INTRODUCERE

Pe 6 iulie 2001, agentul FBI Robert Hanssen a pledat vinovat la numeroase capete de acuzare viznd spionajul. Inspirat, se pare, de cariera tenebroas\ a agentului britanic dublu Kim Philby, timp de aproape dou\zeci de ani Hanssen le-a vndut secrete ru[ilor. El a c[tigat din colaborarea cu [efii s\i ru[i circa 1,4 milioane de dolari `n bani ghea]\ [i diamante. Hanssen, care se `mbr\ca aproape `ntotdeauna `n negru, c[tigndu-[i porecla de Doctorul mor]ii printre colegii s\i de la FBI, a fost un spion rus cu totul deosebit. Era un catolic foarte conservator care mergea regulat la biseric\. So]ia [i cei [ase copii participau asiduu la mitinguri `mpotriva avortului. Copiii frecventau cursurile unor [coli catolice private asociate cu obscurul institut Opus Dei. Ba mai mult, unul dintre fra]ii so]iei sale e preot Opus Dei, iar una dintre fiice membr\ deplin\ a organiza]iei. Scandalul legat de activit\]ile lui Hanssen a atras `nc\ o dat\ aten]ia asupra Opus Dei, o aten]ie deloc agreat\ de ei.1 Dup\ cum va demonstra aceast\ carte, au mai existat [i alte afaceri necurate la care au participat membri ai Opus Dei de[i ele nu au implicat,
1 A se vedea, de exemplu, Opus Dei in the Open: A Shadowy Church within the Church Gets Its Saint de Kenneth Woodward, Newsweek International, 7 octombrie 2002; A Question of Why: Contradictory Portrait Emerges of Spying Suspect, de Carol Morello [i William Claiborne, The Washington Post, 25 februarie 2001.

Opus Dei. Societ\]ile secrete din cadrul Bisericii Catolice

trebuie spus, societatea ca institu]ie. Dar aceste incidente au contribuit la punerea Opus Dei `ntr-o lumin\ nefavorabil\, `ntr-o asemenea m\sur\ `nct Dan Brown, care c\uta o organiza]ie catolic\ malefic\ pentru romanul s\u Codul lui Da Vinci, a apelat la Opus Dei. Am o vag\ b\nuial\ c\ aceea[i societate a servit drept model [i pentru sinistrul ordin religios din romanul detectivistic scris de Donna Leon [i a c\rui ac]iune se petrece la Vene]ia, The Death of Faith. Cartea mea a fost scris\ la jum\tatea anilor 80 (edi]ia britanic\ a ap\rut `n 1989). La acea vreme, Opus Dei era pu]in cunoscut\ `n afara Spaniei [i a unor zone din America Latin\, cu excep]ia celor care dovedeau un interes semiprofesional fa]\ de activit\]ile Bisericii Romano-Catolice. Cu siguran]\ nu avea prea mare notorietate `n Statele Unite `n afara unui cerc restrns, dup\ cum aveam s\ descop\r cnd am ajuns la Washington, DC, `n c\utare de informa]ii. Acum a c\p\tat oarecare celebritate, num\rnd circa trei mii de membri `n Statele Unite, din care aproximativ o treime sunt membri deplini, care fac jur\minte de s\r\cie, castitate [i supunere similare jur\mintelor f\cute `n ordinele religioase. Membrii deplini `[i doneaz\ `ntregul venit institutului, fapt care pare s\ explice bog\]ia sa vizibil\ (organiza]ia a inaugurat recent un nou sediu, cu [aptesprezece etaje, `n Manhattan). ~n parte din cauza activit\]ii unora dintre membrii mai pu]in respectabili, `n parte din pricina bog\]iei, `n parte din cauza pozi]iei conservatoare agresive `n chestiunile teologice cum ar fi cele despre care se vorbe[te `n carte [i `n parte din cauza statutului privilegiat din cadrul Bisericii, membrii organiza]iei aflndu-se sub autoritatea conduc\torului (prelatului) Opus Dei de la Roma `n prezent Javier Echeverria Rodriquez Opus Dei [i-a atras o ostilitate considerabil\ `n Biseric\. ~[i are, desigur, ap\r\torii ei inclusiv papa Ioan Paul al II-lea , dar criticii ei catolici au fost vehemen]i. Nu e deci de mirare c\ Opus Dei a dorit canonizarea ct mai grabnic\ a fondatorului ei, Josemara Escriv de Balaguer. Exist\ numeroase motive pentru a dori canonizarea cuiva: binecuvntarea public\ de c\tre Vatican a vie]ii fondatorului unui institut, a scrierilor sale [i a formei specifice de spiritualitate reprezint\ cu siguran]\ un astfel de motiv. Dup\ o canonizare, criticilor li se poate r\spunde oricnd c\ fondatorul are statutul de sfnt [i aprobarea deplin\ a Bisericii.
8

M I C H A E L WA L S H

Escriv de Balaguer a fost canonizat pe 6 octombrie 2002. ~n pletora de canoniz\ri `nf\ptuite de Ioan Paul al II-lea, care a creat mai mul]i sfin]i dect to]i predecesorii s\i la un loc, acest eveniment a trecut relativ neobservat, cu excep]ia membrilor Opus Dei. Dup\ beatificarea lui Escriv, primul pas spre canonizare, sfin]enia p\rea inevitabil\. O controvers\ major\ a vizat procesul de beatificare, o parte din oponen]ii Opus Dei orchestrnd o campanie viguroas\ pentru a o `mpiedica. Beatificarea fondatorului Opus Dei s-a petrecut pe 17 mai 1992, `n momentul `n care edi]ia american\ a acestei c\r]i urma `n sfr[it s\ apar\. Italia, pe atunci afectat\ de una dintre crizele sale politice recurente, a fost reprezentat\ la ceremonie de pre[edintele interimar. Au fost prezen]i fo[ti pre[edin]i ai Venezuelei [i Columbiei, precum [i o serie de membri Opus Dei Luis Valls [i Laureano Lpez Rod, de pild\ care apar [i ei `n carte. Se estimeaz\ c\ 200 000 de persoane au participat la slujba din pia]a Sf. Petru. Unii dintre cei veni]i la Roma, a recunoscut Joaqun Navarro Valls, membru Opus Dei [i purt\tor de cuvnt al Vaticanului, au avut nevoie de ani pentru a-[i acoperi costurile c\l\toriei.1 Opus Dei hot\rse c\ aceast\ beatificare trebuia transformat\ `ntr-un eveniment `nsemnat [i remarcabil. ~n toat\ nebunia, faptul c\ papa Ioan Paul al II-lea a beatificat `n acela[i timp o c\lug\ri]\ sudanez\ care odinioar\ fusese vndut\ ca sclav\ a trecut aproape neobservat.2 Dar dac\ evenimentul s-a p\strat `n amintire pentru splendoarea sa, dezbaterea care l-a `nso]it n-a fost mai pu]in remarcabil\. Niciun alt eveniment similar din istoria recent\ n-a mai suscitat o asemenea controvers\. Potrivit revistei Newsweek, pn\ [i cardinalul italian Silvio Oddi, `n vrst\ de optzeci [i doi de ani, renumit deopotriv\ pentru conservatorismul vederilor sale [i pentru franche]ea cu care [i le exprima, [i-a manifestat `ndoiala fa]\ de `n]elepciunea ini]ierii beatific\rii. Aceasta, potrivit unor surse, i-ar face Opus Dei mai mult r\u dect bine. Biroul de pres\ al organiza]iei de la Roma a
1

Cf. reportajul din The Tablet, 23 mai 1992, pp. 655 [i 656. Josephine Bakhita, beatificat\ `n acela[i timp cu Escriv de Balaguer, a fost `n cele din urm\ canonizat\ `naintea acestuia.
2

Opus Dei. Societ\]ile secrete din cadrul Bisericii Catolice

replicat de `ndat\: Cardinalul Otti dezminte categoric c\ ar fi vorbit cu cineva de la Newsweek [i c\ ar fi f\cut afirma]iile atribuite lui `n articol. Cardinalul `nsu[i, pe de alt\ parte, a confirmat ulterior pentru un jurnalist de la The Catholic World Report c\ de fapt discutase cu cineva de la Newsweek [i c\ `n continuare considera c\ beatificarea, `n acel moment, era nechibzuit\. El a ad\ugat c\, personal, era convins de sfin]enia monseniorului Escriv de Balaguer.1 Cele mai conving\toare nemul]umiri legate de beatificare au fost exprimate de c\tre Kenneth Woodward `ntr-o conferin]\ de pres\ organizat\ la Roma pe 30 aprilie. Woodward era redactor pe probleme religioase la Newsweek: mai relevant `n acest context, el e autorul unei c\r]i fundamentale despre procesul de acordare a rangului de sfnt.2 Criticile sale au fost cu att mai elocvente cu ct veneau de la cineva care cuno[tea `n detaliu procedurile Congrega]iei pentru Cauzele Sfin]ilor. Din cei nou\ judec\tori care urmau s\ decid\ asupra oportunit\]ii beatific\rii lui Escriv, doi au fost `n favoarea cel pu]in a amn\rii procesului, sus]inea Woodward, acesta fiind un procent neobi[nuit de mare. A fost `n mod clar un motiv de jen\, un fapt pe care Opus Dei a `ncercat ini]ial s\-l ascund\. S-a afirmat, pe nedrept, c\ ar fi fost unanimitate. ~ntr-un final, [i ca urmare a unui artificiu tehnic, s-a `nregistrat un singur vot negativ. ~n al doilea rnd, sus]inea Woodward, graba exagerat\ f\cuse imposibil ca `n timpul r\mas s\ se poat\ schi]a un portret complet, matur, al lui Escriv. Bine`n]eles c\ `n s\pt\mnile de dinainte de beatificare s-au lansat ni[te acuza]ii surprinz\toare, `n special de c\tre Vladimir Felzmann, care sus]inea, din experien]a personal\, c\ Escriv fusese un simpatizant al lui Hitler; c\ din pricina durerii provocate de ceea ce se `ntmplase cu Biserica Romano-Catolic\ dup\ Conciliul Vatican II a luat `n serios gndul de a se al\tura Bisericii Ortodoxe Grece[ti; [i c\ temperamentul s\u era departe de-a
1 E vorba de jurnalistul Robert Moynihan. Articolul s\u In search of the Father poate fi g\sit `n The Catholic World Report, mai 1992, pp. 1023. 2 Making Saints (Simon [i Schuster, New York, 1990, [i Chatto [i Windus, Londra, 1991).

10

M I C H A E L WA L S H

fi cel al unui sfnt (doar o singur\ astfel de pierdere a controlului a fost consemnat\ `n documentele destinate Congrega]iei pentru Cauzele Sfin]ilor).1 Felzmann `nsu[i n-a fost niciodat\ intervievat de c\tre cei care studiau condi]iile `n care s\ i se acorde lui Escriv rangul de sfnt, oferit celor care erau beatifica]i. Al]i c]iva martori ostili n-au fost nici ei consulta]i. Woodward a sus]inut c\ s-au f\cut `ncerc\ri de a-l discredita. Documentele au cuprins o not\ care explica motivul pentru care anumitor martori nu li s-a cerut p\rerea, dar cnd jurnali[tii [i expertul pe probleme legate de Vatican Robert Moynihan au solicitat examinarea ei, au fost refuza]i.2 Una dintre persoanele care au depus m\rturie [i una consistent\ a fost monseniorul Alvaro del Portillo, succesorul lui Escriv de Balaguer la conducerea Opus Dei. Faptul acesta, potrivit legisla]iei ecleziastice actuale, a fost ilegal, c\ci el ascultase `n mod regulat spovedania lui Escriv. M\rturia sa a fost totu[i acceptat\ `ntruct el a sus]inut c\ e capabil s\ discearn\ `ntre lucrurile aflate `n confesional [i cele observate `n `ntlnirile lor cotidiene.3 Un documentar al televiziunii BBC difuzat `n seara de dup\ ceremonie a supus unei analize atente procedurile Congrega]iei pentru Cauzele Sfin]ilor. ~n el era intervievat p\rintele Ambrose Eszer, un dominican binevoitor [i unul dintre oficialii superiori ai Congrega]iei relatores. P\rintele Eszer fusese `ns\rcinat `n cadrul Congrega]iei cu rezolvarea satisf\c\toare a cauzei monseniorului Escriv. De asemenea `n documentar mai ap\rea monseniorul Flavio Capucci, un b\rbat `nalt [i elegant, care primise din partea Opus Dei sarcina de a face astfel `nct fondatorul institu]iei s\-[i afle locul ca sfnt, `n rndul celor deja canoniza]i. Produc\torii documentarului ar fi dorit s\ ob]in\ [i p\rerea lui Peter Gumpel, un preot iezuit cu o `ndelungat\ experien]\ `n cadrul Congrega]iei care fusese descris drept cel mai distins, de n\dejde, obiectiv [i informat
Temperamentul s\u aprins e consemnat `n cteva rnduri `n cartea Marei del Carmen Tapia, Beyond the Threshold: A Life in Opus Dei (New York, 1998), memoriile celei care i-a fost secretar\ vreme `ndelungat\ [i care a p\r\sit Opus Dei. 2 Moynihan, In Search of the Father, p. 15. 3 Exist\ un rezumat, nu mai mult, al conferin]ei de pres\ a lui Woodward `n The Tablet, 2 mai 1992, p. 556.
1

Opus Dei. Societ\]ile secrete din cadrul Bisericii Catolice

11

dintre membrii acesteia. Gumpel, se spunea `n documentar, fusese la `nceput sf\tuit, apoi avertizat [i, `n cele din urm\, i se ordonase s\ nu apar\ `n film. E clar c\ aceast\ interdic]ie nu se aplica [i suporterilor recunoscu]i ai cauzei. Volumul protestelor a fost att de mare, `nct Vaticanul s-a sim]it obligat s\ apere maniera `n care solu]ionase cazul. Papa, se spunea `ntr-o declara]ie f\cut\ la mai pu]in de o s\pt\mn\ pn\ la data beatific\rii, ceruse constituirea unei comisii speciale care s\ hot\rasc\ dac\ ceremonia trebuia s\ aib\ loc. Comisia decisese favorabil. ~n timpul slujbei, papa Ioan Paul al II-lea `l descrisese pe Escriv ca pe un preot exemplar care a reu[it s\ deschid\ noi orizonturi apostolice `n cadrul activit\]ii misionare [i de evanghelizare. Conduc\torul de atunci al Opus Dei, monseniorul Alvaro del Portillo (ridicat dup\ aceea la rangul de episcop)1, a declarat c\ mesajul [i exemplul fondatorului nostru nu se adreseaz\ doar ctorva oameni, ci milioanelor de femei [i b\rba]i pn\ la sfr[itul timpului. Monseniorul Flavio Capucci sus]inea c\ protestatarii fa]\ de beatificare erau disiden]i ecleziali. Avem numele [i prenumele lor, sus]inea el, [i am discutat cu episcopii lor. Cei care critic\ beatificarea sunt oameni care provoac\ probleme Bisericii [i `n chestiuni doctrinale.2 Acuza]ia repetat\ c\ Opus Dei ar constitui o Biseric\ `n cadrul Bisericii e gre[it\. Din perspectiva monseniorului Capucci, se pare c\ Opus Dei trebuie s\ se identifice cu Biserica. Aceast\ preten]ie e ie[it\ din comun [i plin\ de arogan]\. Dup\ cum vor descoperi cititorii acestei c\r]i, n-avem de-a face cu un caz izolat `n atitudinea pe care membrii Opus Dei o au fa]\ de Biseric\. ~n 1986, cel pu]in `n Marea Britanie, institutul a cerut ca membrii s\i s\ fie scuti]i de postul Vinerii Mari, cea mai sfnt\ zi din calendarul Bisericii, pentru c\ `n acel an s\rb\toarea c\dea `n aceea[i zi cu aniversarea hirotonisirii monseniorului Escriv. Membrii trateaz\ acel eveniment ca pe o zi de na[tere, a explicat un purt\tor de cuvnt. Cererea lor a fost aprobat\ de Vatican: o s\rb\toare `nchinat\ fondatorului
1 Alvaro del Portillo, 19141994. A fost hirotonisit de c\tre Ioan Paul al II-lea `nsu[i `n ianuarie 1991. E candidat la o eventual\ canonizare. 2 Un interviu cu Miguel Angel Velasco poate fi citit `n Vida Nueva, num\rul 1837/8, aprilie 1118, 1992, pp. 3642. Cuvintele lui Capucci la care se face trimitere se afl\ la pagina 36.

12

M I C H A E L WA L S H

Opus Dei a fost considerat\ se pare mai important\ dect postul dedicat comemor\rii mor]ii fondatorului cre[tinismului.1 Dar asta se `ntmpla `n anii 80. S\ se fi schimbat institutul, care are acum `n jur de 80 000 de membri (de dou\ ori mai mul]i dect iezui]ii) `n to]i ace[ti ani? Probabil c\ cititorii portretului fic]ional din Codul lui Da Vinci [i ai descrierilor senza]ionaliste viznd via]a dubl\ a lui Robert Hanssen au ceva dubii. Dar eu cred totu[i c\ ni[te schimb\ri au existat. ~n 1990, de pild\, a ap\rut El itinerario jurdico del Opus Dei: historia y defensa de un carisma, un raport, de[i unul defensiv, despre dezvoltarea institutului `n cadrul Bisericii Catolice. De[i exist\ [coli [i programe extra[colare destinate copiilor asociate cu Opus Dei, eforturile de recrutare a noi membri se concentreaz\ asupra studen]ilor [i adul]ilor pio[i. A[a cum a recunoscut amabilul purt\tor de cuvnt de la Londra, `n trecut, rela]iile publice ale Opus Dei au fost dezastruoase. Poate c\ acum se caut\ `ndreptarea lor; poate c\ devine mai deschis\. Am fost impulsionat s\ scriu aceast\ carte pentru c\ eu, `n calitate de catolic deschis la minte (a[a cum `mi place s\ cred), am fost preocupat de cercetarea [i aducerea `n aten]ia publicului a unei organiza]ii care promova `n mod activ o agend\ extrem de conservatoare, att social, ct [i ecleziastic. Opus Dei `nc\ promoveaz\ o agend\ conservatoare [i, pe m\sura trecerii timpului, a ajuns `ntr-o pozi]ie [i mai favorabil\ pentru a o face. Cel pu]in [ase dintre membrii ei lucreaz\ `n cadrul Curiei, segmentul birocratic al Vaticanului. Exist\ acum doi cardinali membri Opus Dei: Julin Herranz, care apare `n aceast\ carte [i care `n prezent e pre[edintele Consiliului Pontifical pentru Interpretarea Textelor Juridice (un fel de procuror general al Bisericii), [i Juan Luis Cipriani, arhiepiscop de Lima. Niciunul dintre ace[tia nu e considerat eligibil pentru scaunul papal la urm\torul conclav, oricnd ar avea loc, de[i cardinalul Tettamanzi un admirator f\]i[ al lui Escriv [i al Opus Dei e socotit drept unul dintre principalii candida]i conservatori la papalitate. Al]i posibili candida]i sunt considera]i simpatizan]i ai organiza]iei, dar la fel este [i papa Ioan Paul al II-lea. {i, dac\ exist\ doi cardinali Opus
1

S\pt\mnalul catolic englezesc The Universe, 4 aprilie 1986.

Opus Dei. Societ\]ile secrete din cadrul Bisericii Catolice

13

Dei, exist\ nou\ care sunt iezui]i [i mult mai mul]i iezui]i `n posturi-cheie din cadrul Curiei dar nimeni nu g\se[te c\ asta ar fi sinistru. Cnd am scris aceast\ carte, sugeram c\ Opus Dei ar fi o sect\, un institut care, de[i pretinde c\ e catolic, nu se afl\ `n raporturi bune cu Biserica Catolic\. Nu mai cred asta cel pu]in nu `n aceea[i m\sur\. Actualul pap\, `n pontificatul s\u de un sfert de secol, a creat o Biseric\ aflat\, `n opinia mea, pe cale s\ devin\ o sect\. Acesta e doar un punct de vedere, dar recunosc c\ e indiscutabil faptul c\ viziunea lui Ioan Paul al II-lea despre Biseric\ are multe `n comun cu cea a Sf. Josemara Escriv de Balaguer. A existat un comentariu revelator f\cut de purt\torul de cuvnt Opus Dei din Statele Unite, care a fost chestionat cu privire la caracterul tainic al institutului. Tocmai am construit un sediu cu [aptesprezece etaje la New York, a spus el. Cum s\ conduci o organiza]ie secret\ dintr-un zgrie-nori aflat la intersec]ia dintre strada 34 [i Lexington?1 Perfect spus. Doar c\ numero[i catolici sunt de p\rere c\ un zgrie-nori de [aptesprezece etaje excelent amplasat `n centrul New York-ului nu e tocmai ceea ce ar trebui s\ construiasc\ o Biseric\ pus\ oficial `n slujba s\racilor din societatea noastr\. S-ar p\rea c\ Opus Dei nu s-a `ndep\rtat prea mult de perspectiva examinat\ `n aceast\ carte, care v\ e prezentat\ aici a[a cum a fost publicat\ `n 1992, cu excep]ia Postfe]ei acelei edi]ii, pe care am `nlocuit-o cu aceast\ Introducere adus\ la zi, [i a unor `ndrept\ri editoriale minore ale textului.
Heythrop College, Universitatea din Londra, 2004

Citat de Ron Grossman `n The Chicago Tribune, 15 decembrie 2003.

~ N C | U TA R E A O P U S D E I

Doar 200 de kilometri despart Cuzco, cel de-al doilea ora[ ca m\rime din Peru [i fosta capital\ a maya[ilor, de ora[ul Abancay, `ns\ drumul era att de r\u, `nct c\l\toria `ntr-o Toyota de teren mi-a luat nu mai pu]in de zece ore. Abancay e un ora[ de frontier\ din inima Anzilor. Intrarea e p\zit\ de solda]i. Locuitorii prefer\ s\ conduc\ vehicule de teren sau camionete, asta dac\-[i permit un autovehicul. Doar o mn\ de str\zi sunt asfaltate; majoritatea sunt doar pu]in mai bune dect drumurile de ]ar\. Cl\direa pe care venisem s-o vizitez se afla chiar la marginea unui asemenea drum. Zidul `mprejmuitor era `ntrerupt de o poart\ impozant\. ~n\untru se g\seau o piscin\, straturi de flori `ngrijite cu gust [i dou\ fntni arteziene, una dintre ele v\rsndu-se `ntr-un bazin cu cara[i aurii. Am vizitat una din cele dou\ capele din gr\din\. ~n spatele altarului, `ntr-o ram\ lucrat\ `n aur, era o imagine a Sfintei Familii: Maria [i Iosif `nv\]ndu-l pe Isus s\ mearg\. Era pictat\ `n stilul Cuzcea, derivat din arta pe care conchistadorii spanioli o aduseser\ `n Peru `n secolul al XVI-lea. Contrastul dintre lumea `n care intrasem la trecerea pe sub bolta por]ii [i lumea aflat\ de-a lungul drumului de p\mnt de afar\ n-ar fi putut fi mai izbitor. Aceasta
Opus Dei. Societ\]ile secrete din cadrul Bisericii Catolice
15

sem\na cu hacienda unui mo[ier `nst\rit. ~n realitate, era un seminar, un spa]iu destinat form\rii clerului romano-catolic. Vizita era f\cut\ la sugestia lui Ken Duncan, consultant pe probleme de ajutor [i dezvoltare, care auzise c\ eram interesat de organiza]ia catolic\ Opus Dei. Duncan, care nu era catolic, fusese [ocat de activit\]ile organiza]iei din Peru [i dorise s\-[i povesteasc\ experien]ele cuiva care s\ atrag\ aten]ia asupra comportamentului, considerat de c\tre el inacceptabil, al clerului organiza]iei Opus Dei. ~n ciuda izol\rii, am reu[it s\ ajung la Abancay [i s\ vizitez seminarul, al c\rui lux, comparat cu s\r\cia lucie a oamenilor din afara zidurilor, Duncan `l considerase scandalos. Seminarul, condus de o mn\ de clerici Opus Dei spanioli `mbr\ca]i `n sutane cu o croial\ impecabil\ roba lung\ care pe vremuri era `mbr\c\mintea curent\ a preo]ilor catolici din Europa , corespundea `ntocmai descrierii lui Duncan. La fel ca el, am r\mas uluit de contrastul dintre s\r\cia [i mizeria din afara zidurilor [i confortul din\untru [i de absurdul faptului de a g\si o astfel de institu]ie `n inima Anzilor. Ken Duncan lucrase adesea cu organiza]ii catolice. Avea cuvinte de laud\ pentru multe dintre ele. Pe de alt\ parte, era `ngrijorat de influen]a crescnd\ a Opus Dei `n Peru. S-a alarmat chiar mai mult cnd i-am povestit despre dimensiunea [i complexitatea organiza]iei la nivel mondial, aceasta avnd cam de trei ori m\rimea Societ\]ii lui Isus (iezui]ii) care fusese considerat\ pn\ atunci cel mai influent ordin religios al Bisericii Romano-Catolice. Interesul meu fa]\ de Opus Dei fusese strnit de un articol favorabil organiza]iei ap\rut la sfr[itul lui mai 1970 `n suplimentul color al ziarului Sunday Times. Se pare c\ jurnalul publicase un material ostil organiza]iei, care ceruse [i primise un drept la replic\. Articolul pro-Opus Dei mi-a fost semnalat de c\tre Peter Hebblethwaite, pe atunci `nc\ membru al Societ\]ii lui Isus, la fel ca mine, [i redactor la The Month, jurnalul iezuit publicat la sediul britanic al Societ\]ii din Mayfair, Londra. Obi[nuiam s\ scriu ocazional pentru Hebblethwaite, iar el mi-a sugerat s\ investighez organiza]ia.
16

M I C H A E L WA L S H

{tiam pu]ine lucruri despre Opus Dei `nainte de `nceperea document\rii pentru articol. Termenul de Opus Dei Lucrarea lui Dumnezeu fusese folosit pn\ atunci `n cadrul Bisericii Romano-Catolice pentru a desemna rug\ciunile cntate de preo]i `n cor diminea]a [i seara. Membrii organiza]iei o numeau `n general Lucrarea, denumire ce p\rea una mai degrab\ provizorie. Se zvonea c\ fondatorul ei, Escriv de Balaguer, inten]ionase la un moment dat s-o numeasc\ Sociedad de Cooperatin Intelectual, sau SOCOIN, dar ideea a r\mas `n fa[\.1 ~n primii ani, `n Spania anilor 30, pare s\ fi fost mai degrab\ vorba de un grup de laici, b\rba]i [i femei, care aveau slujbe, dar tr\iau adesea `n mici comunit\]i [i erau lega]i prin jur\minte solemne sau chiar prin voturi monahale asemenea celor ale membrilor unor ordine religioase. Principalul liant al fr\]iei lor cre[tine `l constituia forma de c\l\uzire spiritual\ oferit\ de c\tre fondatorul Escriv. Aceasta fusese cuprins\ `n c\rticica cu 999 de maxime intitulat\ Camino (Calea). ~ntreaga afacere p\rea ceva nevinovat. Am aflat `ns\ iute c\ presupusul rol jucat `n Spania lui Franco, discre]ia, evidentul succes, metodele de operare strniser\ laolalt\ un mare interes [i o considerabil\ ostilitate att `n snul Bisericii Romano-Catolice, ct [i `n afara acesteia. The Economist a f\cut trimiteri destul de frecvente `n anii 60 [i 70, insistnd s\-i numeasc\ pe membrii organiza]iei opusdei[ti, ca [i cum ar fi fost vorba de un partid politic, lucru respins cu vehemen]\ de c\tre ei. Pn\ [i The Times Literary Supplement, un ziar moderat care se ]inea departe de polemicile viznd treburile Bisericii, publicase `n aprilie 1971 un articol ostil `ntr-una din paginile de mijloc sub titlul Puterea partidului: Opus Dei `n Spania. Interesul meu se datora `n parte faptului c\ eram hispanofil, iar Spania era `n mod clar ]ara cu cea mai mare concentra]ie de membri
1

Guy Hermet, Los Catlicos en la Espaa Franquista, vol. 1, Siglo XXI, Madrid,

1985, p. 266. El `l citeaz\ pe Daniel Artigues, El Opus Dei en Espaa: su evolucin ideolgica y poltica, Ruedo Ibrico, Paris, 1971, p. 127.

Opus Dei. Societ\]ile secrete din cadrul Bisericii Catolice

17

ai organiza]iei [i `n care influen]a acesteia era cea mai puternic\, [i `n parte faptului c\ pe atunci eram iezuit, iar Opus Dei era adesea comparat\ [i se compara ea `ns\[i cu Societatea lui Isus. De la `ntemeierea Societ\]ii de c\tre Igna]iu de Loyola la mijlocul secolului al XVI-lea, nicio organiza]ie religioas\ ap\rut\ `n snul Bisericii Romano-Catolice nu mai strnise o asemenea controvers\ [i nu ajunsese att de grabnic (dup\ cum se p\rea) influent\ `n cadrul Bisericii [i al statului. Iar Opus Dei, `ntr-o manier\ care `n acel moment p\rea calculat\, copiase Societatea `n ceea ce prive[te munca pe care `ncerca s-o desf\[oare `n cadrul Bisericii, `n special prin educa]ia elitei romano-catolice. De data aceast\ `ns\, elita nu se mai distingea prin na[tere, ci mai degrab\, `n acord cu spiritul secolului XX, era selectat\ `n special dup\ criteriul bog\]iei dobndite prin comer]. Cnd primul meu articol despre Opus Dei a ap\rut `n The Month `n august 1971, l-am intitulat S\ fim corec]i cu Opus Dei. Consideram c\ fusesem corect `ntruct, `n cea mai mare parte, evitasem ceea ce afirmaser\ detractorii despre ei [i m-am limitat la materialele proprii ale organiza]iei `n special Constitu]ia din 1950 [i cele 999 de maxime ale lui Escriv de Balaguer cuprinse `n Camino. Deloc surprinz\tor, probabil, membrii Societ\]ii nu l-au considerat chiar att de corect. La cteva luni de la apari]ia materialului, am aranjat un interviu cu purt\torul de cuvnt al Opus Dei din Madrid. ~ntlnirea urma s\ aib\ loc `n apartamentul privat al unor prieteni. Purt\torul de cuvnt a sosit chiar dup\ prnz. N-a dorit cafea. N-a vrut s\ se a[eze. S-a mul]umit s\ m\ dojeneasc\ pentru nedreptatea pe care considera c\ o comisesem fa]\ de Opus Dei, dup\ care a plecat vijelios. Reac]iile din Anglia au fost mai degrab\ moderate. C]iva necunoscu]i mi-au solicitat o `ntrevedere. Am reu[it s\-i evit. Apoi un anticar amabil din Norfolk a izbutit s\ p\trund\ `n biroul meu sub pretextul c\ era bun prieten cu un prieten de-al meu. {i acesta m-a luat la rost, dar mai degrab\ mhnit dect furios. E[uasem totalmente, mi-a spus el, s\ surprind spiritul Opus Dei. Eram dispus s\
18

M I C H A E L WA L S H

fiu corectat `n punctele `n care o luasem pe ar\tur\. El a men]ionat un aspect pur tehnic de mic\ importan]\. L-am `ntrebat despre spiritualitate: o surprinsesem corect? El mi-a r\spuns c\ nu, a[a c\ i-am cerut exemple. S-a fstcit, de aceea am b\nuit c\ discu]ia nu mergea conform planului s\u. Am `ncercat s\-l ajut. Lucrasem cu documente, i-am replicat, [i eram con[tient c\ acestea pot fi `n[el\toare. Ajunge s\ te gnde[ti la o program\ analitic\, la modul abstract, ar\tnd `ntotdeauna `nfrico[\toare, dar care poate fi redus\ de obicei la o dimensiune rezonabil\. Programul spiritual al Opus Dei p\rea `nfrico[\tor, `ns\, am spus, aveam impresia c\ a tr\i potrivit acestuia era mult mai u[or dect p\rea la prima vedere. El a aprobat cu `nfl\c\rare analogia. Dar cnd i-am cerut s\-mi ofere cteva exemple ale punctelor `n care programul [i practica erau divergente, s-a fstcit din nou. Am `ncercat s\-l scot din t\cerea aceea penibil\. De pild\, am spus, Constitu]ia sus]ine c\ trebuie s\ v\ stropi]i paturile cu ap\ sfin]it\ seara, `nainte de culcare. Sunt sigur c\ nu face]i asta. Din nou t\cerea penibil\. Ba da, mi-a replicat. ~n fond, castitatea e o virtute foarte dificil\. Dup\ mai bine de un deceniu, un fost membru al organiza]iei, dr. John Roche de la Linacre College, Oxford, mi-a spus c\ S\ fim corec]i cu Opus Dei fusese primul lucru pe care-l citise, f\r\ a cere permisiunea, de la `nrolarea sa. Fusese uimit, mi-a spus, de faptul c\ perspectiva oferit\ era cea mai aproape de spiritul Opus Dei pe care-o putea ob]ine cineva care nu era membru. La `nceputul anilor 70, pu]ine informa]ii p\reau a fi disponibile pentru cititorii englezi cu privire la organizarea [i ]elurile Opus Dei. Acesta e [i motivul pentru care articolul meu a ajuns `n colec]iile cu decupaje. Cnd ap\rea o [tire despre organiza]ie, eram sunat de ziare, produc\tori de televiziune, documentari[ti de radio, reu[ind a[adar s\ fiu la curent cu evenimente legate de aceast\ institu]ie. Cnd am `nceput, peste ani, s\ m\ documentez pentru carte, am descoperit repede c\ unii distin[i romano-catolici considerau Opus Dei drept una dintre problemele majore din snul Bisericii Catolice ale timpului prezent.
Opus Dei. Societ\]ile secrete din cadrul Bisericii Catolice
19

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro