi plecat lara ia
"Ia revedere".
Completali propozitiile urmatoare eu verbe la modul conditional trecut:
leri ar fi trebuit sa rna due mai devreme
la birou.
fi oprit, dar n-am vazut-o.
Ar fi trebuit sa 0 de acest accident.
In locul vostru am fi pleeat din aceasta
tara inca de anul trecut.
In acest caz, el ar fi vandut
Traduceti propozitiile urmlitoare in limba francezA:
Pentru ca regizorul a plecat, repetitia
n-a avut loco
Acest mare romancier ar mai fi scris inea
multe capodopere.
Noi am apIaudat indelung piesa unui
dramaturg francez, piesa pe eare a scris-o
in cursuI lui in Italia.
Ai avea trac inainte sa apari pe scenli.?
El avusese talent dar a inceput sa
bea nu i se mai incredinta nici un ro!.
Despre tine am vorbit.
lasa sa joace acest rol, dar el necesita
un talent din comun.
- Hier >j' aurais dli aller plus t6t au bureau.
- Je >me serais arrete mais je ne I' ai pas vue.
- Tu >aurais dli la proteger contre cet accident.
-A votre place nous >serions deja partis de ce
pays l'annee
- Dans ce cas-la, il >aurait vendu la voiture.
> Parce que Ie metteur en scene etait parti, 1a
n'a pas eu lieu.
> Ce grand romancier aurait ecrit encore
beaucoup de chefs-d'reuvre.
> Nous avons longuement applaudi la piece
d'un dramaturge qu'il avait ecrite
pendant son sejour en Italie.
> Aurais-tu Ie trac avant d'entrer en scene?
> 11 avait eu du talent mais i1 a commence
aboire et on ne lui confiait plus aueun role.
> C'est aton sujet qu'on a parle.
> Je Ie laisserais jouer ce r61e, mais il exige
un talent extraordinaire.
Cind cortina s-a ridicat, spectatorii au
admirat decorurile splendide.
Eu nu apar dec!t cinci minute in ultimul act.
In scenariul tiu sunt prea multe scene de
violenti.
AI fi racut un film fromos, dar nu avea bani.
Cind cortina s-a lasat toti au fost incantap.
In acest caz ar fi trebuit sa mergeti la politie.
> Quand Ie rideau s'etait leve, les spectateurs
admiraient les decors splendides.
> Je ne joue que cinq minutes dans Ie dernier
acte.
> Dans ton scenario il y a trop de scenes de
violence.
> II aurait tourne un beau film, mais it n'avait
pas d'argent.
> Quand Ie rideau etait toIOM, tous etaient
enchantes.
> Dans ce cas-la il aurait fallu aller ala police.
LECTIA 14 - PARTEA A nOVA
,
Cititi cu voce tare textele urmatoare ~ i traduceti-Ie in limba romana:
./ /'......... /'
Ie m'interesse beaucoup au cinema et au theatre. 1 I Man grand rive, 1 c'est de jouer dans des
/' /'.......... /' ..........
films 1et aussi dans des pieces de theatre. I 1Ie voudrais etre une actrice celebre. I I Quand
.,"'. I ./' I' b' /' d .......... I' d./ I ~
J dais P us Jenne, Je tom al s souvent amoureuse es acteurs et Je regar a1S souvent es memes
fl
.......... l I I J /' ., . d tal......... I 1M' 1/'1' I ~ ....;" ~ I I
ms. e pense que J aJ U ent. alS es autres n ant pas a meme opinIOn a ce SUJet...
/' ./ /' /' ..........
J'attends un role I et pour Ie moment I je vais souvent au theatre I pour les repetitions. II
/' .......... /' /'
Ie connais beaucoup de roles par creur. I I Ie pense I que je n' aurais jamai s Ie trac I avant
/' .......... ././ .........
d'entrer en scene. I I J'aime bien Ie moment au Ie rideau se leve I etje peux admirer les decors. 1 I
/' /' ./......... /'
Ie suis un peu tTisle quand Ie spectacle flnit I et que Ie rideau tambe. I I Mais I avec d'autres
/' I" I/'d' I .......... II J ./ I ,. . /'. I . ./.
spectateurs J app au IS es acteuTS. e pense, qu un Jour mOl aUSSl, Je me presenteral sur
.......... /' /'.......... ./
la scene, I que tout Ie mande m' admirera I et tous m' applaudiront. I I L' amour du cinema et du
/' ./././ ..........
theatre 1restera toujours pour moi, I rna seule passion. I I
"Dis-moi ce que tu lis... "
/'.......... /'./
-Salut, Pierre. I I Ou vas-tn? I I
/'.......... /' .........
-Ie vais ala Iibrairie. I I Ie n'ai plus rien alire. I I
./ /' /' /' /'
-Et alors, I qu'est-<:e que tu vas acheter? I I Un roman poHcier? 1 I
.......... /'......... /' ..........
-Non. I C;a ne rn'interesse pas. I I Je trouve les romans policiers mediocres. II Je choisirais
././ ..........
quelque chose de la litterature classique: I Stendhal, I Balzac, 1Flaubert. I 1J' adore aussi les
/' ./......... /'.......... ..........
reci ts historlques I et bien sur les poemes. I I Meme quand j' etais petit, I j' aimais la lecture. I I
/' /' .......... ./ '/' /'
TOllS les soirs I rna mere me lisait des contes de fees. I I Et toi, [ tu aimes lire aussi? I I
......... /' /'......... ./
-Pas trOp. I I Pour moi, lies Iivres serieux sont ennuyants. I I Ie prefererais quelque chose de
.......... ./ /'.......... ./
plus leger: I un roman policier 1au un roman d'aventures. II Mais j'aime bien faire encore
.......... /'
autre chose, I tu sais... 1 I
./ ./ ./
-Alors, I queUe est ta grande passion? I I
...........
-Le bricolage! I I
In acest ultim exercitiu yom recapitula toate problemele de gramatica vocabularul acestui caiet.
Traduceti in limba franceza propozitiile de mai jos:
Daca putea alege, alege vanatoarea.
Am avut ocazia sa-1 aplaudam pe cel mai bun
actor.
Hra (nici 0) gluma. E ideea ta?
Ce planuri ai pentru sambata? duce
lapescuit.
Nu-mi place stilul tau. Corecteaza toate

Deznodamantul acestui film a fost tragic;
personajul principal se indragostise.
Acest subiect nu rna interesase niciodata. in
copilarie; preferam ca.rtile.
Imi cereti de multi
in al doilea act a fost 0 scena violenta.
Opera ta contine valori istorice.
Multi copii, in loc sa citeasca basme,
stau ore intregi in fatA televizorului.
Lasa-I sa termine acest roman!
merge in barnl de noapte, dar am prea
multe ocupatii in timpul zilei.
Acest regizor a facut un film bun?
Nici unul dintre romanele lui nu este 0
capodopera, toate sunt mediocre.
Cine nu are trac inaintea acestei repetitii?
IncredintAti-mi un rol, domnule, am talent!
Din fericire cortina se Hisase, iar spectatorii
au putut parasi teatrul.
Iu iti casa in stH modern,
cli el era multumit.
> Si jc pouvais choisiL jc choislnlis la chasse.
> Nalls avons etl ]'occasion d'applaudir
Ie meillcur adeur.
> Sans blague. ("est [on idee')
> Quds projets pour samedi? j'iTillS it
Ia pcchc.
> ron style nc 11lt' plait pas. Corrige toutes les
rautes
l
> Ll: Jcnouc:mcnt de c.: film a etc tragiquc;
It: pnm:JpJI elilit tomb6 amoureux.
> Ce sujer ne m' a\'ait jamais interesse dans
man en ranee: je preferais Ies livres.
> VOllS cXlgez tant de choses de mal!
> Dans Ie deuxH":mc: acte on a montrc une
,ce:llC: Je violence,
> Ton lrUHC a des valcurs hlstoriques.
> Heaucoup d'enfants, au lieude lire les contes
de fees, sont ass!s pendant des heures
devant la telt.
I
> Laisse-Ie finir cc roman'
>J'il'ais dans la bUlte cle nuit, maisj'ai trap
d' (Jccupat ions qllOtldi ennes.
> Est-ce que ce metteur en scene a tourne
un bon mm',J
> .-\ueUll de ses romans n 'est un ehef-d'a:uvre,
tOll'.; sont mcJiocrcs.
> Qui 11'21 pH'" k traL: avant ceUe repetition'.'
> Confiez-moi un role, monsieur, j'ai du
talent!
> Heureusement Ie rideau etait tombe et les
spcctateurs ont pli sortir du theatre.
> Tu avais choisi Ie decor modeme de la
malson, alars il etall satisfait.
Nu-ti bine rolul, ar trebui sa mai vii
la inca 0 repetitie.
in acest caz ar fi trebuit sa-i dai scenariul tau
sa-I citeasca.
Eroina principala jucase rara convingere,
ca nimeni na aplaudato.
Cititorul tanar cu placere
romane de aventuri.
Cand yeti intra in concediu?
Prietenii soar fi scaldat in rau, dar apa
era prea rece.
Ar trebui sa te
Ar fi trebuit sa te mai devrerne.
Cfuld eram tanar, fi cumparat a
de ocazie.
> Tu ne connais pas bien ton role, tu devrais
venir encore pour une repetition.
> Dans ce cas-la, tu aurais dii. lui donner ton
scenario alire.
> L'herolne principale avaitjoue sans passion,
alors personne ne I'a applaudie.
> Le jeune lecteur lit volontiers des romans
d'aventures.
> Quand serez-vous en conge?
> Nos amis se seraient baignes dans la riviere,
mais l'eau etait trop froide.
> Tu devrais prendre du repos.
> Tu aurais dii. prendre du repos plus tot.
> Quandj'taisjeune,j'aurais achete une
voiture d' occasion.
Cititi ell atentie urmatoarele seturi de cllvinte in care se repetii sunet:
[a]
[0]
[0]
[k]
[s]
[j]
[U]
[u]
[0)
-Ie romj!!lcier, Ie metteur scene, Ie talknt, la viol.e.nce
-c.ll!1fier, Ie repetitiQ!L t.QIDber
-Ie Ie metts;yr en scene, Ie
-Ie de.c.or, Ie Ie tra,g" l'a.Q.te, Ie fas
-Ie Ie liujet, 1a repetition, Ie s.cenario
-Ie drarnaturge, Ie suiet, exi.er
-Ie dramatllrge, le syjet
-ammlreux, tQyrner
-Ie Ie rQ,Ie, Ie scenari2
RECAPITULAREA LECTIEI 14
,
14.1. tn aceasta lectie ati intAlnit urmAtoarele expresii:
applaudir (Ies acteurs)
exiger (de)
avoir du talent
tourner un film
avoir Ie trac
confier (Ie role)
la scene de violence
tomber arnoureux (amoureuse)
dans ce cas-1A
-a aplauda (actorii)
-a cere (imperios) sa, a pretinde sa...
-a avea talent
-a turna (a face) un film
-a avea trac
-8 da (a Incredinta) rolul
-seena de vio1entii
-a se indragosti
-in acest caz
14.2. in leclia 14 am introdus timpul al verbelor care se conjugii cu auxiliarul
"etre" (in lectia 13 intAlnili verbe care se conjuga la acest timp cu auxiliarul "avoir').
Vii reamintim cii timpul "plus-que-parfait" exprima 0 aetiune trecuti care a avut loc inaintea
unei alte aetiuni trecute exprimatii la "passe compose" sau la "imparfait".
lata, de exemplu, cum se conjuga verbul "tomber" la timpul "plus-que-parfait";
j'etais tombe(e)
tu 6tais tomb6(e)
il 6tait tomM
eUe e18it tombee
on etait tombe
nous etions tombe(e)s
vous etiez tomb6(e)(s)
ils etaient tomMs
eUes 6taient tombees
14.3. Am introdus, de asemenea, eonditionalul trecut ("conditionnel passe"). Vom folosi
conditionalul treeut, ea eonditionalul prezent, pentru a exprima 0 dorinta. 0 presupunere
in formulele de politete, eu referire 1a trecut:
L'annee passee tu aurais du travailler
mieux.
Hier ils m'auraient dit la verite.
-Anul trecut ar fi trebuit sa lucrezi
mai bioe.
-Ei mi-ar fi spus adeviirul ieri.
Conditionalul trecut ("Ie conditionnel passe") se formeaza adiugind verbelor auxi1iare "avoir"
sau "etten 1a conditional prezent participiul trecut al verbului de conjugal.
lata conditionalul trecut al catorva verbe care se conjuga cu auxiliarul "avoir":
j'aurais achete - a ~ fi cumparat
tu aurais pris du vin -ai fi bliut vin
il aurait travaille -el ar fi lucrat
elle aurait fini -ea ar fi tenninat
nous aurions appris
vous auriez trouve
ils aUTaient chante
elles auraient j oue
-am fi invatat
-ati fi gasit
--ei aT fi cantat
-ele ar fi jucat, ele ar fi interpTetat
lata conditionalul trecut al catorva veTbe care se conjuga eu auxiliarul "etre":
je gerais parti(e) - ~ fi pIecat
tu serais arriv6(e) -ai fi sosit (venit)
il serait descendu -el ar fi cobonit
elle serait tombee
nous nous serions habille(e)s
vous seTiez entre(e)s
ils seraient alles
eUes seraient restees
--ea ar fi cazut
-ne-am fi imbriicat
-voi ati fi intrat
-ei ar fi mers
-ele ar fi ramas
TEMA PENTRU ACASA 14
A. Traduceti in limba romana propozitiile urmatoare:
1. Nous aurions applaudi cet acteur, mais il etait mediocre.
2. Je suis venue en retard pour Ia repetition, parce que je m' etais reveillee trop tard.
3. J'aurais joue volontiers dans ce film, mais Ie metteur en scene avait choisi une autre actrice.
4. Le rideau tombe et Les spectateurs se levent pour sortir.
5. C'est une piece en cinq actes.
B. Traduceti in lirnba francezii. propoziliile urmatoare:
L. Nimeni nu i-ar fi incredintat acest rol acurn cinci ani.
2. Nu fi putut sa rna uit La scenele de vioLenta, nici macar la restul filmului.
3. Un celebru dramaturg a scris acest scenariu.
4. hi place decorul din actul trei al acestei piese?
5. Cereti prea mult de la copilul dumneavoastra.
6. M-am indragostit de actrita care 0 interpreta pe eroina principala in ultima piesa.
7. Ce-ai fi Iacut in acest caz in locul meu?
C. Corectati din propozitiile de mm jos:
1. Elle a tombe amoureuse d'un romancier.
2. Je n'aurais pas si tot.
3. Quand j'avais fait mon devoir de franyais, je sors de la maison.
4. Je connais beaucoup de chefs-d'ceuvres de la litt6rature.
5. Est-ce que tu as Ie talent?
VOCABULARUL LECTIILOR 13 14
d'abord > [dabo:R]
- mai intai, in primul rand
I'acte(m.) > [lakt]
- actul (la teatru)
aller Ala chasse >
[alE a la
- a merge la vanatoare
aller ala p&he >
[alE a la - a merge la pescuit
amoureux (de...) > [amuRO (dO)] - indrigostit (de... )
amoureuse (de... ) > [amuRO:z (dO)] - indragostita (de... )
applaudir > [aplodi:R]
- a aplauda
au lieu de (+ verb la infinitiv) > {ohOdO]
- in loc sa, decat sa... (+ verb)
I' auteur (m.) > [lotO:R] - autorul
avant de (+ verb la infinitiv) >
[avidO]
- inainte sa, inainte de (a)(+ verb)
avec (sans) interet > [avEk (sa)etERE] - cu (tara) interes
I'aventure > [lavatUR]
- aventura
avoir du talent > [avua:R dU tala]
- a avea talent
avoir l'occasion de > [avu:aR lokazii) dO]
- a avea ocazia (posibilitatea) sa...
avoir Ie trae > [avua:R 10 tRak] - a avea trae
se baigner > [sObeniE] - a se selilda, a se imbaia,
a face baie
la blague > [Ia blag]
- gluma
la boite de nuit > [Ia bUat dO nUi] - barnl, localul de noapte
Ie bricolage > [10 bRikola:j] - bricolajul, practiearea mai
multor meserii
se bronzer > [sObRozE] - a se bronza
Ie cas >
[IOka] - cazul, situatia
la chasse >
[la
- vanatoarea
Ie ehef-d'reuvre >

- eapodopera
les chefs-d'ceuvre >

- capodoperele
eonfier (Ie role)
> [kOfiE]
- a incredinta, a da (rolul)
Ie conge
> [10 kojE]
- concediul, vacanta
Ie conte de fees > {IO k5t dO fE] - povestea, basmul (eu zane)
corriger > [koRijE] - a carecta, a indrepta
dans ce cas-Ill. > [da sO kala]
- in aeest caz
Ie decor >[IOdEkoR] - decorul
Ie denouement >[10 dEnuma] - deznodamantul
Ie dramaturge >[10 dRamatURj] - dramaturgul
ennuyant > [anUiii] - plictisitor
ennuyante > [iinUiiii:t]
- plictisitoare
~ t r e en conge > [etR akojE] - a fi in concediu
exiger (de) >[egzijE(dO)] - a cere (imperios) sa.;
a pretinde sa...
la fable (de La Fontaine) >[Ia fabl dO lafOten]
- fabula (lui La Fontaine)
la fee >[lafE]
-zana
Ie heros >[IOERo]
- eroul, personajul
I'heroiile (f.) >[lERoin] - eroina
historique >[istoRik] - istoric, -a
l'icMe (f.) >[lidE] - ideea
l'image (f.) >[limaj] - imaginea, figura, poza
1'intiret (m.) >[letERe]
- interesul
laisser >[JesE]
- a Iiisa, a pennite, a ingadui
laisser (+ verb la infinitiv) >[lesE] - a Ia.sasa....
Ie lecteur >[10 IEktO:R] - cititorul
la Iittirature >[Ia litERatUR] - Iiteratura
mediocre >[mediokR] - mediocru, -a.
Ie metteur en scene >[ 10 mEtO:R i'i sen] - regizorul
obscur,-e >[obskU:R]
- obscur, -ii.; nec1ar, -ii; confuz, -8.
I' occasion (f.) >[Iokazio] - ocazia
I'occupation (f.) >[lokUpasio] - ocupatia, indeletnicirea;
meseria, profesia
I'reuvre (f.) >[lOvR] - opera
la passion >[la pasio]
- pasiunea, dragostea, afecpunea;
suferinta, patima (religios)
la p ~ c h e >[Ia p e ~ ] - pescuitu1; piersica
pluWt
>[pIUto]
- mai degraba
prendre du repos >[pra:dR dU ROpo] -8 se odihni
principal.-e >[pResipal]
- principal, -A-
le projet >[IOpRoje] - proiectul
quotidien >[kotidie] - zilnic, de fiecare zi, cotidian
quotidienne > [kotidien] - zilnica, de fiecare zi
raconter >[rakotE] - a povesti, a spune
Ie recit >[IOREsi] - povestirea, povestea,
expunerea amanuntita
la repetition > [Ia REpEtisio]
- repetitia (teatrala)
Ie repos >[IOROpo]
- odihna
Ie rideau > [10 Rido] - perdeaua, cortina
la riviere > [la Rivie:R]
-raul
Ie roman policier > [10 Roma polislE] - romanul politist
Ie roman d'aventures > [10 Roma davatUR]
- romanul de aventuri
Ie romancier > [10 RomasiE]
- romancierul
le scenario >[10 sEnaRio]
- scenariul
1a scene >[Ia sen] - scena
Ie spectateur >[IOspektatO:R] - spectatorul
Ie style >[10 still
- stilul
Ie sujet >[IOsUje] - subiectul
Ie talent >[10 tala] - talentul
tomber >[tobE] - a cadea
tomber amoureux >[tobEamuRO]
- a se indragosti (masculin)
tomber amoureuse >[tobE amuRO:z] - a se indragosti (feminin)
toumer (Ie film) >[tuRnE 10 film]
- a tuma, a face (filmul)
Ie trac >[10 tRak] - tracul, emotia
tragique
>[tRajik]
- tragic, tragica
1a violence >[Ia violi:s]
-violenta
la voiture d'occasion > [Ia vUatU: R dokazio] - m a ~ i n a de ocazie
LECTIA 15
PARTEA INTA.I
Pentru inceput va propunem urmatoarele exercitii recapitulative:
A Introduceti in propozitiile de mai jos unnatoarele substantive:
1. I'anniversairc 2. Ie cadeau 3. la reception
5. la fete 6. Ie gouter 7. Ie grand-perc
9. Ie cousin 10. la cousine 11. Ie concours
13. la piscine 14. I'appareil (de photos) 15. les Vacances
17. juin 18.mai
4. la leur
8. la grand-mere
12. Ie chant
16. janvier
Pe intai mai este ziua mea de
in iunie rna dueearn deseori
la piscina.
Cu oeazia zilei sale onornastice trebuie
sa organizam 0 marc reeeptie.
Toate lorile sunt ofilite
din cauza frigului.
Bunica mi-a dat un cadou frurnos.
Tn vaeanlli voi face multe fotografii
eu noul meu aparat de fotogrdfiat.
Am vrea sa-i invitam pe verii pe
noastre la gustarea de dupa-amiaza.
Pentru ca bunicul adora muziea, el merge
deseori la opera.
Cine s-a prezentat la concurs in luna
ianuarie?
Le premier >mai, est Ie jour de mon

- En >Juill j'allais souvent
a>Ia )lISClllC.
A I'occasion de sa >fetc il faut organiser
une grande >r0ccptit)1l.
- Toutes les sont fanees
acause du froid.
- >\1:1 m'a donne
un beau >cadc<lu.
- Pendant >ks V;ll';\IlCCS je prendrai
beaucoup de photos avec mon nouvel
><Ipp'lrcil (de pho!t)s).
Nous voudrions inviter nos ins et nos
au >gPlltCr.
- Parce que notre >grand-pcn: adore
>k eh,lIlt, il va souvent aI'opera.
- Qui s'est presente au au mois
de >jafl\'icr?
S, Comp1etati propozitiile unnatoare in limba franceza eu un verb de grupa I la timpul persoana
corespunzatoare:
ineepem concursul rara Pierre.
Daca avea bani, da
un cadou frumos.
Sa inccpem sa ne pregatim pentru
ultimul examen!
Noi am acest mcci!
Cine ar vrea sa cante la receptie?
Elo sa aduca 0 sticla de
- Nous Ie concours
sans Pierre.
- Si j 'avais de I' argent, je te >dollllcrais
un beau cadeau.
- anous >pr0parcr
au demier examen!
- >NtlllS a\'Ol1S gagn0 ce match!
- Qui voudrait >l"hantcr ala reception?
- II >nl appOl-tcr une bouteille
de champagne.
De ce 0 invili la aceasta serbare?
Nu am invitat-o.
organiza concursul de canto?
Ele vor pregati gustarea (de dupa.amiaza)
pentru toata lumea?
- Pourquoi tu I'>invltcs acette rete?
- Je >nc I'ai pas invitee.
- >Organiscriez-volls Ie concours de chant?
- Est-ce qu'elles >prcparcront Ie got1ter
pour tout Ie monde?
c. to acest exercitiu ne vom reaminti pronumele personate care inlocuiesc complementul indirect
(precedat de prepozi!ia "a"). Transfonnati propozitiite in limba franceza, inlocuind
complementul indirect eu forma pronominala corespunzatoare:
Comme cadeau nOllS donnons aPaul
un appareil de photos.
Marie telephone souvent ason grand-pere
et asa grand-mere.
Tu ecris au professeur de
Vous parlez avos enfants.
Its montrent des photos aux cleves.
> Commc cadcltu nUllS lui donnons
un appareil de photos.
> Marie leur telephone souvent.
> Tu lui eeris.
> Vous leur parlez.
> I1s leur montrcnt des photos,
D. Traduceti in limba franceza propozitiile unnatoare:
Ii seriu des seri sori.
Sa incepem sa organizam aceasta reeeptie!
Ii fae cadou un inel de argint.
Noi Ie darn mutte cadouri flon eu oeazia
zilelor lor onomastice.
- Ie lui ecris suuvcnt des 1cttrcs,
- Commenc;ons;\ organiseI' cettc reception!
- Ie lui donne comme codellU une haguc
CD argel1t.
- \cur dOl1nons beaucoup de cadcaux
ct de tleurs ;', 1'0cl.:asiol1 de kurs fetes.
Cititi Inca 0 data cuvinte intr-o alta ordine:
Cititi cu voce tare setul de substantive noi atenti la traducerea lor in
limba romana:
Ie pavilion > flO paviiii] - pavilionul,
Ie stand >
Il0stiid]
- standul; tribuna (la curse)
I' organisateur (m.) > rloRganizatO:R]
- organizatorul
Ie public >
[IOpUblikl
- publicul
Ie speciatiste >
r10 Ibt]
- specialistul
Ie discours > [10 diskuR]
- discursul, cuvantarea
Ie catalogue > [10 katalog]
- catalogul
la publicite > [Ia pUhlisitEl
- publicitatea, rec1ama
l'exposant (m.) >
[kkspoza]
- expozantul; exponentul
- targul, billciul,
iannarocul
- congresul
- reuniunea, intrunirea,
adunarea
> 110 higRe]
> ria REUniii]
> rta fU a:R]
la reunion
Ie congres
Ie stand >
[10 stad]
- standul; tribuna (la curse)
Ie catalogue >
110 kalalog]
- catalogul
la foire > [Ia fUa.R] - targul, balciul,
iannarocul
l'organisatcur(m.) >
rlorganintO:R]
- organizatorul
l'exposant (m.) > [ lekspoza]
- expozantul; exponentul
Ie pavilion >
[10 paviio]
- pavilionul,
Ie congres >
[10 kogRe]
- congresul
Ie public >
[10 pUblik]
- pUblicul
la reunion > ria Rcllnj(l]
- reuniunea, intrunirea,
adunarea
Ie discours >
[IOdiskuRj
- discursul, cuvantarea
Ie > 110 spEsialist]
- specialistul
la publicite >
[la pUblisitE]
- publicitatea, reclama
1a foire
Citi!i urmatoarele in limba franceza in care am folosit substantive\e noi retineti traducerea
lor in limba romana:
Chaque annec on organise la Foire
Internationale de Bucarest.
Je voudrais bien, mais je De peux pas participcr
ace congres de medecins en Afrique.
A 10 heurcs precises il y aura Ia reunion de tout
Ie personnel avec Ie dircctcur.
Quels stands vous interessent, Monsieur?
Je devrais me rendre dans Ie pavilion OU il Ya
une exposition des ceuvres d'art.
Les organisateurs de cc congres ont tout un
hotel aleur disposition.
Lc public n'a pas tOuve cette exposition
interessante; il y avait peu de choses a voir.
Dans quel domaine est-il specialiste?
Qui va prononcer Ie discours pendant la
ceremonie d'ouvcrturc?
On donne des catalogues pour informer Ie public.
La publicitc joue un role tres important pendant
Ies foires, alors si on veut vcndrc ses produits,
il faut faire de la publicite.
Je voudrais connaitre les noms de tous
les exposants.
- In fiecare an se organizeaza Targul
International
- vrea mult, dar nu pot parlicipa la acest
congres al medieilor (care are loc) in Africa.
- La 10 fix va avea loc intrunirea !ntregului
personal eu directorul.
- Care standuri va intereseaza, domnule?
- Ar trebui sa rna due la pavilionul unde se afla
o expozitie de opere de aria.
- Organizatorii acestui cnngres au un intreg
hotel la dispozitie.
- Publicul nu a considerat interesanta aeeasta
expozitie; erau putine lucruri de vazut.
- in ce domeniu este el specialist?
- Cine 0 sa rosteasca discursul in timpul
ceremoniei de deschidere?
- Se ofera cataloage pentru a informa publicu!.
- Publicitatea joaea Ull rol foarte important pe
perioada targurilor, ca, daca vrei sa-ti vinzi
produsele, trebuie sa-ti faci rcclama.
- dati sa cunose numeIe tuturor
expozantilor.
la Foire Internationale
de Bucarest
un congres de medeeins
en Afrique
en Asie
en Europe
en Amerique
aI 0 hcurcs precises
it la disposition
> ria r" a: R ctcRnas;on31
dO bu'kaRcst]
> re kiigRc dO medscl
> pinatRik]
> !anazi]
> I :lnORup]
> [anamcRikl
> pREsill
> IJ la di.'p07isii:q
- Targul Intcrnational

- un e{lllgres al medici lor
- in Africa
- inAsia
- in Europa
- in America
- la (ora) IO fix (punet)
- la
dans Ie domaine
Ia ceremonie d'ouverture
faire de la publicite
faire la publicite (de ... )
> I dii. 10 dome1\] - in domeniuL..
> Iia sEREmoni ttl RI - ceremonia (festivitatca)
de deschidere
> rfER dO h pUhlisitEl - a face publicitate
(reclama)
> rfER 1'1 pUblisltE dOl - a face publicitatc (unui
produs, cuiva)
in propozitiile anterioare am introdus unnatoarele verbe regulate de grupa 1:
participer a ..
trouver (quelquun.
queIque chose)
prononcer
infonner de ...
> f paRtisipE al - a participa Ia... , a Iua parte la...
> ftRuvE /kElke. kclkO s071 - a gasi, a considera (pe cineva,
ceva)
> rpR() nilSE] - a a rosti
> I HoRrnE dO] - a infonna despre...
De asemenea. v-ati rearnintit verbul "rendre" - "a inapoia. a da, a face", pe care il deja, folosindu-l
la forma retlexiva "se rendre" - "a se duce, a se preda... "
in plus, va prezentam doua verbe noi, foarte des folosite in Iimba franceza:
fenner
ouvrir
> [feRmEI
> fuvRiRl
- a inchide (verb de grupa J)
- a desehide (verb de grupa Ill)
in recapitularea acestei leetii va yom pre7.enta C<lnjugarea verbului "ouvrir" la toate timpurile
modurile pe care studiat pana acum.
In propozitiile urmatoare in limba france2a am folosit verbele, constructiiJe substantivele noi.
Cititi aceste propozitii traduceti-Ie apoi in limba romana:
Pendant la ceremonie d'ouverture de Ia Foire,
Ie directeur a prononce un discours.
Le congrh d'architectes aura lieu I'annee
prochaine en Amerique.
Je trouve que Ie public a ete magnifique.
Je Ie trouve sympathique.
Les exposants participent aleurs reunions
tous les soirs a8 (huit) heures precises.
Je travaille dans Ie domaine de la publicitt.
II cst fort dans tOllS les domaines.
> in timplll n:n:1110I\ic1 de
;[ T'irg\.i1l1i. dil"cc:tol"ul a \1tl discurs.
> ,lrllircqil()1 va a\'c<I klc a1\ul viihll"
in America.
> COllsider (,[ p\\hIieul a ncmaipomenit
> Ii gilSCSe (il slInpallc.
> Exp<I,:an\li p'lrticqu 1<1 intruniril..: 1M
in ficc;llC la ol"a X fix.
> Lunl'l il\ dnlr1cl\llil puhhcit;l!ii.
> Sc )lI'lC:CpC fO;lI1c hlnc 1<1 toatc.
Le samcdi nous nous rendons aune petite foire
acOte de notre village.
Ouvre la porte et ferrne la fenetre!
Tout pres de chez nous on a ouvert
un joli bistro.
J' ouvrirais la porte mais je n'ai pas la cit.
Les stands que vous cherchez se trouvent dans Ie
pavilion numero 5.
Les specialistes de la publicite ont prepare
plusieurs catalogues de cette exposition, dans
lesquels ils infonnent Ie public de tous les details.
Les organisateurs de la Foire du Livre ont dit
qu'elle fennerait demain a19 beures.
Cette entreprise fait de la publicite.
Completati propoziliile in Iimba franceza:
Cine a rostit discursul din timpul intrunirii
noastre?
Ai vizita eu mine
> Siimb<ita nc duccm la un mil" targ de "jnga
satul nostru.
> Deschidc usa inchidc fereastra
l
> Foartc apHlapc de !loastra s-a dcschis
un bistrou dragul.
> dcschide dar IlU illn chcia.
> Standuri1c pc care Ie cauta1i sc in
paviliollul numaru! 5.
> in pubhcitatc au prcgtltit rnai
multc calaJoagc ak acestei cxpozitiL in
care ci otera pUblicului toate detalii1c.
> Orgallizntorii Tiirgului de Carte au SPLlS Cil
sc va inchide miiinc la ora 19.
> Accasla intrcprindere face pubJicitatc.
- Qui a prononce > k pendant notre

- Visiterais-tu avec moi > Ii.! roirc JntcllliltiolliJlc
de Bucarcst?
Mai vor participa la acest congres - Plusieurs ace
international din Europa. international > dTurope
Pub[icu[ considera eli standul nostru este
eel mai modem din tot pavilionul.
Am deschis mica noastri expozitie
la (ora) 11 fix.
Cred (Gasesc) ea la televizor sunt
prea multe reclame.
lata cataloagele [a dispozitia dumneavoastra,
folosili-Ie, Vii rog!
Publicu[ a aplaudat-o indelung pe aceasta
mare aetrita.
tn ce domeniu ai avut un succes?
Cine a Iacut reclama acestui artico[?
Ne-am dus la receptia al card organizator a fost
directorul Targului International.
- > Le pllblJC trouve notre> stand Ie plus
moderne dans tout> Ie p'lvil/on.
- > Nous avons Ollvcrt notre petite exposition
a II heures >prcciscs.
- Je >trouve qu 'a la tele i[ y a trop
de >publiciIC.
- Voila> ks catalogues avotre >dispositioll,
servez-vous-en, s'il vous plait.
- > Lc public a longuement applaudi eette
grande actrice.
- Dans que[ >Jornaincas-tu remportt un succes?
- Qui >a fait Ja puhliCltcde eet article?
- Nous nous sommes rendus,a la reception
dont >l'orgal1JSilteuretait Ie directeur de
la Foire Internationale.
Personalul ne-a infonnat eli expozitia va fi inchisa - Le personnel nous >a infonnequ'on
la ora 18. > fermcrait I'exposition a18 heures.
Cititi propozitiile in limba franceza care urrneaza incercati sli retineti forrnele verbelor serise eu
caractere tradueerea lor in limba romana:
Si j'avais participe ace congrcs I'annee passee,
j'aurais prononce un diseours.
Si tu avais visite la foire hier avec nous,
lu aurais vu des expositions interessantes.
Si nous avions travaille al'eeok, nos parents
auraient !fte plus satisfaits de nous.
- Daca fi participat anul trecut la aeel
congrcs, fi rostit un diseurs.
- Daca ai fi vizitat ieri targul impreuna eu
noi, ai fi vazut expozitii interesante.
- Daca am fi lucrat la parintii noWi
ar fi fost mai multumiti de noi.
Propozitiile anterioare prezinta eel de-al treilea tip de propozitii subordonate eonditionale.
lata schema eelui de-al treilea tip de propozitii subordonate eonditionale:
propozitie subordonata
Si ..L plus-que-parfait
propozitie principaJi}
conditionnel passe
CondirionaleIe din aeeasta schema exprima ipoteza in freel/t. Condiria nu a plllutft indeplinita
de aceea aeliunea din principala Nil s-a plltlll rea/izu. Acest tip de propozi!ii condi!ionale se
rapvrteaza la trecut nil are nimic de-a face cu prezentul.
Vom exersa cel de-al treilea tip de propozitii conditionalc limitandu-ne la folosirea verbelor care se
conjuga eu auxiliarul "avoir" la timpurile compuse. Tradueeti in limba romana propozitiile care
urmeaza:
Si tu avais ete aParis la scmaine dernierc,
tu aurais pu participer anotre reunion.
Si on avait ouvert Ie magasin un peu plus tot,
nous aurions fait nos courses.
Si vous avicz ete mcilleurs dans ce domaine.
vous auriez etc de(s) grands specialistcs
aujourd' hui.
S'il n' avait pas rouIe si vite, iIs n 'auraient pas
eu eet accident.
S'ils avaient travaille dans la publicite.
ils m'auraient donne de beaux catalogues.
> Daca <Ii fi Ia,Paris s;lplinn;lIlil tn:culil,
ai fi putut piu1icipa la il\trul\irca noastr.'!.
> Daca magazinul s-ar fi deschis putm mai
de\ reme. ne-am fi nleut cumparaturilc.
> Dacil ati /1 tost mal blllli in arcst dOlT1cniu,
aslazi ati fi t'ost marl
> Dac;1 cl 11\1 ;If ti circular Je repcde.
ci nu ar fl ;IVLlt <Jcesl accidcnt,
> Daca ci ar fi IlIC1"<11 in puhlicitatc, 111i-I11' fi
Jat calaloagc frulJloasc.
In propozitiile urmatoare aveti posibilitatea sa aplicati regula formarii celui de-a} treilea tip de
propozitii conditionale. Completati eu verbele la forma corespunzatoarc propozitiilc Ulmatoare in
[imba franceza apoi cititi-Ie eu voce tare:
Daca ai fi participat ieri la intrunirea noastra,
I-ai fi gasit foarte simpatic pe principalul
nostru expozant.
- Si tu > panicip6 anotre reunion hier,
tu twu\,\-; notre exposant principal
tres sympathique.
Daca secrctara ta nu ar fi inchis fereastra din birou, - Si ta secretairc >n 'avait pas ferme la
nu ar fi fost atat de cald aiei. fenctre dans Ie bureau, il >n pas fail
si chaud ici.
Daca fi rostil discursul saptamana trecuta,
intreaga v-ar fi aplaudat, domnule.
Daca aceste cataloage ar fi fost mai bune,
rcclama noastra ar fi avu! mai mult sucees
(un succes mai mare).
- Si VOllS >avicz prollonccle discours la
semaine derniere, Monsieur, tout Ie public
vous >aurait aJlplalldi.
- Si ces catalogues >avaicnl de meilleurs,
notre publicitc >auralt rcmportc un succes
plus grand.
Trecem acum la ultimul exercitiu din prima parte a leqiei noastre, exercitiu in care veti regasi toale
problemele pe care Ie-am prczentat pana aeum. Traduceti in limba franccza propozitiile care unneazii:
In cc domeniu sunteti specialist, domnule?
Persoana care face publicitatea acestui catalog
are talent.
Lasa-I sa piece in Africa.
Directorul nostru rostit discursul despre rolul
Targului International in Europa.
Pavilionul se inchide la ora 20 fix.
Daca am fi partieipat luna trecuta la congrcsul
mcdiciJor, am fi avut oeazia sa
rcnumiti.
Gascsc plictisitoare aceasta intrunire.
Organizatorii nu mai au bani la dispozitie.
Expozantul dumneavoastra nu facea
decat publicitate.
Publicul s-a dus la eeremonia de deschidere
a expozitiei.
> Dans qud dOlnJinc

> L '[WIl1Il1C qUI (ilit hi dc cc
cata loguc <I du talcn1.
> partir ell Atiique.
> Notre Lhrcctcur <I prOI\OIH;C SOil au
sujcl till nilc de Ia Foirc Intel1\<ltiona1c en
Europe.
> On fermc Ie pavill()I1;1 20 (hcurcs) pn:'ciscs.
> Si nOlls aviol1s p<lrtiL k mois Jcmier au
de Jlh':dcClIb, noLiS allril)JlS cui' occasion
dc cOllnaitrc des sp":ciallstcs celebres.
> Je t!'Ouve (cttc l\;UnlOll cnnuyantc.
> Lc.' 11 \Int plus d' argent
it kur dispositioll.
> Volre cxposant lie (aisait que
de b Pllblicitc
> Lc puhlic s'est renJu ;lla
d'ouvcrtLirc l'exjJositioll.
LECTIA 15 PARTEA A nOUA
A in primul exercitiu destinat rccapitularii. revenim asupra catorva numcrale cu valoare de
adjectiv.
Complctati de mai jos ell unnatoarele numerale ell valoare de adjectiv:
I. treize
5. dix-sept
9. vingt et un
2. quatorze
6. dix-huit
] O. vingt-dcux
3. quinze
7. dix-neuf
1]. vingt-trois
4. seize
8. vingt
Astazi suntem in 18 septembrie.
In pavilionul nostru exista 15 standuri.
Suntem 20 care mergem la eongres.
Marie are 23 de ani.
Pe 17 martie s-a deschis 0 noua expozitie.
La ora 19 fix avem 0 intrunire la club.
Unde sunt acele 13 cataloage pc care
!i Ie-am dat?
La 14 ani Pierre a inceput sa cimtc
la chitara.
De 16 ani locuim la
Nu am decat 21 de franci.
- Aujourd'hui nous sommes Ie> dlx-huit
scptembre.
- Dans notre pavilion il y a> quinzcstands.
- Nous sommes > villgtqui allons au congrcs.
- Marie a >
- Le > dix-st:ptmars on a ouvert une nouvelle
exposition.
- A> dix-ncufheurcs precises nous avons
une reunion dans notre club.
- Ou sont ces > trci7ccatalogues que je
t'ai donnes?
- A l'age de> llll<ltorzcans, Pierre
a commence Ajouer de 1a guitare.
- Depuis > scizt:ans nous habitons
la campagne.
- >Vingt et deux font >vingt-dcuh
- Ie n'ai que> \ ingt ct unfrancs.
B. in urmatorul exercitiu yeti recapitula eonjugarea verbului "finir" la toate timpuriie pe care Ie
Acesta este un verb rcgulat de grupa a II-a, grupa ee cuprindc verbele eu terminatia
,,-ir" III infinitiv. propozitiile in limba franceza care urmeaza:
Mai intiii trebuie sa-mi termin treaba.
Terminam repctitia mergem aeasa.
Targul s-a inchis ieri.
Directoru1 tocmai incheiat diseursul.
Ne vom termina repcde ocupatiile zilnice
yom fi liberi.
Terminati eu cearta!
- D'abordje dois >finirmon travail.
- Nous >ti1l1ssons la repetition et nous allons
Ii Ia maison.
- La foire >" filllhicr.
- Le direeteur >vicnt de finirson discours.
- Nous > fi rl irons vite nos occupations
quotidienncs et nous serons libres.
- > Finlsscz votre dispute!
termina eu pUiccre, dar nu cum. - Ie volontiers, mais je ne sais pas
comment.
Daca iti vei tennina tabloul, il voi cumpara. - Si tu >finls ton tableau je l'acheterai.
Daca ti-ai tennina repede cartea, citi-o
cu plaeere.
Daca. ai fi inceput sa acest roman
ieri, azi I-ai fi terminat.
Cind am terminat ce aveam de !acut,
am din easa.
- 5i tu >fiLllssais bienlat ton livre, je Ie lirai
avec plaisir.
- Si tu avais commence i\ lire ce roman
policier hier, aujourd'hui tu >['aurais fini.
- Quand >j'avais filli ce que j'avais i\ faire,
je SUIS sorti de la maison.
C. Traduce(i in Iimba franceza propozitiile unnatoare:
Totul s-a eu bille.
Vacanta inecpe prea tarziu.
Fiica mea are 15 ani.
Ciiti ani are aeest regizor?
Este prea devreme pentru mine.
Cat fae zeee plus treisprezece (10+ 13)?
Ce zi este astazi'!
Suntem 18 la masa.
La varsta de cinci ani el bine
sa eitcasea.
> Tout a bien tl111.
> Lcs vacanccs COlllllll'IlCcnt trop tanl.
> :'1a ti lie a quinze 'Ins.
> Cc mdtcul" en sccne, Ljud ;"lgC a-t-i!')
> ('cst tmp ttll pour 1l1()J.
> Comblcn font dix ct l1'ci7.c','
> Qucl jour S01l11l1cs-nous aUJourd'hui?
> dix-I\llit atable,
> A I'age de cinL] ans il smail !'lien lire.
Cititi substantivcle noi ~ i retineti traducerea lor in limba romana:
I'hotesse (f.)
> f l o t e ~ l - insotitoarea (angajll.tll.
unul targ sau a unci
expozitii pentru relatii
eu publicul)
Ie prospectus
> rIO pRpspckttTsl
- prospectul
Ie programme
> riO pRogRam]
- programul
Ill. conference
> [Ia kilfcRiis]
- conferinta
I'instant (m.)
> rlesta]
- c1ipa; momentul
I'agenda (m.)
> flajcJal
- agenda
Ill. succursale
> [Ia sUkURsall
- sucursala, filiala
I'avantage (m.)
> [Ia..-iitaj]
- avantajul, profitul,
folosul
l'inconvenient (m.)
> [Ickovenia]
- inconvenientul,
dezavantajul; piedica
Ill. cooperation
> ria koopeRasiil]
- cooperarea, colaborarea
Ill. possibilite
> rta posihilitE]
- posibilitatea
Pentru a invata mai u ~ o r substantivclc Doi, repetati-le intr-o alta ordine:
~
Ill. succursale
> ria sUkURsal]
- sucursala, filiala
Ill. cooperation
> rIa h1opcraslii]
- cooperarell., colaborarea
....
...
....,.. r. ~
I'instant (m.)
> rlesta]
- clipa; momentul
4 I'avantage (m.)
> [Iaviitaj]
- avantajul, profitul,
-, .
folosul
l'hotesse (C.)
> [Iotes]
- gazda; oaspetele;
angajata unui targ (unci
expozitii) Ill. relatii
eu publieul
Ill. conference
> fI,1 kM"ERibl
- conferinta
Ill. possibilite
> rIa posibilitE]
- posibilitatea
Ie programme
> [10 pRogRam]
- programul
I'agenda (m.)
> fJajcdal
- agenda
I'inconvenient (m.)
> [Ickovenlii]
- inconvenientul,
dezavantajul; piedica
Ie prospectus
> riO pRospEktUs]
- prospectul
Cititi unnatoarele in limba franceza in care au fost introduse cuvintele noi:
Si vous voulez savoir quelque chose. vous pouvcz - Daca vreti sa atlati ceva, puteti sa va adresati
toujours vous adresser a une hOtesse. oricand unei angajate la relatii cu publicul.
Voila un prospectus avec Ie plan de tous les stands - lata un prospect eu planul tuturor standuri
et les noms de tous Ies exposants. lor cu numele tuturor expozantilor.
Qui pourrait nous dire quel est Ie programme
de cefte conference?
Un instant! Je Ie trouverai tout de suite.
Je dois verifier ('heure et Ie lieu de notre
rendezvous dans mon agenda.
Nous avons I'intention de creer une succursalc
de notre cntreprise en Asie.
Nous avons travaille ensemble, ce qui presentait
des avantages exceptionncls.
Quels sont les inconvenients de nos projets
communs pour I'avenir?
Nous avons eu du mal atrouver Ies possibilitCs
de la cooperation.
- Cine ne-ar putea spune care este programul
acestei conferinte?
- 0 clipa! 11 voi gasi imediat (indata,
numaidecat).
- Trebuie sa verific in agenda ora locul
intalnirii noastre.
- Intcntionam sa infiintam 0 sucursala
a intreprindcrii noastre in Asia.
- Am lucrat impreuna, fapt care a oferit
avantaje extraordi narc.
- Care sunt dezavantajele (dificultatile)
proiectelor noastre de viitor?
- Ne-a fost greu sa gasim posibilitatile de
cooperare.
Va prezcntam diteva constructii care au aparut in propozitiile anterioare:
tout de suite
avoir du mal a...
presenter des avantages
(des inconvcnients)
creer (une succursalc)
verifier (quelquc chose)
adjcctivele unnatoare:
> [tutslJit]
> r<l\'''a:R JU mal <11
> rpRcziite dcsav;itaj/
duekovcnia1
> [kREE1
> rvcRifiEl
- imediat, numaideClit, indata
- da osteneala sa... ;
a-i veni (a-i fi) grcu sa...
- a prezenta. a oferi avantaje/
dezavantaje (inconveniente,
grcutati)
- a a crea 0 sucursala
(0 filiala)
- a verifica. a controla, a revizui
commun > fkome1
commune > [komUn1
exceptionnel, exceptionnellc > rEksEpsionEl]
- coroun, general,
- comuna. generala,
- exceptional, exceptionala
In exercitiul urmator yom introduce substantivele, adjectivele constructiile noi. Traduceti
propozitiile'in limba romana:
Jc reviens dans un instant.
Le programme que vous aviez prepare
a ttc cxceptionncl.
Cette hotesse m' a aide atrouver un stand
que j'avais longtcmps cherche.
Dans notre vie commune il y avait beaucoup
d'inconvenicnts.
Sur ce prospectus vous voyez Ie projet de notre
succursale que nous voudrions creer en Afrique.
Avcz-vous du mal aCaire une bonne publicite
de vos produits?
Quels avantages presenterait notre cooperation?
II a veri fie dans son agenda I'heure de son
rendez-vous avec un exposant.
Nous ne voyons pas de possibilites de nOllS
rendre ace congres enAmerique.
Completali propozitiile in Iimba franccza:
Cazul dumneavoastra, domnule, este un caz
excep!i onal.
> :\1:1 in(orc 0 clip;1 (imc(!Jat),
> Progr<lIllLll pc carc l-;lti prcgatir a ["osl
c,\ ("cp1 1011 ,11.
> Accasta <l11!!iljata a t;i.r!!ului Ill-a :l.llltat
Sil gasc,c un stand pc (,";In; I-am caul,]{ ll1ult timp,
> III ex i,tenta COll\ll!1a existau Illultc
neajulburi
> Pe prospect \'eckti proieetu I sueursa lei
pc c<lrc am \Tca "I (\ inti in1<1rn ill A tl"lC<l,
> Va str,ldui\i sa I";\("cti (l rcc!amil bUlla
produsc1ur vO<ls(rc',)
> Cc iI\',IJ1I<lJc ar prezcllta cO!<Iborarca lWilstra'.'
> EI a veri ticat III agclllLi ora int;ill1lrll l'Ll
un l'x]wz:lnt
> Nu \"t'dl'm Ilici (l )l()sihilitatl' sa Ill' ullccm
1<1 111 America.
- Votre cas, Monsieur, c'est un cas
>c, LL'Pf10J\l\l' l
A trebuit sa veri fic in prospect unde sc afla standul - J' ai dfi > \ C:r1 ficr dans> Ie prospect LJ sou
dumneavoastra, domnule. se trouvait votre stand, Monsieur.
Nu vad niei un avantaj in aceasta colaborare.
Dimpotriva, ea nu prczinta decat inconveniente.
Gazda ne-a dat programul eongresului.
0 c1ipa, 0 sa fac imcdiat
ceea ce imi cen.
Mi-am scris in agenda nume1e accstui expozant
data confcrintei.
Consider ca avem nevoie de doua
sucursale in Europa.
- Je ne vois aueun > <1\ dntage acette
>e(J()pC:l'ati(\I\
- Au contraire, elle ne > pr0selltc que des
il1L:Oll\'l't1Icnls,
- > L 'I\i">{cssc nous a donne> Ie progrilll1me
du congres.
- Attends> un .Ie V<lIS lime> tout de
'\lilece que tu me demandes,
- rai ecnt dans mon > agcndale nom de eet
exposant et la date de la >c('nfcrencc,
- Je trouve que nous avons besoin de deux
> succursalcs en Europe.
V-am verificat posibilitatile ered ea putem
incepe luerul impreuna.
Ne-a fost greu sa infiintam intreptinderea
noastra din America.
- > j" ai v6/"i et je crois que
nous pouvons commencer Ie travail
>COJllIllUll.
- > Nous avom <:u tiu III aIacreer notre
entreprise en Amerique.
Este timpul sa ne intoarcem la gramatica. In continuarc ne vom ocupa de al III-lea tip de propozitii
condilionale. De data aceasta yom unnari diteva verhe care necesita folosirea auxiliarului "etre" la
timpurile compuse. Va reamintim modul de formare a propozitiilor conditionale:
propozitie 5uhordooatil
Si + plus-que-parfait
pmpQzitie prjocjpala
conditioonel passe
Cititi propoziliile unnatoare in limba franceza retineti traducerca lor in limba romana:
Si je m' etais disputee hier avec mon mari,
il serait parti pour toujours.
5i tu t'etais reveille un peu plus tOt ce matin,
tu ne serais pas venue en retard.
Si tu etllis venu chez moi bier, tu aurais
reocootre Paul.
Si nous etions reotres bier avant 8 (huit) heures,
ils nous auraient attendus.
- Daca fi certat ieri cu sotul meu, el ar
fi plecat pentru totdeauna.
- Daca te-ai fi trezit putin mai devreme azi de
dimineata. nu ai fi intarziat.
- Daca ai fi venit ieri la mine,
I-ai fi cunoscut pe Paul.
- Daca ieri ne-am fi intors inainte de ora opt,
ei ne-ar fi
Completati propozitiile in Iimba fraoceza cu forma corespunzatoare a vcrbului. Fiti atenti la alegerea
verbului auxiliar la acordul participiului trecut:
Daca ai fi mers cu noi sambata trecuta intr-un
local de noapte, te-ai fi distrat
din plio (pe cinste).
Daca in cursul ultimei vacante ne-am fi dus
in Africa, am fi participat la un congres
al medici lor.
Daca ati fi coborat la Gara Centrala, v-am fi
insotit la hotel.
Daca baiatul tau ar fi fost atat de bun in acest
domeniu, ar fi avut succese de multa vrcme.
Daca tu ai fi venit la acea intilloire la Paul
de duminica trecuta, eu fi plecat imediat.
Daca fi fost mai tanar,
fi insurat Cll tine.
- Si tu JI1l'\: avec nous samedi demier
dans une boite de nuit, tu >k SCl'ais
bIen <JfnLISCC.
- Si oous >!lOUS aiolls rendus pendant les
vacances dernieres en Afrique, nous
> auriolls partici)1(' aun congJes de medecios.
- Si >\'ous l'tio dcs,'cndusa la Gare Ceotrale,
>!WUS mlrl'OIlS <lccompagncs a "hotel.
- Si ton fils >:t\'ait'0t': si fort dans ce
domainc, il >aurillt rcmpllrtc des succes
depuis longtemps.
- Si toi, tu >Uais ,"Cll11 acette rencontre chez
Paul dimanche dernier, moi,je >scrais
partie tout de suite.
- Si j' et6 plus jeune
je >lllC scrais avec toi.
in ultimul exercitiu al aeestei leetii reeapitula problemele de gramatiea de vocabular prezentate
mai sus. in limba franeeza propozitiile unna1oare:
La am intalnit c,iliva expozanli care
participasera la Targul International de Calie
dinAfrica.
Nu mi-a fost greu sa gasesc standul vostru,
pentru eli angajata targului m-a ajutat imediat.
Ce avantaje ar oferi aceasta
cooperare?
Trebuie sa se faea publicitatc
Nu intrevcdem posibilitatea creani unei filiale
in Africa.
Trebuie sa verifieam programul eomun de lueru
al din Europa.
Congresul nostru nu a nccesitat nie1 un fel
de publicitate; toata lumea I-a considerat
extraordinar.
Ne dusesem la pavilion, unde directorul a rostit
un discurs.
Peste 0 c1ipa, la ora J0 fix, va avea loc conferinla
eu organizatorii expozitiei noastre.
Nu ne-am fi dat acordul pentru aceasta colaborarc
acum un an, daca ea ar fi prezentat prea multe
deza vantaje.
Impartiti imediat prospecte cataloage
publieului dati-i infonnatii des pre tot
ee-I intereseaza, va rog!
Daca intreprinderea dumncavoastra ar fi avut
o reclama fiai buna, ati fi avut mai
mult Slicees.
Daca ti-ai fi notat in agenda ora exacta a acestei
intruniri, nu ai fi venit eu intarziere.
Daca ai fi inchis bine nimeni nu ar fi
intrat aiei.
Toate eartile din domeniul care te intereseaza iti
stau la dispozitie.
A!? vrca sa cc ora inehidcti acest pavilion.
> ABuearcst "'" ai rCllcontrc cXpoS,lJlb
qui <I\'alcnl panic-ipe ,,! la Foirc Intcrnationalc
du Ii\ rc en Afrique,
> Jc n"\1 pas ell du m,lI :1 trom,cr votrc
parce que I' 111 'a tout de suite aid':.
>Quds a\anlages cette
coopcration')
> Jl faire de iJ pubIICI!C.
> NOlls Ill' voyons la possibililC de crl'cr
Line sllccursak en Afriquc.
> 11 faut v':rifier Ie' progr,J1nmc commun
du travail Jc nos s)ll\:i,i1istcs cn Europe.
>Nolrc congr0s n',1 c:\lge aUCUlle puhlicitc;
rollt lc mondc lc tf(l\l\',lit
exccptiol\1\c I.
> Nous nOLiS .;ricons rcndus all pavilion. OU
Ie dirccteur ;1 pr0110I\CC un
> Dans lIl1 iIlSLll\t, it 10 heures prccises, allfa
lieu la ((ll1t\:rl:11CC a\ I:C les organisatcurs
dc notre cXj1lJsltioll.
> NOLlS n' aUri'\lb pas de d'accord pour cdtc
coopC'ratwn II y a un ;1Il, si die ava it
prc:scllte trop J' lIleOlI\'cnicnts.
> DOllna tollt de suite des prospectus et des
eat;J1ogllcs au puhlic l't IIlfOnllCZ-1c de tout.
s'il vous plait'
> Si votrc c-Iltrqmsc avalt eu unc mcillcure
publlCit0, \ ous illll'ie7 rell1por10 un
grand.
> Si tll avais enit ton agenda I'hcure
pr0cise de cette r(:lllll(1l1. tu Ill' Sl'ralS pas
venuc CIl retard.
> Si lu i1\"ai s bicn ferlll': la porte, pcrsonnc
lie ser;\it Cllt!'': ici,
> livres du dllmainc qui t"inkresse
sont <'I ta
> Je voudrms savolr ;\ qucllc heme vnus
fl'nnC? Cl' pavi Iloll-ci,
Ca de obicei, am lasat la urma exercitiul fonetie. Cititi eu voce tare urmatoarele serii de cuvinte in
care se repeta sunet:
i "{II - la fuire, avoir du mal, vair
I(I] - Ie congres, la reuniQ1}, Ie pavilion, prononccr, a13 disposItion
[;i] - Ie stand, l'exposant, en Afrique, I'avantage, la confer.cnce
Ie] - infonner. I 'instant. I 'inconvenient, comm.un,l'agc.nda
Ie1 - Ie Ie prospe.ctus, exccptionncJ
rq - Ie public, la publicite, )'ouverture, la sl1ccursale, Ie prospectus, commune
lui - Ie discQUfs, 1'Q11verture, ouvrir, tout de suite
l.il - I'agenda, I'avantage
Igl - Ie congres, I'organisateur, Ie catalogue, Ie programme
[ll - Ie Ie public, Ie Ie catalogue, Ie prospectus, la l:;.onference, la sUJ<l:<ursale,
reer, l'inconvenient
III - Ie pavilIon, la fllIe
r:-1 - Ja pubhc.itt, Ie spcJ:.ialiste, Ie di.s.cours, la pos.sibilite, partiJ:.iper
[71 - I'organisateur. l'cxposant, l'Asie, precise
RECAPITULAREA LECTIEI 15
,
15.1. in aceasta l e c ~ i e ati intalnit constructiile:
adix heures preciscs
Ala disposition
dans Ie domaine
faire de ia publicite
faire la publicite de ...
participer a...
trouver (quelqu'un, quelque chose)
tout de suite
presenter des avantages
(des inconvenients)
avoir du mal a...
- la (ora) 10 fix
- la dispozitia ...
- in domeniul
- a face publicitate, a face rcelama
- a face publicitatea, a face reclama (unui
produs etc.)
- a participa la; a lua parte la...
- a gasi (pe cineva, ceva)
- imecliat, indata
- a prezenta, a oferi avantaje
(dezavantaje, inconveniente, greurati)
- a - ~ i da osteneala sL., a-i fi greu sa ...
15.2. in aceastii leerie am introdus verbul neregulat "ouvrir'Tuvri:r] - "a deschide", care se conjuga
astfel:
j'ouvre
tu ouvres
il. el\e, on ouvre
nous ouvrons
Vous ouvrez
ils ouvrent
La timpurile compuse, verbu) "ouvrir" se conjuga cu auxiliarul "avoir". Participiul trecut
("participe passe") allui "ouvrir" este "ouvert" fuvE:r]:
passe compose
rai ouvert
tu as ouvert
ii, elk, on a ouvert
j'ouvrais
nous avons ouvert
v()us avez ouvert
ils, eUes ont ouyert
futJlf simple
j'ouvrirai
coodjtjoooe! present
j' ouvrirais
plus-que-parfa;t
j'avais ouvert
conditioon'!
j'aurais ouvert
ouvre!
ouvrons!
ouvrez!
15.3. 1n cursu) acestei leetii am prezentat modul de formare a celui de-al treilea tip de propozitii
conditionale:
propo];,;e subordonata propClzitie prjncipal3
Si +plus-quc-parfait conditionncl passe
Rcrineti eli at lTei)ea tip de propozirii eondi!ionalc se raportcaz3 la un moment din treeut; atclt
ipoteza exprimata In subordonata. cat aqiunea din principala nu s-au realizat. Dc exemplu:
Si tu avais etc avec notiS chez Paul,
tu te serais bien amusee.
Si nous etions partis pour Paris bier soir,
aujoun.1'hui nous y serions arrives.
- Daca ai fi venit c4 noi la Paul acasa,
te-ai fi distrat pc
- Daca am fi p1ccat de ieri seara la Paris,
astiiZi am fi ajuns (aeolo).
Nu sa aplicali regula aeonlului partieipiului treeut ("participe pass{') at verbului eu
subiectut propozitiei In eazullo care vcrbul se conjuga cu auxiliarnl "etre". De exemplu:
Si je m'ctais leve.e...plus tot, nous serious
parties ensemble.
(ie = feminin singular
naus =feminio plural)
- Daea fi trczit mai devremc, am fi
plecat impreuna.
TEMA PENTRU ACASA 15
A Traduceti propozitiile urmiHoare in hmba romana:
I. Si tu avais particip6 au congres de m6decins en Afrique, tu aurais eu I'occasion de
connaitre plusieurs specialistes de ton domaine.
2. Je ne trouve pas cette exposition exceptionnclle.
3. Avcz-vous deja visite la Forre lntcrnationalc de Bucarest?
4. Tu as ouvert la fcnetre? TI faut plutot la fermer, il fait tres froid.
5. Si nous etions partis avec vous pour Paris, nous nous serions tres bien amuses.
6. Veri fie dans ton agenda l'heure precise de notre reunion!
7. La publicite de nos produits en Europe couterait trop cher.
B. Traduceti propozitiile urrnatoare in Iimba franccza:
I. 0 c1ipa, va rog! Trebuie sa-mi notez in agenda nume1e celui care expune la acest stand.
2.
3.
Daca at! fi infiintat sucursala din Africa acum un an, ati fi avut un mare succes pe acea
piata.
Aceasta cooperare nu prezinta nici un fel de avantaje pentro noi, din contra, prezinta
mai degraba dezavantaje.
4. Estc ideea noastra a tuturor.
5. V-ar fi fost gn:u sa organizati un congres a1 medicilor, aveti prea putmi bani la dispozitie.
6. Trcbuie sa verificam. Este un caz exceptional.
7. Publicul a considerat discursul tau plictisitor.
C. Rescrieti propozitiile de mai jos corectand
I. Ce pays participe de la Foire Intcmationa1c de Bucarcst.
2. Ie suis fort dans cettc domaine.
3. Si ttl t' avais rendu en Afrique, j' aurais parti avee toi.
4. Nous avons du mal de creer notre succursale.
5. Ie Ie trouve qU'il cst sympathique.
LECTIA 16 PARTEA INTA1
Ca de obicei, incepem aceasta lectie cu 0 recapitulare a materialului prezentat in cadrullec!iei J6 din
cursul "Franceza pentru inccpatori":
A Introduceti unnatoarelc fonnule de pohtete in propozi!iile in hrnba franceza:
I, bonjour
5, au revoir
9. va
2. bonsoir
6. ademain
10. merci
3. bonne nuit
7. abientOt
J I. Pardon
4.salut
8. ya va?
'-am spus "buna ziua" vecinei mele.
Multumesc mult pentro carte.
Mil due imcdiat la culcare, noapte buna.
Buna seara, dori sa vorbesc cu Paul,
Vei veni maine? Atunci, pe maine!
Salut, batrane! Cc mai faci?
Nc VOID vedea peste cateva ziJc, ca,
pe curand!
Voi veni intr-o buna zi. La revedere!
- 1'ai dit >"honjour" arna voisine.
- > beaucoup du livre.
- Je vais tout de suite au lit, >honnc nuit!
- > je voudrais parler avec Paul.
- Tu viendras demain? Alors, >;1 t!clnain!
- > Salut, mon vicux! >(:'1 \"a?
- On se veITa dans quelques jours. Alors,
>;\ hicntl)t!
- Je viendrai un jour. >Au
Ma seuzati, doamna! Ati putea sa rna ajutati? - > Pardon, Madame. Pourriez-vous m'aider?
Eu sunt bine, dar tu? - Moi, >p et toi?
B. Traduceti in limba roman!! urmatoarele propozitii. Fiti atenti la fonncle pronumelor personaIe
eu funqie de complement direct. Folositi filtrul
Paul rna cu foaMe multa
atcn!ie.
Te vom lua ell noi.
Tineam foarte mult la ei (1a ele).
Te voi prezenta parin!ilor meL
Noi I-am condus la gara.
Noi I-am gasit in gl'adina.
Nu unde sa va caut.
Nimeni nu rna ascultii.
> P;\ulme reg;lrde unc
atcnrioll.
> " avec
> ks bi.:n.
> Jc tc ;l mcs parents.
> Nou,; iICC011\l'agnc: il Iii garc.
> Nous I trou\" dans Ie jardin.
> Jc nc pas (Ill vous chcrehc1".
> 111 'l:coulc.
C. Traduceti propozitiile urmatoare in limba francezll, folosind forma corespunzatoare a
pronumclui personal eu funqie de complement indirect:
Noi i-am dat flori. > NtluS lui UOI\I1<" dl:s tleurs.
Vi-I prezint pe prietenul meu, domnule. > Jc prl'scntc !lWI\ ami, Monsieur,
Ni s-a vandut un bilet de clasa a doua. > On !lOllS a vendu un bilkl de secondc
Elle-a dat cateva carti. > II leur n dOl1ne quelques livres.
Fiullor Ie telefoneaza in fiecare dimincata. > Leur fib leur lous Ies matins.
ji seriu 0 scrisoare lunga. > .rc lui ecris une longue Iettre.
Ei ifi aratii acest tablou excePtional. > [Is te 111ontrcl11 cc tahJcau exceplionncl,
D. Uneori se poate intampla ca intr-o propozitie sa existe doua pronume personale: un pronume
personal care complementul direct altul care complementul indirect.
Amintiti-va ordinea lor in propozitie. Traduceti in franceza propozitiile de mai jos, inlocuind
complementele direete sau indirecte eu pronumc:
Ii dam mamei 0 fotografie.
Ii dam asta acum.
S0tul mcu mi-a dat un incl fromos.
Sotul meu m! I-a dat cu ocazia ziJei mde
de
Le yom arata vecinilor
frumoasa noastra gradina.
Le-o vom amta cu pHicere.
Paul iti sene scrisori frumoase.
Paul ti Ie serie in fiecare zi.
- > Nous clol\nons une photo anotre mere,
- Nous > la > 1uidonnons maintenant.
- >:\1on mari m'" donne un<: belle hague.
- Mon mari > me> I' a donnee pour mon
anniversaire.
- 1l10l1trcmllS notre beau jardin
il l10S voisins.
- Nous > Ie > leur montrerons volontiers.
- >Paul t'cerit de belles !cttres.
- Paul >tc>ksecrit tous lesjours.
E. Traduceti in Iimba franceza. Folositi fittrol
Multumcsc pentru tot.
Pentru putin.
Va invitam in aceasta seara.
E dragut din partea voastra, multumim.
Vino maine pe la mine!
Bine, atunci, pe maine!
imi place mult cartea aceasta. Ai putea
sa mi-o dai mie?
Nu pot sa ti-o dau deocamdata.
> \1erci pour lout.
> Dc rien.
> Nous vous invitons pour cc soil".
> eesl genti!. mcrci.
> Viens chez moi dcmain!
> D'<Iecord, adcmain alors!
> raime bien ce livre. Pourrais-tu
m<: k donner"
> .Ie ne p<:ux pas Ie Ie d,'nner pour rinstant.
Cititi inca 0 data substantive, dar in a\1a ordine:
la piece de rechange > [Ia plCS dO ROs:1.il - piesa de schimb
Citi!i substantivele de mai jos care constituic vocabularul nou al acestei
echivalentele lor in limba romana:
garajul; service-ul
- carburantul
motorina
- cauciucul
- vehiculul, mijlocul
de transport
- benzina; escn!a;
extractul
- parbrizul
- garajul; service-ul
- vehicuJul, mijlocul
de transport
- bcnzinarie (care are
service auto)
- mccanic
- benzina; esenta;
extractul
- ullcalta, instrumentul
- carburantul
- uncalta, instrumentul
- cauciucul
- benzinarie (care are
service auto)
- motorina
- parhrizul
- meeanic
> flO gU711l]
> [10 ga7nl]
> flO kaRblJR:il
> f1uti]
> jlutil
> [10 gJRaj)
> riO distRibUtO'Rl - pompa
(de benzina)
> fla isl
> [lOpnOl
> [10 vcikUll
> [10 vClklTll
> 110 paRbRiz]
> flO kaRhL'R:il
> rIO gaRajistl
> riO gaRajl
> [Ia dO - piesa de schimb
> [10 paRhRi7]
> I la 1
> [10 pnO]
> flO gaRajist]
> [10 thstRihUtO:Rl - pompa
(de benzina)
> fksib]
Ie pare-brise
la station-service
Ie carburant
Ie garagiste
I'outil (m.)
Ie vehicule
Ie garage
la piece de rechange
Ie garage
Ie pare-brise
Ie vehicule
Ie pneu
Ie pneu
I'outil (m.)
Ie distributeur
(d'essence)
la station-service
Ie distributeur
(d' essence)
I 'essence (f.)
Ie garagiste
l'essenee (f.)
Ie carburant
Ie gazole
1c gazole
Citi!i propozitiile de mai jos in care am introdus substantivele noi fiti atenti la tradueerea lor in
Iimba romana:
Ya-t-il une station-service pres d'ici?
Ma voiture est en panne, alors je dais
la transporter au garage,
- Exista vreo benzinane pc aici (prin zona)?
- mea este in pana, ca trebuie
sa 0 due la service.
Arretez-vous devant ce distnbuteur (d'essenee)-Ia! - Opriti-va in rata acelei pompe (de benzina)!
L'cssence ordinaire et Ie super sont deux
types de carhurant.
Les voiturcs Diesel consornment du gazole qui
est un earburant moins cher que I'essence.
Qui est-ce qui distribue de I'essence?
Mais les voitures Aessence sont mains
ehcres al'achat.
- Benzina bcnzina super sunt
doua tipuri de carhurant.
- (ell motor) Diesel consuma
motorina eare este un carburant rnai ieftin
deeM benzina.
- Cine distribuie bcnzina?
- Dar pe benzina sunt mai ieftine
la eumparare.
Je devrais bien nettoyer Ie pare-brise de ma voiture. - Ar trebui sa-mi curat bine parbrizul
Avant de partir, je voudrais verifier
la pression des pneus.
Pour rna voiture, j'ai besoin d'outils.
- Inainte de a pleca, vrea sa verific
presiunea cauciUCUlilor.
- Ca sa-mi repar am nevoie de unelte
(de seule).
Est-ce que tu sais au je pourrais achcter des pieces - cumva unde putea cumpara
de reebange pour rna petite Fiat? piese de scbimh pentru Fiatul meu eel mie?
L'essence sans plomb est un earburant pour
quel type de voitures?
Je dis au garagiste: "Faites-moi Ie plein,
s'il vous plait".
Retineti urmatoarele expresii:
- Pentru care tip de este
benzina rara plumb?
- 1i spun vanzatorului (de la garaj): "Faceti-mi
plinul, va rag!"
ctrc en panne
fairc Ie plein
Ie type de, ..
aI'achat
la voiture aessence
> rEtR lipan]
> rn::R IOplel
> rIO tiP dO]
>rahsa]
> f la v"atUR a
- a fi in pana; a avea 0 pana
(dc caueiue); a fi stricat,-a
- a face ptinul, a umple rezervorul
- tipul de ... ; marca de ... ; felul de...
- la eumparare
- pe henzina
la voiture Diesel
I'cssence ordinaire
Ie super
I'essence sans plomb
la pression des pncus
> Iia vl.atUR (lJr;zell
>
> [1(hUpE,R]
> [Ia pRLiii de pl101
- (cu motor) Diesel
- benzina
- benzina super
- bcnzina rara plumb
- prcsiunea cauciucurilor
eateva vcrbe noi care au legatura cu subicctulleqiei noastre:
distribuer (I' essence)
consommer
reparer
nettoyer
> [ki\some]
> [rcpare]
> [nl't'-air]
- a distribui, a vindc,
a pompa (benzina)
- a consuma, a folosi
- a repara, a drege, a indrepta,
a coreeta
- acuriit a
Toate aces/I! verbe sunt verbe regulate de grupa l.
Verificati dacii ati retinut materialul lexical prezentat pana acum citind propozitiile de mai jos
traducandu*le in Iimba romana:
Y a-t-il de I'essence sans plomb avotre
station-selViee?
Notre voiture est en panne depuis
deux scmaines.
Qui pourrait la reparer?
Faites-mol Ie plein de super, s'il VOllS plait!
Ce distributeur (d'essence) ne distribue
que du gazole pour les vehicu/es Diesel.
Les voitures Diesel consomment moins
que les voitures aessence.
L' essence ordinaire n' est pas Ie mcilleur
type de carburant.
Si Ie garagistc ne nettoie pas Ie pare-brise,
il n'aura pas de pourboire.
Le gazole est moins cher que )'essence, mais
les voitures Diesel sont plus cheres a!'achat.
Ie suis aile au garage pour verifier
la pression des pneus.
Ma femme ne sait se servir d'aucun
outil.
Avezvous celte piece de rechange
pour mon
> .\\'C'I far;1 plumh
1'-1 b":ll/.;n{lna dUJl\l1ea\"(),blra'!
> \b,ina IW,I,lr,1 in pan:\ (,lrie,lt,\)
de dl'U<l
> ("1IW ar putea () rcp,lfc'?
> r-acqi-ml plil1\ll Cll IbcIl7il\;l) V<I rt1g'
> A(ea,la pOlnpa (de h":llZl1la) nu distrihulC
dedH lnlltz>rin'l PCl\lru vchil'ukk
(ell motl'r)
> \l",rflik (eLi 11)(\101') cotlsum<l mil!
pupn ckdt pc bell7iniL
> BCI17111,) nll estc ce1mai bllll
Tip de carhuranl,
> Dat:l baiatul (de Iii IlU va euri\ja
hi Ill' parhri:>tJl. III I \''1 prim!
> :"lotorina cstc mai ieft11l<i decilt henzlIlil.
dar (rip)Oie,c1 sunt mai stumpe
la cumpilrarc.
> .\1-am dus Ll scr\ icc ea S<J veri fie
caue Illeuri lor.
> So!ia mea nu $tlC sa foloscasca dc 1\ici
o ullcalta,
> Aveti pics;! de s(l1imh
rcntru llKa')
Completati propozitiile de mai jos cu expresiile sau cuvintcle corespunzatoare. Cititi apoi eu voce
tare propozitiile astfel completate:
Voi cumpara de la benzinarie aeeste piese mici
de schimb.
mea este la service; este strieata.
Ce prefer!, pe motorina sau
pe benzina?
Bcnzina Tara plumb este mai ieftina
dedit cea
in fata pompei de (benzina) super!
Care pompa distribuie motorina?
De ce tip de carburant ai nevoie
pentro ta?
Cat consuma ta?
Dai mai multi bani la cumparare pe m3.$ina
Diesel (pe motorina).
Ciind iti vei curata parbrizul?
Mecanicul (de la service) are toatc uncltcle
pentro rcpararca
Daca presiunea cauciucurilor este prea scazuta,
trebuie umtlate (trebuic sa Ie
- l'acheterai ces petites de n:changt:
a>Ia
- Ma voiture est au >garagc; elle >cst ell pannc.
- Qu'est-ce que tu pn5feres,Ia voiture
>Di.:sel ou la voiture >;1 essence?
- >L '':SSCI1CC sans plumb est moins chere
que J'ordinaire.
- Arrete-toi devant Ie >thstributcuf de super!
- Quel distributeur >Jistribuc du >gazolc?
- Iu as besoin de quel >type de >L'arbunlnt
pour ton >vehiculc?
- Elle >consomme combien, ta voiture?
- Tu payes plus cher >iJ !'aehat la voiture
>Dlese1
- Quand >nelt('ycras-tu ton >pare-brise?
- >Lc garag:l."tc a tous >1<'$ oUlils pour
>rC'parer les voitures.
- Si >la pileus est trop basse,
il faut les gontler.
in continuare yeti studia modul in care se transforma propozitiile la trecerea din vorbirea directa in
vorbirea indirecta. Daca verbul din propozitia principala este la un timp trecut suntem obligati sa
unnam regulile concordantei timpurilor atunci dlnd treccm propozitiilc din vorbirea directa in
vorbirea indirecta. in exemplele care urmeaza vom aplica aceasta regula a concordantei timpurilor.
propozitiile de mai jos retine!i traducerea lor in Iimba romana:
Man ami m'a dit: "Ma voiture a consomme trop
d'essencc I'annee passee",
Mon ami m'3 dit que sa voiture avait consomme
trop d'essence l'annee passee.
- Prictcnul meu mi-a spus: mea
a C{lnsumat prea multa benzina anul trecut."
- Prietenul mcu mi-a spus ca lui
a consumat prea multa benzina anul trecut.
rai dit au garagiste: "Vous n'avez pas bien
repare mon vehicule",
rai dit au garagiste qu'il n'avait pas bien repanf
mon vehieule".
Je demandais dix fois arna fiUe: "Tu es partie
samedi demier?
- I-am spus mecanicului: "Nu mi-ati reparat
bine
- I-am spus mecanicului ca nu mi-a reparat
bine
- Am intrebat-o de zece ori pe fiiea mea:
"Ai p]ecat sambata trecuta?"
ie demandais dix fois arna fille si e1le etait partie - Am intrebat-o de zece ori pe fiica mea
samedi demier. daca a plecat sambata trecuta.
in cazlIl vorhirii indirecte, in propoziria suhordonalii am.folosit timpul "pllls-q!le-parfait" (seris cu
coraclere ;IIgroliute) pentru a marco 0 ac(iune onterioara ac,tillnii dill propo:d(io principa15. care
se afla$i eo la 1/11 limp !recut ("passe compose H sau "impar(aU "j.
Retincti unnatoarea regula a coneordantei timpurilor:
Daca in propozitia principala avern un verb la un timp trccut, in
donata vom folosi timpul "plus-que-parfait" pentro a exprima 0 aqiune
anterioara eelci din principala.
Tinand cont de regula trecerii de la vorbirea directa]a vorbirea indirecta (enun!ata mai sus), traduceti
propozitiilc urmIltoare:
Aujourd'hui mon pere m'a demande si hier
la pression des pneus avait ete bonne.
II me dcmandait pourquoi je n'avais pas achete
une voiture Diesel.
Je lui ai repondu que je n 'avais pas
eu assez d'argent.
Le garagiste nous a dit que cette voiture avait
eu un accident grave,
Nous avons dit anotre mere que Marie et Sophie
etaient rentrees tres tard.
> Astilzi tata m-J intrebat <.Iaca ieri presiunca
caue iucurilor a (ost buna.
> Elm;l intrcba de cc Il-am eumparat
o (tip) DieseL
> I-am Cil IlU am ;J\'ut
destui bani.
> \1cc<lmcu!llc-J raspulls c<i aceasf;l
a a\,ul llll accident grilv.
> NOI i-am spus mJmci Cil Marie $i Sophie
sau intors foartc tarziu.
in limba franeeza propoziliile dc mai jos facand trecerea de la vorbirea directa la vorbirea
indirecta:
M-ai intrebat: "Mi-ai reparat deja
M-ai intrebat daca reparat deja

Ei au intrebat: "Ati facut plinul'!"
- Tu m' as demandc: "Tu as dej:l repare
rna voiture?"
> Ttl m'as dClllande si favais deja repare
ta voiturc.
- Ils ont demande: "Avez-vous fait Ie plein?"
Ei au intrebat daca am faeut plinul
Marc ne spunea: "Acum zece ani imi doream sa
am 0 benzinarie".
Marc nc spunea eli aeum zece ani el Wdorea sa
aiba 0 benzinarie.
Va reamintim regulile coneordantei timpurilor:
> lls OlJt Jemandc si IWUS '1\' ions fait Ie pk in
\1arr nous disait "II ya dix ans, jc voulais
a\'('Jr unc:
> \!Iare nOliS dls,lit qu'il y a dlX ,II1S il avalt
v(Il!lu ;[VOlr une station-scrvice.
Daca verbul propozitiei principale este la un timp trecut se impun trei
tipuri de caporturi ale aqiunii din subordonata fata de aetiunea din
principala:
- pentm a cxprima simultaneitatea fata de aqiunea din principala se va
folosi timpul imparfait,
pentru a exprima posterioritatea (viitorul) fata de aqiunea din
principala se va folosi timpul conditionnel present,
- pcntru a exprima anterioritatea (treeutul) fata de actiunea de principala
se va folosi timpul plus-que-parfait.
Rezolvati exercitiul unnator in care yeti aplica cele trei reguli ale concordantei timpurilor:
Completati propozitiile care urmcaza eu forma corespunzatoare a verbului:
Ne-ai intrebat daca vom pleca maine.
V-am spus ca nu vreau vin.
Prietenii au aflat astazi Cll. noastra
a fost stricata timp de cateva zile.
Am inteles eli nu rna mai iubeai.
Am aflat ca Pierre !\1arie s-au casatorit
acum 0 luna.
Noi am crezut ea veni curand sa ne vedeti.
- Tu nous >;]s dcmand2si nous >pal1lrions
ckmain
- Ie vous > <Ji Jitquc je ne > voulaispas de vin.
- Mes amis > onl apprisaujourd'hui que notre
voiture > avait aeen panne pendant
quelques jours.
- > J" ai comprisque tu > I1C In 'ailmus
- >J .ai apprisque Pierre et Marie> s' etaienl
y a un mois.
- Nous > "\'ons pCIls2que vous > viendriez
nous voir bientot.
lata ultimul excrcitiu al primei parti a leeliei 16. Recapitulati intregul material prezentat pana
acum traduciind in limba franceza unnatoarele propozitii:
Petre a spus ea a gasit piesa de schimb de care
am nevoie ca sami repar maliina.
Noi am intrebat daca mali ina lui este strieata
(este in pana).
mici nu consuma multa benzina.
> riclTc a dit qu' il avail lrollve \a de
de rechange dont j'avais hcsoin pour
rcparcr ma voiture.
> NOLis m'ons demanu(' si sa voiturc ctait
en panne.
> Lcs pctitcs voiturcs ne consomment pas
hCilucoup d'essence.
Faceti-mi plinul eu bcnzina super, va cog!
Care pompa distribuie benzina
nu e scumpa, dar pe motorina
sunt mai seumpe la eumparare decat
pc benzina.
Ca sa ocrotiti natura impotriva poluarii, trebuie sa
sa curnparati ben7ina Tara plumb.
Este eel rnai bun tip de earburant.
Veri fica presiunea cauciucurilor!
Daca maine avea nevoie de 0 unealtli,
duce la service.
A spus el ca va trcbui sa se duca la benzinarie?
De ce parbrizul tale este at:1t de murdar?
Ar trebui sa-I cureti ca sa vezi mai bine
pe unde conduci.
tn acest service se repara toate tipurile de
> F Ie plein de ,uper, ,'il VllUS
> Que! de I'
ordJllairc"
> Lc g,IZO!c n '(,',t pas Irl'S eher, mats!c,
VOllUl'es Diesel ,nllt plus eheres ;\ raeh;)!
que \'oilufes ;1 c,sel\ce,
> rour ]a nature L'ontre la pollutwn,
il r,lut achdel' dc I'e"etlee plumb.
> C'est Ie meillcur type de carburant.
> V('rifll: 1'1 des pneus
l
> Si tlema 111 j":1' ais bcsoin d' Ull (lulil, j ';rais
chez Ie
> EsH;c qu'il a lItt qu'il dcvrall <tIkI' ilIa
icc'.'
> P()urquoi k de ta \'(lIfLt1'C cst-il sale'!
> Tli devrais k nel!(\ycr )Jour tnlcliX
von 1<1 rOUle,
> cc garage nil I'l:pan: lous ks types
de
LECTIA 16 - PARTEA A DODA
ea pana aeum, aceasta: parte a lectiei este consaerata invatarii pronuntiei, intonatiei adeevate
accentuarii. De asemenea, vom fixa vocabularul prezentat in acest caiet de curs structurile
gramatieale.
Cititi eu voce tare textele de mai jos incercati sa Ie traduceti:
Ala Foire IntemationaJc de Buearest
Chaque on organise aBuC:rest I la Foire I qui interesse de
./'
spcetalistes du monde entter.11
Comme les a:;s, I notre entrep;'ise participait acette grande I nous
avons prepare plusieurs cat;;logues I et I pour faire la publicite de nos prod';i\ts.! ,
B
'/'A II 10'!." , . ""II A /'d' /'
len sur, a pub (Cite Joue matntcnant un role excepttonne; on peut meme ue que Ie succes
'>l /' /'
depend de la publicite.11 NOlls occupions quelques stands dans le pavillon I ou il y
avail aussi des sta;;ds dcs exposants De jolies hotes-:cs infonnaicnt Ie pubfic I
- . d /' l'.l I d . /!
ct organtSUlcnt des ren cz-vous I avcc des c tents. I On rcgar alt nos produits I avec un tres
/'d' ),lA I I/'- d/' I d b/" '.ll_, II U . J:. 1
gran Interet, on es trouvalt rna ernes ct e onne qua Ite. ne entrcpnse
nous a une cooperation I dans un qui etait pour nous
Cctte cooperatkn presentcrait beaucoup I a nous pourrions cre:r I
/' '>l? /' '.l
des succursales dans d'autres pays d'Europe.11 Ce seratt notre grand succes commun!11
Le congrcs en Afrique
- Tu Sals, Ij'ai la de aun congres intematioJiai de medeclt.s.11
/' .?' ':'0
- En Afrique,/ au mOls d' octobre.11
- Tu prononctr;is un disco;;rs'? II
- Plutot un cO:rs, I du domarne dans je
/' /' /'
- Tu as deja Ie programme des conferences? II
/' ' /'
- Oui, lies organisateurs du eongres me rant envoye.11 Attends un instant,l je vais te
'
Ie montrer! II
- Tu auras done I de eonnaitre des
- e'est une occasion
Une voiture aessence ou une Diesel? II
/' '. /'.'
- Salut, Paul! II Ie VOIS que tu as une belle vOlture! II
/' '
- Ie la trouve mediocre. II
- Cest une a II
?' ?' '
- Non,1 c'est une voiture Diesel. II
/' ?' /'
-Alors,1 elle ne consomme pas beaucoup I et Ie gazole n'est pas cher.11
- Mais elle erai't tres eJtre al'ac-;:at, I et aus;i elle ne roule pas aussi vft'e que les voitures aesse';:ce.ll
-AIO:S, I vends-Ia et achCtes-en une nouvclle, I a II
/'
- C'est ce que je vais fairelll
A la station-service
- Faites-moi Ie plein, I s'il VOllS plait! II
/' ?'
- Du super? II Sans Plomb? II
- Ordinal;e.11 Polllriez-vm:s nettoyer le pare-b'iise, I s'il VOllS pkit? II
-- Tout de sufte, II
- Avez-vous des de recha:ge? II
?' . '
- Non, I vous devnez demander au garage. I I
.?' '
- Merci, I au revoirll ,
Traduceli propozitiiie urmatoare in Iimba franceza:
La (ora) II fix trehuie sa fiu la mecanic.
Consider (cu motor) Diesel mai bune
pentro ca ele consuma mai putin.
Mi-a fost greu sa curat acest parhriz murdar.
Care este programul conferintelor
pe perioada congresului?
Am creat 0 filiala in Asia aceasta a fost
ideea noastra a tuturor.
Cand va avea loe festivitatea de deschidere
a targului?
Publicul admira Expozitia Intemationala
de Arta Modema.
Insotitoarea va va infonna unde se afla
pavilionul care va intereseaza.
De ce organizatorii acestei festivitati au deschis
toate ferestrele?
Am impartit multe eataioage prospecte
pentro a face publicitate standului nostru.
> A I I (onzc) hcun.:s je dois etre
Ie
> Jc troU\'C ks VOlturcS Diesel mell1curcs.
parcc qLI\.:lles cOllsomm.:nt moins.
> rai Cll till mal aneltoycr ("c parc-brisc sale.
> Quc! est Ie programme conferences
pendant Ie
> Nuus ,1\'OI1S cree une en Asic
et ("'('tal{ notre idee commune
> Quanu aura lieu Ia cercmonic d'ouvcrture
de la {oire?
> lc pUblic admirait I"ExjJositlllll
IntcmatJOnalc u'Ali :'I.10Ucl1lc.
> L 'hbkssc vaus inf(lrrnera ou sc troLlvc Ie
qui vons interesse.
> POurqUOl 1cs orgalllsateurs de celte
cen:-monie ont OllVCli tOlltes Ics
> Nom a\"(111S diqnbu2 dc catalogues
ct pour faire 1a publ icitc de
lwtrc stand.
Cooperarea noastra prczinta mai degraba
dezavantajc.
o clipa, 0 sa verific in agenda eand
sunt liber.
Care sunt avantajele unci
pc benzina?
fn acest domeniu sunt eel mai bun.
Faceti-mi plinui, va rog!
mea a fost mai scumpa la cumparare
decat a tao
Care tip de carburant este eel mai ieftin?
Daea fi avot piese de schimb ieri,
fi reparat
EI mi-a spus eli nu a gasit Ulleltele aeelea.
Inchide, te rog, garajului.
> Notre cooperatIOn plutdt dcs
Il1c(lll\'cnicnl s.
> Un instant, je vais verifier Jails mOll
agenda qllilnd .ic sllis llbrc.
> Qucls sont Ics avantages d'avoir Utle
vOlture ;1 essence?
> Dalls cc domaine-el je suis lc meilleur.
> Faitcs-moi Ie plein. s'tl VOLIS plait!
> :'vIa voiture a etc chere i'l l'achat
que la tiellne.
> Qud type de carburant cst Ie moins chcr?
> Si.i avais eu hier pieces de n.:changc,
j'aurais ta voiturc.
> 11m' it dil qu'lin'avait pas tmuve ccs outils
> Fcnnc, s'il Ie plait, la porte <.iu garage.
EI a atlat ell lui este stricata.
Ne-am dus eu totii la reuniune.
Mceanicul mi-a spus ea presiunea pneurilor
e buna.
avea posibilitatea sa aseult discursul
speeialistului vostnl,
Du-te la benzinarie in fata pompei
(de bcnzina), te rog.
Ce tip de carburant cumperi, bcnzina
sau motorina?
Nu cumpar decat benzina fara plumb.
Daca fi participat la congresul medicilor
(care s-a anul trecut inAmerica,
fi avut ocazia sa cunose cat de cat aceasta
lara extraordinara.
> II a <lppri s que sa voiture cn pantle.
> Nous lIOUS TOllS rendus it la reunion.
> Le 111' a dIt que 1a pressloll des
b<ll1ne.
> j',lurais 1<1 posslhilit2 crccoukr Ie Jisl;ours
de V(ltl'e spt:ci;i1isre.
> Va it 1u statlOn-scn'in: ct ;uTcre-toi de"anr
Ie distrihllteur (d'essel1ccL s'il tL plait,
> Oucl type de carb\lJ'allt de
(Ill du g:IZO!c'l
> Jc 11' <:lchc'te quc de ploillh.
> Si j'avais p,irticipc au congrcs de mcdams
en Amt:riquc i ""n delll1f:r, j'aUl'ais ell
l'on:aSi('11 de COl\I1<1ilTe Ull p':ll cc pays
excCplIOl11\c1.
in incheierea lectiei, cititi eu voce tare cuvintcle unnatoare in care se repeta sunet:
Il'1
[ll]
[ii1
P1
re1
[El
[gl
fJl
[ /j
Is)
- Ie carburant, Ie vchicule, la voiture, Ie super, distribucr
-1'Q.lltil,le diseQ.llrs, I'amour
- la station-service, la pression, sans p1wnb
- Ie carburant, I' cSSldlce, la piece de rechange, etre en panne
- faire Ie commun
-Ia de rechange, la voiture Diese.l, ordinairc, la la prc.ssion
- ne.ttoye.r, I'e.ssence, Ie v,e.hicule,
- Ie garage, Ie gazole, Ie garagistc, le catalogue
- Ie garage, le garagiste, la piece de rechange
- Ie gazole, Ie pare-brisc, Diesel
-Ia pression, la ::itation-servic.e, l'essenc.c, la piec.e, consommer
-Ie Ie vehic.ule, consommer
TEMA PENTRU ACASA 16
A Traduce!i propozitii/c urmatoare in Iimba romana:
1. L'essence ordinaire et Ie super sont deux types de carburant.
2. Quels sont les avantages de la voiture Diesel?
3. Le gamgiste m'a dit qU'il avait deja repare rna voiture.
4. rai pense que tu veritierais la pression des pneus.
5. II m'a infonne qu'il y avait eu des pieces de rechange dans ce magasin.
6. Ta voitme, elle consomme cornbien?
B. Traduce!i urmatoace in limba franeeza:
I. Prefer 0 m3!?inii pe benzinapentro ca merge mai. repede.
2. Mil dusesem la benzinarie facusem plinu!.
3. N-am :;;tiut ca dumneavoastra a fost stricatiL
4. Benzina eu plumb estc mai. scumpa decat cea
5. Am cn::zut cit rn<l!?ina ta a fost mai ieftina la cumpararc.
6. Dc ce nu li-3i curatat parbrizul?
C. Coreetali propozitiile de mai jos rescrieti-le:
1. Je ne savais pas que tu es parti hier soir.
2. VallS rn'avez dit que rna voiture est en pannc.
3. C'est une voiture Diesel, alars elk consomme du super.
4. II ne faut pas gonfler Ics pncus, parce que la pression est trop basse.
5. L' essence ordinaire cst le meillcur earburant pour proteger la nature contre la pollution.
VOCABULARUL LECTIILOR 15 51 16
, ,
I'Afrique (f.)
I'agenda (m.)
I' Amerique (f.)
l'Asie(f.)
I'avantagc (m.)
avoir du mal a...
la
Ie carburant
Ie catalogue
commun
commune
la conference
Ie congres
consommer
la cooperation
creer
la voiture Diesel
Ie discours
la disposition
distribuer (I' essence)
Ie distributeur (d'essence)
Ie domaine
"essence (f.)
etre en panne
l'Europe (f.)
exceptionnel.exceptionnelle
l'exposant (m.)
faire de la publicite
faire la publicite (de... )
faire Ie plein
fermer
la foire
Ie garage
Ie garagiste
Ie gazole
a10 heures precises
> [lafRikl
> rlajcda]
> [lamERik]
> [Jazi]
> [laV;ltaj]
> [ayHa:R JU mal a1
> ria pUblisitEl
> flO bRhURii.l
> flO btalog]
> [kome]
> [komUn]
> [Ia ki\fERas]
> [10 kogRe]
> [kusome)
> [Ia kooperasiii]
> fkREE]
> [Ia v"atDR diczc!]
> [10 diskuR]
> f la dispozis/ii]
> [distRlbCEJ
> flO distRibUtO:Rl
> [10 domen]
> [I('sa,,]
> [EtR iipanl
> [IORop]
> [ckscpsionc!]
>
> rfeR dO la pUblisitE]
> [feR 1'1 pUblisitE dO]
> [feR 10 pie]
> [fcR.ll1EJ
> [la f" aR]
> flO gaRaJJ
> [10 gaRajist]
> [10 gazo!]
> ra dizO:R pRcsiz]
- Africa
- agenda
- America
- Asia
- avantajul, profitul,folosul
- da osteneala sa... ; a-i veni
(a-i fi) greu sa...
- publicitatea, reclama
- carburantul
- catalogu!
- comun, general,
- comuna, generaHi,
- conferinta
- congresul
- a consuma, a folosi
- cooperarea, colaborarea
- a lnfiinta, a crea
- (cu motor) Diesel
- discursul, cuvantarea
- dispozitia
- a distribui, a vinde, a pompa
(benzina)
- pompa (de benzina)
- domeniul, sectorul
- benzina; esenta; extractul
- a fi in paoa; a avea 0 pana
(de cauciuc); a fi stricat, -a
- Europa
- exceptional, excep!ionala
- expozantul; exponentul
- a face publicitate
(rec1ama)
- a face publicitate (unui
produs, cuiva)
- a face plinul, a umple rezervorul
- a inchide (verb de grupa I)
- targul, balciuJ, iannarocul
- garajul; service-ul
- mccanicul
- motorina
- la (ora) 10 fix (punct)
l'hOtesse (f)
I'inconvenient (m.)
informer
I'instant (m.)
intemational,-e
nettoyer
ordinaire
I'organisateur (m.)
I'outil (m.)
I'ouverture (f)
ouvrir
Ie pare-brise
participer a...
Ie pavilion
la piece de rechange
Ie plomb
Ie pneu
la possibilitc
precis
precise
la pression
Ie programme
prononcer
Ie prospectus
Ie public
la publicite
se rendre (a)
reparcr
la reunion
I'essence sans plomb
Ie spccialiste
Ie stand
la station-selVice
la succursale
Ie super
tout de suite
tTOuver (quelqu'un,
quelque chose)
Ie type
Ie vehicule
verifier
> rli'kli\ Enia)
> !.:fnRmE dOl
>
> IctERnasillnal]
> rnct"a/E]
> IllRdinc:R]
> [lmganl7.<ItO:Rl
> [Iuti]
> IlllvcRtURI
>
> 110 paRbRiz]
> I a]
> [IOp<lvii fi l
> [Ia piEs dO
> rlOplZI]
> [IOpllOl
> [LI posibilitEl
> [pREsi]
> I pREsiz]
> ! Ia I
> 110 pRogRam]
> I
> 110
> [10 pUhlikl
> fl;1
> [sO RiiJR a]
> rrcpdl-E]
> [Ia R[Cnlo]
> f plu]
> [10
> [10 st:ldl
> rla 1
> rLI
> [IO.sUpd{l
> [tutsUitl
> 1tRlI\E/k E1kt,
kdkO
> flOtip]
> 110 vElkUl]
> [\cRiliE]
- gazda; oaspetele; angajata unui
targ (unci expozi1ii) la
eu publicu!
- inconvenientul, dezavantajul;
piedica
- a informa
- c1ipa; momentul
- -a
- a curiila
- -a
- organizatoru!
- unealta, instrumentul
- deschiderea
- a deschidc (verb de grupa TIl)
- parbrizul
- a participa la... , a !ua parte la."
- pavilionul,
- picsa de schimb
- plumbul
- cauciucul
- posibilitatea, putinta
- precis, exact, fix
- precisa, exacta, fixa
- presiunca
- programul
- a a rosti
- prospectul
- publicul
- publicitatea, reclama
- a se duce la...
- a repara, a drcge, a indrepta.
a coreeta
- reuniunea, intrunirea, adunarea
- bcnzina tara plumb
- spccialistul
- standul; tribuna (Ia curse)
- benzinarie (care are service auto)
- sUi:ursala, filiala
- (benzina) super
- imediat, numaidecat, indata
- a gasi, a considera
(pe cineva, ceva)
- tipul; marca; felul
- vehiculul. mijlocuJ de transport
- a vcrifica, a controla, a revizui
LECTIA 17
PARTEA iNTA.I
Pentru inceput va propunem a serie de exercitii recapitulative ale materialului prezentat in lectia 17
din cursuI "Franceza pentru incepatori",
A Completati propozitiile in limba franceza cu unul dintre substantiveIe de mai jos:
I. la foret
5.la fenne
9. la tente
2.1e champ
6. Ie camp
10. la caravane
3. la plage
7. Ie camping
11. Ie sac ados
4. Ie lac
8, Ie terrain
12. Ie sac de couchage
13. Ie matelas 14. Ie feu
pneumalique
Nu mai e foc in
N-am fast niciodata
in aceasta padure.
I-ai vazut noua rulota de camping?
EI a spus ca era in tabara in (luna) iulie.
Sa mergem la camp!
in copilarie imi petreceam intotdeauna
vacanta pe malul unui lac.
De ce nu v-ati luat sacii
de dormit?
Nu se poate intra pe acest teren.
Ai prefera sa mergi la plaja sau
sa ramai acasa?
Trebuie sa punem bagajele in cart,
o sa ploua.
Anul acesta prietenii au cumparat
o ferma frumoasa in sudul Frantei.
Veniti cu noi in camping, de acord?
inainte sa ies trebuie sa-mi iau rucsacul.
Nu mai avem paturi, 0 sa donni
pe salteaua pneumatica.
- II n'y a plus de >fcu dans La cheminee.
- Je ne suisjamais alle dans
cette >foret.
- As-tu vu sa nouvelle >caravane?
- II a dit qu'il etait au >camp enjuillet.
- Allons au >champ!
- Dans mon enfance je passais toujours
mes vacances au bord d'un >lac.
- Pourquoi vous n'avez pas pris vos >sacs
de cOllchagc?
- On De peut pas entrer sur ce >terram.
- Prefererais-tu aller a>la pluge ou rester
Ii la maison?
- II faut metlre les bagages SOllS >Ia tcnrc,
il va pleuvoir.
- Cette annee nos amis ont achete
une belle >fenne au sud de la France.
- Vous venez au >camping avec nous, d'accord?
- Avant de sortir je dois prendre mon
>sac ados.
- Nous n'avons plus de lits, tu vas dormir
sur >Ie m3lelas pncumatiqLle.
B. in acest exercitiu vom recapitula formeIe accentuate ale pronumelor personate. Completati
cu aceste forme urmiHoarete propozi!ii:
Acest rucsac nu este al tau, este al meu.
Vino eu mine, te rog!
De ce pleci cu ei?
Acest eadou este pentru ea.
Paul este la prietenullui. Stll la el
de doua ore.
Vreti sa mergeti cu nOl in padure?
Nu avem nimic de Iacut la ei(acasa).
Este complieat pentru dumneavoastra?
- Ce sac Ii dos n' est pas a>toi , il est a>Inoi .
- Viens avec >mOl, s'il te plait!
- Pourquoi pars-tu avec ::.eux ?
- Ce cadeau est pour ::.elle.
- Paul est chez son ami. nest chez >lui depuis
deux heures.
- Voulez-vous aller avec >rJous dans la foret?
- Chez :>eux il n' y a rien a faire.
- C'est difficile pour >vous?
C. Completati urmatoarele propozitii interogative:
La cine mergem in seara asta?
Al cui este acest teren mare?
E al tau?
Pentru cine ai cumparat aceste
flori frumoase?
Cu cine vei fi in tabanl?
E pentru mine?
Veti ven! cu el?
D. Completati propoziliile in limba franceza:
Sa instalam cortul pe plaja.!
Cine ar vrea sa umfle aceasta saltea?
Nu se poate instala tabara aiei.
Cand ploua, e difieil sa faei focul.
Ne aflam la marginea unui lac.
2
- >Chez qui va-t-on ce soir?
- >A qui est ce grand terrain?
- C'est>:'l toi?
- >Pour qUI as-tu aehete ces
belles fleurs?
- >Avcc qui seras tu au camp?
- C' est >pour moi?
- Est-ce que vous viendrez >avec lui?
- >Monlolls la tente sur la plage!
- Qui voudrait >gonller ce matelas?
- On ne peut pas >camper iei.
- Quand il pleut, il est difficile de
>Caire du fClI.
- Nous etions >au bord d'un lac.
lata voeabularul nou. C i t j ~ i cu voce tare cuvintele de mai jos ~ i retineti
traducerea lor in limba romana:
Ie bateau > [10 bato] - vaporul, nava
Ie naufrage > [10 notRaj]
- naufragiul
Ia croisiere > [Ia kRUazieR] - croaziera
Ie commandant > llO komadii]
- capitanul (navei);
comandantul (unor trupe)
la traversee > [la tRaveRsE]
- cursa; traversada;
traversarea
Ie bord > [10 baR]
- marginea; malul; larmu1;
bordul
la cote > [lukot]
- coasta; tarmul; faleza;
flaneul
la voile > [la v"al]
- panza de corabie, vela
Ie bateau avoile > [10 bato a v
U
al]
- ambarcatiunea cu panze,
velierul
I'embarquement (m.)
> [liibaRkOmAJ
- imbarcarea
Ie d6barquement > [10 dEbaRkOmii]
- debarcarea
Ie mal de mer > [10 mal dO meR]
- raul de mare
Exersa1i inca 0 data pronuntia cuvintelor noi. Citili-Ie cu voee tare in alta
ardine:
la cote >[lakot]
- coasta; tarmul; faleza;
flaneul
la traversee > [la tRaveRsE]
- cursa; traversada;
traversarea
la voile >[ la v"al]
- panza de corabie, vela
Ie bateau
> [10 batoJ
- vaporul, nava
Ie mal de mer >[10mal dO meR]
- raul de mare
Ie commandant
> [10 kOlmidiiJ
- capitanul (navei);
comandantul (unor trupe)
I'embarquement (m.)
> [lilbJRkOmiiJ
- imbarcarea
Ie naufrage
> [10 no/RajJ
- naufragiul
la croisiere > [la kR"azicR]
- croaziera
Ie bord >[10boRj
- marginea; malul; tarmul;
bordul
Ie debarquement > [10 dEbaRkOma]
- debarcarea
Ie bateau avoile > L10 bato a yUal]
- ambarcatiunea cu panze,
velierul
Ciliti urrnatoarele propozitii in care am introdus cuvintele noi retlneti traducerea lor in limba
romana:
Ce bateau que tu suis des yeux depuis une heure
me plait beaucoup.
Pendant cet orage nous avons failli faire
naufrage.
La croisiere en Mediterranee nous a laisse
un bon souvenir.
Le commandant a invite toute notre famille
asa table.
Cet etc nous avons eu I'occasion de faire une
magnifique traversee.
La vie abard nous plaisait beaucoup.
Les touristes etrangers trouvent la Cote d'Azur
la plus belle region de France.
Quand mon pere claitjeune, il faisait de la voile.
Dans les ports de la Cote d' Azur nous admirons
de beaux bateaux avoile.
L' embarquement des passagers commence a
10 heures.
Le dcbarquement de ce bateau aura lieu
aMarseille.
Helas,je souffre du mal de mer etje ne voyage
jamais en bateau.
- Corabia aceea la care te tot uiti
de 0 ora imi place foarte mult.
- In timpul acestei furtuni a fost cat pe ce
sa naufragiem.
- Croaziera pe Mediterana ne-a lasat
o amintire placutli.
- Comandantul a invitat la masa lui intreaga
noastra familie.
- In aceastii vara am avut ocazia sa facem
o traversada magnifica.
- Viata la bord ne pHi.cea foarte mult.
- straini considera Coasta de Azur
cea rnai frumoasa regiune din Franta.
- Cand tata era tanar, el practica sportul cn vele.
- in porturile de pe Coasta de Azur noi admiram
frumoase ambarcatiuni cu panze.
- Imbarcarea pasagerilor incepe 1a ora 10.
- Debarcarea de pe acest vapor va avea loc
la Marsiha.
- Vai, sUlar de rau de mare nu caUitoresc
niciodata cu vaporul.
Retineti expresiile care au aparut in propozitiile de mai sus:
suivre des yeux
dEZIOJ
- a unnfiri cu privirea; a se (tot)
uita dupa
faire naufrage
> l feR nofRaj]
- a naufragia
faire de la voile
> rfcR dO la v'lalJ
- a practica sportul cu vele
(cu ambarcatiuni cu panze)
il s'agit de ...
>LilsajidO]
- este yorba despre...
verbul
souffrir (de)

- a suferi (de)
care are conjugare ca verbul "ouvrir".
Tot in propozitiile de mai sus ati intalnit unnatoarele nume geografice:
1a Mediterranee
1a Cote d' Azur
> lin mEdilcRanE"j
> [la ko:t oaLURj
4
- Mediterana
- Coasta de Azur
Retineti construqia:
nous ayons fa;l1i
(faire naufrage)
> lllllzavii fad] - am fast pe punctul (de a naufragia)
era cat pe ce (sa naufragiem)
Veri folosi aceastd construcrie pentru a arata cd. acriunea "a fost pe punctul" sii se realizeze.
Construcria se formeazii conjugand verbul
faillir >ffaiiR] - a da a a lipsi,
a sllibi (despre memorie,
de exemplu); a da faliment
la timpul "passe compose" adiiugfmd infinitivul verbului care delerminti acriunea ce "afost pe
punctul" sa se realizeze:
j'ai failli mourir
tu as failli gagner
elle a fai!li tomber
- am fast pe punctul de a muri; era cat pe ce sa mar
- ai fost pe punctul de a era cat pe ce sa
- ea a fast pe punetu! de a cadea; era cat pe ce sa cada
Verifica!i daca v-ali deja cuvinte!e expresiile prezentate pana acum. Traduceti in limba
romana propozitiile unnatoare:
Je ne vois plus la voile de ce petit bateau.
Dernierement j' ai lu )'histoire dramatique
du naufrage du "Titanic".
Est-ce qu'elle souffre beaucoup?
Pendant I' embarquement nous sommes montes
abord les premiers.
Monsieur Dupont a fait une mauvaise traversee,
il y avait trop d'orages et la mer etait dangereuse.
Connaissez-vous la cote d' Azur, Monsieur?
Le commandant va commencer son discours.
S'il s'agit de moi,je prefererais faire
une croisiere ce matin; la mer est si tranquille.
Je ne peux pas faire de la voile acause
du mal de mer.
Le debarquement de ce grand bateau avait lieu
acinq heures de l'apres-midi.
Les meilleures vacances pour moi, ce sont
en bateau it voile.
Tout Ie monde aime bien se baigner dans
la Mediterranee, parce que c'est une mer
tres chaude.
5
> Nu mai v-ad panza accstci mici corabii.
> De curand am ellit Lguduitoarca
povcstc a sCllfLlndani TitanieLllul.
> Oar.; ea sLdaa mulf)
> in tilllPlll imbarcarii am ureal pnmii
la bordo
> Domnul Dupont a CilCU( 0 cursa lleplacuta
pc apa. au fOSllllulk Curtuni, jar marea
a (ost pcriculoasa.
> {'oaSla de ALur. domnulc'}
> Comandantul 0 inccapa discursul.
> Daca dcsprc mine vorhiti. eu prerera
sa fae () CrtlLtLH:ra in accasta dimincala:
marea cstc al,lt de calma.
> I\:u pot practlC;) sporllli CLl \ck din cauza
raulu i de marc.
> Debarcarca <tceslui mare vapor avca loc
la ora cinei dupa-ami<1L<l.
> Vacan\de petl'eculc pc 0 ambarca"\iune ClI
p;inzc celc mai frlllTIOaSe pentfu minco
> Tuturor Ie place roark mult sa se scalde
in Mcdlterana. penlru ell cslc 0 mare
{"oarte ealda
rai fadli me perdre dans cette ville.
Pourquoi te suit-it des yeux?
> A fost cat pc (;c ma piertl in acest ora$.
> Dc (;c se tUI uita cl dupa tine')
in urmatorul yeti folosi cuvintele noi, numele geografice expresiile introduse in aceastii
Completati propozitiile care urmeaza cu expresiile sau cuvintele care lipsesc. Folosi!i filtrul

Nu este vorba despre 0 calatorie ell
este vorba despre 0 croaziera ell vaporul.
in timpul ultimei furtuni vasul nostru cu panze
a fost pe punetul de a naufragia.
Ai asistat vreodatij la desearearea
unui mare vapor?
Comandantul i-a invitat pe toli pasagerii
la 0 receptie la bordo
Catre periculoasei noastre curse pe apii
(traversade) am vazut in cele din urma tannul.
EI nu a avut niciodata rau de mare pe Mediterana
eu i'nsa sUlar mereu (de rau de mare).
Atunci cand rna odihnesc pe plaja, imi place
sa urmaresc eu privirea pe mare panzele corabii[or.
A fast cat pe ce sa intiirziati 1a imbarcare.
(Ati fost pe punctul de a intarzia la imbarcare.)
Ne plac foarte muIt c1ima blanda soarele
de pe Coasta de Arnr.
in tinerete el a practicat sportul cu vele a avut
multe aventuri pe mare.
- >11 ne s'agit pas d'un voyage en voiture,
>il s'aglt d'une>croislcre en>bateau.
- Pendant Ie demier orage notre >batcall avoile
>a failli faire naufragc,
- As-tu deja assiste au >dcbarquement
d'un grand bateau?
- >Lc commandant a invite tous les passagers
aune reception a>bord.
- Vers la fin de notre >travcrsce dangereuse nous
avons enfin vu >la cote,
- II n'ajamais eu >Ic mal de mer sur >13
Mediterrance, mais moij'en >souffre toujours.
- Quandje me repose sur la plage,j'aime
>slIivre des yeux > Ie" voiles en mer.
- >Vou aVl:Z faill i venir en retard pour
> I' embarquement.
- Nous aimons beaucoup 1e c1irnat doux et
Ie soleil de >la COli: d'Azur.
- Dans Ie temps de sajeunesse il >faisait
de la voile et il avait beaucoup d'aventures
enrner.
Cititi eu atentie unnaloare fiti atenti la cuvintele scrise eu caractere Retineti
tradueerea lor in limba romana:
Naus regardons Ie bateau qui vient d' Allemagne.
NOlls regardons Ie bateau venant d' Allemagne.
J'ai ecoute Ie commandant qui parlait
aux passagers.
- Ne uitam la vaporul care vine din Germania.
- Ne uitam la vaporul care vine din Germania.
- L-am aseultat pe comandant, care Ie vorbea
pasagerilor,
J'ai ecoute Ie commandant parlant aux passagers. - L-am ascultat pe comandant, care Ie vorbea
(vorbind) pasagerilor.
6
Je dois rester chez moi parce que je suis
tres occupe.
Etant tres occupc,je dais rester chez moi.
11 est tres fort, parce qu'il fait de la voile.
Faisant de la voile, il est tres fort.
Marie peut SQuvent faire des eroisieres,
parce qu' elle n' a jamais Ie mal de mer.
N'syantjamais Ie mal de mer, Marie peut faire
souvent des croisieres.
Le petit Paul sait que la mer est dangereuse,
alors iJ ne va pas trap loin.
Sachant que la mer est dangereuse, Ie petit
Paul ne va pas trop loin.
- Trebuie sa raman aeasa pentru eli sunt
foarte ocupat.
- FiindlPentru ea sunt foarte ocupat, trebuie
sa raman acasa.
- EI este foarte puternic pentro ea practiea
sportul eu vele.
- PracticandJ'Pentru ca practica sportul eu vele,
el este foarte puternic.
- Marie poate sa mearga des in croaziere,
pentru ca nu are niciodata diu de mare.
- NeavandIPentru ca nu are niciodata rau
de mare, Marie poate sa mearga des incroaziere.
- Micutul Paul eli marea este periculoasa,
nu se duce prea departe.
- $tiindiPentru eli ca marea este
periculoasa, mieutul Paul nu se duce
prea departe.
in propozitiile de mai sus am folosit a forma gramaticaUi noua: participe present, pe care am marcat-o
eu caractere
"Participe present" (participiul prezent) se formeaza prin adaugarea
terminatiei -ant la radicalul verbului la timpul prezent, persoana I plural.
Aeeasta regula permite formarea formarea participiului prezent al tuturor
verbelor, regulate sau neregulate.
lata cateva exemple:
parler
finir
ecrire
nous pari/ons
nous finiss/ons
nous ccriv/ons
parVant
finiss/ant
ecriv/ant
>(plJRlii]
>[tinisa]
Foe excep!ie de la regula enuntota verbefe auxiliare "avoir" "etre" $i verbul "savo;r":
avoir
etre
savoir
nous avons
nous sommes
nous savans
ayant
etant
sachant
>[eia]
>[EtaJ

Partieipiul prezent ("parricipe prisent") este invariabiI in limba francezii. El exprimii 0 ac!iune
simultanii cu ac!iunea din principalii.
Participiul prezent infrancezii 0 propozilie relativii (orributiwi). De exemplu:
Les personnes ayant un billet peuvent
s'embarquer.
- Les personnes qui ont un billet peuvent
s' embarquer.
Pentru a pune in practica noile traduceli in limba romana urmatoarele propozitii. Folositi
filtrul
Aimant Ie climat doux, je passe roes vacances
sur la Cote d' Azur.
Etant etudiant, il faisait de la voile.
Je suis des yeux un beau bateau allant en mer.
Etant malade, il ne peut faire aucune traversce.
Les personnes d6sirant faire la croisihe doivent
monter abord.
Sachant la verite, Marie ne peut pas penser
Ii autre chose.
> Plhcandu-miiPcntru C'-I imi place cli1l1<1
blamhi. imi petrec pc Coasta
deA7:ur.
> Student riind,'Pe cand era student, praetica
sp0l1ul ell v'Cie.
> CLI priv1r<::a lin ""pOl' frumos care
treee pc man:. .
> Holna" fimJiPentru ca este bolnav, nu poalc
facc mCI 0 cursa pe apa.
> care dmcsc sa raca croazier" trebuie
sil lIfce 13 bordo
> Marie nu se poate gilnJi
Ja altcna.
in exercitiul urmator va trebui sa completati propozitiile folosind participiul prezent - participe
present sa Ie citi!i apoi eu voce tare:
in fiecare dimineata ii vad pc cei din familia
Durand care se plimba prin pare.
in fieeare dimineata ii vad pe cei din familia
Durand plimbandu-se prin pare.
Din cand in c:ind ne uitarn la debarcarea
vapoarelor care vin de pe mare.
Din dnd in cand ne uitam la debarcarea
vapoarelor care vin de pe mare.
Paul are 0 frumoasa ambareatiune eu panze
ii invita pe prietenii lui sa petreaca
o saptamana pe mare.
AvandiPentru ea are 0 frumoasa ambareatiune
eu panze, Paul invita prietenii sa petreaca
o saptamanii pe mare.
EI inlelege situatia pleaca imediat.
lntelegand situatia. el pleadi imediat.
Ei nu nimic trebuie sa ceara
mereu informatii.
(Pentm ca nu nimic, ei trebuie
sa ceara mereu
8
- Chaque matin je vois les Durand qui
se promcnent dans Ie pare.
- Chaque matin je vois les Durand
>se promcnant dans Ie pare.
- De temps en temps nous regardons
Ie d6barquement des bateaux qui viennent
de lamer.
- De temps en temps nous regardons
Ie d6barquement des bateaux >venant
de la mer.
- Paul a un beau bateau avoile
et il invite ses amis apasser
une scmaine en mer.
- >.'\.yant un beau bateau 11 voile,
Paul invite ses amis apasser
une semaine en mer.
- II eomprend la situation et il part tout de suite.
- >Comprenant la situation, il part tout de suite.
- lis ne savent rien et ils doivent toujours
demander des informations.
- Ne rien, ils doivent toujours
demander des informations.
in ultimul exercitiu al primei patti a Ieqiei 17 yom recapitula toate notiunile. Traduceti urmatoarele
propozitii in limba franceza:
Visul meu dintotdeauna a fost sa practic
sportul ell vele.
Fiind impreuna eu voi la bordul vasu!ui,
nu am putut s-o vad pe p!aja.
Nu exista niei un perieo! de naufragiu pe aceasta
ambarcatiune eu panze.
il privim pe comandant, care Ie
pasageriIor in timpul croazierii.
Se vede deja coasta?
Nimeni din familia mea nu a fost de fata cand
m-am imbarcat.
urmarese eu privirea panzele albe
(ale corabiilor) de pe Mediterana.
Despre ce este yorba?
Am petrecut doua sapmmani magnifice
pe Coasta de Azur.
Inainte de 0 cursa pe apa, trebuie
sa iau ceva impotriva raului de mare.
A fost cat pe ce sa intarzii la debarcarea
vaporului care venea din America.
in timpul acestei furtuni vasul nostru
fost pe punctul de a naufragia.
Ai suferit de rau de mare?
9
> Fain: de la voik, eel a toujours etc mon reve.
> Et:lllt avcc VOllS au hord Ju bateau, je n'ai pas
pu la voir sur \a plnge.
> Sur ce bateau a voile il n'y a aueun danger
dc
> NOliS regardons le commandant pari ant avec
ks pend::Jnt la
> Est-ec qu'oll \'Olt deja la c<lle')
> 11 n'y avait de ma famille pendant
mon embargucment.
> Lcs touristes suivcnt des yeux lcs VOlleS
blanches sur la J\.1Cditcnance.
> De quai s'agit-il'.'
> 3vons pnssc deux scmaines magnifiques
Sllrla elite d'Alllr.
> Avant llne tnlVCISCC je dais prendre quelque
chose contrc k mal de IllCr.
> raj filllli arc cn retard au dcbarquement
dll bateau venant J'Amcrigue.
> Pendant eel orage notre bateau a fmlli
naufrage,
> As-tll souffert du mal de mer')
LECTIA
Pentru inccput, rezolvati urmatoarele exerci1ii recapitulative ale materialului din cursul "Franceza
pen1ru incepatori":
A Completati fiecare dintre de mai jos eu una din expresiile:
1. en face de ...
4. loin de ...
7. ala sortie de ...
Aici este?
2. ac6te de...
5. pas loin de...
8. iei
- C'est>ici?
3. pres de...
6. aI'entrce de ...
9. la-bas
Ie in benzinariei.
Nu vad pe nimeni la intrarea
einematografului.
Ei locuiau de multa vreme
langa noi.
Nu vrea sa plee departe de tine.
Stai langa mine, te rag!
Nu vreau sa lucrez aeolo.
Noi i-am vazut la de la targ.
Paul ar vrea sa lucreze aproape de casa.
- Je t'attends >en face de la station-service.
- Je ne vois personne
du cinema.
- Us habitaient depuis longtemps >a c6tc
de nous.
- Je oe voudrais pas partir >loin de toi.
- Sois > pres de moi, s'il te plait'
- Je ne veux pas travailler >la-bas.
- Nous les avons vus >il \a sonie de la foire.
- Paul voudrait travailler >pas loin de sa maison.
B. in exercitiul unniHor va propunem sa reeapitulati verbele neregulate "attendre", "comprendre"
"apprendre". Completati propozitiile de mai jos eu una din fonnele corespunzatoare ale
acestor verbe:
Ce ai invatat la
Te voi mereu.
intelegi tot ceca ce inveti?
- Qu'est-ce que tu >as appns aI'ecole?
- Je > t 'attemJrai toujours.
- Iu >comprends tout ce que tu >apprends?
Studentii nu au inteles nimic din acest curs. - Les etudiants >n' ant rien compris de ce cours.
Noi am doua are.
Irebuie sa inve!i sa cite/?ti in franeeza.
Ea nu rna va intelege niciodata.
- Naus l'>avolls attendue deux heures.
- II faut >apprendre lire en
- Elle ne me > cornprendrajamais.
intelege daca nu ai vorbi
atlil de repede.
Ti-a spUS ClI nu a in!eles nimic ;;i ell
nu a invatat nimic?
- Je te >comprendrais si tu ne parlais pas
si vite.
- Est-ee qu'il t'a dit qu'il >n 'avail rieo compris
et >n"<Jvait rien appris?
c. in urmatorul exereitiu recapitulativ completati propozitiile imperative eu un pronume personal
convenabil care sa inlocuiasca complementul direct:
intelege-ol
Intelegeli-ma!
Sa-l ascultam atunci cand vorbe-'ite!
Spala-te dimineata!
Sai (Sa Ie la
lnvitati-ne la 0 croaziera.!
Priviti-i! Priviti-le!
- Comprends->la!
- Comprenez->moi!
- Ecoutons->le quand il parle!
- Lave->toi Ie matin!
- Attendons->les ala sortie!
- Invitez->nous aune croisiere!
- Regardez->les!
D. in ultimul exercitiu recapitulativ, completati propozi!iile eu acele cuvinte care convin:
Este departe de aici?
Am inteles totul.
vrea sa te i'n!eleg, dar inteLege-ma
tu pe mine!
Pierre nu departe de aici.
fnvata sa franeeza engleza.
- Est-ce que c'est loin >d'ici?
- Nous avons >tOllt eompris.
- Je voudrais >te comprendre, mais comprends-
>moi aussi!
- Pierre n'habite >pas loin d'ici.
- Apprends >a parler fran9ais et anglais.
in propozitiile de maijos am introdus cuvintele noi. Cititi eu atenlie propozitiile retineti traducerea
lor in limba romana:
Le Havre est un port important.
Aujourd'hui la mer est tranquille, il n'y a
presque pas de vagues.
Cttait une merveilleuse plage de sable fin.
Apres Ie bain, mon maillot de bain est
encore mouillc.
Maman, je veux faire des pates!
Tu as apporte ton seau et ta pelle?
Papa, irons-nous visiter Ie phare?
Regarde ce palmier, il est enorme!
Mets de la creme solaire sur tes bras!
ALlant ala plage, je mets mes lunettes de soleil.
C'est dommage, nous n'avons pas trouve
de coquillages au bord de la mer.
- Le Havre este un port important.
- Astazi marca este aproape
eli nu sunt valuri.
- Era 0 plaja minunata eu nisip fin.
- Dupa baie, costumul meu este inca ud.
- Mama, vreau sa fac fanne de nisip!
- Ti-ai adus galeata lopaFca?
- Tata, ne vom duee sa vizitiim faroI?
- Uita-te la acest palmier, este enorm!
- Da-ti pc maini eu crema impotriva soarelui!
- Cand merg la plaja, Imi pun ochelarii de soare.
- Pacat, nu am gasit scaici Ia malul marii.
presque > [pRcsb]
- aproape, aproximativ
mettre de la creme
mettre des lunettes
c'est dornmage
> [metR dO 1a kRcm]
> [mctR de lUnelj
> [sE doma:jJ
- a da Cll crema; da eu ererna
- a pune ochelari; pune
ochelari
- e plicat, e regretabiI
Retineti formele familiare folosite pentru a ne referi la parinli:
maman
papa
>lmama]
> [papa]
- mama, mami, mamica
- tata, tati, tiHicui
in cazul acestor forme articolul se amite.
in propozitiile de mai sus ati intalnit ciiteva adjective noi:
important
importante
>[llpol1a]
> [iiporlii:IJ
13
- important
- importantii
mouillt
merveilleux
merveilleuse
enonne
> [11\wEJ
> [mcR\'ciOl
> [EnoRrnJ
- inmuiat, muiat, ud
- minunat, admirabil, excelent
- minunata, admirabi1a, excelen1a
- enorm(a), uriai?(a)
Retineti pronun1ia celebrului franeez:
LeHavre >[IOa:vR] - (Le)Havre
Numele fJ.cestui ora$ este 0 excep{ie. deoarece este precedat de un articol cum deja, in
limba franceui. numele de ora$e nu primesc articol), iar in pronun!area lui nu apare fenomenul de
eliziune ("elision") , in cludafaptului cd "h" din "Havre" este mut.
Traduceti in limba romana propozitiile care urmeaza in care am introdus vocabularul nou. Folosili,
ea de obicei, filtrul roi?U:
Allons au port regarder Ie debarquement
d'un bateau venant de I'etranger.
Attention aux vagues, elles sont enonnes!
Maman, je n'ai plus de sable dans mon seau.
C'est dommage, on ne peut pas visiter
Ie phare, i1 est ferme.
Sur la plage les enfants adorent faire
des pates de sable moui1l6.
II est merveilleux, ce palmier!
La creme solaire protege contre Ie soleil,
alors, elanl sur la plage, il faut en mettre.
Je porte des lunettes depuis presque vingt ans.
Ou estce que tu as laisse ton maillot de bain?
Prends la pelle et va aujardin!
Cette aonce nous sommes allis au Havre.
Papa, viens! Je veux te dire une chose
tres importante.
Au bord de la M6diterranee on peut trouver
de jolis coquillages.
Les Durand ont visite presque toute
la Cote d' Azur.
14
> Haidc in p0l1 sa ne uitam la debarcarea unui
vapor can: vine din strainatatc.
> Aten\ie la valun. sun!
> Maml, nu mal am nisip in galqica.
> Pacat, flU putem viLita L1nd, estc inchis.
> Pc plaja. copiii aoora sa faea forme
din nislp uo,
> Acesl palmier 111Il1UI1;'1.
> Crem" dc plaJl\ prolcjeaza illlpolriva arsurilor
provocale ttl' ca. fiind pc plaia,
trehuie sa lc ungi cu ea,
> Port ocllClarJ de aproape douazeei de ;mi.
> Unde ii-ai lasat co,tumul de baie?
> la lopata ou-te in gradina
1
> Anul acesla ne-am dus la Le Ilavre.
> Tata, VIllO putin' Vreall sa-Ii un lucru
foarle important,
> Pe liHinul Medllcranei po\i gasi
scoici dragute.
> Familia Durand a vil.iwl aproapc loata
CO;l51a dc Azur,
in exercitiul unnator veti folosi substantivele, adjeetivele expresiile noi:
Nu este nimic important!
Pierre a fost la Le Havre aproape 0 luna.
Paeat. Nu mai avem timp sa vedem portul.
Pune-ti oehelarii, vei vedea mai bine tannul.
Prefer sa stau la soare pen1ru ea sunt uda inca.
Aceasta plaja eu nisip alb eu palmieri
este 0 minunata.
Ti-e [rica de aeeste valuri
Mama tata nu vor sa mearga
eu noi sa caute scoici
la malul marii.
Farul mele este spart.
Ce culoare are noul tau costum
de baie?
la-Ii galeata lopatica si du-te sa faei
forme de nisip.
Da-mi eu erema de plaja pe spate,
te rog!
- Ce n'est rien >d'important!
- Pierre a ete au >Havre >presquc un mois.
- >C'es! dom111age. On n'a plus Ie temps
de voir >Ic port.
- >Mets tes lunettes. III verras mieux la cote,
- Etant encore >mouillCe, je pretere rester
au solei!.
- Cette plage avec >du sable blanc et
>des pallmers, c'est une vue >mcrveilleuse.
- Tu as peur de ees >vagucs >cnonnes?
- >Maman et >papa ne veulent pas aller
avec nous chercher des >coquillages
au bord de la mer.
- >Le phare de rna voiture est easse.
- De quelle couleur est ton nouveau >ma11101
de hain?
- Prends ton >seau et ta >pelle et va faire
>des pates de sable.
- >Mets de la creme solaire sur mon dos,
s'il te plaIt!
Cititi urrnatoarele propozitii in limba franeeza traducerea lor in limba romana:
I

I
Ce sont des personnes croyantes.
Tu ne peux pas etre un peu plus prevoyante?
Cette situation est amusante pour nous tous.
Marie etait souffrante depuis une semaine.
C'est une piece de theatre interessante.
- Sunt persoane eredincioase.
- Nu poti fi putin mai prevazatoare (prudenta)?
- Aceasta situatie este arnuzanta pentru noi toti.
- Maria era suferinda (bolnava) de 0 saptamana.
- Este 0 piesa de teatru interesanta.
in propozitiile de rnai sus am folosilO fonna gramaticala asemanatoare participiului prezent (participe
present), despre care am vorbit in prima parte a acestei leetii. cumali observat deja, forrnele scrise
cu caractere Slint variabile, deci se acorda in gen numar eu substantivul.
15
Forma gramaticala nou introdusa este un "adjectif verbal" este 0 forma variabila in gen
numar.
Spre deosebire de participe present care determind 0 acriune simultanii cu ac!iunea exprimatd de
verb, "I'adjectifverbal" exprimd 0 calitate a substantzvului.
De exemplu:
Les enfants aimant Ie ski nautique vont
alamer.
Vous avez des enfants sages et aimants.
- Copiii carma Ie place skiul nautie se due
lamare.
- Aveti eopii euminti iubitori.
Tradueeti in limba franceza propozitiile de mai jos, introducand adjectivul verbal corespunzator,
format de la verbul prezentat In paranteza. Folositi filtrul
EI avea 0 privire vesela. (Rire)
De ce e.;;ti atat de schimhator? (Changer)
Starn de yorba eli unul din muncitorii care
lucreaza In aceasta uzina. (Travailler)
Profesorul nostru de franceza pare exigent. (Exiger)
Parerile lor nu sunt deloc interesante. (Intcresser)
- Il avait des yeux >rinnts.
- Pourquoi ton humeur est si >changeante?
- Naus parlons avec un des ouvriers
>lravaillants dans cette usine.
- Notre professeurde franl;ais a I'air>exigeant.
- Leurs opinions ne sont pas du tout
>intcressantes.
inainte de a incheia aceasta leqie, verificati in ce masura v-ati notiunile noi. in exercitiul care
urmeaza am introdus :intregul voeabular nou, precum elementele de gramatica prezentate in aceasta
leetie. Traduceti in limba franceza propozitiile:
Vad vaporul care sosei?te in port.
Nu vajucali in nisip, este prea umed.
Aceste scoiei sunt 0 frumoasa amintire
a vacan(elor noaslre pe Mediterana.
in timpul croazierei am vazut faruri pe
coasta engleza.
Asculta, este yorba despre 0 afacere importanta.
Daca nu suferi de rau de mare,
aceasta caHitorie eu vaporul ar fi minunata.
16
> .Ie Ie bateau <lITI v,mt au port.
> !\ejoucz pas U<II1S Ie sClble. il est trap mouille.
> Ces coquillages un beau souvenir de nos
V<IC<lnces en Mi5diterranee.
> Pendant notre croisicrc nous vu des
plum:, sur 1<1 cote angbise.
> Ecoute, 11 s'agit d'une <iffaire importante.
> Si je n'ctais pas souffrante du mal de mer,
ce voyage en bateau seralt merveilleux.
Aeest turist pus oehelarii ea sa vada
mai bine corabiile cu panze.
Du-te eauta-ti galeata lopatiea
la malul marii.
I-am vazut la bord, 1<lnga comandant.
Care dintre voi praetica sportul eu vele?
Aproape ea s-a terminat desearcarea
acestui vapor.
imi pare rau, dar nu va pot insoti
pe Coasta de Awr.
Vaporul a fost pe punctul de a naufragia.
imi place sa urmaresc eu privirea norii de pe eer
panzele albe (ale eorabiilor) de pe lac.
Tata, fotografiaza acest palmier enorm!
imbarcarea pasagerilor care pleaea in America
va avea loc poimaine la Le Havre.
ea aperitiv, dori pateu.
Mama 0 sa rna ajute sa fae forme de nisip.
din casa, ea {ii-a luat eostumul de baie,
erema de plaja ochelarii de soare,
In timpul cursei pe apa au fost
valuri enorme toti au suferit de rau de mare.
> Ce touriste a mis Sl:S lunettes pour micux voir
les bateaux i\ voiles.
> Va ehercher ton SC<lU el ta pelle
au bord de la mer.
> Je les oi vus i\ borel. 21 cote du commandcmt.
> Qui de fait de la voile'>
> On a presque fini 1c ut:barquement
de ce batC<lll.
> ("'est dommage. lTIaJSJC ne peux pas eire avec
vous sur la Ctltc U'i\ZUL
> Lc bateau a failli f'lire naufrage.
> J'all1le suivre des ycux lcs nuages dans Ie ciel
et les voiles Ie lac.
> Papa. prends une photo de ce palmier enorme!
> L't:mbarquement des passagcrs partant pour
l'Am-:nque aura lieu apres-dcmain au Havre.
> COlnme hors-u'u:u\ re, Je voudrais du pate.
> M<lman va m'aider ahire des pales de Sable.
> Sortant de chez el1e. elle a pris son maillot de
bain, la creme solaire et ses lunettes de SOleI!.
> Pendant la II y il\ ail des vagues
0nonnes et souffraicnt dll mal de mer.
Pentru a retine mai regulile gramaticale prezentate in cadrul acestei lectii, rezolvali urntiitorul
exercitiu in care va trebui sa introdllceti forma corespunzatoare a partieipiului prezent - "participe
present" sall cea a adjectivului verbal- "I'adjectif verbal":
Eu vad eopiii care eauHi scoici
in nisip.
Nu niei 0 alta persoana atiit de
exigenta ca eL
Mama eu privirea copiii care fae
forme de nisip.
lata oameni foarte
17
- Je 'lois les enfants >chcrchant des coquillages
dans Ie sable.
- NOllS ne connaissons pas d'autre personne
aussi >exigeante que lui,
- La mere suit des yeux les enfants >faisant
des pates de sable.
- Voila des gens toujours bien >pensants ,
Vedem copii care pescuiesc

Era un comandant care promitea mult.
- On voit des enfants >
de petits poissons.
C'etait un commandant>
adire.
beaucoup
in incheiere, cititi cuvintele urmatoare in care se repeta sunete:
lcJ - la pelle, 1a presque, la 1a traversee, la Medite.rranee
[ uJ - milllillc, silliffrir
[U] - les lunettes, la Cote d'Azur, suivre
[0:] - Ie port, Ie bard
L":t] - la voile, la croisiere
l c] - important, interessant
La] - Ie commandant,l'!:IIlbarquem.ent, important, maman
[iJ - mouill6, Ie palmier, j' ai failli, Ie coquillage, Ie maillot de bain, merveilleux, la croisiere,
suivre des )'eux
u] - Ie coquillage, Ie naufrage, il s'agit de, c'est domrnage
[ gJ - 1a vague, gris
[11 - Ie phare, la photo, la femme
[k] - presQue, leoquillage, lareme,l'embarQuement
18
RECAPITULAREA LECTIEI 17
17.1. In cursulleC';iei 17 am introdus urmatoarele expresii:
suivre des yeux
faire naufrage
faire de la voile
il s'agit de ...
mettre de la creme
mettre des lunettes
nume geografice:
la Mediterranee
la Cote d'Azur
- a unnari cu privirea; a se (tot) uita dupa...
- a naufragia
- a practica sportul cu vele (eu
eu panze)
- este vorba despre ...
- a da cu crema; da cu crema
- a pune ochelari; pune ochelari
- Mediterana; Marea Mediterana
- Coasta de Azur
Ie Havre - (Le) Havre
Va amintim ca numele acestui este precedat de un artical, eeea ce constituie 0 de
la regula. De asemenea, tot ca excePlie, cuvantul ineepe cu "h" mut, nu se produce
fenomenul de eliziune ("elision").
Le Havre se [IOavR]
17.2. Ati intalnit, de asemenea, 0 constructie la timpul "passe compose", formatA cu ajutorul verbului
"faillir". aceastIi construqie se va traduce prin: "a fi pe puncrul de a... " sau "a fi cat pe ce sa.....
rai failli avoir un accident. - Am fast pe punctul de a avea un accident.
(A fost cat pe ce sa am un accident.)
17.3. In cadrul acestei lectii am introdus 0 forma gramaticala noua: participiul prezent (Ie participe
present). Acesta se formeaza inlaturand tenninatia de prezent de la persoana intai plural
inlocuind-o cu terminatia "-ant". De exempJu:
nous chant-ans - chantan!
Verbele auxiliare "avoir" "are ", ca verbul "savoir ", conshtuie de la regula:
nous avons
nous sommes
- ayant
- etant
nous savons - sachant
PartlcipIUJ prezent (le partieipe present) este 0 forma gramaticala invariabila care exprima 0
actiune simultana cu actiunea exprimata de verb. EI in limba franceza 0 propozitie
relativa (atributiva). De exemplu:
Nous regardons les enfants io-u.a.nt - Ne uitam la copiii care se joaca in nisip.
dans Ie sable. /= Now; regardons les enfants
qui jouent dans Ie sable.
17.4. Am introdus, de asemenea, forma gramaticala numita "adjeclif verbal" care seamana foarte
mult eu participiul prezent (participe present). L'adjectif verbal este 0 forma gramaticala
variabila, adica se acorda in gen numar eu substantivul pe care 11 determina. Spre deosebire
de participiul prezent, .. l'adjectifverbal" exprima 0 calitate a substantivului. De exemplu:
Je regarde un petit gart;on souriant
asa meTe.
Je vois des personnes aux visages riants.
(surazlitoare).
- Ma uit la un baietel care ii
mamei sale.
- Viid persoane cu chipuri vesele.
TEMA PENTRU ACASA 17
A Traduce!i urmatoarele propozitii in limba romana:
1. NOllS avons failli gagner Ie dernier match.
2. Le commandant invite ses passagers abard.
3. Qu'est-ce que tu suis des yeux depuis une heure?
4. It s'agit d'une affaire importante.
5. Nous avons visit presque toute la Cote d'Azur et nous nous sommes baignes dans la
Mditerranee.
B. Tradueeti urmatoarele propozitii in limba franceza:
I. Privei?te! Sunt mama ~ i tata care se intorc dintr-o croaziera.
2. Am gasit n i ~ t e scoiei minunate la malul marii.
3. Mama, eostumul meu de baie este ud.
4. Pacat, nu mi-am dat eu cremli de plaja.
5. Ai vazut in port acele valuri enorme?
C. Completati urrnatoarele propozitii eu forrnele convenabile de "participe present" sau de
"adjectif verbal" ale verbelor date in paranteza:
1. Je suis des yeux les bateaux de la mer. (Venir)
2. VOUS voyez votre ami la planche. (Faire)
3. Sa mere est tres (Exiger)
4. Regarde eet homme unjoumal. (Lire)
5. 11 nous a raeonte une histoire (Amuser)
6. Trouvez-vous ses opinions ? (Interesser)
20
Daea sunt valuri enorme. sealdatul
poate fi foarte periculos.
Prosopul acesta este murdar?
Prefer propria mea
Vreau sa-i cumpar ceva practic.
- S'il y a des vagues enormes, Ie bain peut etre
tres > oangercux.
- Cette serviette est>sale?
- Je prerere rna >propre voiture.
- Je veux lui acheter quelque chose
de > pratique.
c. in urmator vom recapitula verhele pronominale. Cornpletati unnatoarele propozitii
eu forma corespunzatoare a unuia din aceste verbe:
Mil imbrac repede pentm ca sunt deja
in intarziere.
Lui Paul nu-i place nici sa se trezeasca,
nici sa se scoale devreme.
Mie, dimpotriva, irni place sa rna scol
devreme dirnineata.
Nu va spalali in seara aceasta?
lama ne trezim mai tiirziu
decal vara.
Tata nu se rade eu un aparat de ras electric.
- Je >m'hahille vite paree que je suis deja
en retard.
- Paul n'aime oi >se rc\'ciller
ni> sc lever tdt.
- Mai, au contraire, j 'aime >me lever tot
Ie matin.
- Valls ne >"ous lavel pas ce soir?
- En hiver nous >nOllS rcveillons plus tard
qu'en ete.
- Papa ne rase pas avec un rasoirelectrique.
D. in incheierea recapitularii materialului studiat in lectia 18 din cursul"Franeeza pentru
incepatori", traduceti urmatoarele propozitii in limba franceza:
vrea sa fiu Ie fel de Ingrijita ea
dumneavoastra, doamna!
Sa rna scol? (Sa rna dau jos din pat?) Nu!
Jeanne se piaptana acum?
Vrei sa te speli ell apa reee?
Nu, Cll apa calda.
Am dori mult sa ne imbraeam.
Nu uita sa te speli pe dinti!
Periuta de dinti este in baie.
22
> Je vOlldrais eIre soign':e que vous,
Madame!
> Esl-ce que .ie Illl' Ic'v.;'!
> Jeanne se pcigne-t-ellc mainlenant'.'
> Vellx-ILI te 1mer il r eau rroidc')
Non, areau chaude.
> :t\OLiS vouurions bien nOLis habiller.
> pas de te hrosser les dents!
"fa brossc ;k dents cst la salle de bains.
Cititi cu voce tare urmatoarele substantive retineti traducerea lor in
limba romaDa:
Ie paquebot > [10 pakbo]
- pachebotul
I'ocean(m.) > [losEaJ
- oceanul
la barque > [la baRkJ
- barca
Ie pecheur
>
- pescarul
Ie filet >[JOfile]
- navodul, pIasa de
fileul
la planche avoile
> [Ia a v"alJ
- de wind-surfing
Ie nageur
> [10 niljO:RJ
- inotatorul;
Ie yacht
> [IOlotJ
- iahtul
Ie coup de soleil > [10 kudsolei]
- insolatia; arsura
(provocata de soare)
Ie chateau (de sable) > [10 dO sabl]
- castelul (de nisip)
la voix > [Ia v"a]
- vocea; glasul
l' angoisse (f.)
> [lag-"asJ
- ingrijorarea;
angoasa
Pentru a retine mai vocabularul nou, recititi substantivele de mai sus
intr-o alta ordine:
Ie yacht
> [IOiot]
- iahtul
la voix > [Ia \ilia]
- vocea; glasul
Ie nageur
> [10 najO:RJ
- inotatorul;
la barque
> [Ia haRkJ
- barca
I'angoisse (f.) > [lilg"as]
- ingrijorarea;
angoasa
Ie paquebot
> [10 pakboj
- pachebotul
Ie chateau (de sable)
> llO dO sablJ
- castelul (de nisip)
Ie filet > [10 fill']
- navodul, piasa de
fileul
I'ocean(m.)
> [losEa]
- oceanul
la planche avoile
> [Ia plii& a vUal]
- de wind-surfing
Ie pecheur
>
- pescarul
Ie coup de solei!
> [10 kudsolelJ
- ins01atia; arsura
(provocata de soare)
23
Sa introdueem substantivele noi in propozi!ii. Cititi eu voce tare aceste propozitii retineti traducerea
lor in limba romana:
Je crois que I'embarquement sur ce
paquebot sera long.
II fait du vent au bord de I'ocean.
- Cred ca imbarcarea pe acest pachebot
va duramult.
- La malul oceanului este vant (bate vantul).
Les barques de peche sont revenues tard de la mer. - Barcile de pescuit s-au intors tirziu de pe mare.
Nous suivons des yeux ces pecheurs portant
des filets pieins de poissons.
- ii urrnarim eu privirea pe pescari care
due navoade pline eu
C' est un grand plaisir de faire de la planche avoile. - Este 0 mare plil.cere sa practici wind-surfingul.
Meme les meilleurs nageurs doivent faire
attention aux vagues.
- Chiar cei mai buni inotatori trebuie sa. fie
atenti la valuri.
Ton dos est rouge, tu as deja pris un coup de solei\. - Ti s-a spatele, ai inceput deja
sa faci arsuri .
On a perdu de vue Ie grand yacht blanc.
Etant en danger, tout Ie monde appelle avec
angoisse: "Au secours!"
Nous voudrions prendre une photo du chateau.
Si vaus parlez bas, je ne vous comprends pas,
alors parlez ahaute voix, s'il vous plait!
in propozitiile de mai sus au aparut expresiile:
- Nu se mai vede iahtul
mare alb.
- Aflandu-se in pericol, toti striga
inspaimantati: "Ajutor!"
- Am vrea sa fotografiem castelul.
- Daca vorbiti in nu va inteleg, ca
va rog sa vorbiti eu voce tare!
faire de la planche avoile
prendre un coup de soleil
perdre de vue
parler bas
parler ahaute voix
appeler au secours
Ausecours!
> r dO la a v"alj
> [rRii. dR e kudsolei]
> [pcRdR dO \UJ
>[paRIE ba]
>[paRIE a ot "uaJ
>[ap(O)lE 0 skuRl
- a practica wind-surfingul
- a faee insolatie; a face arsuri
(din cauza soarelui)
-a pierde din vedere; a neglija;
a uita
- a vorbi incet, a vorbi in
- a vorbi Cll voce tare
- a chema in ajutor, a striga dupa
ajutor
- Ajutor! Sariti!
Pentru a mai vocabularul acestei lectii, introduceti in propozitiile unnatoare substantivele
expresiile noi. Folositi filtrul
Nu ce-i provoease
Mil doare in gal, ea trebuie sa vorbesc
foarte incet.
Paul nu poate fi un bun inotator pentro ca
ii este frica de apa.
Oamenii se afla deja la bordul pachebotului
plecarea.
pescari pierdut in
valurile oceanului.
Cfmd I-ai pierdut din vedere?
Daca marea ar fi ta, am face
wind-surfing.
Fiti atentil Se poate face
foarte insolatie pe plaja.
Sa strigam dupa ajutof, suntem in perieol!
vrea sa am un castel vechi fmmos
un iaht modem.
E prea mult zgomot aiei, trebuie sa vorbim
cu voce tare.
- Je ne savais pas queUe etait la cause de son
>:lllgoissc.
- r ai mal ala gorge, alors je dois parler
tout >bas.
- Paul ne peut pas etre un bon >nageur paree
qu'il a peur de l'eau.
- Les gens se trouvent deja Ii bord du >paquebot
et attendent Ie depar1.
- Beaueoup de pecheurs ont perdu leur vie dans
les vagues de >[ 'ocean.
- Quand >['<lS tu perdu de vue?
- Si la mer etait calme, oous >ferions
de 1<.1 phmche it VOile.
- Soyez prudents; sur la plage on peut prendre
facilement >un coup de solei!.
- Appelons >au secours, oous sommes en danger!
- Je voudrais avoir un beau et vieux >chiiteau
et >un yacht moderne.
- II ya trop de bruit ici, il Caut >parler
il haute voix.
Acum va yom prezenta cateva verbe noi, al carar sens este strict legat de subieetul acestei lectii.
Cititi-Ie eu atentie retineti traducerea lor in limba romana:
s'embarquer > Ls.lbaRkE]
debarquer >fdUJLlRkE]
accoster > [3kostE]
naviguer >
nager
> [naiEl
envier (quelque chose
> LaviEJ
a quelqu'un)
crier
> LkRiil::]
eonstruire
> lkostRuiRJ
entendre
> li:itadRJ
25
- a se imbarca; a se urea (la bord,
in vagon)
- a debarca; a se debarasa,
a scapa de
- a acosta; a agata, a opri pe cineva
- a naviga, a pluti; a cDnduce
o nava
-a inota
- a invidia, a pizrnui
- a tipa, a striga, a racni; a anunta
(eu glas tare)
- a construi, a cladi
- a auzi; a aseulta, a audia;
a intelege
Pentru a retine mai bine pronuntia acestor verbe, recitili-le in alta ordine:
crier
entendre
envier (quelque chose
aquelqu'un)
naviguer
debarquer
accoster
nager
s' embarquer
construire
> LkRi/EJ
> [iitiidRj
> [iivIEJ
>
[navighE]
>
[cJEbaRkE]
>
[akostEJ
>
>
[sabaRkE]
>
[kostRuiR]
- a tipa, a striga, a raeni; a anunta
(eu glas tare)
-a auzi; a asculta, a audia;
a intelege
- a invidia, a pizmui
- a naviga, a pluti; a conduce
o nava
- a debarca; a se debarasa,
a scapa de
- a acosta; a agata. a opri pe eineva
-a inota
- a se imbarca; a se urea (1a bord,
in vagon)
- a construi, a cladi
Verbele renninate in "-er" se conjugii regular, conform regulilor de conjugare a verbelor de grupa 1.
Refinefi cii verbul nager piistreazii i'n conjugarea de prezent a persoQnei 1 plural vocala "e" din
terminafia de infinitiv, ca $i verbul manger, pe care 1'1 cunoa$tefi deja. Astfel, yeti intolniforma:
nous nage.ons
Verbul construire - a construi, a c1iidi se conjugii lafel ca verbul conduire, iar verbul entendre - a
auzi, a intelege are aceea$i conjugare ca verbul prendre. Modul de conjugare a verbelor prendre
$i conduire v-a fost prezentat i'n lectia 1J din cursul "Franceza pentru incepiitori ".
in propozitiile de mai jos vom folosi verbele noi, aflate in legatura stricta cu vocabularul acestei
lectii. Cititi propozitiile fiti atenti la traducerea lor in Iimba ramana:
Nous nous embarquons sur Ie paquebot
pour les Etats-Unis.
On vient de debarquer Ie bateau
venant de l'Ocean Atlantique.
Le soir des barques ont accoste avec des filets
pleins de poissons.
Ce vieux pecheur a tant navigue sur
les mers!
Moi, je ne sais pas nager. Et toi, tu es
un bon nageur?
Nous VOllS envions ce yacht!
Connaissez-vous les noms des architectes qui
ont construit les ceU:bres chateaux de la Loire?
Tu n'entends pas cette femme? Mais elle parle
ahaute voix!
Quelqu'un erie "au secours!"
26
- Ne imbarcam pe pachebotul care pleaca
in Statele Unite ale Americii.
- Vaporul care venea de pe Atlantic tocmai
a fost descarcat.
- Seara au acostat (au tras la tann) barci eu
navoade pline de
- Acest pescar batran a navigat atat de mult
pe toate marile!
- Eu nu sa inot. Dar tu.
un bun inotator?
- Va invidiem pentru acest iaht!
- numele arhitectilor care
au construit celebrele casteJe de pe Loara?
- N-o auzi pe aceasta femeie? Dar ea
(cu glas) tare!
- Cineva striga "Ajutor!"
Retineti unnatoarele denumiri geografice:
l'Ocean Atlantique
la Loire
les chateaux de la Loire
> atlJtih.J
> 1!J l"a:R]
> [IE dO la 1"i.l:Rj
- Oceanul Atlantic
- fluviul Loire, Loara
- castelele de pe Loara
Traduceti propozitiile urmatoare din limba franceza in limba ramana:
J'aime regarder Paul faisant de la planche
avoile.
Elle envie tout atout Ie monde.
Qui a crie "au secours"?
Si tu prends un coup de soleil, tu auras mal
au dos et aux bras.
Nageons dans l'Ocean Atalntique, meme s'il y a
des vagues enonnes.
Regardez les barques accostant la-bas!
Elle prend son filet et elle va faire des achats.
Je ne voudrais pas te perdre de vue.
Si' j' etais riche, j' acheterais un chateau
et deux yachts.
Elle appelle au secours d'une voix pleine
d' angoisse.
Parlez ahaute vaix, on ne vous entend pas bien.
> ilTIl place ma uit Ia Paul atul1ei dod face
wind-surflllgllJ,
> Ea ii invit!Jilza pe tOtl pcntru tol ee au.
> Cine:l strigat "AJlltor
l
"?
> Dae;} te vei arde (din cauza soarclui),
tc \ or durea main ilc spatt:le.
> IJai sa inotam in Occilnul Atalntic. chiar daca
valuri (lillie mari,
> LJ itari-va la barel1e eare aeosteazfl aeolo I
> i;'l la pIasa si sc dllL:c faea eump,iraturi,
> \ill a" S<l Ie pierd din vcJcre.
> I)aca f1 boga!. <IS un castel
JOlla whtun,
> Ea striga dura aJulor Cll un glas
phn de ,'rallna.
> Vorhi\i (voce) tare. nll va <lllzim bine.
Pentru a retine mai materialul prezentat pana acum, eompletati propozitiile urmatoare ell
substantivul, fonna verbala sau expresia corespunzatoare:
Imbarcarea pe pachebotul eare pleaca in Canada
tocmai s-a incheiat.
- L'embarquement du >paqucbotpour
Ie Canada vient de finir.
E multa vreme de cfmd nu mai nimic despre ea. - Ca fait longtemps que je > l'aJ perdlle de vue.
II pe acel pescar care repara
navoadele la malul oceanului?
Ei nu au debarcat inca?
inot din copilarie, de aceea sunt
un bun inotator.
27
- Connaissez-vous ce >pecheurqui repare
ses > tilebau bord de> l'oc':al1?
- Est-ce qu'ils > n'ont pas cncore debarquc'?
- Je >nagedepuis mon enfance, alorsje suis
un bon > nageut:
Am navigat pe toate marile.
Trebuie sa 0 spunem tuturor eu voce tare.
De ce nu ati strigat dupa ajutor?
Au fost momente de mare spaima, barca a fost
pe punctul de a naufragia.
Mil duc la umbra, nu vreau sa rna ard.
Loara este unul dintre eele mai frumoase
fiuvii ale Frantei.
Am auzit 0 voce care striga "Ajutor!"
Ie invidiez, ai un iaht atal de frumos!
Unde 0 sa acostam?
Vrem eu totH sa vedem castelele
de pe Loara.
Care dintre voi a construit acest castel dragut
de nisip?
Ador plajele de la Oceanul Atlantic.
Vorbiti mai incet sa nu treziti copiii.
Pasagerii tocmai s-au imbarcat pe pachebot.
Cine vrea sa faca wind-surfing?
Noi am auzit-o strigand dupa ajutor.
- Nous avons >navigLlc sur toutes les mers.
- II faut Ie dire atout le monde >a haute \OlX.
- Pourquoi VOliS >n' avez pas appdc au secours?
- C'etaient des moments >d'angoisse,
>111 barque a failli faire naufrage.
- Je vais aI' ombre, je ne veux pas >prendre
un coup solei\.
- >La LOire est I'un des plus beaux fleuves
de France.
- Nous >aVO!l, entcndu une >voix criant
>"au secours!".
- Je >t'envie, tu as un 5i beau >yacht!
- Ou allons-nous >accoster?
- Nous voulons tous voir >les chateaux
de]a Loire.
- Qui de vous >a construit ce joli >chateau
de sahlt:?
- J'adore les plages de >I"Oct::tn Atlantique.
- >Parlez plus has pour ne pas reveiller
les enfants.
- Les passagers viennent de >s'embarquer sur
Ie paquebot
- Qui veut >fain: de la planche i, voile?
- NOlls I'>avons entcnduc >criant au secours.
lata cateva propozitii in care apar notiunile de gramatica introduse in lectia precedenta:
En naviguant sur toutes les mers, il a connu
presque tous les ports.
- Navigand pe toate marile, el a vazut aproape
toate porturile.
Nous sommes tomMs al'eau en criant au secours, - Am cazut in apa strigand dupa ajutor.
En reparant ses filets. ce vieux pecheur nous
raconte ses aventures.
28
- in timp ce i ~ i repara navoadele, acest batran
pescar ne p o v e s t e ~ t e aventurile lui,
En attendant la fin du debarquement, nous nous
promenons au bord de la mer.
- Ne plimbam pe malul marii,
sa se termine debarcarea.
cum ati remarcat deja, In propozitiile de mai sus am folosit forma gramaticala "participe present"
(pe care 0 din lectia anterioara), precedata de particula "en".
Unifatea gramatic:alu noua, jormatii din partic:ula en $i participe present, se gerondif
>[jERodifl- gerunziu. Le gerondif (Gerunziul) exprimii 0 ac/iune sou 0 stare care inso!esc 0 alta
ac,iune sau 0 alta sTare, Refine,i ca gerunziul (Ie gerondif) determina intotdeouna subiectul, in
timp ce participiul prezent (participe present) poate sa determine complementul direct.
De exemplu:
En criant au secours, je suis tombe dans la mer.
Je vois une fille criant au secours.
- Strigand dupa ajutor, am cazut in mare.
- Vad 0 fata care striga dupa ajutor.
Completati propozitiile de mai jos cu forma de gerondif corespunzatoare:
invatam franceza tacand teme pentru acasa.
din easa, I-am vazul pe prietenul meu.
Heand wind-surfing, a fost cat pe ce
sa cada in apa.
Nu vorbi maneand (in timp ce mananci)!
Nu vorbi cu gura plina!
Ramanand (Daca ramai) multa vreme pe plaja,
vei face insolatie (te vei arde).
- Nous apprenons Ie frantyais >en faisant
des devoirs.
- >En sorlant de la maison, j 'ai vu mon copain.
- II a failli tomber aI'eau >cn faisant
de la planche a voile.
- Ne parle pas >en rnangcant!
- >En rcstant longtemps sur la plage,
tu prendras un coup de solei!.
Tradueeti completati propozitiile care urmeaz3, alegand forma coreeta de gerondifsau de participe
present:
Urmarese cu privirea pachebotul care
navigheaza ca1re port.
Navigand mult pe oeeane, am fost
deseori in perieo!.
Ne-am petrecut intreaga seara vorbind despre
tineretea noastra.
L-am ascultat pe comandant vorbind despre
naufragiul vasului sau.
Fetele cantau mergand spre
Le-am vazut pe fereastra pe fetele care
mergeau 1a
29
- Je suis des yeux Ie paquebot >naviguant
vers Ie port.
- >En l1avigual1l beaucoup sur les oceans,
je' me suis trouve souvent en danger.
- NOlls avons passe toute 1a soiree >en parlanl
de notre jeunesse.
- Nous avons ecoute Ie commandant >parlant
du naufrage de son bateau.
- >En allant al'eeoJe, Jes filles chantaient.
- l'ai vu par la fenetre les filles
>allant ii l'ecole.
in ultimul exerei1iu din prima parte a leetiei 18, yeti avea ocazia sa verifieati in ee masura v-at
i
notiunile de vocabular de gramatica. Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza:
De ce vorbiti intoldeauna eu voce tare?
Sotia pescarului privea eu valurile
oceanului, sotul.
Mil. invidiezi pentru castel pentru iaht?
EI era fericil auzindu-i vocea.
Ma gandesc adesea la acest pachebot care
navigheaza pe oceane \'i acosteaza in porturile
din lumea intreaga.
I s-a facut rau de la soare in timp ce Iacea
wind-surfing.
Nu vreau sa inot, prefer sa fae un castel
de nisip
Cand nu s-a mai vazut barea?/Cand
ati pierdut din vedere aceasta barca?
Cine i-a auzit strigand dupa ajutor?
Nu am fost niciodata la malul Atlanticului.
Domnule, ca Loara este cel mai lung fluviu
din Franta?
Ciind v-ati imbarcat pe pachebot, doamna?
Daea vizitezi Franta, trebuie sa vezi minunatele
castele de pe Loara.
Sa fie sotu1 tau atat de bun inotator?
Vom debarca 1a (Le) Havre peste doua zile.
De ce nu iei pIasa daea te duci
sa faci cumparaturi?
30
> Pourquo! parlez VOLIS tOlUOL!rS it haute voix'!
> En altendant son man, la f"t:mme dl! pecheur
regardall J\ ec angoisse les de l' ocean.
> I'll m'envlt:s man cl15teau et mon yacht'.'
> En enlendant sa voix. i I Ctait heureux.
> .Ie pense souv .::nl ace paquchot naviguant sur
ks oceans ct les pons
dll ll10nde cnlier.
> En falsant de In aVOIle, il a
un lOUp de sole11.
> .Ie 11': vellx nager, Je prCfere construire
un enmme chateau de sable.
> Quand aVCZ-VOllS perdu de \'lIe la barque'!
> Qlll ks it entendus uppdant au secours'.'
> .Ie 11 'ai jama!s cIt: <IU bord de I'Ocean
Atlantique.
> que \,OU5 suvu, Monsieur. que fa Loire
est I.:: plus long fleuvc lie France'!
> Quand \ (Jus embarquce sur
k paquebol, Madame'.'
> En la France, i I faut voir aussi
Ics merveilleux de la Loire.
> Ton mari, serait-il un bon nageur'.'
> Naus au Havre dans deuxjours.
> Pourquoi tll ne prcnds pas Ie filet en allant
Caire les courses'.)
Exersati-va pronuntia citind urrnatoarea serie de cuvinte in care se repeta sunet:
[:iJ - la plilllche avoile, I'angoisse, !'OceanAtiantique, s'tmbarquer, Clvier, Clt.endre
[l' J - Ie file.t, Ie pe.cheur, pe.rdre de vue
[0] - Ie nage.ur, appe.ler au secours
[liJ - constryire, perdre de vye
l ";IJ - la voix, l'angoisse, la Loire
I' 1 - I' oc.ean, I' angoisse, au secours, s..:embarquer
I (! I - naviguer, I' angoisse
Lil - Ie nageur, nager, jamais
-- le peclleur, la planche. avoile, Ie .chateau
[kJ - Ie paQuebot, la barque, le ,oup de soleil, debarquer, Qrier, Atlantique
31
LECTIA 18 - PARTEA A nOVA
In partea a doua a aeestei leqii veti recapitula vocabularul formeIe gramaticale noi. Ca de obicei,
exercitiile de pronuntie au scopul de a va ajuta sa cititi coreet sa vorbiti fluent in limba francez3.
Textele de mai jos fixeaza materialul introdus in acest caiet. Traduceti textele urmatoare consultand
diqionarul de la acestui caiet:
././ ./' '-. ./' '-.
Apres loute une annee de travail, I nous avons bcsoin de repos. II Notre famille adore la mer, I
./ ./ '-../ '-.
alors I nous allons passer nos vacances sur 1a C6te d'Azur, I au bard de la Meditcrranee. II
./ ./ '-../''-. ./ '-.
Le climal de celte cst mervcilleux. I I 11 fait beau, I I'cau de la mer est chaudc, I et on
./ '-. ./' '-. /'
peut se baigner toute la journee. lIOn pcut suivre des yeux lIes bateaux avoi.lc, I Ies jeunes
./ '-. '-../'-../'./'
qui font de la planche avoile... II Le ciel est bleu, I sans un nuage. I I Bien sQr, I il faut faire
'-. ./ ./
attention, I parce qu'en restant pendant trap longtemps au soleil I on peut prendre un coup
'-.. ./'./' ./' '-. ./
de soleil. 1\Vne creme solaire nous protege bien COnLre ce danger. II Nos enfants savent tres
'-. ./ '-. ./'././ /'
bien nager I et its n'ont pas peur des vagues. I I Quand i1s sont dans I'eau, I moi ct man mari
'-../' ./
nous nc les perdons pas de vue. I I Aprcs Ie bain I ils aiment jouer au bard de la mer en
'-../ , ./
cherchant des coquillages, I en faisant des chateaux de sable. I I Presque taus les enfants sur
./ ./ , '-.
la plage ant des seaux et des pel1es I pour faire des pat(:s de sable. I I
./ ./ ././ '-.
Le soir, I on fait des promenades en admirant de beaux palmiers I et les lumicres des phares. I I
./ '-../, ././'
En vacances la vie est belle. II C'est dommagc, I mais ces beaux joues finissent bicntOt j et iI
./ '-.
faut rccommencer notre vie quotidienne. II
././ '-. ./ ./
-J'ai envie de faire une petite croisiere. II Veux-tu m'accompagner? II
./ '" ./ ,
-Je voudrais bien, I mais je ne supporte pas les vagues. II
./ /'"
- Tu souffres du mal de mer? I I ,
'-. ././ '-.
-Cui. I I Je rester sur la plage I et suivre des yeux ton bateau. I I
./'-. /'" '"
-C'est dommage. I I Je ne voudrais pas IC laisser seule... I I
/'-. ./'-. ./,
-Mais non, I je ne serai pas seule. I I Voila Paul qui arrive! 11
./'" ........... ...........
-Dans ce cas-lil jc pars. I I A bient6t! II
./'" ...........
-Bon voyage! I I
./'"........... ./'"./'"
-11 fail si beau, 1si chaud! II Et si nous allions ala plage? II
./'" .........
-C'est une tres bonne idee! II
./'"./ ./'" ./'"
-Qu'est-ce qu'on prend? I J Quelque chose amanger et aboire? I I
./'" ./'" .........././
-Apres tout I il faul prendre lcs maillats de bain, lIes serviettes de toilette I et une
...........
CouvcrLure. I I
./ ./......... ./'" .........
-Et pour les cnfants les seaux: ct les pelles. I I Ils adorem jouer dans Ie sable. I I
./ ./'"./'" ...........
-Mets aussi dans Ic panier une creme solaire I ct des lunettes de solei!! I I
......... ./ ./ ...........
-Non, lIes lunettes, I je Ies rncurai en sonant dans la ruc. II
./'"
-El pour manger? I I
........... ./ ...........
-Si tu veux. 1j Mais on pent toujours acheter quetque chose sur la plage. II
......... .........
- Tu as raison. I I Allons-y! I I
Traduce!i in limba franceza propozitiile urmatoare cititi-Ie eu voce tare:
La ce ora trebuie sa tim In port
ca sa ne imbarcam?
Am pierdut deja din vedere aceasta panza
alba (de corabie).
Pune-ti ochelarii!
Sa strigam Cll voce tare dupa ajutor!
Cine a navigat atat de mult ea acest pesear
pe mari pe oeeane?
Unde sunt navoadele? in barea.
Dupa 0 lunga cursa pe apa, pasagerii au
debarcat la Havre.
Mama, uita-te la acest paehebot care a acostat!
Ramanand (Daca rarnai) la umbra acestui
palmier, nu vei face insolatie.
33
> A quelle hCllre filUHI etre au
port pour s' embargucr"
> t\ous <lvons dep perdu de vue cette
"OIlc bl<1nchc.
> iYlcls ks lundtcs
l
> Appelons il Inwle V01X au
> Qui <I aUl<ll1t naviguc les mers et Jes oceans
<.Jue cc vicux pcchcur'.'
> Oll son! lcs la barqLle.
> Aprcs une longuc travcrscc, \cs passagers ont
dcbarquc au J !avre.
> Manum, regarde cc paquebot qui a accost":!
> En iJ l'olllhrc de ce palmier,
tu Ile prcndras pas de coup de solei!.
Comandantul v-a invitat deja 1a masa lui,
domnule?
Paeat! Daea nu sa inoli, nu poti face
wind-surfing impreuna eu noi.
Pe acea plaja aproape ca nu exista nisip. Copiii
TIU vor putea construi casteIe, nici nu vor putea
face forme (de nisip).
Fiti atenti la aceste valuri enonne!
Cred ea toata lurnea va invidiaza pentTu aceasta
vacanta de vis pe Mediterana.
De unde vine oare aeeasta scoica minunata?
Este foarte important. Se despre cauzele
naufragiului unei corabii.
Toam placerea miera stTieatii pentru eli sufeream
de rau de mare.
in timpul imbarearii, aceasta batninii doarnna
a fast cat pe ee sa eada in apa.
Nu 0 pot lasa pe mama de una singura.
Ma uit la Sophie care eu privirea
norii de pe cer.
In timpul croazierei, solia mea
a fost tot timpul aHituri de mine la bordo
Spune-i aeeasta in
Sunt inainte de examen.
Daea un bun inotator, putem face
wind-surfing.
Ar fi minunat sa avem un iaht sa putem pleea
spre Coasta de Azur,
Tata, unde trebuie sa-mi pun costumul
de baie ud?
A fast auzitii strigand la bordo
Nu vad nimie tara oehelari, nici macae
acest far.
34
> Le commandant VOliS a invitc 1:1 sa lahlc,
!Y1onsleur'-'
> C'est dOJTIll1age' SI tu nc sais pas nager. tu ne
pellx pas de lei planche i:l voile avec nous.
> Sur cctle plage-la II n'y a presquc pas de sable.
Les enfants ne pOll1"TOn! pas construlre
chateaux, III faire des pates,
> Falies aces vdgues
>Jc pcnse que tout Ie monde \taus envie pour
ces vacanccs maglllfiques en Mediterrance,
> Ce lller\cllleux coqu111age, d'oLI vient-il')
> ("'est important. 11 s'agit des causes du
naufrage d 'un bateau.
> Tout mon plaisir ctail gEM parce que
jc sOllflrais du mal de mer,
> Pendant J'cmbarqllcmcnt cette vielllc dame
a fililli tomber il l"eau.
> .Ie nL' peux pas Illa mere
tout<:
> Je rcgarlie Sophie vant des yeLlx les nuages
d<.ltls k Clel.
> Pendant !lotre croisicre. ma femme etait tout
k temps pres de mOl abordo
> Dis-lui cela tout bels'
> le suis angoiss0 av, ant l'examen.
> Si III es un bon nagcllT. nOliS pou\ons faire
de la planche a voile.
> Ce scrait Illervcillcux d'avoir un yacht
et de pOllvoir partir pOLlr la Cote d' AZUL
> Papa, ou est-ce que.ic dois mettrc mon maillot
de bain moudlc'.'
> On l' a entenuu crier abordo
> Je nc vois rien sans lunettes, mcme pas
ce phare.
ii vei face placere acestui baietel daca-i dai
(dandu-i)
Auzindu-II Auzind-o, am strigat dupa ajutor.
Ne uitam la Paul care iDoata in ocean.
Vizitand eastelele de pe Loara, am lacut
multe fotografii.
Am urmarit-o ell privirea in timp ce
fotografia Loara.
> Tli plaisir acc petit en lui Jonnant
1<1 pelle ct Ie scau.
> En I'entc:ndant. nOllS a\ OilS appclc au secours.
> rcgardons Paul nageant dans I'occan.
> Ell chlteaux de la Loire, nous
avons pris beallcoup de pllotoS.
> Je I'ai sUlnc des ycux prcnant une photo
de la LOIre.
RECAPITULAREA LECTIEI 18
18.1. in cadml acestei leqii ati intalnit urmatoarele expresii:
faire de la planche avoile
prendre un coup de soleil
perdre de vue
appeler au secours
au secours!
parler ahaute voix
parler bas
- a face wind-surfing
- a face insolatie; a se arde (din cauza soarelui);
a-i fi rau de la saare
- a pierde din vedere; a uita; a neglija;
a nu mai vedea
- a chema in ajutor; a striga dupa ajutor
- ajutor!
- a vorbi cu voce (cu glas) tare
- a vorbi incet; a vorbi in
18.2. in aceasHi leqie am introdus 0 noua forma verbala - Ie gerondif(gerunziul), care se compune
din paticula en din parlicipe present. Le gerondif (Gerunziul) determina 0 actiune sau 0
stare care insotesc 0 alta aetiune sau 0 alta stare. ca gerunziul (Ie gerondij) determina
intotdeauna subiectul, in timp ce participiul prezent (participe present) poate sa determine
complementul direct. ea participiul prezent, gerunziul are un aspect verbal, adica exprima
o actiune este invariabil. De exemplu:
Elle I'ecoutait en buvant son cafe. - (in timp ce bea) cafeaua,
ea i1 asculta.
Va reamintim ca adjectivul verbal (l 'adjectifverbal) exprima 0 caracteristica a substantivului
pe care iI determina este variabil, adica se acorda in gen numar cu substantivul determinat.
TEMA PENTRU ACASA 18
A Traduceti urmatoarele propozi!ii in limba romana:
I. Mettez les maillots de bain et allez nager!
2. J'ai mal au dos, parce que j 'ai pris un coup de soleil.
3. Pourquoi tu m' envies tout?
4. Tu ne I'entends pas bien? Mais elle parle ahaute voix.
5. OU vous etes-vous embarques?
B. Traduce!i unnatoarele propozitii in 1imba franceza:
1. Noi am debarcat la Le Havre.
2. Mama ma urmarea eu privirea cand inotam in ocean.
3. Nu Ie invidiez nici pentru iaht, nici pentru castel.
4. I-am vazut din barca cum inotau.
5. Nu se mai vede cel mai frumos castel de pe Loara.
C. Transfonna!i unnatoarele propozitii intr-una singura eu ajutorul gerunziului (gerondif):
I. Elle s'amusait au bord de la mer. Elle est tombee a\'eau.
2. Nous arrivons au sommet de 1a cote. Nous voyons l'ocean.
3. Marie faisait des chateaux de sable. Elle a entendu la voix de son arnie.
4. lis sui vent des yeux: les barques. lis appellent au secours.
5. Tu attends Ie depart. Tu suis des yeux les barques.
VOCABULARUL LECTIILOR 17 51 18
, ,
accoster
>[akostE]
- a acosta; a agata, a opri pe eineva
(parler) ahaute voix
>[paRIE a ot vUa] - (a vorbi) cu voce tare
I'angoisse (f.)
>[lagUasJ - ingrijorarea; angoasa;
spaima
appeler au secours
>[ap(O)IEoskuR]
- a chema in ajutor, a striga dupa
ajutor
I' Atlantique
> [Ialliitik]
- AtlanticuJ
au seeours!
> [oskuR]
- Ajutor! Sariti!
la barque
>[lahaRk]
- barca
(parler) bas
>(parIEha]
- (a vorbi) incet, a vorbi in
Ie bateau
>(IObato]
- vaporul, nava
Ie bateau avoile
> [10 balo a \"al]
- arnbarcatiunea eu panze, velierul
Ie bord
>[IOboR]
- marginea; malul; tarmul; bordul
c' est dommage
> uOll1aj]
- e pacat, e regretabil
Ie chateau (de sable)
> [10 dO sabl]
- eastelul (de nisip)
Ie commandant
> [10 komlioa]
- capitanul (navei);
eomandantul(unor trupe)
construire
>
- a eonstrui, a cladi
Ie eoquillage
> flO kDkiiaj]
- seoiea, cochilia
Ia cote
> lbknl]
- coasta; tarmu1; faleza; flancul
la Cote d' Azur
> [Ia kOI da/lJR]
- Coasta de Azur
la creme solaire
> [la kRem ,oleR]
- crema lmpotriva soarelui; crema
de plaja
Ie coup de soleil
> [10 kud,olci]
- insolatia; arsura (provocata
de soare)
crier
> [kRiiE]
- a tipa, a striga, a racni; a anunta
(cu glas tare)
la croisiere > [lakRUal.ieR] - croaziera
Ie debarquement
> [IOJcbaRkOlllaj
- debarcarea
debarquer
> lJEhaRkEj
- a debarca; a se debarasa,
a scapa de
c' est dommage
> [,c JnmajJ
- e pacat, e regretabil
I'embarquement (m.)
> rlahaRkOmaj
- imbarearea
s'embarquer
>
- a se imbarca; a se urea (Ia bord,
in vagon)
enorme
entendre
envier (quelque chose
aquelqu'un)
faillir
faire de la voile
faire naufrage
faire de la planche avoile
Ie filet
LeHavre
il s'agit de...
important
importante
la Loire
Ie maillot de bain
Ie mal de mer
maman
la Mediterranee
merveilleux
merveilleuse
mettre de la creme
mettre des lunettes
mouill
nager
Ie nageur
Ie naufrage
naviguer
l'ocean (m.)
Ie palmier
papa
Ie paquebot
parler ahaute voix
> lEnoRrn]
> IfllaJR]
> [ih'iE]
> [faiiRj
> [rcR dO]a v"al]
> [feR notRajj
> [feR dO la 11 v
LL
al]
> [IOrtle]
> [IOa:vR]
>
> [epoRlii]
> [cpoRlal]
> [lal
Ll
aRJ
> [10 maio dO he]
> [lOmaldOm.:Rj
> [lllilIlIa]
> [la mEllitcRanEJ
> [rneRvciOJ
> lmcRvciO;:]
> [mctR dO la "Rem]
> [mclRdclUncl]
> [mulEJ
> lna.IE]
> lIOnajO:R]
> [10 no/Raj]
> (navlgE]
> llosEii]
> [10palmiE)
> [papa]
> llOpakbu]
> I paRlE a 01 v"aj
39
- enorm(a),
- a auzi; a asculta, a audia;
a intelege
- a invidia, a pizmui
- a da a a lipsi, a slabi
(despre memorie, de exemplu);
a da faliment
- a practica sportul cu vele
(eu ambarcatiuni eu panze)
- a naufragia
- a praetiea wind-surfingul
- navodul, piasa de fileul
- (Le) Havre
- este vorba despre ...
- important
- importanta
- fluviul Loire, Loara
- costumul de baie
- raul de mare
- mama, mami, mamiea
- Mediterana
- minunat, admirabil, excelent
- minunata, admirabila, excelenta
- a da eu ererna; da eu crema
- a pune oehelari;
pune ochelari
- inmuiat, muiat, ud
- a inota
- inotatorul;
- naufragiul
- a naviga, a pluti; a conduce
o nava
- oeeanul
- palmierul
- tata, tati, tiHicul
- pachebotul
- a vorbi cu voce tare
parler bas > [parlE ba] - a vorbi incet, a vorbi in :;;oapta
Ie pate (de sable) > [10 patE] - forma (de nisip)
Ie pecheur > - pescarul
la pelle
>[lapcl] -Iopata
perdre de vue > [peRdR dO vUJ - a pierde din vedere; a neglija;
a uita
Ie phare > [\ClfaR} - farnl
la planche avoile > [la a v"a1J - de wind-surfing
Ie port > [lOpoRJ - portul, rada
prendre un coup de soleil > lpRadR c kudsojei] - a face insolatie; a face arsuri
(din eauza soarelui)
Ie sable
> llO sabl] - nisipul
Ie seau >[10soJ - galeata, caldarea
solaire > [soleRJ - solar, solara
souffrir (de) > [sufRiRJ - a suferi (de)
suivre des yeux > [sLJivR dEziOJ - a urmari eu privirea; a se (tot)
uita dupa
la traversee > [b tRa\ ERsEJ - eursa; traversada; traversarea
la vague > [Ia\'ag] - valul, talazul
la voile > [ta v"al] - panza de eOTabie, vela
la voix
>[1a\u
a]
- vocea; glasul
Ie yaeht >[10/0tJ - iahtul
40
LECTIA 19 PARTEA iNTAI
incepem aceasta lectie cu recapitularea materialului studiat in lectia 19 a cursului de "Limba franceza
pentru incepatori".
A Completati propozitiile in limba franceza eu unul din urmatoarele substantive:
I. la
5.1'assiette
9. la casserole
13. la cuisiniere
2. la cuillere
6. Ie verre
10. Ie plat
14. Ie four
3. 1a fourchette
7. la tasse
II. la poele
4, Ie couteau
8. Ie bol
12. Ie frigidaire
Ce pacat, ai spart farfuria cea noua!
Aceste pahare de pe masa sunt ude.
bea eu placere 0 de ceai.
Uncle trebuie sa pun aceasta cratita murdara?
Da-i micului Pierre un de supa!
Daca pui carne la cuptor, trebuie sa verifici
temperatura (cuptorului).
Nu pot mfmca pentru ca nu am lingura.
Aproape ca nu mai e loc in frigider.
Copilul nu ar trebui sa se joace eu cutitul,
e pericuIos.
De ce nu ai spalat tigaia?
Noi am primit multe vase cadou de nunta.
Trebuie curatate furculitele din argint.
(Trebuie sa curatam. furculitele din argint.)
Mama, unde este farfuria mea?
Am fost pe punctul de a cumpara 0 noua
de gatit electrica.
- Quel dommage, tu as casse Ie nouveau
>plat!
- Ces >verres sur la table sont mouilles.
- Ie prendrais volontiers >une tasse de the.
- Ou est-ce que je dois mettre cette
>casserole sale?
- Passe au petit Pierre >un bol de soupe!
- En mettant de la viande au >four, il faut
verifier sa temperature.
- Je ne peux pas manger parce que je n' ai
pas de >cuillere.
- 11 n'y a presque pas de place dans
>le frigidaire.
- L' enfant ne devrait pas jouer avec
>Ie couteau, c'est dangereux.
- Pourquoi n'as-tu pas lave >la poele?
- Nous avons beaucoup de >vaisselle
comme cadeau de mariage.
- II faut nettoyer >Ies fourchettes en argent.
- Maman, OU est mon >assiette?
- Nous avons faitli acheter une nouvelle
>cuisiniere electrique.
B. in exercitiul care urmeaza yeti recapitula cQnjugarea verbelor "mettre"= "a pune" "se mettre
a... "= "a se pune la.. , a incepe sa ... ". Completati propoziliile urmatoare cu fonnele
corespunzatoarc ale acestor verbe:
De ce nu ai pus inca masa?
la masa!
Trebuie sa te apuci sa-ti faci tema.
- Pourquoi >n'as-!u pas encore mis
Ie couvert (la table)?
- >Mettez-volls atable!
- II faut >se mettre afaire les devoirs.
L-am servit eu 0 cafea.
(I-am pus 0 de cafea in fata.)
II voi pune in pat pentru ca ii este deja somn.
Unde sunt cratitele? Le-am pus pe
de gatit.
Pune-ti rochia ta alba!
Ne Ia masa la ora seara.
Pune vinulla frigider!
Ai inceput prea tarziu sa lucrezi.
- >J'ai mis une tasse de cafe devant lui.
- Je Ie >mettrai au iiI parce qu'il a deja
sommeil.
- Ou sont les casseroles? Je les >a.i mises
sur la cuisiniere.
- >Mets ta robe blanche!
- Nous >oaus mettons atable asept heures
du soiT.
- >Mets Ie yin au frigidaire!
- Tu >t'es mis trop lard a travailler.
c. in exercitiul UImator va propunem sa recapitulati pronwnele personale accentuate. Rolul acestor
pronume este de a Intan, de a evidentia subieetul:
Eu uu Imi dau eu parfum.
Tu trebuie sa iDcepi sa !nveti franceza.
Ei petree vacanta pe Coasta de Azur.
EI nu vrea sa (acil niciodata nimic.
Ele intarzie intotdeauna, sa nu Ie
Noi trebuie sa spillam intotdeauna vasele!
- >Moi, je ne me mets pas de parfum.
- >TOl, tu dais te mettre aapprendre
Ie fran9ais.
- >Eux, ils passellt leurs vacances sur la
Cote d' Azur.
- >Lui, il ne veutjamais rien faire.
- >Elles, elles sont toujours en retard,
ne les attendons pas!
- >Nous, nous devons toujours faire
la vaissellel
D. Transformati urmatoarele propozitii imperative la forma afirmativa in propozitii imperative la
forma negativa:
Regarde-moi!
Donne-moi ce plat!
Habille-toi!
Lave-toi!
Mettons-le au lit!
Ecoutez-Ia, s'il vous plait!
TeIephonez-leur ce soir!
Donnez-Ieur des fleufs!
Donnez-les-Ieur!
> Ne me regarde pas!
> Ne me donne pas ce plat!
> Ne t'habille pas!
> Ne te lave pas'
> Ne Ie mettons pas au Iit!
> Ne ['ecoutez pas, s'il vous plait!
> Ne leur tclcphonez pas ce soir!
> Ne leur donnez pas de fleurs!
> Ne les leur donnez pas!
3
Retineti noile cuvinte citindu-Ie inca 0 data in alta ordine:
lata vocabularul acestei lec!ii. Citi!i eu voce tare setul de cuvinte noi
re!ineti traducerea lor in limba romana:
> [10 RUm] - guturaiul
> [IOsii] - sangele
> [la gRip] - gripa
>[latu] - tusea
> [la pasiat] - pacienta
> [lanaliz] - analiza
> [liijin] - angina
> [10 doktOR) - doctorul
> [la dulOR] - durerea
> [lasiitE] - sanatatea
> [IOpasiii] - paciimtul
> [Ia fievR] - fehra, temperatura
> [Ia
-
> [lasutRas]
- suferinta
la sante
> [la satE] - sanatatea
Ia douleur
> [la dulOR] - durerea
la souffrance
> [la sufRas]
- suferinta
Ie sang
> [10 sa] - sangele
l'analyse (f.)
> [Ianaliz] - analiza
Ie patient
> [IOpasiii] - pacientul
la patiente
> [Ia pasiiit] - pacienta
Ie rhume
> [10 RUm) - guturaiul
la fievre
> [Ia fievR] - febra, temperatura
I'angine (f.)
> [lajin] - angina
la grippe
>[lagRip} - gripa
la bronchite
> [la -
la toux
>[Iatu]
- tusea
Ie docteur
> [10 doklOR]
- doctorul
Ie rhume
Ie sang
Ie docteur
Ie patient
l'analyse (0
la grippe
la toux
la patiente
la souffrance
la douleur
la sante
la fievre
la bronchite
I 'angine (f.)
in exerci\iu! unnator vom introduce substantivele n01 in propozitii. cu voce tare propozitiile
in limba franceza retineti traducerea lor in limba romima:
II a ['aird'etre en bonne sante.
A ta sante!
Ala votre!
Notre mere souffre beaucoup, elle a besoin d'un
bon medicament contre 1a dou1eur.
Regarde ce malade, il supp011e ses souffrances
avec beaucoup de courage.
Dans cet accident mon ami a perdu beaucoup
de sang.
Mon medecin me fait faire toutes les analyses,
surtout une analyse de sang.
- Pare ca este sanatos.
- Noroc! (tn sanatatea tal)
- Noroc! (in sanatatea ta!)
- Mama sufera mult, are nevoie de un
medicament bun impotriva durerii.
- Uita-te la acest bolnav, suporta durerile ell
mult curaj.
- Prietenul meu a pierdut mult sange in acest
accident.
- Doctorul meu rna pune sa fac toate analize1e,
mai ales analiza sangelui.
Doeteur, combien de nouveaux patients avons-nous - Doctore, cati pacienti noi avem in aceasta
ce matin al'hopital? la spital?
Ce n'est pas grave, ce n'est qu'un rhume!
II faut faire attention, 1a tievre peut manter
jusqu'a 40 degres.
Si c'etait une angine, la patiente devrait rester
au lit une semaine.
La grippe est une maladie plus dangereuse
que I'on pense.
Mon fils a des problemes de sante; ehaque annee
il a au mains deux bronchites.
Ta taux ne me plait pas, depuis cambien
de temps I'as-tu?
Le sang est Ie plus cher et Ie plus precieux
des medicaments.
Retineti:
A ta sante!
Ala votre!
- Nu este gray, este daar un guturai!
- Trebuie sa tim atenti, febra poate urca panii
1a 40 de grade.
- Daea ar fi 0 angina, paeienta ar trebui sa
stea a saptamana la pat.
- Gripa este a boala mai periculoasa decat
se crede.
- Fiul meu are probleme de sanatate; in fieeare
an face eel putin doua
- Nu-mi place tusea ta, de eat timp 0 ai?
- Sangele este cel mai scump .;;i mai de pret
dintre medicamente.
- Noroe! in cinstea ta! in sanatatea ta!
- Noroe! in einstea, (sanatatea) tal
Traduceti in limba romana propozitiile de mai jos in care apar cuvintele noi; folosi1i filtrul
Malgre la toux et ie rhume, chaque matin
il veut alter aI'ecole.
Heureusement la fievre est tombee et Ie patient
va mieux.
rai souvent des douleurs, mais elles passent vite.
Si tu as mal ala gorge et tu as de la fievre,
c' est une angine.
Buvons aleur sante!
C'est dommage, ta sante n'est plus excellente.
Comment a-t-il supporte cette souffrance?
L'analyse de sang sera necessaire dans ee cas-Ia.
Le medecin a dit que c'etait une grippe et
non une bronchile.
> are guturai, el vrea in fiecare
dimineaj:i sa se duca la
> Din fericire febra a scazut paclentul se
simte rnai bine.
> Am adesea dureri. dar 'jmi trec repede.
> Daca te doarc in gilt ai febra, este 0
Clngmll.
> Sa bern in cinstea Un sanatatea) lor!
> Piicat. nu mai foarte siinatos.
> Cum a suportat el aceasta durere (suferinta)?
> in aces! caz va fi nccesarii analiza sangelUi.
> Doctorul a spus ca este 0 gripa nu 0

lata aeum eateva verbe expresii legate strict de subiectul acestei lectii:
prendre froid > [pRadR fRua]
attraper (un rhume) > [atRapE eRum]
attraper (1a grippe) > [atRapE 13 gRip]
se plaindre de... > [sOpledRdO]
garder Ie lit > [gaRdE 10 Ii]
examiner (un malade) > [egzaminEj
ausculter > [oskUltE]
prescrire > [pREskRiR]
guerir > [geRiR]
- araci
- a face, a caplHa (un) guturai
- a lua gripa, a se molipsi de gripa
- a se plange de.... a se vaita de...
- a sta in pat; a zacea
- a examina, a consulta un bolnav
- a ausculta (a aseulta eu
stetoseopul)
- a prescrie, a recomanda
- a vindeca, a tamadui
Verbele "attraper ". "garder ", "examiner ", "ausculter"
sunt verbe regulate din grupa 1.
Verbul "guerir" este un verb regulat din grupo all-a.
Verbul "prescrire" se conjugti la fel co verbul "ecrire ".
5
Conjugarea verbului "se plaindre" 0 veli gasi la finalul acestei In partea destinata recapituHirii.
Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, in care am folosit euvintele noi:
Pendant I'excursion il a pris froid et main1enant
il a de 1a fievre.
Si tu avais une bronchite, tll devrais garder
Ie lit pendant une semaine.
Ou avez-vous attrape cette angine, Madame?
Vous avez I' air malade, Monsieur, je vais VOllS
ausculter (et vous examiner).
Le medecin m'a preserit des medicaments
contre la douleur.
Votre maladie n' est pas grave, VOllS allez
vite guerir, Madame.
Si tu ne veux pas attraper un rhurne, tu dois
1'habiller chaudement.
De quoi vaus plaignez-vous, Mademoiselle?
- El a dicit in timpu! exeursiei aeum are
febra.
- Daea ai avea ar trebui sa stai la pat
o saptarnfma intreaga.
- De unde v-ati molipsit culati contraetat
aceasta angina, doarnna?
- Pareli bolnav, domnule, 0 sa va aseult eu
stetoscopul 0 sa va consult.
- Doetorul mi-a preseris medicamente
impotriva durerii.
- Boala durnneavoastra nu este grava,
doamna, 0 sa va repede.
- Daea vrei sa nu faei guturai, trebuie sa te
imbraci gros..
- Ce va doare,
in exercitiul urmator eompletati propozitiile cu substantivul, verbul sau expresia corespunzatoare,
folosind filtrul
Maria sta la pat plangfmdu-se cli are dureri.
Dacii ai racit, bea ceai fierbinte cu liimaie.
Dupa ce m-a examinat, doetorul rni-a spus
eli starea sanatatii mele este buna.
Paul s-a foarte repede; de trei zile
nu mai are febra.
Doctorul Leblanc m-a auscultat (rn-a ascultat cu
stetoscopul) mi-a prescris ceva impotriva tusei.
Cine te-a vindecat?
Pierre nu va veni, a lacut 0 angina sta la pat.
Atunci sa bern in sanatatea (in cinstea) lui!
EI a facut tolu1 ca sa nu se nu s-a
dus la doctor, nu a tuat nici un medicament,
nu a stat la pat.
6
- Marie >garde Ie lit >en se plaignant de
douleurs.
. - Si tu >as pris froid, bois du the au citron
bien chaud!
- Apres m-avoir >examine, Ie docteur rn'a dit
que rna >sanlc etait bonne.
- Paul >a Ires vite gucri; depuis trois jours i1
n'a plus de fievre.
- Le docteur Leblanc >m'a auscultc et m'a
>prescrit quelque chose contre >Ia toux.
- Qui >t'a gueri?
- Pierre ne viendra pas, il >a altrape une
angine et i1 >garde Ie lit.
- Alors, buvons >a sa sante!
- II a tout fait pour >ne pas gucrir; il n' est pas
aile chez Ie medecin, il ne prenait aucun
medicament, >il ne gardait pas Ie lit.
in ciuda suferintei, ea nu se plfmgea.
Sa-I consultam pe acest pacient sa-i facem
analiza de sange.
- Malgre sa > souffrance,elle >ne se plaignait
pas.
- > Examinonsce >paticntet faisons-lui
> une analyse de sang.
Cititi propozitiile de mai jos fiti atenti la fonnele verbale scrise cu caractere Retineti, de
asemenea, tradueerea lor in limba romana:
Le medecin examine Ie patient a!'hOpital.
Le patient est examine par Ie medecin a!'hOpital.
Elle supporte ires mal eette souffrance.
Cette souffrance est Ires mal supportee par elle.
lei on soigne bien les enfants malades.
lci les enfants malades sont bien soignes.
Le docteur Dubois prescrit des medicaments
contre la douleur.
Les medicaments contre la douleur
sont prescrits par Ie docteur Dubois.
- Doctorul il examineaza pe pacien! la spitaL
- Pacientul este examinat de catre doctor
la spital.
- Ea suporta foarte greu aceastii durere
(suferinta).
- Aceasta durere (suferintii) este suportata
foarte greu de catre ea.
- Aici se mgrijesc bine copjii bolnavi.
- Aici eopiii bolnavi sunt bine ingrijili.
- Doctorul Dubois prescrie medieamente
impotriva durerii.
- Medicamentele impotriva durerii sunt
prescrise de eatre doctorul Dubois.
in exemplele de mai sus an intalnit idee exprimata printr-o propozitie la diateza activa
printr-o propozitie 1a diateza pas iva. Regula formarii diatezei pasive in limba franceza este
asemanatoare regulii de formare a diatezei pasive in limba romani!.
La prezent diateza pasiva se fonneaza adaugand verbului auxiliar "eire" la
indicativ prezent partieipiu! trecut al verbului de conjugat. La diateza pasiva
participiul trecut se acorda in gen numar eu subiectul propozitiei.
lata cateva exemple. CitJti-!e cu voce tare:
Paul invite Pierre.
Pierre est invite par Paul.
Le medecin examine Marie.
Marie est examinee par Ie medecin.
Le docteur Leblanc ausculte mes enfants.
7
- Paul iI invita pe Pierre.
- Pierre este invitat de caire Paul.
- Doctorul 0 consulta pe Marie.
- Marie este consu!tata de (caire) doctor.
- Doctore! Leblanc ii ausculta. (Ii asculta eu
stetoscopul) pe copiii mei.
baieti nu crescu\i bine de caire
lor.
Ea nu esle inca vindecala.
(Ea nu s-a inca,)
Am SCflS deja scrisoarea am Irimis-o.
Este aceasta treaba deja tacula de catre el?
(EI a tacut deja aceasta treaba?)
- Ces gan;:ons > ne sont pas bien C1evtspar
leurs parents.
Elle > n' est pas encore gllcri e.
- Ma lettre > est deja ecriteet > envoyee.
- Est-ce que ce travail> est deja faitpar lui?
Bagajele sunt facute, valizele sunt i'nchise, plecam
l
- Les bagages > sont faits,les valises sont
(Am facul bagajele, am inehis valizele. plecam
l
) fermees, on part!
in exercitiul urmator yeti veri fica daca ati retinut cum sc face trecerea de la diateza activi:i la diateza
pasiva. Trece!i unnatoarele propozitii de la dialeza activa la diateza pasiva. Folositi filtrul
Tata casa noaslra.
Casa noastra este construita de tata.
EI rna foarte bine.
Sunt 'ingrijit foarte bine de caire el.
Magazinul sc inchlde la opt seara.
Magazinul este inchis la ora 8 seara.
Cine te consulta?
De cine eonsultat?
Prietenii ne eondue la gara.
Suntern la gara de catre
prietenii
Cumparam 0 noua.
o noua este eumparata de noi.
- Mon pere construit notre maison.
> J\otre maison cst eonstruile par man perc.
- II me soigne tres bien.
> Je suis tres bien soigne par lui.
- On ferme Ie rnagasin a8 heures du soir.
> Le magasin cst ferlTIc a8 heures du soir.
- Qui t'examine'?
> Par qui es-tu examine?
- Nos amis nous aceompagnent ala gare.
> ]\'OLIS sommes aceompagncs
ala gare par nos amis.
- Nous aehelons une nouvelle voiture.
> Une nouvelle vaiture est achetee par nous.
in ultimul exerciliu din prima parte a noastre yeti verifica daca v-ati materialul de
studiu prezentat palla acum. Traduceti 'in limba franceza unnatoarele propozitii; foIositi filtrul
Acestea sunt medicarnentele prescrise de (cMre)
doctor impotriva durerii.
in sanatatea (einstea) dumneavoastra! Noroe!
La spital doctorul m-a auscultat (m-a ascultat ell
stetoscopul) m-a consulla!.
Este gala analiza de sange a aeestei paciente?
Nu voi mai suporta aeeasta durere.
Toamna se face guturai.
Iti sau iti seade febra?
9
> Ce sont les medicaments cootre 1a douleur
prescrits par Ie docteur.
> Avotre santc!
> Al'hopitalle mcdecin m'a ausculte et
m'C\ cxammc.
> L'analyse de sang de eeHe patiente,
cst-cUe faite',)
> Je ne supporterai pillS cette douleur.
> Fn automnc on atlrape faeilement un rhurne.
> TJ ficvre monte ou lornbe?
De ce te plangi?
De tuse.
Doctore, trebuie sa stau in pat?
Este 0 doamna. Fiica dumneavoastra
trebuie sa stea 10 zile in pat.
Dece sufera?
Daca ai avea angina, te-aT durea in gat.
in biroul nostru sunt multe persoane care
au luat gripa.
Ai Tacit plimbandu-te prin ploaie.
Ne-am vindecat datorita
doctorului nostru.
>De qUOI te plall1s-tu?
De la toux.
>Doctcur, est-ce que je dOlS garder Ie lit?
>Madame, une bronchite. VOlre flUe doit
garder Ie lit pendant 10 jours.
>QueJle est la cause de sa souffrance?
>Si tu avais une angine, tu aurais mal
ala gorge.
> Dans noIre bureau il y a beflucoup de
personnes qui anI contracle la grippe.
> Tu as pris froid en te promenant sous la plLlll'.
> sommes gucris grace iI notre medecin
LECTIA 19 - PARTEA A nOVA
Sa recapitulam expresiile introduse in partea a doua a leqiei 19 din cursul de "Franceza pentru
incepatori".
A Completati propozitiile de mai jos cu una din expresiile unnatoare. Folositi filtrul
1. d'accord
5. attention!
9. encore
13. avoir sommeil
2. etre d'accord
6. faire attention
10. bonne idee
3. bien sur
7. il nous faut
II. excusez-moi
4. s'il vous platt
8. il est defendu
12. avoir envie de...
Scuzati-ma, dar am luat gripa nu pot veni.
De acord. 0 sa stau ia pat.
Mai faceti 0 data analiza de sange, va cog!
Sunt de acord eu tine, sanatatea este eea
mai importanta.
Fii atent, toamna pOli sa faci angina!
Mil veti consulta. doctore?
Bineinteles.
imi trebuie un medicament bun impotriva
durerii.
Ce va trebuie?
Nu ne trebuie nimic.
E interzis sa furnezi cand ai
- >Excusez-moi, maisj'ai attrape la grippe
et je ne peux pas venir.
- >D' accord, j e vais garder Ie lit.
- Faites >encore une analyse de sang,
>s'il VOllS plait
l
- >Jc d'accord avec toi, la sante est la
chose plus importante.
- >Fais attentIOn. en autonme tu peux
facilement attraper une angine.
- Vous m'examinerez, Docteur?
>Bien sl\r.
- >11 me faut un bon medicament contre la
douleur.
- Qu'est-ce qu'il VOllS faut?
>[) nc nous faut rien.
- >11 est dCfendu de fumer quand on a une
broncbite.
Cfutd eram bolnav, nu aveam chef sa stau in pat. - >Je n'avais pas cnvie de garder Je litquand
j'etais malade.
Ei nu ii rnai este sarno? - Elle >n'a plus sommein
Esle 0 idee buna, cli decizia este deja iuata. - >C'cst une bonne idee, alors 1a decision
est deja prise.
Atentie, gripa poate fi periculoasa. - >Attentioll, 1a grippe peut eire dangereuse.
11
B. Completati propozitiile de mai jos cu forma corespunzatoare a verbulul:
Telefoneaza-mi, te rag!
Nu -:;tiu sa seriu scrisori.
De acord, voi citi aceasta carte.
Mi-ai eitit deja jurnalul?
Fiul nostru ne telefona foarte des.
Tema esle sensa, pot sa citesc
romanul politist.
Ieri seara prietenul meu a tdcfonat de la Paris.
Ne ve\i scrie de la (Le) Havre?
telefona, dar am pierdut numarul
tau de telefon.
Serieti-i sau telefonati-i lui Lue!
Ea mi-a scris 0 scrisoare Iunga.
- >Tclcphone-moi, s'il te plait!
_. Ie ne sais pas >ccrire des ICUres.
- D'accord,je >Iirai ce livre.
- >As-tu deja lu monjournal?
- Notre fils oous >tclcphonait tres souven!.
- Le devoir >est eerit, je peux >1 ire man
roman polieier.
- Hier soir mon ami >a telephone de Paris.
- Est-ce que vous nous >ecrirez du Havre?
- Ie Ie >klephonerais, mais j' ai perdu ton
numcro de telephone.
- >Ecrivez au >tclcphonez aLue!
- Elle >m'a eerit une longue lettre.
c. In ultlmul exercitiu de recapitulare vom reveni asupra timpului "futur proche" - "viitor apropiat".
Treceti verbele din propozi1iilc de mai jos Ia timpul "futur proche":
I' ccris une lettre ames parents.
Jls telephoneront dimanche.
Tu as pris froid.
Le mcdecin ausculte une malade.
Vous lui prescrirez un medicament, docteur?
Elle se plamt du mal de tete.
Grace anotre medecin nous guerissons vite.
Elles font une analyse de sang a['h6pital.
12
> Jc vais eerirc une leltre it mes parents.
> lls vont dimanche.
> Tu vas prendre froid,
> Le medecin va ausculter une malade.
> Vous allez lUI prescrire un medicament,
docteur?
> Elle va se plaindre du mal de tete.
> Grace anotre mcdccin nous allons vite
guerir.
> Elks vont bire une analyse de sang a
l'h6pital.
lata vocabularul pe care vi-l propunem in aceasta a doua parte a leetiei 19.
Cititi cu voce tare retineti sensul unnatoarelor substantive:
Ie cceur >[IOkOR] - inima
Ie ventre
>[IOvatR]
- burta, pantece1e
Ie rein
>[lORe] - rinichiul
Ie poumon
>[IOpumii] - plamanul
la piqure
>[la plkUR]
- injectia; ciupitura,

Ia tension
> [Ia laSl0]
- tensiunea; presiunea
le diagnostic
> [10 diagnostik] - diagnosticul
la radio >[la Radio]
- radiografia; radioul
I'ordonnance (f.) >[loRdonas]
- reteta, prescriptia
medicala; ordonanta
Pentru a retine mai substantivele noi, cititi-Ie inca 0 data eu voce tare
in alta ordine:
la piqure
>[lapikUR] - injectia; ciupitura,

la radio > [Ia Radio) - ramografia; radioul
Ie rein
> [lORe] - rinichiul
I' ordonnance (f.) > (loRdonas]
- reteta, prescriptia
medicala; ordonanta
Ie cceur
> [IOkOR] - inima
Ie pouman > [IOpumo] - plamanul
la tension > [la lasio] - tensiunea; presiunea
Ie diagnostic > [10 diagnostik] - diagnosticul
Ie ventre > [IOviitR] - burta, pantecele
13
verbul:
(se) baure
> [sObatR] - a (se) bate
Va vom prezenta conjugarea verbului "battre" In partea destinata recapitularii lectieil9.
Traduce1i in limba romana urmatoarele propozitii, in care yeti folosi substanlivele, verbele expresiile
noi; folositi filtrul
Quandje I'ai vu, mon creur a bauu tres fort.
- Dites moi, Madame, votre creur vous fait
souvent mal?
J' ai dil me coucher parce que j'avais mal au ereur.
> Clnd I-am vazut, inima mi-a batut eu putere.
> Spuneti-mi. doamna. va doare des inima?
> A trebuit sa rna eule, pcnlm ca ma durea
stomacul.
Couche-toi aplat ventre, je dois te faire une piqure. > Intinde-te pc burta, trebuie sa-t
i
fac 0 injectie.
On a appele d'urgence I'ambulance.
La radio de tes poumons est enfin faite.
Si vous avez mal aux reins, il faut vous faire
examiner al'h6pital pour etablir un diagnostic.
Si tu as de la tension, ne bois pas tant de cafe et
ne fume pas beaucoup!
Pourquoi VOliS etes vous battus?
Laisse, enfin, ce n'est pas si urgent!
Mademoiselle, prenez vite la tension de cette
patiente, c'est urgent!
Je donne au pharmacien I'ordonnance ecrite
par notre medecin.
> A fost chemata (Am chemat) de urgen1a
ambulanla.
> Radiografia pulmonara este in
gata.
> Oaca va dar rinichii, trebuie sa va consult la
spital ea sa dau un diagnostic.
> Daca ai tensiunc, nu hea atiita cafea
nu fuma mult!
> De ce v-ati batut?
> Lasil. in fine, nll este atat de urgent!
> luati repede tensiunea aeestei
paciente, este urgent!
> ii dau farmacistului releta scrisa de doctoruJ
nostru.
in aceasta parte a lectiei vom continua sa va prezentam diateza pasiva. in prima parte a lectiei 19 ati
intalnit la diateza pasiva - timpul prezent. in continuare va vom prezenta propozitii In
care verbul este la diateza pasiva - timpul "passe compose" (perfect compus).
Cititi in limba franceza fiti atenti la formele verbale scrise ell caractere De
asemenea, re!ineti traducerea acestor propozitii in limba romana:
Le docteur Dubois a pris la tension de cette
patiente.
15
- Doctorul Dubois a luat acestei paciente
tensiunea.
La tension de cette patiente a ite prise par
Ie docteur Dubois.
On a couche Ie malade aplat ventre.
Le malade a ete couche a plat ventre.
Ce gar90n a battu Luc et Paul.
Luc et Paul ont He battus par ce gart;on.
Mes parents m'ont transporte d'urgence
a['hopital.
rai ete transpol"te d'urgence aI'hopital par
mes parents.
Est-ce que Ie docteur Leblanc a deja examine
les malades?
Estce que les malades ont ete deja examines
par Ie docleur Leblanc?
- Tensiunea acestei paciente a fost luata de
(catre) doctorul Dubois.
- Am culcat bolnavul pe burta.
- Bolnavul a fost culcat pe burta.
- Baiatul acesta i-a batut pe Luc ~ i pe Paul.
- Lue ~ i Paul au fost batuti de acest baiat.
- Parintii mei m-au dus de urgenta la spitaL
- Am fost transportat de urgenta la spital de
catre parintii mei.
- Doctorul Leblanc a consultat deja bolnavii'i
- Bolnavii au fost deja consultati de (catre)
doctoruI Leblanc?
La diateza pasiva - timpul "passe compose" - "perfect campus", verbul are
unnatoarea structura: auxiliarul "etre" la "passe compose" + participiul verbului
de conjugat - care se acorda in gen ~ i numar eu subiectul propozitiei.
rai etc examine par Ie docteur Durand.
l'ai ere examinee par Ie docteur Durand.
- Am fost consultat de (catre)
doctorul Durand.
- Am fost consultata de (clitre)
doctorul Durand.
Urmand regula prezentata anterior, transformati urmatoarele propozitii la diateza activa in propozitii
la diateza pasiva ( cu verbul la timpul "passe compose" ):
Acestui pacient i s-a luat tensiunea.
Tensiunea acestui pacient a fost luat!L
Tatal ~ i - a batut fiuI.
Fiul a fost hatut de catre tata.
Mama ~ i - a dus copiii la culcare.
Copiii au fost d u ~ i la culcare de marna lor.
Elevii liceului nostru au inteles bine lectiile.
Lec1iile au fost intelese bine de elevii
liceului nostru.
16
- On a pris la tension de ce patient.
> La tension de ce patient a ete prise.
- Le pere a battu son fils.
> Le fils a ete battu par son pere.
- La mere a couche ses enfants au lit.
> Les enfanls ont ete couches au lit par
leur mere.
- Les 61eves de notre Iycee ont bien compris
les le90ns,
> Les Ieitons ant etc bien comprises par les
cleves de notre lycce.
Noi v-am insotit (condus) la gara.
Voi ati fast de catre noi la gara.
- NOlls VOllS avons accompagncs ala gare.
> VallS avcz ete accompagnes par nous ala
gare.
In ultimul al acestel leetii am folosit lntreg vocabularul nou, precum diateza pasiva la
prezent -"present" sau la perfect campus - "passe compose". Traduceti in limba franceza propozitiile
care urmeaza nu uitati sa folosili filtml
Daca te vei plimba prin ploaie, vei raci.
Ieri m-a durnt inima.
Saniitatea este pentm mine lucrnl cel mai de pret.
Intinde-te pe burro!
De cine a\i fast batu\i?
Mai aveti dureri de stomac, doamna?
ea sa dam un diagnostic, trebuie sa 0 (i1)
consultarn la rinichi.
Toale analizele au fost deja tacute saptamana
trecuta.
Toamna;;i iama sa ne ferim de gripa!
Cat timp ai stat la pat?
Da-i pana la urma un medicament sau 0 injectie
irnpotriva durerii, el suporta eu greu
aceasla suferinta.
Ti-a fiicut pana la urmil radiografie
la pHimani?
Cine ar putea sa doneze sange ranitilor?
Doctore, vreau sa rna vindec cat mai
repede (cu putinta)!
Spune-mi, de ce este amt de urgent?
Ce medicamente au fost prescrise acestor pacienti?
de urgenta la spital pe acest
bolnav, va rog!
17
> En te promenant SOliS la pluie, III prendras
froid.
> Hlcr Ie creur m 'a fait mal.
> La sante est pour moi Ia chose la plus
precieusc.
> Couche-toi it plat
> Par gUl vous avez Ctc battus'?
> Avez-vous toujours des douleurs au ventre,
Madame?
> Pour fairc un diagnostic, nous devons
examiner scs reins.
> loules les analyses ont ete deja [aites
]a semaine derniere.
> En automne et en hiver protegeons-nous
conlre la grippe!
> Pendant combicn de temps as-tu garde Ie lit?
> Donne-lui enfm un medicament ou une
piqGre contre la douleur, il supporte
mal cette souffrance.
> Est-ce que la radio de tes poumons a etc
enfin faite?
> Qui pourrai1 donner du sang aux blesses?
> Je veux gucrir Ie plus vite possihle, docteur!
> Dis-moi, pourquoi il est si urgt:."
> Que!s medicaments anI etc prescrits a
ces patients?
> Transportez d'urgence ce malade a !'h6pital,
s'il vous plait!
J','u se simte bine, il doare stomacul (il este
rau de la stomae),
Nu rna plang de nimic, dar prefera sa rna culc
mai devreme,
Febra a ureat sau a scazut?
Copilul a fost consul1at :;;i auscultat (ascultat eu
stetoseopul) de eatre eei mai bunt doctori,
Am facut guturai ca mai degraba
voi ramane acasa,
Cand emm copil (copil fiind), Iaceam
adesea
Ai gripa? De unde ai luat-o?
Nu $tiu daca am tensiune. Nu mi-am luat-o
niciodata.
De cine este serisa aceasta releUi?
De doctorul Dubois.
>Il ne va pas bien, jJ a mal au Cll:Ur.
>.Ic ne me plains de rien, mais jc prCfererais
me coucher plus tot.
>La fievre est-ellc montee ou tombee?
>L' enfant a etc examine et auscultc par les
meillcurs medecins.
>J'ai attrapc un rhume etj'ai aussi de la toux,
aim!. Je resterai plutot ala maison.
>Etant enfantj'avais souyent des bronchites.
>Tu as la grippe? Ou I'as-tu contraetee?
>Je ne sals pas si j'ai de la tension. On ne me
l'ajamais prise.
>De qui est cette ordonnance ecrite?
Par Ie doeteur Dubois.
in incheiere, cititi cu atentie cu voce tare cuvintele de mai jos in care se repeta sunet:
[ii] - Ia sante, la souffrance, Ie sang, Ie v.entre, la tension, l' ordonnance, urgent, .entin, Ie patient,
l'angine
[e] - se plaindre, Ie rein, enfm
[6] - Ie poumilll, la tensiilll, cillltracter
[0:] - Ie doctkUI, Ie C{.tllr, la doulcur
[u] _. la do.uleur, la smUfrance, la to.ux, se cQlJcher
[U] - la piqure, d'urgence, etre battu
[e] - la .etre malade, prescrire
[E] - la auscult.er,
- la bronmite, se coumer
[j] - J'angine, urgent
[gJ - garder, guerir, la grippe, Ie diagnostic
[s] - la souffrance, Ie patient, la tension, Ie diagnostic, I'ordonnanc.e
[k] - aus.c.ulter, Ie la piQure, Ie do.c.teur, .c.ontra.c.ter, diagnostic., pres.c.rire, se .c.oucher
18
RECAPITULAREA LECTIEI 19
19.1. in cursul acestei leqii ati intalnit unnatoarele expresii:
prendre froid
attraper un rhume
contracter (une angine)
se plaindre de ...
garder Ie lit
avoir de la tension
prendre la tension
c'est urgent
d'urgence
Ie creur me (te, lui etc.) fait mal
avoir mal au creur
~ e coucher aplat ventre
19.2. lata cum se conjuga verbul "se plaindre":
present
je me plains
tu te plains
iI, eUe sc plaint
passe compose
je me suis plaint(e)
futur simple
je me plaindrai
imparfait
je me plaignais
conditionnel present
je me plaindrais
conditionnel passe
JC me semis plaint(e)
19
- a raci
- a face guturai; a se molipsi de guturai
- a face (a lua) 0 anghina
- a se plnnge de... ; a se vaita de ...
- a sta in (la) pat
- a avea tensiunc
- a lua tensiunea
- este urgent
- de urgenta; rapld
- ma (te, ii, 0 etc.) doare inima
- a-i fi rim de la slomac; a-i veni sa vomite
- a se intinde (a se culca) pc burta
nOllS nOllS plalgnons
vous valiS plaignez
ils, elles se plalgnent
nOlls nous sommes plaint(e)s
nous nous plaindrons
nous nous plaignions
nous nous plaindrions
nOllS nollS serions plaint(e)s
19.3. lata ~ i conjugarea verbului "se battre" - "a se bate", verb introdus 1n partea a doua a acestei
lectii:
present
je me bats
tu te bats
ii, elle se bat
passe compose
je me suis battu(e)
futul" simple
je me battrai
imparfait
je me battais
conditionnel present
je me battrais
conditionnel passe
je me serais battu(e)
nous nous battons
vous vous battez
ils, elles se battent
nous nous sommes battu(e)5
nous nous battrons
nous nous battions
nous nous battrions
nous nous serions battu(e)s
19.4. in aceasta lectie ati invatat cum se formeaza diateza pasiv3 ("Ia voix passive") la timpurile
"prezent" - "present" ~ i "perfect campus" - "passe compose".
Pentru a forma diateza pasiva Intr-o propozitie la timpul prezent, vom adauga la verbul
auxiliar "etre"(conjugat la prezent) participiul trecut al verbului de conjugal. Participiul
trecut se acorda in gen ~ i numar cu subiectul propozitiei:
Le medecin m'examine.
Je suis examineee) par Ie medecin.
20
- Doctorul rna consulta.
- Sunt consultat(a) de (catre) doctor.
Pentru a fonna diateza pasiva Intr-o propozitie la "passe compose", vom adauga la verbul
"etre" (conjugat la "passe compose") participiul trecut al verbului de conjugal. Participiul se
va acorda in gen ~ i numar cu subiectul propozitiei:
Ce medecin fa gueri(e).
Tu as ete gueri(e) par ce medecin.
- Doctorul acesta te-a vindecat.
- Ai fost vindecat(ii.) de catre acest doctor.
Atunci dod trecem propozilia de la diateza activa 1a diateza pasiv3., schimbam topica
propozitiei. Astfel, complemeotul direct din propozitia la diateza activa devine subiectul
propozitiei la diateza pasiva.ln construirea diatezei pasive se f o l o s e ~ t e obligatoriu prepozitia
"par" - "de", "de catre".
TEMA PENTRU ACASA 19
A. Traduccli in limba ramana propozi(iile urmatoare:
l. Je m'etais couchie aplat ventre et !'infinniere m'a fait une piqure.
2. Heureusemem la fievre ne monte plus.
3. Meme s'il avait des douleurs, Plerre ne s'en pJaindrait pas.
4. Jc fie sais pas si elle a mal au creur.
5. La tension de la patiente a ete prise ce matin.
B, Trauuceti propozitiile unnatoare in limha franceza:
I. Trebuie sa faceti 0 radiografie la plamani.
2. Daca iti este frig, bagiHe in pat.
3. I-a prescris doctorul medicamentele contra durerii?
4. Multumita doctorului Durand, rn-am vindecat repede.
5. Cand ii vom face analiza de sange acestui padent?
C. Transformati propozitiile urmiHoare la uiateza activ3 in propozitii la diateza pasiva:
[. Le medecin examine les enfants.
2. NallS avons achete Ics medicaments contre la grippe.
3. L'infirmicre fait I'analyse de sang.
4. Ce medecin m'a gueri.
5. Les parents battent souvent cette pauvre tille.
22
LECTIA 20 PARTEA iNTAI
Ca de obicei. lncepem aeeasta leqie prin recapitularea materialului studiat in lectia 20 din cursul
pentru incepatori,
A. I. I'accident
5. la tete
9. Ie bras
13. I' ambulance
2. Ie blesse
6.1a main
10. Ie mal
14. la police
3. la blessure
7.lajambe
II. la maladie
4. la fracture
8. Ie pied
12. Ie malade
Completati propozitiile in limba franceza eu unul din substantiveIe anterioare:
Aceasta pacienta sufera de 0 boala periculoasa.
Nu este decal 0 rana superficiala.
Acest ranit trebuie culcal (intins) pe burta.
Din fericire nu esle 0 fraetura.
Daca te doare capul, ramai acasa!
Unde a avut lac u\timul dumneavoastra
accident de
I-am aratat piciorul bolnav doctorului Dubois.
Ai miiinile curate? curat pc maini?)
El a luat-o in brale s-a terminat filmul.
Sa chemam de urgenta salvarea (ambulanta)!
Te-am ranit?
To\i bolnavii au fost consultati aslazi de un
profesor celebru.
A fast chemata de urgenta poli\ia.
- Cette paticnte souffre >d'unc maladie
dangereuse.
- Ce n'est gu'une petite >blcssure.
- II faut coueher ce >blesse aplat ventre.
- Heureusement ce n' est pas >une fracture.
- Si tu as mal ala >tete, reste ala maison!
- Oil a eu lieu votre demier >aeeident de
voiture?
- J'ai montre rna >jambe malade au docteur
Dubois,
- Tu as >les mains propres?
- I1I'a prise dans ses >bras et c'etait la fin
du film.
- Appelons d'urgence >l'ambulance!
- Je t'ai fait >mal?
- Tous >les malades ant et6 examines
aujourd'hui par un professeur celebre.
- >La police a 6t6 appel6e d'urgence.
B. Traduceti in limba romana propoziliile urmatoare, in care am folosit substantivele prezentate
anterior. Folositi filtrul
Attention, ya me fait mal!
Dis-moi, oil as-tu mal?
Nous ne dansons pas, parce que nous avons
mal auxjambes.
Est-ce que tu penses qu'elle a mal ala tete?
23
> Aten1ie, rna doare!
> Spune-mi, unde te <.Ioare?
> Nu <.Iansam, pentru ca ne dor pieioarele.
> Crczi ca 0 doare capul?
Madame Duval ne pourra pas travailler
pendant quelques semaines, parce qu' elle a
une fracture de la main.
C'etait une fracture ou une blessure?
C' est pendant leur voyage de noces que les
Dupont ont eu un accident de voiture.
Nous sommes en train de lui faire une analyse
de sang.
Le docteur Durand dait en train d'examiner
un malade, quand on I'a appele.
> Ooamna Duval nll va putea lucra c,ltcva
silptamani pentru ca fracturat 0 mana.
> Era 0 fractura sau 0 rana?
> in timpul calatorici de nunta sOtli Dupont
au aVllt un accident de
> Suntem pe pllnctul de a-i face analiza
de sange.
> Doctorul Durand era pc pllnctul de a
consulta un holna\' cand a fost chemaL
c. in exereitiul urmAtor yeti reeapitula verbele "appeler"("a ehema"), "s'appeler"("a se ebema, a
se nurni"), "soigner"("a ingriji") "transporter"("a transport a"). Completati propozitiile de
mai jos eu fOrnlele eorespunzatoare ale aeestor verbe:
Cum te cheama?
Chearna-l!
- Comment
- >Appelle-le
l
Bolnavii au fost transportati de urgenta la spital. - Les malades >onl etc transportcs
d'urgence aI'h6pital.
Acest bolnav trebuie ingrijit eu atentie. - II faut bien >soigner ee bebe malade.
Te voi suna deseara, bine?
Toti bolnavii ii spun (it numese)
"doctorul nostru".
Am dus toate aparatele la el acasa.
- Je >t'appelcrai ce soir, d'accord?
- Taus les malades >!'appellent"notre
docteur".
- Nous >aVOllS trallsportc tous les appareils
chez lui.
D. in ultimul exercitiu yeti recapitula fOrnlele de imperativ ale eatorva verbe timpul "passe
recent". Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza, folosind tiltrul
Tocmai mi-am terminat tema.
Fii prudent!
Sa nu tim imprudenti!
Tocmai te-a sunat cineva.
Fati putin timp pentru mine!
> Je viens de finir mOll devoir.
> Sois prudent!
> Ne soyons llnprudents!
> Quelqu 'un vient de t'appeler.
> Aie un instant librc pour moi!
Sa tim intotdeauna trei: eu, lu iubirea noastra! > Soyons toujours trois: toi, moi et l'amour!
24
Cititi inca 0 data eu voce tare substantivele noi, dar intr-o alta ordine:
lata noul vocabular pe care vi-I propunem in aceastii lectie.
Ca de obicei, citi!i eu voce tare taate substantiveJe de mai jos ~ i retineti
traducerea lor in Iimba romana:
- tratamentul
- drogul; medicamentul,
leacul
- convalescenta
- targa, brancarda
- comprimatul, pastila,
tableta
- clinica
- onorariul (plata unui
avocat, unui ehirurg)
- operatia, interventia
chirurgicala
- pansamentul; pansarea
- tenul
- chirurgul
> [la sEkURitE sosial] - asigurarile sociale
>llOtc)
> [lopERasi6]
> [10 ~ i R U R j i e ]
25
J' operation > [lopERasio] - operatia, interventia
chirurgicala
Ie chirurgien > [10 ~ i RURjic] - chirurgul
la convalescence > [Ia k6valesas] - convalescenta
Ie traitement >[10 tRetma] - tratamentul
Ie comprime >[10 kopRimE] - compritrul.tul, pastila,
tableta
Ie pansement >[lOpiismiiJ - pansamentul; pansarea
la drogue >[la dRog] - drogul; medicamentul,
leacul
Ie teint >[IOle] - tenul
les honoraires(m.pl.) > [lezolloReR] - onorariul (plata unui
avoeat, unui chirurg)
la c1inique >[Ia klmik] - cliniea
la securite sociale > [la sEkURitE sos/al] - asigurarile sociale
la civiere > [1a sivieR] - targa, hrancarda
la drogue >[ladRog]
la convalescence > [Ia kovalcsas]
1a civiere > [Ia sivieR)
Ie comprime > [10 kopRimE]
la c1inique > [Ia klinik]
Ie traitement > [10 tRetma]
Ie pansement > [10pasmii]
les honoraires(m.pl.) > [lezonoReR]
Ie teint
la securite sociale
Ie chirurgien
l'operation
Cititi cu voce tare propozitiile in care apar cuvintele noi retineti traducerea lor in limba franceza:
Ma femme est un peu faible, elle vient de subir
une operation assez grave.
C'est un chirurgien celebre qui I'a opere.
Sa convalescence sera longue.
Le traitement applique par Ie medecin n'etait
pas efficace dans son cas.
Tu prends beaucoup de comprimes?
l' en prends trois par jour.
II a perdu beaucoup de sang parce que son
pansement n'a pas ete bien mis.
Le mieux c'est de ne pas se droguer; on s'y
habitue tres vite.
Votre fille a I' air malade; son teint est pale.
Le sejour ala clinique privee est chef.
Qui va payer les honoraires de ce celebre
chirurgien?
Tous les frais de votre traitement, Monsieur,
seront rembourses par la securite sociale.
Donnez-Iui une drogue contre la douleur,
s'il VallS pLait; iL souffre beaucoup.
- Sotia mea este cam slabitii, tocmai a suferit
o operatie destuL de grava (serioasa).
- Un chirurg celebru a operat-a.
- Convalescenla ei va fi lunga.
- in cazuL ei, tratamentul aplicat de catre
doctor nu era eficace.
- lei multe medicamente?
lau trei pe zi.
- EI a pierdut mult sauge pentm ca
pansamentul nu a fost bine pus.
- Cel mai bine este sa nu te droghezi (sa nu
iei prea multe medicamente); devine foarte
repede 0
- Fiica dumneavoastra pare bolnava; are tenul
palid.
- StatuI la clinica particulara este
scump(a).
- Cine 0 sa plateasca onorariul acestui
celebru chirurg?
- Toate cheltuielile tratamentului
durnneavoastra, domnule, vor fi achitate
(restituite) de clitre asigurarile sociale.
- Va rog, dati-i un calmant impotriva durerii;
sufera mult
in propozitiile de mai sus ali intaJnit urmatoarele verbe regulate:
subir
> [sUBiR]
- a suferi, a avea, a indura, a suporta
(0 incercare)
operer
> [opERE]
- a opera, a face 0 interventie
chirurgicala
appliquer
> [apJikE]
- a aplica; a pune in practica;
a realiza
s'habituer
> [sabitUE]
- a se a se deprinde;
a se famiLiariza
se droguer
> [sa dRogE]
- a se droga; a lua prea multe
medicamente, calrnante
rembourser
> [RfibuRsE]
- a rambursa, a inapoia (0 suma de
bani); a achita
Verbul "su.bir" apar!ine gropei a II-a, iar celelalte verbe sunt din grupa I. Conjugarea verbelor din
grupele I lJ este regulata.
26
Ati intalnit cateva adjective noi:
efficace > [eflkas]
maladif > [malaJitl
maladive > [rnaladiv]
pale > [pal]
prive,-e > [pRIVE]
- eficace
- bolnavicios, morbid, maladiv
- bolnavicioasa, morbida, maladiva
- palid,-a; Iivid.-a
- privat,a; particular,-a; personal,-a
Pentru a reline mai substantivele, verbele adjectivele noi, traduceti in limba roman! urmatoarele
propozitii. Nu uitati sa folositi filtrul
Les comprimes prescrits par votre medecin,
etaient-ils efficaces?
II va aI'h6pital pour subir une operation de reins.
Tu devrais te faire faire une analyse de sang,
parce que tu es trop pale.
Pendant rna convalescence j'ai lu tous les livres
de rna bibliotheque.
Va chez Ie medecin! (La couleur de) ton teint ne
me plait pas.
Malgre son air maladif, it est en "n-es bonne sante".
Marie est un peu maladive eet hiver, eUe aurait dil
prendre du repos.
Ie me suis deja habituee aux inconvenients
de mon traitement.
Qu'est-ce que tu lui appliques sur sa blessure?
La securite sociale t' a rembourse les frais
de ton sejour a l'hOpital?
Non, parce que c'etait une clinique privee.
Madame Martin a ete operee ce matin.
Attention ala drogue, c'est un grand danger,
surtout pour les jeunes!
Mets-Ia sur la civiere, vite!
27
> Medicamentele prescrise de eiltre Joe!oml
vostru faeut efectul (au fost eiicace)?
> 1-:1 sc duce la spital ca sa faca 0 operatie
de riniehi.
> Ar lrebui sit pUI sa Ii se faca 0 analiza de
sange pentru ea qti prea palid(a).
> In timpul convalescentei am citit toate
ciirt;ilc din hihlioteca.
> Du-te la doctor! I\u-mi place culoarea fe\ei
tale.
> in cllIda (in poficla) sau
bolnavicios, el are 0 sanatate de tier.
> Marie este cam bolnavicioasa In aceasta
mrna, ,If fi trcbult sa se odihneasc,l.
> M-am obi$Iluit deja ell Ileplacerile (datorate)
tratamentului meu.
> Ce-I pui pc rana?
> Asigurarile social<: Ii-au inapoiat chcltuielile
de spitalizare?
> Nu , pentru ca am stilt intr-o clinica
particulara.
> Doamna Martin a fost operata
> Atcn!ic 1'1 drogun, (de) rcprczinta un mare
perieol, mai ales pentru tineri!
> Pune-o pe targa. repede!
in unnatorul veti folosi vocabularul nOll pentru a cornpleta propozitille in lirnba franceza.
Folositi filtrul
Unde es1e targa?
De ce este ea atat de palida?
Aceasta erema este pentru ten uscat.
in ciud:! aspectului sau bolnavicios, doctorul nu
a aplicat niei un tratament.
Tata a suferit 0 operatie de inima (cord) intr-o
clinica particulara.
Drogul este dat (recomand:!t) in cazurile
excePtionale ca medicament foarte eficace
impotriva durerii.
Toate cheltuielile de tratament in acest spital sunt
rambursate de catre asigurarile sociale.
Nu pot sa rna cu noile conditii de viata
din timpul convalescentei.
Cand ai fost operat?
Trehuie sa platim onorariul chirurgului din aceasta
clinica particulara.
Nu ce ar trebui sa-i dau (ca medicament).
Vai, aceste tablete (pastile) nu pot fi date
(recomandate) tuturor.
Cine ti-a facut acest pansament?
- Ou est 1a >civicre?
- Pourquoi estelle S1 >pale?
- Cette creme est pour Ie > peau scche.
- Malgre son air >maladif,le medecin
>o'a applique aucun >traitement.
- Mon pere > a suhI > une operation du cceur
dans une clinique >privce.
- > La drogue est donnee dans les cas
exceptionnels comme un medicament tres
>cfficace contre la douleur.
-Taus les frais de >traitcmentdans cet hopital
>sont rembourses par>la sccuri te sociale.
- Je ne peux pas >m'habituer aux nouvelles
conditions de vie pendant
>ma convalescence.
- Quand >as-tu ete opere?
- Nous devons regler >Ies honoraircs
du >chirurgien de cette >clinique >privee.
- Je ne sais pas ce queje devrais lui>appl iquer.
- H6las, ces >comprimes ne peuvent pas etre
>apphqucs atout Ie monde.
- Qui 1'a fait ce >pansement'!
Sa trecem acorn la gramatica. Vom continua sa va prezentAm diateza paS1Va. tn lectia trecuta a1i
intalnit ex.emple de propozitii la diateza pasiva (la timpurile "present" "passe compose"). In
aceasta leqie vom studia formarea diatezei pasive la alte timpuri pe care deja Ie
Cititi cu atentie propozitiile urrnatoare la diateza pasivll mai ales, formeIe verbale scrise Cll
caractere Retineti traducerea in limba romana a acestor propozitii. Pentru a va
timpurilor verbale cu ajutorul carora am fannat diateza pasiva, acestea au fost notate
in paranteza la fiecarui exemplu:
Quel traitement Haft applique ace patient?
(imparfait)
Les frais de sejour dans cet hOpital seroot
rembourses par la securite sociale? (futur simple)
Dans notre h6pital elle senit soignee par Ie
. docteur Martin. (conditionnel present)
- Ce tratament i s-a aplicat (era aplicat) acestui
paeient?
- Cheltuielile de in acest spital vor fi
rambursate (inapoiate) de catre asigurarile
sociale?
- in spitalul nostru ea ar fi ingrijita (tratata)
de doctorul Martin.
Les enfants blesses dans eet accident viennent
d 'etre operes. (passe recent)
Les honoraires vont etre payes par Ie patient
Ie plus vlte possible. (futur proche)
Si tu avais ete aParis la semaine demicre, tu aurais
efe invite par mes amis. (conditionnel passe)
Si j'avais efe informe de ses problcmes,je
1'aurais aide. (plus-que-parfait)
- Copiii raniti in acest accident tocmai au fast
operati .
- Onorariul 0 sa fie platit de catre pacient
cat mai repede cu putinta.
- Oaca ai fi fost la Paris saptamana treeuta,
ai fi fost invitat de catre prietenii mei.
- Oaea a ~ fi fost pus la curen! cu problemele
lui, l - a ~ fi ajutat.
Cltind propozitiile anrerioare, a ~ i putut observa ca regula formarii diatezei pasive, prezentata 'in
lectia trecula, este a c e e a ~ i pentru toate timpurile pe care le-ati studiat pima acum.
Pel1lru a forma diateza pasivti veti adduga participiul trecut al verbului de conjugat la verbul
"etre" (conjugat la madill ,d timpul cerute de cOl/text). Participiul trecut 01 verbului folosit la
diateza pasiwj se acordii lil gen ~ i numiir eu subiecrul propozitiei:
je suis invitee
j 'ai ite inl'ite
til vas etre invite
il viellt d'etre invite
if hait invite
nOlls serOIlS invitees
vous aviez ete invites
ils seraient invites
elles auraient ite illvitees
Atenrie.'
- sunt invitatii
- am fost illvitat
- 0 sa fii invitat
- tocmai a fost invitat
- era illvitat
- vom fi inl'itate
- fuseserdti invita!i
- ar fi invitati
- arfi fost illvitate
- prese/It
- passe compose
_. futur proche
- passe recent
- imparfait
- fl/ttlr simple
- plus-que-pGlfait
- conditionnel present
- conditiannel passe
A /lU se confunda formele diatezei pasive ell diateza activo a verbelor care se conjugo la timpurile
compuse cu verbul auxiliar "erre ". Aceste verbe nu pot forma diateza pasivd:
je suis invite (present)
je suls venu (passe compose)
j'itais invite (imparfait)
j'itais venue
- diateza pasivii
- diateza actiwi
- diateza pasiwi
- diateza actiwi
29
- sunt invitat
- am venit
- eram invitat
- venisem
Rezolvand exercitiul unnator veti verifica daca v-ati coreet regulile de fonnare a diatezei
pasive la diferitele timpuri invatate pana acum. Completati propozitiile la diateza pasiva pastrand
timp verbal ea in propozitii1e la diateza activa, apoi cititi-le eu voce tare. filtrul
Mon mari m' aime beaucoup.
Le docteur Durand I' examinait.
Je rembourserai tous les frais de ton sejour aParis.
Nous avons appe\e Ie medecin.
L'infinniere vient de prendre la tension de
certe patiente.
Si tu etais avec nous, les Martin t'inviteraient
aussi.
Le chirurgien va operer ces blessees.
II m'a dit que le medecin l'avait ausculte.
Elle nous a dit que Ie docteur Bertaud
I' ausculterait aussi.
Si j' avais eu de I' argent, j' aurais tout de suite
paye les honoraires.
- Ie >suis heaucollp alll,ce de mon mario
- II >etail examine par Ie docleur Durand.
- Tous les Crais de ton sejour aParis >seront
rembourscs par moi.
- Le medecin >a ete appele par nous.
- La tension de cette patiente >vicnt d'etre
prise par I'infinniere.
- Si tu etais avec nous, tu >serais aussi
invite par les Martin.
- Ces blessees >vont eIre operces par
Ie chirurgien.
- II m'a dit qu'il >avail etc ausculte par
Ie medecin.
- EUe nous a dit qu'eUe >serait aussi auscultee
par le docteur Bertaud.
- Sij'avais eu de l'argent, les honoraires
>auraicnl etc to\.1t de suite paycs par moi.
lata inca un exercitiu cu ajutorul caruia puteti veri fica daca v-ati coreet materialul prezentat
in aceastii prima parte a leetiei 20. Traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii, folosind filtrul

Acest tratament nu este prea eficace.
in ciuda figurii ei palide, fiica mea nu era
niciodata bolnavicioasa.
Acest chirurg tocmai a inceput sa profeseze
intr-o clinica particulara.
Ai pHitit deja onorariul doetorului?
Nu pot sa rna eu acest pansament.
De ce iei atatea pastile?
Nu daea asigurarile sociale vor rambursa
cheltuielile (din perioada) convalescentei tale.
Ranitii erau transportap de urgenta pe t1irgi
la spital.
30
> Ce trailcment est peu etIicace.
> Malgre son tcint pale, rna fille n'etaitjamais
maladive.
> Ce ehirurgien vient de commencer a
travailler dans llne clinique privce.
> As-Iu deja paye les honoraircs du medecin?
> Ie ne peux pas m'habituer it ce pansemenl.
> Pourquoi prends-tu tant de comprimcs?
> Je ne sais pas si la securitc sociaIe
remboursera les frais de la convalescence.
> Les blesses Ctaient transportes d'urgcnce
sur des civicres aI'hopilal.
Acest pacient sufera mult, trebuie sa-i dam
un calmant impotriva durerii.
A trebuit sa fac (suport) 0 operatie de inima.
De cine ai fast operata?
Daca ar fi avut bani, el ar fi rarnbursat cheltuielile.
Tocmai a fost pansat.
De catre care doctor au fost prescrise aceste
pastile?
31
> Ce patient bcaucoup, 11 faut lUI
appliqucr line drogue contre la douleur.
> J' ai dll subir une operation du creur.
> Par qui <IS-tu Clc opere.::?
> S'II avail eu de !'argent, les frais auraient de
rembourscs par lui.
> Il d"eIre panse.
> Pelr que! mcdecin ces comprimes ant i!s ete
presents?
LECTIA 20 - PARTEA A nOVA
in aceasta parte a lectiei noastre va propunem sa eititi textul de mai jos, dialogurile sa rezolvati
cateva exercitii care recapituleaza vocabularul gramaticale prezentale in acest caiet
de curs, TOI aici vorn incerca sa fixam pe care le-ati dobandit despre formarea
folosirea diatezei pasive.
Citili eu voce tare textul dialogurile de rnai jos:
/" /" ........ /" ........ /" /"
annec I fai eu bcaucoup de problcmcs de sante. I I TOlls mCf> amis me disaient I que
/" /" .,/ /".,//"
j'avais I'air maladif I et que mon teint ctait pale. I I J'ctais fatigut I et j'avais souvent mal 11 la
"'.,//" /" /"'"
tete. I I Dc temps cn temps man cu:ur me faisail mal I ct j'avais des doulcurs au ventre. I I
.,/ .,/ '" .,/ .,/
Alors I jc suis enfin aile chez tc mcdccln. II J'ai ehoisi Ie docteuT Martin I paree quc tout Ie
/" .,/ ........ /"
mondc a une tres bonne opinion de lui. I I Pendant rna premiere visiw chez lUi I il m'a
.,/ /" .................,/ .,/ /"
ausculte, I m'a examine I et it a pris rna tension. I I J'ai du faire toules Ics analyses, I surtout
........ .,/ .,/"'
une analyse de sang. I I On m'a aussi fait la radio de roes poumons. I I
.,/ ./........ .,/.,/ ../
Enfin I Ie diagnostic a tte etabli .11 J'ai du aller 11 la cliniquc I ou je suis opere d'urgence par ur
........ ../ ./ ........
celebre chirurgien. I I Le traitcmenl etait asscz long Imais efficace. II Je suis revenu ala
/" /".,/ ........ /"
maison I au j'ai dli gardcr Ie IiI I encore pendant une semaine. I IMa convalescence etait
"' .,/ ........
courte I et grace au doctcur Martin I j'ai vite gueri. I I
../ ./........ /" ./
Maintcnant I j'ai d'aulres problemcs. I I us honoraires du doctcur Martin, I les frais de mon
.,/ ././ .,/ " ./
operalion I et de mon SCjOUT ala clinique I ne sont pas encore payes... I I J'ai compte sur la
.,/........ .,/ .,/./
sccuritc sadale, I mais oi les frais de visitcs privees I ni les frais d'operation I ni de
........ ./ ........ ../ ...........
ala c1inique privee I nc seront rembourses. I I J'en serai de nouveau maladc... J I
.,/ ./ ,/"
-Qu'est--ce que tu as? II Tu as I'aif malade... I I
/" /'"
- Tu crois? II
......... .,/ ........
-Cui, I tu devrais alIef chez Ie medecin. II
.,/........ /" ........
-Ce n'est rien. I I J'ai pris froid I et je tousse ... II
./ /"
- Tu as de Is I I
32
.................. ./'./' ./'......... ./'
-Qui, I meme beaucoup. I I J'ai aussi mal ala gorge et a1a tete. I I Tu as raison. I I J'irai voir
.........
Ie I I
./' ./' .........
-Si tu as de la I appelle-Ie Ala maison! II
./' ./'
-O'accord. I I Je vais I'appeler. I I
./' .........
-Docteur, lIe creur me fait mal... II
./' ......... ./' ./' ./' ./'
-Couchez-vous, I je vais vous ausculter. I I Avez-vous de la tension? I I
/""
-Je ne sais pas. I I
......... ./' /" ......... ./'
-A1ors it faut 1a prendre. II Apres, J faites aussi une analyse de sang I et une radio des
"
poumons. I J
......... ./ /" ./'
-0'accord. II Oites-moi docteur, I c'est grave? II
/" ......... ./ /' /'
-Vaus avez Ie ceeur malade. II A1ars it taut garder Ie Lit I pendant au mains nne sematne I
./' ./'......... ./
et prendre les I que je vais vous prescrire. I I Tous les jours I I'infirmiere
/' .........
viendra vous taire des piqures. J I
/" .........
-Je des comprimes. .. I I
/" ./' ......... ./' .........
-Mais les piqiires sont plus efficaces dans votre cas. I I VoilA man ordonnance. I I
/' .........
-Mera, I dotteur, II
./' /"......... /' /'
-Je viendrai vous voir dans deux, I trois joors. I IPour Ie moment, Ireposez-vous bien
./ ......... ./ .........
et surtout ne fumez pas. I I C'est defendu! I I
./ /'./ ./' .........
-Aloes, I qu'est--ce que je vais Caire? II Je dais m'habituer avivre sans furner. I J
Traduceti in limba franeeza urmatoarele propozitii. Nu uitati sa folositi filtrul
Ai probleme de sanatate?
Daea este stai in pat!
Du-te sa iei targa din ambulanta!
Anul treeut am meut 0 operatie riscanta de inima.
33
> Est-ce que tll as des problemes de sante?
> Si c'est une bronchite, garde Ie lit!
> Va chercher la civiere dans I'ambulance!
> L'annee derniere, j'ai subi line operation
du creur dangereuse.
lnjeetia a fost Iacuta de (catre) infirmiera acum
o ora.
Cand i se va lua tensiunea acestui pacient?
Prin cine au fost rambursate (achitate) cheltuielile
de tratament?
Daca doetorul Bertaud ar fi fost saptamana trecuta
la spital, ai fi fost operat de eI.
Din fericire ea nu mai are acest aer (aspect)
bolnavieios.
Culca-I pe burta! (Intinde-I pe bum!)
Doetore, imi bate prea tare ioima.
Dati-i de urgenta acest calmant, alte medieamente
mai fae efectul (nu mai sunt eficaee).
Nu ce voi face in timpul eonvalescentei.
Bolnavul se sirnte rau, trebuie sa i se schimbe
tratamentul.
Doctorul a spus ea diagnosticul a fost pus ieri.
Reteta va fi scrisa intr-o elipa,
varog!
o sa va curand eu pansamentul,
doamna!
Ea este cam palida inca, dar (este) deja
vindecata
Ea nu se plangea niciodata de nimic.
Doetorul primit onorariul, iar eheltuielile
pentru tratamentul (facut) la clinica au fost
rambursate de catre asigurarile sociale.
Este riseant, ai tensiune.
Faceti radiografia la plamani, este urgent!
Te doare foarte rau ioima?
Nu este angina, ea are dureri de burta.
Prescrieti-mi ceva impotriva tusei, va rog!
34
> La piqure a etc falle par l' infirmlcre il y a
une heure.
> Quand 1a tension de ce patient scra-t-elle?
> Par qui ont etc rembourscs
lcs frais de traitement':'
> 5i Ie docteur Bertaud avait ete la semaine
demiere aI"hopital, tu aurais etc opere
par Ill!.
> Heurcusement elle n'a plus eet air maladif.
> Cauche-1e aplat vcntre!
> Docleur, mon creur bat tTOp vite.
> Appliquez d' urgencc cette drogue, les autTes
medicaments ne sont plus efficaces.
> Ie ne sais pas ce que je ferai pendant rna
convalescence.
> Lc malade va mal, Ie traitement doit etre
chcmgc.
> Le docteur a dit que Ie diagnostic avail ete
fait Ilier.
> L' ordonnance sera prescTite dans un moment,
attenacz, s'il VOliS plait!
> Vous allcz bient6t VOliS habituer avotre
pansemenl, Madame!
> Elle est encore un peu pale, mais deja
gucrie.
> Elle ne se plalgnait jamais de rien.
> Lc docteur a reyll ses honoraires et les fmis
de trailemenl ala cIinique ont etc
rembourscs par la sccurite socialc.
> C'csl dangereux. tll as de la tension.
> Faltes la radio des poumons, c'est urgent!
> Est-ce que Ie creur te fait trcs mal?
> Ce n'est pas une angine, dIe a des douleurs
au venlre.
> Prescrivez-moi quelque chose contre 13 toux,
s'il vous plait!
Daca veti raci, veti face gripa.
Acest chirurg celebru nu opereaza decat in c1inica
lui particulara.
Baiatul meu a Iacut gripa ~ i are temperatura,
de aceea va rog sa-l auscultati (sa-l ascultati
ell stetoscopul).
Ea are un ten gras?
Sa ne culcam odam, este tarziu!
Ma doare burta (lmi vine sa vomit), unde imi
sunt pastilele?
> Sl \ ous prenez froid, vous illtrapercz une
gnppe.
>Ce fameux chirurgien n'opere que dans sa
c1inique privee.
> Mon fils a attrapc un rhume et it a de 13 fie-vre,
alars auscultez-Ie, s'il vous plait!
> A-I-elle une peau grasse9'J
> Couchons-nol\s enfin, il est tard!
> J'ai mal ilU CceUT, OU sont me.'> comprimcs?
Treceti propozitiile de mai jos de la diateza activa la diateza pasiva:
Le docteur Lefevre m'a vite guerie.
II m'examine depuis une heure.
Cette infirmiere te soignera bien.
Si Ie docteur Martin m'avait operee, j'aurais
deja ete ala maison.
L'infinniere a dit qu'elle prendrait la tension
de cette vieille patiente dans un instant.
> rai Cte vite guerie par Ie doctcur Lefevre.
> le suis examinc(e) par lui depuis une heure.
> Tu ~ e r a s bien soigne( e) par ceUe infinnicre.
> Si j 'avais cte opcrce par Ie docteur Martin,
j 'aurals dejil etc ala maison.
> L'jnfirmicre a dit que la tension de cette
vieillt: patientc serait prise par clle dans
un instant.
Ultimul exerciliu consta in trecerea propozitiilor de la diateza pasiva la diateza aetiva. Folosit
i
filtrul rOi?U:
Tu as ete accompagne par DOUS aIa gare.
Cette fille etait operee d'urgence,
Un nouvel hopital a ete ouvert dans notre ville.
Les copines de Sophie avaient etc invitees par sa
mere pour son anniversaire.
Les honoraires du docteur Durand ne sont jamais
payes par ses patients.
Par qui sera Pierre examine dans cette clinique?
35
> Now; favons 3ccompagnc ala garc.
> On opcrait d'urgence cette fille.
> On a ouvert un nouvel hopital dans
notre ville.
> La mi:re de Sophie avait invite scs copines
pour son anniversairc.
> Les patients du doctcur Durand ne payent
jamais ses honoraires.
> Qui cxamincra Pierre dans cette clinique?
In incheierea acestei 1ectii va propunem un exercitiu fonetic. lata cateva serii de cuvinte in care se
repeta sunet. Cititi-Ie Cll voce tare:
[iiJ -Ia Ie traitement, Ie pansem.ent. rembourser
[ i:] - Ie chirurgi.en, Ie teint
[0] - I' operation, la convalescence
[ i J - Ie chirurgien, Ie comprime, la clinique, la civiere, subir
lLJ J - Ie chir.l.lrgien, la securite, s.l.Ibir, s 'habituer
l gJ - la drogue, Ie diagnostic
[c) - Ie traitement, les honoraires, la civi.e.re
[E] -efficace,
[sJ -Ia convale.s..cence, Ie pansement, so.c.iale, s'habituer, efficac.e, civiere
[k] -Ia l;;onvalescence, la cJinique, la securite, appliquer, efficace
36
RECAPITULAREA LECTIEI 20

20.1. in aceasta leqie v-ati imbogatit vocabularul legat de domeniul medical (sanatate, boli,
spitalizare etc.). Am introdus substantive, verbe adjective noi, cu ajutorul carora va yeti
exprima mai in acest domeniu. La caietului yeti regasi, ca de obicei, vocabularul
general care cuprinde cuvintele noi.
20.2. Problemele de gramatica introduse in aceasta leqie se refera la formarea diatezei pasive.
Studiind modalitatile de formare a diatezei pasive ati recapitulat conjugarea anumitor verbe
la timpurile pe care Ie deja. Aceste timpuri au fost folosite atat in propozitiile la
diateza activa, cat in cele la diateza pasiva.
Va amintim ca diateza pasiva este folosita frecvent in limba franceza, dar ca, in foarte multe
situatii, se prefera folosirea diatezei active. Situatiile in care diateza pasiva este folosita in
limba romiina pot diferi de cele din limba franceza. De multe ori, traducerea dintr-o limba in
cealalta trebuie sa tina cont de corectitudinea folosirii diatezei pasive sau a celei active in
respectivul context. traducerea unei propozitii 1a diateza pasiva din limba romanil in
limba franceza viceversa) nu implica obligativitatea folosirii pasivului in traducere. Im-
portant este ca traducerea sa fie corecta, iar folosirea diatezei active sau pasive sa corespunda
normelor Iimbii in care se face traducerea.
Pentru a construi 0 propozitie la diateza pasiva, trebuie sa ne servim de verbul auxiliar "etre".
Acesta va fi conjugat la timpul pe care dorim sa it exprimam ii vom adauga participiul
trecut al verbului de conjugal.
Participiul trecut se acordli. in gen numar cu subiectul propozitiei. De exemplu:
Je suis invite
Tu as ete invitee.
Nous serons invites.
VOllS seriez invitees.
- Sunt invitat.
- Ai fost invitata.
- Vom fi invitati.
- Aii fi invitate.
(present)
(passe compose)
(futm simple)
(conditionnel present)
Verbulla diateza pasiva este insotit de prepozi!ia "par" - "de", "de catre", care introduce
complementul. La trecerea de la diateza pasiva la diateza activa complementul devine subiect:
Je suis opere par un celebre chirurgien.
Un celebre chirurgien m'opere.
- Sunt operat de catre un chirurg celebru.
- Un celebru chirurg ma opereaza.
La transformarea propozitiei la diateza acti va in propozitie la diateza pasi va, ordinea cuvintelor
se schimba: subiectul din propozitia la diateza activa devine complement in propozitia la
diateza pasiva, iar complementul din propozitia la diateza activa devine subiect in propozitia
la diateza pasiva.
Atentie! Nu confundati timpul prezent folosit intr-o propozitie la diateza pasiv3. cu timpu!
"passe compose" folosit lotr-o propozitie la diateza activa a1 carei verb se conjuga. cu auxiliarul
"eIre":
Je suis examine par Ie medecin.
Je suis ane II I'hopital.
37
- Sunt consultat de catre doctor.
(diateza pasiva - present)
- Am mers la spital.
(diateza activa - passe compose)
TEMA PENTRU ACASA 20
A Traduceti in limba ramana propozitiile care unneaza:
I. 11 vient de subir une operation dans tine c1inique privee.
2. Tu erois qu'on peut facilement s'habituer aeette drogue?
3. Cauche-toi au soleil, tu es trap pale!
4. Votre pansement a ete mal fait par I'infinniere.
5. NOllS avons pense que les honoraires seraient bientot payes.
B. Traduceti in limba franeeza urmatoarele propozitii:
1. EI mi-a spus ca a fost operat de catre doctorul Martin.
2. Nu voi inapoia (rambursa) cheltuielile pentru tratamentul tau. Sunt prea mario
3. Din nefericire Maria este bolnavicioasa, fata ei este intotdeauna palida.
4. A fost aplicat un tratament prost, trebuie schimbat imediat.
5. Am Crezut ell. asigurarile sociale au rambursat deja cheituielile pentru mea
la clinica.
C. Transformati propoziliiIe urmatoare in propozitii la diateza aetiva:
I. Elle avail ete soignee par Ie celebre professeur.
2. La patiente vient d' etre par Ie docteur Durand.
3. L' ordonnance sera preserite demain.
4. Les honoraires de ce chirurgien vont etre regles bientot.
5. Les piqfires etaient donnees ehaque jour par I'infirmiere.
38
VOCABULARUL LECTIILOR 19 51 20
. .
I'analyse (f.)
I'angine(f.)
appliquer
a(ta) sante!
attraper (un rhume)
ausculter
avoir mal au creur
avoir de la tension
(se) battre
la bronchite
c'est urgent
Ie chirurgien
la civiere
Ia clinique
Ie creur
Ie creur (me) fait mal
Ie comprime
la convalescence
(se) coucher
Ie diagnostic
Ie docteur
la douleur
se droguer
d'urgence
la drogue
efficace
enfin
examiner
la fievre
garder Ie lit
la grippe
guerir
> Llanaliz)
> [liiJin]
> LaplikE)
> [a ta satE]
> [atRapE eRum]
> [oskUltE]
> [avua:R malo kOR]
> [avua:R dO la tasioJ
> [sObatR]
> [la
> [sEtURjii]
> [10
> [la sivieR]
> [Ia klinik]
> [IOkOR}
> [IOkORmO fe mal]
> [10 kopRimE]
> [la kc)vaIEsas]
> [sO
> [10 diagnostik]
> [10 doktOR]
> [la dulOR]
> [sO dRogE]
> [dURjas]
> [Ia dRog]
> [Efikas]
> [ate]
> [EgzaminE]
> [Ia fievR]
> [gaRdE 10 Ii]
> [Ia gRip]
> [gERiR)
39
- analiza
- angina
- a aplica; a pune in practica;
a realiza
- Noroe! In cinstea ta!
in sanatatea tal
- a face, a capata (un) guturai
- a auseulta (a asculta
eu stetoscopul)
- a-I durea stomacul;
a-i veni sa vomite
- a avea tensiune
- a (se) bate
-
- este urgent
- chirurgul
- targa, brancarda
- clinica
- inima
- rna (te, iI, 0, etc.) doare inima
- comprimatul, pastila, tableta
- convalescenta
- a se culca, a se intinde
a se culca, a se duce la culcare
- diagnosticul
- doctorul
- durerea
- a se droga; a lua prea multe
medieamente, caImante
- de urgenta; imediat.
lara intarziere, numaidecat
- drogul; medicamentul, leacul
- eficace
- in in fine; in conc1uzie,
pe scurt
- a examina, a consul13
- febra, temperatura
- a 813 in pat; a zacea
- gripa
- a vindeca, a tamadui
s'habituer
> [sabitUEJ
- a se a se deprinde;
a se familiariza
les honoraires(m.pl.)
> [lczonoReR]
- onorariul (plata unui avocat,
unui chirurg)
maladif
> lrnaladit]
- bolnavicios, morbid, maladiv
maladive
> [maladiv]
- bolnavicioasa, morbida,
maladiva
I' operation
> [lopERasio]
- operatia, interventia
chirurgicala
operer
> (opERE]
- a opera, aface 0 interventie
chirurgicala
I' ordonnance (f.)
> [loRdoniis]
- reteta, prescriptia medicala;
ordonanta
pale
> [pal]
- palid,-a; livid,-a
Ie pansement
>
- pansamentul; pansarea
Ie patient
> [tOpashi)
- pacientul
la patiente
> (la pasiat]
- pacienta
la piqure
>[la pikURJ
- injeetia; ciupitura,
se pIaindre de ...
> [sO pIedR dO]
- a se plange de... , a se vaitade.. ,
Ie poumon
> (lOpumo]
- plamanul
prendre froid
> [pRiidR fRua]
- a raci
prendre la tension
> [pRiidR la tasio]
- a lua tensiunea
prescrire
> [pReskRiR]
- a prescrie, a recomanda
prive,-e
> (pRivE]
- privat,-a; particutar,-a;
personal,-a
la radio
> [ia Radio]
- radiografia; radiouI
Ie rein
>[lORc]
- rinichiul
rembourser
> [RabuRsE]
- a rambursa, a inapoia (0 suma
de bani); a achita
Ie rhume
> [10 RUm]
- guturaiul
Ie sang
>[IOs3]
- sangele
la sante
>[lasatE]
- sanatatea
la securite sociale
>[la sEkURitE sasial]
- asigurariIe sociaIe
la souffrance
>[la sufRiis]
- suferinta
subir
>[sUBiRj
- a suferi, a avea, a indura,
a suporta (0 incercare)
Ie teint
>[lOte]
- tenuI
la tension
>[la tasi6J
- tensiunea; presiunea
la toux
>[la luJ
- tusea
Ie traitement
>[lOtRctma]
- tratamentul
Ie ventre
>lIOv3tR]
- burta, pantecele
aplat ventre
>(a pia "atR]
- pe burta
LECTIA 21
,
PARTEA iNTAI
in partea destinata recapitularii va propunem urmatoarele exercitii:
A Completati propozitiile in limba franceza cu substantivele urrnatoare:
I. Ie voyage
S.le visa
9. la carte
13. la capitale
2. Ie depart
6. Ie billet
10. Ie plan
14.1'etranger
3. I'arrivee
7. Ie touriste
II. Ie bagage
15.I'etrangere
4. Ie passeport
8. la touriste
12. la valise
Plecarea noastrii era prevazuta pentro
martea viitoare.
cum se capi1ala Canadei?
Strainul acesta cautii un hotel bun.
Care este data sosirii voastre
(dumneavoastra) la Paris?
in timpul calatoriei mi-am pierdut

Nu avem nevoie de viza pentru a merge
in Franta.
Vara sunt multi in !talia.
Fa-ti repede valiza (bagajul)!
Unde pus biletele?
Daca nu vrei sa te curnpara harta
(ghidul)
Am vrea (dori) foarte mult sa plecam
in strainatate, dar nu este posibil!
Mi-ai dus (predat) bagajul la biroul
de bagaje (Bagaje)1
Uita-te pe harta, este prea departe!
OcupiHe de aceasta turista, pare pierduta
(rntacim)!
Ajutati-o repede pe aceasta straina!
- Notre >depart etait prevu pour
mardi prochain.
- Connaissez-vous Ie nom de la >capitale
du Canada?
- Cet >6trangcr chercbe un bon hOtel.
- Quelle est la date de votre >arrivee
aParis?
- Pendant >Ic voyage j'ai perdu
mon >passeport.
- On n'a pas besoin de >visa pour aller
en France.
- En ere il y a beaucoup de >touristes en Italie.
- Fais vite ta >vahse!
- Ou avez-vous mis nos >billets?
- Si tu ne veux pas te perdre, achete >Ie plan
de la ville!
- Naus voudrions bien partir pour>I'etranger,
mais ce n' est pas possible.
- Est-ce que tu as mis mon >bagage
ala consigne?
- Regarde >la carte, c'est trop loin!
- Occupe-toi de cette >touriste, elle a I'air
perdue.
- Aidez vite ceUe >6trangere!
B. Completati propozitiile in limba franceza cu prepozitiile "pour" "en":
Plee in strainatate curand ca sa caut
de lucru.
Ei au locuit la Paris acum cinci ani.
De unde vii?
Din Canada.
Suntem in Italia, dar maine
plecam in Franta.
$i-a incheiat deja calatoria in Mexic?
Vor fi (vor ajunge) in Canada
peste 0 saptamana.
leri, copiii s-au intors din Germania.
Unde 0 sa ne petreeem vacanta
anul acesta?
In Statele Unite.
- Bientot j e pars >pour I' etranger
>pour ehercher du travail.
- Us ont habite >a Paris il y a cinq ans.
- >D'ou viens-tu?
- >Du Canada.
- NollS sommes >en ltalie, mais demain
DOllS partons >pour la France.
- A-t-iI deja fait son voyage >au Mexique?
- lis seront >au Canada dans
une semaine.
- Hier, nos enfants sont revenus >d' Allemagne.
- Ou allons-nous passer nos vacances
cette annee?
- >Aux Etats-Unis.
C. Recapitulati verbele "voyager" la diferitele timpuri pe care Ie deja.
Completati propozitiile care urmeaza eu formele corespunzatoare ale acestor verbe:
Plecam adeseori in strainatate
eu parintii
EI nu mai vrea sa calatoreasca.
calatori eu placere prin Franta,
dar nu am bani.
Unde pleci in week-end?
Sa callitorim in vara asta!
Am plecat eu totii in Halia.
Prietenii au calatorit mult
in vara aeeasta.
Daca fi avut bani in tinerete,
fi caHitorit prin toata Europa.
Ea a plecat azi de dimineat! ram
ia macar "la revedere".
Ea pleca adesea singura la Paris.
De-acum incolo vom ciUatori
in toate tarile lumii.
Tata tocmai a pleeat la (Le) Havre.
2
- NOlls >parlons souvent pour l'etranger
avec nos parents.
- nne veut plus >voyager.
- Je >voyagerais volontiers atravers 1a France,
mais je n'ai pas d'argent.
- Ou pars-tu pour Ie week-end?
- >Voyageons eet ete!
- Nous >sommes partis tous ensemble
pour l'ltalie.
- Cet ete nos amis >ont beaucoup
voyage.
- Sij'avais eude I' argent au temps de rnajeunesse,
>j 'aurais voyage atravers toute )'Europe.
- Elle >est partie ce matin sans meme
dire "au revoir".
- Elle >partait souvent seule pour Paris.
- A l'avernr on >voyagera dans
taus les pays du mande.
- Mon pere >vient de partir pour Ie Havre.
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi eu voce
tare substantiveIe noi, conform pronuntiei date:
I'aeroport (m.) > [laEropoR]
- aeroportul
Ie decollage > [10 dEkolaj]
- decolarea; dezlipirea
Ie vol > [10 volJ
- zborul; cursa (aviatica)
I'atterrissage (m.) > [lateRisaj]
- aterizarea
la piste d'envol > [Ia pist daval]
- pista (de decolare)
l'h6tesse de I'air(f.) > [lotes dO leR]
- stewardesa
la ceinture de > [1a setURdO
- centura de
securite sEkURitEj
siguranta
la salle d'attente > [1:1 sal datat] - sala de 3..?teptare
la compagnie aerienne > [Ia kopani aErien
- Campania aeriana
"Air France
"
eRtRas
"Air France
"
("Air Inter") (eRcteR)]
("Air Inter")
Ie pilote > [10 pilot] - pilotul
la ligne > [laliiiJ
- Iinia (de demarcatie,
aeriana)
Ie detournement > [10 dEtuRnOma)
- deturnarea (unui avion)
inca 0 data pronuntia noilor substantive:
la compagnie aerienne > [Ia kopani aErien - Campania aeriana
"Air France
"
eRfRiis
"Air France
("Air Inter")
(eReteR)
("Air Inter")
Ie vol > [IOvol]
- zborul; cursa (aviatica)
la ligne > [la lin] - linia (de demarcatie,
aeriana)
Ie decollage > [10 dEkolaj] - decolarea; dezlipirea
Ie pilote > [10 pilot]
- pilotul
la piste d' envoi > [Ia pist davol] - pista (de decolare)
I'aeroport (m.) > [laEropoR]
- aeroportul
Ie detournement > [10 dEtuRnOma]
- deturnarea (unui avion)
la ceinture de > [IasetlJRdO
- centum de
securite sEkURitE) siguranla
I'atterissage (m.) > [latcRisaj] - aterizarea
l'hOtesse de l'air (f.) > [lotes dO leRJ
- stewardesa
la salle d'attente > [la sal datat]
- sala de
Cititi eu voce tare propozitiile in limba franceza in care apar noile substantive retineti traducerea
lor in limba romana:
NOlls voudrions l'aceompagner
aI'aeroport.
11 faut arriver une heure avant
Ie decollage.
Les conditions atrnospheriques sont mauvaises,
aloes Ie decoUage est impossible.
Notre vol durera un peu plus
de trois heures.
Pendant I'arterrissage il yale plus grand
danger d'accident.
Oil est notre avion?
Sur la piste d'envol.
J'aimerais bien etre h6tesse de l'air pour voyager
dans Ie monde entier.
Les passagers sont pries d'atlacher leurs
c:eintures de securite et de ne pas fumer
pendant I' atterrissage.
L'avion en provenance de Lyon est annonee
avec 45 minutes de retard.
Les passagers attendaient Ie vol adestination
de Londres.
La salle d'attente est pleine de touristes.
Voila la guichet de la compagnie
aerienne "Air France".
Comment s'appelle la compagnie aerienne
roumaine? Elle s'appelle "TAROM".
Pour etre pilote il faut avoir une sante excellente
et etre tres courageux.
Vous partez pour trois jours, Monsieur?
C'est impossible.
Pour voyager de Paris aToulouse il faut prendre
les lignes interieures.
Pendant Ie vol j'ai toujours peur
d'un detournement.
- Am vrea (dori) sa-Ilnsotim (conducem)
Ia aeroport.
- Trebuie sa ajungem cu a ora inainte
de decolare.
- Conditiile atmosferice sunt proaste,
de aceea decolarea devine imposibilli.
- Zborul nostru va dura ceva mai mult
de trei are.
- Cel mai mare pericol de accident apare
in timpul aterizarii (la aterizare).
- Unde este avionul nostru?
Pe pista de decolare.
- Mi-ar placea foarte mult sa fiu stewardesa
ca sa calatoresc In toati lumea.
- Pasagerii sunt rugati puna centurile de
de siguranta sa nu fumeze
in timpul aterizarii.
- Se anunta eli avionul care vine de la Lyon are
o Intarziere de 45 de minute.
- Pasagerii cursa (zborul) de (pentru)
Lomira.
- Sala de este plina de
- lata casa de bilete a companiei aeriene
"Air France",
- Cum se compania aeriana
romana? Se "TAROM".
- Ca sa fii pilot trebuie sa ai 0 sanii.tate de fier
sa fii foarte curajos.
- Pleeati pentru trei zile, domnule?
Este imposibil.
- Pentru a ealatori de la Paris Ia Toulouse
trebuie sa iei 0 eursa intema.
- Cand zbor, imi este Intotdeauna teama
de 0 deturnare (a avionului).
Retineti urrnatoarele expresii aparute in propozitiile de mai sus:
(l'avion) en
provenance de...
(l'avion) a
destination de...
attacher la ceinture
de securiti
> [ apRovniis dO)
> [ a destinasio dOl
> [ la setUR dO
sEkURitEj
4
- (avionul) de Ia... ;
(cursa nc.... ) de la...
- (avionul) ell destinatia... ,
pentru...
- a prinde (a pune) centura
de siguranta.
Ali intalnit, de asemenea, noi verbe regulate de grupa l:
durer
annoncer
adjectivele:
interieur. -e
impossible
> [dURE]
> [anosE]
> [ctERiOR]
> [cposibl]
- a dura, a tine; a suporta
- a anunta, a face cunoscut,
a da de veste
- interior, interioam; intern, intema
- imposibil, -ii
latli alte cateva verbe legate de subiectul lectiei noastre:
annuler
deeoller
atterrir
voler
> [anUlE]
> [dEkolE]
> [atERiR]
>[voIE]
- a anula, a desfiinta
- a decola
- a ateriza
- a zbura
In propozitiile de rnai sus ati intalnit urmatoarele nume de
Toulouse
Lyon
Londres
> [tuluz]
>[lio]
> [llldRJ
- Toulouse
- Lyon
- Londra
Retineti 51 urmlitoarele nume de
Rome
Milan
Berlin
> [Rom]
> [mila]
>(bERle]
- Rorna
- Milano
- Berlin
in limba romana lUlll3toarele in care am folosit noile CUvlnte. Folositi filtrul
Les conditions atmospheriques aBerlin sont
mauvaises; taus les vols ant ete annules.
C'est impossible!
Les avions modernes volent
de plus en plus vile.
> La Berlin conditiilc atmosferice sunt proaste;
au fost anulate toate zborurile.
> Nu e cu putinta! (lmposibil
1
)
> Avioane/e din zilele noastre zboara.
din ce in ce mai rcpede.
Les pistes d'atterrissage ne sont pas assez longues, > Avionul nu poate ateriza pentru eft pistele de
alors J'avion ne peut pas atternr. aterizare nu sunt suficient de lungi.
"Air France" vole sur les lignes intemationales,
"Air Inter" sur les )ignes interieures.
Est-ce que vous connaissez d'sutres compagnies
aeriennes internationales?
5
> "Air France" face curse internationale,
"Air Inter" - curselc interne.
> alte companil
aeriene interna!ionale?
Notre avion a heureusement decolle a Londres.
Reste ata place, attache ta ceinture de seeurite,
ne fume pas!
EUe ne prendjamais I'avion de peur
d'un detournement.
Ou est I'avion adestination de Rome?
Tous les passagers suivent des yeux eette belle
et sympathique Mtesse de I'air.
Le vol au-dessus de l' Atlantique durera
huit heures,
> Avionul nostru a decoiat eu bine de la Londra,
> Stai la locul tflu, pune-ti centura de siguranla,
nu fuma!
> Ea nu ia niciodata avionul de frica
unei deturnari,
> Unde este avionul pentru Roma?
> Toti pasagerii se uita dupa aeeasta stewardesa
frumoasa simpatica,
> Zborul deasupra Atlanticului va dura
opt are,
Votre avian, Madame, n' a pas encore ere annonee, > Avionul dumneavoastra, doamnii, nu a fost inca
VallS pouvez aller dans 1a salle d'attente. anuntat, puteli merge in sala de
Est-ce que l'avion en provenance de Milan
a deja atterri?
Le pilote est responsable de la vie et de la
securite de ses passagers.
> Avionul de Ia Milano a aterizat deja?
> Pilotul este responsabil de viata
de siguranla pasagerilor.
Comp1etati propozi\iile in limba franceza cu substantivul, adjectivul sau verbul corespunzator
apoi, citi\i-Ie cu voce tare:
Te-ai pierdut pe (in) aeroportul din Berlin?
Nu este imposibil (eu neputinti).
Decolarea avionului nostru este fixata
peste 0 ora, ca haideti in sala
de
Cursa de Roma a fost anulata.
in timpul decolarii al aterizarii trebuie sa stai
la locul tau (nu trebuie parlisit locul).
De curand a avut loc un accident de avion
pe pista de decolare a aeroportului
din Toulouse.
Stewardesa ne spune ca avionul tocmai
a decolat.
Compania noastra aeriana a anuntat mai multe
curse pe liniile interne intre
toate marile ale Frantei.
Cursa de Londra a fost
deja anunlata?
Ce trebuie facut in cazul unei
deturnAri de avion?
- Tu t'es perdue a>I'acroport de >Berlin?
- Ce n'est pas >impossible.
- >Le decollage de notre avion est prevu
dans une heure, alors allons dans >la salle
d'attente.
- >Le vol adestination de Rome >a ete annule.
- Pendant>le decollage et>!'atterrissage il faut
rester asa place.
- Demierement il y a eu un accident d'avion sur
>Ia piste d'envol de l'aeroport
de >Toulouse.
- >L' hotesse de I' air dit que notre avian >vient
de Meoller.
- >Notre compagnie acrienne a annonce
plusieurs vols sur >les Iignes interieures entre
toutes les grandes villes de France.
- Est-ce que ie vol >a destination de >Londres
a ete deja >annonce?
- Qu'est-ce qu'il faut faire en cas
de >detoumement d'avion?
Ayionul se afla deja deasupra ltaliei,
yom ateriza In curi'md la Milano.
Toata lumea avionul
de la Berlin.
Pilatul a anuntat ca nu va putea decola
deoarece la Lyon conditiile
a1mosferice sunt proaste.
Zborul de la Paris la Roma nu a durat
decat 0 ora.
Pasagerii sunt rugati puna centurile
de siguranta.
- Notre avion >vole deja au-dessus de l'ltalie,
nous >allons atterrir a >Milan.
- Tout Ie monde attendait l'avion >en
provenance de >Berlin.
- >Le pilote a annonce qu'il ne pourrait pas
Mealier parce que les conditions
atmospheriques aLyon etaient mauvaises.
- Le vol de Paris aRome >n'a
qu'une heure.
- Les passagers >sont pries d'attacher leurs
>ceintures de securitc.
Cititi propozitiile unnatoare retineti noile fonne verbale (scrise eu caractere Fiti atenti
la traducerea lor In limba romana:
Demainje finirai mon travail amidi.
Demain adeux heures je viendrai chez toi.
Demain quand j'aurai fini man travail (11 midi),
je viendrai (a deux heures) chez toi.
- Maine voi termina lucrul la pranz.
- Maine la doua voi veni la tine.
- Maine cand imi voi fi terminat (imi voi
terrnina) treaba (la pranz), voi veni la tine
(la ora doua).
tn fraza precedenta am folosit un nou timp verbal- "futur anterieur" > [fUtUR atERiORj- "viitor
anterior".
Acest timp determinii 0 ac,iune viitoare care are loe inaintea unei alte acliuni viitoare.
"Le futur anterieur" ("viitorul anterior") se forrneaza adaugand la verbele
auxiliare "avoir" sau "etre" (conjugate la "futur simple") participiul trecut
al verbului de conjugal. Cand verbul de conjugat auxiliarul
"etre", participiul trecut se acorda in gen numar cu subiectul, ca in
cazul oric3rui alt timp campus.
De obicei, timpul "futur anterieur" este precedat de 0 conjunctie sau locutiune conjunctionala care
introduce 0 subordonata temporala. De exemplu:
quand
des que
aussitot que
> [lci]
> [de kO]
> [ositokOj
- cand; atunci dnd; in momentul
in care
- indata ce; de indatil. ce; cum
- de indata ce
De# existii # in limba romana, acest limp este rarfolosit i'n limba /iterarii, aproape delve in limba
vorbitii. Ordinea acliunilor rezultti, de cele mai mu/te ori, din context.
lata cateva exemp1e in care am folosit viitorul anterior ("futur anterieur"):
yOU! aurez pri! votre bain,
nous nous mettrons it table.
.Q.uand.tu seras rentre ala maison,
tu m'appelleras.
Auss;tOt que Pierre aura fait ses devoirs,
les garryons joueront au basket-ball.
les enfants auront passe leurs examens,
nous allons partir en vacances.
- Imediat dupa ce veti face baia,
ne vorn 1a masa.
- Chd te vei intoarce acasa,
rna vei suna.
- Baietii vor juca baschet de indata ce Pierre
va fi racut va face) tema.
- 0 sa plecam in vacanta imediat ee copiii
vor fi luat (li?i vor lua) examenele.
Completati propozitiile care urmeaza cu forma corespunzatoare de "futur anterieur" ("viitor anterior')
a verbului din paranteza:
Imediat ce avionul va decola, stewardesa 0 sa
serveasca bauturi (bauturile). (d6coller)
Irnediat ce copiii vor vedea aeroportul,
vor dori sa zboare eu avionul. (voir)
Cand veti ateriza la Londra, va veti duce 1a
biroul companiei aeriene franceze. (atterrir)
Indatli ce directorul va anula cursa de Berlin,
toti pasagerii se vor indrepta catre
sala de (annuler)
Cand vei pleea eu avionul, vei ajunge acolo
inaintea lor. (partir)
- Des que I'avion >aura dcco116, l'h6tesse de
I'air va servir des (les) boissons.
- Aussitot que les enfants >auront vu I' aeroport,
ils voudront voler en avian.
- Quand vous >aurez attem it Londres, vous irez
au bureau de la compagnie aerienne franyaise.
- Des que Ie directeur >aura anoulc Ie vol a
destination de Berlin, tous les passagers se
dirigeront vers la salle d'attente.
- Quand tu >sera, parti en avion, tu seras la-bas
avant eux.
in exercitiul care urmeaza va propunem sa folositi timpul nOll invatat - "futur anterieur". Transformati
propozi\iile de maijos Intr-o singura fraza folosind "futue anterieur";
Je vous poserai des questions.
Vous me repondrez.
VOUS attacherez vos ceintures de securire.
L' avion decollera.
Tu iras au bureau de la compagnie aeeienne
roumaine "Tarom". Tu y acheteras des billets
d'avion pour Londres.
Les passagers entreront dans la salle d'attente.
Le cafe leur sera servi.
- Quand >je vous aurai pose des questions,
vous me repondrez.
- Des que >vous aurez attache vos ceintures de
securite, l'avion decollera.
- Quand >tu seras aile au bureau de la
compagnie aerienne roumaine "Tarom", tu
y acheteras des billets d'avion pour Londres.
- Aussit6t que >les passagers seront entres dans
la salle d'attente, Ie cafe leur sera servi.
Timpul "futur anterieur .. poatefi folosit. de asemenea, infraze pentru a exprima 0 acliune anterioarii
celei exprimate de ciirre imperativ (Uimperatij,):
Quand tu auras fait ton travail,
centre ala maison!
Aussit6t que VOllS serez revenu ala maison,
Monsieur, appellez-moi!
8
- Cand iti vei termina treaba (ili vei fi terminat
treaba), intoarce-te acasJi!
- Domnule, sunati-ma de indata ce
yeti ajunge acasa!
Traduceti in limba romanauITnatoarele propozitii imperative:
Quand nous serons arrives aI'aeroport,
dirigeons-nous vers la salle d'attente!
Aussit6t que tu seras entre dans la chambre,
ouvre la fenetre!
Quand vous aurez fini de manger,
venez aujardin!
> Ciind vom ajunge (vom fi aJuns) la aeroport,
sa ne indreplflm sprc sala de a-5teptare!
> De indata ce (de cum) vei intra in camera,
deschide fereaslra!
> Cand yeti termina (veti fi tenninal) de mancat,
veniti in
lata ultimul exercitiu din prima parte a lectiei noastre. Rezolvandu-I puteti verifica daca sa
folositi timpul "futur anterieur" vocabularul nou. Tradueeti in limba franeeza urmatoarele
propozitii:
Zborul nostru nu va dura deeM doua ore.
Aterizarea este imposibila in aceste conditii.
(in aceste conditii aterizarea devine
irnposibila. )
avionul de la Berlin.
Avionul se afla (era) deja pe pista de deeolare
cand zborul a fost anulat.
Exista multe curse interne
in Franta?
Noi am vizitat vestitul aeroport
din Toulouse,
Cursa de Roma a fost anuntata eu 0 inurziere
de douazeci de minute.
Pilotul a spus eli decolarea va fi posibila
peste cateva are.
De indata ce te vei afla in avion. 0 stewardesa
draguta se va ocupa de tine.
Domnule, cumva
adresa companiei aeriene franceze
"Air France"?
De indata ce avionul va decola,
va voi servi cafea, domnule!
In ciuda deturnarii avionului,
am aterizat eu bine.
"Air France" face curse internationale, "Air Inter"
face curse interne.
in eaz de pericol trebuie sa ramanem la locurile
noastre sa ne punem centurile de sigurant<1.
La Roma, in sala de servit
o cafea excelenta.
9
> NoIre vol ne durera que deux heures.
> Dans ces conditions I'atlerrissage
est impossible.
> Nous attendons I' avion cn provenance
de Berlin,
> L':\vion se trouvait deja sur la piste d'envol
quand Ie vol a etc annule.
> Y a-t-il bcaucoup de !ignes interieures
en Fmnce?
> Nous avons visile Ie fameux <lcroport
de Toulouse.
> On a annonce Ie vol adestination de Rome
avec 20 minutes de retard.
> Le pilote a dil que Ie dccollage serait possible
quelques heures plus lard.
> Des que tu te seras trom'e dans I' avion,
une jolie h6tesse de I'air s 'occupera de toi.
> Esl-ce que vous connaissez, Monsieur,
I' adresse de la compagnie acrienne franyaise
"Air France"?
> Aussit6t que i'avion aura decolle,
je vous servirai du cafe, Monsieur
l
> Malgre Ie detournement de notre avian,
nous avons heureusement atterri.
> "Air France"vole sur les lignes intemationales,
"Air Inter" sur les lignes interieures.
> En cas de danger il faut rester asa place
et attacher les ceintures de securitc.
> Dans la salle d'attente aRome on nous a servi
du cafe excellent.
LECTIA 21 - PARTEA A nOVA
incepem a daua parte a leqlei naastre recapituUind diteva adjective.
A Completati propozitiile de mai jos eu urmatoarele adjective:
I. etranger
5. court
9. prete
13. neeessaire
2. etrangere
6. courte
10. confortable
3. long
7. magnifique
II. fatigant
4. longue
8. pret
12. fatigante
Nu cunosc niei 0 limba stmina.
Acest avion este gata de decolare.
- Ie ne connais aucune langue >etrangere.
- Cet avion est >pre1 adeeoller.
Calatoria noastra cu avionul nu va fi lunga, - Notre voyage en avian ne sera pas >long
dar (va fi) destul de obositoare. rnais assez >fatigant.
Aceasta pista de decolare nu este
prea scurtci?
Cursa intema Paris-Lyon este
necesarii..
- Est-ce que cette piste d'envol n'est pas
trop >courte?
- La ligne interieure de Paris aLyon est
>necessaire.
Consider eli. noul aeroport este foarte - Ie trouve Ie nouvel aeroport tres >confortable,
confortabil, mai ales pentru pasagerii straini. surtout pour les passagers >etrangers.
Pavestea detumarii avionului nostru
este prea lunga ca s-o spun aeum.
Seuza-mli, dar cred eli porti
fuste prea scurte.
Din avion va fi magnifica!
Cand veli fi gata?
- L'histoire du detournement de notre avion
est trop >Iongue pour la raconter maintenant.
- Excuse-moi, mais je pense que tu portes
des jupes trop >courtes.
- La vue de l'avion sera >magnifiquel
- Quand serez-vous >pretes?
B. in eontinuarea reeapitularii transformati propozitiile urmatoare folosind pronumele "y" eu
functia sintaetiea de complement circumstantial de loc:
Ie vais avec toi al'aeroport.
Les passagers ont attendu plusieurs heures
dans la salle d'attente.
Nous acheterons des billets d'avion au
bureau de la compagnie aerienne
"Air France".
VOllS allez aMilan.
10
> J'y vais avec 10i.
> Les passagers y ont attendu
plusieurs heures.
> NOllS Yacheterons des billets d'avion.
> VOllS Yallez.
C. Verificati daca va amintiti regulile de folosire a pronumelui "en", care substituie substantive
precedate de prepozitia "de"(du, de la, des) ~ i cele de folosire a pronumelui "y", care substituie
substantive precedate de prepozitia "a"(au, ala, aux). Transformati propozitiile urmatoare
folosind formeIe corespunzatoare ale acestor pronume:
Nous revons souvent d'un voyage i:I Milan.
Je suis rentree de Rome dimanche.
II est deja revenu 1:1 la maison.
Nous revenons de vacances parce qu'il
faut aller al'ecole.
Je ne prends pas de biere.
Nous acheterons des pommes.
Elle pensera toujours acette soiree.
> Nous en revons souven!.
> ren suis rentree dimanche.
> II y est deja revenu.
> Naus en revenons parce qu'iJ faut aller
arecole.
> Je n'en prends pas.
> Nous en acheterons.
> El1e y pensera toujours.
D. Amintiti-va regulile de folosire a pronumelor " e n " ~ i "y" La irnperativ. Transformati urmatoarele
propozitii afirmative la imperativ in propozi\ii negative 1a imperativ ~ i invers: propozitiile
negative la imperativ in propozitii afirmative la imperativ.
Vas-y!
N'en achete pas!
N'y allez pas!
Pensons-y!
Prenez-en beaucoup!
> N'y va pas!
> Achetes-en!
> Allez-y!
> N'y pensons pas!
> N'en prenez pas beaucoup!
lata alte cateva cuvinte noi care va vor imbogati vocabularul referitor la
caHitoriile eu avionu!. Cititi-Ie ell voce tare retineti tradueerea lor in
limba romana:
I'avion areaction > [[aviD a REaksio] _. avionul eu reactie
Ie bagage amain > [LO bagaj a mE] - bagajul de mana
Ie siege >[IOsiej] - scaunul (mare); jiltul
Ie brouillard >[10 bRuia:R] - ceata, paela
la elasse touriste > [Ia klas tuRist] - clasa "turist"
Ie supplement > [10 sUplEma] - suplimentul, adaosul,
surplusul
la eabine >lla kabin] - cabina
!e risque >[lORiskJ - riscu!, perieolul
Ie poids >110p"a] - greutatea
Ca de obicei, va prezentam cuvinte in alta ordine. Exersati
pronuntia acestora:
la cabine > [la kabin] - cabina
la classe touriste > [Ia kJas tuRist] - clasa "turist"
!'avion areaction > [lavia a REaksio] - avionu! ell reactie
Ie risque > [10 Risk] - riscul, pericolu!
!e poids > [lOp"a] - greutatea
!e bagage amain > [10 bagaj a me] - bagajul de mana
Ie supplement > [10 sUplEma] - suplimentul, adaosul,
surplusu!
Ie siege > - scaunul (mare); jiltu!
Ie brouillard > [10 bRuia:R] - ceata, pacla
12
Citi\i cu atentie propozitiile unnatoare in care am introdus noile euvinte retineti traducerea lor in
limba romana:
Les avions areaction fon1 beaucoup de bruit.
Vous pouvez garder votre bagage amain.
Placez-le sous votre siege!
- Avioanele eu reactie fac mutt zgomot.
- Puteti pastra bagajul de mana.
- Puneti-I sub scaun!
Le pilote a appris par la radio qu'il ne pourrait pas - Pilotul a aflat prin radio ea nu va putea
atterrir aMontreal acause du brouillard. sa aterizeze la Montreal din eauza cetii.
Est-ce que le billet en classe touriste est moms cher
qu'en premiere classe?
Quand les bagages pesent plus de vingt kiLos,
il faut payer un supplement.
L'h61esse de I'air a servi Ie petit-dejeuner
au pilote, dans sa cabine.
Les passagers sont pries d'eteindre leurs
cigarettes.
5i vaus aviez diminue Ie risque d'aceident,
il n'y aurait pas eu tant de blesses.
- Biletulla clasa "turist" este mai ieftin decat
la clasa I?
- Cand bagajele cantaresc mai mult de 20 de
kilograme, trebuie sa un supliment.
- Stewardesa a servit micul dejun pilotului
in cabina.
- Pasagerii sunt rugali sa stinga tigarile
(sa nu mai fumeze).
- Oaea ati fi miqorat riscul de accident,
nu ar fi existat atiitia raniti.
Re1ine1i verbele noi folosite in propozitii Ie de mai sus:
placer
diminuer
eteindre
> [piasE]
> [diminUE]
> [EtedR]
- a pune, a a piasa
- a diminua, a (se)
- a stinge; a i'nchide
Verbul "placer" (verb de grupa 1) se conjugii lalei ca verbul "commencer".
Conjugarea neregulata a verbului "eteindre" va este prezentata in partea destinata recapitularii
acestei lectii.
Pe hinga verbele prezentate mai sus, retineti expresiile:
acause de... >[a koz dOl - din cauza...
moins cher - mai ieftin (mai putin scump)
une partie de...
> [Un paRti dO]
- 0 parte de... ; 0 parte din...
reserve a... > [REzERvE a] - rezervat (cuiva)
13
lata cateva verbe, adjective expresii noi:
bouger
se sentir
epouvantable
agreable
desagreable
(se senlir. etre) al'aise
(se sentir) mal aPaise
>[bujE]
> [sO satiR]
> [Epuvatabl]
> [agREabl]
> [dEzagREabl]
>[a lez]
> (malalez]
- a (se) a se zdruneina;
a se zgaltai
- a se simti; a resimti
- inspaimantator
(inspainllintatoare),
ingrozitor
(ingrozi toare)
- placut, -a; agreabil, -a
- neplacut. -a; dezagreabil, -a
- (a se simti, a fi) ferieit, in largul
sau; (asta) comod, a se simti bine
- (a se simti) prost. stingherit,
jenat; a-i fi rau, a se simti rau
Verbul "bouger" se conjuga Iafel co verbul "manger",
Conjugarea verbului "se sentir"va va fi prezentata la acestei leetii, in partea destinata
recapitularii.
tn exercitiul urmator veti intalni intregul vocabular nou. Cititi eu voce tare propozitiile tradueeti-Ie
in Iimba romana. Folositi filtrul
Notre dernier vol etait tres desagreable.
Quand notre avion avait deeolle, il a commence
abouger acause du vent epouvantable.
Les passagers se sont sentis mal al'aise.
Estce que tu as place ton argent ala banque?
II o'y a plus de brouillard, alors Ie risque
d'accident a beaucoup dirninue.
Qui, on se sent bien al'aise en classe touriste.
Voe grande partie de notre voyage en avion etait
tres agreable.
Quel est Ie poids de votre bagage amain,
Madame?
Aussitot que nous aurons pest notre bagage
amain, nous devrons payer un supplement.
L'avion areaction consomme beaucoup
de carburant.
14
> Ultima noastra calatorie eu avionul a fost
foarte neplacuta.
> Cand a dt::eolat, aviollul nostru a i'nceput
sa se din cauza vantului ingrozitor.
> Pasagerii s-au simtit rau.
(Pasagerilor Ie-a fost rau.)
> Ti-ai pus banii in hanea?
> Cea\a s-a risipit, ea riscul de accidentare
a SC<lLut sim1itor (mult).
> Da, ne simtnTI bine la elasa "turist".
> 0 buna parte din caJatoria noastra eu avionul
a fast foarte placuta.
> Cit bagajul dumneavoastra
de mana, doamna?
> lmediat cc ne vom cantilri bagajul
de mana, va trebui sa platim un supliment.
> Avionul eu consuma mult
(carhurant).
Le pilote a annonce I' atterrissage
aLondres.
Ces sieges-If!. dans la cabine sont reserves
aux passagers.
Eteins Ie feu dans la cheminee!
Le voyage en train est mains cher que
Ie voyage en avion.
> Pilotul a anuntat ateriL:area (ca vom alcriza)
la LomIra.
> Seaunele acelea din cabma sunt destinate
pasagerilor (sunt pcntru pasageri).
> Stinge focul in
> Calatoria eu trenuJ este mai icftina decat
calatori3 Cll avionul.
Verificati aaea v-ati coreet vocabularul nou. Completati propozitiile in limba franceza
cititi-Ie apoi Cll voce tare:
Acest avion cu reaetie este gata de decolare.
Clasa "turist" ar fi mai ieftina.
Nu te te rog!
Cand vei din camera,
stinge lumina!
Nu am putut deeola din eauza celii.
Aceasta pistli de decolare este rezervata curselor
internationale (este pentru curseIe intemationale).
lmediat ce yeti riscul
de deturnare a avioanelor, veti avea
mai multi pasageri.
Locurile (Scaunele) noastre se afla tinga
cabina pilotului.
Aceasta parte a avionului este destinata (rezervata)
personalului de serviciu.
De indatii ce avionul va incepe sa se
ne yom simli rau.
Ce zbor ingrozitor!
Nu voi pati supliment pentru cli bagajul meu
mai putin de 20 de kilograme.
elit bagajul
dumneavoastra?
DatoritJi acestei stewardese care a fost
atat de amabila eu toata lumea,
oe-am sirntit bine in timpul zborului.
15
- eet >avion it reaction est pret adecoller.
- >La classe touriste serait >moins chere.
- >;-Je bouge pas, 5'il te plait!
- Quand III seras sorti de la chambre,
>eteins la lurniere!
- >Acallse>du broui11ardon n'a pas pu decoDer.
- Cette piste d'envol >est reservee aux lignes
internationales.
- Des que vous >aurez diminuele risque
de detournement des avions, vallS aurez
plus de passagers.
- Nos >sieges se trouvent pres de
>Ia cabinc du pilote.
- Cette >partie de l'avion est reservee
au service.
- Aussit6t que l'avion aura commence
a>bollgcr, nous>nous sentirons >mal al'aise.
- Quel vol >cpouv3nlable!
- Je ne payerai pas de >supplement, parce que
mon bagage pese mains de 20 kilos.
- Est-ee que vous connaissez >lc poids
de votre bagage?
- Grace aeette h6tesse de I'air qui etait
si >agreable pour tout Ie monde, nous
>nous sentians >a 1'aise pendant notre voL
Cititi ell atentie unnatoarele propozitii in care va sunt prezentate noi forme verbale (sense eu caraetere
Retineti traducerea acestora in limba romana:
Apres avoir place son bagage amain sous
son siege, Paul at1aehe sa ceinture de securitc.
Apres avoir servi Ie repas, !'h6tesse de I'air
nous a propose du caft.
Apres etre arrives al'aeroport. nous attendrons
notre vol dans la salle d'attente.
Apres m' etre arretee ala porte, je suis sortie
dans la rue.
- Dupa ee bagajul de mana sub seaun,
Paul pune centura de
- Dupa ce a servit masa, stewardesa ne-a adus
eafea.
- Dupa ce vom ajunge 1a aeroport, ne yom
avionul (cursa) in sala de
- Dupa ce m-am oprit la am
pe strada.
Fonnele serise cu caraetere sunt fonne ale infinitivului trecut:
"1 'infinitifpasse" >[ lCfinitif pasE).
lnjinitivul trecut (''l'infinitif passe <0) se in propozi(iile subordonate pentru a exprima 0
ac/iune anlerioara ac{iunii din propozi(ia principalii, atund ctind suhiectul propozifiei principale
este cu subiectul infinitivului.
Toate verbele care se conjugii la timpurile compuse cu auxiliarul "avoir", formeazii infinitivul
trecut ("I'infinitil passe ") cu verbul "avoir" la infinitiv ciiruia i se adaugii participiul trecut 01
verbului de conjugat:
Apres aY.lliI.1ini mon COUTS, je suis allce
ala maison.
- Dupa ce mi-am terminat cursul, m-am dus
acasa.
Verhele care se conjugii la timpurile compuse cu auxi/iarul "etre", formeazii infinitivul trecut cu
verbul "itre" 1a infinitiv ciiruia i se adauga participiul trecut 01 verbului de conjugat. in acest caz
participiul (recut se acordii in gen fi in numdr cu subiectul propozifiei:
Aprcs 'tre arrjyees aI' aeroport, clks. ant
demandc I'heure du vol.
- Dupa ce au ajuns la aeroport, ele au intrebat
la ce ora pleaca avionul.
Pentru a forma infinitivul trecut al verbelor reflexive, pronumele reflexiv care precedii verbul
"eire" trebuie sii corespundd pronumeZui personal-subiect din propozipa principalii:
Apres t'etre lave, tu as pris ton petit d6jeuner. - Dupa ca te-ai spalat, ai luat micul dejun.
Infinitivul trecut ("Z'infinittlpassi") este adesea precedat de prepozi(ia "apres" - "dupa".
Completati unnatoarele propozitii eu forma corespunzatoare de infinitiv trecut ("infinitif passe").
Pentm a va fi mai va prezentam in paranteza infinitivul verbelor pe care trebuie sa Ie transformati:
Dupa ce rna spal, iau micul dejun. (se laver)
Dupa ce ne-am intors la hotel, am Iacut 0 baie.
(rentrer)
Dupa ce s-au instalat in avion, pasagerii
stins tigarile. (s'installer)
Dupa ce a decolat, avionul a zburat
deasupra (decoller)
Dupa ce am platit suplimentul, am putut
sa ne luam. bagajele in avion. (payer)
- Apres >m' eIre !ave, je prends mon petit
dejeuner.
- Apres >etre rentrees aI'hOtel, nous avons pris
un bain.
- Apres >s'etre instalJes dans I'avion,
les passagers ont eteint leurs cigarettes.
- Apres >avoir decolle, I' avion volait au-dessus
de la Mediterranee.
- Apres >avoir paye Ie supplement, nous avons
pu prendre nos bagages dans l'avion.
lata uttimul exercitiu al acestei lectii. Rezolvandu-l aveti posibilitatea de a verifica in ce masura
v-ati nou! vocabular regulile grarnaticale. Traduceti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Aterizarea avionului de la Londra a fost
anulata din cauza cetii.
Exista curse interne in Romania?
Desigur, c1asa "turist" este mult mai ieftina.
Cand iti vei stinge tigara?
Ne simtim prost aici.
A fost miqorat riscul de accident
in timpul decolarii.
Pilotul i-a anuntat pe pasageri eil avionul
a fost detumat.
(Pilotulle-a anuntat pasagerilor
deturnarea avionului.)
Toti pasagerii pus centurile
de siguranta.
Dupa ce iti vei pune bagajul de mana sub scaun,
rarnai la locul tau!
Cand (Dupa ee) am ajuns la biroul companiei
aeriene "Air France", am aflat eli
loate locurile la avionul de Roma
crau ocupate (rezervate).
17
> A cause du brouillard on a annulc j'atterrissage
de l'avion en provenance de Londres.
> Y a-t-il des lignes intcrieures en Roumanie'?
> Bien sur la cJasse touriste est beaucoup
mains chere.
> Quand eteindras-tu ta cigarette?
> NallS nOlls scntons mal al'aise ici.
> On a diminuc Ie risque d'accident
pendant Ic dccollage.
> Le pilote a annonce aux passagers
Ie detournement de I'avion.
> Tous les passagers ont attache leurs ceintures
de securilc.
> Quand lu auras place ton bagage Ii main sous
ton siege, reste ata place!
> Aprcs etre venus au bureau de la compagnie
aerienne "Air France", nous avons appris que
toutes les places dans l'avion adestination
de Rome claient deja reservees.
Bagajul nostru mai putin de 20 de
kilograme, ea nu vom plati supliment.
in cursul caHitoriei noastre avionul se zdruncina,
iar stewardesa trebuia sa se ocupe de pasagerii
carora Ie era rau.
Care parte a avionului cu reaqie este destinata
(rezervata) caHitorilor?
Acest zbor ingrozitor a durat prea mult.
Dupa ce am sosit la aeroport, am aflat
ca avionul nostru se afla pe pista,
gata de decolare.
in sala de 8..?teptare de la Milano am intalnit
o persoana foarte placuta cu care am zburat
deasupra intregii Europe.
> Notre bagage pcse mains de 20 kilos,
alors nous ne payewns pas de supplement.
> Pendant notre voyage I'avion bougeait
et I'hOtesse de I'air devait s'occuper
des passagers qui ne se sentaicnt pas aI' aise.
> QueUe partie de l' avian areaction est reservee
aux voyageurs?
> Ce vol epouvantable a dunS trop longtemps.
> Aprcs etre arrives al'acroport, nous avons
appris que notre avian etait sur la piste
d'envol, pret adccoller.
> C'est dans la salle d'aUente aMilan que
j'avais rencontre une personne tres agrcable
avec quij' ai vole au-dessus de toute I'Europe.
In incheierea lectiei va propunem, ca de obicei, un exercitiu de pronuntie. Cititi cu voce tare cuvintele
de mai jos in care se repeta sunet:
foi] - la piste d'C11vol, Ia salle d'atlente, Ie detournement, en provenance de. Milan, Ie supplement,
se sentir, epouvantable
[e] - Air Inter, interieur, Berlin, impossible, etcindre
(oj - 1a compagnie, adestinatiQD de, anl1.Qllcer, LYQD, Londres, l'aviQD a reaction
(E] -
[eJ - Air France, aerie-nne, al'aise
[OJ - Ie. detourne.ment, des que, se. sentir
[u] - Toulouse, Ie brouillard, la classe tm.uiste, epouvantable
(U] - durer, annuler, Ie supplement, diminuer
[il) - la ligne
[i] - Ie brouillard, la flUe
[j] - I'atterrissage, Ie decollage, Ie siege, bouger
[s] - placer, Ie risque, possible, annonl<.er, en provenance de, adestination de
[k] - la c.abine, Ie del<ollage, Ie risque
[g] - agreabIe, Ie bagage
[z] - desagreable, aI'aise, Toulouse
18
RECAPITULAREA LECTIEI 21
21.1. in aceasta lectie ati intalnit unnatoarele expresii:
(I'avion) en provenance de .
(I'avion) adestination de .
attacher la ceinture de securite
acause de...
une partie de...
reserve a...
se sentir al' aise
se sentir mal aI'aise
moins cher (chere)
locutiunile conjunctionale:
des que
aussit6t que
- (avionul) de la...
- (avionul) de.. '" pentru....
- pune prinde) centura de siguranta
- din cauza .
- 0 parte de ; 0 parte din .
- rezervat (destinat) pentru .
- a se simti bine (fericit, In largul sau)
- a-i fi rau, a se simti rau (jenat, stingherit)
- mai ieftin (ieftina)
- !ndata ce; de !ndata ce; cum
- de indata ce
21.2. Am introdus, de asemenea, unnatoarele nume de
Toulouse - Toulouse Milan - Milano
Lyon - Lyon Berlin - Berlin
Londres - Londra Montreal - Montreal
Rome - Roma
21.3. lata conjugarea verbelor neregulate, prezentate pe parcursul acestei leqii:
- a stinge; a inchide
present
j'eteins
tu eteins
ii, elle eteint
passe compose
imparfait
plus-que-parfait
nous eteignons
VOllS eteignez
ils, elles eteignent
j'ai eteint
j'iteignais
j'avais 6teint
19
futur simple
futur anterieur
conditionnel present
conditionnel passe
~ - asesim!i
present
je me sens
to te sens
ii, elle se sent
passe compose
imparfait
plus-que-parfait
futur simple
futur anterieur
conditionnel present
conditionnel passe
j'eteindrai
j'aurai eteint
j' eteindrais
j'aurais eteint
nous nous sentons
VOUS vous sentez
iIs, elles se sentent
je me suis senti(e)
je me sentais
je m'etais senti(e)
je me sentirai
je me serai senti(e)
je me sentirais
je me serais senti(e)
21.4. In aceasta lectie ati intiilnit un timp nou - "futur anterieur" (viitor anterior) - care exprima 0
actiune viitoare, anterioara unei alte aqiuni viitoare.
Viitorul anterior ("futur anterieur") se formeaza adaugand verbelor auxiliare "avoir" sau "etre"
(conjugate la viitor simplu - "futur simple') participiul trecut al verbului de conjugat:
j' aurai parle
tu auras parle
ii, elle aura parle
nous aurons parle
VOllS aurez parle
ils, elles auront parle
je serai allt(e)
tu seras allt(e)
iJ sera aile
elle sera a11te
nous serons alJt(e)s
vous serez allc(e)s
ils seront allis
eUes seront allies
Subordonata cu verbulla "futur anterieur" este adeseori introdusa de urmatoarele conjunqii
~ i locu!iuni conjunqionale: "quand", "des que" sau "aussit6t que":
Quand tu auras fini ta let;on,
nous irons au cinema.
Des qu' elle aura lu Ie journal,
elle Ie passera Ii son mario
Aussit6t que j'aurai pose Ja question,
vous me repondrez.
- Cand iti vei tennina lectia,
vom merge la cinema.
- Imediat dupa ce va fi citit ziaruJ,
i-I va da sotului ei.
- De i'ndata ce voi pune intrebarea,
imi veti raspunde.
"Futur anterieur" poate aparea ~ i in propozitiile in care se exprima 0 actiune anterioara unei
aqiuni exprimate prin imperativ ("I'imperatir'):
Des que tu te seras lave, couche-toi! - Imediat dupa ce te vei spala, cuJca-te!
in limba romana viitorul anterior ("futur anterieur") este folosit destul de rar; se prefera folosirea
viitorului simplu, ordinea actiunilor rezuJtand din context.
21 S in cursullectiei 21 am introdus un nou mod - "l'infinitifpassi" ("infinitivul perfect"). Acesta
este folosit pentru a exprima 0 aqiune anterioara aqiunii din principala ~ i este tradus, de
obicei, in limba romana prin perfect compus.
Pentru a fonna infinitivul perfect ("l'infinitifpasse") adaugam la infinitivul verbelor auxiliare
"avoir" sau "etre" participiul trecut al verbului de conjugat. in cazul verbelor care se conjuga
cu auxiliarul "etre" participiul trccut se acorda in gen ~ i numar cu subiectul propozitiei:
Apres aVQjr lu Ie journal, rna femme
me Ie passe.
Allres etre arrjyees ala maison, Marie et
Sophie ont pris Ie dejeuner.
- Dupa ce a citit ziarul, sotia mea
mi-I da. ( ~ i mie).
- Dupa ce au ajuns acasa, Marie ~ i
Sophie au luat masa.
R e ~ i n e t i ca infinitivul perfect (''l'infinitif passe") a1 verbelor reflexive este insotit de un
pronume reflexiv care corespunde pronumelui-subiect din propozitia principala. De exemplu:
Apres fetre layc(e), tu dois manger
quelque chose.
- Dupa ce te speIi, trebuie sa mananci
ceva.
TEMA PENTRU ACASA 21
A Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii:
1. L'avion en provenance de Milan est annonce avec 45 minutes de retard.
2. Des que nous aurons decolle, I'hOtesse de ]'air nous servira du cafe.
3. Apres avoir eteint sa cigarette, il attacha sa ceinture de securite
4. OU avez-vous place votre bagage amain?
5. Ces sieges-Ill sont reserves aux enfants.
B. Traduceti in Iimha franceza propozitiile urrnatoare:
I. Cursa pentru Milano a fost anulata.
2. Nu am putut ateriza la Milano din cauza cetii.
3. Mil simteam rau dupa decolare.
4. Avionul se zdruncina mult tuturor pasagerilor Ie era rau.
5. Riscul de accident trebuie
C. Uniti propozitiile de mai jos folosind:
a) - "futur anterieur":
1. Tu finiras ton travail. Nous jouerons au basket-ball.
2. J' acheterai des fleurs. J' irai voir rna femme a1'h6pi tal.
3. Tu viendras chez PauL Appelle-moi aussitot!
b) - "infinitif passe":
1. II a achete un billet d'avion. II est aile dans la salle d'attente.
2. Elle s'est lavee. EIle se couche.
3. Elles viendront ala maison. Elles prendront la douche.
22
LECTIA 22 - PARTEA INTA.I
Ca de obicei, inainte de a introduce materialul nou, sa recapitulam materialul prezentat in lectia 22
din cursul pentru incepatori.
A Completati propozitiile de mai jos ell urmatoareJe substantive:
I. Ie nord
5. Ie pays
9. la banlieue
13. I'autoroute
2. Ie sud
6. la region
10. Ie village
14. Ie kilometre
3.I'est
7. la province
11. Ie milieu
4.I'ouest
8. Ie centre
12. la route
Vom merge in sudul
Am aterizat in nordul aeestei tari straine.
- Nous irons au >sud de la France.
- On a attern au >nord de ce >pays etranger.
Centrul nostru este foarte modem. - >Le centre de notre ville est tres modeme.
Ei se plimbau la periferia Parisului. - Us se promenaient dans >Ia banlieue de Paris.
Pentru mine satele din provincie sunt mereu - > Les villages en >province ont toujours
pline de farrnec. beaucoup de charme pour moi.
Unde lucrem Pierre?
in Vest.
in acest mediu cunoscut sOlia.
Acest drum duce in centru.
Ei Iocuiesc in aeeasta regiune, la zece
kilometri vest de casa noastra.
imi place sa conduc repede, de aeeea
o s-o iau pe autostrada.
- au est-ce que Pierre travaille?
A>1 'Ouest
- C'est dans ce >milieu qu'il a connu sa femme.
- Cette >rou1e va au >centre.
- Us habitent dans cette >rcgion, adix
>kilomctres a>1 'ouest de chez nous.
- J'aime rouler vite, alors
je vais prendre >l'autoroute.
B. in exercitiul unnator vom recapituia cum se perfeetul compus ("Ie passe compose").
Completati propoziliile in limba franceza cu formele corespunziitoare de "passe compose"
ale verbelor din parante:di:
Am plecat in Fran13 ea sa lucmm.
(partir)
De ee ou ai venit la mine ieri'? (venir)
Nu am putut pentru eli m-am intors
foarte miuacasa. (rentrer)
Am vizitat aproape totuI. (visiter)
EI nu a vrut sa se joace eu noi. (vouloir)
$i-au invitat prietenii in aceasta
dupa-masa. (inviter)
Ai lacut tot ce li-am cernt'? (faire)
23
- Nous >sommes partis en France pour
y travailler.
- Pourquoi tu >n'es pas venue chez moi bier?
- Je ne pouvais pas, parce que >je suis rentree
tres tard aIa maison.
- Nous >avons visite presque tout.
- II >n' a pas youlu jouer avec nous.
- lis >ont invite leurs amis pour J'apres-midi.
- >As-tu fait toutce queje t'avais demande?
- __

. >.">""
>
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aeeasta leetie. Ciliti eu voce tare
retineti unnatoarele substantive:
!' auto-stop (m.) >[lotostop]
- autostopul
I'aulobus (m.) >[!otobUsJ - autobuzul
!'autocar (m.) >[!otoka:R]
- autocarul
I'arret(m.) >[JaRc]
- oprirea, stalia
Ie eondueteur >[10 k5dUktOR] - caHiuza; vatman;
mecanie de locomotiva
Ie tramway
>[lOtRamUe] - tramvaiul
Ie ticket
>[lOtike] - biletul (de autobuz,
de metrou); tichetu!
letarif >[IOtaRH] - tariful; !ista de preturi
Ie moyen
>[lOmuaic] - mijlocul; modalitatea;
metoda
Ie transport
>[10 tRaspoR] - transportul, transportarea;
deplasarea
les heures de pointe
>[lezOR dO pUct] - orele de varf
Pentru a retine mai substantivele noi, repetati-Ie intr-o alta ordine:
Ie tarif >[lOtaRit] - tariful; lista de preturi
Ie ticket
>[lOtike] - bi!etul (de autobuz,
de metrou); tichetul
['autocar(m.) >[lotoka:R] - autocarul
le tramway
>[10 tRamUe] - tramvaiul
l'auto-stop (m.) >[lotostop] - autostopul
Ie moyen
>[IOmUaic] - mijlocul; modalitatea;
metoda
les heures de pointe
>[lezOR dO pUet] - orele de varf
l'autobus (m.)
>[lotobUs] - autobuzul
Ie transport >[10 tRaspoR] - transportul, transportarea;
deplasarea
l'arret (m.) >[laRe] - oprirea, statia
Ie conducteur >[lOk6dUktOR] - calauza; vatman;
mecanie de locomotiva
24
Sa folosim noile substantive in propozitii. Cititi eu voce tare propozitiile in limba franceza retine!i
traducerea lor in limba ramana:
Pendant les vacances, les jeunes aimenl
faire de l'auto-stop.
Dans I' autobus toutes les places assises etaient
occupees.
Apres avoir place mon bagage 1\ main dans
l'autocar, j'ai commence aparler avec quelgu'un.
Si j 'avais Ie temps, je t'accompagnerais a
l'arret d'autobus.
Demande au conducteur aqueUe heure on part.
Pour aller aI'ecole, Ie plus souventje prends
Ie tramway.
Je n'ai plus de tickets d'autobus,
je dois en acheter.
Ce sont des tickets aplein tarif que tu achetcs?
Non, atarifrcduit.
Les Parisiens prererent Ie metro al'autobus.
II n'y a pas de moyen de l'aider.
Quel est Ie moyen de transport Ie plus commode?
Pour moi c' est Ie bus ou Ie tram.
Je fals aussi du stop.
11 faut eviter de circuler en ville pendant
les heures de pointe.
Retineli;
- in timpul vacantei, tinerilor le plaee
sa faca autostopul.
- in autobuz toate locurile (pe seaune) erau
ocupate.
- Dupa ee mi-ampus (Iasat) bagajul de mana in
autocar, am ineeput sa stau de yorba eu eineva.
- Daea avea limp, conduee pana la
statia de autobuz.
- lntreaba-I pe la ce ora plecam.
- Ca sa merg la iau eel mai des
tramvaiul.
- Nu mai am bilete de autobuz,
trebuie sa eumpar.
- Cumperi bilete intregi (eu pret intreg)?
Nu, eu reducere (eu pret reclus).
- Parizienii prefera metroul autobuzului.
- Nu exista mei 0 modalitate de a-1 ajuta.
- Care este eel mai eomod mijloe de transport?
- Iau autobuzul sau tramvaiul.
Fae autostopul.
- Trebuie sa evitati sa cireulati prin
la orele de varf.
faire de I'auto-stop
la place assise (debout)
> [ feR dO lotostop]
> [Ia plas asizJ
- a face autostopul
- loeul pe seaun (in pieioare)
Ie ticket aplein tarif
Ie ticket atanf reduit
Ie moyen de transport
commode
> [10 tike a pie taRif]
> [10 tike a taRifREdUij
>(10 mUaic dO tRanspoR]
>lkomod]
25
- biletul intreg (cu pret intreg)
- biletul eu reducere (eu redus)
- mijlocul de transport
- eomod, confortabil, -a
in limbajul familiar, se folosesc adesea abrevieri. De exemplu:
l'autocar
t'autobus
Ie tramway
-Ie car
-Ie bus
-Ie tram
-Ie stop
> [IOka:Rj
> [10 bUs]
> [10 tRam]
> [10 stop]
Retineti, de asemenea, doua verbe de grupa I (grupa verbelor regulate):
eviter (de + infinitif;
quelqu'un, quelque chose)
circuter
> [evitE]
> [siRkUJE]
- a evita (sa... + infinitiv;
pe cineva, eeva)
- a circula; a se a se deplasa
in exemplele unnatoare veti intilni intregul material nou. Traduceti propozitiile de mai jos in limba
romana. Folosili, ea de obieei, filtrul
Qu'est-ce que tu prends, Ie bus ou Ie tram?
II n'y a plus de bus ce soir,
alors je vais faire du stop.
Y a-t-il une place assise dans cet autobus?
Non, il n'y a que des places debout.
AussitOt que tu seras monte dans Ie car, reserve
des places pour nous taus!
Le conducteur ne s'est pas arrete II du tram.
Des voyageurs attendaient depuis longtemps
l'arrivee du bus.
Apres avoir circule pendant une heure, j'ai
enfin trouv6 une place.
J'evite de voyager sans ticket.
Combien cmite un ticket de bus
atarifreduit?
> Ce iei, autobuzul "au tramvaiul?
> Nu mai exisla niei un autobuz in seara aecasta,
de aceca 0 sa fae autoslopul.
> Exista vreun IDe pc seaun in acesl autobuz')
> Nu, nu exista decat locuri in pieioarc.
> hnediat cc te vel urea in autoear, pastreaza-ne
tuturor Iocuri I
> Vatmanul nu a oprit In statia de tramvai.
> caJatori de multa vreme venirea
autobuzului (sa vina autobuzul).
> Dupa ee am umblat 0 ora intreaga, am gasit
in cele din urm[1 un loe.
> Evil (Ma feresc) sa eireul tara bilet.
> Cit costa un bilet de autobuz eu redueere
(eu pret redus)'J
Aux heures de pointe il y a beaucoup d'accidents. > La orele de valf sc produc multe accidente.
Le metro est un moyens de transport
dans les grandes villes des plus commodes.
26
> in marile metroul este unul dintre
cdc mai eomode mijloace de transport.
Completati unnatoarele propozitii in limba franeeza eu eivntele expresiile nou invatate:
De ce nu ai facut autostopul? - Pourquoi tu >n'as-tu pas fait du stop?
La orele de varf este multa lume in toate mijloacele - Aux >heures de pointe il y a beaueoup
de transport (mijloacele de transport sunt foarte de gens dans tous les >moyens de transport.
aglomerate).
dori sa am un loe pe seaun (sa stau pe scaun)
pentru ea rna dor picioarelc.
Dati-mi, va rog, zece bilete ell pret intreg
cinei eu reducere.
De ee rna eviti de eatva timp
(de la 0 vreme)?
Ne-am cunoseut in statia de autobuz.
Sa luam tramvaiul, va fi mai eomod.
Merg (Cireul) mult prin
Aeest autobuz are 40 de loculi pe scaune 12
locuri in picioare.
- Ie voudrais avoir >unc place assise, parce que
j'ai mal auxjambes.
- Donnez-moi, s'il vous plait, dix >tickets
aplein tarif et cinq >a tarif rcuuil.
- .Pourquoi >m'evites-tu depuis quelque temps?
- Nous nous sommes connus ai' arret >liu bus.
- Prenons >le tram, ee sera plus >commode.
- le >circulc beaucoup en ville.
- Cet >autobus a 40 >places aSSlses et 12
>places debout.
Sii trecem ileum la gramatica. In cursu1 aeestei leetii vom incerca sa sistematizam
referitoare la acordul participiului trecut ("participe passe").
Cititi propozitiile urmatoare fW atenti la structurile subliniate:
1.
2.
3.
4.
5.
E1.l..QS sont arrive.e.s. ce matin en bus.
Nous avons vu Marie et Anne.
Nous le..s. avons vu.e.s. al'arret du tram.
NOl.lS. nous sommes sentis mal aI' aise.
EI.le s'est vite habillec.
Taus les liYrcs. etaient lus par moi
pendant rna convalescence.
- Ele au sosit astlizi de dirnineata cu autobuzul.
- Le-am vlizut pe Marie pe Anne.
Leam vlizut in stalia de tramvai.
- Ne-arn simlit prost (cau).
- Ea s-a imbracat repede.
- Toate ciirti1e Ie citisem (erau citite de mine)
cat a durat convalescenta.
Din exemplele de mai sus se poate desprinde regula:
Partjcjpju/ !recut ("Ie Dartic;ipenassCI re acorda in gen d numtfr
aJ cu subiectul:
- cand verbul!Ie conjugii cu auxiliarul "etre"(propozilia 1)
- in conjugarea verbelor reflexive (propozifia 3)
b) eu complementul direct ("cumplement direct"):
- ill conjugarea eu auxilwrul "avoir", doar in cazul in care complementul direct precedfi
participiul trecut ("partieipe passe") (propozi!ia 2)
- in conjugarea verbelor reflexive dmd acesta determinii complementul direct (propozi[ia 4)
Partidoiul (recut nu I'e aCQrdri eu whieetul
a) in conjugarea eu auxiliarul "avoir": de exemplu:
Nous avons visite Paris. - Noi am vizitat Parisul.
b) in conjugarea verbului reflexiv, c!md acesta este urmat de complementul direct; de exemplu:
Elle s 'est law; les mains, - Eo s-a spalat pe mtiini.
1n acest ultim exemplu suhstantivu! "fes mains" are funcp'a de complement direct
("complement d direct "); arund ctind verbul re.flexiv este urmal de un complement
direct, participiul [recut al verbului nu se acorda.
lata cateva exemple care ilustreazii regula:
NOllS nous sommes dlt "bonjour",
Elles se sont montre de nouvelles robes,
Elles se sont fait des cadeaux,
Marie s' est casse la j ambe.
Les enfants se sonl blesse les mains.
Re!ineti alte doua verbe regulate:
- Ne-am spus "buna ziua".
- Ele aratat una alteia rochii noi.
- Ele facut cadouri una alteia.
- Maria rupt piciorul.
- Copiii s-au ranit la maini.
(se) blesser
(se) casser
- a (se) rani
- a (se) sparge; a (se) rupe; rupe (ceva)
Tinand cant de regulile pe care vi Ie-am prezentat mai sus, completati propozitiile unnatoare faceti
acordul participiului trecut eu subieetul sau Cll complementul direct (acolo unde este cazul):
Ace!?ti oameni s-au oprit in fata magazinului.
magazinului.
Ea cumparat ceva de mancare.
Fata pe care am V3ZUt-o la cafenea era
foarte frumoasa.
Ai vazut fotografiile mele?
Da, le-am vawt pe toate.
28
- Ces hommes se sont >arretes devant
Ie magasin.
- Elle s'est >achetequelque chose amanger.
- La fi lie que j'ai >vue au cafe etait
tres belle.
- Tu as >regarde mes photos?
Oui,je les ai >regardeestoutes.
In seara asta parintii mei s-au dus la cinema,
dar eu a trebuit sa raman acasa.
Paul a condus-o pe Maria.
El a condus-o la statia de autobuz.
Baietii s-au ranit in timpul jocului
(in timp ce se jucau).
Fala s-a ranit la picior.
Scrisorile rnde sunt deja scrise.
(Mi-am seris deja scrisorile.)
V-ati spalat?
V-ati spalat pe maini?
Mi-am rupt piciorulla
Tati, mi s-a stricat
- Ce soir mes parents sont >allcs au cinema
mais moi, j'ai >du rester ala mai son.
- Paul a >accompagnc Marie.
[1I'a >accompagnee aParret du bus.
- Les se sont >blesses pendant Ie jeu.
- La fille s'est >blessc Ie pied.
- Mes lettres sont deja >Ccrites.
- Vous vaus etes >lavcs?
- Vous vous etes >lave les mains?
- Je me suis >casse lajambe a I'ecole.
- Papa, rna petite voiture s'est >cassee.
Sa trecem acum la ultimul din aceasta prima parte a leqiei 22. Acesta contine intregul
material prezentat in leqie. Tradueeti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Am vrut sa fae autostopul, dar niei 0
nu a oprit.
Fetele s-au dus in statia de tramvai.
Ne-am oprit pe strada.
Ai cumparat bilete de autobuz eu redueere?
Da, Ie-am cumparat aseara.
Aceasta doamna in varsta a oeupal ultimul
loc pe seaun din autocar.
Lumea a.}tepta tramvaiul cand am ajuns
noi in statie.
> Ie voulais faire du stop (de I'auto-stop), mais
aueune voilure ne s'est arretce.
> Les filles sont allees a\'arret du tram.
> Nous nous sOll1mcs arretes dans 13 rue.
> As-tu achetc des tickets de bus a tarif reduit?
Qui, je les ai achetcs !lier soir.
> Cctte vieille dame a occupe la demiere place
assise dans 1'autocar (1e car).
> Des gens attcndaient Ie tramway quand nous
sommes arri ves aI" arret.
Aeeasta mare nu este un mijloc de transport> Cette grosse voiture n'est pas un moyen
comod, mai ales atunci dnd trebuie sa circuli de transport commode, surtout quand il faut
la oreie de varf. circuler aux heures de pointe.
Am evitat mai multe aecidente in viata.
Le-am evitat pentru ea am fost mereu prudent.
Calatorii lara bilet au fost opriti (retinu\i)
de catre (vatman).
Te-ai trezit prea tarziu ai venit
eu intarziere la
Ne-am oferit unii altora cadouri frumoase.
29
> J'ai cviiC plusieurs accidents dans rna vie.
le les ai cvitc parce quej 'ai toujours etc prudent
> Les passagers sans ticket ont ete arretes par
Ie conducteur.
> Tu t'es leve trop tard et tu es venu
en retard aj'ccole.
> NOlls nous sommes donne de beaux cadeaux.
In final vii prezentam 0 lista de cuvinte in care se repetii sunet. Cititi-le eu voce tare pentru a
exersa pronuntia coreeta:
[a] -Ie transport, les gens
[c] - aplcin tarif, moyen
[ii] - Ie eonducteur
[0] -1'aJ.\tO-stllP, commode
[U] -I'autobus, Ie bus, rtdl.lit, circuler, Ie conducteur
[E] - cireul.er
[e] -Ie ticke.t, I'arre.t
[s] - la plake assise, Ie transport, I'autobus.
[z] -la place assise, al'aise
[u] -Ia place debout
[R] -l'arret, Ie car, Ie eonducteur, Ie taIif
30
LECTIA 22 - PARTEA A nOVA
in aceasta parte a leqiei noastre vom recapitula materia prezentatil. in cursuI lectiei 21 in prima
parte a leqiei 22. Lectura cu voce tare a textelor de mai jos va va ajuta sa exersati pronuntia
intonatia.
Cititi Cll voce tare:
Un voyage en avion
/' /' /' /'
Depuis mon enfance I je revais toujours de faire un voyage en avion.11 Quand j'etais tout
/' /' ./' ./'
petit Ij'aimais regarder Ie ciell et suivre des yeux lIes avions volant au-dessus de notre
">I /' /' ">I ">I
village. II Bien sUr, I je voulais etre pilote, I comme tous les de mon age. II
./' /' ">I ./'
Et Ie jour auquel j'avais tant pense I est enfin arrive. II Je devais faire un long voyage aux
">I /' /' /' ">I
Etats-Unis.11 Comme moyen de transport,' j 'ai choisi, I bien sllr, I I'avion.11
./' /' /' ./'
D'abord Ije suis aUe au bureau de la compagnie aerienne "TAROM", pour reserver une place
/' /' '-'./'
en c1asse touriste I dans I'avion adestination de New York. I I Apres, Ij'ai achete Ie billet
/' /' /'
d'avion I etj'attendais lejour de mon depart. II Ma femme et mes enfants I m'ont
./' /' ">I /'
accompagne al'aeroport.111I a fallu y etre une heure avant Ie decollage.11 On a pest mon
'-' /' /' '-'
bagage.11 1'ai dii payer un supplement I parce qu'il pesait plus de 20 kilos. II Apres avoir
/' /'
dit "au revoir" arna famille,l je me suis dirige vers la salle d'attente I ou il yavait d'autres
/' '-' /' /' '-' /'
passagers pour I' Amerique. II Enfin I notre vol a ete annonce.11 Nous sommes aiMs en car
/' /'
sur la piste d'envol,' oil un bel avion areaction etait pret adecoller. I I Nous sommes montes
/' /' ./'
dans I' avion.11 Apres avoir place nos bagages amain sous nos sieges,l nous nous sammes
./' /' /'
installes.11 Les passagers etaient pries de rester aleurs places,l d'attacher leurs ceintures
/' /' /' /'
de securitel et d'eteindre Ies cigarettes. I I L'avion a Une belle hotesse de l'air
/' /' '-' /' /' /'
nous a servi des boissons. tiLe vol etait tres ageeabIe,1 il faisait beau, I alors I'avion ne
/' /' /' ">I
bougeait pas beaucoup. II Tout Ie monde se sentait bien aI' aise.11 Naus avons pris trois
31
/' /' ~ /' ~
repas pendant notre voyage au-dessus de l' Atlantique. I I Le vol a d U f ( ~ plusieurs heures, I
/' ~ /' /' ~ /'
mais personne n'etait malade.11 Enfin I on a annonce l'atterrissage.11 Les passagers ant
/' /' /'
attache leurs ceintures de SCcurite I et ils admiraient par les fenetres I de belles vues
/' ~ /' /' ~
de la terre americaine.11 Encore quelques minutes de vol I et on a heureusement atterri.11
/' ~
Man premier voyage en avion etait tint I I
/' /' /'
- "Air France", Iia reservation, Ije vallS ecoute! II
/' '-' /' /' /'
- Bonjour, Mounsieur.11 Je voudrais une place dans la classe touriste pour Londres, I
/' ~
s'il vaus plait. I I
/' /' /'
- Quel jour vaulez-vous partir? II
~ ~
- Mardi, I 17 janvier. II
/' ~ /' /' /' /'
- Vous avez un vol direct Ie mardi. I I Depart a10 heures, I arrivee aLondres a II heures
'-'
et quart. I I
~ ~ /' /'
- Tres bien,l merd!! AqueUe heure je dais etre aI' aeroport? II
/' ~
- One heure avant Ie decallage, II
/' /' /'
- Tu prends Ie metro I pour aller aI'universite? II
~ /' /' /' /' '-'
- Non. I Ie plus souvent je prends Ie bus, I de temps en temps Ie tram. II
/' /' /'
- Tu achetes des tickets aplein tarit! I I
/' '-'
- Non, I comme etudiant j e paie un tarif reduit.11
/' /' /'
- II Ya beaucoup de monde dans Ie bus et les trams? II
'-' /' '-' /' /' /'
- Oui, I surtout aux heures de pointe. I I Mais moi, I j'6vite de prendre Ie bus au Ie tram
~
aces heures.11
/' '-' /' '-' /' '-'
- Tu as bien raison. I I Moi non plus,l je n'aime pas les moyens de transport aces heures-la.11
32
Tradueeti propoziliile unnatoare in limba franceu:
Ca sa mergi la Milano, ar trebui
sa iei 0 cursa intema.
Mi-ar plaeea sa fae autostopul.
lmediat dupa ce vei eumpara biletul,
urca-te in autobuz!
Lumea in sala de
avionul de Roma.
Zborul nostru (Cursa noastra) a fost anulat(a)
din cauza cetii.
La avioanele eu reaetie modeme riseul
de accident a fost miqorat mult.
Imediat ee imi voi stinge ligara, imi voi pune
centura de siguranta.
Dupa ce ne-am instalat langa cabina
pilotului, am fost serviti de catre
o stewardesa arnabila.
Gare se va zdruneina mult avionul?
Posibil, caei bate un vant ingrozitor.
Imediat ce avionul va ateriza, rna voi simti
in largul meu (bine).
Unde sunt scaune1e destinate
pasagerilor?
Nu am decat bilete eu reducere (Cll pret redus).
> Pour aller it Milan, tu devrais prendre
une ligne interieure.
> J'anuerais fairc de I'auto-stop,
> Des que tu auras achete Ie ticket,
monte dans Ie bus!
> Des gens attendent, dans la salle d'attente,
Ie vol adestination de Rome.
> On a annule notre vol acause
du brouillard.
> Dans les 3Vlons areaction modemes on a
beaucoup diminue les risques d'accident.
> Des que j'aurai etcint rna cigarette,j 'attacherai
rna ceinture de securite.
> Apres naus etre installes pres de la cabine du
pilote, nous avons ete servis par
une agreable hotesse de I'air.
> Est-cc que i'avion bougcra beaucoup?
C'est possible, parcc gu'il fait un vent
cpouvantable.
> Des que I 'avian aura attelTi, je me sentirai
al'aise.
> AU est-ce qu'il y a les sieges reserves
aux passagers?
> Ie n'ai que des tickets atarif reduit.
La orele de varf nu poti prinde decat
un loc in picioare.
Ea a cuut rupt mana.
Este cea mai lunga pista de decolare
din Europa.
Unde ne sunt bagajele de mana?
Le-am pus sub scaune.
Am zburat cinci ore (pe) deasupra
Atlanticului.
Este imposihil! Nu mai poate tine (dura)
mult timp!
Cred eli mersul cu autocarul nu este eu mult
mai ieftin decat eu avionul.
33
> Aux heures de pointe tu ne peux avoir
qu'une place debout.
> Elle est tombee et elle s'est casse la main,
> C'est la piste d'envolla plus longue
de toute l'Europe,
> Oil sont nos bagages amain?
Nous les avons places sous les sieges.
> Nous avons vole cinq heures au-dessus
de I' Atlantique.
> C'est <;:a ne peut pas durer plus
longtemps!
> Ie pense que Ie voyage en autocar n'est pas
beaucoup moins cher qu'en avian.
Ne-am aratat unul altuia fotografiile din excursia
de la Montreal.
Exista vreun pericol (rise) de deturnare
a avionului nostru?
autobuzului nu vinde bilete.
Cred cli avionul este cel mai confortabil (cornod)
rnijloc de transport.
Dupa ce am ajuns la biroul companiei aeriene
"Air France" am rezervat locurile
la avionul de Lyon.
Traduce1i in limba franceza propozitiile urmatoare:
Din cauza cetii nu am putut decola.
Imediat ce vei ajunge acasa,
ne vorn la
Ce ati vizitat?
Milano, Roma. Lomira Berlin.
Ce zboruri au fast anuntate?
Ce zboruri au fost anulate?
calatori povestit unii altora
aventurile.
Dupa ce ne-am dus 1a agentia "TAROM",
am primit biletele pentru
cursa (zborul) de Montreal.
Imediat ce te vei intoarce acasa,
suna-ma!
lmediat ce vei bea un pahar de vin,
te vei simti in largu1 tAu (bine).
Faci autostopul?
Ocolesc pericolele in viata.
Nu cireul prin la orele de varf.
Cred ell intftmplarea pe care mi-ai povestit-o
este ingrozitoare
34
> NollS nous sommes montrc nos photos
de I'excursion aMontreal.
> Est-ce qu'il y a un risque de detournement
de notre avion?
> Le conducteur du bus ne vend pas de tickets.
> Je crois que I'avion est le plus confortable
moyen de transport.
> Apres etre venus au bureau de la compagnie
aerienne "Air France" nous avons reserve
les places pour le vol aLyon.
- C'est >a cause du >brouillard qu'on n'a pas
pu >dccoller.
- >Dcs que tu seras >Venu ala maison,
DOllS nous >mettrons atable.
- Quelles viBes avez-vous >visite'!
>Milan, >Rome, >Londrcs et >Berlin.
- Quels vols a-t-on >annonce?
- Quels vals ont ete >annules?
- Ces passagers se sont >racontcs
leurs aventures.
- Apres >nous etre presentes au bureau de
"TAROM", nous avons nos billets pour
>Ie vol >a destination de Montreal.
- >Aussit6t que tu >seras ala maison,
appelle-moi!
- Des que tu auras bu un verre de vin,
tu te sentiras >a I' aise.
- Tu >fais du stop?
- >J'evite >Ies risques dans ma vie.
- Aux >heures de pointe je ne >circule pas
en ville.
- Je crois que l'histoire que tu m'as >racontce
est >epouvantable.
RECAPITULAREA LECTIEI 22
22.1. Va reamintim expresiile urmatoare, introduse in aceastA lectie:
faire de I' auto-stop
faire du stop
Ie ticket Ii plein tarif
Ie ticket atarif reduit
- a face autostopul
- a face autostopul
- biletul intreg (cu pret intreg)
- biletul eu reducere (eu pret redus)
22.2. Ali intalnit deja cateva cuvinte care se folosesc preseurtat in lirnbajul familiar. lata-Ie pe cele
prezentate in aceasta lectie:
Ie car
Ie bus
letrarn
Ie stop
(1'autocar)
(I'autobus)
(Ie tramway)
(1 ,auto-stop)
- autoearul
- autobuzul
- tramvaiul
- autostopul
22.3. Tot in aceasta lectie am sistematizat despre acordul participiului trecut eu subiectul
sau eu complementul direct. Pentru a inle1ege mai bine, repetati regulile refeirtoare la acordul
partieipiului din lectiile precedente.
1. Participi ul trecut {"Ie participe passe") se acordA in gen numar:
a) ell subjectul:
- cand verbul se conjuga cu auxiliarul "etre":
E.1l.c est entree. dans Ie magasin.
- in conjugarea verbelor reflexive:
Nous...nous sommes plaints de mauvais temps.
- la diateza pasiva:
I es gJace.s ont eft vite mange.c..s par nous.
b) eu complementul direct d'objet direct"):
- in conjugarea eu auxiliarul "avoir", doar in eazul in care cornplementul direct
preceda participiul trecut ("participe passe"):
1&.s...film.s que nous avons VUJl' etaient pas bons.
- in conjugarea verbelor reflexive cand aeesta determina complernentul direct:
EUe s'est lave.e. avec de I'eau chaude.
35
2. Participiul trecut nu se acorda. cu subiectul
- in conjugarea eu auxiliarul "avoir"; de exemplu:
Nous avons vu beaucoup de films.
- in conjugarea verbului reflexiv, dnd acesta este Urnult de complementul direct; de
exemplu:
lis se sont donne des cadeaux aI' occasion de leur fete,
in acest caz substantivul "des cadeaux" are funqia de complement direct ("comple-
ment d'objet direct"); atunci cand verbul reflexiv este urmat de un complement
direct, participiul trecut al verbului nu se acorda.
23.4. Ati intalnit doua verhe reflexive: "se blesser" ~ i "se casser", Participiul trecut nu se acorda
daca verbele sunt urmate de un complement direct. De exemplu:
Elle s'est blessee.
Elle s'est blesse la main.
La petite voiture de mon fils s'est cassee.
Cette femme s' est casse les j ambes.
- Ea s-a ranit.
- Ea s-a ranit 1a mana.
- M a ~ i n u t a baiatuIui meu s-a stricat.
- Acesta femeie ~ i - a rupt picioarele.
in exemplele pe care Ie-am foIosit in curs, ati intalnit ~ i aIte verbe care se comporta la fel ca
verbele "se blesser" ~ i "se casser":
se donner
se parler
se dire
se montrer
TEMA PENTRU ACASA 22
A Traduceti in Iimba romana propozitlile urmatoare:
I. J'ai heureusement trouve une place assise dans Ie bus.
2. II n'evite jamais une occasion de s'amuser.
3. Elles se sont achete de nouvelles robes,
4. Les tramways etaient toujours pleins aux heures de pointe.
5. Quel moyen de transport est plus commode, l'autobus ou Ie metro?
B. Traduceti propozitiile urmatoare in limba franceza:
I. La orele de varf multa lume autobuzul.
2. Ali umblat mult timp prin centrul Berlinului?
3. in vara aceasta facem autostopul in Franta.
4. autobuzului nu poate sta de vorba cu calatorii.
5. Ne-am spus unul altuia adevaml.
C. Completati propozitiile de mai jos cu forma corespunzatoare de participiu trecut a verbului
din paranteza:
I. Nous sommes Ii l'arret de tram, (aller)
2, Pendant cet accident ils se sont gravement, .. ,., (blesser)
3. l' ai mes tickets de bus. (perdre) Je les ai dans la rue. (perdre)
4. Nous nous sommes des cadeaux aI'occasion de Noel. (donner)
5. Elle a une operation dangereuse. (eviter) Elle l'a grace au docteur
Leblanc. (eviter)
37
VOCABULARUL LECTIILOR 21 22
acause de...
l'aeroport (m.)
agreable
(se sentir, etre) aI'aise
annoncer
annuler
I'arret (m.)
la place assise (debout)
attacher
atterrir
I'atterrissage (m.)
aussit6t que
I'autobus (m.)
I'autoear (m.)
I'auto-stop (m.)
I' avion areaction
Ie bagage It main
Berlin
(se) blesser
bouger
Ie brouillard
Ie bus
la cabine
lecar
(se) casser
la ceinture de securite
circuler
la classe touriste
commode
>(a koz dO]
> [laEropoR]
> [agREabl]
>[a lez]
> [anonsE]
> [anUIE}
> (laRe]
> [Ia plas asiz]

> [atERiR]
> [latERisaj]
>[osito kO]
> [lotobUs]
> Llotoka:R]
> [Iotostop]
> [lavi6 a REaksi6}
> [10 bagaj a mc]
>(bERlc]
>[sOblesE]
> [bujE]
>(10 bRuia:R]
>[IObUs]
> [la kabin]
>[IOkaR)
>[sOkasE]
> [Ia sctURdO sEkURitE]
> [siRkUIE]
> [Ia klas juRist]
> [komod]
38
- din cauza...
- aeroportul
- placut, -a; agreabil, -a
- (a se simti, a fi) Cericit, In largul
sau; (a sta) comod, a se simti bine
- a anunta, a face cunoscut,
a da de veste
- a anula, a desfiinta
- oprirea. statia
- locul pe scaun (in picioare)
- a prinde, a pune, a lega
- a ateriza
- aterizarea
- de indata ce
- autobuzul
- autocarul
- au1ostopul
- avionul eu reactie
- bagajul de mana
- Berlin
- a (se) rani
- a (se) a se zdruncina;
a se zgaltai
- ceata, p.kJa
- autobuzuJ (prescurtat)
- cabina
- autocarul (prescurtat)
- a (se) sparge; a (se) cupe;
cupe (ceva)
- centura de siguranta
- a circula; a se a se deplasa
- clasa "turist"
- comod, -a; confortabil, -a
la compagnie aerienne
> [Ia kopani aErien] - compania aeriana
Ie conducteur
> [10 kodUktOR] - calauza; vatman;
mecanic de locomotiva
(Ia place) debout
> [Ia plas dObu]
- (1oeul) in picioare
Ie decollage
> [10 dEkolaj] - decolarea; dezlipirea
deeoller
> [dEkoIE] - a decola
desagreable
> [dEzagREabl] - neplacut, -a; dezagreabil, -a
la destination
> [la dEstinaslo]
- destinatia
(ravion) adestination de...
> [a dEstinaslo dO]
- (avionul) ell destinatia.. "
pentru...
des que
> [dekO]
- indata ce; de indata ce; cum
Ie detournement
> [10 dEtuRnOma] - deturnarea (unui avian)
diminuer
> [diminUE]
- a diminua, a (se)
durer
> [dURE]
- a dura, a tine; a suporta
epouvantable
> [Epuvatabl] - inspaimantator
(inspaimant!itoare),
ingrozitor,
(ingrozitoare)
eteindre
> [EtcdR]
- a stinge; a inchide
eviter
> [EviIE]
- a evita (sa... + infinitiv;
pe cineva, ceva)
faire de l'auto-stop
> [feR dO lotostop1
- a face autostopul
faire du stop
> [feRdU stop)
- a face autostopul
Ie futur anMrieur
> [10 tutUR iitERlOR]
- viitorul anterior
les heures de pointe
> [lezOR dO pUet]
- arele de varf
l'hotesse de I'air (f.)
> [Jotes dO leR]
- stewardesa
impossible
> [eposibl]
- imposibil, -a
inMrieur, -e
> [etERlOR]
- interior, interioam; intern, interna
I'infinitif passe
> [lctinitifpasE]
- infinitivul trecut
la ligne
> [la liii]
- linia (de demarcape, aeriana)
Londres
> {lodR]
- Lomira
Lyon
> [li6] - Lyon
(se sentir) mal al'aise
> [malalez] - (a se simp) prost, stingherit,jenat;
a-i fi rau, a se simti riu
Milan
> [mila] - Milano
mains cher (chere)
>
- mai ieftin, -a
(mai putin scump, -it)
Ie moyen
> [IOmUaic]
- mij locul; modalitatea; metoda
la partie de...
> [la paRli dO]
- partea de... ; partea din...
Ie pilote
>[10 pilot] - pilotul
la piste d'envol
>[Ia pist davol] - pista (de decolare)
placer
>[plasE] - a pune, a a ~ e z a , a plasa
Ie poids
>[IOpuaJ - greutatea
la provenance
>[Ia pRovnas] - provenienta, sursa, originea
(J'avion) en provenance de ...
>[a pRovniis dO] - (avionul) de la ... ;
(eursa nr.... ) de la...
reserve a...
>[REzERvE a] - rezervat (cuiva)
Ie risque
>[10 Risk] - riscul, pericolul
Rome
>LRom] - Roma
la salle d'attente
>[la sal datat] - sala de a ~ t e p t a r e
se sentir
>[sO satiR] - a se simti; a resimti
le siege
>[IOsiej] - scaunul (mare); jiltul
Ie stop
>[10 stop] - autostopul
Ie supplement
>[10 sUplEma] - suplimentul, adaosul, surplusul
letarif
>[IOtaRif] - tariful; !ista de preturi
(Ie billet) aplein tarif
> [a pie taRif] - biletul intreg (eu pret intreg)
(Ie billet) atarif reduit
> [a taRifREdUi] - biletul eu reducere (cu pret redus)
Ie ticket
>[IOtikc] - biletul (de autobuz, de metrou);
tiehetul
Toulouse
> [tuluz] - Toulouse
Ie tram
>[lOtRam] - tramvaiul
Ie tramway
> [10 tRamUe]
- tramvaiul
Ie transport
>[10 tRaspoR] - transportul, transportarea;
deplasarea
Ie vol
>[10 vol] - zboruI; cursa (aviatica)
voler
>[volE] - a zhura
40
LECTIA 23
,
PARTEA iNTAI
In partea destinata recapitularii vom !"eveni asupra vocabularu1ui prezentat in lectia 23 din cursul
pentru incepatori vomineerca sa fixam despre "passe compose" - "perfectul compus".
A Completati propozitiile urmatoare eu unul din substantivele:
1. I'excursion 2. I'agenee de voyage 3. Ie fleuve
4. la Seine 5. la cathcdrale 6. Ie LouVTe
7. la statue 8. Ie Pantheon 9.le monde
10. Ie boulevard I J. I'avenue 12. Ie trottoir
13. la chaussee 14. la terrasse
Trotuarul era foarte ingust.
Dupa ce ne-am terminat treaba,
vom pleca in excursie.
Statuile pe care le-ati adrnirat in parcul
nostru sunt foarte vechi.
- > Le trottoiretait tres etroit.
- Apres avoir fini notre travail, oous partons
en > excursIOn
- > Les statuesque vous avez admir6es dans
notre pare sont tres anciennes.
Ai fost (Te-ai dus) deja la agentia de voiaj? - Es-tu deja aIle a> l'agenccde voyage?
petrecut toata ziua (intreaga zi)
1a Luvru.
Fluviul aeesta a fost intotdeauna
admirat de
Imediat dupa ee vom vizita Panteonul,
sa luam 0 bautura racoritoare
la terasa acestei eafenele!
Ne-am oprit pe pod
ea sa privim Sena.
in nostru eel mai cunoscut
monument este catedrala Sf"antul loan.
Dupa ce ne-am plimbat pe bulevardele
Parisului, am intrat intr-un restaurant
ea sa einam.
Champs-Elysees este un bulevard
celebru.
ea stewardesa. Maria a avut oeazia
sa cunoasca toate tacile lumii.
Este polei pe ca trebuie
sa fii atent!
- Us ont passe toute la journee
au> Louvre
- Ce > flcuvea toujours ete admire
par les touristes.
- Des que nous aurons visite > Ie Pantheol\
prenons une boisson rafralchissante
a> la terrasscde ce cafe!
- Nous nous sommes arretes sur Ie pont
pour regarder > la Seine
- > La ctlth':drale Saint-Jean est Ie monument
le plus connu de notre ville.
- Apres nous etre promenes sur> lc& bOll levards
de Paris, nous sommes entres dans
un restaurant pour diner.
- Les Champs-Elysees sont une >avenue
celebre.
- Etant hotesse de I' air, Marie a eu I' occasion
de connaitre taus les pays du >monde..
- II Ya du verglas sur> la chaussee, alors tu dois
faire attention.
B. Transforrnati unnatoarele propozitii punand verbulla perfectul campus - "passe compose":
Je suis en excursion a Paris.
Valls faites vite vos devoirs.
Je peux tout faire pour vous, Madame.
Mes amis partent pour les Etats-Unis.
Apres etre rentree a 1a maison,
elle se couche.
Mes enfants apprennent les langues
etrangcres au Iycee.
Tu ne me donnes jamais de cadeaux.
Ce matinje prends un cafe au lait.
Oui, Sophie et Marie,
nous les aimons bien.
Ou mettez-vous vas comprimes?
Venez-vous avec Pierre chez vos amis?
Heureusement nous comprenons tout.
lis vont a1a promenade au jardin.
>J'ni etc en excursion l\
> Vous <IVCZ vite fait vos devoIrs.
>l'ai pu tout Caire pour vous, Madame.
> Mes amis sont pal1is pour les Etats-Unis.
> Apres etre rentree ala maison,
dIe 'est couchcc.
> Mes enLmts ont lcs langues
etrangcres au Iycec.
>Tu nc donne de cadeaux.
> Ce matin j 'al pris un cafe all laiL
> Qui. Sophie ct Marie.
nOllS avons bien allnCes.
> Ou aveZ-VOllS 1ll1S \'os compnmcs'!
> Eles-vous venus avec Pierre ehez amis?
> Hcurclisement 'lvons tOLlt cornpris.
> lis sont al ks II la promenade au jardin.
C. Completati urmatoarele propozitii cu cuvintele corespunzatoare:
Aici toata lumea rna bine.
Marea este foarte
astazi,
Rochia ta mi-ar fi prea stramta.
Acest pilot a vazut deja toata lumea.
tmi place mult viata pariziana
vechiul Paris.
Vei fi un artist celebru!
ered ca pan1aloni sunt prea
largi pentru tine.
Nu poti face doua IUCTUri deodata
(in timp).
Nu niciodata multumit,
niei macar astazi!
Strazile sunt intotdeauna atM de animate
la orele de varf?
Nu era ceata, ca am putut admira
aceasta pitoreasca.
- >Toul Ie Blonde me connait bien ici.
- >La mer est Ires >Iranquilk
aujourd'hui.
- Ta robe serait trop pour moi.
- Ce pilote a deja connu >k monde cntier,
- J'aime bien la vie >p;nisiennc
et >l 'ancien Paris.
- Tu seras un artiste
- Je crois que ce pantalon est trap
>large pour toi.
- On ne peut pas faire deux choses >3 la fOlS.
- Tu n'esjamais content,
>mcmc aujourd'hui!
- Les rues sont-eUes toujours si >animces
aux heures de pointe?
- II n'y avait pas de brouillard, alors on a pu
admirer ce paysage >pittoresque.
lata cateva substantive noi. Cititi-Ie cu voce tare retineti traducerea lor
in limba romana:
Ie tourisme > [lOtuRism]
- tunsmul
la nationalitc > [Ia
- nationalitatea
la carte d'identite > [Ia kaRt didiHilE]
- cartealbuletinul de
identitate
la fronticre > [fa ffi.()ticRl
- frontiera, granita, hotarul
la douane > [Ia dUan]
- varna
Ie douanier > [IOdUanIE]
-
Ie renseignement > [10 Rasenma]
- informatia
les devises (fpl.) > [ledOviL]
- devizele; valuta forte;
moneda de schimb
Ie trafiquant > L10 tRaCika]
- traficantul, negustorul;
afaceristul
la fraude > [Ia fRod]
- frauda,
Ie droit > [10 dRUa]
- dreptul; dreptului;
taxa, impozitu1
les droits de douane > [Ie dRua dO dUan]
- taxele vamale
la liberte > [la libcRtF:]
- libertatea
Pentru a retine mai noile substantive, cititi-Ie inca 0 data, in alta ordine:
Ie douanier > [10 dUani[.] -
1a fronticre
> [b fRotleR]
- frontiera, granita, hotarul
Ie tourisme
> ! 10 luRismJ
- turismul
Ie trafiquant > [10 tRafika]
- traficantul, negustorul;
afaceristul
la carte d'identite
> [Ia kaRt JidatitE]
- cartealbuletinul de
identitate
Ie droit > llOdRLla]
- dreptul; dreptului;
taxa, impozitul
la nationalitc
> [Ia nasionalilE]
- nationalitatea
la libertc > [Ia libeRtE]
- libertatea
Ie renseignement
> [\0 Rascnma]
- informatia
la fraude
> [Ia fRod]
- frauda,
la douane > [Ia dUan]
- varna
les droits de douane > fie dRua dO JUan]
- taxele vamale
les devises (f. pI.) > [Ie dOviz]
- devizele; valuta forte;
moneda de schimb
Cititi urmatoarele propozitii in care apar substantivele noi retineti traducerea lor in limba
romana:
Nous occupons nos loisirs 11 faire du tourisme.
De quelle nationalite etes-vous?
Nous sommes de nationalite espagnole.
Monsieur, votre carte d'identite,
s'il vous plait!
Apres avoir passe la frontiere suisse, DOUS DOUS
sommes arretes pour prendre un casse-croute.
A 1a douane on nous a demande si nous avions
quelque chose adeclarer.
C' etait desagreable quand Ie douanier fouillait
nos bagages.
Monsieur, VallS etes oblige de lui foumir
les renseignements qu'il demande.
Je devrais changer des devises, j 'en ai besoin
pour payer I'hotel.
On vient d'arreter un trafiquant de drogue
ala frontiere russe.
lis ont passe des cigarettes en fraude.
Taus les enfants ont droit aI'education.
Les voyageurs sont obliges de payer des droits
de douane pour ces marchandises.
Profitons de 1a liberte!
-- In timpul liber facem turism.
- De ce nationalitate sunteti?
Suntem de nationalitate spanioHi..
- Domnule, arlHati-mi buletinul
dumneavoastra, va rag!
- Dupa ce am trecut de granita elvetiana,
ne-am aprit sa luam 0 gustare.
- La vama am fost intrebati daca avem ceva
de declarat.
- A fost neplacut dind ne-a scotocit
prin bagaje.
- Domnule, sunteti obligat sa-i dati infonnatiile
pe care vi Ie cere.
- Ar trebui sa schimb valuta, imi trehuie
ca sa pHitesc hoteluI.
- Un traficant de droguri tocmai a fast arestat
la granita (frontiera) rusa.
- Ei au trecut in mod fraudulos (peste granita)
tigari.
- Toti copiii au dreptul 1a educatie.
- Calatorii sunt obligati sa. plateasca taxe
vamale pentru aceste marfuri.
- Sa profitam de libertate!
expresiile pe care Ie-ati intiilnit in propozitiile anterioare:
faire du tourisme
etre de nationalite...
passer la frontiere
avair (quelque chose)
adeclarer
fouiller (des bagages)
etre oblige de
(faire quelque chose)
fournir (des renseignements)
> l fc: R JU tliRiSlll J
> [ctR dO 11aslOnalIlE]
> lpasE la IR()tlcR]
> IJ\'''ll:R kelkO
a dEklaREJ
>Ifur E de bagajJ
>IctR oblijE dO feR
kelkO
>[fuRniR de R:bciima]
- a practica turismul; a caliHori
- a fi de nationalitate...
- a trece frontiera, a trece granita
- a avea (ceva)
de declarat
- a scotoci (a cauta) prin bagaje
- a fi obligat, Cortat
(sa fad ceva)
- a furniza, a da (informatii)
changer des devises
passer (quelque chose)
en fraude
avoir droit a...
Ie trafiquant (de drogue)
>
> [pasE kclkO
atRodJ
> [av"a:R dRua aJ
> [lO tRafika dO dRag]
- a schimba valuta
- a trece (ceva, peste granitii)
in mod fraudulos (prin frauda)
- va avea drept (dreptul) la ...
- traficantul (de droguri)
in propozitiile prezentate anterior ati intalnit, de asemenea, urmiitoarele adjective care indica
nationalitatea:
espagnol, -e
suisse
russe
> [espanol]
> [sUis]
> [Rlh]
- spaniol, -a
- e1vetian, -a
- rus,-a
Aceste adjective provin de la urmatoarele nume de tari:
l'Espagne
la Suisse
la Russie
> [bpaii]
> [lasUis]
> Iia RUsiJ
- Spania
- Elvetia
- Rusia
Vom introduce acum Doile substantive, adjective expresii in propozitii. Cititi eu voce tare
propozitiile urmatoare traduceti-le in limba romana:
Quand nous etions jeunes,
nOllS faisions du tourisme.
Mon ami habite en Espagne, mais il est
de nationalite suisse.
Qui a fouille mes affaires?
Nous n'avons rien eu adeclarer.
VOUS etes obliges de nous presenter
vos cartes d'identite.
Qui fa foumi des devises pour ton sejour
en Suisse?
Taus les gens ant Ie droit ala liberte.
Ce trafiquant de drogue a ett': arrete
par un douanier.
Ils voulaient passer la frontiere suisse sans avoir
paye des droits de douane pour I'alcoo!.
> (":ind c'[am (intl'l.
f<iccam
> PnclcTlu! meL! in Spalll<l. dar c:sk
de 1:,\1 lonalilatc c:\ ,'TI:ll1il
> ('jne ml-a umblat nt in lOIn-un'?
> Nu ,11:1 ,I\'ut !lim],' (k declamt,
> Sun"'li ohllg,lt\ nc' :ll,ltap
can lie dumne:l\ il de Idl:nt\ late.
> Cine (i-a dat '.dluta pl'lltru
in Eht'tia'!
> TUli o"mcllli <II.' urepwl sa fil: llbo:ri.
> Ac(:>: lraficant Ik a (ost rC\illUI
de caIre un
> EI "0!aU sa trcac;t gram!<l (fn)nllcra) dve!lana
!'o'lra .,8. platG1SC;ll<1\C \amak plntrll :llcoul
C'est un grand risque de passer de la drogue
en fraude.
deja passe Ii la douane?
Ya-t-il beaucoup de cas de fraude
a la frontiere russe?
Donnez-moi, s'il vous plait, quelques
renseignements sur les droits de douane!
Ditesmoi, s' il vous plait, ou je pourrais
changer des devises.
II eroit que vaus n'avez cien passe en fraude.
> E un mace rise Sfl treci droguri
in mod fcaudulos.
>Ali trecut deja de vama?
> Exista (Sunt) mllite cazuci de fcauda
la fj-ontiera rusa'?
> Va mg, dati-mi catcva infonnatii despre laxele
vamale
l
> Spllnc\i-mi, va mg, unde putea schimba
nislc valuta.
> El crede ca nll all trecut fraudulos nllme
(pesle granitil).
Completati propozitiile din execcitiul urmatior eu expresiile, substantivele sau adjectivele care
lipsese eititi-le cu voce tare:
scotocesc bagajele pentru a gasi alcool,
tigari sau cafea, lrecute fcaudulos
(peste granita).
Acest traficant de droguri nu va mai fi
in libertate, toernai a fast arestat
la frontiera rusa.
Nu ai niel un drept la aceasta casa.
Am de deelarat ceasuri elve!iene
tigari
Avem valuta la banea.
De ce nationalitate
Sunt de nationalitate spaniola.
Am avut un accident in Elvelia nu rnai
putem face turism.
La granita ii scotocisera prin
tot bagajul, dar n-au gasit decat
valuta.
Nu putem fi indulgenti (toleranti) eu trafieantii
de droguri.
La politie fiecare este obligat sa prezinte
buletinul.
Cand ati trecut frontiera elvetiana?
- >Lcs dOllaniers >fouillent les valises pour
trOliver de l'alcool, des cigarettes ou du cafe,
>passcs en fraud.::.
- Ce >lrafiqwlllt de drogue ne sera plus
en >1ihertc, il vient d'etre arrete
>a la frontiere >russe.
- Tu n'as aucun >droil a eette maison.
- J'ai des montres suisses et des cigarettes
fran<;aises >i, declarer.
- Nous avons >des devises ala banque.
- De queUe >nationalite etes-vous?
Je suis de >nationalitc >cspagnole.
- Nous avons eu un accident en >Suissc et nous
ne pouvons plus >fairc du tourisme.
- >A 1a fronliere >des douanicrs avaient
>fouillc tout son bagage et ils n'ont trouve
que des >deviscs.
- On ne peut pas etre indulgent envers
les >trafiquants de drogue.
- Chaeun >cst oblige de presenter
sa >earte d'identitc ilia po!it:c.
- Quand >avez-vous passe la frontiere > suisse?
Ar trebui sa pliitesc taxe varnale
pentru vinul fran!uzesc?
Aceasta doamna, care rni-a dat informatii
despre Rusia, era de nationalitate rusa.
inainte de pleearea mea in Spania, dori (vrea)
sa schirnb valuta.
Este dreptul rneu sa adevarul.
Dupa ce ne von prezenta la varna, vom trece
frontiera (granita).
La fel ea toata lumea, am dreptul
la Iibertate.
- Est-ee que je devrais payer> des droits
de douanepour Ie vin fran9ais?
- Cette dame qui> m' 11 foumi
> des renscignementssur la > Russie,
daitde> nationalitc>
- Avant mon depart pour> L' je voudrais
> changer des
- C'est man> droitde connaitre la verite.
- Apres nous etre presentes > ilIa nous
> passerons la frontlcre;
- Comme tout Ie monde, j' ai > Ie droit
ala Iiberte.
Cititi propozitiile urmatoare fiti atenti la cuvintele scrise eu earactere Retineti, de
asemenea, traducerea lor in Iimba romana:
Nous regardons les douaniers rouille.. les
valises des trafiquants.
Je Ie verrai sarti r.
Entendez-vous ees fiUes chanter?
Je fais entrer Pierre dans Ie salon.
Les parents on1 laissc jouer leurs enfants
dans Ie jardin.
- Ne uita la care scotoeesc prin bagajele
(valizele) traficantilor.
- iI voi vedea
- Le auziti pe aceste fete dntand?
- II introdue pe Pierre in salon.
- Parinlii lasat eopiii sa se joace
in gradina.
Desigur, v-atl dat seama eli acele cuvinte serise cu earactere sunt verbe la modul infinitiv
("infinitif').
Cititi ell unnatoarele dOM propozilii:
Naus regardons les garcons qui jouent au tennis. - Ne uitam la care joaca tenis.
Nous regardons les garcons jouer au tennis. - Ne uiUim la baieli cum joaca tenis.
in limbajranceza, 0 propozi!ie subordonatii al carei verb este fa modul infinitiv se propozirie
injinitivala (Ia proposition infinitive >jla efinitil'f).
Vedem oameni care se plimba
pe strada.
Vedem oameni plimbandu-se
pe strada.
- Nous voyons des gens qui se promenent
dans 13 rue.
> Nous voyon.'. des se promener
dans la rue.
Ultimul exercitiu din prima parte a lectiei noastre contine intreg materialul introdus pana acum.
Traduceti in limba franceza propozitiile urrnatoare:
Avem drept la rnunca precurn
toata lumea.
Daca vrei sa alte tari,

De ce nationalitate sunt strainii ale caror bagaje
tocmai au fast verificate (scotocite)?
I-am vazut pe arestand (oprind)
un traficant de droguri.
Arata-i cartea (ta) de identitate!
Leam dat inforrnatii despre
taxele vamale.
I-am schimbat val uta.
Aveti ceva de declarat,
domnule?
Noi i-am vazut trecand frontiera (granita) rusa.
Fiecare turist este obligat prezinte
la varna.
Nu ii Oe) llisam sa profite prea mult
de libertate.
Cine a trecut In mod fraudulos toate aceste tigari?
> \lous avom k meme droit au que
tout Ie monck.
> Si III vcux connaitre d'aulres pay's,
fal' du tuurisme I
> De quellc nationalik sont 1es drangcrs dont
les bagagcs viennent d 'Ctre fouilles')
> <lvons vu lcs douaniers arreter
un trafiqu<lnt de drogue,
> ta carte d' jdentlle!
> Je leur al fOllrni des rcnselgnements sur
les dnllls de dou:1l1c,
> ,ft: llil ai fait changer
> Avez-vous qUl'lquc chose;) declarer,
Monsieur'?
> 'lvons la fronticrc rllsse.
> C11aqllc est ohllge de presenter son
p:-lsscport i, 1a douanc.
> ne les laissons pas trop pmfitcr
de b libertc.
> QUI (J raSSl' IOllks ees cigarettes en haLide?
Era cineva (0 persoana) de nationalitate spaniola? > C'Ctalt yuelqu \111 de natlOnalitc espagno!e','
Prietenul nostru tocmai s-a intors din Rusia
va pleca in Elvetia.
Ai dreptate, el are prea multa libertate.
Ii ascultam pe parintii vorbind despre
vacanta din Spania.
> Notre ami vient de rentrer de Russic
ct il \' a ranir pour la Suisse.
> Tll as raison. il a lrop de libertc.
> NallS ecoutons nos parents parler
des v<lcances en
LECTIA 23 - PARTEA A DOVA
Pentru inceput, vom recapitula materialul prezentat in partea a doua a lectiei 23 din cursul pentru
incepiitori: vocabularullegat de vizita la Paris conjugarea la "passe compose" (perfect compus) a
verbelor reflexive.
A Completati propozitiile de mai jos eu urmatoarele substantive:
1. Ie Parisien
5. Ie souvenir
9. Ie metro
13. la vie
2. la Parisienne
6. la carte postale
10. Ie passant
3.1e stjour
7. Ie quai
L1. Ie quartier
4. la vue
8. Ie bouquiniste
12. la circulation
Ne uiUim la trecatorii care se plimba
pe bulevardele Parisului.
Am petrecut 0 seara placuta
CU 0 parizianca dragu!a.
Voi sta trei saptiimani la Milano.
stmini admirau
Parisului.
Suvenirurile pe care mi Le-ai adus
din calatorie mi-au placut foarte multo
Un parizian m-a invitat la restaurant
in centrul
Unde este statia de metrou?
Circulatia este foarte intensa, mai ales
la orele de varf.
Cat1ile pe care ti Le-a vandut
(anticarul) buchinistul sunt foarte
frumoase.
Am vizitat aproape toate cartierele
Parisului.
Am fost lasali sa ne plimbam
pe cheiurile Senei.
Mi-am petrecut intreaga viata in Elvetia.
- NollS regardons >Ics se promener sur
les boulevards de Paris.
- J'ai passe une soiree agreable
avec une jolie >Parislenne.
- Mon >scjour aMilan durera trois semaines.
- Les touristes 6trangers admiraient >les vues
de Paris.
- >Lcs souvenirs que tu m'avais apportes
de ton voyage m'ont beaucoup plu.
- Un >Pari sien m' a invite au restaurant
au centre de la ville.
- Ou est la station de >mctm?
- >La cIrculation est tres animee, surtout
aux heures de pointe.
- >Les cartes postales que >Ie
t'a vendues sont tres belles.
- Nous avons visite presque tous
>les quarticrs de Paris.
- On nous a laisse nous promener
sur >Ies quais de 1a Seine.
- J'ai passe toute rna >vie en Suisse.
lata aeum Doul voeabular. Cititi eu atentie noile substantive retineF
tradueerea lor in limba romIina:
une [Dis
> [Un r"a] - (0) data
1'objet (m.)
> - obiectul, lucrul
la quantite
> []a kantitE] - cantitatea
Ie tabac
> IIOtaha] - tutunul
la limite
> [lalimit] - Iimita, marginea; granita,
hotarul
Ie eitoyen
> [10
- eetateanul
Ie paquet
> IIOpakc] - paehetul
la demande
> [ladOmadJ - cererea
Ie policier
> [10 po[isiE]
- polili stul
Sa repetam noile substantive, dar intr-o alta ordine:
Ie tabac
> [10 laha] - tutunul
Ie paquet
> pO pakE] - paehetul
une fois
> [lJn fUa] - (0) data
la quantite
> l]a kiintitE] - cantitatea
Ie citoyen
> [10sitUaie] -- eetateanul
Ie policier
> 110 polisiEj - politistul
la demande
> [Ia dOllliid] - cererea
I'objet (m.)
> llob)e] - obiectul, lucrul
la limite
> [la limit] - limita, marginea; granita.
hotarul
Cititi cu voce tare propozitiile unnatoare in care apar noile cuvinte. Retineti traducerea lor in
limba romana:
Combien de fois as-tu passe la frontihe franl;aise? - De cate ori ai tTecut frontiera franceza?
Je l'ai passee une fois.
A la douane vous ne payerez rien pour
vos objets personnels.
Est-ce que je suis oblige de payer des droits de
douane pour une si petite quantite d'alcool?
Ou est-ce que DOUS pourrions acheter
des cigarettes? Au bureau de tabac.
II y a sans doute une limite de quantite
de cigarettes qu' on peut passer par la frontiere.
- Am trecut-o 0 (singura) &ta.
- Pentru obiectele personale nu yeti plati
nimic la varna.
- Sunt obligat sa pliitesc tax.e vamale pentru
o cantitate atat de mica de alcool?
- De unde am putea cumpara
tigari? De la tutungerie.
- Bra indoiala, exista 0 cantitate limitata
de tigari care poate fi trecum peste granita.
Je n'en peux plus,je suis ala limite de mes forces. - Nu mai pot, sunt la capatul puterilor.
Moi, je suis citoyen britannique, man ami
est Beige.
Nous habitons en Grande-Bretagne.
Ton mari, il fume beaucoup?
Qui, un paquet de cigarettes par jour.
A 1a demande du douanier DOUS avons presente
nos passeports.
Le policier leur a fait montrer leurs cartes
d'identite.
Retineti urrnatoarele expresii:
- Eu sunt cetatean britanic, iar prietenul meu
este belgian.
- Locuim in Marea Britanie.
- Sotu1 tau fumeaza mult?
Da, un pachet de tigari pe zi.
- La cererea am prezentat
pai?apoartele.
- Politistul i-a pus sa prezinte (arate) cartile
de identitate.
combien de fois?
sans doute
- de eate ori?
- lara indoiala; desigur
(eire) ala limite de
(ses forces)
(faire quelque chose)
ala demande de (quelqu'un)
Ie bureau de tabac
> l etR a In limit dO .<.E J
> l kR kelkO a
1a dOmad dO kelkeJ
>[IObURodOtabaJ
- (a fi) la capatul (puterilor)
- (a face ceva) la cererea (cuiva)
- tutungeria; debitul de tutun
in anterioare au aparut cateva substantive adjective noi:
personnel,-elle
britannique
beige
>fpcHsol1clJ
>1 bRitanik]
>[b
e1
.il
- personal, -a
- britanic, -a
- belgian, -a
Adjectivele "britannique" "beige" provin din nume de tari:
la Grande-Bretagne
la Belgique
>[la gRad bROtaJi]
>[ Ja bc1jik]
- Marea Britanie
- Belgia
Aceste adjective devin substantive ciind denumesc locuitorii unei liiri, regiuni sau oraf etc. in
aces! caz, se vorscrie cu majusculii:
II est Britannique.
Je crois qu 'elle est BeIge.
Va prezentam alte doua verbe:
etablir
limiter
>[ EtabliR]
>llimitE]
- Este britanic,
- Cred co este belgianco.
- a stabili (verb de grupa a II-a)
- a limita, a margini (verb
de grupa I)
participiile treeute ale acestor verbe, care au ro1 de adjective:
etabli, -e
limite,-e
>lUahli]
>1 limitE]
- stabiht, -a
- Iimitat, -8
Pentru a retine mai vocabularul nou, traduce!i in limba romana unnatoarele propozitii:
Combien de fois je t' ai fait limiter ta
quantite de cigarettes?
Et toi, tu fumes sans limites.
Je te Ie dis pour la demiere fois!
Ne f'interesse pas ames affaires
personnelles!
Dans ce sac je n' ai que mes objets personnels.
NollS sommes ala limite de nos possibilites_
Pour cette quantite de tabac tu aurais du payer
des droits de douane.
> Dc ciltc on !I-am Ill1lilal por\J:l de tigari'}
(Dc e<1tc on Ie-am sa fumezi mal rutlll?)
> lar III rumen in Lonlinuu.
> hi spun pcnlrll ultima o;1l-il'
>)\;u-\i baga naslll in problemelc mdc
I
> in geanta nu am dec,'it lucrurilc mclc

> Sunlem 13 capilwi pUlenlor,
> l'cnlru canlltalc de (ulun OIl" fl tn:bllil
sa !axe vamalc,
De quelle nationalire etes-vous, Monsieur?
Je suis citoyen belge.
Ce sont sans daute des Britanniques.
Je Ie vois acheter un paquet de cigarettes
dans un bureau de tabac.
J'ai fait eela ala demande de mes parents.
Mes droits ne peuvent jamais etre limites.
Pourquoi et qui a etabli ce droit?
Je crois qu'il faut limiter un peu ta liberte.
Alors, !'heure de notre rendez-vous est etablie.
Elle vient de Grande-Bretagne.
> Oomnuk, de cc na(ionalitate sunk!!'?
Sunl eela\ean bdglan.
> Sunt hnlanicl. lnuoiala.
> II vad l:urnpariind lin paehet de ttgan dmlr-o
11Ilungerie.
> Am Lleut aceasta Ia cerecca parmtilor mei.
> DrepllJrile nU-In! pol ft limitate nJciodala.
> ewe de cc a slabiJi( acest dn:pl'.'
> Cred (Sulll tk: parerc) ca trebUle sa ti sc limitezc
pUtlJ1 lIberlatc;l. (Cce:d ca nu IrehlllC sa Ii se
perllllta oric.::).
> am SLlhllIl oca In(I1I111'il noastre (ora
la care ne \'om int:tlm).
'> Fa vine dm tv1area BritanJe:.
Verificati daca ati retinut cuvintele noi. Completati urrnl.itoarele propozitii in limba franceza:
De ce prin lucrurile mele (personale)?
Lasa-ma sa ies numai 0 data!
Nu putem limita nimanui libertatea.
Ce studiezi? (Care e obiectul studiilor tale?)
Acest traficant a trecut fraudulos 0 mare
cantitate de droguri.
obligat sa dai inforrnatii acestor
cetateni britanici.
Trebuie sa pllitesc taxe vamale
pentru tutun?
Depinde de eate pachete de tigari ai.
Fira indoiala, calculatorul
pentru prima oara,
Totul este stabilit (aranjat).
Nu-ti sunt deloe limitate drepturile.
Ea are un intreg pachet de scrisori
de 1a acest belgian.
- Pourquoi-tu fouilles mes affaires
'> per<;nnnellc.'.'?
- Laisse-moi sortir une (seule) > flJ1S!
- On ne peut pas'> II III ItcrJa libertt de personne.
- Que! est> ['obletde tes etudes?
- Ce trafiquant a passe une grande
>qudn111Cde drogue en fraude.
- Tu es oblige de foumir des renseignements
aces >cl10yembritanniques.
- Est-ce que je dois payer des droits de douane
pour> Ie tabiH.1
<;:a depend de > Ia quantite de >pilquets
de cigarettes.
- Tu utilises l' ordinateur > sans du LJ l e pour
> l<l prelllli.'rc fOIs,
- Tout est >Cl;lh:1.
- Tes droits ne sont pas du tout>I! 1111 tt:s.
- Elle a tout un >P<lquct de lettres
de ce BeIge.
La cererea lui (ei), m-am dus la tutungerie
sa cumpar tigari.
Nu ai nici 0 Iimita in ceea ce facio
Sa stabilim data nuntii!
- A sa demande je suis allee chercher
des cigarettes au >hurc3u de labac.
- Tu n'as aucune >li11llte dans ce que
tu fais.
- > Etilblissol1s la date de notre manage!
in aceasta parte a lectiei noastre vom continua sa discutam despre folosirea infinitivului ("I' emploi
de I'infinitir), de data aceasta in propozitii. Tipurile de propozitii pc care vi Ie prezentam nu vi se
vor parea necunoscute, deoarece le-ati mai intalnit in exemplele pe care Ie-am folosit in lecliile
anterioare. Ele va vor servi, jnsa, 1a sistematizarea despre folosirea infinitivului.
Cititi propozitiile urmatoare fiti atenti la felul in care au fost traduse in Iimba romana:
II sait bien nager.
I1s aiment jouer au tennis.
Je crais avoir raison.
VallS devriez travailler mieux.
Nous voulons parler fran.;ais.
II a decide de. passer une semaine aParis.
Us nous ont propose .de partir ensemble,
Je t'aiderai i-faire Ie gateau.
J' apprends !! jouer du piano.
Ill' invite .a danser.
Elle se met i-travailler.
- EI sa inoate bine.
- Lor Ie plaee sajoace tenis.
- ered ell am dreptate.
- Ar trebui sa lucrati mai bine.
- Vrem sa vorhim
- El s-a hotanit sa petreaca
o saptamana la Paris.
- Ei ne-au propus sa plecam impreuna,
- Te voi ajuta sa faci praji1ura.
- invat sa cant la pian.
- EI a invita la dans.
- Ea incepe sa lucreze.
in propozi!iile de mai sus infinitivul prezent ("l'infinitifpresent 'J es(eJolosi( cu rol de complement.
fnlocuind completiva directa. in limba Jranceza, aceasta inlocuire este obligatorie atunei dmd in
propozilie apare un singur subiect (care indepline$te ac!iunea ee/or doua verbe).
in acest caz, infinitivul poote aparea:
Jara prepozi!ie (dupa verbele: "oller", "croire", "devoir ", "pouvoir ", "savoir ", "vouloir ",
"aimer ", "preJerer 'J;
- precedat de prepozi!ia "de" (pentru verbele: "decider", "proposer ", '/inir")
precedar de prepozitia "iJ" (pentru verbele: "aider", "commencer", "apprendre ", "inviter ", "se
metrre'j
lata cateva exemple in care infinitivul rolul unui complement (sau al unei propozitii
subordonate completive). Tradueeti in limba romana urmatoarele propozitii:
Je voudrais bien etablir Ie lieu de notre
rendez-vous.
Quand est-ce qu'ils commenceront aparler

> 'vfca mull sa stabilim loelll
in!alnmJ,
> (and VOf incepe Sil 'vorbeasca
frn n!117e 'i te 'j
Finissez de jouer et commencez atravailler!
Les enfants aiment bien voyager
avec leurs parents.
Les parents ont prefere limiter la IibertC
de leur fils.
Vaus leur avez propose de changer des devises.
Elles ont voulu faire du tounsme.
Si elles voulaient, elles pourraient prendre leurs
objets personnels.
Nous devons payer des droits de douane.
rai decide de partir pour la France.
> Tcm1inali ell joaca incepcli
> Copidor lc place foarll: mult sa caHitoreasca
impl'eun,i cu parin!ii lor.
> Parintil au prefcral sa acorde ma; putina
libel"tate balatullii lor.
> Le-a\i propus sa scl1l1nbe ni?te vallltil.
> Elc au vrul (dorit) calatorcasea.
> Dad:! eIe ar vrea, ar pulea ia lucrurile
(obicctele persol1alc).
> Trebuic sa plalim taxe
> M-am hOlariit sa pice in Franta.
Cornpletati propozi\iile urmatoare cu formele corespunzatoare de infinitiv prezent ("I'infinitif
present"). Acolo unde este cazul, puneti lnaintea infinitivului prepozitiile "3" sau "de":
dori sa fiu singur aeum.
Incepeti sa controlati bagajul acestui
traficant!
Va invitam sa petreccli vacan\a
in Belgia.
Nu v-am propus niciodata sa veniti aici.
Cred ea ei au putut trece deja granita
belgiana.
Sa incepem odat3 sa caHitorirn!
- Je voudrais > Clre seul maintenant.
- Cornmencez > i\ fOlliller Ie bagage de
cc trafiquant!
- Nous vaus invitons > i\ les vaeances
en Belgique.
- Je ne vaus ai jamais propose> de venir iei.
- Je crois qu'ils ant deja pu >passcrla frontiere
beIge.
- Mettons-nous enfin >i) faircdu tourisme!
lata ultimul exercitiu a[ leqiei 23. Traduceti in Iimba franceza urmatoarele propozi\ii \imind cont
de vocabularul nou de regulile gramaticale inva\ate pe parcursullectiei:
II vad intnind intr-o tutungerie.
De cate ori l-ai lasat sa iasa seara?
Este, tara indoiala, cea rnai mare [raucla
(contrabanda) de la frontiera spaniola.
La cererea mi-am deschis
valiza.
Nu sunt obligata sa platesc taxe vamale pen1ru
lucrurile mele personale.
> Je Ie vois cnlrer dans un bureau de tahae.
> Combicn de hlI';sc sortir Ie sOlr?
> ("cst sans dllLlle la plus grande fraude
il ]a frontii:rc cspJgnolc.
> 1\ la demanoc Oll dOllanicr.i \\1 OliverI
ma valise.
> .Ie ne sliis pas obJigl'c de payer des
omits de dOllane pOLir mcs objets personnels.
Acest trafieant a treeut in mod fraudulos
(peste granita) 0 mare eantitate de tutun.
Rlibdarea mea nu este nelimitata.
Cetatenii britaniei sunt rugali
sa se prezinte la varna.
> lC Irafiquant a passe une g.rande quantite
de tahac en fraude.
> Ma patIence n'est sans limitcs.
> Les citoyens britanniques som pries
de presenter ala douane.
Nu am dreptul sa-mi eumpar (nu pot sli-rni eurnpar) > Je n'ai pas Ie droit de III 'acheter
un paehet de tigari? un paquet de cigarettes?
tnea nu am stabilit durata noastre
in Marea Britanie.
Sunteti de nationalitate belgiana, domnule?
Doamna, ati putea sa-mi dati aceasta informatie
cat rnai repede cu putinta?
Trebuie sa incepem sa eallitorim.
Este pentru prima oara colnd am avut
eeva de dec1arat.
L-am vazut pe scotocind prin bagajul
(cereetand bagajul) unui traficant spaniol.
limitele.
In cele din urma poiitistul I-a llisat sa treaca
frontiera.
> La duree de notre scjour en Grande-Bretagne
n'es! ras encore Ct<lbli<.:.
> Monslcur. C'teS-VOliS de natiollalitc beIge')
> Madamc, pourric7-vollS me fournir
cc rcnscigncment 1c plus vite possible')
> 1\ faul commencer 71 f;lJre dLi tourisme.
> ("'cst pour \a premiere fois que nous avons eu
quclquc chose adeclarer.
> :"JOliS avons VlJ Ie uouanicr foudlcr lc hagage
d 'un lrafiqllant csp'ignol.
> Jl nc cOllnait pas ses 1imites.
> Enfin lc pol icier l'a passer
la frontiere.
In incheierea acestei leetii, exersati pronuntia cuvintelor urmatoare in care se repetli sunet:
IiiJ la carte d'identite, Ie renseignement, Ie trafiquant, la quantite, la demande
[c] Ie citoyen, parisien
!()J 1a frontiere, cillIlbien
[c] - I'obj.ct, la la liberte, .cspagnol, Espagne
[OJ les devises, la demande
l uJ Ie toorisme, la dooane, sans doote, fouiUer, iliumir
[L] la Russie, russe, Ie bureau de tabac
[ "a] Ie drillt, une fills
Ik] Ie trafiQuant, de!<larer, la Quantite, Ie p!l.Quet, britanniQue
LiJ etre oblige, I'objet, beige, Belgique
ILJ les devises, Parisien
RECAPITULAREA LECTIEI 23
,
23.1. in cursullectiei 23 ati intalnit urmiHoarele expresii:
faire du tourisme
etre de nationalite...
passer la frontiere
avoir (quelque chose) adeclarer
fouiller (des bagages)
etre oblige de ...
foumir (les renseignements)
changer des devises
passer (les cigarettes) en fraude
etre Ii la limite de (quelque chose)
combien de fois?
sans doute
ala demande de (quelqu'un)
- a practica turismul; a calatori
- a fi de nationalitate...
- a trece frontiera; a trece granifa; a trece
peste
- a avea (ceva) de declarat
- a scotoci (prin bagaje); a controla (bagaje)
- a fi obligat sa... ; a fi f0rtat sa...
- a fumiza, ada (informatiile)
- a schimba valuta
- a trece tigarile (peste granita)
in mod fraudulos
- a fi la limita, a fi la capatul (a ceva)
- de cate ori?
- lara indoiala
- la cererea,la solicitarea (cuiva)
23.2. Am introdus, de asemenea. notiunea de "propozitie infinitivala" ("proposition infinitive").
in limba franceza, 0 propozitie subordonata al carei verb este la modul infinitiv se
propozitie infinitivala (la proposition infinitive - (la pRopozisio efinitiv. Aceasta propozitie
are un subiect diferit de cel al propozitiei principale. Folosim infinitivul (propozitia
infinitivaHi) atunci cand in propozitia principal! apare unul din verbele: "regarder", "voir",
"entendre", "sentir", "faire", "laisser". in acest caz, subiectul propozitiei infinitivale este
complement direct ("complement d'objet direct") in propozitia principala-:
Naus entendons les enfants.
Nous entendons les enfants crier.
- Ii auzim pe copii.
- Ii auzim pe copii strigand.
in acest tip de Propozilii subiectul principalei difer! de subiectul infinitivului (propozitiei
infinitivale).
Infinitivul prezent exprima 0 actiune simultana cu actiunea din propozitia principala, indiferent
de timpulla care este exprimata aceasta (present, passe, futur):
Nous avons entendu les enfants crier.
NOlls entendrons les enfants crier.
- I*am auzit pe copii strigand.
- Ii vom auzi pe copii strigfmd.
23.3. in partea a doua a lectiei 23 ati invaiat cum se infiniti vul prezent ("I' infinitifpresent")
in propozitie, atunci cand funqia de complement direct, inlocuind 0 subordonata
completiva directa. Ati intalnit in lectiile anterioare aceasta folosire a infinitivului; in
limba franceza, aceasta 'inlocuire este obligatorie atunci dnd in propoziiie apare un singur
subiect (care actiunea eelor doua verbe). Pentm a retine mai aeeasta problema
gramaticala, va prezentam 'inca 0 data verbele dupa care infinitivul poate avea funetia de
complement. Dupa aceste verbe se folosesc uneori prepozitiile "a" sau "de" in funetie de
folosirea acestor prepozitii, e1e se pot grupa dupa cum unneaza:
a) infinitivul se tara. dupa unnatoare1e verbe:
"croire", "devoir", "pouvoir", savoir", "vouloir", "aller", "preferer", "aimer"
Je veux partir.
Tu dois travailler.
Nous croyons avoir raison.
11 sait tres bien jouer au basket-ball.
- Vreau sa plee.
- Trebuie sa
- Credem ea avem dreptate.
- E1 sajoace foarte bine basket.
b) urmatoarele verbe sunt insotite obligatoriu de prepozitia "de" inaintea infinitivului:
"proposer", decider", "finir"
rai enfin fini de lire ee livre.
Elle nous a propose de prendre
un taxi.
- Am tenninat in de eitit aceasta carte.
- Ea ne-a propus sa luam un taxi.
c) unnatoarele verbe sunt insotite obligatoriu de "n" inaintea infinitivului:
"commencer", "se mettre", "aider", "inviter", "apprendre"
Nous avons commence adanser.
lIs se sont mis atravailler.
Elle m'a aide afaire le gateau.
- Am inceput sa dansam.
- Au inceput sa lucreze. (S-au apucat de lucru.)
- Ea m-a ajutat sa fac prajitura.
TEMA PENTRU ACASA 23
A Tradueeti in hmba romana urmatoarele propozitii:
1. Le douanier a ouvert la valise d'un trafiquant.
2. Chaque citoyen est oblige de presenter sa carte d'identite ala demande du policier.
3. Pourquoi fouillez-vous mes objets personnels?
4. De queUe nationalite etes-vous, Monsieur?
5. II a eu une grande quantite de tabac adeclarer ala frontiere espagnole.
B. Traduceti in Iimba franceza propozitiile urmatoare:
1. Am stabilit data intalnirii noastre din Rusia.
2. Dragostea adevarata nu c u n o a ~ t e limite.
3. De cate ori ai fost in Elvetia?
4. ii vad pe belgieni intrand in tutungerie.
5. Trebllie sa platesc taxele vamale?
C. Transformati propozitiile de mai jos in propozitii infinitivale:
1. lis ont regarde les douaniers. Les douaniers fouillaient une valise.
2. NOlls entendons un pohcier. 11 demande Ie passeport Ii ce citoyen britannique.
3. Tu as vu sans doute ce Belge. II ehangeait les devises.
D. Completati propozitiile urmatoare eu un verb la infinitiv (lara prepozitie sau precedat de
prepozitiile "tt sau "de"):
1. Elle veut I'annee prochaine.
2. Je te propose chez moi.
3. Avez-vous appris du piano?
LECTIA 24 PARTEA iNTAI
Pentru i'nceput va propunem, ca de obicei, cftteva exercitii de recapitulare a materialului prezentat in
1ectia 24 din cursuI "Franceza pentru incepatori".
A Completati propozitiile urrnatoare cu unul din substantivele:
1. Ie pont
5. I'ascenseur
9.l'elegance
13. la Tour Eiffel
2.lesommet
6. Ie palais
10. 1a boutique
3.l'ile
7. Ie charme
It. la lumiere
4. les environs
8. Ie luxe
12. I'Arc de Triomphe
in camera mea nu este lumina.
Nu putem trai in lux.
Ai mai fast pe aici?
Lui ii place sa se opreasca pe pod ~ i
sa priveasca fluviuI.
Ea se imbraca ell foarte multa elegantli.
Pentru mine muzica aceasta este plina
de farmec (fermecatoare).
it vad urcand in vanul muntelui.
La Milano mi-ar pHicea mult sa vizitez
acest palat vechi.
Maria s-a decis sa intre intr-un magazin.
-11 n'y a pas de > lumicrcdans rna chambre.
- Nous ne pouvons pas vivre dans> lc luxe.
- Est-ce que tu as deja et6 dans ces > ell VI rons?
- II aime s'arreter sur > Ie pOlltet
regarder Ie fleuve.
- Elle s'habille avec une tres grande> Cl0ganee.
- Cette musique a pour moi beaucoup
de>eharme.
- Je Ie vois monter au > sOl1lmetde 1a montagne.
- 1'aimerais bien visiter ce vieux > palais
AMilan.
- Marie a decide d'entrer dans
>unc boutique.
Am petrecut 0 vacanta frumoasa pe 0 insula - Nous avons passe de belles vacances sur une
din Mediterana. des>i'les de la M6diterranee.
Tumul Eiffel ~ i Arcul de Triumf sunt cele
mai cunoscute monumente din Paris.
- La Tour Eiffel et > l' Arc de Triomphcce sont
les monuments les plus connus de Paris.
Biroullui (ei) se afla la etajul zece, de aceea - Son bureau se trouve au dixieme etage, alors
vom urca cu liftul. nous monterons par> J' ascenseur
B. in exercitiul urmator veti recapitula conj ugarea verbelor "se trouver" ~ i "monter" la timpurile
deja inva!ate. Completati propozitiile urmatoare Cll formele corespunzatoare ale acestor verbe:
in cele din urma am ajuns in varful
acestui tum.
Urca in m a ~ i n a !
- Entin DOUS >!10U.' sommes trouvcsau sammet
de cette tour.
- >rvlontc la voiture!
Acest monument celebru se afla
in centrul Milano.
Birourile noastre se aflau nu departe
(aproape) de Piata Operei.
Ne-am ureat in autobuz la statia
de langa Universitate.
Urcam?
Daca fi fost mai tanara, fi ureat
eu voi 1a etajul zece.
- Ce monument celebre >sc twuve
au centre de Milan.
- Nos bureaux >ne se lrouvaient pas loin
de la Place de I'Opera.
- Nous >sommes montes dans l'autobus
pres de l'Universite.
- On>monte?
- Si j'avais ere plus jeune je >scrals montcc
avec vous au dixieme etage.
C. Transformati propozitiile urmatoare in fraze folosind pronumele relativ "qui":
Je connais un gart;:on. Ce ganyon
est etudiant.
Nous ecoutons de la musique. Cette
musique DOUS plait beaucoup.
Les voyageurs attendent Ie vol. Ce vol
sera annonce dans quelques minutes.
C' est un trafiquant. 11 a passe W1e grande
quantite de cigarettes en fraude.
> Je connais un garl,:on qui
est dudiant.
> \Jous ccoutons de la musique
qui DOUS plait bC<lucoup.
> Les voyageurs attendcnt Ie vol qui sera
annoncc dans quelques minutes.
> un trafiquant qui a passe une grande
quantltC de cigarettes en fraude.
D. Completati propozitiile care urmeaza cu numeralul eu valoare adjeetivala corespunzator:
Aeeasla stewardesa are aproape
treizeci de ani.
Sotul meu noua mii de franci
pe luna.
in clasa noastra SW1t treizeci patru
de elevi.
- Cette hotesse de l'air a vers environ
> tren1 eans.
- Man mari gagnait >nc uf mIlle francs
par mois.
- Dans notre classe il y a >trente-quatre
eleves.
o suta douazeci trei de persoane - > Cent vingt-troispersonnes attendent l'avion
avionul de Roma. adestination de Rome.
Bunicul meu are aproape 0 suta de ani. - Mon grand-pere a presque >ccntans.
La varsta de doi de ani vecinul - A l'age de >sOIxante-douzeans notre voisin
nostru s-a casatorit pentru a treia oara. s' est marie pour la troisieme fois.
Suntem deja cincizeci einei gata
de lucru.
La treizeci doi de ani nu
sa-ti existenta?
90 +8 =98
- Nous sommes deja >cinguante-cinqprets
atravailler.
- A I' age de > trenIe-deuxans tu ne sais pas
gagner ta vie?
- > Quatre-vingt-dix et huit font quatre-vingt-
dix-huit.
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi ell voce tare
unnatoarele substantive retineti traducerea lor in limba romana:
I'ananas (m.) > [tanana] llananas] - ananasul
la banane > [la baoanl - banana
Ie lion >[101101
-leul
la girafe > [lajiRaf] - girafa
I'elephant (m.) > [lEIEfiiJ - elefantul
I'ivoire(m.) > [liv"a:RJ -
Ie bijou (les bijoux) > [IObijuJ - bijuteria
la reserve > [Ia RbeRv - rezervatia
(d'animaux) dan11l1o] (de animale)
Ie desert > l10 dEzeR] - pustiul
les tropiques (m. pI.) > [Ie tRopik]
- tropicele, zonele tropicale
I'indigene (m. f.) > [Iedijen] - indigenu!,
localnicul
la famine > [lafamin] - foametea
leNoir > 110 nUa:R] - negro!, persoana
apartinand rasei negre
I'existence (f.) > [IEgzist5s] - existenta, viata
Cititi inca 0 data, in alta ordine, noile substantive:
Ie desert > llOdEzeR]
- pushu!
leNoir > [10 nlJa:RJ - negrul, persoana
apartinand rasei negre
la famine > [la faminJ
- foametea
Ie bijou (les bijoux) > PO biju]
- bijuteria
les tropiques (m. pI.) > lIe tRorik]
- tropicele, zone1e tropicale
l'ananas (m.) > [Ianana] [lananas] - ananasul
I'existence (f.) > [lEgListasJ - existenia, viata
l'elephant (m.) > llEIEfaJ
- elefantul
I'indigene (m. f.) > [Iedijen] - indigenul,
localnicul
la banane > [Ia banan]
- banana
la reserve > llJ RFzeRv
- rezervalia
(d'animaux) danill10J
(de animal e)
Ie lion >[IOlioJ
-Ieul
l'ivoire (m.) > r livLla:RJ
-
la girafe > [1<lJ
iRat
]
- girafa
Cititi propozitiile urmiHoare In care vor aparea substantivele noi retineti traducerea lor in limba
romana:
Je prendrais volontiers un jus d'ananas.
Presque tous les enfants aiment les fruits,
surtout les bananes.
Dernierement mon fils a vu un film qui montrait
la vie des lions en liberte.
Le nombre de girafes et d'elephants diminue
toujours, et c'est I'homme qui menace
leur existence.
La famine menace eette partie de I' Afrique.
On a cree des reserves pour proteger les animaux
sauvages.
lei les Noirs vendent des bijoux en ivaire,
venant d' Afrique.
Les indigenes sont habitues au climat tropical
et aux deux saisons de l'annee: la saison seche
et la saison des pluies.
Je n'oublierai jamais la vue de ee desert
africain.
Dans Ie passe on exploitait souvent les Africains.
Apres dix ans passes dans les tropiques, ils ne se
sentent plus depayses.
Le climat de ce pays est toujours humide.
- servi cu placere un sue de ananas.
- Aproape tuturor copiilor Ie plac fructele,
mai ales bananele.
- De curand fiul meu a vazut un film
care prezenta viata unor lei in libertate.
- Numiirul girafelor alleilor seade mereu,
omul fiind eel care Ie pune in perieol
existenta.
- Foametea ameninta aceasta parte a Afrieii.
- Pentru a proteja animalele salbatice
au fast create rezervatii.
- Aiei negrii vand bijuterii din
aduse din Africa.
- sunt cu clima tropicalii
cu cele doua anotimpuri: anotimpul secetos
anotimpul ploios.
- Nu voi uita nieiodata imaginea acestui
african.
- in trecut africanii erau adesea exploatati.
- Dupa zece ani la tropiee, ei nu se mai
simt dezradaeinati (departe de tara).
- Clima aeestei este intotdeauna urneda.
Retineti urmatoarele expresii, pe care Ie-ali intalnit in propozitiile anterioare:
menaeer (I' existence)
la saison seche
la saison des pluies
oubher (quelqu'un,
quelque chose)
exploiter (quelqu'un,
quelque chose)
se sentir depayse, -e
> lmOn".-:EJ
> Iia
> lla dE plUiJ
> luhiliE]
> [sO dEpE1LEJ
- a ameninta, a pune in pericol
(existenta)
- anotimpul secetos (uscat)
- anotimpul plaios
- a uita (pe eineva, ceva)
- a exploata (pe eineva, eeva)
- a se simti dezradaeinat, -a
(departe de tara)
Retineti urmatoarele adjective noi:
sec
seche
humide
sauvage
tropical, -e
africain
africaine
substantivele:
1'Afrique (f.)
l'Africain (m.)
l'Africaine (f.)
> [sek.l
>
>fUmidj
> [sovajJ
> [tRoplkal]
>laffiike]
> [aJRlkcnj
>llaiRik]
> [laffiiken]
- uscat, sterp, arid, secetos
- uscata, stearpa, arieta, secetoasa
- umed,-a
- salbatic, -a
- tropical, -a
- african
- africana
- Africa
- africanul
- africanca
Cititi propozitiile urrniHoare in care apar cuvinte1e noi traduceti-1e in limba romana:
Nous avons visite une reserve oules girafes,
les elephants et les lions vi vent en pleine liberte.
Quels animaux sauvages avez-vous vus dans
la reserve?
On n'a pas pu supporter Ie c1imat sec du desert
africain.
Dans les tropiques il n'y a que deux saisons:
1a saison seche et 1a saison des pluies.
Dans Ie desert un grand danger vous menace,
Monsieur!
> Am \ i/,)1 at () reLeT\ ,I\IC in can: girafele.
clefantii Jell tralCSl III ckphnn libertalc,
> Ce animale salhaticc va/ut
in n.:.r.cn a/ie','
> "\;11 a111 put lit Slipurta clllna usc,lin (sccctO<!S<l)
elm descl1ul alillan.
> La tropice nu decdt doua anotimpuri:
anotll1lpul ,ecdos ,I plolOs,
> in va un man: pc:ricoL

11 faut proteger les elephants contre les trafiquants > Elerant!1 trcbuie protcptl llJ1polri\'a
d'ivoire. de
La nature tropicale est aussi menacee par l'homme > PciS'lJul tropIcal JJ1lenlll!at de catre
qui l'exploite sans Iimites. om. carc il cxploatcaza fara masura.
Aimez-vous les bijoux faits par les indigenes,
Madame?
Dans les pays africains il ne se seotait jamais
depayse.
> Doamna. plac b'illreri j Ie facute de
tina se','
> In tarde afi"icClnc l'i llll se sillltca niciodara
departc dc; jara (dc/radacinal).
L'existence des Noirs, dans les regions seches de
I' Afrique, est menacee par la famine.
Aujourd'hui il fait humide.
Nous avons oublie d'acheter des bananes.
Je trouve que Ie goiit de I'ananas est delicieux.
Est-ce qu'il s'occupe depuis longtemps de la
culture africaine?
Dans notre universite il y a plusieurs Africains.
> tn reglUllile secctoasc <lIe Africii, viata negriJor
cslC ameninpta (pUS;l in pericol) de foametc.
> AstaZl cslc umed.
> Am uitat sa Cllll1param banane.
> Cn:<.1 ca gustul de ,manas esle delicios.
> Sc ocupa de l11ulta vrcmc de cullura
afnc<lna?
> In Ul1lvcrsltalca noastra sunt mai multi africani.
Completati propoziliile in limba franeeza eu substantiveIe, adjectivele sau fonnele verbale
corespunzatoare:
in aceasta rezervatie africana
am Iacut multe fotografii eu animale
siHbatice.
Ne plac foarte mult fruetele exotiee, mai ales
bananele ananasuL
Animalele sunt amenintate de foamete.
Logodnicul meu mi-a adus din calatoria
de la tropice un mic elefant de
Prefer chma useata (secetoasa) climei umede.
Am uitat deja totul.
Sunteti eu totii responsabili de viata
(existenta) lor.
De ce ii exploatati pe africani?
Ati vazut lei in rezervatia africana?
cli girafa este cel mai inalt dintre
animale?
Nu am avut ocazia sa vorbim cu

Traditiile negrilor sunt faseinante.
Aceasta bijuterie este foarte
- Dans ce1te >rcscrvc >africaine
nous avons pris beaucoup de photos
d'animaux >saU\'agcs.
- Nous aimons bien les fruits exotiques, surtout
les >bamll1es et >Lmanas.
- Les animaux sont >menaccs par >13 famine.
- Man fiance m'a apporte de son voyage
aux >tropiques un petit >elcphant en >ivoire.
- Je pretere le dimat >scc au climat >11 UInide.
- J'ai deja tout >oublic.
- Vous etes tous responsables de leur >existence.
- Pourquoi exploitez-vous >Jcs Africains?
- Avez-vous vu >dcs lions dans>la reserve
> aflxaine?
- Tu sais que>la girnfe est Ie plus haut
des animaux?
- Nous n' avons pas eu I' occasion de parler avec
> Jcs indigenes.
- Les traditions des>]\ airs sont fascinantes.
- Ce > hljou est h-es precieux.
Vom continua in aceasta lectie sa ne ocupam de folosirea infinitivului. Multe dintre cazurile in
care apare infinitivul le-ati intalnit in exemplele din lectiile precedente.
Pentru a sistematiza despre folosirea infinitivului, va vom prezenta in recapitularea
acestei leqii toate cazurile in care el este folosit.
Cititi eu atentie propozitii1e unnatoare, mai ales cuvintele serise eu earactere retineti
traducerea lor in limba romana:
II ouvre la porte pour sortir.
Elle se leve avant de parler.
Tu ecoutes ce cours sans Ie comprendre.
Vous eles trop jeunes pour faire du stop.
lis sont assez riches pour acheter cette maison.
Elle a peur d'etre seule dans l'appartement.
Les enfants regardent la tele au lieu de faire
leurs devoirs.
Ce poeme est facile aapprendre par creur.
Est-ce que tu es pret apartir avec nous?
- 1 deschide ca sa iasa.
- Ea se ridica in picioare inainte de a vorbi.
- Aseulti (Audiezi) acest curs rara sa-I intelegi.
- Sunteti prea mici ca sa faceti autostopul.
- i sunt destul de (suficient de) bogati
ca sa cumpere aceasta casa.
- Ea se teme sa stea singura in apartament.
- Copiii se uita la televizor in IDe faea
temele.
- Acest poem este de invatat pe dinafam.
- gata sa pleci ell noi?
Din propoziliile de mai sus rezultii cli infinitivul este adesea precedat de prepoziliile:
pour
avant de
sans
El apare, de asemenea. in construc/iile adjectivale:
assez grond Oeune, riche) pour ...
trop petit (pauvre. faible) pour...
facile (difficile) Q...
preta ...
sou in urmiitoarele constructii:
avoir peur de ...
au lieu de ...
Traduceti in limba romana propozitiile urrnatoare in care veti intalni cateva din situatiile pe care vi
Ie-am prezentat deja:
l'ecris ton numcro de telephone dans
mon agenda pour ne pas I' oubher.
Tune pourras pas partir sans me donner
ton adresse.
II doit finir Ie travail avant d'en
commencer un autre.
L'enfant est trop fatigue pour aller
apied.
Ce devoir est difficile afaire.
Auriez-vous peur de voyager en avion?
Promenons-nous un peu au lieu de rester
toujours a la maison!
Elle n' est jamais prete a partir.
Achetons les tickets avant de prendre
Ie bus!
Man pere etait assez riche pour avoir
trois voitures.
> iml notez in numallli tau de telefon
eil sa nll-l uit,
> 0Ju vel putea plcea film sa-mi dai
adresa tao
> El trehuie sa temine treaba inaintc
de a se apueil de alta.
> Copilul este prea ohosit ca sa mcarga
pCJos.
> Estc greu de rezolvat aeeasta lema.
> V-ar fl fnea s<J ealatonti ell avionul')
> IIai s<J ne phmbam putin, in loe sa sHim
mcreu
> Ea ilL! este n ieiodatil gata de pleeare.
> 1Ia1 sa bl1ete inainte de a lua
autobuzul!
> Tata enl destul de bogat ea S<J ,llb,j
trei
Va reamintim ca, pe Iflnga infinitivul prezent ("l'infinitif present"), in limba franceza exista
infinitivul treeut ("l'infinitifpasse"). lnfinitivul trecut apare adesea inso!it de prepozitia "apres"
exprima 0 acFune anterioara celei exprimate de verbul propozitiei principale:
Apres avoir ccrit la lettre, je suis aBe
ala poste.
- Dupa ce am scris scrisoarea, m-am dus
la
lata alte cateva exemple de folosire a infinitivului treeut ("I'infinitif passe"), in eare acesta este
preeedat de prepozitia "de". Retineti traducerea lor in limba roman1i:
Elle est tres contente d'etre venue.
Nous chons heureux d'avoir trouve des amis.
Elles etaient desolees d'avoir perdu tout leur
argent.
- Ea este foarte multumita eli a venit.
- Eram fericili ea am gasit prieteni.
- Ele erau foarte suparate eli pierdut toti
banii.
Folosim infinitivul trecut atund cfmd propozi/ia principalii cea subordonatii au subiect.
Traduceti propozitiile urmatoare in limba romana folosind infinitivul trecut:
Apres avoir fini notre visite, nous sommes
rentres aI'hotel.
Its sont partis sans avoir prevenu personne.
Nous sommes tres contentes d'avoir vu cette
reserve d'animaux.
Je suis desolee d'avoir tout oublie.
> [)upa cc am terminat vizita, nc-am intors
la holeL
> Ei ,HI plceat Clm sa anull1C (previna) pc nimelll.
> Suntcm foarte IllUltullllte ca am vazut aceasta
rCLervatie de anima Ie.
> Sunt supar"ta Cil am ulta1 totuL
Completati urmatoarele propozitii cu forma corespunzatoare de infinitiv (prezent sau trecut):
Prielenul meu a pleeat la tropiee pentru a-i
ingriji pe
Maria invita toti prietenii tara sa uite
de nimeni.
Ele sunt foarte multumite ca au vazut
african.
Te voi ajuta inainte sa ies din easa.
africani sunt foarte multumili ea au studiat
in Romania.
Aeeasta bijuterie este prea valoroasa pentru
a fi purtata.
- Mon ami est parti dans les tropiques
>pour soigm:r les indigenes.
- Marie invite tous ses amis >sans oubber
personne.
- Elles sont tres contentes >d'avoir vu Ie desert
africain.
- Je t'aiderai >avant de sonir de la maison.
- CesAfricains sont tres contents >d'avoir
Ctudic en Roumanie.
- Ce bijou est trop preeieux >pour eire porte.
Ai putea sa-ti repari singur in loe s-o repari - Tu pourrais reparer ta voiture toi-meme
la service. au lieu de la >faire repare!" au garage.
jmi era intotdeauna friea sa calatorese eu avionuL
Dupa ee am ajuns la Paris, Ie-am telefonat
parintilor
Nu este intotdeauna sa spui adevarul.
(Adevarul nu este intotdeauna de spus.)
Baiatul tau este deja destul de mare
ea sa conduea
Sunt gata sa te ascult.
Ne pare foarte rau eli am venit eu intarziere.
- J'avais toujours peur >de voyager en avion.
- >Apres Ctre arrIves aParis, nous avons
telephone anos parents.
- La verite n' est pas taujours facile>it din:.
- Ton fils est deja >assez grand >pour conJuire
1a voiture.
- Je suis prete>it t 'ceoutel:
- Nous sommes desolees >d"etre venues
en retard.
lata ultimul exercitiu din aeeasta prima parte a 24. E1 contine intregul vocabular din aeeasta
leetie strueturile gramatieale noi. Traduceti in limba franeeza propozitiile care urmeaza:
Ma aflam in Africa in timpul anotimpului secetos. > en Afrique pendant la saison scchc.
Un mare perieol nameninta. > Ln grand danger Ie menace.
(it un perico!. )
N-ai uitat nirnic? > Tu !l"as ricn (lubljc')
Cred ea e prea umeda elima tropicala.
Pierre este destul de independent pentm a hotao
ce face eu viata lui.
Am admirat natura salbatiea
de la 1ropice.
Cea mai mare problema a din aceasta
parte a Africii este foametea.
aeeste banane vin din
tarile africane.
in loe sa fie protejate animalele,
ele sunt exploatate.
Pentru elefantii, girafele leii din
aceasta rezervatie au fast create cele mai
bune conditii.
imi plac mult bijuteriile din
dar nu Ie poti gasi eu
Ai locui In
Nu, mi-ar fi frica sa traiesc departe de ceilalti.
Nu poti trai rara sa mananci.
> .Ie Irouvc que Ie dimat tropical est
trop humid.:.
> Pl.:rre est ,lSSC7 indcpendant pour decider
de son existence.
> J\"ous mions uumirc la nalure sauvage
des tropiques.
> La famine eq k plus grand problcme
des indigenes de cetk partIe de I'Afrique.
> Ces ;)nanas ct ces bananes viennent
des pays afric3\1ls.
> Au liell de pro!cger les nnimaux,
on les C-XpIOllc.
> Dans cctle reserve d'animaux on a cree
Ics lllCllleures conditIOns d'existence pour
Ics 0l0phants. les girafcs cl les lions.
> Les bijoux en iVOlrc me plaisent beaucoup,
mais ils ne SOllt pas facdes alOuver.
> Hahitcrals-tu dans le dcseI1'.J
1': on, J pClIr de vivre loin des ,wires.
> On ne peu! pas vivre SilllS manger.
Africanii care au venit sa studieze in universitatea > Africains qui sont venus pour dudler dans
noastra se simt dezradacinati (departe de tara). notre universitc. se dcpayscs.
In jncheiere va propunem un exercitiu de pronuntie. Cititi cu voce tare urmatoarele grupuri de
cuvinte in care se repeta sunet:
1;-1 J l'elephant, l' existence
I,"\] Ie !ian, la saisan
Il;] I'indigene, africain
[tl J o.ub!ier, Ie bijo.u
ILjJ humide, humain
I Ie Nair, explaiter, I'ivaire
rf] I' elephant, la girafe, la famine, africain
1\] I'h::oire, la reserye. sauyage
1/] Ie desert, la res.erve, \' existence, depays.e
IJJ la girafe, Ie bijou, l'indigene, sauvage
!sJ rnenal<,er, I'
Is1 - seme, mercl1er
Ik1 se.l<, les tropiques, tropi.cal, afri.cain
LECTIA 24 - PARTEA A nOVA
,
Ca de obicei, aceasta. parte a leetiei noastre reprezinta un rezumat al dobandite pana
aeum (vocabularul regulile gramaticale prezentate in acest caiet).
Cititi eu voce tare textele de mai jos respectand intonatia incercati sa Ie traduceti in limba romana:
/' ./.......... ./ ./
Depuis rna jeunesse I je faisais du tourisme. II Je ne sais plus combicn de fois I j'ai la
/" ........... /" /" ........... /" /" ...........
de man pays. II J'ai visite presque loute l'Europe I et atL'isi quelques pays exotiques. II
./' ./........... /' ./ .........
Man dernier voyage I c'etait une excursion en Espagne I avec rna femme I et mes deux enfants. I I
./'........... /" ./ ...........
NOlls )'avons faite en voiture. I I Ala frontiere I nous sommes passes ala donane. II
./' ./ /" ...........
Ala demande du douanier I nous avons nos passeports I cl nos visas. II
./' ./'........... ./'
Le douanier nous a fait ouvrir nos valises. II 11 a aussi demand&! I si nous avions quelque
/"........... /'" /" ./ /"
chose a I I Nons n'avions que des vetements, I des objets personnels I et quelques
/' ./'........... /" ./' /"
cadeaox I pour nos amis espagnols. II AloTS I nous n'ttions pas obliges I de payer des droits
........... ./ ........... ./' /" .........
de douane, I et on DOUS a laisst passer. I III a encore faBu changer des devises. I I Apres avoir
./'./' /" ..........
passt la (rontiere I nous nous sommes trouves I en Espagne. I I
Ie douanier
Ie voyageur
ledouanier
Ie voyageur
ledouanier
Ie voyageur
ledouanier
./' .........
-Votre passeport. I s'il vous plait. II
./' .........
-Levoila. II
./' /" /"
-Avez-vQus quelque chose A I I
......... /" ...........
-Rien. 1I VallS pauvez fouiller rna valise. I I
./' ./'.......... /" ..........
-Alors, 1ouvrez-la, I s'il vous plait. I I
./' /" ././' /"
que c'est? II Des montres suisses! I I De I'alcool! 11
/' ...........
-Je peux payer des droits de douane... I I
./' ./' ...........
-Je suis obligt de vans arreter, I Monsieur. II
/" ""'" /" ""'" /" /"
-Bonjour, I Cathtrlne. 11 Je suis tres contente de te voir. II Tu as ttt en Afrique du Sud,
/" /"
n'est--ce pas? I I
/" ""'"
-Oui, I trois mois. J I
/" ./ /"
-Qu'est--ce que tu as fait I Ill-bas? II
./ ./ ./ ...........
-J'ai travaillt comme infirmiere I dans un hOpital pour enfants. I I
./ ./ ..........
-Quelles sont lcs conditions de vie des indigenes? II
./ ./.......... ././
-Dans la region, I ou j'etBis, I bien difficlles. I I L'existence des Noirs est menaree par fa
..........
famine. II
./ /" ..........
Et ce soot les eofants I qui en souffrent Ie plus. I I
./ /"./
- Tu as eu l'occ.asion de visiter un peu Ie pays? II
........... ./ .......... ./ ..........
-Oui, I et c'ttait merveilleux. II J'ai visite une grande rtserve d'animaux sauvages. II J'ai vu
././ /"./ .......... /" /"
de pres des lions et des girafes I qui vivcnt en liberte. II J'ai passe une journee dans Ie
./ ./ /" ..........
africain I ct j'ai eu ,'occasion I de parler avec les Africains I de leurs problemcs. II
./ /" ./
-Et Ie climal tropical, I tu Ie supportais bien? II
./.......... ./ .........
-J'ai du m'habituer ala chaleur I parce que c'etait la saison seche. II
./ ./
- Tu ne te senlais pas dtpaysl!e? II
.......... ""'"
-Non, I pas trop. I I
./ ./././
Regardc, I j'ai un petit souvenir d'Afrique pour toil I I
./ ./ /" ..........
-Oh! II Un joli petit elephant en ivoire! II Merei! II
Traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii:
Nu ai dreptul sa-mi libertatea.
Marea noastra pasiune este turismul.
> -I un 'as pas Ie drOit de limiter ma \ibcrte,
> Le tOllrisme c'cst notre grand
Fiecare cetatean este obligat sa prezinte
cartea de identitate 1a cererea politistului.
Este pentru prima oara dnd trecem granita
elvetiana.
Sunteti arestat pentru frauda, domnule!
traficanti sunt de nationalitate
M-am dus la tutungerie sa eumpar un
paehet de tigari.
> Chagm: cltoyen cst oblige de montrer sa carte
d'iJentitc il Iil demande du policier.
> C'est pour 1<1 prcllllc're fois que nous passons
la fronticre
> Vous etes arreIC pOllr fraude, Monsieur'
> Ces trafiquants son! d..: n3tionahtc russe.
> Je suis alle au bureau de tabae pour acheter
un paquet de cigarettes.
Este treaba mea! (Asta rna numai pe mine!) > C'est man affaire personnelJe!
iti va controla tara indoiala bagajul.
Toate aceste obiecte sunt tacute din
Trebuie sa platim taxe vamale pentru
aceste bijuterii?
EI ne-a spus (ne-a dat informatii despre) cata
valuta putem schimba aiei.
Am hotarat (Am decis) sa plecam 1a tropice.
belgieni se temeau ea se vor simti
dezradacinati (departe de tara) la noi.
Foametea este 0 problema pentru multe tan
afrieane.
Africanii ne-au propus sa vizitam rezervatia
de animale salba1ice.
> Le douanier fouillcra sans doute ton bagage.
> Tous ces objets sont J'ivoire.
> Est-ce qu'il faut payer des droits de douane
pour ces bijoux'
l
> II nous a fourlll des infonnations sur
la quantite de d.:vises qu'on pellt changer iei.
> I\:ous avons decide de partir pour lcs tropiques.
> Ccs Belges avalent peur de se sentir depayses
ehez nous.
> La famine est un probleme pour beaucoup
de pays africains.
> Les Africains nous ont propose de visiter
la reserve d'annnaux
Acest trafieant a trecut in mod fraudulos (frontiera) > Ce trafiquant a passe en [mude
o mare cantitate de droguri. unc grande quantile de drogue.
Trebuie sa j\ (0) ajutam 5chimbe viata.
Ti s-a useat deja haina?
Nu, este inca uda.
Este foarte de tacu!.
iI (0) aud stabilind data la eare se vor intiHni.
tn aeeastii lara negrii erau cei mai exploatati.
Nu pot trai tara sa 0 vad.
Suntem prea obositi ea sa te ajutiim.
Crezi ea ne ameninta ceva
(ne vreun perieol)?
> 11 faul raider il. changer son existence.
> Est-ce que Ion vClement est deja sec?
Non, jl cst loujours humide.
> C'est Ire.<; facIle af'lire.
>.le l'entends ctabJir la date de leur
rendez-vous.
> Ce sonl les qui etaient Ie plus exploites
dans ce pays.
> Je ne peux pas vivre sans la voir.
> sommes tfOP fatigues pour Caider.
> Est-cc que tu crois que quelque chose
!lOUS menace?
Completati propozitiile din acest llltim exercitiu ell cuvintele care lipsesc:
Doua kilograme de banane, va rog!
Traficantii de pun in pericol (ameninta)
viata elefantilor.
Clima uscata e greu de suportat pentru noi.
in multe tari tropicale
sufera de foame.
Nu rna puteti convinge sa locuiesc in acest

Nu suntem destul de bogati ca sa cumparam
mereu ananas.
Nu ai uitat-o inca?
Lasa-l sa se uite de departe la acest leu.
Va invitam sa vi petreceti vacanta
1a tropice.
Existenta animalelor salbatice este amenintata
(pusa in pericol) de om. (Omul pune in
pericol existenta animalelor salbatice).
Sunteti cwnva de nationalitate britanica,
dornnule?
inainte de a pleca in Spania, avea nevoie
de cateva infonnatii.
Acum in Africa este anotimpul
ploios.
Fara indoiala, directorul te exploata (erai
exploatat de catre director).
Vedem care arata cartile
de identitate la cererea politistului.
A trebuit sa taxe vamale pentru aceste
bijuterii din
Cand a fost gasit dupa 0 saptamana petrecuta
in african, (el) era la capatul puterilor.
Africanii erau foarte multumiti ca vfmdusera
strainilor toate obiectele din
- Deux kilos de>banancs, s'il vous plait!
- >Les trafiquants>d'ivoiremenacent
>r existence >des elephants.
- Le climat >sec est pour nous difficile
>a supportt:r.
- Dans beaucoup de pays >tropicaux
>Ies mdigenes souffrent de >la famine.
- VOllS ne pouvez pas me faire >habi ter dans
ce >d':SCI1.
- NOlls ne sommes pas assez riches
>pour toujollrs achctt:r>des ananas.
- Tu ne l'as pas encore >ollhlicc,,?
- Laisse-Ie >regardcr de loin ce >lion.
- NOlls VOllS invitons >a passer vos vacances
dans les >tropiqllcs.
- >L.existence des animaux >sauvages
est >menaceepar l'homme.
- de >natlOnalitc >brit<Hmiquc,
Monsieur?
- >Avant de pm1irpour>I'lspagne
j 'aurais besoin de quelques> renseignements.
- Maintenant en Afrique c' est>la saisoll
des pluies.
- >Sans doutc tu etais >exploite par
ton directeur.
- Nous voyons des Russes >montrerJeurs
>cartes d'ldentitc >a la dcmande du policier.
- Tu as dli payer >dcs droits de douane pour
ces >blJouxen >ivoin.1
- Quand on l' a trouve apres une semaine passee
dans >lc dcscrt>africain, il etait >a la limite
de ses forces.
- > Les Africains etaient tees contents> d'avoir
\'endLJ tous > lcs obJctsen ivoire aux etrangers.
RECAPITULAREA LECTIEI 24
24.1. in cursul acestei lectii ati intaInit expresiile:
menacer (I' existence)
la saison seche
la saison des pluies
oublier (quelqu'un, quelque chose)
exploiter (quelqu'un, quelque chose)
se sentir depayse(e)
- a ameninta, a pune in perieol (existenta, viata)
- anotimpul secetos (uscat)
- anonmpul ploios
- a uita (pe cineva, ceva)
- a exploata (pe cineva, ceva)
- a se simti dezradacinat, -a (departe de tara)
24.2. Retineti ea adjectivul "tropical" (la feminin - "tropicale") schimba fonna la masculin
plural- "tropicaux" (1a feminin plural- "tropicales").
24.3. in aceasta lectie am continuat sa ne ocupam de infinitivul prezent (Ul'infinitif present") care
se pentru a exprima 0 acFune simultana cu cea exprimata de verbul principalei. De
asemenea, v-am prezentat modul in care este folosit infinitivul dupa anumite prepozitii,
adjective sau in unele constructii. in toate aceste situatii actiunea exprimata de infinit.iv, cat
cea exprimata de verbul principalei sunt realizate de catre subiect, adica subordonata
principala au subiect.
Ie vais ala poste pour envoyer
1a Iettre.
- Ma due la ca sa trimit (expediez)
scrisoarea.
Din acest exemplu reiese ca subiectul eare face actiunea In propozitia principala C1e vais")
este cu subiectul care face actiunea exprimata prin infinitiv ("envoyer").
a) putem folosi infinitivul dupa urmatoarele prepozitii sau locutiuni prepozitionale:
pour, avant de, sans:
On mange pour vivre, on ne vit pas
pour manger.
II faut penser avant de repondre.
Mon mari ne peut pas rester une heure
sansfumer.
- Mancam ca sa tr1iim, nu triiim
ca sa mancam.
- Trebuie sa inainte sa raspunzi.
- Sotu1 meu nu poate sta 0 ora
lara sa fumeze.
b) insotit de un adjectiv, infinitivul poate aparea In constructii de tipul:
trop + adjectiv +pour + infinitiv
assez + adjectiv + pour + infinitiv
Paul est trop malade pour aller
au bureau.
lis sont assez forts pour supporter
ce elimat.
- Paul este prea bolnav ca sa se dueii
la birou.
- Ei sunt destul de putemici ca sa suporte
aceasta clima.
e) in construetiile:
avoir peur de + infinitiv
au lieu de + infinitiv
J'ai peor de me sentiI' depayse.
Tu devrais faire quelque chose
au lieu de te plaindre.
d) in expresiile:
facile (difficile) a+ infinitiv
pret(e) a+ infinitiv
Ce n'est pas facile afaiTe.
- Ma tern ea rna voi simti dezradacinat (departe
de tara).
- Ar trebui sa fad ceva in loe sa te plangi.
- Nu este de tacut.
Nous serons toujours prets avous aider. - Vom fi intotdeauna gata sa vii. ajutam.
24.4. V-amreamintit cum se infinitivul trecut ("l'infinitifpasse") dupa prepozitia "apres":
Apres avoir fini mon travail je vais
ala promenade.
- Dupa ce imi termin treaba.
rna due la plirnbare.
24.5. Infinitivul treeut se pentru a exprima 0 aqiune anterioara eelei exprimate de forma
personala a verbului (din principala). De exemplu:
Je suis content d'etre arrive.
11 a ete desole d'avoir oublie son nom.
- Sunt multumit cil. am ajuns.
- A fast foarte suparat eli i-a uitat numele.
Ca in cazul infinitivului prezent, infinitivul trecut verbulla modul personal au
subiect:
Nous sommes heureux d'avoir appris
le fran9ais.
- Suntem fericiti ea am inva{8t
franeeza. /(Noi) suntem fericiti ea (noi)
am invatat franeeza.
TEMA PENTRU ACASA 24
A Traduceti in Iimba romfma propozitiile urmatoare:
I. Je suis desolee d'avoir oublie ton adresse.
2. La famine est un probleme pour beaucoup de pays africains.
3. II veut visiter Ia reserve pour y prendre des photos des animaux sauvages.
4. Donne-moi ce petit elephant en ivoire, s'il te plaIt!
5. Je me sentais depayse dans ce pays africain.
B. Traduceti in limba franceza propozitiile urmatoare:
I. Nu voi pleca inainte sa-I vad,
2. Nu-mi plac bijuteriile din
3. hea (Iua) un sue de ananas sau de banane.
4. Africanii erau Intotdeauna gata sa ajute, mai ales In
5. Sunt prea batran ca sa ciiIatoresc In Africa.
C. Transformati propozitiile urmatoare folosind infinitivul prezent sau trecut:
a) precedate de prepozitiile "pour", "a", "avant de":
I. Je pars paree que je veux trouver un travail.
2. II visite Ia reserve d'animaux, ensuite i1 reviem en Roumanie.
3. Elle ne peut pas vivre si eUe ne Ie voit pas.
b) precedate de expresille: "assez.. "pour", "trop... pour", "au lieu de":
1. II est petit, alors i1 ne peut pas travailler.
2. Tu passes toute 1a joumee ala maison; tu devrais a11er voir des amis.
3. Tu es riche, alers tu peux faire une excursion dans Ies tropiques.
VOCABULARUL LECTIILOR 23 SI24
,
l' Africain (m.)
l'Africaine (f.)
africain
africaine
l'Afrique(f.)
a la demande (de... )
I'ananas(m.)
(avoir quelque chose)
adeclarer
la banane
la Belgique
Ie (la) Beige
beige
Ie bijou (les bijoux)
britannique
Ie bureau de tabac
la carte d'identite
Ie citoyen
combien de fois?
declarer
la demande
depayse, -e
Ie desert
les devises (f. pl.)
la douane
Ie douanier
Ie doute
sans doute
Ie droit
les droits de douane
I'elephant (m.)
l'Espagne
espagnol, -e
etabh, -e
etablir
(etre) ala limite de...
etre de nationalite...
etre oblige, -e de...
I' existence (f.)
exploiter
faire du tourisme
la famine
une fois
> lbiRikti]
> [laiRikcn]
> [afRikfJ
> [atRikcn]
> llaiRik]
> ra la dOmad dO]
> [lan<JnaHlananas]
> l a dEklaRE]
> [la banan]
> lla bdjikJ
> [helj]
> Ihel.il
> [10biJu]
> lbRitanik]
> [10 bURn dO tahaJ
> [la kaRt didiititE]
> [10 Sit "'lie]
> [kohie dO f"a]
> f
> Iia dOmadJ
> I dFreizE]
> [10 dE7ER.l
> f lc dO\i7J
> [la d"an]
> flO d"aniE]
> [IOdllt]
> [si! dut]
> [IOuR"a]
> [Ie dR"a dO JUan]
> [lElEtaJ
> [kspaii]
>
> [Etahli]
> f EtahliRl
> [etR a la limit dOl
> [dR dO nasionalitEj
> [etR oblijE dO]
> [l1:gzislasJ
> fEkspl\1alE]
> [feRuUtuRism]
> llafamin]
> [Un f"u]
- africanul
- africanca
-african
- africana
- Africa
- la cererea... (cuiva)
- ananasul
- (a avea eeva) de dec1arat
- banana
- Belgia
- belgian, belgianea
- belgian, -a
- bijuteria
- britanic, -a
- tutungeria; debitul de tutun
- buletinul de identitate
- eetateanul
- de eate ori?
- a declara
- cererea
- dezriictacinat, -a (departe de tara)
- pustiul
- devizele; valuta forte;
moneda de schimb
- varna
-
- indoiala
- tara indoiala; desigur
- dreptul; dreptului;
taxa, impozitul
- taxele vamale
- e1efantul
- Spania
- spaniol, -a
- stabilit, -3
- a stabili (verb de grupa a II -a)
- (a fi) la capatul..., la limita...
- a fi de nationalitate...
- a fi obligat, -a... ; a fi fortat, -a sa...
- existenta, viata
- a exploata
- a face turism; a practica turismul
- foametea
- (0) data
la force
>[la foRs]
- [0rta, puterea
fouiller >[fuiEJ
- a seotoei, a eauta; a controla
foumir
>[fuRniR]
- a fumiza, a da
la frontiere
> [la fR(ltieR]
- frontiera, granita, hotarul
la fraude
>[lafRod]
- frauda,
la girafe
>[lapRat]
- girafa
la Grande-Bretagne
>[1'1 gRad bROtaii]
- Marea Britanie
humide
>[Umid)
- umed,-a
l'identit6 (f.)
> [lidalitF:]
- identitatea
I' indigene (m. f.)
>[lcdIJen]
- indigenul, loealnieul
l'ivoire (m.)
>[liv"a:R]
-
la liberte
>[la libeRtE]
- libertatea
Ie lion
> [10 lio]
-leul
la limite
>[lalimit]
- limita, marginea; granita, hotarul
ala limite de
>[a la Illnit dOj
- la eapatul, la limita...
limiter
>[limitEJ
- a limita, a margini
limite,-e
>[IimitE]
-limitat, -a
menacer
>[mOr\asE]
- a ameninta, a pune in perieol
la nationalite
>[la nasiollahlE]
- nationalitatea
leNoir
>[IOn"a:R]
- negrul, persoana apartinand
rasei negre
I'objet (m.)
> [Iobje]
- obiectul, luerul
oblige, -e
> [oblljE]
- obligat(a), fortat(a)
oublier
>[uhlJiE]
- a uita
Ie paquet
>[IOpake]
- pachetul
passer la [rontiere
> [ pasE la fRotieR]
- a treee frontiera, a treee granita
passer (quelque chose)
>lpasE aRod]
- a treee (ceva, peste
en fraude in mod fraudulos (prin frauda)
personnel, -elle
> [pcRsonclJ - personal, -3
la quantite
>[Ia binlllE]
- cantitatea
Ie renseignement
>[10 Riisciimiij
- informatia
la reserve (d'animaux)
>[la danimo]
- rezervatia (de animale)
la Russie
>[la RLJsi]
- Rusia
russe
>[RUs]
- rus,-a
sans doute
>[sadut]
- rara indoiaBi; desigur
sauvage
>[s()\'aJ]
- salbatic, -a
sec >[sekJ - uscat, sterp, arid, secetos
seehe - uscata, stearpa, arida, secetoasa
la Suisse >fla sUis]
- Elvetia
suisse
> [sUis] - elvetian,
Ie tabac
>[10 taha] - tutunul
Ie tourisme >[IOtuRismJ - turismul
Ie trafiquant
>[10 tRafika]
- traficantul, negustorul; afaceristul
tropical, -e
>[IRopikal]
- tropical, -a
les tropiques (m. pI.) > lie tRopik] - tropicele, zoneIe tropicale
LECTIA 25

PARTEA iNTAI
incepem lectia amintindu-va vocabularul prezentat in lectia 25 din cursul "Franceza pentru
incepatori".
A Completati propozitiile in limba franceza cu unniHoarele cuvinle:
1. I'infonnation
5. I'affaire
9. l'atelier
13. Ie secret
2. la nouvelle
6. Ie cours
10. la chance
3. la presse
7. I'universite
11. Ie gout
4. I'indication
8. Ie stage
12. Ie prix
Este treaba mea! - C'est mon >affairc personnelle!
Care este pretul acestei bijuterii din - Quel est >le prix de ce bijou en ivoire?
Am inceput sa citesc noua lectie din
cursul noslrn.
Am uitat adresa atelierului tau.
Este 0 veste foarte buna!
- J'ai commence alire la nouvelle leyon
de notre >cours.
- J'ai oublie l'adresse de ton >atelier.
- C'est une tres bonne >nouvelle!
Sa stabilim (fixam) data plecarii tale pentru - Etablissons la dale de ton depart pOUf
stagiul de la universitatea din Roma! >le stage a>1'umversltc de Rome.
Ea nu are deloe gust.
Avem nevoie de aceste infonnatii.
Tu ai noroc!
Aceste indicatii vor fi rara indoiala
(ell siguranta) necesare.
Voi putea cumpara ziare la tutungerie?
vrea sa-i cunosc secretu!.
- Elle n'a pas du tout de >gout.
- Nous avons besoin de ces >inforrnations.
- Toi. tll as de >la chance!
- Ces >indications seront sans doute
necessaires.
- Est-ce que je pourrai acheter >la presse
dans Ie bureau de tabac?
- Je voudrais connaitre son>sccrct.
B. Completati propozitiile care urrneaza Cll 0 fonna corespunzatoare a verbelor: "demander",
"payer", "recevoir", "transmettre":
Am platit (achitat) deja totu!.
Daca mi-ai transmite aceastii informatie,
fi multumit.
- J'ai deja tout >payc.
- Si tu me >transmcttais cette information,
je serais content.
Da, astazi am primit presa.
Ce voia el?
in fiecare zi primeam cate-o serisoare
de la el.
Nu primese pe nimeni.
Yeti primi marfa dupa ce yeti plati.
- Oui, >j'ai revu la presse aujourd'hui.
- Qu'est-ce qu'il >demandait?
- Chaque jour nous >recevions une lettre
de lui.
- Je ne >re.;01s personne,
- Vous >recevrez la marchandise apres
avoir paye.
C. Legati propozitiile de mai jos folosind pronumcle relativ "que":
Je lis la presse. Aujourd'hui cUe est
tres interessante.
Je une nouvelle. Elle est venue
ee matin.
J'ai paye ce prix. II n'etait pas eleve.
Nous avons transmis vos affaires.
Elles se trouvaient dans la valise.
-..
> La presse que je lis aUJourd'hui cst
tres interessante.
> La nouvelle que je rec;ois est venue ce malin.
> Le prix que j'ai paye n'etait pas cleve.
> Vos afTaires que nous avons transmises
sc trouvaient dans la valise.
D. Completati propozitiile care urmeaza eu substantivul, fonna verbala sau expresia corespun-
zatoare:
Nu mai am nevoie de serviciile acestui
atelier.
Piecam la un stagiu de trei luni.
El nu pe nimeni aici.
Din fericire, vestea pc care am
primit-o este buna.
Nu te nimeni.
Nu voi plati pentro eli nu am bani.
Nu scotoci prin lucrurile mele!
Am avut nevoie de tine ea sa-i trimitem
acest pachet eu scrisori,
2
- Je n'ai plus >besoin des services de eet
>ateJicr.
- Nous partons pour un stage de >trois mois,
- II ne connait >personnc iei.
- La nouvelle que >j' ai recue est
heureusement bonne.
- >Personne ne t'aime.
- Je ne >payerai pas parce queje n'ai pas
d'argent.
- Ne fouille pas mes >affaircs personnelles!
- NOllS >aVD!1S eu besoin de toi pour lui
>transl1letlre ce paquet de lettres.
Sa trecem acum la vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie.
Cititi eu voce tare substantiveIe nOl tradueerea lor in limba
romana:
I'offre(f.) > [lotR] - oferta
I' experience (f.) > [lEkspEnas] - experienta
!emetier >[10 mEtiE] - meseria, profesiunea,
oeupatia
la profession > [Ia pRufEsio] - profesiunea, cariera,
meseria, ocupatia
l'informatique (f.) > (lefoRmatik] - informatica;
informaticii
la retraite > lla ROtRct] - retragerea, replierea;
refugiul; pensia
la pension > [Ia pasio] - pensiunea; pensionul;
pensia
la situation > [Ia silUasio] - situatia; pozitia,
amplasarea; atitudinea
I'assuranee-vie (f.) > llasURas vi] - asigurarea de viata
I' annonee (f.) > [Ianos] - anuntul,
vestirea
Ie dipl6me > [10 diplom] - diploma
Ie boulot > [10bulo] - serviciul, munea, treaba
Ie paste > [10 pas!] - postul, serviciul; slujba,
funqia
Cititi inca 0 daHl, eu voce tare, substantivele de mai sus prezentate in alta
ordine:
la situation > [la sitUasio] - pozitia,
amplasarea; atitudinea
I' offre (f.) > [lofR] - oferta
I'assurance-vie (f.) > [lasURas vi] - asigurarea de viata
Ie poste >[lOpostj - postul, servieiul; slujba,
funqia
I' experience (f.) > [lEkspErias] - experienta
Ie boulot >1I0bulo] - servlciul, munea, treaba
Ie metier > [lOmEtiE] - meseria, profesiunea,
ocupatia
Ie diplome > [10 diplom] - diploma
la retraite > [Ia ROtRet] - rctragerea, replierea;
refugiul; pensia
la profession > [Ia pRofEsio] - profesiunea, cariera,
meseria, ocupatia
I'annonce (f.) > [hmos] - anuntul,
vestirea
la pension > [la pasioJ - pensiunea; pensionul;
pensia
I'informatique (f.) > [IefoRmatik] - informatica;
informaticii
Substantivele noi sunt introduse in propozitiile de maijos. Cititi-le cu voce tare retineti traducerea
lor in Iimba romana:
Je vous presente une offre d'emploi
tres interessante, Madame.
Dans notre entreprise on exige de
I'informaticien une certaine experience
professionnelle.
II a deja son dipl6me, c'est seulement
I'experience qui lui manque.
Dans le metier de joumaliste Ie courage
ne peut pas manquer.
A cause du chomage dans la profession de
biologiste, rna situation est difficile.
Depuis cornbien d'annees es-tu ala retraite?
Vous n'avez pas droit it une pension parce que
vous n'avez pas travaille assez longtemps.
Je desire une meilleure situation materielle.
Si tu as une assurance-vie, en cas de mort,
ta femme recevra beaucoup d' argent.
Qu'est-ce que tu cherches dans ces petites
annonces? Une offre d'emploi.
Avez-vous un diplome, Monsieur?
Oui, je suis dipl6me en droit de
l'Universite de
C'est ['informatique qu'it voudrait ttudier.
Nous avons eu du mal atrouver un boulot.
Nous devrions garder nos postes atout prix.
- Doamna, va prezint 0 ofertli de serviciu foarte
interesanta.
- in intreprinderea noastra se cere ca
informaticianul sa aiba 0 anumita experient-ii
profesionala.
- Are deja diploma, numai experienta
ii
- Pentru meseria de ziarist iti trebuie curaj
(curajul nu poate Iipsi).
- Situatia mea este grea datorita lipsei de
locuri de munca pentru biologi.
- De cati ani la pensie? (De cati ani ai
la pensie7)
- Nu aveti dreptul 1a pensie pentru ca nu ati
lucrat suficient de mult timp.
- Imi doresc 0 situatie material! mai bun!.
- Daca ai (vei avea) 0 asigurare de viata, in C32
de deces, sotia ta va primi multi bani.
- Ce cauti la mica publicitate?
o de lucro.
- Aveti 0 diploma, domnule?
Da, sunt lieentiat in drept al Universitatii
din
- EI ar vrea sa studieze informatica.
- Ne-a fost greu sa gasim un serviciu.
- Ar trebui sa ne pastram posturile cu orice prel.
Retineti urmatoarele verbe expresii (verbale nominate):
une offre d'emploi
manquer (quelque chose,
quelqu'un) a(quelqu'un)
desirer
> [Un oiR dapl Ua]
> [makE]
> [dEziRE]
- 0 ofertii de serviciu. de lucru
- a lipsi (ceva, cineva) cuiva
- a dori, a vrea
etre ala retraite >[ etR ala ROtRet]
- a fi la pensie; a fi pensionar
etre diplome. -e en... >[ etR diplomE a]
- a avea 0 diploma in, a fi licentiat in...
obtenir (Ie dipJome) >[optOniR]
- a obtine (diploma)
Ie diplome de (biologiste) >[10 diplomdOj
- diploma de (biolog)
les petites annonces >[ IE ptitzanos] - mica publicitate
garder (Ie poste) >[gaRdE]
- a pastra (postul, serviciul);
a ramane (in seviciu)
atout prix >[a lu pRi)
- cu Ofice pret
Verbul obtenir se conjuga in mod ca verbul venir. La timpurile compuse verbul obtenir se
conjuga eu auxiliarul avoir.
in propozitiile anterioare ati intalnit adjeetivele:
materiel, -elle
professionnel, -eUe
dipl6me, -e
>[matERiel]
>[ pRofEsl on{'l J
>[diplomE]
- material, -a
- profesional, -a
- eu diploma; lieentiat, -3
substantiveIe care denumesc profesii:
Ie (la) joumaliste
Ie (ta) biologiste
I'infonnaticien (m.)
l'informaticienne (f.)
>[10 juRnalist]
>[10 bioloJist]
>[ lefoR.I11atisie]
>LIef0 RmatisienJ
- ziaristul, ziarista
- biologul, bioloaga
- informaticianul
- informaticiana
Pentru a reline vocabularul nou, tradueeti in limba romfmii urmatoarele propozitii:
C'est dans les petites annonces
que j'ai entin trouve eette offie.
11 n'a aucune experience du metier
de joumaliste.
II desirerait avoir ce paste, mais Ie diplome
lui manque.
Quel metier apprends-tu?
Ma profession ne me plait pas du tout;
je voudrais etre informaticien.
Apres avoir travaille trente ans, j' ai enfin
droit ala retraite.
Des que j'aurai eu rna pension, rna situation
rnaterielle sera meil1eure.
5
>Am gasit, in aceasta ofena la mica
pubhcltate.
> Nu are nici 0 experienlil in meseria de ziarisl.
> EI ar vrca sii ocupe acest post, dar ii lipse$te
diploma.
>Ce mescrie inveti?
> Profcsl<l mea nLl-mi place deloc; vrea sa fiu
informatician.
> Dupa ce am luerat (muncit) treizeci de ani,
am in dreptul sa ma pensionez.
> De indaHI ce \ oi avea pcnsia mea, situalia mea
materialil va imhullatilli.
Elle vient d'obtenir son diplome d'ingenieur.
Nous sommes taus dipl6mes en droit.
II voulait avoir eet emploi atout prix.
Et rnaintenant, au boulot!
Avez-vous eu du mal avous habituer a
une nouvelle situation?
Gardez votre argent, Monsieur!
Desirez-vous quelque chose, Madame?
Notre situation professionnelle n'est pas
du tout bonne, it y a du ch6mage dans
la profession de biologiste.
Parce que son metier est tres dangereux,
il a une assurance-vie.
> Tocmai ;;i-a lua! diploma de inginer.
> Suntem Cll totii Iicenliali in drcpt.
> Dorea sa 'Ilba aceastii slujba cu orice pre!.
> Si acum, la treaba'
> V-a fost grcu sa va CLI
o situatie noua')
> Pastratl-vii hanii. domnule
l
> Dori\i ceva. doamna?
> Situalia noastra profesionala nu este deloe buna,
nu exista locuri de munca pentru biologi
(pentrll eei care au mcseria de biolog).
> Pentrll ca meseria lui [oane periculoasa,
el are 0 asigurare de
Completali corespunzator propozitiile in limba franceza cititi-Ie apoi cu voce tare:
Citesc mica publici tate ca sa gasesc
un serviciu.
Doamna, aveti 0 mare experienta
profesionalii?
Ai avea ceva de lucru pentru mine?
Lucrez deja de patruzeci de ani, dar
nu rn-am pensionat inca.
Inforrnaticienii TIU sunt amenintati de
in aceastii meserie poti obtine oricand
un serviciu.
De cand ai 0 asigurare de viatli?
Ne-a fast greu sa gasim 0 slujba in Franta.
Ce ati dont? (Ce ati vrut?)
Suntem fericiti cli ne-am pastrat posturile.
Da, dupa acest accident are dreptulla
o pensie.
Este 0 oferta de serviciu care iti va placea.
Vreau sa vorbesc cu acest ziarist cu orice pret.
6
- Je lis >les petites annonces pour trouver
>un emploi.
- Madame, avez-vous une grande >experience
>professionnelle?
- Auraistu un >boulot pour moi?
- Je travaille depuis quarante ans deja,
mais je ne suis pas encore >'.1 la retraite.
- Le chomage ne menace pas >les
inforrnaticiens; dans ce >metier on peut
toujours >obtenir un travail.
- Depuis quand as-tu >une assurance-vie?
- NallS avons eu du mal atTouver >un boula!
en France.
- Qu'est.ce que vous >avez desire?
- Nous sommes heureux d'avoir >garde
nos >postes.
- Qui, apres cet accident i1 a droit a
une >pension.
- C'est >une offre d'emploi qui te plaira.
- Je veux >a tout prix parler avec ce >joumaliste.
Sunt hcentiat (licentiata) in drept.
imi (Mi-e dor de tine.)
Ai 0 profesie (meserie) frumoasa.
Cand va lua Paul diploma de biolog?
- Ie suis >diplome(e) en droit.
- Tu me >manques.
- Tu as une belle >profession.
- Quand Paul >obtiendra-t-il son >tIiplome
de >biologiste?
Sa trecem acum la noile probleme gramaticale. Cititi propoziliile care urmeaza, fiind atenti la formele
verbale sense eu caractere De asemenea, retineti traducerea in limba romana a acestor
propozitii:
II veut etre un joumaliste celebre.
II veut que je sois un journaliste celebre.
Elle veut etre heureuse.
Elle veut que tu sois heureuse.
Nous voulons etre avec VOllS.
Nous voulons qu'il soit avec nOllS.
Marie desire etre dipl6mee en droit.
Marie desire que nous soyons dipl6mes
en droit.
lis veulent etre ala retraite.
lis veulent que vous soyez ala retraite.
Nous desirons etre les meilleurs eleves
de notre c1asse.
Nous desirons qu'ils soient les meilleurs
eleves de leur classe.
- El vrea sa fie un ziarist celebru.
- EI vrea ca eu sa fiu un ziarist eelebru.
- Ea vrea sa fie fericita.
- Ea vrea ca tu sa fii fericita.
- Vrem sa fim eu voi.
- Vrem ca el sa fie eu noi.
- Marie (vrea) sa fie licentiata in drept.
- Marie ca noi sa fim ticentiati
in drept.
- Ei vor sa se pensioneze.
- Ei vor ea voi sa va pensiona!i.
- Vrem sa fim eei mai bun; elevi din clasa.
- Vrem ea ei sa fie cei mai buni elevi din
clasa lor.
in propozitiile de mai sus ati putut observa ca am folosit verbele "vouloir" "desirer".
Ali putut remarca, de asemenea, ca in exemplele pe care Ie-am folosit, prima propozitie este formata
eu ajulorul infinitivului. deja din lectiile precedente ea, in limba franceza, folosim infinitivul
atunei ciind subiectul propozitiei principale este eu subiectul propozitiei subordonate. De
exemplu:
Je veux etre Ie premier.
7
- Vreau sa fiu primul.
in exemplele anterioare am folosit verbul auxiliar "etre" la timpul prezent al acestui nou mod.
que nous soyons >[kO nu s"ajo] >[kOjOslLa]
lata acum conjugarea verbului "etre" la "subjonctif present":
que tu sois >[kO tU s"a] que vous soyez >[kO vu sUajE]
qu'il soit >[kil s"a] qu'ils soient >[kil sUa]
qu'eUe soit qu' eUes soient
Verbulla "subjonctijpresent" este intotdeauna precedat de particula "que" ("ca ", "ca sa").
jn exemplele pe care vi Ie-am oferit modul "subjoncrij present" este folosit pentru a exprima 0
dorinrii, 0 urare sau 0 voinfii. Modul "subjonctijpresent" este tradus in limba romonaprin conjuncti",
prezent.
Pentru a invata noul mod ("subjonctifpresent"), in Iimba ramana urmatoarele propozitii:
II veut etre un biologiste celebre. > El vrea sa dcvina (sa fie) un biolog celehru.
Man pere vellt que je sois un medecin celebre. > Tata vrea ca eu sa flU un doctor cdebru.
Toutes les meres desirent que leurs enfants
soient de bans eleves.
> Toate mamelc dorcsc ca copiii lor sa fie
elevi buni,
Ie veux que tu sois a 10 heuces du
soir ala maison.
> Vreau sa fil acasa la ora 10 seara.
NOlls voudrions qu'elle soit prete anous aider. > Am vrca ea ea sa fie gata sa ne ajute.
Nous desirerions que nos metiers soient
interessants.
> Am vrea ca profesiile (meseliilc) noastrc sa fie
interesanle,
lis voudraient que VOllS ne soyez pas en retard. > Ei ar vrea sa nu fiti in intarziere
(sa nu intarziati),
NOlls desirerions obtenir un poste dans
ceUe entreprise.
> Am vrca sa obtinem un post in aceasta
intrcprindcre.
Est-ce que tu desires que je sois ton ami? > Vrei fiu prit:lenul Hill?
Cu ajutorul exercitiului unnator yeti continua sa va fonnele verbului "etre" 1a "subjonctif
present". propozitiile care unneaza cu fonna corespunzatoare a verbului la "subjonctif
present":
De ce doriti ea eu sa rna pensionez deja? - Pourquoi voulez-vous >que je sois deja
ala retraite?
Nu vreau sa fii bolnav(a). - Ie ne veux pas >que tu sois malade.
8
El vrea ca ea sa fie solia lui.
Am vrea sa fiti intotdeauna multumiti
de noi,
Vrei sa ramanem (stam) Cll tine toata seara?
- II desire >qu' el1e soit sa femme.
- Nous voudrions >quc VOllS soyez toujours
contents de nous.
- Est-ce que tu desires >que nous soyons avec
toi toute la soiree?
La primei paTti a acestei lectii, va propunem un exercitiu care contine intregul material
prezentat paoa acum. Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
vrea ca situatia ta materiala sa fie
mai buna.
Cand ai obtinut diploma de informatician?
(Cand !i-ai luat diploma de informatician?)
Pastrati-va sangele reee (calmul) in aceasta
situatie grea (dificila)!
Vai, lucrez de douazeci de ani, nu am
dreptulla pensie.
Cauli mica publicitate in acest ziar?
Domnule. v-ali pastrat postul de director?
vrea sa ai mai multa ex.perienta.
Nu mai am serviciu din cauza
Trebuie sa te (sa va ganditi) deja
la pensionare.
in ce domeniu luerezi? (Ce meserie ai?)
Peste doi ani ea va fi licentiata in istorie.
ea Pierre avea 0 asigurare de viata.
Domnul Dupont i1i va prezenta tara indoiala
o oferta de munca interesanta.
Trebuie sa obtii cu orice pret acest post
de director.
Nu ce ii
Va va fi greu sa gasiti 0 slujba bine platita.
> Je dcsirerais que ta situation materielle
soit meilleure.
> Quand as-tu obtenu ton diplome
d'infonnaticien?
> Gardez votre sang froid dans cette situation
ddJicile!
> Hclas.jc n'ai pas drOIt aune pension, malgre
vingt ans de travail.
> Est-ee que tu eherches les petiles annonces
dans ce journal?
> Avel-VOUS gardc volre poste de directeur,
Monsieur'!
> Je voudrais que ton experience
professionnellc soit plus grande.
> A cause du chomage je n'ai plus de boulot.
> 11 faut penseI' deja ilia retraite.
> Dans quelle profession travailles-tu?
> Dans deux ans elk sera diplomcc en histoire.
> Je sais que Pierre avail une assurance-vic.
> Sans doute Monsieur Dupont te presentera
llne afTre d'emploi interessante.
> Tu dais obtenir cc poste de directeur
atoul prix.
> Jc ne sais pas ce qui lui manque.
> Vous aurez du mal atrouver un boulot
bien paye.
LECTIA 25 - PARTEA A nOVA
Vom incepe aceasta parte a lectiei 25 cu 0 scurta recapitulare.
A Completati propozitiile care urmeaza cu numeralele ordinale corespunziitoare:
Vreau ca tu sa tii primul care canta
acest cantec.
Sunlem invitati 1a cea de-a optzecea
aniversare a lui.
Este cel de-aI treilea post (pe care il ocup)
in aceasta intreprindere.
Sunteti a douazeci ~ i una persoana care
a ~ l e a p t a 0 oferta de munca.
lata numarul 0 suta al ziarului
nostru.
B. Completati propozitiile in limba franeeza:
Locuim la ultimul etaj.
Ei caliitoreau numai ell clasa a doua.
lata ultima mea ofem de munca
pentru tine.
Am intrat in c1asa a doua.
- Je veux que tu sois >le premier qui chante
cette chanson.
- NollS sommes invites ason >quatre-vingtieme
anniversaire.
- C'est mon >troisieme poste dans cette
entreprise.
- Vous etes >la vingt et unieme personne qui
attend une offre d'emp1oi.
- Voila >Ic centicme numero de notre journal.
- Nous habitons au >dernier etage.
- lis voyageaient seulement >en scconde.
- Voila rna >demiere offre d'emploi pourtoi.
- Je suis entree >en sccondc.
C. Exercitiul urmator va va ajuta sa va reamintiti pronumele relativ"dont". Transfonnati doua
propozitii intr-o fraza ell ajutorul acestui pronume:
Voila mon dipl6me. Je suis Ires
content de man diplorne.
Je connais une famille. La situation
materielle de cette famille est tres
mauvaise.
J'ai obtenu le poste de directeur. Je favais
parle de ce poste.
Je regardais la maison. Ses fenetres sont
ferrnees.
> Voila mon dipl(ime dontje suis tres content.
> Je connais llne f<lmille dont la situation
malcrielk est tres m<luvaisc.
> rai obtenu Ie poste de directeur dontje t'avais
parle.
> Je regardms la maison dont les fcnCtres sont
fennces.
Cititi cu voce tare propozi1iile urmatoare in care am introdus cuvintele noi fitt atenti la traducerea
lor in limba romanii:
Je suis debutant dans rna profession, alors
je n'ai pas d'experience.
Les debuts etsient difficiles pour nous taus.
Avez-vous deja les resultats des experiences
de laboratoire?
Savez-vous qu'il a subi un grand echec dans
sa carriere professionnelle?
Ce medecin veut atout prix obtenir un grand
succes parce que I' ambition Ie devore.
Les syndicats doivent proteger les interets des
ouvriers, surtout al'epoque du ch6mage.
Dans notre entreprise nous avons tous beneficie
d 'une promotion.
II voulait etre un avocat ceLebre, mais, helas,
il a manque son but.
NOllS voudrions bien que vous soyez des
membres de notre association.
Retine1i:
- Sunt incepator in meseria mea, ca
nu am experienta.
- inceputul a fost greu pentru noi toti.
(Tuturor ne-a fost greu la inceput.)
- Aveti deja rezultatele experiente10r
de laborator?
- $titi ca eL a avut un mare in caricra?
- Acest medic (doctor) vrea cu orice pret
sa obtina (sa aiba) un mare succes pentru cii
e devorat de ambitie.
- Sindicatele trebuie sa protejeze (sa apere)
interesele muncitorilor, mai ales in perioadele
de
- in intreprinderea noastra ambeneficiat cu totii
de 0 promovare.
- EL voia (dorea) sa fie un avocat ceLebru, dar,
vai, el ratat scopul-(nu atins telul).
- Am vrea foarte mult ca voi fiti (sa deveniti)
membri ai asociatiei noastre.
de laboratoire
subir un echec
devorer
al'epoque
beneticier de...
manquer Ie but
> [dO laboRatUaR]
> [sUbiR
> [dEvoRE]
> [a LEpok]
> [bEnEfisiE dO]
> [makEIObUtj
- de lahorator
- a avea un
- adevora
- la epoca. in vremea, in perioada
- a beneficia de... , a profita de...
- a rata tinta, a atinge scopul
Continuati sa va materialul nou, traducimd in limba romana urmatoarele propozitii:
II ia dcvorait des yeux.
Si tu n'as pas d'ambition, tu manqueras
ton but.
Nous bcneticions lous du droit ala liberte.
Je voudrais vivre aI'epoque de Napoleon.
Les biologistes sonl alles au laboratoire pour y
faire des experiences.
Est-ce qu'on a etabJi Ie resultat de cet examen
de laboraloire?
Avez-vous lu cet article du dcbut jusqu'a la fin?
C'ctait un avocat dcbutant qui a cause ton
echec dans celte affaire.
Quel est Ie but de votre association?
Les ouvriers voudraient que tu sois
leur directeur.
A la dernande des syndicats il a eu
une promotion.
Sa carriere etait longue, il avait fait ses debuts
il y a trente ans.
> EJ 0 manca (0 sorbea) dill ochi
> Daca nu vei avea arnbi\le, nu-!i vei atinge
scopuL
> Beneficiem eu totii de dreptul la iibertate.
> vrea sa traiesc in epoca lui (pe vremea lui)
Napoleon.
> Biologii s-au dus la laborator
ca sa faca experienle.
> S-a stabilit (d<lt) rczultatul acestei probe
de laborator?
> Ati citit acest articol de la inccput pana
la (Ati cit it articoJul acesta in intregime?)
> Esccul tau in aeeasta afacere s-a datorat
unui avocat incepator (fara experienta).
> Ce asociali" voastra? (Care este
scopul asociallcl voastre?)
> Muncitorii ar vrea ca tu sil lc tii director.
> EI a fost promovat la ccrcrea sindicatelor.
> A <lvut 0 c<lriera lunga, el a inceput sa lucrcze
facut debutul) acum trcizccl de <inJ.
Complctali propozi1iile eu un cuvant sau 0 expresie noua. Citi!i cu voce tare propozitiile dupa
completare:
Este 0 treaha pentm un incepator.
Dupa ce voi fi promovat, nu voi mai avea
alte ambitii profesionale.
Vrern sa fii directorul nos1ru inca de la
inceputuJ lunii.
Fiul rneu a citit foarte repede aceste carti;
se poate spune ea Ie-a devorat.
in tinere!ea mea, inceputurile carierei unui
avocat erau foarte grele (difici Ie).
13
- C'est un travail pour >un debutant.
- Quand j'aurai eu rna >promotion, je n'aurai
plus d'autres >ambltions professionnelles.
- Nous voulons que tu sois notre direeteur
des >\e debut du mois.
- Mon fils a lu 1rC5 vite ces livres; on peut dire
qu'llles >a
- >A l'cpoque de rna jeunesse, >Ies debuts de
>Ia carriere d'un>avocat etaient plus diffieiles.
Toala lumea profita (beneficia) de
rezultatele experientelor lor.
in uzina noastra sindicatele nu fae nimic
pentru a proteja interesele muneitorilor.
Nu am decat un singur lel- sa fiu
directorul acestei asociatii.
vrea ea aparatele din laboratorul
nostru sa fie mai modeme.
- Tout le monde >bcncficiait des >resultats de
leurs expenences.
- Dans notre usine >les syndicats ne font rien
pour proteger les interets des ouvriers.
- Je n'ai qu'un seul >but - etre Ie directeur
de cette >association.
- Je desirerais que les appareils de notre
>Iaboratoire >soient plus modemes.
in partea destinata gramaticii ne vom ocupa in continuare de modul subjonctifpresent (eonjunetiv
prezent). Cititi cu atentie propozitiile de mai jos in care va este prezentata, eu caractere
conjugarea verbului ovoir la subjonctifpresent.
Retineti, de asemenea, traducerea in limba ramana a acestor propozitii:
11 veut que j'aie un bon emploi.
Nous dcsirons que tu aies un pos1e bien paye.
II faut que ton fils ait une enfance beureuse.
II faut qu'elle ait une nouvelle robe pour
son anniversaire.
II faut que nous ayons de bonnes notes
aI'ecole.
II faut que vous ayez un peu
11 faut qu'ils aient une meilleure
situation materielle.
- EI vrea ca eu sa am un lac de rnunea bun.
- Vrem ca tu sa ai un post bine platit.
- Trebuie ca fiul tau sa aiba 0 copilarie ferieita.
- Trebuie sa aiba 0 roehie noua pentru ziua ei
de
- Trebuie sa avem note bune la
- Trebuie sa aveti putina ambitie.
- Trebuie ea ei sa aiba 0 situatie rnateriala
mai buna.
Retineti urmatoarea regula eu privire la folosirea modului suhjonctifpresent:
Expresia il faut que este intotdeauna urmata de un verb la subjonctiv. Nu uitati
insa ca dupa constructia il fout se obligatoriu infinitivul, de exemplu:
II faut travailJer.

lata conjugarea verbului avoir la
que j'aie >LkOje] que nous ayons > LkO nuzeio]
que tu aies >lkOtUe] que VOllS ayez > lkO vuzeiE1
qu'il ait >Lkile) qu'ils aient > [kilze]
qu'elle ait > [kel c] qu'elles aient > [kelze]
14
Exersati noile completand propozitiile care urmeaza eu formele corespunzatoare ale
verbului avoir la subjonctifpresent (conjunctiv prezent):
Trebuie sa ai de lucru.
Vreau ca el sa aiba
Trebuie sa avem un apartament
mai mare.
Tata ar vrea sa am mai multa rabdare.
Vrei ca sotul tau sa aiba un
loc de munca mai bine plaht.
Trebuie sa aveti un scop in viata.
Vreti ca ei sa aiba mai multa experienta
profesionala.
- II faut >que tu aies du travail.
- Je veux >qu'il ait ce qu'il desire.
- II faut >que nOllS ayons un appartement
plus grand.
- Mon pere voudrait >que j'aie plus
de patience.
- Tu desires que ton mari >ait un emploi
mieux paye.
- II faut >que VOllS aycz un but dans la vie.
- Vous voulez >qu"ils aient plus d'experience
professionnelle.
in ultimul exerciliu al aeestei lectii am introdus toate noi (vocabular gramatica).
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
Trebuie sa ai 0 asigurare de viata.
Parintii lui ar vrea ca el sa fie licentiat
in drept.
De la inceputul acestui an am dreptul
la pensie.
Acest avocat incepator (tanar avocat) este
devorat de ambitie.
Ea a avut un la inceputul carierei.
Vai, nu ne-am atins scopul!
Ti-am gasit aceasta oferta de serviciu
la mica publicitate.
muncitori sunt in de la
inceputul lunii.
Sindicatele ar trebui sa ne protejeze cu
orice pret interesele.
In laboratorul nostru beneficiem
de rezultatele experien!e1or lor.
Vrem ca voi sa fiti buni inforrnaticieni.
\
Vei fi promovat cand vei avea mai multa
experienta profesionala.
15
> 11 [aut que tu aies une
> Scs parents voudraient qu'il soit diplome
en droit.
> Dcpuls Ie debut de cene annee j'ai droit
iJ une pension
> L'ambition dcvore eet avoeat debutant.
> Au dehut de sa carriere dIe a subi un eehee.
> Helas, nous avons manquc Ie but!
> C'est dans annonces que j 'ai trouve
cctte offrc d'cmplOl pour toi.
> Ces ouvriers sont au [homage depuis Ie debut
du mois.
> Les sylldic<lts devraienl atout prix proteger
nos
> D<lllS notre laboralOlrc nOLlS benCficions
des rcsultab <..Ie leurs eAperiences.
> Nous voulons que vous soyeL de bans
informaticiells.
> Tu auras ta promotion quand tu auras eu plus
d' experience profess i0 11ne II e.
in perioada despre care iti vorbesc, eram
un biolog debutant (incepator).
Tocmai imi luasem diploma dind mi-a fost
propus acest post in asociatia dumneavoastra.
Trebuie sa am un serviciu.
in meseria (profesia) mea este imposibil sa
ai succes (succesul este imposibil).
Domnul Dupont nu mai putea pastreze
postul de director (nu mai putea ramane in
postul de director).
Ea nu are nici 0 meserie, ca (de aceea)
ii este greu gaseasca un serviciu.
vrea ca situatia voastra materiaHi sa fie mai
buna sa aveli toti un serviciu.
> A I"epoque dontje te parle,j'etais
un biologiste dcbulant.
> Je venais d'obtcnir Jc dlplomc quand on m'a
propose cc paste dans votre association.
> 11 raut que j' aie un boulo!.
> Dans ll1a profession Ie succes est
impossible.
> Monsieur Dupont Ill: pouvait plus garder son
posle de directeur.
> Elle n'a aucun mdier, alors elle a du mal a
trouver un emploi.
> .Ie dcsircrais que voin: situation matcrielle soit
mCllleurc et que vaus ayez tous un travail.
in incheierea leetiei, ea de obicei, va propunem un exereitiu de pronuntie. Cititi eu voce tare cuvintele
urrnatoare in care se repeta sunet:
(a] - l'emploi, I'experience, la pension, Ie debutant
(0] - la pension, la situation, l'annQDce, I' ambition
[c] - l'inforrnaticil:D., Ie
[c] - la retraite, materi.e.!, professionne.!, la I' 6che.c
[E] - Ie Ie Ie
[OJ - la retraite, obt.enir
(u] - Ie bllUlot, atllUt prix, i' QlJ.vrier, Ie jQlJ.maliste
(lJ] - la situation, ['assurance-vie, Ie d6butanl, Ie debut, Ie resuitat, Ie but, subir
("a] - I'emplm, iaboratoire, que je sois, que nous soyons
lp] - ['empJoi, ohtenir, Ie diplome
[z] - Ie rcsultat, les petites. annonces, que nous-ayons
[JJ - Ie biologiste, Ie joumaliste
[k] - manquer, la "arriere, l'ccheQ, Ie syndi.!<at, I'cpoque, l'avo.!<at
- la profession, la pension, le poste, l'infonnati.c.ien, I'ambition, la promotion,
benefi"ier
l vJ - !'aYocat, I'assurance-yie, I'ouyrier, dcyorer
16
RECAPITULAREA LECTIEI 25
25.1. in cursul acestei leqii ati intalnit urmatoarele construetii expresii:
etre ala retraite
eIre diplome, -e en...
manquer (quelque chose, quelqu'un)
Ii (quelqu'un)
manquer Ie but
garder (Ie poste)
subir un eehee
beneficier de...
une offre d'emploi
les petites annonces
atout prix
aI'epoque
- a fi la pensie; a fi pensional
- a avea 0 diploma in; a fi licentiat in...
- a(-i) lipsi (ceva, cineva) cuiva
- a rata linta, a atinge scopul
- a( pastra postul; a ramane in poslul de...
- a avea un
- a beneficia de.. ; a profita de ...
- 0 oferta de serviciu (de loc de munca)
- mica publicitate
- cu orice pre!
- la epoca, in (\a) vremea, in perioada
25.2. in aeeasta leqie ati aflat, de asemenea, cum se formeaza prezentul modului subjonctif -
suhjollctif prlsent. Acest mod se in mai multe situatii, pe care Ie yeti invaia eu
limpul. in exemplele pe care vi Ie-am prezentat, subjonetifpresent a fost folosit in propozitii
subordonate, fiind cerut de verbe carc exprima un sentiment, 0 dorinta sau 0 vointa; de
exemplu:
Je veux que tu sois heureux.
Elle desire que nous ayODs une
belle voiture.
- Vreau ca tu sa fii ferieit.
- Ea dore.;;te ea noi sa avem 0
frumoasa.
Penlru ca suhjollctilpresent sa poata aparea in subordonata, trebuie ea subiectele principalei
subordonatei sa fie diferite:
III veux que je. sois.. .
b!J:ru.s. dcsirons que YQllS ayez.....
Va reamintim ea, daea propozitia principala cea secundara au subiect, verbul
subordonatci se exprima in limba franceza prin infinitiv:
Tu veux M heureux.
Elle desire <ll'.Oir beaucoup d'enfants.
17
- Vrei sa fii fericit.
- Ea vrea sa aiba multi copii.
Subjonctifpresent se f o l o s e ~ t e obligatoriu dupa expresia verbala impersonal a il faut que -
"trebuie ea sa (sa) ... ":
II faut que nous soyons chez lui a5 heures. - Trebuie sa fim la el (acasa) la ora 5.
II faut qu'il ait un bon paste. - Trebuie ca eI sa aiba un post bun.
Verbul exprimat la subjontifpresent este introdus de conjunctia que (ca sa, sa):
II faut que + subjonctif
Je voudrais que + subjonctif
Nous desirons que + subjonctif
Pana acum am conjugat la subjonctif present verbele auxiliare avoir lii etre. Acestea sunt
verbe neregulate, de aceea conjugarea lor la subjonctifpresent va fi neregulata.
lata cum se conjuga aceste verbe Ia subjonctifpresent:
ttre
que je sois
que tu sois
qu'il soit
qu'elle soit
que nous soyons
que vous soyez
qu'i1s soient
qu'elles soient
> [kOjO s"a] - sa fiu
> [kO tU sUa]
- sa fii
> [kil s"a] - sa fie
> [kEl sUa]
- sa fie
> [kO nu sUai6)
- safim
> [kO vu sUaie]
- sa fiti
> [kil sUa]
- sa fie
> [kEI sUa]
- sa fie
Avoir
que j'aie
que tu aies
qu'il ait
qu'elle ait
que nous ayons
que vous ayez
qu'ils aient
qu' elles aient
> [kOjE] - sa am
> [kOtU E] - sa ai
>[kiIE] - sa aiba
>[kEl Ej - sa aiba
> [kG nuzEio] - saavem
> [kO vuzEic]
- sa aveti
>[kilzE]
- sa aiba
> [kElzE]
- sa aiba
18
TEMA PENTRU ACASA 25
A Tradueeti urmatoarele in limba roma-na:
1. Depuis Ie debut du mois il cherche une offre d'emploi.
2. Qu'est-ce que les syndicats ont fait pour proteger les interets des ouvriers?
3. II faut que vous ayez plus d'ambition dans votre vie professionnelle.
4. NOlls voudrions que tu aies une bonne situation materielle.
5. 11 voulait obtenir Ie diplome de biologiste el travailler dans un laboratoire.
B. Traduceti unnatoarele propozitii In Iimba franceza:
1. De ce ai avut un
2. vrea ca sotul meu sa fie deja la pensie.
3. Trebuie sa-ti pastrezi postul cu orice pret.
4. Trebuie sa tim mai exigenii.
5. incepator in mesena ta, deci nu ai multa experienFl..
C. Completati propozi(ile unna-toare eu cuvantul corespunzator:
I. II faut vous soyez ce soir II la maison.
2. Mon frere est diplomc ..... droit.
3. Je viens d'obtenir Ie diplome biologiste.
4. Mes parents voudraient que je journaJiste.
5. Je desire que VOllS ....... une promotion Ie plus vile possible.
19
LECTIA 26 PARTEA INTAI
Pentt-u inceput, sa recapituHim materialul invatat in lectia 26 din cursul "Franeeza pentru ineepa.tori".
A Completati propozitiile de mai jos eu urmatoarele cuvinte:
I. Ie lieu (de travail) 2. I' entreprise 3. I' administration 4.1'emploi
5.l'employe 6. l'ouvrier 7. Ie technicien 8. l'artisan
9. Ie fonctionnaire 10. I'agriculteur 11. Ie salaire 12. I'augmentation
13. Ie chOmage 14. Ie chomeur
Multi cauta oferte de serviciu
la mica publicitate.
Laboratorul este noul meu loc de munca.
Acest tehnician incepator nu are inca
multi! experientii..
- Beaucoup de >chomeurs cherchent des offres
x1'empJoi dans les petites annonces.
- Le laboratoire est man nouveau >lieu
de travail.
- Ce >tcchnicien debutant n'a pas encore de
grande experience.
Vreau ea tu sa fii (sa devii) inalt functionar. - Ie veux que tu sois un haut >fonctionnaire.
Cand vei fi promovat, vei primi 0
marire de salariu.
intreprinderea noastra a fost inchisa, iar
muncitorii sunt in
Am un post de functionar in administratie.
Acest artizan vrea
pastreze atelierul pentm fiul Sall care
invata meserie.
in zilele noastre situatia agricultorilor
nu este
- Quand tu auras eu ta promotion, tu auras aussi
>tme augmentation de ton >salaire.
- On a fenne notre >entreprise et >les ouvriers
sont au >eh{lmage .
- rai un poste >d'employc dans
>I'administration.
- Cet >artisan veut garder son atelier pour
son fils qui apprend Ie meme metier.
- A notre epoque la si1uation des >agriculteurs
n'est pas facile.
B. Completati urmatoarele propozitii eu expresia sau cuvantul care
Cu ce va ocupati de obicei?
(Ce profesie aveti?)
Meseria ta este dura, ca a mea.
La inceputullunii va fi 0 mare
de preturi.
20
- Qu'est-ce que >\/ous faites dam la vie?
- Ton metier est x1ur , >comme Ie mien.
- Au debut du mois il y aura une >grande
augmentation des prix.
Nu d-?tiga mult ca muncitoare, de aceea
situatia ei materiala este grea.
- Comme >ouvriere elle ne gagne pas beaucoup,
alms sa situation materielle est >dure.
Ca functionara la banca mi-a fost destul de - Mes debuts >d'employee ala banque etaient
greu la inceput. assez>durs.
C. Introduceti si, oui sau non in raspunsurile la intrebarile de mai jos:
Ai multa experienla in profesia ta?
Da, destul de multa.
Nu ai gasit servieiu?
Ba da, lucrez de la inceputul lunii.
Nu mai in
Nu, caut inca 0 ofenade munca.
Marie nu luat inca diploma?
(Marie tot nu luat diploma?)
Sa da, toemai luat-o.
- As-tu une grande experience dans
ta profession?
- >Oui, assez grande.
- Tu n'as pas trouve de boulot?
- >Si, depuis Ie debut du mois je travaille.
- Tu n'es plus au chomage?
- >Non,je cherche toujours une offre d'emploi.
- Marie n'a toujours pas son diplome?
- >Si, elle vient de l'ohtenir.
D. Completati propozitiile ultimului exercitiu de recapitulare ell fonna corespunzatoare a verbului
reflexiv:
V-ali instalat deja 1a noulloe de munca?
Te-ai apueat de treaba? (Ai inceput
sa luerezi?)
Domoul Durand s-a prezentat tuturor?
Ali fost singura in aceasta situatie,
doarnna?
21
- VOllS etes-VOliS deja >installcs dans votre
nouveau lieu de travail?
- Est-ce que tu t'es >mise au travail?
- Monsieur Durand, s'est-il >presente atout
Ie monde?
- VOllS etes-vous >trouvce seule dans cette
situation, Madame?
Va prezentam 0 noua serie de substantive. Cititi-Ie ell voce tare retineti
traducerea lor in limba romana:
la politique >[13 politikj
- politica
Ie regime >[10 rEjim]
- regimul (politic);
organizarea (politica)
Ie pouvoir >[10 puv"aR]
- puterea; autoritatea
Ie chef
- conducatorul,
capetenia; capul,
comandantul
Ie gouvemement >[10 guveRnOma]
- guvemul; guvemarea,
conducerea
Ie president >[10 pREzida]
- pre$edintele
l'Etat(m.) >[lEta]
- statuI
Ie premier >[JOpROmiE
- primul-ministru,
ministre ministR]
premierul
la loi >[ la l
U
a]
- legea, norma, regula
les elections (f. pI.) >[ lezEleksioJ
- alegerile
Ie suffrage >flO sUfRaJ]
- sufragiu, vot
Ie parti >[IOpaIUi]
- partidul
Ie peuple >[IOpOpl]
- poporul
Ie principe >[10 pResip]
- principiul, norma; opinia
le candidat >[10 kiidida]
- candidatul
Substantivul "I 'Etat" se scrie cu majusculii cGnd inseamna "statuI" cu
litera mica arund cGnd lnseamna "starea. conditia ".
Pentru a reline mai noul vocabular, recititi cu voce tare cuvinte,
intr-o alta ordine:
les elections (f. pI.) >[ lezEleksio]
- alegerile
la politique >[1'1 politikJ
- politica
Ie peuple >[IOpOpl]
- poporul
Ie regime >[IOrEjim]
- regimul (politic);
organizarea (politica)
Ie president >[10 pREzidii]
-
Ie principe >[ 10 pResip1
- principiul, nonna; opinia
Ie suffrage >[10
- sufragiu, vot
Ie gouvemement >[10 guveRnOmaJ
- guvemul; guvemarea,
conducerea
la loi
>[Ia lU
a
]
- legea, norma, regula
Ie premier >[IOpROmiE
- primul-ministru,
minislre ministR]
premierul
Ie pouvoir >[10 puvua:R]
- pulerea; autoritatea
Ie parti >[lOpaRti]
- partidul
l'Etat(m,) >(IEta]
- statui
Ie candidat >[10 kadida]
- candidatul
Ie chef >[IO$Ef]
- $eful, conducatorul, cape-
tenia; capul, comandantul
22
Sii introducem cuvintele noi in propozitii. Cititi cu voce tare propoziliile care urmeaza retineti
traducerea Jor in limba ramana:
Je ne m'interesse pas ala politique.
Demierement Ie regime politique de ce
pays a change.
11 ya trois pouvoirs: legislatif, executif et
judiciaire.
Le president est Ie chef du pouvoir exccutif
qu'il partage avec Ie gouvemement.
Le president est avant tout Ie chef de l'Etat.
Le premier ministre, nomme par Ie president,
choisit les ministres.
Le pouvoir legislatif appartient au Parlement
qui vote les lois.
Pendant les elections les Franyais elisent
leur president.
Le President de la Republique
est elu pour sept ans au suffrage universel.
QueJ parti viendra au pouvoir: la gauche,
la droite ou Ie centre?
On a vote cantre ce candidat de la gauche
ala majorite.
Le principe de la Republique est:
"Ie gouvemement du peuple, par Ie peuple et
pour Ie peuple".
- Nu rna intereseaza politica.
- Regimul politic din aceasta
tara s-a schimbat de cucand (recent).
- Exista trei puteri (in stat): legislativa,
executivii judeciitoreascii.
- este puterii executive,
pe care a exercita impreuna cu Guvemul.
- este, mai inainte de orice,
statului.
- PrimuJ ministru, numit de catre
aJege
- Puterea legilativa apartine Parlarnentului,
care voteaza legile.
- in timpul alegerilor, francezii aleg

- Republicii Franceze este ales
pentro ani prin vat (sufragiu) universal.
- Ce partid va veni 1a putere: de stanga,
de dreapta sau de centru?
- Am votat in majoritate irnpotriva acestui
candidat al stangii.
- Principiul (pe care se bazeaza) republica este:
guvemarea poporului, prin popor
pentru popor".
Retineti adjectivele. verbele determinantii caracteristici temei propuse in aceasta leetie:
(Ie regime) politique > [politikJ - (regimul) politic
(Ie pouvoir) legislatif > [lEj islatit] - (puterea) legislativa
executif > [cgzEkUtif] executiva
judiciaire > LIUlhsieRJ judeciitoreasca
(Ie suffrage) universel > [UniveRsel] - (votul) universal
(les elections) partielles > LpaRsiclj - (alegerile) partiale (locale)
23
Ie parti de gauche - partidul de stanga; stanga
la gauche
la droite >[dR"at] - partidul de dreapta; dreapta
Ie centre >[10 sMR] - partiduJ de centru; centrul
(a) 1a majorite > [Ia majoRitE] - eu majoritate (de voturi);
la majorat
s'interessera > [setERcsE a] - a se interesa de; a fi interesat de
(+ substan1it)
partager (avec) > [paRtajE avek] - a imparti (eu eineva)
nommer >[nomE] - a numi; a numi (in functie)
appartenir 3... >[apaRtOniR a] - a apartine (cuiva)
voter (une 10i) > [\lotE] - a vota (0 lege)
voter pour >[votEpuR] - a vota pen1ru (impotriva)
(contre)
elire > [EliR] - a alege (in sens electoral)
venir au pouvoir > [vOniR 0 puvuaRJ - a veni 1a putere; a ajunge 1a putere
Verbul partager se eonjuga la fel ca verbul manger, appartenir ca vellir, elire ca lire. Celelalte verhe
sunt verbe regulate de grupa I.
Retineti, de asemenea:
Ie Parlement
la Republique Fran.;aise
> [10 paRIOma]
> [Ia REpUblik tRascz]
- Parlamentul
- Republica Franceza
Urmatoarele exercitii va vor ajuta sa retineti mai vocabularul pc care vi I-am prezentat.
Traduceti in limba romflna propozitiile care urmeaza:
A quoi t'interesses-tu?
Nous (lYons elu notre chef d' Etat
il y a deux ans.
Mon ami et moi, nous partageons la meme
chambre.
II sera nomme 11 ee poste.
II a fait une carriere dans la politique.
Ce regime politique ne durera plus
longtemps.
A qui appartiendra Ie pouvoir judieiaire?
24
> Ce te intcreseaza?
> ales acum dOl ani statului.
> Ell eu prietenul meu impartim
camera.
> Va Ii numit in acest post (in aceasta functie).
> EI a [;1cut carieni. in poJilica.
> Acest regim politic nu va mai rezista
multa lireme.
> Cui ii va apalime putcrea judccatoreasca?
Que fait Ie gouvemement de la Rcpublique
Franaise pour les citoyens?
Quand les elections universelles aUTOnt lieu?
C'est Ie president qui nomme
Ie premier ministre.
Cette loi ctait difficile avoter au Parlement.
II faut que Ie suffrage soit universe!'
Vous votez pour ou contre la politique
de ee gouvemement, Monsieur?
La majorite a vote contre lui.
Tout Ie peuple a tlu son president.
C' est une affaire d'Etat.
Quel est son etat de sante?
Nous desirons que les principes de notre
gouvemement soient bien etablis.
On nous a presente tous les candidals
ala tele.
II est entre dans un des partis de gauche.
Ce parti ne viendra jamais au pouvoir.
> Ce face guvcmul Republicil Franceze
pentru ceta\eni?
> Clnd vor avea loc alcgcrile generaIe?
> il desemneaza (II
pe primul ministru.
> Aceasta lege a trecut ell greu prin Parlament.
> l'rebuie ca vatul sa fie universal.
> !Jomnulc, votati (suntcti) pentru sau
impotnva POJitlCll aeestui guvern?
> Majoritatea a votat impotriva lui.
> intreg poporul ales
> Este 0 afaccrc de stat.
> Care este Slarea sanala\ii lui?
(Cum sta ell simatatca?)
> Vrem ca principiile guvemarii noastre sa fie
bine stablJite.
> Toli candida!ii ne-au fast prezentati
la televizor.
> El a intrat intr-unuI dintre partidele de stanga.
> Acest pnrtid nu va ajunge niciodata la putere.
(Acest pmtid nu va prdua niciodata puterea.)
Verificati daca v-ati corect vocabularul prezental in aceasta lectie rezolvand exercitiul unnator.
Completati eu un cuvant corespunzator urmatoarele propozitii in limba franceza cititi-Ie apoi eu
voce tare:
Trebuie sa alegem pe unul dintre
eei trei candidati pentru Parlament.
Politica guvemulUl nostru este amenintata
de lipsa de bahi.
o sa votam impotriva acestei legl.
Te intereseaza alegerile?
Stanga a venit la putere.
Aces! regim (politic) trebuie schimbat cat
mai repede cu putinta.
- U faut >clire un des trois >candidats au
>Parlement.
- >La politique de notre >gouvcmcmcnt est
menace par Ie manque d'argent.
- Nous > allons voter >contre ceUe >loi.
- > aux >clections?
- C'est >Ia gauche qui >est venue au pouvoir.
- II faut changer ce > regime Ie plus vite
possible,
Care este principiul (care sta la baza) - Que! est> Ie principe de votre association?
asoeierii voastre? (Ce asocierea voastra?)
Acest ministru tocmai a fost numit in functie
de catre primul-ministru.
25
- Ce >ministrevient d'etre >nommcpar
> Ie premier ministre.
El a fost ales eu majoritate de vaturi,
prin vot universal.
lata candidatul partidului nostru!
Am vrea ea Statelor Unite
(ale Americii) sa fie un am cu mai
multa experienta.
El nu vrea sa imparta cu nimeni puterea.
Trebuie ea poporul sa fie multumit.
Nu fac nu am facut niciodata parte din
nici 0 asociatie sau partido
Au fost stabilte frontierele acestui nOll stat.
Republicii Franceze este ales
pentru 0 perioada de ani.
Trebuie ea statului sa fie ales anul viilor.
- 11 ><1 ete tlu ala majorite au >suffrage
>universcl.
- Voila >Ie candldat de noIre >pmii.
- Nous voudrions que >le president des
>Etats-Unis soit un homme d'une plus
grande experience.
- II ne veut >pm1ager son >pOUVOlf
avec personne.
- nfaut que >le peuplc soit content.
- Je >n 'appartiens et je n'ai jamais >appm1enu
aaucune association ni aucun >pani.
- On a etabli les frontieres de ce nouvel >Etat.
- Le president de la >Rcpublique Frani(aise est
tlu pour sept ans.
- II faut que >le chef de l'Etat >sojt elu I'annee
prochaine.
Sa trecem acum la problemele gramaticale. Ne vom ocupa in continuare de subjonctif present,
introdus in lectia precedenta.
Cititi urmatoarele propozitii i?i fW atenli la cuvintele scrise cu caraetere Retineti, de
asemenea, tradueerea in limba romana a acestar propozilii:
II faut queje vote pour ce candidat.
Ie te Ie dis pour que tu changes d'opinion.
II faut qu' il partage son argent entre
ses enfants.
Je ne re90is pas de lettres de Marie,
bien qu' elle pense peut-etre amoi.
VOUS ne partirez pas avant que nous
finissions cette dispute.
Je reste chez moi jusqu'a ce que
VOllS m' appeliez.
Tout est pret pour qU'ils mangent.
26
- Trebuie sa votez pentru acest candidat.
- Ti-o spun pentru ea sa-li schimbi parerea.
- EI trebuie Imparta banii (averea) intre
copiii sai.
- Nu primesc serisori de la Marie, ea
poate ca se la mine.
- Nu yeti pleca inainte sa terminam
aceasta diseutie In contradictoriu.
- Raman acasa paoa cand ma veti chema (suna).
- Totul este pregatit (gata) pentru ea ei
sa manance.
Din exemplele pe care tocmai vi le-am prezentat rezulta ea modul eonjunctiv - subjonctif- este
folosit in limba franceza dupa:
il faut que (v-am prezentat in lectia precedenta exemple eu aceasta
eonstructie verbala impersonala)
pour que
bien que
avant que
jusqu' aee que
> [puR kOJ
> (bie kO]
> lava kO]
> [jUska sO kO]
- pentru ea sa, ca sa
- eu toate ca
- inainte ca sa; pana sa
- paoa cand, pana ee
in lectia precedenta ati intalnit verbele avoir bre conjugate la subjonctif (present). in exemplele
anterioare am conjugat la modul subjonctif (present) verbe regulate (din grupele I II). Regula
generala de formare a modului subjonctifeste:
Persoana 1, a II-a a Ill-a singular persoana a III-a pluralla subjonctiv prezent
se formeaza adaugand la radacina fonnei de persoana a II-a plural, la indicativ,
terminatiile: -e, -es, -e, -ent. Pe de alta parte, persoanele I a II-a plural, se
formeaza adaugand terminatiile: -ions, -iez la radacina fonnei verbale de la
persoana I singular a verbului la indicativ prezent.
Terminatiile de la subjonctljpresent sunt urmatoarele:
-e
-es
-e
lata cateva exemple care ilustreaza regula de mai sus:
indicatif (present)
-ions
-iez
-ent
subjonctif (present)
ils parl/ent
ils finiss/ent
ils
ils vienn/ent
DOUS parI/ons
DOUS finisslons
nous reeev/oDS
nous ven/ons
queje parle.
que je finisse
que je
que je vienn.e
que DOUS partions.
que nous finissions.
que nous recevians.
que nous venians.
in partea destinata reeapitularii aeestei leetii va yom prezenta exemple de conjugare completa a unor
verbe care unneaza aceasta regula.
lata alte cateva exemple de folosire a modului subjonctlj (present). Cititi cu voce tare propozitiile
care urmeaza traduceF-le apoi in limba ramana, folosind, desigur, ca de obicei, filtrul
II faut que nous parhons frantrais.
II faut que tu paries avec rna mere.
Je ferai tout mon possible
pour que tu finisses tes etudes.
27
> 'T'rebuic vorbim
> TrcbUlc sa ell mama.
> Voi face tot ce imi sta in putinja
pcntru C<I sa-(I lermllli studiile.
At1endez jusqu'a ce qu'ils viennent.
II faut que vous reeeviez les Durand.
Venez nOU5 voir avant que nous partions.
> A$lepta\i palla cand vor veni.
> Trcbuie S11-i priml(i p.: memhril
famlliei Durand.
> Veniti sa nc vedctl i'nainte sa plecam.
Completati propozitiile de rnai jos eu forma corespunzatoare de subjonctifpresent, tinand cont de
regula de formare a conjunetivului prezent pe care tocmai v-am prezentat-o. Cititi apoi Cll voce tare
propozitiile:
vrea (ca tu) sa mai bine.
Trebuie (ea voi) sa rnunci!i mai bine.
pana dnd te vom suna (chema).
Voi (in inainte sa vina parintii mei.
Voi face tot posibilul en aceasta afacere
sa se cu bine.
esle bolnav, s-a dus la serviciu (munca).
Domnule. trebuie sa va spun tot adevarul.
.. Je voudrais que tu >travailles mieux.
- II raut que vous >travaiJliez mieux.
- Attends jusqu'a ce que nous >t'appellOns.
- Je sortirai (en ville) avant que mes parents
>viennent.
- Je ferai tout mon possible pour que cette
affaire >finisse bien,
- Bien qu'il >soit malade, il est aUc au travail.
- n faut que je VOllS >dise toute la verite,
Monsieur.
Treeem acum la ultimul din aceasla prima parte a leqiei 26. Rezolvandu-I. puteti veriflca
In ce masurii v-a!i vocabularul nou regulile de folosire a modului subjoncrif (prbent).
Traduceti In Iimba franceza:
Trebuie sa te intereseze politica.
Voi face tot ce imi sta in putinta pentru ca
starea sanata!il lui sa fie mai buna.
Care sunt rezultatele alegerilor?
Stanga a venit la putere eu majoritate de voturi.
ii apartine puterea exccutiva.
pc care 0 imparte (0 exereita) impreunii
eu guvemul.
Tot poporul ar vrea ca primul-mmistru
sa conduca mai bine guvemul.
Sa votam impotriva acestui candidat inainte
ca el sa vina (sa ajunga) la putere!
Trebuic sa facem ceva pentru ca accasta
lege sa nu fie votata.
sa se schunbe regimul
sa venim noi 13 putcre!
28
> Jl faut que tu l' a1a politi que.
> Je ferai tout mon possIble pour que
son etal de sante soit meillcur.
> Qucls sont les des elections')
La gilUChc est venue au pouvoir i\ la tTI<:ljoritc.
> Le pouvoir cxccutif appartient au president
qui Ie partage avec Ie gouvcmemcnt.
> Tout Ie pcuple voudrait que Ie premier ministrc
dirige mieux Ie gouverncment.
> Votons coolre cc candida! avant qu'il vienne
au pouvoir
l
> II faut faire quclque chose pour que celte loi
ne SOIl pas voIce.
> AttendezJusqu'il ce que Ie regime change ct
que nOlls venions au pouvoir!
Cu toate ea votul este universal,
putini oameni voteaza.
Cine este numit in acest post?
Am vrea ca puterea judecatoreasca
sa apartina eandidatului partidului nostru.
in Republica Franceza puterea legislativa
apartine Parlamenlului.
Trebuie sa alegeti un alt candidat.
are toate drepturile
statului.
Nu cunosc principiile (programul)
acestui regim politic.
> Bien que Ie suffrage SOlt universel,
pcu de gens votent.
> Qui est nommc ace poste?
> ]\ ous voudrions que Ie pouvoir judiciaire
appartienne au candidat de notre parti.
> Dans la Republique Fran.;aise Ie pouvoir
legislatif appartient au ParJement.
> 11 faut que vous clisiez un autre candidat.
> Lc president a tOllS Ics droits du chef de l'Etat.
> Je ne connais pas les principes de ce regime
politique.
in incheiere, ca de obicei, un exercitiu fonetic. Cititi eu voce tare cuvintele unnatoare in care se
repeta sunete:
l5J - Ie gouvemement, Ie president, Ie candidat, Ie cld}tre
[e] -Ie principe, s'interesser
IIiJ - les elections, I' opinion
[cJ - universeJ, judieiaire
[ Uj - Ie suffrage, execJ,ltif, judiciaire, universel, la Repl.lblique
["a] -Ie pouvair, la I&li., la droite
[7] -Ie president, que nous elisions, que vou.5....elisiez
[j] - Ie regime, Ie suffrage, partager, legislatif, judiciaire, ala majorite
l k] - Ie c.andidat, la politiQue, les elec.tions, exec-utif
(s] -Ie principe, s'interesser. 1egislatif, judic.iaire
29
LECTIA 26
in aceasta parte a lec!iei noastre recapitulam intregul material prezentat In acest caiet de curs (lexic
gramatica). Exercitiile pe care vi Ie propunem spre rezolvare va vor ajuta sa va verificali
dobandite sa observati eventualele lacune eXlstente. Daca ve!i consta1a ca nu v-ati Inca
intregul material, veti putea reveni la acele din caiet pe care nu Ie sHipaniti foarte bine Ie
puteti recapituIa.
Cititi cu voce tare textele care urmeaZ3 traduceti-Ie in Iimba romana:
Lc Parlemcnt
./' ./'.......... ./',/
Lc Parlemcnl vole Ics lois pour Ie pays. 1111 donne scs opinions sur Ie travail du
.......... / / ..........
gOllvernemenl, I iJ peul ohJigcr Ie gouvcrnemenl I avcnir pour repondrc it des questions. I I
./' ./' ./'./' ..........
Lcs questions aidcnt Ie Parlement amieux comprendre I ce que fait Ie gouvernement. I !
.,/ .......... /
On dit que Ie gouverncmcnt cst responsablc devant Ie Parlement, , i! est obligt de partir si
.,/ ,/ /
celui--ci monlee, I en votant contre lui ala majorile, I qu'il n'est pas d'accord avec sa
...........
politiquc. II
Lc Gouverncmcnt
.,/.......... /
Le gouvcrnemcnt conduilla politiquc du pays. II Mais Ie de la Rcpublique I peut
,/ / ..........
changer certaines decisions tiu gouvermement. II
/ .,/ /.......... / /
Le chef du gouvcrnement I s'appelle lc premier ministre. II II esl nomme par Ie president
'-. / / .,/ ..........
de la Republique. II Ensultc I il choisit ses ministres I avec qui iI forme Ie gouvernement. I I
/ .,/.......... ..........
II dirigc les ministres I clles fait travailler ensemble. II 11 Ie gouvernement. I I
.,/ .,/ .......... ,/ /
II Ya des choses I qu'il cst Ie seu! I apouvoir faire: I C'CSl lui, I par cxemplc, I qui presentc lcs
.,/ .......... / .,/ /
projels de loi au Parlement. , I Son devoir I est aussi de proteger les interets du pays I dans
.,/ ..........
lOus Ics domaines. I I
30
Le President de la Republique
/'" ./ /"'.......... ./
On dit souvent que Ie president de la I est Ie premier des Franc;ais: I it est Ie chef
........... ./........... /'" /'" /'"
de l'Etat. I iI la France. II Il est tlu ala majorite, I au suffrage universel, I pour
./........... /'" /"'........... ./........... ./
sept aDs. I I II habite I et travaille AParis, I au palais de I'Elysee J I. Le president a tous les
/"'.......... ./ ...........
droits du chef de l'Etat. I J II Ia France sur Ie plan international. II
./ /'" ./ /'"
-Dis, 1 Marie, I tu as lTOuvt un boulot? II
...................... ./ ...........
-oui, I entin! I I Apres six mois de chOmage. II
/'" /'"
-Comment I'as-tu eo? I I
/'" /'" ...........
-C'esl dans les petites annonees I que j'ai trouve une offre d'emploi. I I
./ /'"
-ou est-ce que tu vas travailler? II
/"'........... /"' ...........
-Dans un laboratoire. II Je suis biologiste. I tu Ie sais. II
........... /'" /'" ././
-Oui. II Tu es en biologic, I n'est-ce pas? II
-........... /"' ..........
-Q.li. I I J'ai obtenu mon it ya deja deux aos. II
/'" ..........
-Alors. I bonne chance! I I
./ /"'........... /'" /'"
-Bonjour, I Madame Grl'nier. II Comment allez-vous? II
/'" /"'./
I Monsieur Legrand. I I Et vons? I I
/'" .......... /'"
-Depuis Ie debut de l'annee I je suis ala retraitc. II J'ai eu mal am'babituer arna nouvelle
...........
situation. I I
/'" .......... /'" /'" ........... /'"
-Je Ie comprends. I I Moi, I non plus, I je ne travaille pas. II J'ai eu un accident I et je
...........
bentficie d'une pension. II
31
./ ./ ......... ./............ .,/
-Mol, I j'ai voulu a tout prix garder man poste. I IMais que taire, I c'est l'age... I I Et en plus
..........
il y.ll des jeunes qui sont au ch6mage... II
.......... ......... ,/' .........
-Cui. II VallS avezraison. II II faut faire place auxjeunes. II
......... .........
-Mais c'est duro I I Le travail me manque... II
.,/ ............ ../......... /"' .........
-A moi, I non. II Au contraire. I I J'ai d'autres buts dans rna vie. I I
.,/..........,/ ../ ../ ../
-11 faut que fen trouve aussi... I I Alors pour commencer, I que diriez-vous si je vous invitais
../
au cinema? II
./ ./ ..........
-Je dirais: I C'est une tres bonne I I
/' ../ ..........
-Mes parents desirem que je sois ministre... II
./ ../ .........
-lIs doivent attendre jusqu'a ce que tu obtiennes ton dipl6rne. II
./ ../ ../ ..........
-Bien que je sois en deuxierne annee I je peux Caire mes debuts... II
./' /'.......... /' /' .........
-Je vois que I'arnbition ne te manque pas. I I Mais avant que tu sois ministre, I Cais ta chambre. I I
./' .......... /' ..........
-Pas maintenant! II II faut que je parte. II
.........../ /'
-Au contraire. I I II faut que tu restes et que nous parHom serieusernent de tes devoirs, I
..........
Monsieur Ie Minisue! I I
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
Es1e inceputul carierei lui (ei) politice.
deja rezultatele alegerilor
pentm Parlament?
Poporul ales
Trebuie sa votati eu totii pentru candidatul
partidului nostru.
> C"est Ie debut de sa carriere politique.
> Connalssez-volls deja Ics rcsultats
des elections au Parlement?
> Le peuplc a clu son president.
> II faut que VOliS votiez tOllS pour Ie candidat
de notre parti.
Care sunt eonceptiile (prineipiile) politicii
guvemului nostru?
Beneficiem eu totii (Ne bucuram eu totii)
de drepturi.
EI ar vrea ca, la alegerile generale, candidatii
dreptei sa sufere 0 infrangere.
statului il desemneazli pe primul-ministru,
care Walege
Majoritatea ar vrea ca
sa nu se mai certe.
Am vrea sa ne bucuria.
Pentru cine a fost votata aceasta lege?
(in interesul cui a fost votata aceasta lege?)
in vremurile noastre regimurile politice
se sehimba eu repeziciune.
pana cand voi fi promovat!
Ei fae tot ee Ie sta in putinta pentro ea
in guvem sa fie candidatii tor.
inainte sa va prezentam 0 oferta de munea,
trebuie sa va luati diploma.
Trebuie sa va pastrati posturile eu orice pret.
Acestui ministro ii experienta.
Situatia materiala a pensionarilor
este foarte grea.
Cand va veni dreapta la putere?
> Quels sont les principes de la politique
de notre gouvernement?
> l\'ous beneficions tous des memes droits.
> II voudralt que les candidats de la droite
sublssent un cchec au suffrage universe!.
> Le chef de l' Etat nomme Ie premier ministre
qui choisit les ministres.
> La majoritc voudrait que les ministres
finissent leurs disputes.
> !\Ious dcsirerions que vous partagiez
notre joie.
> Dans I'interet de qui celie loi a-t-elle
ete votce?
> A notre cpoque les regimes poJitiques
des pays changent VltC.
> Attcndcz .i usqu' ace qLie j' aie rna promotion!
> 115 font lout pour que leurs candidats soient
elus au gouvemement.
> 11 faut que vous obteniez Ie diplome avant
que nous vous prcsentlons une offre d'emploi.
> 11 faut atout prix que vous gardiez 'lOS postes_
> L'experience manque ace ministre.
> La SItuation materielle des gens ala rctraite
est tres ditlicile.
> Quand 1a droite viendra-t-elle au pouvoir?
Completati propozitiile in limba franceza eu acele cuvinte sau expresii care lipsesc. Nu uitati sa cititi
eu voce tare propozitiile dupa rezolvarea acestui ultim exercitiu:
Nu inteleg de ee nu am dreptulla pensie?
Sindicatul va vota impotriva candidatului nostru.
De la inceputul earierei mete profesionale
interesat de politica.
prefera sa vina la putere cat truli
repede eu putinta candidatul vostru.
- Je ne comprends pas pourquoi je n'ai pas droit
Ii >une pension?
- >Le syndicat votera >contrenotre >candidat.
- >Du debut de rna carriere >professionnellc
je m'interessais ala >politique.
- Je prcfererais que votre candidat >vienne
Ie plus vite possible >au pouvoir.
vrea sa-mi parerile (sa fiti de
parere cu mine) despre
(in ceea ce acest guvem.
Majoritatea tinerilor nu au nici un scap_
in viapi.
Am vrea ca voi sa faceti parte
din asociatia noastra.
un avocat incepator,
iti poti face 0 cariera.
inainte sa primim aceasta oferta de mundi,
trebuie sa ne luam diploma.
in Republica Franceza este
statului.
- Je voudrais que vous >partagiez mes opinions
sur ce >gouverncment.
- >La majori Ie des jeunes n' a aucun >but dans
la vie.
- NOlls voudrions que vous >apparteniez
anotre
- >Bien que tu >SOlS un avocat >debutant,
tu peux faire >calTlcre .
- >Avant que nous >recevions cette >offre
d'emploi, nous devons >obtenir Ie diplome.
- Dans >la Rcpublique Fran9aise Ie president
est >1c chefde l'Etat.
RECAPITULAREA LECTIEI 26
26. t. Vi amintim cateva structuri lexieale aflate in stninsa Jegatura cu subiectul leqiei noastre:
Ie pouvoir 1egislatif
Ie pouvoir executif
Ie pouvoir judiciaire
Ie parti de gauche
la gauche
la droite
Ie centre
voter la loi
voter pour (contre)
venir au pouvoir
- puterea legislativa
- puterea exeeutiva
- puterea judecatoreasca.
- partidul de stinga, stinga
- partidu1 de dreapta, dreapta
- partidul de centru
- a vota legea
- a vota pentru (impotrivA)
- a veni la putere, a ajunge la putere
26.2. In cursul aeestei leqii, in leetia precedenta, ne-am ocupat de modul subjonctifla timpul
prezent - subjonctif present. Veti folosi acest mod dupa urmatoarele expresii verbale ,i
locutiuni eonjunqionale:
il faut que (a se vedea recapitularea Jectiei 25) - trebuie ca sa.. " trebuie sa...
pour que
bien que
avant que
jusqu'a ce que
- pentru ca sa... ; ca sa...
- ... , eu toate ca...
- inainte ca sa... ; pina sa...
- pana cand, pana ce...
Ati aflat, de asemenea, care este regula generala de fonnare a modului subjonctif (present).
Majoritatea verbelor se unnand aceastii regula. ExcePtie fae verbele auxiliare (avoir
etre), a caror conjugare la subjonctif present ati intalnito in leqiile precedente. alte
verbe despre care vorn vorbi in lectiile urma.toare.
lata regula generalS. de fonnare a modului subjonctifpresent:
Formam modul subjonctif (present) pentru persoanele 1, 11, III singular pentru persoana a
Ill-a plural adaugand radicalului de indicativ prezent (indicatif present) persoana a Ill-a
plural terminatiile: -e, -es, -e -ent. Pentru persoanele I II plural vom adauga terminatiile:
-ions, iez la radicalul de indicativ (present) persoana I plural.
Tenninatiile de subjonctifpresent sunt:
-e
es
e
-ions
-iez
-ent
Va prezentam in continuare conjugarea ditorva verbe la modul subjonctifpresent:
Grupal Grupa a II-a
parler finir
II faut queje parle II faut queje finisse
que tu paries quetu finisses
qu'il parle qu'il finisse
qu'eUe parle qu'eUe finisse
que nous parlions que nous finissions
que VOllS parliez que vous finissiez
qu'ils parlent qu'ils finissent
qu'elles parlent qu'elles finissent
Grupa a lIl-a (verbe neregulate)
recevoir connaitre
11 faut que je r e ~ o i v e I1faut queje connaisse
que tu r e ~ o i v e ! l que tu connaisses
qu'il r e ~ o i v e qu'il connaisse
qu'elle rer;oive qu'eUe connaisse
que nous recevions que nous connaissions
que VOllS receviez que vous connaissiez
qu'ils rec;oivent qu'ils connaissent
qu'elles rel10ivent qu'elles connaissent
36
TEMA PENTRU ACASA 26
A Traduceti urmatoare[e propozitii in limba romana:
I. A qui appartient Ie pouvoir legislatif?
1. II faut que Ie president nomme Ie premier ministre.
3. Je voudrais que vous partagiez mes opinions politiques.
4. Je vais voter pour Ie candidat de la droite.
5. Le president de la Republique a ete elu au suffrage universe!.
6. Avant que tu sois ministre, tu dois obtenir ton diplome.
B. Traduceli urmatoarele propozitii in limba franceza:
I. Trebuie sa ne intereseze politica.
1. este prim-ministru, nu are experienta.
3. Acest nou stat are deja guvem?
4. Majoritarea ar vrea ca regimul sa se schimbe.
5. este statului.
6. Poporul va vota impotriva eandidatilor partidului vostru.
C. Completati frazele urmatoare eu verbele din paranteze la modul subjonctifpresent:
I. II faut que oous tous contre ee candidat. (voter)
2. Nous voudrions qu'ils .le president. (elire)
3. Attendezjusqu'a ee que nous .Ie candidats. (connaitre)
4. II faut que tu f! la maison avant que ton pere (etre), (venir)
5. II fera tout pour que son fils ses etudes. (finir)
37
aI'epoque >[a lEpok]
I'Etat(m.) >[IEta]
(Ie chef de) l' Etat
>L10 sefdO lEta]
l'etat (m.) >[1ta]
etre ala retraite >[ctR a la ROtRct]
executif > [egzEkUtif]
I' experience (f.) > [lekspErias]
garder (Ie poste) >(gaRdE]
la gauche
> [Ia
Ie gouvemement > [10 guveRnOmii]
il faut que (+ subjonctit) >[ilfokO]
1'informaticien (m.)
> LlefoRmatlsie]
I'informaticienne (f.) > [lefoRmatisien]
I'informatique (f.) > [lefoRmatik]
s' interesser a > [setEREsE a]
Ie (la) joumaliste
> [10 JuRnalistJ
judiciaire > [jUdisieR]
jusqu'a ce que
> [JUska sa kO]
(+subjonctit)
Ie laboratoire > l10 laboRatUaR]
de laboratoire > [dO laboRatUaR]
legislatif
> L1Ejislatif]
la loi >Lla l"a]
la majorite >[la majoRitE]
ala majorite > [Ia majoRitE]
manquer (quelque chose,
> [makE]
quelqu'un) a(quelqu'un)
manquer Ie but > [makE 10 hUt]
materiel, -elle > [matERiel]
Ie metier >[lOmEtiE]
Ie ministre >[lOministR]
Napoleon > [napoIEo]
nommer
>LnomE]
obtenir > [optOniRj
39
- la epoca, in vremea, in perioada
- statui
- statului
- starea, conditia
- a fi la pensie; a fi pensionar
- executiv
- experienta
- a pastra (postul, serviciul);
a ramane (in seviciu)
- partidul de stanga; stanga
- guvemul; guvemarea,
conducerea
- trebuie ca sa, trebuie sa
- informaticianul
- infonnaticiana
- informatica; informaticii
- a se interesa de; a fi interesat de
(+substantiv)
- ziaristul, ziarista
- judecatoresc, judecatoreasca
- pana cand, paoa ce
- laboratorul
- de laborator
- legislativ, -3
- legea, norma, regula
- majoritatea (de voturi,
de oameni); majoratul
- eu majoritate (de voturi);
ia majorat
- a lipsi (ceva, cineva) cuiva
- a rata tinta, a atinge scopul
- material, -3
- meseria, profesiunea, ocupatia
- ministrul
- Napoleon
- a numi; a numi (in functie)
- a obtine, a primi, a iua
roffre (f.)
Ie palais de l'Elysee
Ie Parlement
partager (avec)
Ie parti
la pension
les petites annonces (f. pl.)
Ie peuple
la poJitique
politique
Ie poste
pour que (+subjonctit)
Ie pouvoir
Ie premier ministre
Ie president
Ie principe
la profession
professionnel, -eUe
la promotion
Ie regime
1a Rpublique
Ie resultat
1a retraite
la situation
subir un echec
Ie suffrage
Ie syndicat
(a) tout prix
universel, -die
voter pour (contre)
voter (la loi)
venir au pouvoir
>[1ofR]
>110 pale dO lElizE]
>[IOpaR10ma]
>[paRtajE avekj
>[10paRti]
>[lapasio]
>[le ptitzanos]
>[10pOpl]
>[la politik]
>[politik]
>[IOpost]
>[puR kO]
>[10 puvUaR]
>[10 pROmiE ministR]
>[10 pREzida]
>[10 pResip]
>Lla pRofEsioJ
>[pRofEsionel]
>[la pRomosio]
>[IOrEjim]
>[ la REpUblik fRasez]
>[10 REzUltaj
>[la ROtRet]
> [Ia sitUasio]
>[ sUbiR
>[10 sUtRaj]
> [ 10 sedikaJ
>[a tu pRi]
>[ UniveRse!)
>[vOII<: puR)
>[VOII<: la lUa]
>[ vOniR 0 puvuaRJ
40
- oferta
- palatul Elysee
- Parlamentul
- a imparti (cu cineva)
- partidul
- pensiunea; pensionul; pensia
- mica publicitate
- poporul
- politica
- politic, -a
- postul, serviciul; slujba, functia
- pentru ca sa, ca sa
- puterea; autoritatea
- primul-ministru, premierul
-
- principiul, Donna; opinia
- profesiunea, cariera, meseria,
ocupatia
- profesional, -a
- promovarea, avansarea
(in funqie); promotia
- regimul (politic); organizarea
(politica)
- Republica Franceza
- rezultatul, consecinta
- retragerea, replierea; refugiul;
pensia
- situatia; pozitia, amplasarea;
atitudinea
- a avea un
- sufragiu, vot
- sindicatul
- eu orice pret
- universal, -3
- a vota pentru (impotriva)
- a vota (legea)
- a veni la putere; a ajunge la putere
LECTIA 27 PARTEA INTAI
Va propunem, pentru inceput, 0 serie de exercitii de recapitulare a materialului prezentat in lectia 27
din cursul pentru incepatori.
A Completati propozitiile in limba franceza cu urmatoarele substantive:
I. Ie corps
5. la poitrine
9. les yeux
13. la dent
2. Ie tronc
6. Ie visage
10. l'oreiUe
14. Ie cou
3. Ie membre
7. Ie cheveu
11. Ie nez
4. Ie dos
8. Ie front
12. la bouche
Nu deschide gura!
Ce culoare au ochii tai?
Mii dor spatele membrele.
Oaca te-ar fi durut pieptul, medicul
ar fi trebuit sa te asculte (consulte
cu stetoscopul).
Corpul lui e lung, dar gatul
este scurt.
De ce este atat de alb la fata?
Trebuie sa te speli pe cap.
vrea ca nasul sa-mi fie drept,
fruntea mai inalta, iar urechile
maimici.
Daca vrei sa fii mai putemic,
fa sport.
Trebuie sa va spalati pe dinti
dimineata seara.
- N'ouvre pas ta >bouche!
- De queUe couleur sont tes >yeux?
- rai mal au >dos et aux >membres.
- S1 tu avais eu mal ala >poi trine,
Ie medecin aurait dO t'auseulter.
- Son >tronc est long, mais son >COll
est court.
- Pourquoi son >visage est si pale?
- II faut que tu laves les >cheveux.
- Je voudrais que mon ::>nez soit droit,
>Ie front plus haut et >Ies oreilles
plus petites.
- Si tu veux que ton >corps soit plus fort,
fais du sport.
- II faut que vous vaus brossiez les >dents
Ie malin et Ie soir.
B. Sa facem 0 scum recapitulare a adjectivelor invatate in lectia 27 din cursul "Franceza pentru
incepatori". Completati propozitiile care urmeaza cu un adjecliv corespunzator:
in aeeste conditii existenta umana
este pusa in pericol (arnenintata).
Trebuie sa fii intotdeauna cu
zarnbetul pe buze (surazator).
Marie este cea mai delicatii
dintre fete.
Vai, la varsta mea deja mi se
(imi paml!
- Dans ces conditions l'existence
>hUITIainc est menaeee.
- 11 faut que tu sois toujours >sauriant.
- Marie est 1a plus >fine de toutes
les jeunes filles.
- HeIss, it mon age mes cheveux
deviennent deja >gris!
Fata lui este mai degraba ovala,
iar ochii rotunzi.
Uita-te la aceasta fetita blonda!
Sunt am fata patrata
nasul drept.
E1 nu e frurnos, dar nici ucit.
Aceasta eunoseuta actrita este
a bruneta inalta eu fata delieata
(cu un chip delicat).
- Son visage est pluto1 >ovaJe et ses yeux
sont >ronds.
- Regarde eette petite >blonde!
- Je suis >cluitain, man visage est
>carre et man nez est ><JrOlt.
- II n'est pas beau, rnais il n'est pas
>laid non plus.
- Cette actrice eonnue est une grande
>brune au visage >fin,
C. Urmatorul exercitiu va va ajuta sa recapitulati problemele gramaticale prezentate in lectia 27
din cursul pentru incepatori. Completati propoziliile in limba franceza cu pronumele posesiv
corespunzator:
Ochii mei sunt ai tai
sunt verzi.
Fetde noastre sunt blonde,
ale voastre sunt mai degraba brunete.
Parol tau este scurt, altui (al ei)
degraba lung.
Tu ai experienta in profesia ta, eu,
vai (din pacate), nu am (experienta)
in a mea.
Sotul tau are un post in administratie,
a1 meu, de asemenea.
- Mes yeux sont bleus, >lcs tiens
sont verts.
- Nos filles sont blondes,
>les v(}trcs sont plutot brunes.
- Tes cheveux sont courts, >lcs sicns
sont plutot longs.
- Toi, tu as de I'experience dans
ta profession, moi, helas, je n' en ai
pas dans >la micnnc.
- Ton mari a un poste dans
l'administration, >Ie mien aussi.
D. Completati urrnatoarele propozitii in lirnba franceza cu cuvintele corespunzatoare contextului.
Nu sunt nici prea bogat,
niei foarte sarac.
Ali ineeput sa lucrati? (V-ati apucat
de lueru?) Nu inca.
deja (in
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.
Eu am serviciul meu, tu it ai pe a1 tau.
501ia ta este blonda sau bruneta?
2
- Je ne suis >ni trap riche
>ni tres pauvre.
- Avez-vous commence atravailler?
>Pas encore.
- Tu sors >dejil?
- >(IiI pour rei 1, >dcnt pour dent.
- Moi, j' ai >mon boulot, toi, tu as >le tien.
- Ta femme, est-elle >blondc ou >brune?
ineepem lectia noua, ea de obicei, propunandu-va 0 serie de substantive.
Cititi-Ie cu voce tare retineti traducerea lor in limba romana:
l'economie (f.) > [lEkonomi]
- economia
Ie systeme
> lJOsistcm]
- sistemul, modul de
organizare
Ia greve
> [Ia gReY]
- greva
l'industrie (f.) > [ledUstRi]
- industria
la baisse > [la bcsJ
- scaderea,
slabirea, diminuarea
Ie charbon > [10
- carbunele
Ie progres > [10 pRogRc]
- progresul; dezvoltarea,
inaintarea
la concurrence > Lla kokURas]
- concurenta, intrecerea,
competitia
la crise > [Ia kRiz]
- criza, !ipsa, penuria,
dezechilibrul
Ie niveau > [IOnivo]
- nivelul
Ie Tiers-Monde
> LI0tieRm6dJ
- Lumea a Treia (tarile din
lumea a treia)
Ie salari6 > [JO salaRiEj
- salariatul
Ie developpement > [10 dEvlopma] - dezvoltarea,
Pentru a retine mai noul vocabular, recititi cu voce tare cuvintele de
_mai sus, intr-o alta ordine:
la concurrence > [lakokURas]
- concurenta, intrecerea,
competitia
Ie salarie > [10 salaRiE]
- salariatul
I'economie (f.)
> llEkonomiJ
- economia
Ie developpement > LIOdEvlopma]
- dezvoltarea,
Ie progres > [10 pRogRI']
- progresul; dezvoltarea,
inaintarea
Ie systeme > [IOsistcm]
- sistemul, modul de
organizare
Ie niveau > [10 mvo] - nivelul
la baisse > [Ia bes]
- scaderea,
slabirea, diminuarea
la crise > [la kRiz]
- criza, !ipsa, penuria,
dezechi!ibrul
Ie Tiers-Monde > [10 tieR mod]
- Lumea a Treia (tarile din
lumea a treia)
la greve > [lagRev] - greva
Ie charbon > [10
- carbunele
l'industrie (f.) > [ledUsIRi]
- industria
3
Cititi cu voce tare propozitiile in limba franceza in care am folosit cuvintele Doi retineti traducerea
lor in limba romanit
II faut que I'Etat controle l'economie.
Le gouvemement voudrait changer
Ie systeme financier.
Si Ie patron refuse I'augmentation de salaire,
nous nous mettons en greve.
Pour que 1a situation economique de l'industrie
soit meilleure, il faut produire davantage.
NOlls desirons tous que Ie progres scientifique
soit plus grand.
On exploite Ie charbon dans plusieurs
domaines de I'industrie.
La libre concurrence menace les petites
entreprises.
La baisse du niveau de vie a cause une
crise politique.
11 faut subvenir aux besoins
du Tiers-Monde.
Les patrons n'acceptent pas 1es demandes
des salaries.
Aujourd'hui les ouvriers de notre usine
font la greve.
- Trebuie ca statuI sa controleze economia.
- Guvernul ar dori sa schimbe
sistemul financiar.
- Daca patronul refuza marirea de salariu.
facem greva.
- Pentru ca situatia economiea a industriei
sa fie mai buna, trebuie sa se produca mai mull.
- Vrem ell totii ca progreslll
sa fie mai mare.
- Carbune1e este folosit in mai multe domenii
ale industriei.
- Libera concurenta ameninla
micile Intreprinderi.
- Seaderea nivelului de trai a CRuzat
o criza politica.
- Trebuie sa ne ingrijim de nevoile
Lumii a Treia.
- Patronii nu accepts. cererile salariatilor.
- Astazi muncitorii din uzina naastra
fae greva.
Retine1i noile expresii, verbe adjective pe care le-ati intalnit in propozitiile anterioare:
se mettTe en greve
faire la greve
subvenir aux besoins
contr6ler
refuser
accepter
produire
causer
financier
financiere
cconomique
scientifique
davantage
> [sO metR agRev]
> [feR la gRev]
> [sUbvOniR () bOzue dO]
> [k6tRoIE]
> [ROil_hE]
> [aksEptE}
> [pRodUiR]
> lkozE]
> [finasiE]
> [finasleR]
> LEkonomik]
> [siatifik]
> [davaraj]
4
- a face greva, a 0 greva
- a face grev3
- a se ingriji de nevoile (cuiva);
a avea de... grija de necesitatile
(cui va)
- a controla, a veri fica;
a supraveghea
- a refuza, a nu fi de acord,
a respinge
- a aecepta, a fi de acord, a
- a produce, a crea, a fabriea
- a cauza, a provoca; a vorbi,
a Conversa
- financiar
- financiara
- economic, economica
-
- mai mult, In plus
Verbul "subvenir" se conjuga la fel ca verbul "venir", dar, la timpurile compuse, verbul
auxiliar "avoir".
Verbul "produire" se conjuga la fel ca verbul "conduire".
Celelalte verbe pe care le-ati intalnit in propoziliile precedente sunt verbe regulate de grupa I.
Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii pentru a retine mai bine vocabularul aeestei 1eclii:
Le niveau de vie dans les pays
du Tiers-Monde est tres bas.
Ce patron controle sans cesse ses salaries
pour qu'ils travaillent davantage.
La libre concurrence, c'est Ie systeme
tconomique laissant achacun la liberte de
produire et de vendre aux conditions qu'it veul.
A I'epoque de la crise il fallait subvenir
aux besoins des plus pauvres.
Naus n'accepteronsjamais l'economie de ce
gouvemement qui a cause une crise
financiere dans tout Ie pays.
Alors, tu acceptes ou tu refuses cette offre
d'emploi?
L'industrie consomme beaucoup de charbon qui
sert aproduire une grande quantite de produits.
Le developpement scientifique est menace par
la baisse du niveau economique de l'Etat.
Ferez-vous la greve?
Si les patrons refusaient I'augmentation de
salaire, nous nous mettrions en greve.
> Nivelul de trai cslc foarlc scazut in 1;ink
Lumii a Treia.
> Aces! patron controlt:aza tot timpul
salariatii pentru ca sa lucreze mai mult.
> Llbera concurenla esle acel sistem economic
carc laSd fiCC[lrUla libertatea de a produce
de a vinde in conditIllc pc C<ire Ie
> in timpul crizei a trebuit sa se aiba grija
de Ile\> oIle celor mai saraci.
> \J1I vom accepta niciod3ta progmmlll
economic al acestlli guvern care a provocat
o criza financiara in intrcaga tara.
> Ucci, acceptl sau refuLi aceasta oferta
de serviclU','
> Industria consuma mult carbune care
la produccrca unlli marc numar dc m[lrfuri
(produse).
> Dezvoltarea este amenin\ata de
scaderea nivelului economic al statului.
> Ve!i face greva'!
Daca patronii ar refuza (marirea)
salariilor, am greva.
Completati propozitiile care unneaza eu cuvantul, expresia sau fonna verbala corespunzatoare:
in meseria mea, rna tern de concurenta.
Economia noastri sufera 0 criza grava
(trece printro criza de proportii).
vrea sa am grija chiar eu de nevoile familiei
mele, dar nu pot, pentru ea sunt in
Accept cu bucurie oferta Ia.
5
- J' ai peur de >la concurrence dans mon metier.
- Notre >cconomic subit une >cnsc grave.
- Je voudrais moi-meme >subvenir aux bcsoins
de rna famille, mais je ne peux. pas parce que
je suis au chomage.
- >J' acccptc avec joie ton offre.
imi pare foarte rau ea Paul a refuzat sa vina
la aniversarea mea.
Afacerile mele financiare merg prost.
Trebuie sa va supravegheati (controlati) mai
mult sistemul economic.
Cat carbune trebuie sa ewnpar3m (cumparat)
pentru iama?
Se va produce 0 scadere a preturilor
anul acesta?
Ce s-a produs in aceasta uzina
luna trecuta?
in tarile Lwnii a Treia progresul
se obtine Cll dificultate.
Parerea sindicatului a fost aceeptata am
greva.
Nivelul de educare din aceasta este
ridicat, ca trebuie sa inveti mai mult.
Dezvoltarea industriei din aeeste state depinde
de situatia politica din intreaga Europa.
Salariatii nu mai accepta scaderea nivelului lor
de trai aceasta poate cauza greva.
- Je suis desoltS parce que Paul >a refuse
de venir pour mon anniversaire.
- Mes affaires >financieres vont mal.
- II faut que vous >contr61iez >davantage votre
>systeme >economique.
- Combien de >charbon faut-il acheter
pOUT I'hiver?
- Y aura-t-il une >baisse des prix
cette annee?
- Qu'est-ce qu'on >a produit dans eette usine
Ie mois demier?
- Dans les pays du >Tiers-Monde Ie >progres
scientifique est difficile aobtenir.
- L' opinion du syndicat >'1 Clc acceptce et nous
nous sommes mis >en greve.
- >Le OI\eau de I'education dans cette ecole
est 61ev6, alors tu dois apprendre >davantage.
- >Le dcvcloppcmcnt de >I'industric dans ces
Etats depend de la situation politique
de toute l'Europe.
- >Les salaries n'>acceptent plus >la baisse du
niveau de leur vie et .,:a peut >causer la greve..
in problemele de gramatica pe care vi Ie propunem in continuare veti regasi modul "subjonctif
(present)" - "conjunctiv (prezent)", pe care it deja din lectiile precedente.
in propozitiile care urmeaza acest mod a fost folosit pentru a pune in evidenta anumite sentimente.
Cititi cu voce tare propozitiile, acordand 0 atenlie deosebita formelor verbaIe scrise ell caraetere

Elle est contente que nous acceptions
cette situation.
Tu es contente qu'il soit candidat de notre parti.
II est desol6 que tu r-efuses ce poste.
Je suis content que tu fasses bien ton travail.
II est triste que vous alliez deja ala maison.
Nou's sommes heureux qu'il puisse partir
pour la France.
6
- Este multwnita ea acceptam
eu aeeasta situatie.
- multumita ca el candideaza
din partea partidului nostru.
- Lui ii pare foarte TaU ca refuzi acest post.
- Sunt bucuros ca iti faci bine treaba.
- EI este trist eft plecali de repede acasa.
- Suntem fericiti cli el poate sa pIece in Franta.
Je suis desalt que tu ne pas la verite.
Etes-vous contents que nous fassions
ensemble ce voyage?
Nous sommes desales que tu veuilles partir.
Est-ce que tu es triste que nous n'allions pas
en vaeanees?
Je suis heureuse que vous sachiez tout.
Elle n'est pas contente qu'ils veuillent rester
encore une semaine chez elle.
- imi pare rau eli. nu adevarul.
- Sunteli multumiti eli. faeem
irnpreuna aeeasta ealiHorie?
- Ne pare foarte rau ea vrei sa pleei.
- trist eli. nu mergem
in vacanta?
- Sunt fericita ea totul.
- Ei nu-i convine eli ei var sa ramana (sa stea)
inca a saptamana la ea.
Expresiile etre content, etre triste, etre desolt, etre heureux cer folosirea
modului subjonetiv.
jn ProPoziliile anterioare, pe liingii formele verhale de "subjonctif" pe care Ie cunoaJteli deja, am
introdus ciiteva verbe (neregulate) care nu urmeazii regula generalii de formare a co,yunctivului
(prezent) - "subjonctifpresent ". Acestea sunt:
aller
faire
pouvoir
savoir
vouloir
Vii prezentdm ;n continuare formele de "subjonctif present" ale acestor verbe, la persoanele I
fi plural) fi a llI-a plural. Tindnd cont de aceste forme, veli putea conjuga cu
celelalte persoane, dot jUnd cii aceste verbe au, la "subjonctif present ", acelea.yi terminal;; ca #
verbele regulate pe care Ie-ali intd/nit in exemplele lIoastre anterioare: -e, -es, -e, -ions, -iez, -ent.
que nous allions > [kO nuzalio]
aller que j 'aille > [kOjai)
qu 'ils ail/ent > [kilzaiJ
que nous fassions > [kO nu fasio)
Caire quejefasse > [kOjO fas)
qu 'Us fassent > Lkil fas]
que nous puissions > [kO nu pUisi6J
pouvoir que je puisse > [kO jO pUi..,j
qu'ils puissent >[kil pUis]
que nous sachions > [kO nu
savoir queje sache > [kOjO S3$J
qu 'ils sachent > Lkil S3$]
que nous voulions > [kO nu vulio)
vouloir que je veuille >[kOjOvOi]
qu'ils veuillent >[kil vOi]
Va vomprezenta conjugarea completa a acestor verbe in partea destinata recapitularii acestei lectii.Va
reamintim ea verbele "avoir" {ii "etre" nu au niei ele 0 conjugare regulata la "subjonctif (present)".
Pentru a invata sa folositi modul "subjonctif present" traduceti in limba romana propozitiile din
exercitiul care urmeaza:
Le directeur de cette entreprise est content
que les salaries veuillent tinir la greve.
II faut que nous puissions tous subvenir
aux besoins des pays du Tiers-Monde.
Je suis desole que vous me eontr6liez
si souvent, Monsieur Ie direeteur!
Nous sommes tristes que vous refusiez
notre aide.
II faut que vous sachiez quel est Ie niveau
de vie de ce peuple.
II faut qu'on fasse quelque chose pour que
les ouvriers produisent davantage.
Nous sommes heureux qu'ils puissenl
accepter notre offre.
- Directorul acestei intreprinderi este multumit
ca salariatii vor sa puna capat grevei.
- Trebuie sa tim eu tolii in stare sa ne ingrijim
de nevoile tarilor din Lumea a Treia.
- Imi pare foarte rau ca rna eontrolati
atat de des. domnule director!
- Suntem eli refuzati ajutorul
nostru.
- Trebuie sa care este nivelul de
trai al acestui popor.
- Trebuie sa facem ceva pentru ca muncitorii
sa produca mai multo
- Suntem ferici!i ca ei pot accepta
oferta noastra.
Completati propozitiile urmatoare cu forma verbala corespunziHoare de "subjonctif present":
Suntem multumiti ca va puteti
pastra posturile in eiuda unei concurente
acerbe (putemice).
Vrem sa faci ceva pentru noi.
Paul este foarte suparat ca nu vreti sa-I
ajutati in aceste afaceri tinanciare.
sa-mi fac tema!
Trebuie sa mergeti la cinema
inainte sa vina parintii
Este fericita ca sotul ei poate sa pIece
cu ea la Paris.
8
- Nous sommes contents que VOllS >puissiez
garder vas pastes malgre une forte
concurrence.
- Nous desirons que tu >fasscs quelque chose
pour nous.
- Paul est desole que vous ne >vouliez pas
I' aider dans ees affaires tinancieres.
- Attends jusqu'a ce que je >fasse man devoir.
- 11 faut que vous >alliez au cinema avant
que vas parents >vicnnent.
- Elle est heureuse que son mari >puisse partir
avec elle pour Paris.
Pentru a verifica daca v-ati corect vocabularul regulile gramaticale, traduceti in limba
franceza urmatoarele propozitii:
Trebuie sa facem greva inainte de a ajunge
eu totii in
Suntem ca, in aceasta
perioadi de erizii, nu sunteti amenintati eu
scaderea nivelului de trai.
Sunt foarte fericit ca sotia mea se ocupa
de nevoile intregii noastre familii.
Domnule, pentru ca salariatii sa va accepte
ca director, trebuie sa fie multumiti de
condiliile lor finaneiare.
Acest sistem economic a cauzat seaderea
nivelului de trai, nu libera concurenta.
Nu se poate exploata mai mult carbunele
in industrie.
lnainte de a refuza aceasta ofem, ganditi-va
la consecintele deciziei (pe care 0 luali).
Dezvoltarea economica a Lumii a Treia
depinde de progresul intregii lumi.
Trebuie sa ceva despre economie
sa te interesezi mai muIt de politica.
$cful estc multumit ell producem mai mult.
Lui ii pare foarte ..au ca plecali deja in Franta.
Trebuie sa faei in cele din unni 0
canera
> 11 faut que nails nOliS metlions en grcyc
que nOllS sayons lOlls au chomage.
> \lOllS sommcs contents que la baisse du niveau
de vie ne vaus menacc pas acctte
cpoquc de cnse.
> Je suis tres heureux que ma femme subvienne
aux besoins de joute notre famille.
> Pour que les salaries vous acceptent comme
dircclcur, 1\1ollsicur, il faut qu'ils soient
contents de conoitlOns financicrcs.
> C'cst cc sysjC1llC cronoJ1lique qui a cause
la b<lisse du niveau de \ ie, et non la libre
COil rune ncc.
> On ne peu! p<lS e\.ploi!er davantage Ie charbon
dans l'inouslric.
> Avant que vous refusiez celte offn:, pcnscz
aux rcsultats de votre decision.
> Lc dCvc10ppcmcnt cconomique du Tiers-
Monde depend du progrcs du mondc entier.
> 11 f<lut que tu s<lches quelq\.le chose sur
I'economie et que tu t'inten:sses davantagc
il la politique.
> Le chef est content"que nous produisions
davantagc.
> 11 cst ucso!C que vous alliez deja en France.
> II que tu fasses cnfin une carriere
scientifique,
LECTIA 27 - PARTEA A DOVA
A Completati propozitiile unnatoare cu unul din cuvinte:
I. droit
5. gauche
9. entre
13. avoir tort
2. droite
6. agauche
10. etre pour
3. adroite
7. en haut
11. etre eontre
4. tout droit
8. en bas
12. avoir raison
Trebuie sa mergem tot inainte
apoi, la dreapta.
imi pare foarte rau ca impotriva mea.
Vreau sa te duci direct acasa.
Statia de autobuz este la stanga.
Pierre nu este de aeord eu parerea mea,
am dreptate.
Sunt sus!
Trebuie sa fim eu totii pentru aeest
candidat.
Ma doare pieiorul stang.
Cine este jos?
Va veni aiei intre trei patru.
imi pare foarte rau, dar te
(dar nu ai dreptate).
- II faut que nous all ions >tout droit et
puis >a droite.
- Je suis desoIe que tu sois >contre moi.
- Je veux que tu ailles >tout droit ala maison.
- L' arret de bus se trouve >a gauche.
- Pierre n'aecepte pas man opinion, bien que
>j 'al raison.
- Je suis >en haut!
- II faut que nous xoyons tous pour ee
eandidat.
- l'ai mal ala jambe >gauehe.
- Qui est >en bas?
- II viendra ici >entre trois et quatre
heures.
- Je suis desole, mais tu >as tort.
B. Completati propozi!iile in limba franeeza eu 0 fonna verbala eorespunzatoare:
Trebuie sa 0 luam la stanga.
Am vrea ea voi sa treeeti sa ne vedeti
maine sean"!.
Nu vreau sa te sehimbi. (Vreau sa
ramai
Aeest prim-ministru a eondus guvernul
timp de trei ani.
sa ramanem la el
pima dimineavi.
ee s-a intimplat in timpul alegerilor?
Ea s-a sehimbat repede de haine.
Am petreeut 0 luna minunata pe Coasta
deAzur.
10
- II faut que >nOliS nous dirigions agauche.
- Nous voudrions que vous nous voir
demain soir.
- Je ne veux pas que tu >changes,
- Ce premier ministre >3 dirige
Ie gouvemement pendant trois ans,
- II desire que nous >restions chez luijusqu'au
matin.
- Est-ee que tu sais ee qui >s'est passe pendant
les elections?
- Elle x'est vite change.
- Nous >avons un mois merveilleux sur
la Cote d' Azur,
Sa treeem la vocabularul nou. Cititi eu voce tare cuvintele urmatoare
retineti traducerea lor in limba romana:
les economies (f. pI.) > [IEzEkonomi] - economiile, banii
economisiti
la d6pense > [la dFpiis] - cheltuiala; camara
(pentru provizii)
Ie revenu >[10ROvOnU] - venitul
la facture
>[lafakILIR]
- factura
I' echeance (f.) - scadenta, tennenul
(de plata)
Ie compte >[IOkot] - calculul, socoteala; contul
Ie sou >[10suJ - moneda marunta, banul,
paraua
les sous (m. pI.) >[lesu] - banii,
la caisse d'epargne > [la kes dEpaRnJ - casa de economii; C.E.C.
l'interet (m.) > [IHERej - interesul, folosul,
avantajul; dohanda
l'imp6t (m.) > (lepo] - impozitul
Ie profit >[10pRofi] - profitul, folosul,
avantajul
la faillite
> [la faiit] - falimentul; lichidarea;

invatati pronuntia corecta sensul cuvintelor de mai sus recitindu-Ie Cll
voce tare, intr-o ordine diferita:
la caisse d'epargne > (Ia kes dEpaRii] - casa de economii; C.E.C.
la facture > [1a faktUR] - factura
Ie profit
> [lOpRofi] - profitul, folosul,
avantajul
les economies (f. pI.) > [IEzEkonomi] - econorniile, banii
econornisiti
les sous (m. pI.) > [lesuJ - banii,
I' interet (m.) > [letERe] - interesul, folosul,
avantajul; dohinda
la faillite
> [la faiit] - falimentul; licbidarea;

1'6cheance (f.) > - scaden!", termenul
(de plata)
la depense > [la dEpas] - cheltuiala; camara
(pentru provizii)
Ie sou >[10su] - moneda mamnta, banul,
paraua
Ie compte
> [IOkflt] - calculul, socoteala; contul
l'irnpot (m.) > [Iepo] - irnpozitul
Ie revenu
> [10 ROvOnL'"] - venitul
Il
Cititi cu voce tare propoziliile care urmeaza retineti traducerea lor in lirnba romana:
nfaut que nous placions nos economies
ala banque.
Je suis content que mes depenses
de ce mois soient inferieures aux depenses
du rnois dernier.
D'OLl viennent vos revenus, Monsieur?
Chaque mois je dois regler plusieurs factures
acourte ou alongue echeance.
Je n'ai pas Ie sou sur mon compte en banque.
Est-ce qu'il a verse des SOllS ala caisse
d'epargne? J'en doute.
11 faut que nous vendions notre voiture
avec interet.
11 faut que chaque citoyen paie un imp6t sur
les salaires et un impot sur les revenus.
Je regrette de ne pas avoir fait de profits
financiers de cette cooperation.
11 craint la faillite acause d'une grande
concurrence.
Ses depenses avaient etc superieures aux
revenus et alors it a fait faillite.
Paul a verse de I'argent ala caisse d'epargne.
in propozitiile anterioare au aparut expresii noi:
inftrieur a.. . > [ cfi:.RiOR,l]
superieur II... > [sLJ r ERIOR a]
(la facture) acourte echeance > [a kuRt EsEas]
(la facture) II longue echance > [a Itig
- Trebuie sa ne plasam(sa ne punem) economiile
in baneii. (Ia banei).
- Sunt multurnit ca am avut cheltuieli mai mici
luna aceasta decat luna trecuti.
- Domnule, de unde (din ee) provin veniturile
dumneavoastri?
- tn fiecare luna trebuie sa achit mai multe
facturi pe termen scurt sau lung.
- Nu am nici a letcaie (nici un ban) in contul
din banca.
- El a depus bani la casa de
economii? Ma indoiesc (de asia).
- Trebuie sa ne vindem eu dobandii
- Trebuie ca fiecare eeti\ean sa plateasca un
impozit pe salariu unul pe venituri.
- Regret ca nu am avantaje financiare)
din aceasti colaborare.
- Din cauza unei concurente puterniee se teme
de faliment.
- Cheltuielile lui au fost mai mari dedit
veniturile, ca a dat faliment.
- Paul a depus bani 1a C.E.C.
- inferior, mai mic decal.. .
mai prost (calitativ) decat .
- superior, mai mare decat ,
mai bun (calitativ) decal...
- (factura) pe tennen scuTt
- (factura) pe termen lung
avoir un compte en banque
l'impot sur les salaires
(Ies revenus)
faire faillite
> [;wLa:R ek0t il biik J
> [11:po ,LR Ie saleR
/Ie ROvOnUi]
> [feR LlIit]
12
- a avea un cont in banci
- impozitul pe salarii (pe venituri)
- a da faliment
Ati intalnit, de asemenea, noi verbe de grupa I:
verser (de I 'argent)
regler (une facture)
douter (de) + substantif
(verb la infinitiv, pronume)
regretter (de) + infinitif
verbul
craindre
>[ veRsE]
>[REgle]
>lctutc]
> [ROgRetEj
> [kRedR]
- a varsa, a plati, a depune (bani)
- a regia; a plati, a achita (0 factura)
- a se indoi (de); a nu fi sigur (de)
- a regreta; a-i parea rau;
cere scuze
- a se terne (de); a-i fi fuca (de)
care se conjuga la fel ca verbul "plaindre", pe care iI deja.
Traduce!i in limba romana propozitiile care unneaza.
Qu'est-ce que tu as fait avec tes economies?
Je les ai versees aton compte en banque.
Cette annee nos revenus sont inferieurs a
ceux de I'annee passee.
Je doute d'avoir de grands profits dans
cette affaire.
QueUe est l'echeance de cette facture?
Bien qu'ils aient des sous ala caisse
d'epargne, ils veulent en avoir davantage.
NOllS sommes heureux que la faillite ne vous
menace pas.
II faut que vous diminuiez vos depenses,
Monsieur!
Le gouvemement veut que nous payions des
impots sur les salaires et sur les revenus.
J'ai deja regie les factures acourte echeance.
Avez-vous des interets dans cette entreprise?
Nous regrettons beaucoup d'avoir fait faillite.
Comme tout Ie monde, nollS craignons
des impots eleves.
> Cc-al filcut Cll banii pe care i-ai economisit?
Ce-al /acut ell i;:eonol1llile tale?
> Lc-am depus in contul tilU din bane!\.
> Anul acesta \enituflle noastre sunt mai miei
decal eele de anLll lrecut.
> indoiesc Cii VOl avea profiluri mari
din aeeasta afaeere.
> CincJ este acestei faetun?
> au bani la CE.C VOl" sa aiba mai multi.
> SUlltcm fcriclti c[i nu amenin!a!i
cu fal imentul.
> Trebuie \ CI reducep
domnule!
> Guvernul vrea sa platim irnpozite pe salarii
pe venituri.
> A.m platit (achitat) deja faeturile pe tennen scurt
> Aveti dreptul la bcncfieii din aeeastii
intreprindere')
> Ne pare nespllS de raLl ea am dat faliment.
> Ca toata lumea, nc tcmcm de impozitclc mario
Completati urmatoarele propozitii eu substantivul, verbul sau expresia eorespunzatoare:
Ma indoiesc ca voi avea un beneficiu
(0 dobanda) mai mare luna aceasta.
Trebuie ea eheltuielile sa fie mai miei
decat veniturile.
Criza din industrie a fost cauza
falimentului sau.
1 are bani in contul din banca!
Profiturile finaneiare obtinute in urma
colaborarii dintre noi te VOl' ajuta sa-ti pui
la punct (sa-ti redresezi) situatia materiala?
Imi pare rau, dar, dupa ce mi-am platit
Impozitul pe venituri, am ramas rara nici
un ban.
in ciuda unei concurente putemice, nu am
dat {aliment.
Trebuie sa platesc aceasta factura la
seadenta de (peste) doua saptamani.
Sunt bueuros ea aveti eeva economii
la C.E.C.
De ee te-ai temut?
- Je >daute d'avoir >un interet superieur
ee mois.
- II faut que >Ies depenses soient >infcrieures
aux >rC\ienus.
- C'est la crise dans l'industrie qui a cause
sa >faillitc.
- Lui, il a des >sous sur son compte >en banque!
- Est-ce que >Ies profits financiers obtenus de
notre cooperation Caideront a>rcgler ta
situation materielle?
- Ie >regrette, mais apres avoir paye >1' imp()t
sur les revenus, je n 'ai pas >le sou.
- Malgre une forte concurrence nous >n'avons
pas fait faillitc.
- Je dais payer eette >facturc a>l'cchcance
de deux semaines.
- Ie suis content que vous ayez quelques
>economies a>Ja caisse
- Qu'est-ee que tu >as craint?
in propozitiile care urmeaza conjunctivul (prezent) - "Ie subjonetif (present)" - apare in eateva
contexte noi. Cititi-le eu voce tare, acordati 0 aten\ie sporitli verbelor retine'i tradueerile in limba
ramana:
Je doute qu'elle puisse avoir des economies.
Nous avons peur que vous fassiez faillite.
Vous craignez que nos depenses soient
superieures aux revenus.
Elle regrette que tu ne sois pas avec eux.
Tu ne penses pas que nous devions rcgler
ces factures?
Ie ne crois pas qu' ils aient des sous.
14
- Mil indoiese ea ea are bani deoparte
(eeonomii).
- Ne temem eli veti da faliment.
- Va temeti eli eheltuielile noastre sunt (VOT fi)
mai mari decat veniturile.
- Ei ii pare rau ea nu eu ei.
- Nu erezi ea trebuie sa aehitam aceste faeturi?
- Nu ered ea ei au bani.
Modul 'subjonctiv este cerut de:
- verbe care exprima indoiala: douter, avoir peur, craindre
- verbe care exprirna 0 opinie: ne pas penser, ne pas croire
- verbe care exprima regretul: regretter
lata cateva exemple in care am folosit "subjonc1if (present)" 1a forma negativa sau precedat de un De.
"expleti(' dupa verbul "craindre" i?i expresia verbala "avoir peur";
J'ai peur (ie crains) qu'il ne vienne.
rai peur (ie crains) qu'il ne vienne pas.
- Ma tern ea eJ sa nu vina.
- Ma tern ell el nu vine (nu va veni).
A,m cum pUleri din exemplele de mai sus, sensul propozi!iei se modified in funcfie de
folosirea negariei (ne ...pas) sou a lui ne "explitif".
Cititi urrnatoarele propozitii in care am folosit "subjonctif (present)" traduceti-le in limba romana:
Nous doutons que vous ayez des SOliS
en banque.
Je ne pense pas qu'il fasse faillite.
Nous craignons que vous ne fassiez faillite.
lis ant peur que nous ne reglions pas ces
factures pour Ie
Nous regrettons que vous refusiez notre aide
financiere.
Le directeur ne croit pas que les salaries
puissent gagner davantage.
> indoirn ca aveti bani in banca.
> Nu ered ca 0 sa dea faliment.
> Nc tcmem sa nu dati faliment.
> Ii se tem ca nu vom achita aceste
facturi de telefon.
> Ne pare rau ca refUZ3!i ajutorul nostru
financiar.
> Directorul nu ccede ca salarialii pot
mai mult.
Completati propoziliile care urmeaza eu un verb corespunziHor Ja "indieatif (present)" sau la
"subjonctif (present)":
Paul se ea poti pliiti
toate impozitele.
Ma tern ca ei sa nu se duca la banca.
Doamna Dupont se teme ca sotul ei nu se va
ingriji de nevoile farnihei lor.
- Paul >Joute que tu >puisses payer
taus les impots.
- Je >crains qu' its >n' aillent pas ala banque.
- Madame Dupont >a peuc que son man >ne
subvicnnc pas allX besoins de leur famille.
Ei se tern ea eheltuielile copiilor lor sa nu fie
mai mari decat veniturile lor.
Nu credeti eli c1ientii vor aecepta acest
termen (aceasta scadentii)?
Nu vreau ea el sa ca am cont
in banea.
Ne pare rau ea nu vreti sa cheltuielile.
Sunteti de faliment.
Doar nu eli putem sa va dam toate
eeonomiile noastre.
- Ils >craignenl que les depenses de leurs
enfants >11t: pas superieures
it leurs revenus.
- VOllS >ne pense? pas que nos clients>acceptent
eette echeance?
- Je >IlC VCux pas qu'j) >s<lche que j'ai
un compte en banque.
- Nous >regn.:ttons que VOllS >ne voullez pas
diminuer vos depenses. La faillite vous
menace.
- > Vous Ile cmyel. pas que nous >pui 5Sions VOllS
donner toutes nos economies.
in ultimul exercitiu al acestei leetii veti avea posibilitatea de a verifiea daea v-ati intregul
material lexical gramatical prezentat panli aeum. in limba franceza urmatoarele
propozitii:
Nu cred ca primul-ministru va putea sa
accepte cheItuielile propuse de guvem.
Ne indoim ca salaria!ii vor greva.
Nu credeti Cll noul sistem financiar provoaca
eriza economica?
Ne pare riu ca nu vrei sa te de
nevoile noastre.
Mama vrea sa ne punem toate economiile
la C.E.C.
Ma tern ca beneficiile noastre in intreprinderea
durnneavoastra sa nu fie mai miei
dedit veniturile.
Trebuie sa merg la banca ca sa achit facturile
pe termen lung.
Dupli ce am platit irnpozitele pe salariu,
nu am mai ramas cu nici un ban.
Nu mai am nimie in contul
de la banca.
Ma tern ca profiturile lui sa nu fie mai mari
deeM ale mele.
> .Ie n-: crois pas gue Ie premier ministre
at:ccpter Ies du gouvernemcnt.
> Naus doutO!1S que lcs sabrics
sc Illcttcnt en greve.
> Vous ne pensez pas que Ie nouveau sy5teme
financier GILlSC la crise ell' I'CCOIlOlTIlC'!
> 1\ regrettons quc III ne veui11es pas
subv-:nir ;) nos beso!1ls.
> Noire mere veul que nOlls placiolls loutes nos
economies :1 la dcpargne.
> .Ie crains que I11tl(rets dalls volre entreprise
nl' soient infcril'urcs ;HlX revenus.
> 11 que faille:1 Ja bangue pour regler
J"<Jctlires ;\ longue cchcanec.
> Aprcs a\ oil' payc ks Imptl!s sur Jes salaires,
n pas k
> Je n' ai plus ricn sur mOil compte
en banguc.
> rai reur gut: ses profits nl' sOlenl superieurs
aux 111 iens.
Trebuie sa produceli mai mult sa nu
mai faeeli greve.
Candidatii aeestui partid nu cred ca reducerea
impozitului pe venituri da (este cauza)
crizei economice.
Daca vei refuza sa accepti ajutorul nostru
finaneiar, vei da faliment.
Nu ered ea putem controla mai mult (decat atat)
nivelul veniturilor cheltuielilor concurentei.
Trebuie ca tirile aciror dezvoltare economica
este mare sa ajute industriile larilor din Lumea
a Treia sa progreseze.
> II faut que vous prodllisiez davantage et nc
ne fassia plus de greves.
> Les candaJats de ce parti ne croient pas que
la baissc de I'impot sur les revenus cause
la crise cconomique.
> Si til refuses d 'accepter notre aide financii:re,
tll {eras faillile.
> Je ne crois pas que nOlls puissions controler
davantage Ie nlVeall des revenus et des
dcpenses de la concurrence.
> II faut que les pays dont Ie developpement
economique est cleve causent Ie progres des
industries des pays du Tiers-Monde.
In incheierea lectiei, ea de obicei, un exercitiu de pronunlie. Cititi cu voce tare seriile de euvinte
urmatoare, in care se repeta sunet:
ra] - la concurrence,le developpem.cnt, financier, scientifique, davantage, la depmse, I'echeance
(0] - Ie charbon. la CQJlcurrence, Ie Tiers-Monde, cQJltroler, Ie campte
l eJ - l'industrie, I'interet, I'impot, inferieur, craiDdre
(0] - Ie n:Vi<JlU, regretter, refuser
[ej - Ie la Ie progrts, Ie Tiers-Monde. accepter, regretter, la
baisse, la caisse d'epargne
[E] - regretter, Ie salari.e..la
[U] - I'ind.ustrie, la conc.urrence, s.ubvenir, produire, refuser, Ie revenl.l, la facture, suPl5rieur
(u] - Ie sou, douter
IiJ - Ie s)':steme, I'economie, I'industrie, la crise, Ie profit
[i] - Ie Tiers-Monde, Ie salarie, fmaneier, seientifique, la faillite
b] - Ie cl!arbon, que je saclle, l'ecl!eance
[zJ - la crise, refuser, causer
LiJ - davantage. sauvage
17
RECAPITULAREA LECTIEI 27
27.1. in cursul acestei leetii ati imalnit urmatoarele cuvinte expresii:
se mettre en greve
faire la greve
subvenir aux besoins de...
inferieur a....
superieur a...
avoir Ie compte en banque
la facture acourte (longue) echeance
l'imp6t sur les salaires (sur les revenus)
faire faillite
- a face greva, a 0 greva
- a face grev3
- a se ingriji de nevoile (cuiva); a avea grija de
nevoile (cuiva)
- mai mic decat ...
- mai mare dedit...
- a avea un cant in banca.
- factura pe tennen scurt (lung)
- impozitul pe salarii (pe venituri)
- a da faliment
27.2. in prima parte a acestei leqii ati aflat ca dupa expresiile;
etre content, etre dcsole, etre triste, etre heureux
se modul "subjonctif (present)", atunci dl.nd propozitia principala subordonata
au subiecte diferite. De exemplu;
Je suis content que tu sois iei. - (Eu) sunt multumit (bucuros) eft (tu) aiei.
Retineti ca, daea propozitia principala subordonata au subject, se va folosi infinitivul
- "I'infinitif". De exemplu:
Je SUIS content d' etre lei. - Sunt bueuros ca ma-:aflu (ca sunt) aici.
27.3. Ati intfllnit cateva verhe la "subjonclif(present)" care nu se supun regulii generale de fonnare
a aeestui mod. lata cum se conjuga aceste verbe neregulate:
aller faire pouvoir
que j'aille que je fasse que je puisse
que tu ailles que tu fasses que tu puisses
qu'il aille qu'iI fasse qu'il puisse
qu'elle aille qu'elle fasse qu' elle puisse
que nous allions que nous fassions que nous puissions
que vous alliez que vous fassiez que vous puissiez
qu'ils aillent qu'ils fassent qu'ils puissent
qu'elles aillent qu' elles fassent qu'elles puissent
18
savoir vouloir
que je sache que je veuille
que tu saehes que tu veuilles
qu'il sache qu'il veuille
qu' elle saehe qu'elle veuiIJe
que nous sachions que nous voulions
que vous sachiez que vous vouliez
qu'ils saehent qu'ils veuillent
qu' elles sachent qu'elles veuillent
Va reamintim ca verbele "avoir" I?i "etTe" au, de asemenea, 0 conjugare neregulata la "subjonetif
(present)" (a se vedea lectia 25).
27.4. in cea de-a doua parte a leqiei noastre am introdus verbele: "regret1er" - "a regreta, a-i parea
rau", "douter" - "a se indoi" "eraindre" - "a se teme". Aceste verbe, care exprima 0 indoiala,
o leama sau un regret, eer folosirea modului "subjonctif(present)" in propozitiile subordonate
care Ie urmeaza. Aceasta regula se apliea in cazul expresiei verbale "avoir peur" sau al
verbelor "ne pas croire", "ne pas penser", pe care Ie deja:
Je regrette que tu sois malade. - imi pare rall ell bolnav.
11 doute que tu aies des sous. - EI se ca ai bani.
Nous avons peur que vous fassiez faillite. - Ne temem ea yeti da faliment.
Elle ne pense pas que je saehe la verite. - Ea nu erede ca eu adevarul.
Je erains que tu fasses mal ton devoir. - Ma tern eft iti vei face prost tema pentru aeasa.
Verbul "eraindre" se conjugil la fel ea verbul "plaindre" (vezi leqiile 19/20).
27.5. Dupa verbele "eraindre"sau "avoir peur", verbul la modul "subjonctif (present)" poate fi
insotit de negatia "ne... pas" sau de ne "expleti('. Sensul propozitiei se modi fica in functie de
folosirea eelor doua tipuri de negatie. De exemplu:
rai peur qu'il w: vienne. - Mil tern sa nu vina.
Nous avons peur qu'ils ne viennent pas. - Ne temem ea nu vor veni.
Vous eraignez que nous ne fassions faillite. - Va temeti sa nu dam faliment.
Nous craignons que vous ne regliez pas ces - Ne temem ca nu yeti plati (achita)
factures. aceste faeturi.
19
TEMA PENTRU ACASA 27
A Traduceti unnatoarele propozitii in limba romana:
I. Je crains que tu n' acceptes pas ces depenses.
2. 11 faut Ie controler pour qu'il ne fasse pas faillite.
3. Le niveau de vie dans les pays du Tiers-Monde est inferieur acelui dans les pays riches.
4. Nous sommes heureux que notre pere puisse regler cette facture alongue echeance,
5. lis sont contents que nous atlions ala banque pour verser nos economies aleur compte.
B. Traduceti in limba franceza urrniitoarele propozitii:
1. Ma tern sa nu dai faliment.
2. Sunt impotriva liberei concurente care provoaca falimentul intreprinderii mele.
3. Ne indoim ca el poate sa se ingrijeasca de nevoile familiei lui,
4. Anul acesta am Iacut economii mai mari pentru ca nu am platit impozitul pe venituri.
5, De ee nu produceti mai mult?
C. Completati propozitiile urmiitoare eu forma verbala corectii. ( nu intotdeauna de "subjonctif
(present)") a verbului din paranteza:
I. Je ne crois pas que tu des sous. (avoir)
2. Je ne pense pas que tu regler certe facture. (vouloir)
3. II doute que DOUS ces depenses. (accepter)
4. 11 doute de accepter ces depenses. (pouvoir)
5. Nous craignons que vos depenses superieures aux revenus. (ne pas
etre)
6. Nous craignons que vous d'economies. (ne pas avoir)
20
LECTIA 28 - PARTEA INTAI
Ca de obieei, pentru inceput, vom recapitula materialul prezentat in teetia 28 din cursul "Franeeza
pentru ineepatori".
A Completati propozitile in limba franeeza eu unul dintre euvintele urmatoare:
I. la poste
5. papier alettres
9. la communication
13. Ie faeteur
2. Ie guichet
6. te colis
10. Ie numero
14. Ie courrier
3. Ie timbre
7. Ie telegramme
11. l' annuaire
4. l'enveloppe
8. la cabine
12. Ie eorrespondant
Ma due la numarul trei
ca sa platesc impozitul.
- Je vais au >guichet numero trois
pour payer I'impot.
Ne indoim cil eel ell care corespondezi vrea - Je doute que ton >correspondant veuille
sa raspunda la aeeasta serisoare. repondre aceUe Iettre.
Nu are banii pentru a expedia (a trimite)
coletu!.
Nu ered ea ea poate sa-ti citeasca
corespondenta.
inainte sa te duci la 0 sa scriu
adresa pe plic.
Trebuie sa obtinem aceasta legatura
(telefonica) cat mai repede eu putinta.
Mil tem ca aceasta telegrama sa flU vina
(sa nu ajunga) prea tarziu.
Sa pima cand vine
Trebuie sa cautam numarullor de telefon
in cartea de telefon.
EI a sunat-o din cabina.
Unde ai pus hartia de scris
timbrele?
- 11 n' a pas les sous pour envoyer
>Ie colis.
- Je ne pense pas qu' eUe puisse lire
ton >counier.
- Avant que tu ailles a>la poste, je vais ecrire
I'adresse sur >1' envcloppe.
- 11 faut que nous ayons cette >communication
Ie plus vite possible.
- rai peur que ce >tt:lt:gramme ne vienne
trop tard.
- Attendonsjusqu'a ce que >le factellr vienne!
- II faut que nous cherchions leur >numcro
de telephone dans>I 'annualre.
- III'a appelee de la >cabine.
- Ou est-ce que tu as mis >le papier il lcttres et
>les timhres?
B. Transforrnati propozitiile urrnatoare folosind constructiile "c'est ... qui" "ce sont....qui":
Paul est ane ala poste.
Us ont trouve son numero de telephone.
Je doute qu'i1s puissent nous envoyer
ce colis.
21
> Paul qui est allt ,\ 13 paste.
> Ce 50nt cux qui ont troU\:e son numero de
telephone.
> ("cst moi qui doute qu'jls puisscnt cnvoycr
ce colis.
C. Transfannati propozitiile care urmeazii folosind construetiile "c'est... que" "ce sont ...que":
Ce matinj'ai rel;u un ttlegramme.
Marie a demande une communication
avec Rome.
NOliS avons regie les factures a
longue echCance.
> C'est un tclcgrammc quej'ai ce matin.
> une communication avec Rome que
Marie a demandce.
> Ce sont les factures it longue echeance que
nOlls avons reglees.
D. Completati urma10arele propozitii eu 0 forma eorespunzatoare a verbelor "envoyer",
"apporter", "adresser" "s'adresser a":
Trebule sa trimiteti repede aceasta
telegrama.
EI pima dnd ii vom pune lui
aceasta intrebare.
Adu-mi corespondenta, te rog!
Cum ati scris adresa pe aceasta scrisoare?
Am adresat-o corect.
- II faut que vaus >envoyiez vite
ce telegramme.
- 11 attend j usqu' ace que nous >now;
adressions alui avec cette question.
- >Apporte-moi Ie courrier, s'il te plait!
- Comment >aveZ-VOL\S adressc ceUe lettre?
- Nous l'>avons bien adressec.
E. Cu ajutorul ultimului exercitiu de recapitulare va veti aminti regula de formare a adverbelor.
Transformati propozitiile care unneaza folosind adverbul corespunzator:
Nous sommes tous libres. - Nous pouvons vivre >librement.
Notre cours est facile. - On l'apprend >facilcment.
Marie, il faut que tu sois propre! - Alors, il faut que tu t'habilles >proprcment.
Vous avez de graves problemes financiers. - La faillite vous menace >gravement.
Leurs rencontres sont tres rares. - lIs se voient >rarement.
Pentru a retine mai noul vocabular, recititi eu voce tare cllvinte
scrise in alta ordine:
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi cu voce tare
cuvintele care urmeaza retineli traducerea lor in limba romana:
la boite aux lettres > [Ia bllat 0 IetR]
Ie coup de > [10 ku dO tEIEfonJ
- expeditorul
- destinatarul; adresantul
- chitanla, recipisa;
primirea (in expresii)
- dovada, proba; marturia,
semnul
- trimiterea, expedierea;
pachetul, coletul
- scrisoarea (expediata)
foarte rapid
- scrisoarea (expediaUi)
par avion
- scrisoarea recomanciata
- mandatul
mandatul,
imputernicirea;
insarcinarea, misiunea
- cutia de scrisori
- telefonul; in expresia
"donner un coup de
telephone"="a cia
un telefon"
- jetonul, fisa (de telefon)
- oficiul
- scrisoarea (expediata)
foarte rapid
- chitanta, recipisa;
primirea (in expresii)
- expeditorul
- trimiterea, expedierea;
pachetul, coletul
- oficiul
- telefonul; in expresia
"donner un coup de
telephone"="a da
un telefon"
- dovada, proba; marturia,
semnul
- scrisoarea recomandata
- cutia de scrisori
- destinatarut; adresantul
- jetonul, fisa (de telefon)
- mandatul
mandatul,
imputernicirea;
insarcinarea, misiunea
- scrisoarea (expediata)
par avion
>[lapROv]
> fla lctR paR avi6]
> [Ia IetR EkspRes]
> [lekspEJltOR]
> (10
>[IOROsU]
>(Ia IctR EkspRes]
>[IOROsU]
> [IOjOto]
> llO bURo dO post]
>[lapROv]
> [lekspEditOR]
> [lavUa]
> [Ia letR paR 3vio]
23
I'envoi (m.)
I'expediteur (m.)
Ie destinataire
lerer;:u
la lettre par avion
la preuve
la lettre expres
la lettre recommandee > []a !etR rOkomadE]
Ie mandat > [10 mii.Ja]
Ie jeton
Ie bureau de poste
I' expediteur (m.)
I'envoi (rn.)
Ie bureau de poste > LIO bURo dO post]
Ie coup de telephone > [10 ku dO tEl EfonJ
ta preuve
la lettre expres
lerer;:u
la lettre par avion
la lettre recommandee > [Ia IctR rOkomiidE]
la boite aux Iettres > [Ia bUal 0 IctRJ
Ie destinataire > 110 dFstinateRJ
Ie jeton > [10 jOtii]
Ie mandat > [IOlll<:ida]
Pentru a va invatarea acestor cuvinte, Ie vom introduce in contexte. Cititi cu voce tare propoziliile
care urmeazii retineti traducerea lor in limba romana:
Vous devez ecrire sur Ie paquet
l'adresse de ('expediteur.
Quel est Ie nom du destinataire?
5i tu envoies de l'argent, n'oublie pas de
prendre ton re-;u.
II faut que j'ai une preuve de man envoi.
II a besoin d'argent, envoyons-Iui un
mandat telegraphique!
renvoie une lettre expres parce qu'elle est
urgente et je veux qu' eUe arrive un peu
plus vite.
A queUe heure as-tu jete la lettre dans la boite
aux lettres?
J'ai une nouvelle tres importante atransmettre,
alors je vais envoyer une letlre recomrnandee.
Le facteur de notre bureau de poste a
donne les envois en recommande.
Je veux que cette lettre parte
par avian.
Ce matin j'ai donne plusieurs coups
de telephone.
Moi, je n'ai qu'un seul coup de
telephone de mon ami.
Pour que VallS puissiez obtenir la
communication telephonique, il faut mettre
un jeton dans I'appareil.
Retineti UDniitoarele expresii:
- Trebuie sa scrieti pe pachet adresa
expeditorului.
- Care este numele destinatarului? (Cum se
destinatarul?)
- Daci trimiti bani, nu uita sa-p iei
chitanta.
- Trebuie sa am 0 dovada
a expedierii.
- EI are nevoie de bani, sa-i trimitem un mandat
telegrafic!
- Trimit 0 scrisoare direct la destinatie pentru
ca este urgenta vreau sa ajungA
mai repede.
- La ce ora ai pus scrisoarea la cutia
- Am de transmis 0 foarte important6,
eli 0 sii trimit 0 scrisoare recomandatii.
- Factorul de la oficiul nostru a dat
deja coletele recomandate.
- Vreau ca aceastii scrisoare sa fie expediata
par avion.
- in aceastii dimineatii am dat mai multe
telefoane.
- Eu nu am primit decat un telefon de la
prietenul meu.
-- Ca sa puteti obtine legltura telefonica, trebuie
sa introduceti 0 fisa in aparat.
donner un coup de telephone > 1donE eku dO tElEfon] - a da un telefon
recevoir un coup de telephone > [rOsOvua: Reku dO tEIEfon) - a primi un telefon
renvoi en recommande
Relineli adjectivele:
telegraphique
urgent
urgente
> [15.v"a arOkomadEJ
> [tEIEgRafik]
> [URjfl]
> lURjat]
24
- expeditia po,tal.ii (colet,
scrisoare) recomandatii
- telegrafic, -I (prin telegrat);
concis, -ii
- urgent, grabnic, presant
- urgentii, grabnica,
telephonique
recommande, -e
verbul de grupa I:
jeter
> [lEIFfonik]
> [ROkomadEj
> [jOIEJ
- telefonic, -a
- recomandat, -a
- a arunca, a azvarli; a pune
care se conjuga la fel ca verbul "appeler" (dubleaza consoana mediana in inaintea unui "e" final mut.
De exemplu: je jette, tu jettes etc.).
Verificat
i
daca v-ati vocabularul propus pentru aceasta lectie, traducand in limba romana
propozitiile care unneaza:
Nous avons obtenu plusieurs preuves
de son amitie.
J'ai obtenu Ie nom de l'expediteur
de ce paquet.
nfaut que tu jettes Ie plus vile possible cette
lettre expres dans une boite aux lettres.
Je vais au bureau de poste pour envoyer un
mandat ttlegraphique ames parents.
Avez-vous un re9u de eet envoi
en recommande?
lis ont un coup de telephone de France.
Helas, tout ce que tu as fait est ajeter!
rai eu besoin d'unjeton de 5 francs.
11 y a une lettre par avion dans la boite
aux lettres.
nfaut que Ie facteur trouve Ie destinataire
de cette lettre recommandee.
Je te donne ce coup de telephone pour que
tu saches que je m' interesse atoi.
Je ne pense pas que tu trouves une eabine
telephonique dans cette rue.
Si c' est urgent, donne un coup de telephone!
> Am oh\inut mai Inulte dovezi ale
prietclllcl lui (fata de noi).
> Am aflat numclc CclUI care
a cxpediat accst p<Jch<:1.
> Trchuic s;i P\lI ciit Illai rcpede eu putinta
aceastli 'c>..pres" direct
dcstinatarului) la () (l!lic
> Ma OllC la oficiul ca sa lc tnmit
un mandat Ickgrafic parin1;ilor mei.
> Aveti chillJn1a de la acest colet
recomandaL)
> Ei all primit un tckfon din Franta.
> Vai. tot ce at facllt estc hun de arune'lt'
> Am avut nevoic de 0 lisa de 5 franci.
> in curia postal::! ana 0 scrisoare
par avioll
> Trehuic ea s3-1 gascasea pc eel caruia
ii estc adn.:sata accasta scrisoarc rccomandata.
> itl dau acest relcti.lIl ea sa ca ma interesez
de line.
> l\'u cred ca vei 0 cabina telefonica
pc strada asta.
> Dadl urgent, d;1 un tdefon!
Completati propozitiile unnatoare eu expresia sau cuvantul corespunzator. Cititi apoi Cli voce tare
propozi tiile:
Nu am nici un ban, parintii i'mi
trimit saptamanal mandate telegrafice.
Ma due sa iau corespondenta de
astazi din cutia
Cite fise trebuie introduse in acest aparat
i'nainte sa obtii legatura telefonica eli
?
Vei plati rnai scump daca vei trimite reeomandat
acest pachet.
Pe fiecare eolet trebuie scrise numele
expeditorului eel al destinatarului.
Toemai am prirnit un telefon de la Paris, telefon
pe care I-am de saptamani intregi.
este 0 serisoare trirnisa direct
destinatarului, rna indoiesc ea poate
ajunge la timp.
Ai aruncat chitanta acurn nu avem
nici 0 dovada ca am trimis aceastil scrisoare
reeomandata.
Cat costa expedierea unei scrisori par avion
in Italia?
Am de dat un telefon urgent.
La ce ora se inchid oficiile in
vostru?
- Je suis sans un sou bien que rnes parents
m'envoient toutes les semaines des >mandats
tclcgraphlques.
- Je vais chercher Ie courrier d'aujourd'hui dans
>Ia boilc aux lellres.
- Combien de >jetons faut-il mettre dans eet
appareil avant qu' on ait la communication
>tclcphonique avec Bucarest?
- Si tu envoies ce paquet >en recommandc tu
payeras plus cher.
- Sur ehaque colis il faut eerire Ie nom de
>I' expediteur et Ie nom du >destinataire.
- Ie viens de >recevoir un coup de telephone de
Paris que j' avais attendu depuis des sernaines.
- Bien que ce soit une >lettre expres, je doute
qu' elle puisse arriver atemps.
- Tu >as jete >le rei;:ll et maintenant nous
n' avons aucune >preuve d' avoir envoye cette
>Iettre recommandce.
- Combien cOllte >I' envoi d'une lettre >par avian
pour l'Italie?
- J'ai un coup de telephone urgent a>donner.
- A quelle heure fennent >les bureaux de paste
dans votre ville?
Va prezentam in eontinuare cateva expresii absolut necesare pentfU sustinerea unei convorbiri
telefonice. Cititi-Ie ell voce tare retineti traducerea lor in Iimba ramana:
-AHol C'estMarc. > [alo sc maRk]
(C'est Marie, e'est moi, etc.)
- C'est de la part de qui? > [se dO la pa:R dO kiJ
- Qui est al'appareil? > [ki eta lapaRei]
- Ne quittez pas! > [nO kitE pal
- Ne eoupez pas! > [nO kupE pal
- Je voudrais parler a... > [jO vudRe paRlE a]
- C'est occupe > [setoklJpE]
26
- Alo! Marc la telefon.
(Maria la lelefon. eu sunt etc.)
- Cine II (0) cautli?
- Cine este? Cu cine vorbese?
- Nu inehideti! va rog!
- Nu intrerupe!i (legatura)!
- dori sa vorbesc cu...
- Este ocupat
Retineti ciiteva verbe care se afla in stninsa legatura eu subiectul lectiei noastre:
quitter
couper
decrocher
raccrocher
faire un numero
> [kitE]
>[kupE]

>
> lfeR enUmERo]
- a parasi, a lasa; a inchide
(telefonul)
- a tilia, a opri; a intrerupe
(0 legatura telefonica)
- a desprinde (un obiect agatat);
a ridica receptorul, a raspunde
la telefon
- a agala, a atama din nou;
a la loc receptorul in furea,
a intrerupe convorbirea, a inchide
telefonul
- a forma un numar
lata acum 0 scurta conversatie telefonica. Traduceti-o in Iimba romana:
J'entends Ie telephone, alors je decroche
etje dis:
- AlIo!
- II y a une communication pour VQUS!
C'est de Paris! Ne quittez pas!
- Alla! Alia!
- Je voudrais parler II Monique.
- Monique n'est pas la. C'est de la part de qui?
- C'est Jean-Pierre. Qui est aI'appareil?
- C' est Ie pere de Monique.
- Alors, je I' appellerai plus tard...
- Ne raccrochez pas! Elle arrive!
- Ne coupez pas, Mademoiselle! Ce n'est
pas fini! Monique, tu es Ul?
- Qui. C'est moi ...
> Aud lelefollul, a$<l ca ndic receptorul
spun:
> Alo'
> Aveli 0 convorbire telefonica! Dc l<l Paris'
:-Ju inchide!i. va 109!
> Alo' Alo!
> don sa vorbesc ell Moniquc.
> Momque nu eslc aiei. Cine 0 cauta?
> Sum Jean-Pierre. Cine est!:: la telefon?
> Talal Monicai.
> AtUllCi. 0 voi .'ouna mai terziu
> l\u inchidc' Tocmai vine (sOSC.5tC)!
> l\u in(rerupe!i (lcgiltura), !\u am
terminat (de vorbit)! Monique. tu
> Da, eu sunt ...
Pentru a retine rnai expresiile noi, eompletati propozitiile urmatoare:
vrea sa cine este Ie telefon.
nu intrerupeti (Iegatura), vorbim!
Sun din partea domnului Legrand.
27
- Je voudrais savoir >qui est aj'apparcJ1.
- Mademoiselle, >nc coupez pas, on parle!
- Je telephone >de la part de Monsieur Legrand.
Ala! Eu sunt!
Vreau sa inehideti (telefonul), domnule!
Este pentru mine! De ce ai raspuns?
Suna ocupat! Mai formeaza
o data!
- >Allo! C'estmoi!
- Je veux >que vous raccrochiez, Monsieur!
- C' est pour moi! Pourquoi tu >as dccroche?
- >CCSI occupc! >Fais Ie nUll1cro encore
une fois!
Sa trecem acum la problemele gramaticale. Continuamsa va prezentam modul "subjonctif(present)"
- "eonjunctiv (prezent)". De data aceasta yeti afla cum se diateza pasiva pentru verbele la
acest mod.
Cititi propoziliile care urmeaza, fiti atenti la formele verbale retineli traducerile in limba romana:
II faut que tu finisses ce travail.
II faut que ce travail soit fini par toi.
II veut que nous iovltions nos amis
pour la soiJie.
II veut que nos amis soient invites par nous
pour la soiree.
Je doute que tu eovoles aujourd'hui ces
lettres recommandees.
Je doute que ces lettres recommandees
soient envoyees aujourd'hui par toi.
- Trebuie sa termini aceasta treaba.
- Trebuie ca aceasta treaba sa fie terminam
de tine.
- EI vrea sa ne invitim prietenii 1a seram.
- EI vrea ca prietenii sa fie invitati de noi
la serata.
- Mli indoiesc eli vei trimite astazi aceste
scrisori recomandate.
- Ma indoiesc eli aceste scrisori recomandate
vor fi trimise astazi de catre tine.
cum puteti observa din exemplele date, regulile fonniirii diatezei pasive la "subjoncti(' sunt
ca la "indicati('.
Modul "subjonctiI' al diatezei pasive se formeaza eu verbul auxiliar "etre" la
"subjonctif cu "participe passe" al verbului de conjugat, acordat eu
subieetul propozitiei.
Va reamintim ca, prin treeerea de la diateza activii la diateza pasivii. par!ile de propozilie se
senimba: subiectul propoziliei la diateza activii devine complement de agent la diateza pasiva. iar
complementul direct al propozitiei 10 diateza activii devine subiectul propozi!iei la diateza pasivii.
II jout que Mmie. ret;Qive eft mandats
II faut que res mandats soienl rer;us par Marie.
- Trebuie ca Maria sa primeascii aceste
mandate.
- Trebuie co aceste mandate sii fie primite
de catre Maria.
Va reamintim, de asemenea, cii in limbojraneezii dialeza pasivii estefolosilii mai des decal in limbo
romonii. Propoziliile la dialeza pasivo in limbajranceza se tradue eel mai adesea La diateza aeliva
in limbo romana, traducerea fUnd 10 jel de corectii
incercati sa fixati noi, rezolvc1nd exercitiul urmator. Completati propozitiile care urmeaza
cu forma verbala corespunzatoare ("subjonctif present" la diateza pasiva - "Ia voix passive"):
Trebuie ca aceasta scrisoare sa fie pusa
in cutia
EI vrea ca acest mandat telegrafic sa fie trimis
cat mai repede cu putinta.
Ne temem ea aceste serisori sa nu se fi
pierdut.
se teme eli destinatarul nu va fi gasit.
- 11 faut que cette lettre >soi t Jetce dans
la boite aux lettres.
- 11 veut que ce mandat telegraphique >soit
envoye Ie plus vite possible.
- Nous avons peur que ces lettres '>ne soicnt
perducs.
- Le facteur craint que Ie destinataire '>ne soit
pas lrom'c.
Treceti propozitiile urmiHoare de la diateza activa 1a diateza pasiva:
Trebuie sii acest mandat maine.
Trebuie ca acest mandat sa fie primit
de tine maine.
Vreau ca de data aceasta discutia noastra
sa nu se intrerupii.
Vreau ca de data aceasta discutia noastra
sa nu fie intrerupta.
Vrem sa vii primiti coletul scrisoarea
inainte de plecare.
Vrem sa va primiti coletul scrisoarea
inainte de plecare.
Va indoiti cli destinatarul va accepta
acest pachel.
Va indoiti ca acest pachet va fi acceptat
de catre destinatar.
Te temi ca Maria sa nu piarda aceasta
scrisoare urgentii.
Te temi ca aceasta scrisoare urgentii sa nu
fie pierdutii de Maria.
- 11 faut que tu recoives ce mandat demain.
> II faut que ce mandaI soit retyu par toi demain.
- Je desire qu' on ne coupe pas notre conversation
cette fois.
'> .Ie desire que notre convcrsation ne suil pas
coupcc ccttc [ois.
- NollS voulons que vous obteniez Ie colis et
la leUre avant votre depart.
> r\ous voulons que lc colis et la lcttrc soicnt
oblenus par VOllS avant volfe depart.
- Vous doutez que Ie destinataire accepte
eet envoi.
> VOLIS doute7 que eel envoi soit aeceplc par
Ie destinataire.
- Tu as peur que Marie ne perde cette tettre
urgente.
'> Tu as rem que cctte !cttre urgente ne soit pas
perduc par Marie.
Ultimul exercitiu din aceasta prima parte a lectiei va ofera posibilitatea de a veri fica materialul pe
care vi Iam prezentat pana acum. Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
Trebuie sa dau un telefon.
Am obtinut legatura telefonica
cu Parisul.
Mii tern ea destinataml nu va primi acest pachet.
Trebuie ca acest mandat sa fie trimis
in aceasta dimineata de 1a un oficiu
Alo! Monique, tu
29
> 11 faul que je donne un coup de telephone.
> l\ous avons eu la communication tClephonique
avec Paris.
> Jc crains que Ie destinataire ne rec,;oive pas
eet envoi.
> II faut que cc mandat -'oil cnvoyc cc m3tin
d' un bureau dc roslc.
> Allot Cest tOl. Monique?
Nu intrerupeti (legatura)! (Nu inchideti!)
Nu cred ca aceasta scrisoare este atat de urgenta.
Ma tern ca el sa nu inchida.
Vreau sa serisoarea mea inainte ea ea
sa fie pusa la cutia
Cine este la telefon?
Nu avem nici 0 dovada ca scrisorile au fast
trimise (expediate).
Este un pachet recomandat?
i se tern sa nu Ie fie intrerupta
discutia (convorbirea).
Nu mai am fise de 5 franci.
iti trimitem scrisoarea direct, ca sa 0
cat mai repede eu
Nu avem decat telefonul pentru a-I contaeta.
Trebuie sa te las acum. dar te voi suna
(iti voi telefona) maine.
Am telefonat, dar nu a raspuns nimeni.
Din partea cui sunati, domnule?
> Ne coupez pas!
> Jt.: ne CrolS pas que cettc Jettre soit si urgente.
> rai pem qu'iI ne raccroche.
> Jc veux que tu lises rna Iettre avant qu'elle
salt jetee dans la boite aux lettres.
> Qui est a['appareil')
> Nous n'avons aucune preuve d'avoir envoyc
ces Iettrcs.
> Est-cc un envoi en recommandC':'
> 115 ont peur que leur conversation ne soit
coupce.
> .Ie n'ai plus de jetons de SF (cing francs).
> NOllS t'envoyons la [ettre expres pour que tu
Ia rClfoives Ie plus vite possible.
> Nous n'avons qU'un contact tclephonique
avec lui.
> Maintenant il faut que je te quitte, mais demain
je t'appellcrai.
> Je tclt'phonais mais pcrsonnc n'a dccrochc.
> VOllS tCIephonez de la part de qui. Monsieur?
Pentru a exersa pronuntia euvintelor invatate in aceste leetii, cititi ell voce tare cuvintele urmatoare
in care se repeta sunet:
[iiJ - I' tIlvoi, tIl recommande, Ie mandat, urgtllt
[()] - par avillO. Ie jetan
[UJ - Ie re<;l.1, urgen1, Ie bureau de poste
l u) - Ie coup de telephone, couper
[E] - Ie dcstinataire, Ia l.cttre
[0] - I.e re.<;u, en recommande,l'expediteur
(e] - raccroeh.e.r
["a] - 1a billte aux lettres, I'envoi, qu'il soit
(j] - Ie jeton, jeter, urgent
[k] - teIegraphiQue, Ie c.oup de telephone, dec.rocher, quitter
[ ] - decroc.her, racero.cber
(sj - le Ie destinataire
[f] - telegraphique, telephonique
LECTIA 28 - PARTEA A DODA
,
Aceasta parte este consacrata recapituHirii intregului material invatat in leetiile 27 28. Cititi eu
voce tare textele care unneaza in limba romana:
./ ./
-Ou'cst ce qu'an va Caire avec nos economies? II
././ ./ ...........
-On peut les placer ala caisse d'cpargne. II
././ ...........
-Jc voudrais plut6t qu'an ouvre un compte en banque. II
./ ./
-5i tu veux... II
./ ./............/ ./ ...........
--le trouve que c'cst plus pratique. II Chaque fiois nollS avons be.aucoup de factures aregler... II
./ ...........
-Et les imp6ts! II
........... ././ ./
-A propos, I as-tu dejA paye ton imp6t sur les revcnus? II
./ ........... ./ ...........
-Pas encore. I I Jc vais Ie faire tout de suile! 1I
./ ./ ...........
-A1ors, I it Caut que nous allions ala banque. II
./ ./ ././ ...........
-5i nous payons man imp6t, I iI ne nous restcra pas beaucoup Averser sur un compte. I I
./ ././ ./ ./ ...........
-Meme si ce n'cst pas bcaucoup 1je veux que nous ayons notre compte! I I
./ ...........
-5i tu veux... II
./ ./
-Connaissez-vous 1a derniere nouvelle? I I
........... ./
-Non. I dis vite! I I
./ ...........
-Pierre Dupont a Cait Caillite. II
././ ........... ././ ./
-Je ne crois pas que ce soit possible! I I Ses etaient en excellent ctat. I it ne se
./ ...........
plaignait de rien... 11
.......... /' '"
-Qui. I Jusqu'au mois dernier... I I
/'" /' ./
-Alors. I qu'est ce qui s'est I I
/'" /'" /' /'" /'"
-Oepuis loogtcmps I ses dtpenses etaieot suptrieures aux revenus I et if a eu aussi de gros
./ '"
impOls a II
/'" /'
-00 pcut raider? I I
/' /' '"
-Je ne crois pas qu'on puisse faire quelque chose pour lui maintenant.... 1I
/' /' '" /' /' '"
-Mais moi, I jc suis oblige de Ie taire. I I Pierre Dupont trait toujours mOD meilleur ami. I I
/' /'" .......... /' ..........
Je ne peW! pas Ie quitter dans cctte situation. II Heureuscmenr j'ai des SODS. I I
/' /' ./ ..........
-Il a de la chance, I ce pauvre Pierre! 11
/"',/ /"'/'" /'",/'\, /' /'" /'"
I I AlIlll I I MOD Dumero est Ie 89 76 54. I I Je voudrais aParis, I
/"'/'/'"'\,
Ie Dumero: 22 32 44. II
'" ,/ ..........
-Raccrochez, I je vous appellerai. I I
.......... ..........
-O'acc.ord. I I Merd. 1I
/'" '" ,/,/,/ '"
-e'est I I 11 faut que je tasse ce dans quelques minutes. I I
Un moment apTes:
/'" /'" ....................
I I C'est Paris! II Ne quittez pas! I I Parle.z! I I
,/ '" /'" ..........
-AliA! II C'est Georges Legrand. I I Je voudrais parler aVeronique. I I
/'" '" /'" .......... /'" /'"
-EJle n'est pas II C'est sa qui est ll'apparelL I I II faut que VOllS rappeliez vers
/'" ..........
9 beuees du solr. II
./' ,....... ,/ '" /'"
-C'est de la part de Michel que je ttlephone. I I 11 viendra demain amidi. I I n que
./ ../ ..........
Vtronique vienne Ie chercher Ala gare. I I
./ ././ "-
-Je transmellrai la nouvelle aVcronique I qu'cHe sera rentree. I I
././ ...........
-Mcrci Madame, I ct au revoir. I I
./ ...........
-Au revoir, I Monsieur. I I
./ ./ "-
-J'ai plusieurs Icttres aenvoyer I et les factures apayer. I I
./ ./........... ./ ...........
-Alors. I iI Caut que tu ailles a la poste. II Je dois y aller aussi. I I
./ ...........
-Allons-y ensemble! I I
Au bureau de poste
./ ............/ ./ ...........
-Bonjour, I Mademoiselle. II Je voudrais que ccttc 1ettre pour l'Italic parte par avioo. II
./ ./ ...........
Et celie-la, I qu'ellc soit cnvoyee en recommande. II
./ /" ...........
-Alors, I iJ faul que vous remplissicz Ie formulairc. II
./ ./ "-
-Et encore, I j'ai des factures aregler. II
........... ./ ...........
-Boo, I passcz-Ics-moi, I s'il vous plait. II
./
-Cumbien jc dois? II
/" ...........
---<;a fait quinzc francs. II
/" ...........
- Voila, I Mademoiselle. I I
...........
-Mcrci. II
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
De ce ati refuzat acest colet (pachet)
recomandat?
Cu ceea ce ai economisit, ai putea
sa te de nevoile tai.
33
> Pourquoi avez-vous refuse eet envoi en
recommand,,?
> Avec tes economies tu pourrais subvenir aux
hcsoins de tes parents.
Exista multe probleme economice
in larile Lumii a Treia.
Toti prietenii m-au parasit nu mai
am niei un ban.
Pentru cine era telefonul?
Nu arunca ehitanta primiUi pentm
scrisoarea recomandata!
Trebuie sa controlam (sa verificam) aceste mandate.
Ai introdus fisele in aparat? Trebuie sa pui
mai multe!
Alo, fiU inchideti!
Nu intrerupeti legatura, nu am terminat (de vorbit)!
lmpozitele (care li se percep) salariatilor
sunt mai mici anul acesta.
Ce a provocat 0 dezvoltare aut de rapida
a liberei eoneurente?
Ma tern sa nu fie cheltuielile tale mai mari
decat veniturile.
Putem achita facturile pc termen
lung Ia ofieiul
Ne temem sa nu aveti prca putin carbune
pentru iama.
Aveti bani la CE.C.?
Mii. indoiese ea satia mea va raspunde
(va ridica reeeptorul).
Aveti beneficii din aceastii
intreprindere?
niciodata impozitele, prin
urmare nu va da faliment.
Cat este de dezvoltata economia voastra?
Daca nu aveti niei un profit de pc urma
muncii voastre, faeeti greva!
Ne pare Tau eil nu produceti mai mult ca nu
acceptati sistemul nostru economic.
Ne temem ell in aeest domeniu progresul
nu se va obtine repede.
34
> II y a beallcoup de problcmes cconomiqlles
dans 1cs pays dll Tiers-Monde.
> TOllS mes amis m'ont quittc etje n'ai pas
Ie sou.
> C'Clail pour qUI. ce coup de tclephone?
> Ne jctte pas lc relI de cette lettre
recommandcc'
> 11 faut que nous contr61ions ces mandats.
> As-tu mis les jetons tclCphoniques dans
I'appareil? Tu dois en mctlre davantagc!
> A1I6, ne quitteL pas!
> Nc coupez pas, on n'a pas fini!
> Les imp6ts de nos salaries sont infcrieurs
cette annee.
> Qu'est-ce qui a cause un si vite
dcveloppement de la Iibre concurrence')
> r ai pcur que tes depenses ne soient supcrieures
aux revenus.
> qu'on peut regIer les factures alongue
echcance au bureau de poste?
> craignolls que vous n'ayez trap peu
de ch;ubon pour !'lmler,
> Avez-vous dcs sous it la caisse d'cpargne?
> Je doule que rna femme dccroche.
> Avez-vous des interets dans cctte enlreprise'J
> 11 ne paie jamais ses lmpots. alars il ne fera
pas fa Illite.
> Que! est Ie niveau de votre economic?
> 5i VallS n'avez aucun profit financier de votre
travail, metlez-vous en grcve!
> NOllS regrcttons que vous ne produisicz pas
davantage et que vous n' accepticz pas notre
syskme economique.
> l\'OlIS craignons que Ie progrcs dans
ce domame ne soil pas vite obtenu.
Pe plic nu exists. numele expeditorului.
vrea sa-mi aduci scrisoarea par avion
care se afla in cutia
Tot eeea ce faci este 0 dovada a lipsei tale
de responsabilitate.
Vai, pentm ca nea fost intrerupta eonvorbirea,
trebuie sa panaee el rna va suna din nOll.
> Jl n'y a pas de nom de l"expediteur sur
l"enveloppe.
> Je voudrals que tu III 'apportes la lcttre par
iNion, qui cst dans la boite aux lettres.
> Tout ce que III fillS c'cst la preuve de ton
manque de responsabilitc.
> Hclas, puis'lu 'on a coupe notre conversation
jc dais attendre ce qu'il me rappellc.
Completati propozitiile care urmeaza cu expresia sau cuvantul corespunzator:
Alo, cine este Ie telefon?
Tocmai am primit un telefon de la Roma.
Beneficiile me1e sunt mai mici decat ale tale.
EI are bani!
Mil tern ca el va pliiti .impozitele.
Nu raspunde! (Nu Tidiea receptorul!)
Oaea aceastii scrisoare este foarte urgentii,
trimite-o par avion!
Parintii mei se tern sa nu dau faliment.
Trebuie sa impozitul pe salanu.
imi pare rau ea voi nu mai mult.
Nu ered sa fie 0 dovadii importanta in aceasta
afaeere (in acest eaz).
Pe plic nu este treeuta adresa expeditorului.
Nu voi accepta acest mandat.
Ne-am depus banii (economiile) la C.E.C.
Ma due la ofieiul ca sa-mi achit
toate datoriile.
35
- >AII6! Qui est >il l'apparcil?
- Je viens de >recevoir >un coup de telephone
de Rome.
- Mes sont >infcrieurs aux tiens.
- Lui, il a >des sous!
- Je crains qu'il ne paie pas >les impots.
- Ne >dccroche pas!
- Si cette lettre est tres >urgcntc, envoie-Ia
>par avion!
- Mes parents craignent que je >ne fasse faillite.
- II faut que tu paies I'impol les salaires.
- Je regrette que vous ne gagniez pas
>dil\'anlagc.
- Je ne crois pas que ce soit >une preuve
importante dans eette affaire.
- II n'y a pas I'adresse de >!'expediteur sur
I' enveloppe.
- Je >n'accepterai pas ce >mandat.
- Nous avons place nos >cconomics a>Ia caisse
c..\'cpargne.
- Je vais >au bureau de poste pour >rcgJcr toutes
>Ies echcances.
RECAPITULAREA LECTIEI 28
28.1. in cursul aeestei leetii ati inffilnit unnatoarele cuvinte ~ i expresii:
donner un coup de telephone
reeevoir un coup de telephone
renvoi en recommande
Allo!
C'est de la part de qui?
Qui est aI'appareil?
Ne quittez pas!
Ne eoupez pas!
C'est occupe!
- a da un telefon
- a primi un telefon
- expeditia pOftalii. (coletul, pachetul)
recomandat (a)
- Ala!
- Cine it (0) cauta?
- Cine este la telefon? Cu cine vorbesc?
- Nu inchideti!
- Nu intrerupeti legatura! Nu inchideti!
- Suna ocupat!
28.2. Ati aflat, de asemenea, care sunt formeIe modului "subjonctif (present)" la diateza pasiva..
Regula formarii diatezei pasive la "subjonctif (present)" este a c e e a ~ i ca in cazul modului
indicativ (prezent) - "indicatif (present)".
Pentru a forma diateza pasiva a modului "subjonctif (present)" vom adauga participiul teecut
("participe passe") al verbului de conjugat la formele verbului "etre
n
la "subjonctif(present)".
Participiul trecut se acorda in gen ~ i numac ell subiectul prapozitiei.
lata un exemplu de conjugare a verbului "inviter" la diateza pasiva a modului "subjonctif
(present)":
11 faut que je sois invite (invitee). - Trebuie sa fiu invitat (invitata).
II faut que tu sois invite (invitee). - Trebuie sa fii invitat (invitata).
II faut qu'il soit invite. - Trebuie sa fie invitat.
II faut qu'elle soit invitee. - Trebuie sa fie invitata.
11 faut que nous sayans invites (invitees). - Trebuie sa fim invitati (invitate).
nfaut que vaus soyez invites (invitees). - Trebuie sa fiti invitali (invitate).
II faut qu'ils soient invites. - Trebuie sa fie invitati.
11 faut qu'elles soient invitees. - Trebuie sa fie invitate.
36
TEMA PENTRU ACASA 28
A Traduceti in limba romana unnatoarele propozitii:
I. Je telephone de la part de Monsieur Durand.
2. II faut que vous trouviez Ie destinataire de eet envoi en reeornrnande.
3. II desire que toutes ees lettres soient envoyees par avion.
4. Je crains qu'on ne coupe notre conversation.
5. II faut que tu raccroches et que tu attendes Ie deuxierne coup de telephone.
B. Traduceti unniHoarele propozitii in limba franceza.:
I. Clnd ai prirnit acest telefon din Italia?
2. Ma tern ca acest oficiu p o ~ t a l sa nu fie inchis.
3. Legatura este intrempta.
4. De ce nu nlspunzi (nu ridici receptoruI)?
5. Trebuie sa. rna due la oficiul p o ~ t a l ea sa. trimit 0 scrisoare recomandaHi, doua sensori
par avion ~ i una direct catre destinatar.
C. Treceti propozitiile care urmeaza de la diateza activa la diateza pasiva:
1. 11 faut que vous connaissiez Ie nom du destinataire.
2. Nous voulons que VOllS jetiez ces lettres expres dans la boite aux lettres.
3. Je desire que rna fiUe refuse eette preuve de votre amitie.
4. NOllS avons peur qu'elle n'accepte sa proposition.
5. Je ne pense pas que Marie oublie Ie rel;u dans Ie bureau de paste.
VOCABULARUL LECTIILOR 27 SI 28

accepter
avoir un compte en banque
la baisse
> [akseptE]
> [avua:R ekat ii b5k]
> [la bes]
- a accepta, a primi
- a avea un cont in banca
- scaderea, sHibirea,
diminuarea
la boite aUK lettres > [la bUat 0 letRJ
Ie bureau de poste > [10 bURo dO post]
la caisse d' epargne > [la kes dEpaRn]
causer > (kozE]
Ie charbon > [10
Ie compte > [IOk[lt]
la concurrence > [Ia k(lkURasJ
controler > [k6tRoIE]
Ie coup de telephone > [10 ku dO tEIHan]
couper > (kupE]
craindre > (kRedR]
la crise > [la kRiz)
davantage > [dav:itajJ
decrocher >
la dcpense > [ladEpas]
Ie destinataire > [10 destinateR]
Ie developpement > [10 dEvlopma]
donner un coup de telephone > [donE eku dO IE1Efon]
douter (de) + substantiv > [dutE}
1'6cheance (f.) >
- cutia de scrisori
- oficiul
- casa de eeonomii; C.B.C.-ul
- a cauza, a provoca; a vorbi,
a conversa
- carbunele
- calculul, socoteala; contul
- concurenta, intrecerea,
eompe1itia
- a controla, a verifiea;
a supraveghea
- telefonul; in expresia "donner
un coup de da
un telefon"
- a mia, a opri; a intrerupe
(0 legatura telefonica)
- a se terne (de); a-i fi frica (de)
- eriza, lipsa, penuria, dezechilibrul
- mai mult, in plus
- a desprinde (un obiect agiitat);
a ridica reeeptorul, a raspunde
la telefon
- cheltuiala; camara (pentru
provizii)
- destinatarul; adresantul
- dezvoltarea,
- a da un telefon
- a se indoi (de); a nu fi sigur (de)
(verb 1a infinitiv, pronume)
- seaden1a, tennenul (de plata)
acourte echeance
> [a
- (factura) pe termen scurt
alongue echeance
> l a liig - (factura) pe termen lung
I' economie (f.)
> [lEkonomi]
- economia
les economies (f. pI.)
> [lELEkonomi]
- economiile, banii economisiti
economique
> l EkonomikJ - economic, economica
I'envoi (m.) >llav"a] - trimiterea, expedierea; pachetul,
coletul
I' expediteur (m.)
> llekspEditOR]
- expeditorul
(Ia lettre) expres
> l (la letR) EkspRes]
- scrisoarea (expediata) foarte rapid
la facture
> lla faktUR] - factura
la faillite
>[Ia fmit]
- falimentul; lichidarea;
faire faillite
>[feRfalit]
- a da faliment
faire la greve
>[feR hi gRevJ - a face greva
financier
> [finasiE]
- financiar
financiere
>lfini'isicR]
- financiarii
la greve
> [Ia gRev]
- greva
I'impot (m.)
>[Iepo]
- impozitul
I'industrie (f.)
> [lcdUstRij
- industria
inferieur a...
> letERiOR aJ
- inferior, mai mic decaf., "
mai prost (calitativ) decat...
I'inreret(m.)
>[ICtERc]
- interesul, folosul, avantajul;
dobanda
jeter
> [jOtE]
- a arunca, a azvarli; a pune
Ie jeton
>lIOjOtfl]
- jetonul, fisa (de telefon)
la lettre par avion
>[13 letR paR avio]
- scrisoarea (expediatii) par avion
la lettre recommandee
> [Ia letR rOkomadE]
- scrisoarea recomandata
Ie mandat
>[10 mildaJ
- mandatul mandatul,
imputemicirea; insarcinarea,
misiunea
se mettre en greve
> [sO mclR agRey]
- a face greva, a 0 greva
Ie niveau
>[IOnivo]
- nivelul
la preuve
>[la pROv]
- dovada, proba; marturia, semnul
39
produire
Ie profit
Ie progres
quitter
raccrocher
> [pRodUiR]
> [10 pRofi]
>[lOpRogRc]
>lkilE]
>
- a produce. a crea, a fabrica
- profitul, folosul,
avantajul
- progresul; dezvoltarea,
inaintarea
-- a parasi, a lasa; a inchide
(telefonul)
- a agata, a alama din nou; a
la loc receptorul in furea,
a intrerupe convorbirea,
a inchide telefonul
recevoir un coup de telephone > [rOsOv"a:R cku dO tEl Efon] - a primi un telefon
recornrnande, -e > [ROkomadE] - recomandat, -a
Ie >[10 ROsU] - chitanta, recipisa; primirea
(in expresii)
refuser > [ROfUzE] - a refuza, a respinge
regler (une facture) >[REglE] - a regIa; a plati, a achita (0 factum)
regretter (de) + infinitiv > [ROgRetE] - a regreta; a-i parea rau; cere
scuze
Ie revenu >[10 ROvOnU] - venitul
Ie salarie > [10 salaRiE] - salariatul
scientifique > [si1ilifikJ -
Ie sou >[IOsu] - moneda, banul, paraua
les sous (m. pl.) > [lc su] - banii,
subvenir aux besoins de > [SUbVOlliR 0 bOz"e dO] - a se ingriji de nevoile (cuiva);
a avea de... grija de necesitatile
(cui va)
superieur 8... > [sUpERiOR a] - superior, mai mare decat. .. ,
mai bun (calitativ) decat. ..
Ie systeme > [JOsislemj - sistemul, modul de organizare
telegraphique
> [IEIEgRafik] - telegrafic, -a (prin telegrat);
concis, -a
telephonique > [tEIEfonikJ - telefonic, -it
le Tiers-Monde
> [10 tieR mi\d] - Lumea a Treia (tarile din Lumea
a Treia)
urgent > [URja] - urgent, grabnic, presant
urgente
> [URjat] - urgentii, grabnicii. presanta
verser (de l'argent) > [veRsE] - a varsa, a plati, a depune (bani)
LECTIA 29 - PARTEA iNTAI
ineepem aeeasta Icelie reeapitulfmd vocabularul lectiei 29 din cursul pentm inccpatori.
A Completali propozitiile in limba franeeza eu unul dintre urmatoarele cuvinte:
I. I'education 2. I'ecole secondaire 3. Ie Iycee
4. Ie Iyceen 5. Ia Iyceenne 6. la composition
7. Ie dictionnaire 8. les mathematiques 9. la classe terminale
10. Ie bac II. les etudes superieures 12. I' examen
13.le coneours d'entree 14. Ie sueees
Trebuie sa termini odata liceul
sa-li iei baealaureatul.
dori sa-mi cumparati
dictionarul Larousse.
Nu ered ea nivelul de educatie din acest
gimnaziu este ridicat.
Trebuie sa mai bine matematica.
Profesorii doresc ca noi sa
invatJim cat mai bine in anu] terminal
(in ultimul an de liceu).
- II faut que tu finisses enfin >i.e lycee et
que tu passes ton >bac.
- Je voudrais que vous m'achetiez
>Ie dictionnalre Larousse.
- Je De crois pas que Ie niveau de >i' education
dans eette >ccole secondaire soit eleve.
- n faut que vous connaissiez mieux
>Ies mathcmatiques.
- Nos professeurs desirent que ilous travaillions
Ie mieux possible dans >Ia classe tcnninale.
Nu cred ea el 0 pe aeeastJi liceeana. - Je ne pense pas qu'il eonnaisse eette >iyccenne.
Ne temem eli multi dintre elevii
nu se vor prezenta la eoncursul de
admitere la universitate.
Uitimul nostru examen de matematica flU
a fost prea greu.
Ai seris deja compunerea la franeeza?
inainte de a-ti incheia eu sucees studiile
superioare, mai ai inca mult de invatat.
- Nous eraignons que beaueoup de nos >i ycccns
ne se presentent pas au >Concours d'cntrce a
I'universite.
- Notre demier >examen de mathernatiques
n' etait pas trop difficile.
- As-tu deja ecrit >la composition de franpis?
- Avant que tu finisses avec >Succes tes >etudes
supcrieures. tu dois apprendre encore
beaucoup.
B. Folositi ex.presiile potrivite pentru a completa propozitiile care unneaza:
Vreau sa fii foane bun la matematica.
Ce liceu ati facut?
- Je veux que tu >sois fort en mathematiques.
- Quellycee >avez-vous frcquente?
ToatS lumea vrea sa ne luam bacalaureatul. - Tout Ie monde desire que nous >passions
Ie bac.
Ne-am facut studiile la Paris.
Nu rna voi prezenta la concursul de
admitere, nu sunt destul de buna la franceza.
Ma indoiese eil va fi admis la universitate
rara examen.
- NOllS >avons fall nos etudes aParis.
- Je >ne me pas au eoncours
d'entree,je ne suis pas assez >forte en
- Je doute qu'i) >soit re<;ll al'universite
sans examen.
C. Completati uimatoarele propozitii eu adverbele eorespunzatoare:
Vrem sa serios cu noi.
El nu a patit nimie, din ferieire.
Nu vreau sa vorhim prea mult
despre acest subiect.
Mama a pus eu multa grija
in pat.
- Nous voulons que tu paries avec nous
>seri euscment.
- II n'a >heurcusemenl rien eu.
- Je ne veux pas que nous parlions >longuement
it ee sujet.
- La mere a >dOL\cement mis Ie hebe au lit.
D. Formulati intrebari pentru raspunsurile unnatoare, folosind pronumele interogativ "qui"
(puneli intrebarea astfel incat sa va raspunda subiectul sau complementul direct):
C'est lui qui parle maintenant. > Qui parle maintcmmt?
Monique et Catherine sont fortes en maths. > Qui est fOI1 en maths?
Vaus connaissez bien ees lyceennes.
Vous etes medeein dans eet hOpital.
Naus aimons tous notre prof de
> Qui connait bien ces lyceennes?
> Qui connaisscz-vous bien?
> Qui
> Qui aime notre prof de frallt;ais?
> Qui annez-\'ous lOllS'!
Pentru a Ie retine rnai citi\i inca 0 data euvinte in alta
ordine:
Sa trecem la vocabularul acestei leetii. Cititi eu voce tare cuvinteJe care
urmeaza retineti traducerea lor in lirnba romana:
la (I'ecole) rnatemelle > [la rnateRnel]
I'institutrice(f.) > [lestitUtRis]
- invalamantu!; invlitatura
- bursa; Bursa; punga
- cuvantul
- nota, calificativu!
insemnarea; adnotarea
- gradinita (de copii)
- invatatoarea,
institutoarea
- hursierul,speculantul,
jucatorul ta bursa
- certificatul, diploma
- primaca
- facultatea; capacitatea,
posibilitatea, aptitudinea
- materia (de studiu);
substanta; materialu!;
eauza, motivul
- literele (studiile)
- invatatorul, institutorul,
dasciHul
- (in argoul
facultatea
- gradinita (de copii)
- primara
- institutoml,
dascalul
- inva1atoarea,
institutoarea
- nota, calificativul
insemnarea; adnotarea
- cuvantul
- invatarnantul; invata1ura
- materia (de studiu);
substanta; materialul;
cauza, motivul
- certificatul, diploma
- facultatea; eapacitatea,
posibilitatea, aptitudinea
- (in argoul
facultatea
- literele (studiile)
- bursa; Bursa; punga
- bursierul, speculantul,
jucatorulla bursa
> [Ia fak]
> (10 buRs/E]
> Lte letR]
> [iestitUIORJ
> [Ia fak]
> [Ia matIE:R]
> [Ic letR]
> lla buRs]
> [10 buRsiE]
> [leslitUtRis]
> [lanot]
> [10 seRtifika]
> [IEkol pRimeR]
> (la fakUltE]
> [lasEiima]
> [Ia buRs]
> [lama]
> [lanot]
> [lOmo]
> [l5.sciima]
> Lla matieR]
> [10 scRtifika]
> [la fakUltE]
Ie boursier
la fae (1a Fac)
les lettres (f. pI.)
['instituteur (rn.)
lamatiere
Ie mot
I'enseignernent (rn.)
lamatiere
Ie certificat
['ecole primaire (f.)
la facultc
la fae (1a Fac)
les lettres (f. pI.)
la bourse
Ie boursier
I'enseignement (rn.)
la bourse
Ie mot
la note
Ie eertificat
la faculte
la note
I' institutrice (f.)
la (I' ecole) matemelle > [la mateRnel]
I'eeoleprirnaire(f.) > [IEkol pRimeR]
I' instituteur (m.) > llestitUtoRJ
in continuare, vom introduce substantivele noi in anumite contexte pentru a Ie invata mai Cititi
urmatoarele propozitii in limba franceza retineti traducerile in limba romana:
L' enfant, apartir de trois ans, peut etre
rerru a1a maternelIe.
QuelIe est votre langue maternelIe?
L'ecole matemelIe est facultative, par contre,
I' ecole primaire est obligatoire.
On a beaucoup eerit sur I' amour matemel.
Les instituteurs enseignent dans les classes du
premier degre, par contre, les professeurs, dans
les classes du second degre.
Chers enfants, je vous pnSsente votte
institutriee, Mademoiselle Jeanne Ducros.
II faut que tu corriges toutes tes mauvaises notes.
A la fin de chaque cahier de notre cours de
fran.;ais il y a un petit dictionnaire
des mots nouveaux:.
Quel enseignement avez-vous dans votre pays,
public ou prive?
Apprenez-vous beaucoup de matieres dans
votre Iycee?
Avant que vous continuiez votre education
dans un Iycee, il faut que vous presentiez votre
certificat d'etudes primaires.
II vient de commencer ses etudes ala Faculte
des Lettres.
Dis, tu vas ala fae ce matin?
Cet etudiant a reussi tous ses examens,
alors il merite une bourse.
Par contre, ce boursier-ci a echoue ases
examens, alors ill'a perdue.
- De la varsta de trei ani copilu! poate fi primit
Ja gradinita.
- Care este limba dumneavoastra materna?
- este facu!tativa, in sehimb,
primara este obligatorie.
- S-a scris mult despre dragostea materna
(despre iubirea materna).
- fnvatatorii predau la clasele primare,
in schimb, profesorii (predau) la liceu.
- Dragi copii, v-o prezint pe invatatoarea
voastra, Jeanne Ducros.
- Trebuie sa-ti indrepti toate notele proaste.
- La fiecarui caiet al cursu!ui nostru
de Iimba franceza exista un mic diqionar de
cuvinte noi.
- Ce tip de invatamant exista in tara voastra.
de stat sau particular?
- Studiati multe materii in liceul vostru?
- inainte sa va continuati
intr-un liceu, trebuie sa prezentati eertificatul
(diploma) de absolvire a studiilor primare.
- Tocmai inceput studiile la Facultatea
de Litere.
- fa spune, te duci in dimineata asta
la facu!tate?
- Acest student a luat toate
examenele, deci merita 0 bursa.
- Din contra, acest hursier a pieat Ja examene,
ca a pierdut-o.
in afara de substantivele noi, in propozltiile precedente ati intalnit expresiile:
apartir de ...
par contre
([' enseignement)
du premier degre
du second degre
adjectivele:
maternel, -dIe
> [a paRtiR dO]
> [paR kotR]
> [dU pROm/I.-: dOgRE]
>LdU 5(0)g5 dOgRE]
>[mateRncIJ
- a incepe de la, din... ; pomind de
la... , eu incepere de la...
- in schimb
- invatamantul primar (1- VIII)
- invatamantul secundar (Iiceu)
- matern, -a; din(spre) partea
mamei; (in expresie) la maison
matemelle =leaganul (casa de
copii)
faeuItatif > [fllkUltatif]
facultative > l fakUltativ]
obligatoire > [oblIgat"a:R]
public >lPUblik]
publique >lpUblik]
prive, -e >[pRivE]
ca verbele de grupa I:
- facultativ
- facultativa
- obligatoriu, obligatorie
- public; de stat
- publica; de stat
- privat, -a; particular, -a; personal, -a
enseigner (quelque chose
a quelqu'un)
continuer a(+infinitit)
mcriter (quelque chose)
echouer
echouer aun examen
de grupa all-a:
reussir
reussir aun examen
> [asEniEj
> [kcltinUE a]
>[mERitE]

> [ a enEgzame]
>lREUsiR]
> [REUsiR enEgzame]
5
- a preda (ceva cuiva); ada lectii;
a invata
- a continua sa... ; a nu inceta sa...
- a merita, a fi demn de
- a (despre nave); a nu
a a se impiedica (de un
obstacol)
- a pica un examen; a nu trece
un examen
- a a izbuti, a avea succes,
a izbandi; a sa, a ajunge sa
- a la un examen; a treee
(a lua) ell bine (eu nota mare)
un examen
Cititi cu voce tare propozitiile unnatoare in care am folosit vocabularul nOll (expresii, substantive,
adjective verbe) tradueeti-Ie apoi in limba romana:
Je ne veux pas que mon frequente
cette ecole matemeIle.
Tu t'es bien amuse ala materneIle?
En France les etudes primaires sont
obligatoires apartir de 6 ans.
Est-ce que dans votre pays aussi
I' enseignement du second degre est facultatif?
QueUes sont les matieres que ee vieux
professeur enseigne?
Les enfants sont tres contents que
Mademoiselle Grenier soit leur institutrice.
Mes parents desirent que fai de bonnes notes.
L'informatique est une matiere facultative
dans notre Iycee.
II lui manque de I' amour mateme\.
II ne croit pas que tu reussisses aeet
examen de biologie.
11 faut que vous appreniez par creur
beaucoup de mots franc;ais.
Je ne pense pas que Ie niveau de I'education
dans une ecole privee soit toujours plus elevee
que dans une ecole publique.
Est-ce que je pourrais obtenir une bourse pour
continuer mes etudes ala Faculte des Lettres?
Ie ne pense pas qu' eUe puisse continuer a
travailler apres son mariage.
Regardez-Ie! C'est un homme qui a reussi!
Qui, it faut beaucoup etudier Ii la fae.
J'ai peurqu'il n'ecboue aux examens.
6
> vreau Cd fiul meu sa se duca
la acea.'.la gradinila.
> Ti-a plaeut la grad;nila?
> in hanla studlile primare (clasele 1-VIII) sunt
obligatorii de 1a 6 ani.
> $i in lara voastra
secundar (liccul) cste facultativ?
> Cc materii preda batran profesor?
> Copiii sunt fO<Jrte mullumiti ea
(ircnier le va fi inva!atoare.
> Parin!i] mei vor sa am note bune.
> In liceuJ nostru informatica estc 0 malerie
facultativa.
> ii dragoslea materna.
> El nu erede ca vei lua acest examen
de biologie.
> Trcbuie sa invalali pe dinafara 1l1111te euvinte

> Nu cred ea nivelul cdue31iei intr-o
partleulara este intotdeauna mai ridicat
decal inlr-o de stat.
> pulea obtine 0 bursa pentru a-m;
continua studlllc 1<1 Facultatea de Litere?
> Nu ered ca ea V<l pulea continua sa lucreze
dupa ee sc va casatori.
> Uita!l-Va la el! E un om care a
(in viala)!
> Oa, la faeultme se invala mull (trebuie
sa invcli mult).
> Mil tern sa IlU pice la examene.
Nous ne pensons pas que cette affaire mcrite
notre attention.
Apres sa convalescence, mon mari continue
it enseigner it 1a Faeulte des LettTes.
A partir du premier janvier vous aurez un
nouveau professeur de
La matiere de vos etudes ne m'interesse pas,
par contre je m'interesse it une autre chose.
Le certificat de ce boursier a ete
excellent.
> l'<u credem ca aceasta problema
merita 3ten\ia n035tr3.
> Dupa convalesccnta, solul meu continua
sa prcdca la Facultatca de Litere.
> incerand de la 1 ial1uarie ve\i avea un nou
profcsor de franccza.
> Nu rna intereseaz3 cc studmti, in schimb,
ma intereseaza altceva.
> Certificatul de studii al acestui student
(bursier) este excelent.
Continuati sa va noul vocabular completand urrnatoarele propozitii eu expresia, cuviintul
sau verbul corespunzator:
De la ce varsta incep copiii din Romania
studiile in ciclul primar?
Arata-mi cartea ta de munca!
lnvatamantul primar (I-VIII) ar trebui sa fie
obligatoriu in loate tarile lumii.
Am ales pentru baiatul nostru aceasta
particulara pentru ca vrem sa primeasca
o educalie foarte buna.
cumva care sunt materiile (de studiu) noi
care dinlre ele sunt facultative?
Voi continua sa studiez la Facultatea de Litere,
in schimb, prietenul meu va contlnua
studiile de drep!.
Te ocupi de afacerile (problemele) publice din
regiunea ta?
Datorita concursului (pe care I-am dal) am
multe cuvinte
Ce nota ti-a dat invatatorul pen1ru
compunere?
rnulte cuvinte in limba ta materna.
7
- >A partir de quel age les enfants en Rownanie,
commencent-ils leur education a>I'ccole
primaire?
- Fais voir ton >certificat de travail!
- >L' enselgnement du premIer degrc devrait
etre >obligatoire dans tous les pays du monde.
- Nous avons choisi ceUe ecole >privcc pour
notre fils, parce que nous voulons
qu'1\ une education d 'un niveau eleve.
- Est-ce que tu sais queUes sont les nouvelles
>matieres et lesqueUes sont >facultatives?
- Je vais >continuer aCtudier a>la Faculte des
letires, >par contre, mon ami >continuera ses
eludes en droit.
- T'interesses-tu aux affaires >publiques de ta
region?
- Grace anotre concours nous avons
su beaucoup de >lTIots fran<rais.
- Quelle >flote ton >instituteur fa donnee pour
ta composition?
- Je connais beaucoup de mots de ta langue
>matcmcllc
Ei merita sa primeasea 0 bursa.
Nu am noroe, de aeeea am cazut la examene.
Nepotul meu nu vrea sa se duca la gmdinita.
lnvatatoarele din invatamantul primar ar
trebui sa fie ingaduitoare eu elevii lor.
- lis >mcritent d'ohtenir >unc bourse.
- Je n' ai pas de chance, alors >j' ai echouc ames
exarnens.
- Mon petit-fils refuse d'aller a>Ia matcrnclle.
- instituinces de l'enseignement >du
premIer degre devraient etre indulgentes
envers leurs cleves.
Ei sunt pentru invatamiintul de stat, noi, -l1s sont pour >1'enscigncment >public, nous,
in schimb, (suntem) pentru invatarniintul particular. >pClr cootre, pour >I'cnsclgnement >prive.
in ultimele doua leetii ne-am oeupat de modul "subjonctif (present)" - "conjunctiv (prezent)".
Verhul propozitiei subordonate folosit la "subjonctif (present)" exprima 0 actiune simultana sau
posterioara actiunii exprimate de verbul propozitiei principale, in funetie de context. De exemplu:
Domnule profesor, ar trebui sa predati
engleza la liceu.
Din fericire, am in aeeasta afacere
(problema) financiara.
Sunt multi (studenti) bursieri in
universitatea voastm?
Paul luat toate examenele, in schimb
Pierre a cazut la doua.
Je ne pense pas qu'il finisse vite ses etudes.
Je ne pense pas qu'il finisse rnaintenant
son travail.
- Valls devriez, Monsieur Ie Professeur,
>enseigncr I'anglais dans le second degre.
- Heureusement:>:i" ai rcussi il cette affaire
financiere.
- Y a-t-il beaucoup de >boursiers dans votre
universite?
- Paul >a rcussi tous ses examens, par contre
Pierre >a echouc adeux
- Nu cred ea va termina repede studiile.
- Nu cred ca el termine acum treaba.
in aeeasta lectie yeti afla care sunt formele de trecut ale modului "subjonctiY', pe care Ie yom
denumi, pentro a invatarea lor, "Ie subjonctif (passe)" - "conjunctivul perfect".
Cititi propozitii Ie urmlitoare, acordiind mai multa atentie formelor verbale sense cu caractere
Retineti, de asemenea, traducerea lor in limba romana formele verbale subliniate:
Mes parents regrettent que j'aie
echoue it mon dernier examen.
Je suis content que tu aies continue
tes etudes aParis.
8
- Parintilor mei Ie pare rau eli am....cazut
la ultirnul examen.
- imi pare bine ca ti-ai contjnuat studiile
la Paris.
lis ont peur que Mare n' ait deja
cette offre.
Vous ne pensez pas que Marie ait cause
cel accident?
II est desole que nous ayons fait [aillite.
Nous sommes heureux que vous ayez
merite vos bourses.
Bien qu'ils aient reussi a leurs examens,
ils n'obtiennent pas de bourse.
Nous craignons que ees maticres aient ete
obligatoires.
- Ei se tern ca Marc sa nu deja aceastii
oferta.
- Nu crede\i en Maria acest accident?
- Lui Ii pare [oarte rau cli am dat faljment.
- Suntem ea v-ati merjtat burse1e.
- examcnele, ei nu primese bursa.
- Ne temem ell aeeste materii au....fust obligatorii.
in exemplele anterioare Ofi pumt observa cii timpul trecut 01 modului "suhjonetif" - "suhjonetif
passe" exprima 0 actiune anterioara aeriunii exprimatii de verhul din propozitia principalii. Verbul
din propozitia prineipala este 10 timpul prezent, in timp ce actiuneo exprimatti de verbul subordonotei
este anterioara actiun;; exprimata de verbul propozl,!iei principale: de oeeea am folosit modul
"subjonetif passe". eel mai adesea vom traduce in limbo ramana verhul propozi!iei subordonate
prin perfect campus ("passe compos(:") sou, dacii se poate, prin conjunctiv perfeel.
Je ne pense pas qu'il ait deja fini ses etudes. - Nu cred ell terminat fi terminat) deja
studiile. (acliune anterioara)
in exemplelc pe care vi Ie-am oferit, verbele 1a modul "subjonctif(passe)"
se conjuga eu auxiliarul "avoir", Va reamintim ca, daCli verbul se conjuga
la timpurile compuse cu auxiliarul "avoir". participiul trecut ("Ie
participe passe") al verbului nu se acorda cu subiectul.
lata conjugarea verbului "meriter" la "subjonctif passe":
que j'aie mcritc
que tu aies mcritc
qu'il ait merite
qu'elle ait merite
que nous ayons merite
que vous ayez merile
qu'ils aient merile
qu' elles aient mente
Pentm a invata mai modul "subjonctif (passe)" yom continua sa folosim in exercitii verbe care
se conjuga la timpurile compuse ell auxiliarul "avoir".
Completati propozitiile care unneaza eu fonnele verbaIe corespunzatoare de "subjonctif (passe)":
Nu cred ca facut deja lema.
Ei Ii pare foarte rau ca ai spus asta.
- Je ne crois pas qu'il >,llt deja fait son devoir.
- Elle est desolte que tu >aics dit cela.
Domnule, ne pare rau eli nu ati predat In
noastrli.
Nu ered ea direetorul nostru a meritat
acest post.
Suntem (ferieili) eli ali tenninat
in primara.
Ma tern eli prietena mea a pieat la toate
examenele.
Va indoiti ea ele au acceptat aceasta situatie?
- Monsieur, nous regrettons que vous >n' ayez
pas enseignc dans notre ecole.
- Je ne erois pas que notre direeteur >ait mcrite
ce poste.
- Nous sommes heureux que >\iOUS ayez enfin
fini I'ecole primaire.
- J'ai peur que mon amie >ait echoue atous
ses examens.
- VOUS doutez qu'elles >aient aceepte cette
situation?
Transfonnati propozitiile care urmeaza, Inlocuind formele verbale de "subjonetif (present)" eu forme
de "subjonctif (passe)":
Ea se teme ell ii vom ulta adresa.
Ea se teme eli i-am uitat adresa.
El nu crede eli aeeasta este particulara.
EI nu crede ea aeeasta a fost partieularli.
Paul se ea it iubiti, doamna,
Paul se eli I-ati iubit, doamna.
- Elle a peur que nous oubliions son adresse.
- Elle a peur que nous >ayons oublic
son adrcsse.
- II ne erait pas que cette ecole soit privee.
- II ne eroit pas que cette ecole ><lit etc privee.
- Paul doute que vous l'aimiez, Madame.
- Paul doute que vous >1' ayez aime, Madame.
in ultimul exercitiu al primei parti a lec1iei noastre am introdus intregul material prezentat pami
aeum. Verifieati-va dobandite in aceasta leetie tradueand in limbafranceza urmatoarele
propozitii :
Mli indoiese eli bursieri
au Iacut un lieeu particular.
Nu ered ca anul trecut aceasta materie
a fost obligatorie.
Direetorul acestei primare nu crede
eli noile materii vor fi facultative de
la intai septembrie.
mai multe cuvinte in limba francezli,
in schimb, nu multe (cuvinte)
in limba engleza.
> Je doute que ees bOUl"siers aient frcquente
un lycce prive.
> Je ne erois pas que celte matiere ait etc
obligatoire j"annee passce.
> Le directeur de celte ecole primaire ne pense
pas que les nouvelles malicres soient
facullatlves il partir du premier septembre.
> connaissons plusieurs mots
par contre. nous n'cn connaissons pas
beaucoup en anglais.
Sunt multi studenti la facultate care
iau note foarte bune la examene?
Ce trebuie sa fac ea sa
Parintii mei vor sa fiu i'nvatatoare
la 0 particulara.
Tali copiii pot beneficia de invatamantul de stat.
vrea sa daca gradinitele de stat
sunt scumpe?
Continui sa te duci la aceste cursuri facultative
la Facultatea de Litere?
Ma tern ea nu ai mentat 0 bursa de mare.
A!? vrea ca aceste materii sa fie predate
in liceul nostru.
Ne temem ea mai multi dintre noi au picat
ieri la acest examen greu.
Ma indoiesc ea a refuzat bursa care ia fast
oferita in anu! IV.
Aveti eertificatul (diploma) de absolvire
a studiilor primare?
Domnule, vorbiti limba mea materna?
>Y ll-t-il beaucoup d'ctudiants ala fae qui
obllennent de tres bonnes notes aux cxamcns?
>Qu'est-cc que .Ie dOlS {aire pour que
je rcussissc?
> Mes desirent que je sois institutrice
dans une ecole pnvce.
> Tous les cnEmIS peuvent bcncficier
de l'cnseigncmcnt public.
> 1t: vaudrai;; savoir si les ecoles materneJles
publiqucs sonl chcres')
> Est-ce que tll continues i\ suivre ccs cours
lacultatifs ala Facu]tc des Lettres'l
>Je crains que tu n'aies mcritc une bourse
5i ckvce.
>.Ie voudrais que ces maticn:s 50i.:nt enscignces
dans notre tycee.
> NOlls avons pellr que plusieurs de nous aient
echouc a cet examcn difficilc hier.
> Je doute qu' il ait refuse la bourse gu' on lui
avail proposee ilIa quatricme annee.
> Avez-vous Ie certificat d"etudes primaires?
> Monsieur, parlcL-vous ma langue matemelle?
LECTIA 29 - PARTEA A DODA
inainte de a introduce noi lexieale -\ii gramaticale, sa reeapitulam 0 parte din
dobandite in cea de a doua parte a leqiei 29 din cursul pentm incepatori.
incepern cu recapitularea vocabularului.
A Introduceti unnatoarele substantive in propozitii:
I. la leyon
5. Ie poeme
9.la fin
2. la question
6. Ie directeur
10. septernbre
3. la reponse 4. la lecture
7. la bibliothcque 8. Ie retard
II.oclobre
Prietenul meu se duce adesea
la biblioteca facultatii.
Trebuie sa ne vedem catre
lui octomhrie.
Postullui de director este in rerieo!.
Aproape toti elevii doresc ea oreIe de
rnatematica sa fie facultative.
Daea raspunsul tau ar fi bun, ai lua 0 nota
exeelenta.
Domnule, imi pare nespus de rau ca nu
ati raspunsul la aeeasta intrebare.
Nu aeeasta poezie, este
atat de frumoasa.
Nu vreau sa veniti mereu
eu intarziere.
Lectura aeestci carti este obligatorie.
Vrem ea de la intai septembrie sa-ti
continui studiile la liceu.
- Mon ami va souvent a>la blbliothcquc
de la fae.
- n faut que nous nous voyions vers >Ia fin
>oclobre.
- Son paste de >Jin::ctcur est menace.
- Presque tous les eleves veulent que
>les le<;ons de mathematiques
soient facultatives.
- Si ta >rcpollse etait bonne, tu obtiendrais
une note excellente.
- Je suis dcsole que vous n'ayez pas su
la reponse aceUe >qucstion, Monsieur.
- Tu ne connais pas ce >pol:me, bien qu'il soit
si beau.
- Je ne veux pas que vous veniez toujours
>en retard.
- > La lecture de ce livre est obligatoire.
- Nous voulons qu' apartir du premier
>.'.eptembre tu continues tes etudes
du second degre.
B. Rezolvand exercitiul care urmeaza va veti aminti conjugarea anumitor verbe. Completati
propozitiile in limba francez3. cu fonnele verbale corespunzatoare:
EI nu niciodata nimic.
Am raspuns deja de rnai multe orj
la intrebare.
12
- 11 ne >saitjamais rien.
- >.l'al dc.Fl n:pondu plusieurs fois ala meme
question.
Cine ar dori sa puna 0 intrebare refentoare
la aeest subiect?
Am pus-o deja (intrebarea).
Trebuie sa ce rnaterii (faci)
in c1asa a Xl-a (penultima).
Daca vrea, raspunde eu
la aceasta i"ntrebare.
Am aflat aeest secret de la vecina mea.
intrebarile pe care le-ati pus copiilor
erau prea grele pentru ei.
- Qui voudrait >poser une question ace sujet?
- Je >I'ai deja posee.
- II faut que tu >saehes quelies sont les matieres
en seeonde classe de Iycee.
- Si je voulais, >je rcpondrais facilement a
cette question.
- >J' ai su ce secret par rna voisine.
- Les questions que VOliS ::>e.vez postes avos
enfants etaient trap difficiles pour eux.
c. in ultirnul exercitiu de recapitulare completati propozitiile in limba franceza cu expresia sau
fonna adverbiala corespunzatoare:
Am invatat mai multe cuvinte pe
dinafara decat tine.
Anul aeesta avern mai putine rnaterii
decat anul trecut.
Ea ajunge rareori eu intarziere, in schimb,
sotul ei (ajunge) mai des (cu intarziere).
Care dintre invatatorii
preda eel mai bine?
ineepand eu noul an prietenul
meu vrea sa invete cat mai bine Cll putinta.
Eu mananc putin, Paul rnananea mai pUlin
decat mine, dar lu, din inlreaga familie,
mananci cel mai pUlin.
Poli alege ce materii facultative
- J'ai appris >plus de mots >par eu:ur que toi.
- Cette annee nous avons >moins de matieres
que l' annee passee.
- Elle vient >rarement >en retard, par contre,
son man >plus souvent.
- Lequel de vos instituteurs enseigne
>lc micllx?
- A partir de la nouvelle annee mon ami veut
apprendre >le mieux possible.
- Moi, je mange >pcu, Paul mange >moins que
moi, mais toi, tu manges >Ie moins de toute
la famille.
- Tu peux choisir >librement les matieres
facultatives.
De ce Ili faci lema cat mai incet eu putinta? - Pourquoi tu fais ton devoir >Ie moins vite
Eu prefera s-o fae cat mai repede possible? Moi, je prefererais Ie faire >Ie plus
eli putinla. vile possible.
Trebuie sa spui acest lucru
mai sirnplu.
13
- Il faut Ie dire >plus simplement.
Trecem acum la vocabular. Cititi eu voce tare euvintele care urmeaza !1
i
retineti traducerea lor in Iimba romana:
la rentree
>[Ia Ri1tRE] - reintoarcerea, inapoierea;
inceperea anului
la distribution
> [la distRibUsio - aeordarea premiilor
des prix
dE pRj] (1ntr-o
l'explication (f.)
> [IEksplikasio] - explicatia, explicarea
(unei teme noi); motivatia
la recreation
> [la REkREasio] - recreatia, pauza; odihna,
recrearea
Ie dessin
>[10dEse] - desenul; schita, planul
Ie chant
- cantecul; cantatul,
cantarea; sunetul; cantul;
muzica; cantoul
la geographie
> [I a jEogRafi1 - geografia
la physique
>[Ia fizik] - fizica
I'ecolier(m.)
> [lEkoliE] - elevul
la science
> [Ia sias] -
(aprofundata)
la dictee
>[la diktE) - dietarea
Cititi inca 0 data eu voce tare noile substantive, in alta ordine:
Ie dessin
>[10 dEse] - desenul; schila, planul
la physique
>[Iaiizik] - fizica
la distribution
> [Ia distRibUsio - acordarea premiilor
des prix
dE pRi] (intr-o
I'ecolier (m.)
> [IEkoliE] - elevul
la science
> [la sias] -
(aprofundata)
I'explication (f.)
> [IEksplikasio] - explicatia, explicarea
(unei teme noi); motivatia
la geographie
. >[la jEogRafi] - geografia
la dictee
>[la diktE] - dictarea
Ie chant

- cantecul; cantatul,
cantarea; sunetul; cantu);
muzica; cantoul
1a rentree
>[la RiitRE] - reintoarcerea, inapoierea;
inceperea anului
la recreation
>[1a REkREasl 0] - recreatia, pauza; odihna,
recrearea
)4
ea de obicei, vom introduce cuvintele noi in propozitii pentru a Ie reline mai Cititi-Ie cu voce
tare {ii retineti traducerile in limba romana:
Les eooliers de notre ecole passent
toutes les recreations dans la cour.
Le chant, comme matiere dans notre lycee,
est facultatif.
Tu as fait trop de fautes dans ta derniere
Pourriez-vou& m'expliquer un probleme
de physique?
II faut que nous nous preparions ala rentree
et que nous achetions des livres scolaires.
Je ne crois pas qu'il ait echoue ason examen
de geographie.
Monsieur, vous me devez une explication.
Franyois sait tres bien dessiner, regarde
son dessin!
La physique appartient aux sciences qui
ont fait un grand progres dans notre epoque.
II fait ses etudes a1a Faculte des Sciences.
C'est deja dans deux semaines qu
nous aurons 1a distribution des prix.
Qui a re9u eette annee Ie Prix Nobel
de Litterature?
Retineti doua verbe noi:
- Elevii din noastra stau in toate
recreatiile in curtea
- Muzica este 0 materie facultativa in liceul
nostru,
- Ai recut prea multe in ultima dictare.
- Ati putea sa-mi explicati 0 problema
de fizica?
- Trebuie sa ne pregatim pentru reinceperea
sa cumparam manuale.
- Nu cred ea a picat la examenul de geografie.
- Domnule, imi sunteti dator ell 0 explicatie.
- Franyois foarte bine sa deseneze,
uita-te la desenul pe care I-a Iacut!
- Fizica se numara printre care
au inregistrat un mare progres
in epoca noastra.
- EI studiaza 1a Facultatea de l;itiinte.
- Peste numai doua saptamani vom avea
festivitatea de aeordare a premiilor.
- Cine a primit anul acesta
Premiul Nobel pentru literatura?
expliquer
dessiner
> [EksplikE]
> [dEsinEJ
- a explica, a lamuri; a demonstra;
a preda (0 tema noua)
(verb de grupa 1)
- a desena, a face un desen; a schita
(verb de grupa I)
adjectivul expresiile urmatoare:
scolaire > [skoleR] - de

devoir (quelque chose
aquelqu'un)
la Faculte des Sciences
Ie Prix Nobel
> [dOv"a:R kelkO
a kelkC]
> [Ia fakUltEdEsias]
> [10 pRj nobel]
15
- a datora (ceva cuiva); a fi obligat
(eu ceva cuiva)
- Facultatea de
(Matematica-Fizica.-Chimie)
- Premiul Nobel
Suhstantivul "Ie prohLeme", pe care i/ deja, inseamnii "problema (de matematjed, de
jiziea etc.) " ce trehuie rezo/vata.
Pentro a fixa vocabularul nou, traduceti in hmba romfma urmatoarele propozitii. Folositi, ca de
obicei, filtrul
II est desale que tu ne lui aies pas
explique ton projet.
II faut que nous commencions apenser
ala rentree.
De toutes les matieres enseignees Ii I' ecole,
c'cst Ie chant que je prcfCre.
Ce professeur de l'universite mcriterait
Ie Prix Nobel de physique.
La distribution des prix a fini notre
annee scolaire.
Ton dessin ne me plait pas, je ne pense pas
que tu dessines bien.
As-tu oubhe que tu me devais de I'argent?
Notre professeur de malhcrnatiques sait tres bien
expliquer taus les problcmes, ses explications
sont simples ct claires.
Tous les ecoliers attendent la recreation et
ils desirent qu'eUe soit la plus longue possible.
Paul est tres fort en geographic, c'est sa
science prefen!e.
Qu'est-ce que tu prcfcres: les lettres ou
les sciences?
La physique, est-elle obJigatoire en seconde?
La dictce en fran.;ais? Ricn de plus facile!
C'est rna langue matcmelle!
16
- LUI ii pare nespus de rau ea nu i-ai explieat
proieclul tau,
- TrcbUlc Sil incepem sa ne gandim la ineeperea
anului
- Dintle toate materiilt: predate in prefer
muziea.
- Accst proksor univcrsitar ar menta Prerniul
Nobel pcntru linca.
- Anu1 s-a eu
i'mpartirea prcmlilor.
- Nu-mi place desenul tau, nu cred ea desenezi
bine.
- Ai uitat eil iml datorezi bani?
- Profesorul nostru de malernatiea sa expJicc
foarte bine toate problemek, explieatiile lui
sunt simple elare.
- Toti recleatia doresc ea
aceasta sa tin,! cilt mal mult.
- Paul este foartc bun la geografie, este materia
lui preferata.
- Ce prefer!: literalura sau exacte?
- Fizica estc obligatorie in penultima clasa
de liceu (elasa a Xl-a)')
- Dietarea la franccza? mai
Doar este limba mea matema!
Completati propozitiile din exercitiul unnator cu acele cuvinle care se potrivesc in context:
Trebuie sa va explic aceasta problema
grea de matematica.
Acum avem leqia de muzica,
iar dupa recrealic leqia de desen.
Va place geografia? Nu, ne place mai mull
fizica, anumite probleme
sunt complicate.
Arata-mi ce ai desenat!
Nu cred ca-i datorez ceva.
Pentru mine, ca pentm majoritatea elevilor,
viaja {icolara este plictisltoare.
Care dintre are in zilele noastre cde mai
mari de dezvoltare?
Suntem fericiji ca un roman a primit
Premiul Nobel in aces1 domeniu.
Domnule, trebuie ca explica\iile dumneavoastra
sa fie mai pujin complicate.
impartirea premiilor va avea IDe catre
iunie.
Ma lem ca ai facut multe grave 'in
ultima dictare la limba franceza.
Tala sa ne continuam studiile la
Facultatea de
Ne vom vedea in ziua incepe
pe intai septembrie.
- 11 faut que Je vous >explique ce >probleme
difficile de mathematiques .
- Maintenant nous avons la leeton de >chant.
et apres la recreation la le90n de >dessin.
- Aimez-vous 1a >gcographie? Non, nous
prefCrons la >physique. bien que certains
>problcmes soient compliques.
- Fais voir ce que tu >as dessine!
- Je ne crois pas que je lui >doive quelque
chose.
- Pour moi, la vie >scolaire est ennuyeuse,
comrne pour la plupart des ecoliers.
- LaquelJe des >scicnccs a aujourd'hui les plus
grandes possibilitcs de dcveloppement?
- Nous sommes heureux que ce soit un Roumain
qui ail >le prix Nobel dans ce domaine.
- Monsieur, il taut que vos >explications soient
moins compliquces.
- >La distributIOn des prix aura lieu vers
la fin juin.
- 1'ai peur que tu aies fait beaucoup de fautes
graves dans la derniere >dictce en franc;ais.
- Notre pere desire que nous continuions nos
etudes a>]a Faculte des Sciences.
- Nous nous verrons Ie jour de >Ia rentree, Ie
premier septembre.
in partea destinata gramaticii ne yom ocupa in continuare de modul "subjonctif (passe)" - "conjunctiv
perfect". Cititi cu voce tare ProPoziliile care unneaza.\ii reline!i traducerile in limba romfma. Fonnele
de "subjonctif (passe)" sunt marcate Cll caractere
Mes parents sont heureux que je sois entree
ala Faculte des Sciences.
Je suis trisle que tu sois parti sans rien dire.
17
- Parintii mei sunt fericiti ca am intrat
la facultatea de
- Sunt trist ca ai plecat fara sa spui nimic.
Tu ne penses pas que Paul solt revenu a
la fac pour continuer ses etudes?
Je regrette que Marie soit allee sans moi
acettte rencontre.
EIle a peur que nous nous soyons disputes.
Nous doutons que vous vous soyez levees
atemps.
Monsieur, elle est triste que vous ne soyez
pas urive Ie jour de son anniversaire.
VOUS ne croyez pas qu'ils soient deja llortis
du restaurant?
- Nu crezi eli Paul s-a intors la faeultate ea
continue studiile?
- Regret (Imi pare rau) eli Maria s-a dus lara
mine la aceasta intalnire.
- Ea se teme ca ne-am certat.
- Ne indoim ell v-ati trezit la timp.
- Domnule, este tristli cli nu ati ajuns in
ziua aniversarii ei.
- Nu credeti eli ei au deja din restaurant?
cum ati putut observa, in exemplele anterioare am folosit la modul
"subjonctif (passe)" verhe eare se eonjuga la tirnpurile campuse eu
auxiliarul "etre", Folosit doar in propozitiile subordonate, verbul la modul
"subjonctif (passe)" exprima, cum ati aflal inca din prima parte a
aeeslei lectii, 0 aetiune anterioara aqiunii exprimate de verbul din
propozitia principala.
Penlro a reline mai regulile de folosire a modului "subjonetif (passe)", rezolvati exercitiul
urmator. Completati propozitiile urmatoare cu forma verbal a corespunzatoare:
Nu cred ea sOlul meu a plecat Ia Paris
lara mine.
Ne pare foarte rau eli nu ati mmas
la noi mai multli vreme.
Va indoiti ea ea ajuns in cele din urma?
Mil tern eli baietii mei nu s-au spaIat
ell s-au dus murdari la i?coala.
Parintii lui nu ered ea Pierre a intrat
la universitate.
18
- Je ne crois pas que mon mari >soit pal1ipour
Paris sans moi.
- Nous sommes desoles que vous ne >soyez pas
restes plus longtemps chez nous.
- Vous doutez qu'elle >soit enfin arrivce?
- J'ai peur que mes ne >se soient pas
laveset qu'ils >soient alles sales l'ecole.
- Ses parents ne pensent pas que Pierre> SOlI
entre aI'universite,
Ultimul exercitiu pe care vi-l propunem in aceasta lectie va va perrnite sa verificati in ce masura
sa folositi noul material lexical gramatical. Traduceti in limba franceza urmatoarele fraze:
loti invatatorii, toti elevii
parinlii sunt ruga!i sa vina la festivitatea
de acordare a premiilor care va avea loc
pe 29 iunie, la ora 11.
Ce faceti la graclinita?
Desenam cantam.
Doamna Grenier este invalatoare.
Trebuie sa-ti eontinui studiile seeundare,
eel mai bine intr-un liceu particular.
Ti-o voi explica in cateva cuvinte.
Am primit 0 nota buna pe desenul meu.
Ce materii iti plac eel mai mult?
Geografia fizica.
Nu cred ca dezvoltarea acestei
a pus in perieol viata oamenilor
inca de acum dou3.zeci de ani.
Ne indoim eli elevii au in curte
in timpul recreatiei.
Nu credem ca ne datorati
a exp1icatie.
I septemhrie este data de reincepere a
in invatamfmtul primar.
Ne temem cil cenificatul sau de studii
(certificatul de absolvire) nu a fast bun.
Eu invat la Facultatea de Litere, el, in schimb,
(invata) la Facultatea de
De anu} acesta, Fran.;ois bursa.
Toti copiii au dreptul la invatamantul de stat.
> Tous ks instituteurs, ccoliers et ks parents
sont pries de venir ala distribution des prix,
qui aura lieu Ie 29 (vingt-neuf) juin, a II
(onze) hcurcs.
>Qu'est-ce que YOW; Caites ala matemelle?
l\'ous desslI10ns ct nous chantons.
> Madame Grenier est institutrice.
> [J faut que tu continues tes etudes du second
degre, Ie ll1ieux dans un lycce prive.
>Jc te I'expllqucrai cn quelques mots.
> J'ai une bonne note pour mon dessm.
> Quclles sont tes pracrces')
La geographIc et la physique.
>.Ie ne crois pas que Ie dcveloppement de ceHe
science ait menace 13 vie humaine il y a deja
vingt ails.
> l\ ous doutons que les ecoliers soient sortis
dans la CaUl' pendant la recreation.
> Nous ne pcnsons pas que vaus nous deviez
une explJcatlon.
> La date de ]a rentrce dans les ecoles primaires
est Ie premier scptembre,
> Naus craignons que son ccrtificat d'etudes
n'ait pas etc bon.
> Moi,je fais mes etudes illa Facultc des Lcttrcs.
lui. par contre. a]a Faculte des Sciences.
> A partir de ccttc annec, recoIt
une bourse.
> Tous lcs enfants Ollt Ie droit de benCficIer
de I'enseignement public.
Cantecul tau a fost extraordinar,
de aceea meriti un premiu.
Trebuie sa sa scrii mai bine
dupa dictare.
Care dintrc voi a luat acest examen
care a picat?
Viata de a acestui bursier nu este
trebuie sa invele din ce in ce mai mult.
Nu credem cil Premiul Nobel va fi acordat
candidatului vostru.
Ce Ie predati studentilor care frecventeaza
cursul durnneavoastra?
Dragostea materna nu limite.
> Ton chant clait magnifique, alors tu mcrites
un prix.
> II faut que Iu saches mieux ecrire les dictees.
> Qui de yom a rcussi acet examcn et qui
a echouc?
> La vie scolaire dc cc boursier n'est pas facile;
11 dait apprendre tOluours davant age.
> NOLis ne croyons pas que Ie Prix Nobel
appartiennc a votrc candidat.
> Qu'cst-ce que vous enscigncz <lUX ctudiants
de volre cours'.'
> L'amour materncl nc connatl pas de limilCs.
in incheiere. ca de obicei, cititi cu voce tare urmatoarele cuvinte in care se repeta sunete:
[[j) - I'.enseignement, la rentree, Ie chant, la sci.ence
[flJ - la distribution des prix, ['explication, la recreation, par cootre, continuer
l c] - Ie dessin, I'instituteur
[E] - Ie prix Nobel, la mat.em.elle, prima.ire, Ja certificat, les lettres, scola.ire
[e] - I'ecolier, la la expliquer, la
IU] - la distribution, 1a faculte, facultatif, public, rCl.lssir
[ uJ - ia bo.urse, Ie b.QUrsier, echuuer
["aJ obligatoire, devoir
hJ - 6mouer, Ie chant
Ik] Ie certitkat, la fa.c.u!te, la fa,-, par .contre, public., publique, .c.ontllluer, la dic.tee, la
re.c.reation, scolaire
[n - Ie cenificat, 1a faculte, la physique, la geographie
l l'institutri.ce. la bourse, reus.s.ir, la recreation, la s.c.ien.c.e, ie dessin, dessiner
[l] la phy:sique, reussir aux examens
[j] la geographie, Ie subjonctif
20
RECAPITULAREA LECTIEI 29
29.1. in aceasta leqie ali intalnit urmatoarele verbe, locutiuni expresii:
apartir de. .,
par contre
J'enseignement du premLer degre
1'enseignement du second degre
enseigner (quelque chose aquelqu'un)
continuer a(+infinitiv)
mcriter (quelque chose)
echouer a(un examen)
reussir (un examen)
devoir (quelque chose aquelqu'un)
la Faculte des Sciences
Ie Prix Nobel
- a ineepe de la, din ; pornind de la... ,
cu incepere de la .
- in schimb
- invatamantul primar (1- VllI)
- invatamantul secundar (lieeu)
- a preda (ceva cuiva); ada leqii; a invata
- a continua sa... ; a nu inceta sa ...
- a merita (ceva), a fi demn (de eeva)
- a pica un examen; a nu treee un examen
- a la un examen; a trece (a lua) eu
bine (eu nota mare) un examen
- a da!ora (eeva cui va); a fi obligat (eu ceva
cuiva)
- Facultatea de (Matematica-Fizica-
Chimie)
- Premiul Nobel
29.2. Am continuat sa va prezentam formarea modului "subjonctif" ("conjunctiv"), anume forma
de trecut a acestui mod: conjunetivul perfect - "Ie subjonclif passe". Folosit in propozitia
subordonatii, madul "subjonctif(passc)" exprima 0 aetiune anterioara fata de actiunea exprimata
de verbul propozitiei principale. Compara\i:
Je ne erois pas qu'il Soil malade. - Nu crcd ea estc bolnav. (aeum)
Iu ne penses pas qu'il puisse partir. - Nu crezi ca el poate pleca. (acum sau
in viitor)
Je doute que vaus 3yez reussi aux examens. - Ma indoiese eii ari Iuat examenele.
(trecut)
Je ne pense pas qu'il s..o.it...parti. - Nu cred ca el a plccat. (trecut)
Modul "subjonetif (passe)" al verbelor conjugate la timpurile compuse cu auxiliarul "etre" se
adaugand auxiliarului "etre" la modul "subjonctif (present)" participiul trecut al
verbului de conjugal. Ca in eazul tuturor verbelor conjugate la timpurile compuse ell ajutorul
auxiliarului "eIre", participiul trecut -"Ie participe passe" se acorda in gen numar cu
subiectul propozitiei.
lata cateva exemple de formaTe a modului "subjonctif (passe)":
11 faul que j .aie reussi JI faut que je sois partiee)
que tu aies rcussi que tu sois parti(e)
qu'il ait reussi qu'il soit parti
qu' cUe ait rcussi qu' elle soit parti
que naus ayons reussi que nous soyons parti(e)s
que vous ayez rcussi que vous soyez parti (e)s
qu'ils aient
qu'clles aient reussi
qu'ils soicnt partis
qu' elies soient parties
TEMA PENTRU ACASA 29
A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:
1. Je suis tres contente que vous ayez explique ce probleme.
2. En queUe matiere es-tu fort? En geographie.
3. 11 te doit une explication.
4. Le progres depend du cteveloppement de la science.
5. Est-ce que vous avez enseigne dans un lycee public ou prive?
B. Traduceti unnatoarele propozitii in limba franceza:
1. Cine a primit Premiul Nobel pentru Iiteratura?
2. Ce ati Iacut in recreatie?
3. Nu cred ell anul este scurt. Din contrA, cred ca este prea lung.
4. Suntem ca ai plecat la Paris ca sa-ti continui studiile la Facultatea de
5. don ca mai multe materii sa. fie facultative.
C. Transformati propozitiile care urmeaza. folosind modul "subjonctif (passe)" in loc de
"subjonctif (present)":
I. Je doute qu'ils partent pour l'Italie.
2. 11 regrette que Marie et Eve echouent atous les examens.
3. Nous doutons que tous nos professeurs viennent pour la distribution des prix.
4. Etes-vous contents que nous nous levions si tot?
5. Tu ne penses pas que Marie merite ce prix?
LECTIA 30 PARTEA iNTAI
incepem aceasta leelie prin recapitularea materialului prezentat in lectia 30 din pentru
incepatori.
A Completati propozitiile in limba franceza cu unul dintre substantivele urmatoare:
1. I' argent 2. 'Ie billet
5. I'argent de poehe 6. Ie cheque
9.les frais 10. la decision
3. la monnaie
7. Ie prix
Il.l'effort
4. la d'un franc (IF)
8. la carte d'identite
12. Ie contact
Trebuie sa luati in cele din urma 0 hotiirare. - 11 faut que vous preniez enfin > une decision.
vrea sa nu ne vedem atiit de rar.
EI imi datoreaza multi bani.
tmi pare foarte rau ea ai avut cheltuieli
a13t de mario
Am nevoie de marunt ca sa eumpar
acest ziar.
vrea ca parintij sa-mi dea
bani de buzunar.
- Je voudrais que notre >contactne soit pas
sirare.
- Il me doit beaucoup >d'argenl
- Je suis desole que tu aies eu >des frais
si eleves.
- J'ai besoin de > monnaie pour aeheter
ee journal.
- Je voudrais que mes parents me donnent
de> I 'argent de poche.
Nu ered ca este greu sa 0 legatura - Je ne erois pas que Ie > contact avec lui soit
(un contact) cu el. difficile.
Am platit cu 0 bancnota de 0 suta
de franci (100 F).
I-am oferit un cec, dar ea nu I-a acceptat.
EI face totul fura nici un efort.
Fiecare lucru are pretullui.
Ca sa poti trece granita, trebuie
sa prezinti buletinul.
Trebuie sa introduc doua monede de
5 franci in aparat.
23
- 1'ai paye avec un >billctde cent francs.
- Je lui ai affect> un cheque, mais eUe ne l'a pas
accepte.
- II fait tout sans aucun > effort
- Chaque chose a son> prix.
- Pour que tu puisses passer la frontiere, tu dais
presenter ta >carte d'identite
- Je dois mettre dans I'appareil deux> pieces
de 5 (cinq) francs.
B. in exerei!iul urmator yeti reeapitula pronumele posesive. Va reamintim ea aeestea inlocuiese
substantive la singular sau la plural. Completati propozitiile urmatoare eu pronumele prosesiv
eorespunzator:
Bursele noastre sunt mici, dar
ale Yoastre sunt mario
Rezultatele pc care le-ati avut 1a examene
merita un premiu, ale noastre
mai degraba nu (merita).
Prietenul nostru este foarte bun la fizica,
al lor la geografie.
- Nos bourses sont faibles, mais
>lcs votres sont elcvces.
- Vos rcsultats aux examens meritent un prix,
>lcs notres plutot non.
- Notre ami est fort en physique, >Ie leur
en geographie.
invalatorul nostnl expliea bine problemele, - Notre instituteur explique bien Jes problemes,
al vostru nu sa 0 faca. >Ie votre ne sait pas le faire.
In dictarile pe care Ie-am dat noi exista mai - Dans nos dietecs il ya plusieurs fautes, dans
multe in ale lor (exista) eu mult >les leurs beaucoup moins.
mai putine.
noastra este de stat, a YOastra
(este) partie UlaTa.
- Notre ecole est publique, >Ia votre est privee.
C. Recapitulati eonjugarea verbului "devoir' la timpurile modurile pe care Ie deja,
completfmd propozi!iile din urma10rul exerei!iu:
Pentru maine ar Irebui sa mai fae
inca un dcsen.
A trebuit sa i-a spui?
Nu iti datoram nimie.
Daca nu fi avut bani, ar fi trebuit
sa completez un cec.
Este trist (suparat) ca a lrebuit sa Ie muti
la alta
Cand eram trebuia sa rna duc
la () particulara.
Maine va trebui sa dati 0 dictare la
Iimba franceza.
24
- Jc >devrais faire encore un dessin pour
demain.
- Tu >as dCt Ie lui dire?
- NOlls ne te >devons ricn.
- Si je n'avais pas eu d'argent, >j"aurais uu faire
un cheque.
- Il est triste que tu >aies dO changer d'ecole.
- Quandj'ctais ccolier,je >Jevais frequenter
une ecole privce.
- Demain vous >dcvrcL ecrire une dictee
en fran9ais.
- seminarul (teologic);
grupa de studii din
inva!amantul universitar;
seminarul
- medicina; profesiunea de
medic; tratamentul;
medicamentul, leacul
- filozofia; sistemul
filozofic; modul de
a intelege viata
- tehnica
- campusul universitar
- reforma, refonnarea;
schimbarea
>(lOsikIJ
> (IEkstI'Rn]
> [leteRn]
> 11a mEdsin]
> [leteRna]
> [IEtablisma
skolcR]
> [10 sEineR]
> [Ia filozofi]
> [Ia teknik]
> [Ia sitE
UnivcRsiteR]
> [la REfoRm]
Ie cycle
I'externe (m, f)
I'interne (m. f.)
lata vocabularul pe care vi-l propunem pentru aceasta lectie:
Ie college > [10 kolej] - colegiul; gimnaziul
Ie eollegien > LI0 kolEjif'J - eolegianul; elevul intr-un
gimnaziu
- ciclu!, perioada; ciclul
- (elevul) extern
- (elevu!) intern; (medicul)
intern
- internatu!, caminul
- cladirea
I'internat (m.)
I' etablissement
scolaite (m.)
Ie seminaire
la philosophie
la technique
la cite universitaire
larefonne
la mcdecine
Pentm a Ie retine mai cititi eu voce tare cuvintele noi in alta oedine:
l'externe (m. f.) > [lEkstI'Rn]
- (elevul) extern
..
Ie seminaire > [10 sEmineR] - seminarul (teologie);
grupa de studii din
invatamantul universitar;
seminarul
Ie cycle >[lOsiklJ
- ciclul, perioada; ciclul
la technique > [Ia teknik] - tehnica
Ie college > [10 kolcj] - colegiul; gimnaziul
larcfonne > [la REfoRm] - reforma, reformarea;
schimbarea
I' etablissement > [lEtablJsma - cladirea
scolaire (m.) skolt'R]
la philosophie > [la filozofi] - filozofia; slstemul
filozofic; modul de
a inlelege viata
I'interne (m. f,) > [leteRn] _. (elevul) intern; (medicul)
intern
Ie collegien >[10 kolEjie] -- colegianul; elevul intr-un
gimnaziu
III cite universitaire >[Ia sitE - campusul universitar
UnlveRsiteR]
la mcdecine > [Ia mE{hin] - medic ina; profesiunea de
medic; tratamentul;
medicamentul, leacul
l'internal (m,) > [leleRna] - mternatul, caminul
in propozitiile urmatoare yeti regasi substantivele Doi. Cititi-le cu voce tare retineti traducerea in
limba ramana:
Le premier cycle de I'enseignement
secondaire (du second degre) se fait dans un
college, Ie second dans un Iycee.
Les collegiens fraoyais sont des enfants
entre 11 et 14 ans.
A la fin des classes les extemes rentrent
chez eux, Ii la maison.
Par contre, les internes mangent et dorment
dans un internat qu'ils ne quittent que pour
Ie week-end.
La plupart des etablissements scolaires sont
mixtes, c' est-a-dire admettent les fiUes
et les garyons.
Le prochain seminaire ala Faculte de Medecine
est obligatoire, il faut y participer.
Cette conference sur la philosophie
contemporaine sera prononcee dans trois jours.
II s' interesse beaucoup ala technique.
Etes-vous loges ala cite universitaire au
louez-vous une chambre en ville?
Les etudiants trouvent que I'enseignement
superieur exige une rUanne profonde.
Retineti expresia:
- in prima parte a invatamantului secundar
se face girnnaziul, in a dalla se face liceul.
- in Franta e1evii de gimnaziu sunt copii intre
14 ani.
- Dupa are, elevii externi se intore la ei acasa.
- tn schimb, elevii interni miinancii donn la
internat, de unde nu pleaca decat la de
saptiimana.
- Majoritatea institutiilor de invatAmant sunt
mixte, adicii primesc deopotriva fete baieti.
- Unnatorul seminar de la Facultatea de
Medicina este obligatoriu, trebuie
sa ne ducem.
- Aceastli conferinta despre filozofia
contemporana va avea loc peste trei zile.
- Pe el il intereseaza foarte muIt tehnica.
- Stati in campus sau inchiriati 0
camera in
- Studentii sunt de parere ca este necesara
o reforma profunda
in invatamantul superior.
c'est-a-dire > [sEladiR) - adicR. cu alte cuvinte
Cuwintul "la classe ", pe care il cunol1Jteri deja, poate sa insemne $i He/asa", "totalitatea elevi/or
unei close". "orele (de studiu) ", "lee/We".
in exemplele anterioare ati intalnit verbele:
se faire
admettre
>[sOfeRJ
> [(admctR]
- a se face; face; a deveni;
a urma (0 cariera)
- a admite, a permite, a ingadui;
a primi; a a lua in
considerare
Verbul "admettre" se conjuga la fel ca verbul "mettre".
26
loger > [JojE] - a locui; a gazdui; a instala, a .za
(pe cineva)
Acest verb se conjuga la fel ca verbul "manger".
louer > [luE] - a inchiria; a lauda
Verbele "lauer" "loger" sunt verbe regulate, din grupa 1.
Ati intalnit, de asernenea, diteva adjective noi:
mixte > [mikst] - rnixt, -a; amestecat, -a
conternporain > [kiitapoRe] - contemporan, actual
contemporaine > [kotfipoRen] - conternporana, actuala
universitaire > [UniveRsiteRJ - universitar,-a
profond > [pRow] - profund, adanc
profonde > [pRofOd] - profunda, adanca
Verificati daca ati retinut coreet vocabularul nou, tTaducand in limba romana urmatoarele propozitii:
Moi, j' etais toujours exteme au college,
par contre rna seeur apartir de lOans
etait interne.
La medecine contemporaine a fait un tres grand
progres dans presque tous les domaines.
Dans les Iycees contemporains la plupart
des classes sont mixtes.
Combien d'etablissements scolaires dans
votre ville sont prives et combien sont publics?
Ces seminaires sont facultatifs, c' est-a-dire
qu' on n' est pas oblige de les frequenter.
Ce professeur de medecine est un homme
de la science profonde.
Je voudrais etudier un domaine de la technique,
par contre, lui il est fou de la philosophie.
Comment ya se fait?
> Eu am fost intotdcauna extern in timpul
gimnaziului, in schimb, sora mea a fost
intema de la 10 ani.
> Mcdicina din zilclc noastre a progresat foarte
mult in aproape toate domeniile.
> In liceele actuale majoritatea clase10r
sunt mixte.
> Cite dintre institutiile de invatamiint din
voslru sunt paltieulare cate sunt de stat?
> Scminarcle accstca sunt facultative, cu alte
euvinte nu suntem obligati sa ne ducem la ele.
> Acest profesor de medicina foarte
bllle malena pe care 0 prcda.
> vrca sa studicz un domcniu tehnic, el. in
schimb, este nebun dupa filozofie.
>Cum se face asta? (Cum vine asIa? De uncle
pana unde'))
"Paris ne s'est fait pas en un jour".
(praverbe
Ou allez-vaus lager, aI'internat au ala
cite universitaire?
Je ne pense pas que la rdorme universitaire
soit necessaire.
Tout Ie monde admet que les etudes
universitaires ne preparent pas a
la vie professionnelle.
Madame, est-ce qu'on peut louer chez vous
une chambre pour un collegien?
> "PansuJ nu a fost faeut intr-o singuril ZJ ".
(proverb franl\lzesc)
> Unde 0 sa IOCUIIl, la intemat (camin) sau
in campusul universitar?
> cred cil reforma in invat,imiinrul
universitar este
> Toato lumea estc de aeord ca studiile
universitaee nu sunt de ajutor in viala
profesionala (in mescria pe care 0 vei avea).
> Doamml, putem inehiria pentru un elcv de
gimnaziu 0 camera in casa
Completati propozitiile in limba franeeza eu un cuvant sau expresie corespunzatoare:
Am participat la seminarul de
filozofie contemporana.
noastra nu este mixta, nu sunt primiti
decat baietii.
Ar trehui sa-Ii indrepti felul in care
Explica-mi, te rog, in ee ar consta refonna
institutiei noastre?
Ce ciclu al invatamantului secundar alegi:
eel lung sau cel scurt?
Nu daca este intern sau extern
al gimnaziuJui nostru.
Pentru a lnvata filozofia trebuie sa faei
studil universitare serioase.
Vreau sa loeuim in campus
nu intr-o camera inchiriata.
Medicina din zilele noastre nu va admite
niciodata tehniea pe care 0 propuneti.
28
- Nous avans participe au >scminaire sur
la >philosophie >contempormne.
- Notre >ctablissement scolaire n'est pas
>mixte, on >n'admet que les garyons.
- Tu devrais corriger ta >1l:chnique de conduite.
- Explique-moi, s'il te plait, en quoi eonsisterait
>la reformc de notre >Ctablissemcnt?
- Quel >cyclc de I'enseignement secondaire tu
choisis: long ou court?
- Je ne sais pas s'il est >externc ou s'il est
>interne dans notre >collcgc.
- >La pllllosophic exige des etudes
>univcrsitaires >profondcs.
- Je veux que nous >llJgions a>la cite
universitairc et non dans une chambre >IOllCC.
- >La technique que vous proposez ne sera
jamais >admise dans >Ia medccine
contemporaine,
Din regula enun!atti mai sus rezulta cd in limbo vorbitti (limba) nelitemr), indiferent de timpul
(prezent sau trecut) la care se ajlii verbul din propozi!ia principala, verbul subordonatei joJosit la
modul "subjonctif(present) " exprimti 0 ac!iulle simultanti sau posterioarti celei exprimate de verbul
prillcipalei, iar verbulla modul "subjonctif(passe) " exprimti 0 aC,tiune anrerioarti ac(iunii exprimate
de verbul principalei.
Traduceti unnatoarele propozitii in limba romana:
Nous avons voulu que tu sois etudiant
ala Faculte de M6decine.
Elle etait contente que nous soyons
enfm arrivees 11 Paris.
Tu as regrette que ton ami ne soit pas venu?
Je craignais que rna mere ne soit malade.
NOlls avons eu peur que vous ayez eu
un accident de voiture.
Paul n'a pas ern que tu aies fait seu!
tout cela.
Pierre doutait aussi que sa sreur puisse loger
a!a cite universitaire.
l'etais heureuse que me laisses continuer
mes etudes universitaires.
> Am vrut sa iii student Ia Facultalca
U(: J\ledicllla.
> Era bucuroas<I ca am ajuns in
Ja Pans.
> parut rau ea rrietenul tflu nu a "'Till!')
> Ma temeam ca mama sil nu fie bolnava.
> r\c-am tcmul ca ali avut un accident
de
> Paul nu a crezul en ai fiicut singur
(nate aeestea.
> Pierre se indoia de Zlsemenea ea sora 1m
va rutea <poate) sa locUlasea in campus.
> Eral11 fericltil ca 1113 (ea ma vCllasa) sa-In!
continui studiile univcrsitare.
Completali propozitii1e in !imba franceza eu un verb la "subjonctif (present)" sau la "subjonctif
(passe)":
Doream ca tu sa te intorci la facultate.
Nu credearn ca elevi (de gimnaziu)
au inteles bine problema de matemati ca.
Mama era fericita ca am intrat
la Facultatea de
Ne indoiam ca Yeti participa la acest
seminar facultativ de filozofie.
- Je voulais que tu >rcviennes ala Cae.
- Naus ne croyions pas que ces eollegiens
>aient biell compris Ie probleme
de mathematiques.
- Ma mere ctait heureuse que je >sais entree a
la Faculte des Sciences.
- Naus doutions que vous >participiez ace
seminaire facultatif sur la philosophie.
lata ultimul exercitiu din aceasta parte a lectiei noastre. Rezolvandu-I, yeti putea verifica in ce
masura v-ati problemele noi de gramatiea voeabularul. Traduceti in limba franceza
unnatoarele propozitii:
Tehniea nu rna interesa niciodata.
Acest baiat nu a fast primit la Iiceu
din cauza notelor proaste.
Parintii au vrut intotdeauna sa unnez
studiile de medicina.
(Elevii) extemi nu locuiesc in cHidirea
ell alte cuvinte, ei nu Yin la
dedit pentru are.
Unnatorul seminar va fi despre filo2ofia
contemporana.
Ne indoiam ca 0 refonna serioasa a
invatamantului seeundar a avut lac.
Nu se mai face astazi ceva.
Am vrut ea primul cic1u al invatamantului
secundar sa nu fie prea greu pentru elevi.
> Jc ne m jamais Ula technique.
> Ce garc;on n'a pas etc admis au Iycee acause
des mau'vais notes.
> Mes parents ont toujours voulu que jc fasse
mes etudes de medecine.
> Lcs cxtemcs n.c: logent pas dans l'ctabEssement
scolairc, c'cst-it-dire qu"ils ne viennent a
1'ecole que pour les classes.
> Le prochain scminairc sera sur la philosophie
contcmporai nco
> l\:ous doutio!ls qu"O]] aIt fait la rcfonne
profonde de l'enscignement secondaire.
> (a ne se f3it plus aujourd'hui.
> Nalls avons voulu que Ie premier cycle de
renseignement secondaire ne soit pas trap
difficile pour les collcgiens.
LECTIA 30 - PARTEA A nOVA
Ca de obieei, in aeeasta parte a lec!iei nu vom introduce cuvinte sau reguIi gramatieale noi. Exercitiile
care unneaza va vor ajuta sa fixati mai bine acumulate pana acum.
Cititi dialogul lextele umlatoare, ineercfmd sa pronuntati corect eu cuvintele pe care Ie
conlin. Tradueeti apoi textele in limba romana:
L'cnseignernent en France
,,/ ,,/ ,,/,,/ ,,/
L'enscignement primaire I (du premier dcgrt) se fait dans des tcoles matcrnelles I (de 3 a6 aIlS) I
,,/ ,,/,,/ / ..........
qui sont facultativcs I et dans des ccoles primaires I obligatoircs I apartir de 6 IInS. I !
/,,/ -........ ,,/ /,,/ ,,/
Les durent 5 arinees. I I Ensuite I'enfant passe (a 11 ans) dans l'enseignemcnt
-........ /......... ,,/ ,,/
secondaire I (du second degrc) I qui sc compose de deux cycles. II
,,/,,/ /,,/ /" / ,,/
Lc premier cycle I (classes de sixieme, I cinquieme, 1quatrieme, I troisieme) I sc fait dans
.......... ,,/ ,,/ ,,/.......... /"
un college. II A Ja fin de la troisiemc lily a un examen, I apres Icquel un petit nombre
,,/ /.........,,/ ,,/ ......... ,,/
j commence leur vie acLive. I I La plupart passent au second cycle. II Ace rnoment-Ia
,,/ ,,/......... ,,/ ,,/
les choisissent Ie cycle court au long. I I Le <.)Ide court se fait dans un college
/" ,,/,,/ ,,/ ./ ..........
d'cnseignemcnt technique I oil. les gan;ons et les filles I apprennent leur futur II
./ /""/,, /"
Ceux qui choisisscnt Ie cycle long, I entrent dans un Iycee. II Apre.'i trois ans d'etudes \
./,,/ .......... /,,/ ,,/,,/
les lyceens se au bac. II Ce dipldme leur ouvre, I dans certaines conditions, I
/ ,,/.......... / ,,/
lcs partes de l'enseignemenl II 60 pour 100 (60%) parmi ceux qui ont reussi aeet
/" /" ,,/ .........
examen I suivent des etudes universitaires. II
,,/ ,,/ ,,/,,/ ..........
La plupart des 6tablisscments scolaircs en France I sont publics. I I
,,/ ,,/ ,,/ /" ,,/ .........
20 pour 100 (20 %) des 6coliers I et lyreens frtquentent des 6tablissements prives. 11
,,/ /,,/ ,,/-........
Bcaucoup de ces etablissements \ sont plads saus Ie contr6le de l'Etat. II
/" / ,,/
Ceux qui cnseigncnt dans les tcoles rnaternelles I ct primaires I sont appelles instituteurs I
,,/ -/ /" ..........
et institutrices, I dans les colleges I et dans les lycies I ce sont des professeufS qui enseignent. II
32
/" "- /" '"
Le plus grand nombre d'eleves J sont des externes, I qui ne viennent que pour les cours, I
./ /" "'./ ./
its peuvent prendre leur repas de midi I al'ecole. II Mais I de nombreux etablissements
./ '" ././ ./ '"
scolaires I ant un internat; lies internes ycouchent I et prennent leurs repas au Iycee. II
,.,.. ././ /" ./ '"
La plupart des etablissements sont mixtes, I c'est-a-dire I admettent les fines et les gar91)DS. I I
/"./ /" '. ./
Pour Ies ecoliers et les etudiants I dont les parents ne sont pas riches lily a des bourses
.......... ././ ./
par l'Etat. I I Le boursier une aide financierc I qui lui laisse continuer et finir
"-
ses etudes. I I
La rentree
./ ./
-Salut, lies copBins! II
./ "- ./ ./ ./
-Salut, I Paul. I I ca VB, I apres les vacances? I I
./ "- ./ ././ "-
-Ql va taujaurs. I J Les vacances finies, I la nouvelle annee scolaire commence! I I
./ ./ /" /" ./ "-
- Tu sais, I nollS avons dejA Ie plan de nos cours, I pour toute la semaine. I I
./ /"././
-Et alor5, I qucUes sont les nouvelles matieres? II
./ ./ "-
-La philosophie I et encore deux langues: Il'allemand I et I'cspagnol. II
./ ./
-Tout est obligatoire? II
././ ./ "-
-Le seminaire de philosophie I et une langue etrangere I sont obligatoires, I la seconde
./ '"
langue est facultative. II
./ ./ "-,/ /"
-11 exagere, I Ie ministre de l'tducation! II Ie crois qu'une rMorme de ('cnseignement est
"-
I I
./././ ./
-Je ne pense pas que tes opinions puissent I changer notre situation. II N'oublie pas que Ie
./
bac nollS attend dans deux aos. II
./ ./ ./ ./ ././
-Oui, I oui, I mais il faut aussi I que nOllS nous amusions un peu, non'! II
/" ./ "-
- Toi, I tu ne veux que ramuser. II
33
Traduceti in limba franceza propozi!iile care unneaza:
Nu mai spune nimic!
Daca avea bursa, putea inchiria
o camera in
Trebuie ea data viitoare sa-i acceptam parerea
(sa tinem seamade parerea lui).
Invatatorul vroia sa-i explicati ee reprezintii
desenele voastre.
$coala primara este obligatorie de la
ani.
Cine preda muzica la (in) gimnaziul vostru?
tn clasa noastra aproape toti (elevjj)
sunt externi.
Dintre toate eel mai mult rna
intereseaza medicina.
Ne parea rau ca intematul
nostru nu era mid.
invatamantul secundar se in doua
cicluri: ciciul lung sau ciclul scurt.
Astazi avem fizica?
Da, dupa pauza.
Care seminar este obligatoriu, cel de
geografie sau eel de fiziea?
Toti elevii impreuna eu invatatorii lor au venit
la festivitatea de acordare a premiilor.
lata diploma care atesta ca ati urmat cursuI
nostru de franceza pentro incept/tori.
Din primul an de studii, studentii locuiese
in universitar.
Nu erezi ea mi-ati fost datori ell
aceasta explicatie?
din zile1e noastre necesita studii
temeiniee.
Am fost bueuros ea rni-a!i explicat aceasta
problema, domnule!
> Nc dis plus mot!
> Si j'avais line hourse, je pourrais loucT
une ehambre en vIlle.
> 11 faut que la prochainc lois nous admettions
sa mison.
> L'instllllteur voulait que ValiS lui cxpliquiez
ce que represenlaient vos dessins.
> L primaire est ohligatoire apartir
de SIX ans.
> Qui enseigne Ie chant dans votre college'!
> Dans notre c1asse presque tous
sonl externcs.
> De toutes les sciences. c'est 13 m6decine qui
In' interesse Ie plus.
> Nous regrettions que notre internal
n'ait etc mixtc.
> L 'cnseignemenl secondaire se fait en deux
cycles: long Oll court.
> Avons-nous phySIque aujourd'hui?
Qui, aprcs [a recreation.
> Quel scminaire est obligll1oire, cclui
de geographic ou celui de physique?
> Tous lcs ccolicrs et leurs mstituteurs sont
venus ala distribution des prix.
> Voila Ie certificat de notre CDUTS de franIOais
pour d6butants.
> A partir de la premiere annce d'etudes.
Ics ctudiants logcnt dans la cite univcrsitaire.
> 'I'u ne crois pas que vous m'aycz da cette
explication?
> La science conlemporaine exige des etudes
profondes.
> l' ai etc content que vous m'ayez exphquc ce
problcll1c, Monsieur!
Nu ered ca aeest student de la Facultatea
de a meritat aeest premiu.
Deseneaza-mi ceva!
Eram ca acest bursier talentat a piecat
in Franta ca continue studiile de filozofie.
Din fericire reforma (noastra) a
Nu cred ca aceasta institutie de
invatamant era de stat cand eram copil.
Eu am in schimb, el nu a (a ratat).
Ce rnaterie preda noua voastrii inva13toare?
intotdeauna mi-am dorit ca invatamantul
sa fie facultativ.
EI se temea ca am scris prost la ultima dictare.
Asta-seara trebuie sa rna intorc devreme aeasa,
adica inainte de ora 10.
Doamna, franceza este limba
dumneavoastra materna?
> le ne crois pas que cet Ctudiant de la faeultc
des sciences ait mente ec prix..
> Dcssine-moi quelque choseI
> !'ious etions contents que ce boursier doue
soit rani pour la France pour continuer
it Ctudier la philosopllie (pour continuer ses
etudes de philosophic).
> Heureusement notre refonne a reussi.
> Je ne crois pas que cet etablissement scolaire
ait ete public il I'epoquc de mon enfanec.
> Moi. j' ai rcussi, par eontre, lui, il a echoue.
> Votre nouvelle institutrice, queUe matiere
enseigne-t-elle?
> l'ai toujour.'. voulu que l"enseignement soit

> 11 avait reur que j' aie mal ccrit la dermcre
dietee.
> Ce soir je dais rentrer tot a la maison,
c'est-a-dire avant Jix hcurcs.
> Est-ee que Ie iran.;ais est votre langue
matemelle, Madame')
in incheiere. ca de obicei, va propunem un exercitiu fonetic. Cititi cu voce tare UJInatoarele serii de
cuvinte:
La] l'6tablissemmt, la n<Dtree, contl<J11porain
[e] le collegicn. contemporain, prochain. l'interne
[oJ profond,l'explication
[E] Ie I'interne, scolaire, Ie seminaire. contemporaine, la technique,
universitaire
[e] Ie la
[11 la philosophie, la reforme, profond
LsJ I' etablissement, Ie seminaire, 1a mede.cine, la c.ite universitaire, l<'est-A-dire, Ie .cycle
lz] la philosophie, la physique
[.i] - Ie college, Ie collegien, loger
l kJ la tejjmique, Ie cycle
RECAPITULAREA LECTIEI 30
30.1. Pe parcurslll acestor doua lectii v-ati imbogatit vocabularullegat de problemele educatiei
diferite domenii ale Ati aflat, de asemenea, care este modul de organizare a
invatamantului in Franta.
30.2. in partea destinata problemelor gramaticale ne-am ocupat in continuare de folosirea modului
"subjonctir'. De data aceasta ne-am oprit asupra folosirii modului "sllbjonctir' in acele fraze
in care verbul propozi\iei principale se afla la un timp trecut.
in limba Iiterara, pentru a construi astfel de fraze, sunt necesare forme ale mocluJui "subjonctif'
pe care nu Ie inca (aceasta problema va fi reluata pe larg in cursul "Franceza pentru
avansati"). in limbajul familiar (Iimba neliteraIii) se in general regula ca in
cazul in care verhul propozitiei principale este la timpul prezent ("present"). Aceasta inseamna
ca, Tara sa se tina cont de timpul folosit in propozitia principala, se va folosi forma de "subjonctif
(present)" in subordonata pentru a exprima 0 aqiune simultana sau posterioara celei din
principala forma de "subjonctif (passe)" pentru a exprima 0 actiune anterioara celei din
propozitia principaHi. lata cateva exemple pentm a retine rnai aceasta regula generala:
Verbul propozitiei principale este la prezent:
Je ne crois pas que vous admettiez
notre opinion.
Je ne crois pas que vous ayez admis
notre opinion.
- Nu cred eli. yeti accepta (acceptati) parerea
noastra. (In viitor sau In prezent)
- Nu ered ca ati acceptat parerea noastra. (in
trecut)
Verbul propozitiei principale este la un timp trecnt:
Je ne croyais pas que vous admettiez
notre opinion.
Je ne croyais pas que vous ayez admis
notre opinion.
36
- Nu credeam ea yeti accepta
(acceptati) parerea noastra. (aqiune
posterioara sau simultana actiunii
exprimate de verbul principalei)
- Nu credeam ca ati acceptat parerea noastra.
(actiune anterioara celei exprimate de verbul
principalei)
TEMA PENTRU ACASA 30
A urmatoarele propozitii in limba romana:
1. II a enseigne la geographie et la physique au college.
2. II faut que nous n'admettions que les fiUes dans notre etablissement scolaire.
3. Tout Ie monde voudrait que la technique contemporaine serve la medecine.
4. Le premier cycle de l'enseignement scolaire se fait dans un college.
5. Je regrettais beaucoup que Monique ait echoue al'examen de philosophie.
B. Traduceti unnatoarele propozitii in limba franceza:
1. Copiii tiii locuiesc la internat?
2. Dupa ore, am vizitat eampusul universitar.
3. Trebuie ca aceasta reform! sa fie Iacuta.
4. la un liceu mixt?
5. Acest seminar este facultativ, ceea ee insearnna ca nu obligat sa te duci.
C. Completati propozi\iile unnatoare eu forma corespunzatoare de "subjonctif"' a verbului scris
jntre paranteze:
I. Je veux que vous dans la cite universitaire. (Ioger)
2. II etait content que Marie aj'examen de geographie. (reussir)
3. Nous avions peur que la demiere fois VOllS ............... , ....... trop tard. (partir)
4. Je ne pense pas qu' aI' epoque de votre jeunesse vous Ies Iycees
mixtes. (frequenter)
5. NOllS voulons que la prochaine fois vous tOlls adix heures du soir
a1a maison. (etre)
37
VOCABULARUL LECTIILOR 29 Sf 30
, ,
admettre
a partir de ...
la bourse
Ie boursier
Ie certificat
c'est-a-dire
Ie chant
la cite universitaire
la c1asse
Ie college
Ie collegien
contemporain
contemporaine
continuer a(+infinitit)
Ie cycle
Ie dessin
dessiner
devoir (quelque chose
quelqu'un)
la dictee
la distribution
des prix
echouer
echouer aun examen
I' ecole matemelle
I'ecole primaire (f.)
1'6colier (m.)
l'enseignement (m.)
I' enseignement
du premier degre
du second degre
enseigner (quelque
chose aque1qu'un)
> [admetR]
> [a paRtiR dO]
> [Ia
> [IObuRsiE]
> [10 scRtJflka]
> [sEtadiR]
>
> [Ia sitE UnivERsiteR]
> [Ia klas]
> [IOkoleJ]
> [10 kolEjic]
> lk6t1ipoRc]
> [kotapoRen]
> [ki'HinUE a]
> [IOsikl]
> [lOdEse]
>
> [dOvua:R kelkO
a kelke]
> [Ia diktE]
> [Ia distRibUsio
dE pRi]
>
> a enEgzame]
> [la mateRnel]
> [IEkol pRimeR]
> [IEkoliE]
> [Iasenma]
> [dU pROmiE dOgRE]
> [dU s(O)go dOgRE]
> [asEn/E]
38
- a admite, a permite, a ingadui;
a priml; a a lua
in considerare
- a incepe de la, din... ; pomind
de la... , eu incepere de la...
- bursa (acordata studentilor);
Bursa; punga (de bani)
- bursierul, (elevul, studentul)
bursier; speculantul, juciitorul
la bursa
- certificatul, diploma
- adica, cu alte cuvinte
- dntecul; cantatul, cantarea;
sunetul; cantul; muzica; canto-ul
- campusul universitar
- clasa; ora (de clasa)
- colegiul; gimnaziul
- colegianul; elevul intr-un
gimnaziu
- contemporan, actual
- contemporana, actualii
- a continua sa... ; a nu inceta sa...
- ciclul, perioada; ciclul (diviziune
a invatamantului secundar)
- desenul; schita, planul
- a desena, aface un desen; a schita
- a datora (ceva cui va); a fi obligat
(eu ceva euiva)
- dictarea
- acordarea premiilor (intr-o

- a (despre nave); a nu
a e.;;ua; a se impiedica (de un
obstaeol)
- a pica un examen; a nu trece
un examen
- gradinita (de copii)
- primara
- elevul
- invatamantul; invatatura,
preceptul
- invatamantul primar (I-VIII)
- invatamantul secundar (liceu)
- a precla (ceva cuiva); ada lectii;
a invata
l' etablissement
> [IEtabllsma skoleR]
- cHidirea
scolaire (m.)
I'explication (f.)
> [IEksplikasio]
- explicatia, explicarea (unei teme
noi); motivatia
expliquer
> [EksplikE]
- a explica, a limuri; a demonstra;
a preda (0 tema noua)
I'externe (m. f.)
> [IEksteRn]
- (elevul) extern (care nu
la internatul liceului)
la fac
> [Ia fak]
- (in argoul facultatea (din
cadrul unei universitati)
facultatif
> [fakUltatif]
- facultativ
facultative
> [fakUltativJ
- facultativa
la faculte
> [Ia fakUltE]
- facultatea (din cadrul
universitatii); capacitatea,
posibilitatea. aptitudinea
se faire
> [sO feR]
- a se face; face; a deveni;
a unna (0 cariera)
la geographie
> [lajEogRafi]
- geografia
l'instituteur (m.)
> [lestitUtOR]
- invatatorul, institutorul, dascalul
I'institutrice (f.)
> [lestitUtRis]
- intatoarea, institutoarea
I'internat (m.)
> [leteRna]
- internatul
I'interne (m. C.)
> [leteRn]
- (elevul) intern (care
in internatul liceului)
les lettres (f. pl.)
> [IE letR]
- literele (studiile de filologie)
lager
> [lojEJ
- a locui; a gazdui; a instala,
a (pe cineva)
louer
> [luE]
- a inchiria; a lauda
la maternelle
> [Ia mateRncl]
- gradinita (de copii)
maternel, -elle
> [mateRnel]
- matern, -a; din(spre) partea
marnei; (in expresie) la maison
maternelle = leaganul (casa de
copii)
lamatiere
> [lalllatieR]
- materia; materia (de studiu)
la medecine
> [Ia mEdsinJ
- medicina; profesiunea de medic;
tratamentul; medicamentul,
leacul
meriter (quelque chose)
> (mERitE]
- a merita. a fi demn de
mixte
> [mikst]
- mixt. -a; amestecat, -a
Ie mot
> [lOmo]
- cuvantul
la note
> [Ia not]
- nota, calificativul (la
insemnarea; adnotarea
obligatoire
> lobligat"a:R]
- obligatoriu, obligatorie
39
par contre > [paRkotR] - in schimb
la philosophie > [In filozofi] - filozofia; sistemul filozofic;
modul de a intelege viata
la physique >[Ia fizik] - fizica
(cent) pour cent >[sapuRsa] - (suta) la suta
primaire > [pRimeR] - (inviitamant) pimar, elementar
prive, -e > [pRivE] - privat, -a; particular, -8.;
personal, -a
Ie prix > [I0pRi]
- premiul; rasplata, recompensa
Ie Prix Nobel > [10 pRi nohi'l] - Premiul Nobel
le probleme > [pRoblem) - problema, chestiunea; problema
(de maternatiea)
profond > [pRoto] - profund, adinc
profonde > [pRotud] - profunda, adanca
public > [pUblik] - public; de stat
publique > [pUblik] - publica; de stat
la rentree > [Ia R5.tREj - reintoarcerea, inapoierea;
ineeperea anului
la recreation > [Ia REkREasio] - recreatia, pauza; odihna; recrearea
larCforme > [laREfoRm] - refonna, reformarea; schimbarea
reussir > [REUsiR] - a a izbuti, a avea succes,
a izbiindi; a sa, a ajunge sa
reussir aun examen > lREUsiR a enEgzami:] - a la un examen; a trece
(a lua) ell bine (cu nota mare) un
examen
la science > [la sifts] - (aprofundaHi)
la Faculte des Sciences > [Ia fakUltE dEsias] - Facultatea de $tiinte
(Matemallca-Fiziea-Chirnie)
scolaire > [skolERJ - de

se faire
>lsOfeRJ
- a se face; face; a deveni;
a urma (0 cariera)
la technique > [la tcknik] - tehnica
universitaire > - universitar,
40
LECTIA 31 - PARTEA iNTAI
,
Ca de obicei, incepem aceasta lec\ie cu recapitularea matenalului prezentat in lec\ia 3) din cursul
"Franceza pentru incepatori":
A Completati propozitiile urmatoare eu unul din substantivele:
I. Noel
4. Ie cantique de Noel
7. Ie reveillon
10. Ie Pere Noel
13. le(s) vceu(x)
2. la veille (de Noel)
5.I'arbre
8. La dinde
II. la ehemince
3.la messe (de minuit)
6. I' arbre de Noel
9. Ie champagne
)2. Ie Jour de I' An
Dragi eopii, vrea sa desenati astazi
un porn de Craeiun.
Tata, explica-mi cine este Craeiun?
Trebuie sa recunosc ea vostru
este intr-adevar extraordinar.
Puinlii vor sa mergem eu ei la slujba
de la miezul noptii.
De Craciun plecam in Franta.
Nu cred ea ne-au transmis uranle lor
eu ocazia Anului Nou.
in Romania copiii primesc cadourile
pe 25 deeembrie, nu pe 24,
adica in ajunul Craciunului.
Ai uitat Cll imi datorezi 0 sticla
de
Nu cred ca a auzit colinde
de Craciun cat a stat in Franta.
Cureanul acesta este nemaipomenit,
merili un premiu.
- Chers enfants, je voudrais que vous dessiniez
aujourd'hui > un arbre de Noel.
- Explique-moi, papa, >It: Perc qui est-ce?
- Je dois admettre que votre >cheminceest en
effet extraordinaire.
- Les parents desirent que nous allions avec
eux a> b mcsse de minuit.
- Pour>:--Joel nous partons en France.
- Je ne erais pas qu'ils nous aient envoye > leurs
VU:UXa I'occasion du >Jour de L\n,
- En Roumanie les enfants re90ivent leurs
cadeaux Ie 25 decembre, et non Le 24,
e'est-a-dire> la veille de
- Tu as oublie que tu me devais une bouteille
de >champ<lgne.
- Jenepense pasqu'ilaitentendu >dcs cantiques
de ad pendant son sejour en France.
- Cette >dmde est excellente, tu merites un prix.
B. in exerctiul urmator veti recapitula conjugarea verbului "croire" la timpurile modunle pe
care Ie deja. Completati urmatoarele propozitii eu formele eorespunzatoare ale
acestui verb:
Nu credem ea ieri ai avut dreptate.
EI nu m-a crezut.
- Nous ne pas qu'hier tu aies
eu raison.

crede eu placere, dar nu pot.
Nu trebuie sa-I erezi.
Sunteti atit de creduli.
Trebuie sa ai ineredere in tine-insuti,
atat de talentat!
Parintii ne eredeau intotdeauna.
Daca ne-ai fi crezut, te-am fi crezut
noi.
Copiii nu vor crede niciodata
in maI1ieni.
Nu credem decat in Dumnezeu.
- Je te > croir<lisvolontiers, mais je ne peux pas.
- II ne faut pas le > croire.
- VOllS >croyezen tout cela si facilement.
- II faut que tu >eroiesen toi, tu es si doue!
- Nos parents nous > croyaient toujours,
- Si tu nous >a\ais nous >t'auriOlls em
aussi.
- Nos enfants ne >crolrontjamais aux
martiens.
- Nous ne >croyollsqu'en Dieu.
c. in ultimul exercitiu destinat recapitularii traduceti propozitiile urmatoare eu ajutorul
construqiei "ne.. ,que";
Ca sa (in viata), trebuie doar
sa ai incredre in tine,
Nu-mi datorezi decat 0 sirnpla explicatie.
Dintre toate materiile (pe care Ie studiam),
nu-mi placea decat geografia.
Nu am inleles dedit 0 problema
de matematica.
Vreau sa rna numai pe mine.
2
> Pour II ne faut que Cl"OIrc en soi.
> Tu ne me qu'une petite explicatIOn.
> De toules les matieres,.!c l1'<lllnais que
Ia geographIC.
> Je n'ai compris Cju'un problcme de malhs.
> .Ie "eux que tu n'allTIe, que moi.
Cititi cu voce tare vocabularul pe care vi-l propunem la inceputul acestei
leclii re!ineti echivalentele
Paques
>[pak] -
la resurrection
> [Ia REzURcksio] - (re)invierea, resurectia;
Jesus Christ > lJEzU kRi] - lisus Cristos
la cloche > lla - clopotul
I' Assomption (f.)
> rlastlpsio] - Adormirea Maicii
Domnului
la Vierge Marie
> [Ia vieRi maRi] - Fecioara Maria; Maica
Domnului
la Toussaint
> lIa tustij - sarbatoarea Tuturor
Sfinlilor (la catolici)
la tombe
>[la tflb] - mormantul, groapa;
Ie chrysantheme
> [10 kRizYltcmJ - crizantema
I' Armistice (m.)
> [laRmistis] - Armistitiul
la guerre
>LlngeRj - razhoiul
la prison
>[Ia pRizo] - inchisoarea,
la revolution
> [la REvollisio] - revolutia
Ie muguet
>LIOmUgC'] - lacramioara
Ie brin
>[IObRc] - firul (de iarba); bucatica,
capatul (de fir, de alii)
Cititi inca 0 data, cu voce tare, noile cuvinte, in alta orcline:
la guerre > lia geR1 - razhoiul
l' Armistice (m.)
> [laRmlstis] - Armistitiul
Ie muguet
> [IOmUge] - Hicramioara.
margaritarelul
la Vierge Marie
> [13 vieRj maRi] - Fecioara Maria; Maica
Domnului
Jesus Christ
> l.iEz(; kRi] - Iisus Cristos
la Toussaint
> lla Iuse] - sarbatoarea Tuturor
Sfintilor (Ia catolici)
Ie brin
>llObRej - firuL (de iarba); bucatica,
capatuL (de fir, de atli)
Ie chrysantheme
> [10 kRlzatem] - crlzantema
la cloche - clopotul
Paques > lpak] -
la tombe
> [Ia tOn] - morrnantul, groapa;
la prison
> [1<:1 pRIZO] - inchisoarea,
la resurrection
> [la REzURekslo] - (re)invierea, resurectia;
l'Assomption (f.)
> (lastlpsio]
- Adormirea Maicii
Domnului
La revolution
> [Ia REvolUsio]
- revolutia
Cititi cu voce tare propozitiile urmatoare in care am introdus cuvintele noi retineli traducerea lor
in limba romana:
Piiques, c' est la plus grande et la plus
joyeuse fete chretienne.
Elle eommemore la resurrection
de Jesus Christ.
Le Dimanche de Pliques toutes les cloches
de I'eglise sonnent et partout les
enfants des reufs en choeolat.
Vne autre fete chretienne (catholique
et orthodoxe) c' est I' Assomption de la Vierge
Marie qui est ceJebree Ie ) 5 aoilt.
Le jour de la Toussaint on va au eimetiere pour
apporter des chrysanthemes sur la tombe
des parents et des amis disparus.
Le 11 novembre on fete I'anniversaire de la
fin de la guerre de 1918; c'est l'Armistice,
une grande fete civile.
La plus grande rete nationale des Fran<;:ais c'est
Ie 14 (Quatorze) Juillet qui marque
I'anniversaire du 14 juillet 1789, Ie debut
de la Revolution.
Ce jour-Iii Ie peuple de Paris a pris la prison
de 1a Bastille.
En France Ie I" mai c'est la Fete du Travail.
Ce jour du printemps on offre un brin de
muguet ases amis.
Retineti verbele adjectivele urmatoare:
> este sarbatoarea cea mai mare
cea mai plina de bucurie.
> Ea (sarbatoarea comemoreaza
invierea lui Iisus eristos.
> in dwninica toate clopotele bisericii
sunii pretutindeni copiii primesc QUa
de ciocolata.
> 0 alta sarbiitoare (eatolica ortodoxa)
este Adormirea Maieii Domnului care
se pe 15 august.
> De sarbatoarea tuturor Sfintilor se merge
la cimitir pentru a pune crizanteme pe
morminte1e parintilor prietenilor disparuti.
> Pe II noiembrie se serbeaza aniversarea
ineheierii Primului Razboi Mondial; este
ziua Annistitiului, 0 mare sarbatoare civila.
> Cea mai mare sarbatoare nationalii a
francezilor este 14 lulie, care marcheaza
aniversarea zilei de 14 iulie 1789, inceputul
Marii Revolutii.
> in aeea zi, populatia Parisului a pus stapanire
pe inehisoarea Bastiliei.
> in Franta pe I mai se Zilla Muncii.
> in aeea zi de primavara se ofera lacramioare
(fire de Iacramioare) prietenilor.
chretien
> fkRetJi'j
-
ehretienne
> [kRdj(,ll]
-
catholique
> [kntolik]
- catolic, catolica
orthodoxe
> [oRtodoh]
- ortodox, ortodoxa
4
Aceste adjective pot avea valoare de substantive. in acest caz, ele sunt precedate de articol. De
exemplu:
Ie chretien - creftinul
joyeux
joyeuse
disparu, -e
Ie catholique - catolicul
>[juaiO]
> [laiOz]
>[dispaRL]
- voios, vesel
- voioasa, vesela
- disparut, -ii; (figurat) decedat, -a
"disparu" este participiul trecut ("participe passe") al verbului:
disparaitre
> [ dispaRelR)
- a disparea, a se duce, a trece;
(figurat) a muri
Verbul "disparaitre" se conjuga la fel ca verbul "connaitre".
commemorer
sonner
reter
marquer
>[komEm[)R]
>[sonE]
>[fHE]
>[maRkE]
- a comemora
- a suna; a bate, a trage (clopotul)
- a sarbatori, a serba, a cinsti,
a praznui
- a marea, a insemna; a inscrie,
a nota; a arata, a indica; a infiera;
a dovedi, a da dovada
Toate acesta verbe sunt verbe regulate, de grupa I.
Ati intalnit, de asemenea, un nOll adverb:
partout
>[paRtuj
- peste tot; pretutindeni
Substantivul "Ies parents" (parintii - "Ie pere" "Ia mere"), pe care il deja din lectiile
anterioare, are sensul de "rude" sau de
Ie parent
la parente
>[10 pari]
>[lapaRat]
- ruda (masculin)
- ruda (feminin)
Retineti pronuntia substantivului:
la Bastille
>[la bastil]
- (inchisoarea) Bastilia
Cititi eu voce tare urmatoarele propozitii in limba franeeza traduceti-Ie apoi in limba romana:
Tous les chretiens croient en la
resurrection de Jesus Christ.
Y a-t-il plusieurs tetes orthodoxes
en Rournanie?
II faut que nous commemorions eet
6venement joyeux.
Tu entends les cloches sonner?
Paul a disparu; je l'ai cherche partout.
5
>Toti crcd in invierea
lui lisus Cristos.
> Exista mai mlilte silrbiltori ortodoxe
in Romania?
> Trebuie sa comemoram accasta
intfnnplare fericita.
>Auzi cum sunil (bat) clopotele'!
>P,lUl a disparut; I-am cauta! peste tot.
Tu devrais disparaitre pour un certain temps.
Ce sont les souvenirs de mes amis
disparus.
Quand allons-nous feter 1'anniversaire
de volre mariage?
Mon grand-pere a disparu pendant la guerre
de 1918, alors nous ne savons meme pas
ou est sa tombe.
Si tu continues afaire cela, tu finiras en prison.
Le jour de la Toussaint nous fait penser a
la mort, alors cette fete n 'est pas joyeuse.
J'ai toujours adore Ie muguet, mais rna mere
prerere les chrysanthemes.
C' est Ie Ier mai, offre-moi un brin de muguet!
Le jour de l' Armistice les Fran.;ais ne travaillent
pas, c'est une tete civile.
En France Ie peuple adore la Vierge Marie.
J' ai rna fete Ie 15 aout, Ie jour de I' Assomption.
Je voudrais que VOllS marquiez cette date dans
votre agenda.
Je ne savais pas que vous etiez mon parent,
Monsieur.
Regarde ce monument, il commemore nos
victoires de 1a demiere guerre.
Quand Ie peuple de Paris a-t-il pris la Bastille?
> Ar trebui sa dispari pentru un timp.
> Sun! amintirilc Hi-sate de prictenii mei
disparuti (decedati).
> Umd 0 sa sarbatorim aniversarea
casatoriei voastre?
> Bunicul mcu a dispflrut in timpul razboiului
de la 191 R, ca nu ::;tim nici macar
uncle este lngropat.
> Daea vei continua sa faei asta, 'vei sfar-5i
(vei ajungc) in inchlsoare.
> Ziua in care se sarbatoresc Toti Sfinti i
nc ducc eu g[jndul la moartc. deci aceastii.
IlU cstc \/csclii..
> Mi-au plaeut intotdeauna foarte mult
lacramioarele, dar mama prefera crizanteme1e.
> I mal, ofera-mi 0 lacramioanl!
> Dc zlua Armistitiului francczii nu merg
la scrviciu, cstc sarbfltoarea lor civilii..
> in Franta oamenii (din popor) 0 preaslavese
pc Fceioara Maria.
> Ziua mea (onomastica) este pe 15 august,
in ziua Adonnirii (Malcii Domnului).
> vrea sa notati aceasta data
in agenda dumne<:lvoastra.
> ea sunte1i ruda eu mine, domnule.
> Uita-te la acest monument, (el) comemoreazii.
victomlc noastrc din ultJmul nlzboi.
> Ciind au euccrit parizicnii inchisoarea
Bastiliei')
Sa continuam recapitularea lexicului. Completati propozitiile urmatoare cu substantivul, adjectivul,
adverbul sau forma verbala corespunzatoare; cititi-Ie apoi eu voee tare:
Din !oate florile prefer (i'mi plac eel mai mult)
lacramioarele.
Astazi este sarbatoarea Tuturor Sfintilor,
prin urmare trebuie sa mergem sa punem
crizanteme pe mormintele rudelor
noastre disparute.
6
- De toutes les fleurs c'est >!e muguet que
je prefere.
- Aujourd'hui c'est la >Touss<:lmt, alars il faut
que nous allions porter
des >chrysanthcmcs sur >Ia tombc (lcs
de nos >parents >dlsparus.
Aceasla sarbatoare (
razboiuhll.
Bastilia era 0 inchisoare franceza,
detestata de populatia Parisului.
Revolutia Franceza a inceput pe 14 iulie 1789.
Clopolele bateau (sunau) cfmd neam dus la
slujba de lnviere.
De Ie-am invitat pe rudele sotiei mele.
E de datoria unui sa-i ajute pe ceilalti
ajute aproapele).
Adormirea Maicii Domnului este 0 mare
sarbatoare catolica ortodoxa,
celebrata pe 15 august.
Iisus Cristos a marcat 0 noua
epoca in istoria umanitatii.
Daca toate problernele (grijile) mele ar fi
disparut, cum s-a intamplat cu ale ei (lui),
eu fi fost atat de vesela...
Pretutindeni in Europa pc 11 noiembrie
se Armistl\iul primului
razboi mondial).
- >La Bastille c'etait une >prison
detestce par Ie peuple de Paris.
- >La Revolution Franoise a commence Ie 14
juillet 1789 (mil sept cent quatre-vingt-neuf).
- >Lcs cloches >sonnaient quand nous allions
ala messe de >rcs urrection.
- Pour nous avons invite >lcs parents
de rna femme.
- Aider les autres, c'est Ie devoir >Chretien.
- >L' Assomption de >la Vicrge Marie est une
grande fete >cothollque et >orthodoxe,
c616bree Ie 15 aout.
- >Jcsus Christ >a marque une nouvelle
cpoque dans I'hisloire humaine.
- Si tous mes problemes >avaient disparu
comme les siens, .i' aurais ete aussi
si >joyeusc ...
- >Partout en Europe on >fete >I'Annistice
Ie II novembre.
Acesl caiet de studiu este ultimul din cursul nostru pentru nivel intennediar. De aceea, in partea
destinata gramaticli vom recapitula anwnite reguli introduse in leqiile precedente, in aceasta prima
parte a leqiei 31 va propunem sa rccapitulam rcgulile concordantci timpurilor. lata, in continuare, 0
schema a [razelor in care aceasta regula trebuie luata in considerare.
Analizati cu multa atentie excmplcle unnatoare, in care verbul propozitiei principale este la modul
indicativ.
Verbul propoziliei principale este la timpul prezent sau vidor:
Elle sait (saura) qu'i1 apprend Ie
lous les jaurs.
Elle sait (saura) qu'il apprenait Ie fran<;:ais
tous les jours.
Elle sail (saura) qu'il a appris Ie fran<;:ais
en France.
Elle sait (saura) qu'il apprendra (aura appris)
Ie au Iycee.
7
- Ea (va ca el invata franceza
in fiecare zi.
- Ea (va ell. el invata franceza
in fiecare zi.
- Ea (va ca el a iDvatat franceza
in Franta.
- Ea (va ea el va invala (va fi invatat)
frdnceza la liceu.
Verb!!! propozi\iei principale este 13 un timp trecYl:
Elle savait (a su) qu'il apprenait Ie franyais
tous les jours.
Elle savait (a su) qu'il avait appris Ie franyais
en France.
Elle savait (a su) qu'il apprendrait (aurait appris)
Ie frant;:ais au lyeee.
- Ea (a eli el invata (invata) franceza
in fiecare zi.
- Ea (a eli el a invatat franceza
in Franta.
- Ea (a ea el va inviita (va fi invlit;tt)
franeeza in lieeu.
In exereitiul uJ'I1}jtor yeti folosi regulile concordantei timpurilor la indicativ. Completati urmiitoarele
fraze in Iimba franeeza eu forma corespunzatoare a verbului:
inviitatoru1 a spus ca ultimul r3.zboi mondial
a durat cinei ani.
eli aeeastli ruda a disparut aeum zece ani.
$tiam eli telefonul nu va mai suna.
Ea va deschide eand yeti suna.
Paul mi-a spus ca ati plecat de
la 0 ruda.
Am crezut eli vom lua micul dejun
impreunli.
Am uitat cli ei vor veni la noi pentru
sarbatorirea Armistitiului.
- L'instituteur a dit que la demiere guerre
>avait cinq ans.
- Je sais que ee parent >a disparu it y a dix ans.
- Je savais que Ie te1l5phone ne >sonne ra it plus.
- Elle >oU\Tira la porte quand vous
>aurcz sonne.
- Paul m'a dit que vous >ctiez parties pour
Paques chez un parent.
- J'ai pense que nous >prendl1ons Ie petitdejeuner
ensemble.
- Nous avons oubHe qu'ils >viendraient chez
nous pour I' Armistice.
in incheierea aeeslei prime parti a leetiei noastre, veti verifica daeli v-ati eorect noul vocabular
daca va reamintiti regulile eoneordantei timpurilor la indicativ. Traduceti in limba franceza
urmatoarele fraze:
Nimeni nu eli razboiul va dura
atat de mult.
Toati lumea a erezut ea ai fost
in inchisoare.
in cursul lectiei de istorie am aflat eli
parizienii au cucerit Bastilia.
8
> Per&onne ne savait que la guerre durerait
longtemps.
> Tout ie monde croyalt que tu avais cle
en pnson.
> Pendant la d'histoire nous avons appris
que Ie peuplc de Paris avail pris la Bastille.
Parintij nu spus ca au petrecut sarbatoarea
Adonnirii Maicii Domnului la tara.
Unde ai disparut pentru atata vreme
de mult timp)?
Marie mi-a spus cli ii ofereai (ea ii oferi) in
fiecare zi laeramioare.
Paul Pierre ne-au spus ell sunt catolici
eli in ziua de ei vor sa mearga
la biseriea.
Credem eli trebuie sa comemorati acest
eveniment.
Clopotele bat ca sa anunte invierea Domnului.
in ziua sarbatorii Tuturor Sfinti10r ne gandim
la rudele noastre disparute (plecate dintre noi).
Am insemnat in dictarea ta pe care
trebuie sa Ie corectezi.
in catedrala noastra se afla 0 frumoasa
vestita statuie a Fecioarei Maria.
Timp de ani de zile in Romania nu s-a sarbitorit
oficial Adonnirea Maieii Domnului.
invierea sunt eele mai vesele
sarbatori
De I mai la Paris poti vedea peste tot oameni
care poarta (Ia reverul hainei) lacramioare.
9
> Nos parents ne nous onl pas dit qU'ils avaient
passe la fete de l' Assomption ilia campagne.
>Ou as-tu disparu pendant si longtemps?
> Marie m'a dit que tll lui donnais taus lesjours
des brios de l11uguct.
> Paul et Pierre nous dit qu'ils Ct<lienl
calholiques el que Ie jour de Paques
ils voulaient aller al'eglise.
> :-JOLIS crayons que VOliS devez commemorer
cet evenement.
> Les cloches sonnent pour celebrer l' anni versairc
de la resurrection de Jesus Christ.
> Lc jour de la Toussaint nous pensons anos
parents deja disparus.
> !\ous avons marque dans ta dictce les falltes
acorriger.
> Dans notre cathcdraJe il y a line belle et eClcbre
statlle de la Vlerge Marie.
> En Roumanic pendant des annecs I' Assomplion
n'etait pas fete ofliciellcmenl.
> Nod et P<iqucs ce sonlles piLlS joyellses feles
chrcllcnm:s,
>le Icr mai 11 Paris on pellt voir partout des gens
portant des brins de muguet.
LECTIA 31 - PARTEA A nOVA
,
Pentru inceput, sa recapitulam cateva dintre notiunile introduse in partea a doua a lecfiei 31 din
cursul pentru incepatori.
A Completati propozitiile urmatoare eu unul din euvintele:
I. la distraction
5. la discotheque
9.1a verite
2. la conversation
6. Ie probleme
10. la jeunesse
3.I'humeur
7. le reve
11. l'adulte
4. Ie disque
8. )'opinion
Din ferieire problemele de la au
luat tocmai mi-am luat
baealaureatul.
EI nu poate sa admiHi acest adevar.
Nu cd tineretea va fi atat de scurta
(va dura atat de pUlin)!
Nu meriti niei 0 distractie (Nu meriti sa te
distrezi), de aceea nu te las sa
te duei la discoteca.
Mi-a explicat totul intr-o conversatie
lunga.
Paul este prost dispus, pentru eel
i-a disparut cel mai bun disc.
in inchisoare nu visam decat la un
singur lueru; sa fiu liber.
Tinerii nu sunt niciodata de acord
cu parerile adultilor.
- Heureusement mes >pmblCmes scolaires
sont finis; je viens de passer mon bac.
- Pour lui eette >verite n'est pas aadmettre.
- Je ne savais pas que >Ia serait
si courte!
- Tu ne merites aucune >distraction, et c'est
pourquoi je ne te laisse pas alIer ala
>discothcque.
- 11m' a tout explique dans une longue
>conversation.
- Paul est de mauvaise >humcur parce que son
meilleur >disque a disparu.
- En prison il n'avait qu'un seul >reve; etre
en liberte.
- Les jeunes De sont jamais d'accord avec
>lcs opinions >des adultes.
B. Transformati urmatoarele afinnative in propozilii interogative cu ajutorul
pronumelui interogativ:
La conversation avec mon pere a dure
deux heures.
Nous fetons Ie 25
iemc
anniversaire du
manage de nos parents.
Le muguet ctait toujours sa tleur preferee.
Nous avons commemore ces
evenements joyeux.
10
> Quelle conversation a
deux heurcs?
> Qud anniversaire du mariage de vos parents
feterez-vous')
> QueUe clait toujOllfS sa flellr preferee?
> Quels cvenements avez-vous
(;olTuncmorcs?
C. Sa recapituiam conjugarea verbului "dire". Completati propozitiile care urmeaza eu forma
eorespunzatoare a acestui verb:
Spune-mi care este parerea ta, te rog!
Nu inteleg ce spuneti.
Nu ell ti-a spus-o (ea ti-a spus
lucrul asta).
V-am spune totul, dar este un secret.
imi parea rau cli mi-ati spus adevarul.
El nu spunea niciodata nimic.
- >Dis-moi queUe est ton opinion, s'il te plait!
- Je ne comprends pas ce que vous >dites.
- Je ne savais pas qu'it te >['ava;t dit.
- Nous vous >dirions tout, mais
c'est un secret.
- Je regrettais que vous >m'ayez dit la verite.
- nne >disait jamais rien.
Trebuie sa-mi spui ce (despre asta). - II faut que tu me >dises ce que tu en penses.
D. in ultirnul exercitiu de recapitulare traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii:
Ce aveti sa ne spuneti?
De ce este mereu prost dispusa?
EI a spus ca nu aveti dreptate.
Bunicul a facut tot rlizboiul in Franta.
Am face orice (totul) pentru el.
11
>Qu'cst-ce que valis avez anous dire?
> Pourquai toujours de mauvaise
humeur?
> 11 a dit que vous n'aviez pas raison.
> Mon grand-pere a passe loute la guerre
en France.
> Nous ferioRs tOlll pour lui.
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta parte a lectiei:
la paix >[lape] - pacea; tihna;
intelegerea, annonia
la bataille > [Ia bata!] - hamlia, bataia, lupta
Ie vainqueur > [IOvekOR] - invingitorul, biruitorul
la victime > (Ia viktimJ - victima (accidentului,
a razboiului etc.)
Ie drapeau > [10 dRapo] - drapelul, steagul
la devise > [ladOviz] - deviza
les feux d'artifice > [10 tD daRtifis] - foeurile de artificii;
spiritul, verva
I'hymne (m.) > [limn la - imnul "Marseieza"
"Ia Marseillaise"
l'egalite (f.) > [IEgalitE] - egalitatea
la fraternite > [la tRatERnitE] - fraternitatea, fralia;
infratirea
I'embleme (m.) > [Iiiblem] - emblema, sterna; simbolul
Ie defile > [10 dEfilE] - defileul; defilarea
la valeur >[Ia valOR] - valoarea; valoarea, pretul;
insemnatatea, importanta
Pentru a retine mai noile substantive, recititi eu voce tare
cuvinte in alta ordine relineti traducerea lor in limba romiina:
I'embleme (m.) > [Hiblem] - emblema, sterna; simbolul
I'hymne(m.) > [limn la maRsciez] - imnul "Marseieza
.-
"Ia Marseillaise
..
la valeur >[Ia valOR] - valoarea; valoarea, pretul;
insemnatatea, importanta
la victime > [la viktim] - victima (accidentului,
a razboiului etc.)
la paix > [la pel - pacea; lihna;
intelegerea, annonia
la fratemite > [Ia fRatERnitE] - fratemitatea, fratia;
infratirea
la bataille > [Ia batai] - batalia, bataia, lupta
Ie defile > [10 dEfilE] - defileul; defilarea
les feux d' artifice > [10 fO daRtifis] - foeurile de artificii;
spiritul, verva (Ia singular)
I'egalite (f.) > [lEgalitE] - egalitatea
Ie vainqueur >[IOvekOR] - invingatorul, biruitorul
Ie drapeau > [lOdRapo] - drapelul, steagul
la devise > [ladOviz] - deviza
Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii in care am introdus substantivele noi retineti traducerea
lor in limha romana:
Tout Ie monde a Ie droit de vivre
en paix.
Fiche-moi la paix!
Une vraie bataille se deroule entre eux.
Les vainqueurs de la demiere guerre mondiale
ont partage I'Europe.
II faut aider les victimes de cette
emelle revolution.
Le drapeau national franrrais est tricolore:
bleu, blanc, rouge.
Connaissez-vous I'hyrnne franrrais
"la Marseillaise"?
La devise de la Republique Franyaise: "Liberti,
Egalite, Fratemite" est connue dans
Ie monde entier.
Le 14 juillet 11 Paris on voit passer un grand
defile militaire.
Le soir les Parisiens admirent les beaux feux
d'artifice, tires it I'occasion de cette fete.
Ce tableau a une valeur inestimable.
Connaissez-vous I'embleme roumain?
- Toata lumea are dreptul sa duca
o viata
- Lasiima in pace!
- intre ei se da 0 adevarata batalie.
- invingatorii din eel de-al doilea riizboi mondial
au impartit Europa (intre ei).
- Trebuie sa Ie ajutam pe victimele acestei
revolutii sangeroase.
- Drapelul national al Frantei este tricolor:
albastru, alb,
- imnul Frantei, "Ia Marseillaise"
(Marseieza)?
- Deviza Republicii Franceze: "Libertate,
Egalitate, Fraternitate" este cunoscuta
in toata lumea.
- Pe 14 iulie, 1a Paris, are loc (se poate vedea)
o mare parada militara.
- Seara parizienii admira frumoasele focuri de
artificii, care au loc (sunt trase) cu ocazia
acestei sarbatori.
- Acest tablou are 0 valoare inestimabila.
- sterna Romaniei?
Retineti adjectivele, verbele expresiile care au aparut in exernplele anterioare:
vrai, -e
> l vRe]
- adevarat, -a; veritabil, -ii, autentic, -a
mondial, -e
> [modial]
- mondial, -a
cruel, -elle > [kRUel]
- crud, -a, crunt, -a; neinduplecat, -a;
feroce; eraneen, sAngeros
tricolore > [tRikoloR] - tricolor, -<1; in trei culori
militaire > [mrliteR] - militar, -a; militarist, -ii
supreme > [sUpRem] - suprem, -a; cel (cea) mai mare,
eel (cea) mai important,-ii
se derouler > [sOdERulE] - a se a se petrece;
a avea loe
tirer > [tiREJ
- a trage; a seoate, a ex.trage
(vivre) en paix
> l vivR ape]
- (a trail in pace, in tibnit;
a duce un trai
ficher la paix
> [fisE la pel
- a lasa pe cineva in pace
(it quelqu'un)
Refine!i eli adjectivul "vrai. -e" stti inaintea substantivului.
13
Citili cu voce tare propozitiile urmatoare in care apar cuvintele noi traduceti-Ie in limha romana:
Ce n' est pas vrai!
C'est un pays dont la force militaire est connue.
Si tu etais en France Ie 14 Juillet, tu verrais
partout des drapeaux tricolores.
Aujourd'hui notre professeur nous a appris a
chanter en (l'hymne) "Ia Marseillaise",
Sur chaque piece de monnaie on peut
lire la devise: "Liberte, Egalite, Fratemitcf'.
A notre epoque il y a des guerres cruelles qui
se deroulent dans beaucoup de pays, bien que
les gens veulent vivre en paix.
On a tire de beaux feux d'artifice aI'occasion
de cette ceremonie.
Fiche-nous la paix, s'il te plait!
II n'y avait pas de vainqueurs dans cette bataille.
On n'a pas encore etabli Ie nombre de
victimes ni de disparus.
On nous a confie un objet d'une grande
valeur bistonque.
Quel est I'embleme de votre pays?
C'est la musique qui est son plaisir supreme.
> Nu este adevarat!
> Este 0 tara renumita prin f0rta ei militara.
> Daea te-ai afla in Franta pc 14 iulie, ai vedea
pretutindeni drapeJuri tricolore.
> Astazi profesorul nostru ne-a invatat sa cantam
in franceza "Marseieza" (imnul Frantei).
> Pe fiecare moneda franceza se paate citi deviza:
"Libertate, Egalitate, Fratemitate".
> in zilele noastre exista razboaie sangeroase
care se produc in multe tan, oamenii
doresc sa traiasca in pace.
> S-au tras muIte foeuri de artificii eu ocazia
acestei ceremonii.
> Lasa-ne in pace, te rog!
> tn aceasta batalie nu existau invingaton.
> inca nu a fost stabilit (calculat) numarul
victimelor sau al disparutilor.
> Ne-a fost incredintat un obiect de mare valoare
istoric3.
> Care este sterna tarii voastre?
> Muzica este cea mai mare placere a lui (a ei).
Completali urrnatoarele propozitii cu unul dintre noile cuvinte:
Trebuie sa facem tot ce se poate face pentru
a fen omenirea de un al treilea razboi mondial.
Care era adeviirata cauza a acestui accident
care a lacut atat de multe victime?
Acest tanar a facut stagiul militar (armata)
acum doi ani.
Acest biietel nu are decat placere: sa aprinda
focuri de artificii.
in multe tan egalitatea tuturor cetatenilor
in fata legii nu este respectata.
14
- II faut tout faire pour proteger Ie monde contre
Is troisieme guerre >mondiale.
- QueUe etait la >vraie cause de cet accident
dans lequel il y avait tant de >victimes?
- Ce jeune hornme a fait son service >militaire
il y a deux ans.
- 11 n'y a qu'un seu] plaisir pour ce petit gar'Y0n:
>tirer>des feux d'artifice.
- Dans beaucoup de pays>[' egalite de tous les
citoyens envers Ie droit n'est pas assuree.
Clind jucam tata este intotdeauna
eel care bate.
Ce culoare are drapelul Romaniei?
Evenimentele sau petrecut intr-un timp
foarte scurt (foarte repede).
Ati participat la aceasta parada militara,
domnule?
Trebuie sa pe dinafara (pe de rast) irnnul
vostru national.
care e deviza lui? Este:
Desenati sterna vostru!
Ea mi-a spus ca-i place foarte mult aceasta
rachie in trei culori eli vrea sa 0 cumpere.
Paul este adevaratul meu prieten; prietenia
noastra este eel mai important lucru pentru mine.
imi doresc (pacea).
Nimeni nu ar trebui sa fie crud
cu animalele.
Nu cred in infritirea dintre aeeste
doua tari.
Biitalia de la Verdun a fost una dintre cele mai
renumite (bamlii) din intreaga istorie.
- Quand nous jouons aux echecs, c'est mon pere
qui est toujours >vainqueur.
- De queUe couleur est >Ie drapeau rournain?
- Les evenements >se sont deroules en tres peu
de temps.
- Monsieur, avez-vous participe ace >ocfilc
>militaire?
- II faut\que vous si,lchiez par creur votre
>
- Tu connais sa'>dcvise? C'est: >"Fiche-moi
la paix
'
"
- Dessinez >l'embleme de votre ville!
- Elle m'a dit qu'elle aimait bien cette robe
>tricolore et qu'elle voulait I'acheter.
- Paul est mon >vrai ami; por moi notre amitie
a une > valeur >supremc.
- Ce que je desire, c' est>Ia paix.
- Personne ne devrait etre >crucl pour
les animaux.
- Je ne crois pas en la >fratemitc entre ces
deux pays.
- >La bataille de Verdun etait une des plus
de I'histoire.
Sa ne reamintim problemele legate de folosirea modului "subjoncti(' - "conjunctiv". Frazele pe care
vi Ie prezentam in continuare sunt exemple de folosire a modului "subjoncti(' a concordantei
timpurilor in subordonatele care cer acest mod.
Cititi cu atentie fiecare fraza, observati felul in care a fost folosit modu1 "subjonctif' retineli
traducerea lor in limba romana:
Je veux que vaus chantiez "La Marseillaise".
II faut que notre equipe ait son hymne.
Naus ferons tout pour que la paix soit assunSe.
Bien que cet objet soit sans valeur, je ne
voudrais pas Ie perdre.
15
- Vreau sa cantati "Marseieza".
- Vreau ca echipa noastra sa aiba un iron a1 ei.
- Vom face totul pentru ea pacea sa fie garantati.
- acest obiect nu are valoare (nu valoreaza
cine ee), nu vrea sa-l pierd.
Avant que VOUS tiriez les feux d'artifiee,
venez voir le defile.
J'attends jusqu'a ce que la bataille entre
vous finisse.
Je ne pense pas que tu sois la victime
de dispute.
II est triste parce que vous n'avez pas voulu
lui montrer des feux d'artifice.
Nous ne crayons pas que Ie nombre des victimes
de cette guerre cruelle ait ete SI eleve.
- Inainte sa aprindeti focurile de artificii, veniti
sa vedeti defilarea (parada).
- paoli ce se termina lupta intre voL
- Nu cred eli victima acestei dispute.
- Este trist (suparat) ca flU ati vrut sa-i aratati
focuri de artificii.
- Nu credem ca numarul victimelor acestui
razboi sangeros a fost atat de mare.
Pentru a recapitula folosirea modului "subjonctif" completati propozitiile urrnatoare eu forma
eorespunzatoare a verbului:
Trebuie sa pe dinafarii. imnul
national al Frantei.
inainte de a-ti spune adevarul
lasa-ma sa vorbese cu Marie.
Ne pare foarte rau ca ati
Pierre S-8 temut eli ai fost una dintre victimele
acestui accident.
Vreau sa rna lasati in pace.
Nu credem ea aceasta int:amplare S-8 petrecut
in zilele noastre.
- It faut que vous >sachiez par creur I'hymne
. ./
- Avant que je te >dise la verite,
laisse-moi parler avec Marie.
- NOllS sommes >ucsolcs que vous >ayez ete
vainqueurs dans notre jeu.
- Pierre >a eu peur que tu >aies Ctc une des
victimes de cet accident.
- Je veux que vous me >tichlez la paix.
- Nous ne crayons pas que cette histoire
>se soil dcroulce anotre epoque.
Traduceti in Iimba francezR urmatoarele propozipi in care am introdus notiunile recapitulate pana
acum:
Trebuie ca victimele aeestui accident sa fie
transportate la spital.
Toata lumea admira focurile de artificii aprinse
eu ocazia siirbatoririi Armistitiului.
Pentro iubirea falii de aproapele tau
ar trebui sa aiba eea mai mare importanta.
AceastA aniversare comemoreaza 0 celebra
biitilie din timpul primului razboi mondial.
ACliunea acestui film se in
inchisoare, in timpul revolutiei.
16
> II faut que les victimes de cel accident soient
transportcs dans un h6pilal.
> Tout Ie monde admirait lcs feux d'artifice tires
a['occasion de l'Anm.'>tice.
> Pour Jcs chretiens I'amour envers son prochain
del/rait avolr la valeur supreme.
> Cd anniversaire commemore llne bataille
celebre de la premiere guelTe mondiale.
> L'action de ce film se dcroule en prison
pendant la revolution.
Nu vreau ea mei sa se uite la seenele
de violenta de la televizor.
Care este deviza Republicii franceze?
"Libertate, Egalitate, Fratemitate".
Imi plac mult lacramioarele, eli da-mi un fir.
Care sunt sarbatorile catolice din
calendarul francez?
in Franta se sarbatoresc Craeiunul,
sarbAtoarea Tuturor Sfintilor Adonnirea
Maieii Domnului.
Sarbatorile civile sunt Armistitiul 14 lulie.
De vesela sarbatoare ainvierii lui Iisus
Cristos, toate clopotele bat.
in aeest cimitir se afla mormantul
lui George Enescu.
Am aflat ea din eatedrala noastra a disparut
o celebra statuie a Fecioarei Maria.
Drapelul Frantei este tricolor, adica albastru,
alb
Cand iti faci slagiul militar?
"Faceti pace, nu razboi".
eel care va ajunge primul,
va fi invingator.
Imnul vostru, ea sterna ti:irii voastre
ne plae mult.
Toata lumea spunea ell acest tablou este
o adevarata opera de arta.
De I mai, la Paris, vezi peste lot tinere fete
eu lacramioare.
Nu credeam ea aeeasta sarbatoare catolica
se celebreaza in tara voastra de atata timp.
Ei se temeau ea acest razboi sangeros sa nu
mai tina (dureze) cateva luni.
17
> Je ne veux que mes petits-enfants regardenl
les scenes cruelles ala tele.
> Quelle est la devise de la Republique
''Liberte, Egalite, Fraternite".
> l'aimc bien Ie muguel, alors donne-m'en
un brin!
> lcs fetes catholiques marquees
dans Ie ca1endrier
> En France on fete NoC!. Paques, la Toussaint
et l' Asssomption.
> Les fetes civiles sont I' Annistice et Ie 141uillet.
> A Paques, la fete joyeuse de la Resurrection de
Jesus Chrisl toutes les cloches sonnenl.
> Dans ce cimeticre se lOuve la tombe
de George Enescli.
> rai appns qu'une cc'1cbrc statue de ia Vierge
Marie avait disparu de notre cathcdrale.
> Le drapeau fran<;ais cst tricolorc, c'est-a.-dire
bleu, blanc, rouge,
> Quand fais-tll Ion service militaire?
> "Faites la paix, et non la gllerre".
> Celui qUI sera arrive Ie premier,
sera vainqucur.
> Votre hymne et aussi l' embleme de volre pays
nous plaisent beaucollp.
> Tout Ie mondc disait que ce tableau ctait
une vraie ocllvre d'art.
> Le lor mai on vail p<Ulout aParis des jcunes fil1es
avec des bnns de mugLlet.
> NallS ne pensions pas que cetle fele catholique
ait etc cclebrcc dans volre pays depuis
si longtemps.
> craignaicnt que ccl1c gLlcrre eruelle n'ait
dure encore plusieurs mois.
RECAPITULAREA LECTIEI 31
31.1. Ati iovatat denumirile ale unor importante sarbatori religioase civile:
Paques, l'Assomption, la Toussaint, I' Armistice, Ie 14 Juillet
31.2. in prima parte a acestei leetii am recipitulat problema concordantei timpurilor. lata 0 schema
a regulilor care se aplica in cazul in care in propozitia subordonata este folosit modul indicativ:
propozitia principalii
Elle sait
propozitia principala.
Elle saura
principalii
Elle a su (savait)
propozit;a subordonati
qu'illit cette lettre. (present - ac\iune simultana)
qu'illira cette leUre. (futur simple - aetiune viitoare)
qu'il a Iu (qu'il lisait) cette lettre. (passe compose, imparfait -
aetiune anterioara)
propozit;a subordonatA
qu'illit cette leUre. (present - actiune simultana)
qu'il aura Iu cette lettre. (futur anterieur - actiune anterioara. in
viitor)
qu'il a Iu (qu'illisait) cette lettre. (passe compose, imparfait -
actiune anterioara)
propozitia suhordonat.a
qu'illisait cette lettre. (impartait - actiune simultana)
qu' illirait cette lettre. (conditionnel present - actiune posterioara)
qu'il avait Iu cette lettre. (plus-que-parfait - actiune anterioara)
31.3. in cea de-a doua parte a aeestei leetH am recapitulat regulile concordantei timpurilor in cazul
folosirii modului "subjonctir' in propozitiile subordonate. lata 0 schema care reia regulile
acestui tip de (cifrele romane se raporteaza la exemple pe care vi Ie prezenmmpe
pagina urmatoare):
propozitia principala propoz;tia subordonata
subjonctif present (actiune simultana sau posterioara) present (I, II)
futur(III)
passe compose, imparfait (IV)
propQzHie principalS propozitie subordQnatii
present (V) subjonctifpasse (actiune anterioara)
futur (VI)
passe compose, imparfait (VII)
19
Je ne pense pas qu'illise eette lettre.
U. Je ne pense pas qu'illise demain eette Iettre.
III. Je ne penserai pas qu'illise cette lettre.
N Je n'ai pas pense (je ne pensais pas)
qu'i1lise eette lettre.
V. Je ne pense pas qu'it ait Iu cette lettre.
Vi Je ne penserai pas qu'il ait lu cette lettre.
VU. Je n'ai pas pense (Je ne pensais
pas) qu'il ait lu eette Iettre.
- Nu ered ea e i t e ~ t e aceasta scrisoare. (acum)
- Nu cred ea va eiti maine aceasta scrisoare.
- Nu voi crede eli el c j t e ~ t e aeeast! scrisoare.
- N-am crezut (Nu eredearn) ci el va eiti
aceasta serisoare.
- Nu cred ca. el a eitit aceasta scrisoare.
- Nu voi erede eli el a eitit aceasta scrisoare.
- N-am crezut(Nucredeam)ciel acitit(citise)
aceasta scrisoare. (mai devreme)
Vi reamintim eli regula concordantei timpurilor la "subjoneti(', in cazu} in care verbul propozitiei
principale este la un timp trecut, se aplica doar in Iimbajul familiar.
20
TEMA PENTRU ACAS.A 31
A Traduceti propozitiile urmatoare in limba romana:
I. lejour de I' Armistice nous fetons l' anniversaire de la fin de la premiere guerre mondiale.
2. Toutes mes atTaires ont disparu; iI faut que je les cherche.
3. II ne pensait pas que tu aies ete une des victimes de cet accident.
4. II Ya plusieurs fetes de la Vierge Marie; I' Assomption, qu' on rete Ie IS aout, en est la
plus connue.
5. Je ne croyais jamais que cet evenement ait ete vrai.
B. Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
1. Basti lia a fost 0 inehisoare cucerita de catre parizieni.
2. Vor sa fie Uisati in pace.
3. Nu cred ca sunt catolici.
4. Paul mi-a spus eli i-a dat 0 lacramioara prietenei lui.
5. deviza: "Libertate, Egalitate, Fratemitate"?
C. lUspundeti cit mai comptet la intrebarile care urmeazli:
I. De quelle couleur est Ie drapeau
2. Comment s'appeUe I'hymne national franc;ais?
3. QueUe est la date de la Toussaint?
4. Qu' est-ce que les Franc;ais font Ie 1er mai?
5. Connaissez-vous la devise de la Republique Franc;aise? Ecrivez-Ia!
21
LECTIA 32 - PARTEA iNTAI
Ca de obieei, yom ineepe cu 0 recapitulare a materialului prezentat in lectia 32 din cursul pentru
incepatori.
A Completati propozitiile urmatoare ell unul dintre cuvinteIe:
1. Ie fermier
5.I'animal
9. Ie cheval
2.1a terre
6.1'etable
10. Ie pore
3. Ie ble
7. la grange
II. la machine agricole
4. la recolte
8. la vache
12. la volaille
Pentru CD recolta sa fie buna, trebuie
sa fie vreme frumoasa.
Marie a spus ell nu va mai manca pore.
Ne pare rau eli nu ai cumparat cateva
m a ~ i n i agricole anul trecut.
Mtt indoiesc eli el a curnplirat un cal.
Ciit valoreaza graul pe care it ai
in hambar?
Trebuie ca fermierii din aceastli regiune
s a - ~ i cultive mai bine pamantul ~ i
sa cresca mai mutte vaci.
I-am eerut sa ne explice cum a construit
grajdul (stauIul).
Copii, va rog sa desenati un animal pe
care ati vrea s a ~ l aveti acasa (in casa).
- Pour que Ia >recoltc soit bonne, il faut qU'il
fasse beau.
- Marie a dit qu' eUe ne mangerait plus de >pore.
- Nous regrettons que tu n'aies pas achete l'annee
demiere quelques >machines agricoles.
- Je doute qu'il ait achete un >cheval.
- QueUe est Ia valeur du >ble que tu as dans
ta >grangc'J
- nfaut que >les fennicrs de cette region
cultivent mieux >Ia terre et elevent
plus de >vaches.
- Nous lui aVODS demande de nous expliquer
comment it avait construit >I'ctable.
- Les enfants, dessinez, s'il vous plait,
>un animal que VOllS voudriez avoir
alamaison.
Prefer carnea de pui oricaeui alt fel de carne. - Je prerere >la volaille aune autre viande.
B. In exercitiul unnator veti recapitula formele de "futUT simple" ale verbelor regulate.
Transformati propozitiile care urmeaza folosind acest timp:
Quand retens-nous l'Armistice?
Ou I'action se deroule-t-elle?
Comme etudiants, vous logez dans
la cite universitaire.
22
- Quand >feterons-nous I' Armistice?
- Ou I'action >sc dcrouJera-t-elle'?
- Comme etudiants, vous >logerez dans
la cite universitaire.
Est-ce que tu parIes italien?
NOllS finis sons vite notre travail.
Ces garr;:ons tirent les feux d'artifiee.
- Est-ee que tu >parleras italien?
- Nous >finirons vite notre travail.
- Ces >tireront les feux d'artifice.
C. Reeapitulati conjugarea verbului "yair" rezolvand exercitiul care urmeaza. Completati
propozitiile in limba franceza eu 0 forma a verbului "voir", la timpul modul corespunzator:
Sunt bucuros sa te vad.
inteleg (Vad) ca nu destul de prudent.
Ce ati v.iizut la Paris?
Ne yom vedea saptiimana viitoare.
Studentii ar vedea eu placere
aceasta expozitie.
Vreau sa-mi vedeti noul apartament.
Am vazut tot ee era de vazut.
Cand 0 vei vedea pe sotia mea, vei
intelege de ce sunt atat de nefericit.
in fieeare dimineata asistam (vedeam)
la scene intre ei.
imi pare rau eli ai vamt filmul
singura.
Dacii-l vezi pe Franr;:ois, saluta-l
din partea mea.
Oaca vedea, spune adeviirul.
23
- Je suis content de te >voir.
- Je >vois que tu n'es pas assez prudent.
- Qu'est-ce que vous >avcz vu aParis?
- NOllS nous >verrons la semaine prochaine.
- Nos etudiants >verraient avec plaisir cette
exposition.
- Je veux que vous >voyiez mon nouvel
appartement.
- Nous avons vu tout ce qui etait a>voir.
- Quand tu >auras vu rna femme, tu comprendras
pouquoi je suis 5i malheureux.
- Tous les matins je >voyais les memes scenes
entre ewe
- Je regrette que tu >aies vu Ie film toute.
seule.
- Si tu >vois dis-lui "bonjour"
de rna part.
- Si je le >voyais, je lui dirais la verite.
- patria; tinutul de
- traditia; datina, obiceiul
- datina, obiceiul; datina;
cutuma
- folclorul
- grupul; grupa; ceata
- locul, localitatea; fata
(Ia stofe tesaturi)
- costumul de haine
(barbatesc); compleul (Ia
femei); portul
-
- iarha
- gaina; miza (la jocul de
eact
i
)
- masculul
- grauntele, samburele;
bobul, boaba; (Ia plural)
cereaIe, grane
- mouse-ul (unui
computer)
- pajii?tea
- costumul de haine
(barba-tese); compleul (Ia
femei); portul
- mouse-ul (unui
computer)
- fo1clorul
- iarba
- masculul
(la pasari)
- patria; tinutul de
- grauntele. samburele;
bobul, boaba; (1a plural)
cereale, grine
- traditia; datina, obiceiul
- datina, obiceiul; datina;
cutuma
- grupul; grupa; ceata
- locul, localitatea; fata
(la stofe tesiituri)
- gaina; miza (la jocul
de cacti)
> [10 folkloRJ
> [10 gRup]
> [ladRUa]
> [10 kostUm)
> [lapReRi]
> [leRb]
>[lapul]
> [10 kokJ
> [lO gre]
> [Ia pReRi]
> [IOkostUm]
> [la pul]
> [laslIRi]
> [laslIRi]
> [la patRi]
> (10 gre]
> [10 folkJoR]
> [leRb]
> [10 kokj
> [Ia tRadisio]
> [la kutUm]
> (10 gRup]
> [hldRUa ]
24
Ie costume
Trecem acum la cuvintele noi. Cititi eu voce tare urmatoarele substantive
retineti traducerea lor in limba romana:
la patrie > [Ia patRi)
Ia tradition > [Ia tRadisio]
la coutume >[lakutUm]
Ie folklore
Ie groupe
I'endroit (m.)
Ie coq
Ie grain
la prairie
I'herbe (f.)
la poule
Ia souris
Ie costume
la souris
Pentru a retine mai noul vocabular, recititi eu voce tare cuvinte,
ai?ezate in alta ordine:
la prairie
Ie folklore
l'herbe (f.)
Ie coq
Ie groupe
l'endroit (m.)
la poule
1a patrie
Ie grain
la tradition
1a coutume
Cititi propozitiile llI11lAtoare in care am introdus vocabularul nou retineti traducerea lor in limba
romana:
Chacun doit aimer sa patrie.
Beaucoup de traditions populaires se sont
conservees dans ce village.
Je m'interesse acette region et Ii son tres
riche folklore.
Tout Ie monde admire les groupes folkloriques
roumains et surtout leurs costumes multicolores.
Allons dans un endroit oil nous pourrions
ecouter de la musique populaire!
A la campagne, derriere notre maison, il y avait
une grande prairie ou les vaches paturaient.
Les enfants, fatigues apres une longue
promenade, se sont couches dans I'herbe.
II est grand temps d'arracher les mauvaises
herbes dans notre jardin.
11 faut que tu donnes du grain amanger
aux poules.
Un des emblemes de la France est
Ie coq gaulois.
Ce gros chat est trop paresseux pour chasser
les souris.
- Fiecare trebuie iubeasca patna.
- MuUe traditii populaTe sau pastrat
in acest sat.
- Ma intereseaza aceasti regiune folclorul
ei foarte bogat (diversificst).
- Toati lurnea admire grupurile folclorice
costumeIe lor in muUe culon
(foarte colorate).
- Sa mergem intr-un loc unde am putea asculta
muzica populara!
- La tara, in spatele casei noastre era 0
pe care pa-\iteau vacile.
- Copiii, obositi dupa 0 plimbare lunga,
s-au intins pe iarba.
- E timpul sa smulgem buruienile din grawna.
- Trehuie sa Ie dai graunte (de mancare)
gainilor.
- Una dintre emblemele Frantei este
galic.
- Aceasta pisica grasa este prea
ca sa vaneze (prinda)
Retineti verbe1e noi care au fost folosite in exemplele anterioare:
exprimer > [ekspRimE] - a exprima, a manifesta (idei,
sentimente); a stoarce
(zeama, sucul)
(se) conserver > [sO koscRvE] - a (se) pastra, a (se) conserva;
a pazi (un secret)
paturer > [patURE] - a a duce vitele la
arracher > - a smulge, a scoate, a trage afara;
a dezradacina
chasser > - a vana, a urmari, a fugan; a goni,
a pune pe fuga
Toate aceste verbe sunt verbe regulate, din prima grupa de verbe.
25
lmpreuna eu substantivele Roi am folosit cllteva adjective pe care nu Ie-ali intalnit inca in acest
curs. Citili.le cu voce tare retineti echivalentele
populaire >[popUlcR]
- popular, -a
folklorique >[ folkloRikJ
- folcloric. -a
multicolore >[mUltikoloRJ
- multicolor, -a
gaulois >[goIUa ]
- galic, din Galia
gauloise >(gol"az]
- galica. din Galia
paresseux >[paResO]
- trandav
paresseuse >lpaRcsOz]
- trandava
Retineti, de asemenea, expresiile:
I'amour de la patrie
les mauvaises herbes
il est grand temps
(de, que)
>[lamuR dO la palRi]
>[lcmovezeRb]
>[i! e gRii t5 dO/kG]
- iubirea de tara
- buruienile
- este timpul (vremea)
sa(casa)......
Pentru a retine rnai noile cuvinte, traduceti in limba Omana urmatoarele propozitii:
Quand on visite un pays etranger. il faut
respecter ses coutumes.
Ceux qui aiment leur patrie aiment aussi
son folklore.
II ne sait pas exprimer ses sentiments.
Pardon, je me suis mal exprime!
On a chasse mon chat de son endroit prefere.
II faut que les traditions soient bien conservees
pour qu' on puisse les transmettre aux jeunes.
Je ne fume que des "Gauloises", les plus
populaires des cigarettes
Nous aimons tous ces vieilles chansons
populaires.
Ce groupe folklorique a des costumes
multieolores splendides.
26
>C:'md vlzitam 0 !ani. straina, trebuic
sa-i respcWnn obiceiurile (IradltiiJe).
>Cei care iubesc tara, iubesc
folclorul ci.
>Nu exprime sentimcntele.
>Pardon, m-am expl'lmat prost
(nu lll-am exprimat cum trebuie)!
> Pisiea mea a fost alungata dm loeu! ei prcferal.
> TrebUlc ea Iraditii1c sa fie pastrate eu grija
pentru a putea fi transmise celor tineri.
>]\;u fumez dedt "Gauloises", cde mai
tigari
> Aeeste vechi canteee populare ne plac
tuturor.
>Acest grup folclorie arc costume
multieolore splendide.
in ce regiune a Romaniei s-au pastrat eel mai
bine folciorul arta populara?
Aceasta ferrniera este foarte
gradina ei este plina de buruieni.
La noi acasa nu sunt pentru
ca i-a vanat pisica.
Este timpul sa-ti schimbi obiceiurile.
Cu greu ii smulgi 0 vorha.
- Dans quelle region de la Roumanie >Ie folklore
et l' art populaire > sont Ie mieux conserves?
- Cette fermiere est tres >paresscuse, son jardin
est plein de >mauvaises hcrbcs.
- Chez nous il n'y a pas de >souris parce notre
chat les a chasses.
- >11 est grand temps que tu changes
tes >coutumcs.
- On lui >arrache avec peine une parole.
Sa revenim la problemele gramaticale. in aeeasrn. ultima lectie a cursului nostru pentru nivel intermediar
vii propunem sa recapitularn propozitiile conditionale (ipotetice). Va vom prezenta cateva exemple
care va vor reaminti cum se construiesc propozitii1e conditionale semnificatia acestora. Cititi
fiecare fraza analizali modul in care a fost construita (timpurile modurile care au fost folosite);
retineti, de asemenea, traduceri1e in limba romana:
1. Si tu acceptes, il refuse.
2. Si tu acceptes, il refusera.
3. Si tu acceptais, il refuserait.
4. Si tu avais accepte, il aurait refuse.
- Daca tu accepti de acord), el refuza.
- Daca vei accepta (vei fi de aeord), el va refuza.
- Dacii tu ai fi de acord (ai accepta), el ar refuza.
- Daca ai fi fost de acord (ai fi acceptat), el arfi refuzat.
Principala problema in ceea ce folosirea propoziliilor eonditiona1e este de a ce vrem sa
exprimam in subordonata conditionala (propozitia care incepe eu "si"): posibilitatea realizarii actiunii
exprimate de verbul principalei, imposibilitatea realizarii acestei actiuni sau situatia propriu-zisli (in
care se va indeplini actiunea exprimatii de verbul principalei). in acest ultim caz este yorba despre un
fapt evident, nu ipotetic.
in exemplele 1 2 nu se pune problema realizarii conditiei. Aceste doua exemple exprima 0 evidenta:
I. Si tu apprends, tu reussis al'examen.
2. 5i tu apprends, tu reussiras aI'examen.
- Daca inveti, iei examenul.
- Dacii vei invala, vei 1ua examenul.
Al treilea exemplu exprima conditia care se poate realiza:
3. Si tu apprenais, tu reussirais al'examen. - Daca ai invlita, ai la examen.
28
In eel de-al patmlea exemplu am folosit 0 fonna verbala care indica neindeplinirea conditiei (fraza se
raporteaza in ansamblul ei la trecut):
4. Si tu avais appris, tu aurais reussi
aI'examen.
- Oaca ai fi invatat, ai fi luat examenu1.
in aceasta propozitie conditia nu a fost realizata de aceea, nici actiunea exprimata. de verbul
principalei nu se poate realiza.
sa folosim regulile pe care tocmai ni Ie-am amintit. Completati propozitiile care urmeazii cu fonnele
corespunzatoare ale verbelor din paranteze:
Oaca ai fi smuls toate buruienile, gradina
ar fi fost mai frumoasa. (arracher, etre)
Oaca vei avea 0 pisica, vor
disparea. (avoir, disparaitre)
Oaca am veni la anul in loc,
ne-am vedea. (venir, voir)
Oaca te-ai fi intors mai devreme ieri, ai fi putut
vorbi eu baiatul tau. (revenir, pouvoir)
Oaca ma 1mi vei spune secretul.
(aimer, dire)
Oaca 0 vei vedea, 0 vei admira. (voir, admirer)
- 5i tu >avais arrachc toutes les mauvaises
herbes, Ie jardin >aurait etc plus beau.
- Si tu >as un chat, les souris >disparaitront.
- Si nous >venions l'annee prochaine dans Ie
meme endroit, nous nous >verrions.
- Si tu >Ctais revenue plus tot hier, tu >aurais
pu parler avec ton fils.
- Si tu >m' ai mes, tu me >di ras Ie secret.
- Si tu la >vois, tu >1 'admireras.
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii folosind intregul material lexical gramatical
iovatat panii acum:
Oaca mi se face foame, fumez 0 "Gauloise".
Ajuta-I sa se exprime gaseasea
cuvintele)!
Cum se aceasta zona folctorica?
Oil graunte la gaini!
Oaca nu ar fi cantat atat de tare,
nu fi trezit de devreme.
in familia noastra sunt respeetate toate
traditiile vechi.
Oacii I-ai lua (smulge) din mediullui,
nu s-ar simti bine.
Folclorul este pastrat in aceasta
regiune a Frantei.
29
> Sij'ai faim,je fume une "Gauloise".
> Aide-Ie as'e,,-primer!
> Comment s'appelle cctte zone folklorique?
> Donne du grain au,,- poules!
> Si ces coqs n'avaient pas chante si fort, je ne
me serais pas reveille si tot.
> Dans notre famille toutes les anciennes
traditions sont respectees.
> Si tu l'arrachais de son milieu, i1 se sentirait
mal ;\ raise.
> Le folklore est conserve dans ccUe region
de France.
Daca pisica voastrii nu ar fi de
nu ar mai fi aid nici un
Mi-ai alungat cei mai buni pricteni!
(l-ai facut sa piece pe eei mai buni prieteni ai mei!)
EI a cumparat un buchet dragut
de flori multicolore.
Spune-ne, (ce fel de costume sunt in tara ta)
care este portul din tara fa?
Daca aeest loc este periculos,
sa nu ne ducem!
Aceste animale nu manancii decat
iarba proaspata..
Ne-am plimbat pe
unde am vAzut vacile piiscand.
E timpul sa terminam (eu asta)!
Nu inteleg de ce sunt intotdeauna alte
buruieni de smuts.
lubirea de tara a acestui mare artist poate fi un
exemplu pentru tinerii din zilele noastre.
30
> Si yotre chat n'Ctail pas si paresseux, il n'y
aurait pas ici une seule souris_
> Tu as chasse mes meilleurs amis!
> 11 a achete un joli bouquet de
fleurs multicolores.
> Dis-nous, quelles sonl les costumes
dans la patrie')
> Si cet cndroit est dangereux, n'y allons pas!
> Ccs animaux ne mangent que
de I' herbe fraiche_
> NOllS nOllS promcncs dans la prairie,
ou nous avons \iU les vaches
> rI est grand temps d'en finir!
> Je ne comprends pas pourquoi il y a toujours
de nouvelles herbes illlrracher.
> L' amour de la patrie de ce grand artiste pcut
etre un exernple pour les jeunes de notre
epoque.
LECTIA 32 - PARTEA A nOUA
,
in aceasUi ultima parte a lectiei noastre a cursului pentru nivel intennediar, vom recapitula notiunile
de gramatica vocabular introduse in acest caiet de curs.
Cititi cu voce tare textele care unneaza traduceti-le in limba romana:
./ "-
-ParloRs un peu des fetes qu'on en France! II
"- ./ ./
-D'accord. I I Qu'est-ce que tu veux savoir? II
./ ./ "- ././
par les fetes religieuses. II QueHes en sont les plus grandes? II
./ ./ "- ././
-La plus grande fetc cathoUque I c'est PAques. I I Elle commtmore l'anniversaire de la
./ '" ./././ ./
rtsurrection de Usus Christ. II Le Dimanche de Piques, I les doches de toules les
'" ./ ./ ./ "- ./
sonnent I et les adultes offrent aux enfants des reofs en sucre I au en chocolat. II Cette fete
./ ./ "-
dure deux joues: I dimanche I et IURdi. II
./ ./ ./ ././
-Je ceois que I'autre fete qu'on aimc beaucoup dans tous les pays c'est Noel, I n'est-<e pas? II
"- ./ '" ./ "-
-Qui. II C'est avant tout une fete de Camille, I pleine de charrne et riche en traditions. 11
././ ././ ./ '"
Dans 13 Ruit du 24 au 25 dtcembrc, I c'est la messe de minuit souvenl suivie du rb'eillon. II
./ ./././
Les enfants mcttent devant la cheminee Ies cbaussures I dans lesquellc... le Perc Noel I
./........ ././ .........
mettra les cadcaux. I pendant la nuH. II Noel marque Ie dtbut des de fin II
./ ./ ./
- Y a-t-it aussi des fetes de la Vierge Marie? I I
........./ "- ./ ./ ........
-Qui, lie 15 ao(lt I c'est L'Assomption. II Ce I toutcs les Maries I ontaussileur mte. 11
./ '"
-EL Ie premier Dovembre, I c'est la Toussaint. I I
./'" ./ ........ ./ ./ .........
- Tu as raison. I I Cest la fete de taus les Saints, I et Ie lendernain I c'est "Ie jour des Morts
w
I I
./ ././ ./
On va au cimetfere, I on porte d(;s f1eurs, I surtout des chrysanthemes I sur la tombe des
./ "
parents I et des amis disparus. I I
./ ........ ......... ./
-De toutes les fetes civiles, I c'cst Ie 14 Juillet I qui esL la piUS importante. II C'est votre fete
........
nationale. II
31
,/ ......... ,/ ,/
-Elle marque l'anniversaire du 14 juillet 1789. II Ce jour-I&, I Ie peuple de Paris I a pris la
......... ,/ ........
Bastille: I c'tuit Ie dtbut de la Rtvolution. I I
./' ./' ,/
-Et comment les la fetenHIs? II
/" ./' /"./' ........
-Dans toutes les yUles I et les villages I on met aox fenetres les drapeaux tricolores, I
........../' ......... /" ./'
on danse Ie solr dans les rues, I on tire des feux d'artifice. I I A Paris I on voit passer un
/" ........ "-
grand militaire I sur les Champs-El}Mes. I I
./' ./
-II Yen a encore, I des fetes civiles? II
......... ./' ./' ./ ,/ ........
-oui, lilya encore Ie 11 novembre, ll'anniversaire de l'Armistice de 1918. II
/" .........
On oomm6more 18 fin de Ii guerre mondiale. I I
./........ ,/./'
-Dis-mol, I est-ce que vous Cetez Ie 1<r mal? It
......... ........../' ......... ./' /"
-Oui, I c'est la Fete dll Travail, I mais aussi Ia -Fete du Muguet
w
II Les Syndicats organisent
.
........ ,/........ ,/........./'
des I I Tout Ie mande se promtne, I des brim de muguet A1a malo. I I On en afIre, I
/" ........ ./'........./'
on en acMtc pour soi I et pour le.<i Butres. I I C'est nne rete du printemps. I alors on est
........ /' ........
content, I gai I et joyeux! I I
/"........ ,/........ ./'./'
-Et pour finir d'en parler, I rna question. II Y a-t-il en France une fete des
./'
amoureux? I I
/"......... /' ........ /" ./'
-Bien s6r que oui. II Cest Ie jour de la Saint-Valentin, 1Ie 14 II MaIs, I ce
./' /" .........
jour-ll I on travaille I et il taut aller a .. II
Traduceti in hmba franeeza unnatoarele propozitii:
in Transilvania, foldorol - adiea dansurile,
costumele eantecele au fast foarte bine
pastrate.
Cind (Pe ce data) s-a eel
de-at doilea razboi mandial?
32
>En Transylvanie Ie folklore c'est-a-dire
les danses, les costumes et les chansons ont
etc bien conserves.
> Quelle est la date de la fin de la deuxibnc
guerre mondiale'/
Erou este eel care dat viata pentru patrie.
Suna cineva la nu auziti?
lubirea de tara era lucrul eel mai important
pentm tinerii din zilele noastre.
Nu uita celebea deviza a Frantei: "Libertate,
Egalitate, Fratemitate".
Faeeai parte din acest grup folcloric?
Un pachet de "Gauloises", va rog!
Fratele meu a fost una dintre victimele
Bcestei revolutii sangeroase.
Cu ocazia acestei saroatori nationale s-au
aprins focuri de artifieii multicolore.
Detest aceste buruieni, trebuie sa Ie smulgi
tot timpul.
Unde sunt vacile? Pase pe
Anul acesta iarba este frumoasa, animalele
vor avea de mancare.
Gainile noastre nu ar minea dedit graunte.
eelebra fabula cu
pi8ica?
Goniti acest din curtea noastrli!
Admiram folcloml din aceasta regiune
pitoreasea mai ales cantecele populare.
E timpul sa punem punet acestei bataIii.
Drapelul Frantei este tricolor: albastru.
alb,
Cal timp dureaza stagiul militar in Franta?
E adevarat, suntem foarte
L-am eautat peste tot, dar a disparut.
De se lnvierea lui lisus
Cristos pe care il numesc
salvatorul lumii.
33
> Le heros c'est celui qui a donne sa vie pour
III patrie.
> Quelqu'un sonne a la porte, vous n'entendez
pas?
> L"amour de la patrie avait la valeur supreme
pour les jeunes de notre epoque.
> N"oublie pas la celebre devise fran"aise:
"Libert6, Egalitc, Fmtemitc".
> Tu appartenais ace groupe folklorique?
> Un paquet de "Gauloises", s'il vous plait!
> Man frere a etc une des victimes de certe
eruelle revolution.
> C'est al'occaslOn de celte fete n<ttionale que
I'on a tire des feux d"artifice multicolores.
> Je dctesle ces mauvaises herbes, il faut
les arracher tout Ie temps.
> Ou sont les vaches? EI1es piiturent
dans la prairie"
> Cette annce ['herbe est belle, les animaux en
auranl amanger.
> Nos paules ne mangeraient que du grain.
> Connais-tu la fameusc fable du chat et
SOUTls?
> Chassez ce coq de notre cour!
> Nous admirons Ie folklore de celte rcgion
pittoresque et surtout ses chants populaires.
> J1 est grand temps de finir ceHe bataille.
> Lc cJrapcau fmn9aJs cst tricolorc: bIen, blanc,
ruuge.
> Combien de temps Ie service militaire
dure-t-il en France',)
> C'est vrai, nous sommcs Ires paresseuses.
> Je Ie cherchais partollt mais it a disparu.
> Pilques fete III resurrection de Jesus
Christ que Ics chrcticns appellent
Ie sauveur du monde
Cea mai mare siirbiitoare eatolica a Fecioarei
Maria este pe 15 august, ziua Adonnirii
Maieii Dornnului.
in fieeare an de sarbatoarea Tuturor Sfintilor
due erizanterne la mormintele rudelor mele.
Oaea nu ai fi fost eu noi, toate aceste
evenirnente ferieite nu s-ar fi petrecut.
Daeii ti-ai fi notat data loeul (uncle a avut loe)
aeeasta defilare (parada), nu ai fi uitat.
Trebuie sa respeetam irnnurile stemele
tarilor slraine.
Voi pastra pentru totdeauna aeeasta laeramioara
ea amintire a ferieitei zile pe care
am sarhatorit-o impreuna.
Daea sunil telefonul, TIU raspunde!
Daea acum ai vorbi calm, te-am intelege
eu totii.
Ziua Stantului Valentin este siirbatoarea
tuturor indragostitilor.
Ce rol ajueal inehisoarea Bastilia in
istoria Frantei?
> La plus grande fele catholique de 1a Vicrge
Marie c'estle 15 <lout, lejourde l'Assomption.
>Chaquc annee ala Toussaintj'appol1e des
chrysanthemes sur (la tornbe) les tombes
de rnes parents.
> 5i tu n' avais pas etc avec nous, tous ces
evcnemenls joyeux ne se seraient
pas deroules.
> Si tu avais marque la date et l'endroit de ce
dcfilC, tu ne l'aurais pas Dublic.
> 11 faut respecter lcs hymnes ct les emblcmes
des pays Ctrangers.
>.Ie garderai pour toujours ce brin de muguet
comme souvenir de ia joyeuse journee que
nOlls 'lvons tHee tous les deux.
> Si Ie telephone sonne. ne dccroehc pas!
> Si maintcnant tu fcxprimais calmement, nous
te comprcndrions tOllS.
> Le jour de la Saint-Valentin e'est la fetc
de taus les amourclix.
> Quel role la prison de 1<1 Bastille a-t-elk joue
dans l'histoire de la France?
in ineheiere, un exercitiu de pronuntie. Cititi eu voce tare urmatoarele serii de euvinte in care se
repetil sunete:
[a] - I'.endroit, il est grand t.emps
[(JJ la traditiilll, cilllserver
[c) Ie grain, bien, Verdun
[ u] - la cQlltume, Ie groupe, la po.ule, la sQJJ.ris
[U] la coutwne, Ie costume, paturer, poplliaire, multicolore
[U
a
] - I' endro.it, gaul.ois, gaulo.ise
(e] - la prairie, I'herbe, populaire, paresseux
[ ] arradler, l<hasser
[k] - la l;outume, Ie folklore, Ie j<osturne. Ie l;oq, folklorique
[z] - les rnauvaises herbes, "Gauloises"
34
RECAPITULAREA LECTIEI 32
in materialul gramatical al acestei ultime lec!ii a cursului pentru nivel inrermediar am recapitulat
frazele iporetice (propozitiile eonditionale). Este vorba despre ace(e propozitii introduse prin
conjunctia "si".
in funelie de sensuI lor, exista. rrei tipuri de propozilii conditionale.
32.1. Propozitia care flU contine niei un determinant care sa faca imposibila realizarea actiunii
ex.primate de verb tie la prezent sau trecut, fie la viitor. Persoana care enunti 0 astfel de
propozitie considera indeplinirea actiunii exprimate de verb ca "reala". in acest tip de
conditionala, verhul din prineipala ca ~ i cel din subordonata se afla Ia modul indicativ.
Primul tip de propozitii conditionale
a) Si + present +present
S'il est prudent, il ne roule pas
trop vireo
b) 5i +present + imperatjf
5i tu roules vite, fais attention!
c) Sj +present + futur
5i tu roules trop vite, tu auras
un accident.
d) Sj + present +passe compose
$'il est prudent, il n'a pas eu
d'accident.
32.2. AI doilea tip de propozitii conditlonale
Sj + imparfait + condjtiQnneJ present
Poate exprima:
- Daca este prudent, nu conduce
prea repede.
- Daca conduci repede, tii atent!
- Dacii vei conduce prea repede, vei avea
un accident.
- Pentru ca este prudent, nu a avut niei
un accident.
a) posibilitatea realiziirii actiunii in viitor ~ i se raporteazii la viitor
- in general este marcata printr-un complement circumstantial de timp:
S'il faisait beau .demain, nous
irions ala promenade.
- rezulta din context:
Si tu me demandais de I' argent,
je te Ie donnerais.
b) imposibilitatea realizlirii actiunii in prezent:
Sije savais (maintenant) la verite,
je te Ie dirais.
35
- Daca maine ar ti timp frurnos, am merge
sa ne plimbam.
- Daca mi-ai cere bani, t i - ~ da.
- Daca a ~ ~ t i (care este) adevaml,
ti l - ~ spune.

You might also like