Formatul paginii este A4, iar marginea va fi de 2,5 cm stnga ?i de 1,5 cm sus, dr eapta ?i jos; *?

Fontul utilizat n redactarea con?inutului va fi Times New Roman, m?rime 12, spa ?iat la 1,5 rnduri; *?Fontul utilizat la notele de subsol ?i/sau surse va fi Times New Roman, m?rime 10, spa?iat la 1 rnd; *?Fontul utilizat la tabele, figuri ?i grafice va fi Times New Roman, m?rime 11, spa?iat la 1 rnd; *?Lucrarea va fi scris? n limba romn?, obligatoriu cu diacritice ?i paginat? jos, n dreapta paginii (bottom of page, right); *?Cuprinsul lucr?rii trebuie s? fie paginat ?i prezentat la nceputul lucr?rii de licen??; *?Anexele (numerotate ?i denumite) ?i bibliografia se pun la finele lucr?rii (cf . structurii propuse) *?Redactarea titlurilor capitolelor ?i subcapitolelor va respecta urm?torul form at: 1. TITLUL CAPITOLULUI (14pt,bold, capitals, center/left) (12pt) 1.1. TITLUL SUBCAPITOLULUI (12pt, b o l d , capitals,left) (12pt) *Titlurile capitolelor trebuie s? fie numerotate continuu, iar subcapitolele vor fi numerotate n func?ie de num?rul capitolului, f?r? ns? a utilza mai mult de 3 cifre pentru numerotarea acestora (de exemplu, 1.2.1.). *?La notele de subsol ?i la sursele citate n con?inutul lucr?rii, se vor preciza numele autorului, ini?iala prenumelui, titlul lucr?rii, editura, anul apari?iei ?i pagina/paginile la care se reg?se?te citatul sau referin?a respectiv?; *?Numerotarea paginilor se va realiza continuu, ncepnd cu num?rul 1, pe prima pagi n? a primului capitol. *?Tabelele, figurile ?i graficele sunt obligatorii, se denumesc ?i se numeroteaz ? separat. Dac? acestea nu apar?in autorului, obligatoriu va fi precizat? sursa. *?REFERIN?E BIBLIOGRAFICE (12pt, bold, capitals, left) trebuie s? con?in? doar a cele surse bibliografice citate n text, iar ordonarea lucr?rilor se face alfabetic, dup? numele autorului. Dac? sunt mai mul?i autori f?r? un coordonator se poate utiliza varianta celor trei stelu?e * * *, d up? care se insereaz? titlul lucr?rii. Dac? lucrarea are un coordonator, trecut pe foaia de titlu, se va cons emna numele acestuia, cu precizarea coord., n parantez?. *?Pentru ntregul text cuprins n lucrare se recomand? utilizarea acela?i tip de bul lets pentru a puncta sau enumera diverse elemente. ?? ?? ?? ??

- 2 Capitolul 1 Costuri si Cheltuieli. Importanta si analiza lor Definirea costurilor si a cheltuielilor - Gestiunea factorilor de produc?ie pres upune evaluarea n bani a consumului acestora ?i, deci, cunoa?terea costului; acea sta se impune cu att mai mult n contextul resurselor limitate, care ac?ioneaz? res trictiv. Pentru orice produc?tor, nc? nainte de a avea loc produc?ia, n faza de inf ormare ?i documentare, se ridic? problema, aparent simpl?: ct cost? producerea bu nului respectiv? Un cost de produc?ie, pe unitatea de rezultat, mai mic permite ob?inerea de prof it mai mare, asigur? men?inerea clien?ilor ?i d?, totodat? satisfac?ie ac?ionari lor, consiliului de administra?ie, salaria?ilor, n ansamblu. Iat? de ce se poate spune c? ac?iunile agen?ilor economici sunt ghidate de costuri. Costul de produc?ie ocup? un loc important n sistemul categorial al economiei poli tice, fiind unul dintre cei mai sintetici indicatori ai activit??ii economice re flectnd gradul de eficien?? a acesteia prin structura, m?rimea ?i evolu?ia sa. Costul constituie un raport, o corela?ie ntre forma b?neasc? a cheltuielilor pe ca re le efectueaz? o ntreprindere pentru desf??urarea produc?iei sale ntr-o perioad? de timp determinat? ?i cantitatea de bunuri materiale, lucr?ri ?i servicii care formeaz? aceast? produc?ie exprimat? n anumite unit??i de m?sur?. Costul de produc?ie reprezint? totalitatea cheltuielilor corespunz?toare consumu lui de factori de produc?ie, pe care produc?torii le efectueaz? pentru producere a ?i vnzarea de bunuri materiale sau pentru prestarea de servicii. Exprimarea b?neasc? a cheltuielilor, independent de m?rimea ?i importan?a lor, pe rmite aducerea la un numitor comun a consumurilor de factori de produc?ie diferi ?i ?i pe aceast? baz?, devin posibile m?surarea ?i compararea lor. Aceste cheltuieli sunt determinate de desf??urarea concret? a procesului de prod uc?ie care este inseparabil legat de folosirea productiv? a celor trei elemente fundamentale ale sale: - mijloace de munc?: ma?ini, utilaje, cl?diri. - obiectele muncii: materii prime ?i auxiliare, combustibili ?i energie, rezulta te dintr-un proces de munc? anterior. - for?a de munc?. Folosirea productiv? a acestor trei factori determin? ntr-un fel consumarea lor c are constituie baza cheltuielilor de produc?ie. Fiind utiliza?i n procesul de pro duc?ie potrivit rolului ?i nsu?irilor diferite, factorii fundamentali ai procesul ui de munc? contribuie n mod diferit la formarea cheltuielilor care constituie ob iectul calcula?iei. Realizarea unui venit si, repectiv profit implica efectuarea de cheltuieli. In contabilitatea financiara, cheltuielile se inregistreaza pe feluri de cheltu ieli(dupa natura lor) si se grupeaza in: a)cheltuieli de exploatare care cuprind categoriile de consumuri privind realiza rea obiectivului de activitate si cele aferente acestora b) cheltuieli financiare care include pierderile de creante legate de participat ie, din vanzarea titlurilor de plasament, dobanzi etc c). cheltuieli exceptionale care nu sunt legate de activitatea curenta, normala, se refera la despagubiri, amenzi, penalizari, donatii, subventii etc.

1.1 Analiza cheltuielilor 1.1.1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii Veniturile intreprinderii reprezinta sumele incasate sau de incasat in curs ul exercitiului, si se grupeaza in: a). venituri din exploatare in care se includ veniturile realizate din operatiil e care formeaza obiectul de activitate, la care se adauga veniturile din product ie stocata si imobilizata, precum si alte venituri legate de exploatare b). venituri financiare in care se include veniturile din participatii, din alte imobilizari, din titluri de plasament etc c). venituri exceptionale, despagubiri, penalitati incasate etc. In general, se poate face o corelatie intre venituri si cheltuieli, in sen sul ca realizarea unui venit presupune efecutarea unei cheltuieli sau invers. Da r sunt si exceptii, de exemplu, in cazul cheltuielilor financiare care nu genere aza venituri, iar realizarea acestora nu presupune cheltuieli. Aceleasi reguli l e au si unele cheltuieli si venituri exceptionale. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizeaza evolutia lor si factor ii care o determina, in vederea identificarii posibilitatilor de diminuare in sc opul sporirii rentabilitatii. Integrata in activitatea practica de gestiune, ace asta analiza reprezinta o prima etapa de informare asupra dinamicii cheltuielilo r. 1.1.2 Analiza cheltuielilor de exploatare Cheltuielile de exploatare detin ponderea cea mai mare, ele fiind in lega tura directa cu obiectul de activitate al intreprinderii, constituind astfel dom eniul principal in care se pot initia si realiza cele mai importante masuri de s porire a efiecientei economice. Cheltuielile de exploatare cuprind, potrivit prevederilor art. 96 din Re gulamentul e aplicare a Legii contabilitatii, urmatoarele elemente: * Cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale, combustibil, energ ie si elemente asimilate * Cheltuielile cu lucrarile si serviciile prestate de terti, chirii, locatii de gestiune, alte cheltuieli * Cheltuieli cu impozitele si taxele suportate de unitatea patrimoniala * Cheltuieli cu personalul * Alte cheltuieli de exploatare In analiza cheltuielilor de exploatare se foloseste nivelul lor la 10 00 lei venituri din exploatare, ca parte a intregului folosit anterior, urmarind u-se dinamica si modificarile intervenite in structura cheltuielilor. Acest lucr u este important atat pentru formarea imaginii asupra modului in care s-a realiz at programul stabilit, si in special pentru identificarea categoriilor de cheltu ieli care necesita o atentie deosebita din partea factorilor de decizie. 1.1.3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri Potrivit reglementarilor in vigoare, cifra de afaceri se calculeaza pr in insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrar i si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin rabaturil e si remizele si alte reduceri acordate clientilor.(Art. 99 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii) Eficienta cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este de fapt o refl ectare a rezultatelor care se obtin in stadiul prouctiei. In consecinta analiza poate fi deplasata in acest segment al circulatiei capitalului, folosindu-se ind Cheltuieli la 1000 lei productie marfa fabricata . Aceasta presupune ca, icatorul in contabilitatea de gestiune, sa se stabileasca rezultatul potential al exploat arii, folosindu-se conturi si rezultate analitice, asa dupa cum se precizeaza in Art. 105 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii. In asemenea conditi, metodologia de analiza prezentata vizeaza produc tia fabricata in cursul exercitiului, datele necesare fiind furnizate de contabi litatea de gestiune si bugetul de venituri si cheltuieli. Utilitatea practica a unei asemenea analize se regaseste in calcule, absolut necesare, de previzionare a cuantumului de resurse materiale si financia

re care conditioneaza indeplinirea obiectivelor stabilite. Analiza comparativa a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri, cu ce le aferente productiei fabricate, pune in evidenta modul de finalizare a masuril or tehnico-organizatorice adoptate in stadiul productiei pentru reducerea costur ilor. 1.1.4 Analiza cheltuielilor variabile In cadrul cheltuielilor de exploatare partea variabila, respectiv, ce a care este dependenta de volumul de activitate, este predominanta. Optiunea pentru folosirea in analiza si respectiv, practica economica a cheltuielilor variabile poate fi justificata prin: * Elaborarea politicii vanzarilor in functie de gradul de rentabilitate si in c onsecinta de contributia la acoperirea cheltuielilor comune * Elaborarea bugetelor de costuri, necesare in buna gestionare a tuturor categor iilor de resurse * Stabilirea politicii de productie, din punct de vedere cantitativ si al termen ului de realizare * Determinarea pragului de rentabilitate, problema deosebit de importanta in dim ensionarea unor activitati si categorii de cheltuielo Analiza cheltuielilor variabile poate avea in vedere urmatoarele prob leme: a). analiza dinamicii si structurii cheltuielilor variabile(la 1000 lei venituri si ca suma totala) b). analiza factoriala a cheltuielilor variabile c). estimarea evolutiei probabile a cheltuielilor variabile d). analiza reflectarii nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei asupra pri ncipalilor indicatori economico-financiari 1.1.5 Analiza cheltuielilor fixe Cheltuielile fixe sau constante, prin definitie, constituie o premis a si o consecinta a desfasurarii unei anumite activitati, aceasta inseamna ca un ele cheltuieli nu sunt in dependenta proportionala sau neproportionala cu produc tia ci, in anumite limite, ele raman fixe sau independente. Raportul dintre cheltuielile fixe si variabile caracterizeaza in act ivitate practica asa-numita structura de exploatare si serveste la analiza riscu lui operational ca o componenta a riscului global al firmei. Firmele care au che ltuieli mari de regie pentru a functiona, trebuie sa practice preturi mari(daca piata si concurenta permit acest lucru) sau/si sa realizeze un volum mai mare de productie. Analiza cheltuielilor fixe nu constituie un scop in sine ci este sub ordonata unui obiectiv, respectiv, sporirea eficientei acestora. In consecinta, problematica trebuie sa fie astfel structurata incat sa ofere solutii metodologi ce necesare asigurarii bazei de informare complete asupra situatiei existente in acest domeniu pentru a putea adopta deciziile corespunzatoare. Principalele probleme ale analizei cheltuielilor fixe sunt: a). Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor fixe b). Analiza factoriala a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri c). Estimarea nivelului probabil a cheltuielilor fixe 1.1.6 Analiza cheltuielilor cu materiale In componenta componentelor materiale, cele care privesc materiile p rime si materialele consumabile, in general detin ponderea cea mai importanta, r eprezentand astfel principalul domeniu in care se poate actiona pentru sporirea eficientei activitatii. In analiza cheltuielilor cu materialele, o problema deosebit de importa nta o prezinta evaluarea masurilor tehnico-organizatorice de reducere a acestora . Trebuie facuta precizarea ca dimensionarea rationala, eficienta, a consumurilo r specifice este in primul rand o problema tehnica e proiectare si executie a pr odusului. Aceasta nu exclude insa importanta bunei gestionari a resurselor mater iale, inclusiv din punct de vedere al asigurarii integritatii patrimoniului.

Practica economica ofera o multitudine de posibilitati de interventie pe ntru a micsora consumurile fara a afecta competitivitatea produselor. 1.1.7 Analiza cheltuielilor cu amortizarea Cheltuielile cu amortizarea, avand un caracter conventional constant, se analizeaza ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare sau cifra de afaceri. In functie de necesitati, analiza poate fi extinsa la nivelul diferitelo r categorii de active fixe, pentru a evidentia influenta pe care o are gradul de folosire al acestora asupra cheltuielilor cu amortizarea. Metodologia se bazeaz a pe faptul ca suma amortizarii este constanta, si o sporire a randamentului act ivelor fixe conduce la reducerea amortizarii pe produs sau lucrare.

1.1.8 Analiza cheltuielilor cu dobanzile Pentru finantarea activitatii de productie si investitii, unitatile pot apela si la imprumuturi bancare, purtatoare de dobanzi. Indiferent daca acestea se include sau nu in costuri, in ultima instanta, afecteaza profitul net al fir mei. In previzionarea necesarului de fonduri pentru o anumita perioada, prin bug etul de venituri, daca este cazul, se stabileste si necesarul de credite, respec tiv, dobanda aferenta (prin acte normative se pot prevedea categorii de credite care se diferentiaza prin procentul de dobanda in acelasi timp, pentru disponibi litatile proprii pastrate la banca, se incaseaza un procent de dobanda). In analiza cheltuielilor cu dobanzile se urmareste evolutia acestora, co mparativ cu perioada anterioara, precum si fata de prevederi, explicandu-se modi ficarea lor prin prisma factorilor care le determina. Obiectul analizei il poate constitui atat suma absoluta, cat si nivelul lor la 1000 lei cifra de afaceri.