Raportul pentru anul 2010

ASPECTE GENERALE I SPECIFICE ALE STRII DE SNTATE A COPIILOR I ADOLESCENILOR

Grup de lucru si autori: Conf.Dr.Aurelia Cordeanu, Dr.Carmen Dumitrache, Dr.Rodica Nicolescu, Dr. Camelia-Teodora Stanescu

2010

CUPRINS

INTRODUCERE ______________________________________________________ 1 STRUCTURA POPULATIEI ___________________________________________ 4 NATALITATEA______________________________________________________ 4 FERTILITATEA______________________________________________________ 6 MORTALITATEA INFANTILA ________________________________________ 6 MORTINATALITATEA ______________________________________________ 8 MORTALITATEA MATERNA _________________________________________ 9 AVORTURILE _______________________________________________________ 11 MORTALITATEA GENERALA ________________________________________ 11 SPORUL NATURAL AL POPULATIEI __________________________________ 12 EVALUAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE FIZICA A COPIILOR SI TINERILOR DIN COLECTIVITATILE SCOLARE (MEDIUL URBAN SI RURAL)-ROMANIA IN ANUL SCOLAR 2009- 2010 ___________ 13 EVALUAREA MORBIDITATII COPIILOR I TINERILOR DIN COLECTIVITILE COLARE (MEDIUL URBAN I RURAL)ROMANIA IN ANUL SCOLAR 2009- 2010 ______________________________ 18 VACCINARILE _____________________________________________________ 28 PROTECTIA SOCIALA ______________________________________________ 37

INTRODUCERE Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea realizarii efective a acestui drept.(Conventia Drepturilor Copilului adoptata in 20 noiembrie 1989 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite) Supravegherea starii de sanatate a copiilor din Romania este reglementata prin dispozitiile titlului VIII - Asigurari sociale de sanatate din Legea nr.95/2006. Conform prevederilor articolului 213 aliniat (1) litera a), sunt asigurati fara plata contributiei la Fondul National Unic de asigurari sociale de sanatate, toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii peste 18 ani pana la varsta de 26 ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar .dar nu mai mult de 3 luni) ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca. Problema sntii copiilor este extrem de important ncepnd cu perioada precoce de dezvoltare a organismului, n care se formeaz organele,aparatele sistemele si continuand cu comportamentele, obiceiurile, ce vor avea o influen decisiv asupra strii sale de sntate i a longevitii viitorului adult. Aceasta este perioada n care reacia organismului la msurile de prevenire a morbiditii este mult mai eficient. OMS a definit sntatea drept o capacitate a organismului de a funciona optim din punct de vedere fizic, psihic, social, i nu doar lipsa maladiilor, drept o particularitate a organismului uman de a ndeplini funciile sale biosociale ntr-un mediu schimbtor, suprasolicitat, fr pierdere, n condiiile de lips a maladiilor sau a unor deficiene. Starea de sanatate a populatiei are particulariti socio-economice si stiintifice ale prezentului,reprezentate prin nivelul atins de tiina i practica medical, dar i de posibilitile concrete ale societii de a asigura sntatea populaiei. Asistenta medicala individuala si colectiva a populatiei, poarta amprenta posibilitilor tiinei i practicii medicale si a epocii istorice, a pturii sociale din care face parte. Perioada pe care o parcurge Romania n ultimele doua decenii are o serie de caracteristici distincte. Au avut loc importante schimbari socio-politice, economice i ecologice, socioculturale, materiale, psihoemoionale, ale populaiei. Starea de sntate a copiilor i adolescenilor contingentului cel mai vulnerabil al populaiei la expunerile mediului existent are particularitati determinate de mediul de viata si activitate. Romnia ca tablou general se confrunta cu schimbri demografice care au implicaii pe termen mediu i lung. Populaia rii a sczut, n intervalul 1992 i 2005, cu un milion de persoane i continu s scad constant. Aceast tendin este determinat de fertilitatea sczut (1,3 copii la o femeie, n loc de 2,1, care ar asigura nlocuirea populaiei) i de migraia extern mare (aproximativ 2 milioane de romni se afl legal peste hotare, iar numrul celor emigrai ilegal este necunoscut). n acelai timp, ns, Romnia se bucur de un nivel mediu al ratei mortalitii i de creterea speranei de via, ceea ce determin o mbtrnire semnificativ a populaiei. Dac n prezent, din cele 21,6 milioane de locuitori, 10,5 milioane sunt aduli, 5 milioane tineri i copii i 6 milioane sunt vrstnici, peste 50 de ani tabloul demografic va arta complet diferit: pensionarii vor reprezenta mai mult de jumtate din populaia rii, va scdea numrul adulilor i copiilor, piramida vrstelor ngustndu-i semnificativ la baza.(Cartea verde) .

Populatia Romaniei a continuat si in 2008 tendinta de scadere din ultimii ani, ajungand la 21,5 milioane persoane la 31 decembrie 2008, cu 0,14% mai putin decat in 2007. Aceasta scadere a populatiei Romaniei vine pe fondul cresterii numarului de decese comparativ cu numarul de nou-nascuti(Institutul National de Statistica), (INS).La 1 ianuarie 2008, populatia Romaniei era de 21,53 milioane persoane.

STRUCTURA POPULATIEI Populatia Romaniei si- a continuat tendinta de scadere din ultimii ani, ajungand in 2009 la 21,4 milioane deci mai scazuta ca in anul precedent(21,5milioane). Deoarece dup 1990 s-au nscut generaii mai puin numeroase ,se remarca o scdere a populaiei de vrst colar odat cu ptrunderea generaiilor nscute dup 1989 in unitatile de invatamant. Fig. 1
Structura populatie i pe grupe de vars ta, in Rom ania 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1995 1997 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani

Analiza populatiei infantile pe grupe de varsta releva o scadere mai accentuata a grupelor de copii cu varste cuprinse intre 5-9 ani si 10-14 ani,dupa anul 2001(fig.1),scaderea ce poate fi coroborata cu datele de natalitate,fertilitate in scadere si partial si cu exodul populatiei in UE pentru un loc de munca.

NATALITATEA Noile realitati economice si sociale si-au adus si ele contributia asupra evolutiei descendente si apoi mentinerii la un nivel scazut a natalitatii. Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori specifici perioadei de tranzitie. Pe langa scaderea fertilitatii, aceasta noua tranzitie este insotita si de schimbari in atitudini si comportament asupra casatoriei, coabitarii, divortului, copiilor nascuti in afara casatorie.

Cand scaderea natalitatii ori mentinerea unui nivel scazut al fenomenului se instaleaza pe o lunga perioada de timp, intervine deteriorarea structurii pe varste a populatiei. Rata natalitatii in Romania este in crestere, din anul 2004, inregistrandu-se 10 nascuti vii la mia de locuitori, fata de 9,8 la mie, inregistrati in 2003 si 9,7 la mie in 2002. Institutul National de Statistica sustine ca motivele acestei cresteri ar fi Legea 19/2000, privind sistemul de pensii si asigurari sociale. Cresterea natalitatii reprezinta un semnal pozitiv in stoparea declinului de populatie inregistrat in ultimul deceniu. In 2004, in Romania s-au nascut 216.261 de copii vii, cu 3.802 mai multi decat in 2003(fig.2). Potrivit INS, in anul 2008 s-au nascut 221900 de copii, cu 8.000 mai mult decat in 2007, iar in 2009 numarul nascutilor vii a crescut la 222388, astfel ca rata natalitatii a urcat de la 10,3 la 10,4 nascuti-vii la 1.000 locuitori fata de 10 la mie in anul 2007.Pe medii de provenienta se remarca o natalitate mai mare in rural,dar cu un numar mai mic de noi nascuti(100524 si 10,4%o), fata de urban(121864nascuti viisi 10,3%o).

In anul 2009 valoarea natalitatii a depasit media pe tara in 20 de judete si Municipiul Bucuresti.(intre10,4-13,1%o).Cea mai scazuta natalitate s-a inregistrat in Judetul Teleorman (8,3%o)si cea mai crescuta in judetul Ilfov(13,1%o). In semesctrul I al anului 2010 numarul de nascuti vii, scade de la 104914 in 2009 la102755, determinand o scadere a natalitatii de la 9,8%o la 9,7%o. Pe medii se constata o valoare a natalitatii mai mare in urban(9,7%o) fata de rural(9,6%o). Numarul de nou nascuti si indicele de mortalitate sunt mai scazuti in ambele medii in I semastru al anului 2010.Analiza pe judete arata ca natalitatea este in 27 dintre ele intre 7,4%o- 9,9%o, in 15 dintre ele natalitatea a atins sau a depasit media pe tara si doar in 6 judete sunt valori peste 10,9%o . Fig.2
Nascuti vii, in Romania (natalitate)

10.6 10.4 10.2 10 9.8 9.6 9.4 9.2

10.4

10.5 10.4

10.5 10.2 10.2 9.8 10 9.7 9.8 10 10.3

Nascuti vii

1995 1997 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

FERTILITATEA De la 2,2 copii la o femeie in 1989, valoare cu putin superioara celei necesare unei inlocuiri simple a generatiilor, indicele fertilitatii a coborat la doar 1,3 copii la o femeie in anul 1995 si s-a mentinut cu usoare variatii la acest nivel in anii urmatori. Altfel spus, modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arata o scadere de aproape un copil la o femeie" fata de ultimele decenii ale perioadei comuniste. Fig.3
Fertilitatea feminina, in Romania
42 41 40 39 38 37 36 35 1995 1997 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 37.8 37.6 37.8 38.4 41.1 40.6 40.2 40.3 40.6 39.4 39.5 38.9
Nascuti vii la 1000 de femei

Din anul 1995 fertilitatea in Romania inregistreaza o scadere cu perioade mai accentuate ca de exemplu intervalul 2001-2003 cand valoarea a scazut la 37.8%0 .In anii urmatori se constata o revenirea usosra dar pe o perioada lunga de timp ca o revenire evidenta sa fie inregistrata in anul 2008(40,6%o)(fig.3). Un fenomen ingrijorator este scaderea indicelui fertilitatii, care, in momentul de fata este de 1,3 nascuti pe femeie. MORTALITATEA INFANTILA Principalul indicator care caracterizeaza starea de sanatate a copiilor este mortalitatea infantila.n ultimii ani, Romnia a realizat progrese importante n reducerea semnificativ a mortalitii infantile, n condiiile n care n 1990 rata acesteia a fost de 26,9 . n anul 1999,rata mortalitii infantile ajunge sub pragul de 20 i continu s scad constant pn la valoarea de 16,7 n anul 2003. n ciuda acestei tendine n general pozitive, ara noastr a continuat s aib cele mai mari rate ale mortalitii infantile dintre rile membre i rile candidate la UE, att n 2003 ct i pe primele 6 luni ale lui 2004, cnd n condiiile unei mai bune raportri a mortalitii infantile,aceasta a avut valoarea de 18,4. 6

In Romania, acest indicator a cunoscut in perioada 1990-2006 o evolutie oscilanta, dar cu o tendinta constanta de scadere (de la 26,9% in anul 1990, la 13,9 decese infantile la mia de nascuti vii, valoare inregistrata in 2006).Mortalitatea infantila isi continua tendinta pozitiva de scadere astfel ca in anul 2008 a fost de 11.0%o(fig.4) si de 10.1%o in 2009.In 2009 valoarea minima a mortalitatii infantile s-a inregistrat in Municipiul Bucuresti(6,0%o)iar cea maxima in judetul Mehedinti(19,4%o).In sem. I al anului 2010 mortalitatea infantila a continuat tendinta de scadere din ultimii ani. Se remarca in semestrul I, 2010 o reducere a mortalitatii infantile sub 10, astfel mortalitatea neonatala precoce scade de la 3,7 la 3,6, mortalitatea neonatala de la 5,8 la 5,3, iar cea postneonatala scade si ea de la 4,7 la 4,4. (Buletinul informativ al Centrului de Statistic Sanitar iDocumentare Medical al Ministerului Sntii) Fig. 4
Decedati sub 1 an la 1000 nascuti vii
25

21.2
20 15 10 5 0

22 18.6 18.6 18.4 17.3 16.7 16.8 15 13.9 12 11

decedati sub 1 an la 1000 nascuti vii

1995 1997 1999 2000 2001 2002

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Cauzele de deces cele mai raspandite la sugari sunt malformatiile congenitale, deformarile si anomaliile cromozomiale (care include afectiuni variate precum spina bifida si sindromul Down), urmate de tulburarile favorizate de nasterea prematura sau o greutate insuficienta la nastere. Desi aflata in continua tendinta de scadere, se mentine la valori ridicate comparativ cu tarile central si vest europene. In concluzie, mortalitatea infantila ramane un indicator demografic cu evolutie pozitiva remarcandu-se tendinta de scadere (fig.4).

MORTINATALITATEA Acest indice are o evolutie pozitiva de scadere continua cu peroade mai accentuate cum este intervalul2005-2008. Rata mortinatalitatii a scazut in anul 2008 la 4,5 %o de la 4,7 %o in anul 2007, iar in anul 2009 de la 4,5 la 4,3 in anul 2008. Pe medii, indicele se mentine mai mare in rural (4,9) fata de urban (3,9). Se remarca faptul ca judetele cu valori ridicate ale mortalitatii neonatale precoce au de regula indici mai mici de mortinatalitate. Exista in evolutie diferente mari de valori ale indicilor din anul 2008 fata de 2009, in multe judete. In semestrul I al anului 2010 indicele continua evolutia pozitiva de scadere de la 4,5 la 4,4. Judetele cu valori ridicate ale mortalitatii neonatale precoce au de regula indici mai mici de mortinatalitate. Acest indice, pe medii scade, dar se mentine mai mare in rural, fata de urban. Fig 5
Mortalitatea perinatala
7 6 5 4 3 2 1 0 1995 1997 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

6.1 5.9 5.9

6.5

6 4.8 5.5

6.6 5.7 5.3 4.4 4

decedati perinatal la 1000 nascuti vii

Analiza dinamicii ratei mortalitii perinatale (decese n perioada antenatal, la natere i n primele 6 zile de via) n perioada anilor 1995 - 2008 indic o dinamic oscilanta cu tendinta de scadere constant a indicatorului din anul 2005. Cele mai nalte rate ale mortalitii perinatale s-au nregistrat n anii 2000 (6,5) i 2004 (6,6) cu reducere pn la 4 n anul 2008 (Fig. ). Statisticile oficiale estimeaz ratele deceselor feto-infantile ncepnd cu greutatea la natere de 1000 g. n statistica de ramur ns ncepnd cu anul 2002 decesele au nceput a fi nregistrate de la 500 g. Astfel fiind estimat de la greutatea de 500 g n cadrul sistemului de sntate, rata mortalitii perinatale este de asemenea n descretere: 5,7 n 2005 i .4 n 2008(fig.5). Pentru mortalitatea neonatala se remarca o scadere de la 4,2 in 2008, la 3,7, in 2009. Mortalitaea neonatala a scazut deasemeni de la 6,2 la 5,7. Deasemeni scade si mortalitatea postneonatala de la 4,8 la 4,4.( Buletinul informativ al Centrului de Statistic Sanitar iDocumentare Medical al Ministerului Sntii)

a)Mortalitate fetala tardiva Fig.6

Mortalitate fetala tardiva
7 6 5 4 3 2 1 0 1995 1997 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

6.2

6.2 6.2

5.9

5.8

6.2

5.7

5.2

4.7

4.5 Mortalitate fetala tardiva

Mortalitatea fetala tardiva (nascuti morti la mia de nascuti vii si morti)a inregistrat o usoara scadere dela 6,2%oin 1995 la 4,5%o in 2008(fig.6). MORTALITATEA MATERNA In Romania, mortalitatea materna a scazut constant in ultimii ani, de la 626 decese materne in 1989 la 54 in 2005 (care corespunde unei rate a mortalitatii materne de 17 decese materne/100.000 nascuti vii. Cu toate acestea, comparativ cu tarile din Uniunea Europeana, rata mortalitatii materne este de aproximativ patru ori mai ridicata, tarile membre UE inregistrand in 2004 o rata a mortalitatii materne de 6.66 decese materne/100.000 nascuti vii. Fig.7
Decese prin risc obstetrical 0.25 0.25 0.21 0.2 0.15 0.1 0.05 0
1995 1997 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

0.19 0.16 0.17 0.13 0.09 0.07 0.05 0.05 0.04 0.12 decese prin risc obstetrical

Decesele prin risc obstetrical au inregistrat o scadere continua ,mai accentuata dupa anul 2005,ajungand la 0.04%o in anul 2008(fig.7). Incepand din 2009 codificarea cauzelor de deces matern indirecte, cu exceptia leziunilor traumatice si a otravirilor s- facut cu codurile de la O95 la O99 si a permis identificarea deceselor materne prin risc obstetrical indirect fata de decesele materne prin avort si risc obstetrical direct. Exista 4 mari grupe de cauze de deces matern care au avut urmatoarea evolutie in 2009 comparativ cu 2008: in anul 2009 decesele prin avort au scazut de la 0,041 la 0,036 decesele prin risc obstetrical direct au crescut de la 0,095 la 0,103 decesele prin risc obsterical indirect au crescut de la 0,063 la 0,072 decesele prin cauze colaterale au avut acelasi indice de mortalitate de 0,009 in ambii ani Daca in anul 2009 decesele prin avort erau 0,067, in semestrul I 2010, ele au scazut la 0,049. Nu acelasi s-a realizat privind decesele prin risc obstetrical direct care au crescut in aceeasi perioada de la 0,095 la 0,127. Mortalitatea materna prin risc obsterical indirect a crescut de la 0,07 la 0,117, iar cea prin cauze colaterale a ramas constanta la un indice de 0,010(fig.8). Este de remarcat scaderea mortalitatii prin avort, indice asupra caruia se poate actiona eficient prin educarea femeilor, a cuplului in general (Buletinului informativ al Centrului de Statistic Sanitar iDocumentare Medical al Ministerului Sntii). Fig.8
MORTALITATEA MATERNA PE PRINCIPALELE CAUZE DE DECES-indici la 1000 nascuti vii0.12 0.1 0.08 0.06 0.041 0.036 0.04 0.02 0 avort risc obs direct risc obs indirect cauze colaterale 0.009 0.009 0.095 0.072 0.063 2008 2009 0.103

10

AVORTURILE Avorturile au atins in Romania un minim in anul 1965 ,4 la 1 nastere vie, scazand in 1967 datorita masurilor legislative la 0,04 pentru o nastere vie.In ciuda restrictiilor numarul avorturilor a crescut in perioada 1967-1989 ajungand la 1 avort la o nastere vie. In anul 1990 a avut loc o crestere brusca urmata de o scaderecontinua. Fig.9
Avorturi in perioada 1995-2008
2500 2124.9 2000
1465.3

1500 1000 500 0

1156.5 1107.81099.5 1176.11058.1

883.4

739.1 684.6 639.1 576.4

avorturi la 1000 nascuti vii

1995 1997 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata avorturilor a scazut dar s-au mentinut totusi la valori mari.Avorturile au reprezentat in 2009 ,522.6 cazuri la 1ooo nscui vii comparativ cu 576.4 %o n anul 2008(fig.9), indicatori totui mari, revenind circa un avort de un nscut viu. MORTALITATEA GENERALA Dinamica mortalitii copiilor sub 5 ani (Fig ) n perioada anilor 1995 2008 a indicat tendinta de scadere. Rata mortalitii a sczut an de an, dar cu o scadere mai accentuata a indicatorului n anii 2006-2008 (1,4-1,1/1000) .Tendinta fenomenului este de scadere a mortalitatii in perioada de varta de varsta 4-14 ani, ca in perioada urmatoare sa se inregistreze o usoara crestere pentru contigentul de varsta 15-24 de ani (fig 10 ) Fig.10
Structura decedatilor pe grupe de varsta 2.5 2 0-4 ani 1.5 1 0.5 0 1995 1997 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani

11

SPORUL NATURAL AL POPULATIEI In ultimii ani, sporul natural a inregistrat in Romania o anumita ciclicitate, dar cu valori negative. Rezultat al raportului dintre natalitate si mortalitate generala, sporul natural este de fapt un deficit de populatie care se mentine incepand din anul 2002 Fig.11
Sporul natural al populatiei (la 1000 de locuitori)
4 3 2 1 0 1990 1995 1997 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 -1 -2 -3 Sporul natural al populatiei

Valoarea acestui indicator a ajuns in anul 2008 la -1,6(fig.11). In mediul rural, deficitul de populatie a fost cu -4,2 mai mare in 2009 fata de anul anterior. In mediul urban sporul natural a fost pozitiv, de +0,4, dar sub valoarea din 2008. Cel mai mare deficit de populatie se inregistreaza in zonele din vestul si sudul tarii, iar un spor real se atinge in zonele de nord, nord-est si centru, cu exceptia judetului Botosani. Deficitul maxim in 2009 a fost atins in mediul rural din judetul Teleorman, iar un plus de poplatie, adica un indice pozitiv s-a inregistrat in municipiul Iasi (1,9). In concluzie, in 2009 s-a inregistrat un nou declin al sporului natural al populatiei de la -3,1302 la -3,4825. In semestrul I al anului 2010, evolutia natalitatii si mortalitatii generale au determinat un nou declin al sporului natural, care creste de la un deficit de -2,5 in 2009 la -2,8 in 2010. Pe medii de provenienta se inregistreaza valori negative pentru ambele medii cu un deficit de populatie mai accentuat in zonele din sud, est si vestul tarii si mai scazut in cele de nord, nord-est si centru.

12

EVALUAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE FIZIC A COPIILOR I TINERILOR DIN COLECTIVITILE COLARE (MEDIUL URBAN I RURAL) - ROMANIA IN ANUL SCOLAR 2009- 2010 In fiecare an scolar in colectivitatile de copii si adolescenti se efectueaza examenele medicale de bilant de catre personalul medical (medic scolar si asistenta) din cabinetele scolare. Examenele medicale profilactice de bilant ale strii de sntate se efectueaz precolarilor si elevilor n vederea cunoaterii nivelului de dezvoltare fizic, prevenirii unor mbolnviri, depistrii precoce a unor afeciuni sau deficiene, orientrii colare i profesionale n funcie de starea de sntate a acestora. Importana acestor examene medicale de bilan const n: - cunoaterea n dinamic a unor aspecte ale sntii i nivelului dezvoltrii fizice la populaia prescolara, colar (elevii claselor I-a, IV-a, a VIII-a i a XII-a, scoala profesionala); - evaluarea impactului factorilor din mediul de viata si de activitate, din colectivitatile de copii si adolescenti (urban si rural) asupra sanatatii acestora. Organizarea si supravegherea examinarilor medicale de bilant a starii de sanatate se desfasoara in conformitate cu reglementarile MS in colectivitatile de copii si tineri. Datele rezultate din examenele medicale de bilant sunt colectate din teritoriu la fiecare DSP judetean, apoi sunt centralizate si analizate la nivelul INSP. In anul scolar 2009-2010 au fost examinati in cadrul examenelor de bilant, un numar de 476531 de copii prescolari si scolari. Din totalul acestora 76.8% sunt dezvoltati fizic armonic, iar mai putin de au dezvoltare fizica dizarmonica. Fig.12

Nivelul dezvoltarii fizice pe tara

23% 77%
Armonici Dizarmonici

Privind pe medii de provenienta, dezvoltarea fizica a copiilor si adolescentilor apare astfel: in mediul rural procentul armonicilor este mai mare comparativ cu cel din urban.

13

Fig.13
Dezvoltarea fizica a copiilor si adolescentilor, comparativ pe medii de provenienta
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 83 75

armonici 25 17 dizarmonici

Urban

Rural

Repatitia copiilor examinati pe clase in functie de nivelul dezvoltarii fizice Fig.14

Repartitia copiilor examinat pe clase in functie de nivelul dezvoltarii fizice in mediul urban
80 70 60 50 40 30 20 10 0
prescolari cl I cl IV cl VIII cl XII an II prof

armonici disarmonici

Fig.15
Repartitia copiilor examinati pe clase in functie de nivelul dezvoltarii fizice in mediul rural
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 prescolali cl I cl IV cl VIII cl XII an II prof

armonici disarmonici

In cadrul grupelor de varsta studiate procentul copiilor cu dezvoltare fizica disarmonica creste in mod progresiv de la varsta prescolara la elevii claselor a XII a in 14

colectivitatile din mediul urban. In mediul rural se inregistreaza o usoara crestere a procentului de copii disarmonici din clasa I-a, mentinandu-se fenomenul in platou, pana inclusiv clasa a VIII-a; pentru cohorta subiectilor de clasa a XII-a procentul celor cu dezvoltare dizarmonica diminua. Aspectul relevat mai sus, caracteristic pentru prescolarii si elevii examinati pe toata tara, este semnalat si in cadrul tuturor judetelor. Analizand datele privind subiectii cu dezvoltare dizarmonica si repartitia acestora pe clase de studiu, observam urmatoarele: Repartiia pe clase a copiilor cu dezvoltare fizic dizarmonic Fig.16
Repartitia pe clase a copiilor cu dezvoltare fizica dizarmonica in mediul urban
80 60 40 20 0
Prescolari Cl I-a Cl aIV-a Cl aVIII-a Cl aXII_ an II prof

63 50.4 58.9 49.6 41.1 37

61 39

59 41

64.9 35.1

Dizarmonici cu + de gr.

Dizarmonici cu - de gr.

In anul scolar 2009-2010, in mediul urban procentul copiilor cu disarmonie cu plus de greutate este superior procentului copiilor cu disarmonie cu minus de greutate pentru toate grupele de copii examinati. Fig.17
Repartitia pe clase a copiilor cu dezvoltare dizarmonica in mediul rural
70 60 50 40 30 20 10 0 Prescolari Cl I-a Cl aIV-a Cl aVIII-a Cl aXII_ an II prof 38.6 39.8 42.8 61.4 60.2 57.2 47.1 52.9 46.3 53.7 51.1 48.9

Dizarmonici cu + de gr.

Dizarmonici cu - de gr.

15

In mediul rural, predomina procentul copiilor cu dezvoltare disarmonica cu minus de greutate, cu exceptia anul II profesionala unde predomina disarmonia cu plus de greutate. Analizand datele privind subiectii cu dezvoltare armonica si repartitia acestora pe clase de studiu, observam urmatoarele: Repartiia pe clase a copiilor cu dezvoltare fizic armonic Fig.18
Repartitia copiilor examinati n functie de cele 5 categorii de indici de dezvoltare pe tara - greutate urban
80 70 60 50 40 30 20 10 0 Prescolari Cl I-a Cl aIV-a Cl aVIII-a Cl aXII-a an II prof

F.mici Mici Mijlocii Mari F.mari

Fig.19
Repartitia copiilor examinati n functie de cele 5 categorii de indici de dezvoltare pe tara - greutate rural
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Prescolari Cl I-a Cl aIV-a Cl aVIII-a Cl aXII-a an II prof

F.m ici Mici Mijlocii Mari F.m ari

16

Fig.20
Repartitia copiilor examinati n functie de cele 5 categorii de indici de dezvoltare pe tara - nltime urban
80 70 60 50 40 30 20 10 0 Prescolari Cl I-a Cl aIV-a Cl aVIII-a Cl aXII-a an II prof

F.m ici Mici Mijlocii Mari F.m ari

Fig.21
Repartitia copiilor examinati n functie de cele 5 categorii de indici de dezvoltare pe tara - nltime rural
80 70 60 50 40 30 20 10 0 Prescolari Cl I-a Cl aIV-a Cl aVIII-a Cl aXII-a an II prof

F.m ici Mici Mijlocii Mari F.m ari

Categoria copiilor cu dezvoltare armonica din mediul urban si rural, se incadreaza pentru ambii indicatori - inaltime si greutate in valorile mijlocii (peste 70% dintre armonici); fenomenul se pastreaza la toate clasele de studiu.

17

EVALUAREA MORBIDITATII COPIILOR I TINERILOR DIN COLECTIVITILE COLARE (MEDIUL URBAN I RURAL)-ROMANIA IN ANUL SCOLAR 2009- 2010 Prin morbiditate intelegem totalitatea imbolnavirilor cunoscute la un moment dat, sau intr-o anumita perioada, in cadrul unei populatii dintr-un teritoriu bine delimitat. Prin consens international din morbiditate fac parte si traumatismele si otravirile accidentale sau voluntare (omucideri, sinucideri), precum si ranirile, traumatismele si arsurile cauzate de razboaie. Forme de studiu ale morbiditatii: 1. Morbiditatea generala - Incidenta - Prevalenta - de moment - de perioada 2. Morbiditatea pe contingente 3. Morbiditatea succesiva 4. Morbiditatea cu incapacitate temporara de munca 5. Morbiditatea cu incapacitate permanenta 6. Morbiditatea spitalizata Termeni utilizati in studiul morbiditatii: - Boala sau imbolnavire: entitate nozologica manifestata prin alterarea sanatatii persoanei - Bolnav sau persoana bolnava: notiunea de boala nu se suprapune peste cea de bolnav pentru ca o persoana bolnava poate prezenta mai multe boli simultan. Din datele colectate la Centrul National de Statistica si Informatica in Sanatatea Publica INSP, prin raportarile primite din cabinetele de medicina primara- medicina de familie reies urmatoarele: Morbiditatea inregistrata Total tara Boli infectioase si parazitare Tumori B.sange, org.hemat. B.endoc.,de nutrit. si metab. Tulb. mentale si de comport. Bolile sistem. nervos Indici la 100000 locuitori total 0-1 an 1-14 ani 169 068.65 411 915.03 151 553.94 10 660.23 48.86 2 286.63 2 798.53 519.78 266.41 11 407.58 176.78 6 888.15 9 342.05 267.47 196.94 10 606.33 39.64 1 954.76 2 326.59 537.98 271.42

18

B.ochiului si anexelor B. urechii si apofizei mastoide B. aparatului circulator B. aparatului respirator B. aparatului digestiv B. pielii si tes.celurar subcut. B.sist.osteo-articular,muschi, tesut conjunctiv B.ap.genito-urinar Sarcina, nasterea, lauzia Afect. cu orig.in perioada perinatala Malf. congenit., deformatii si anomalii cromozomiale Lez. traumatice, otraviri

4 071.23 4 754.58 224.17 119 775.71 10 027.93 8 141.75 455.52 2 548.42 12.51 69.84 100.81 1 548.20

8 732.01 14 855.32 610.96 310 095.44 20 092.88 22 237.64 109.92 2 732.36 0.00 1 038.26 746.98 407.61

3 735.08 4 026.09 196.27 106 049.36 9 302.02 7 125.12 480.44 2 535.15 13.41 0.00 54.20 1 630.46

Din tabelul de mai sus subliniem: morbiditatea la grupa de varsta 0-1 an este mai incarcata comparativ cu grupa de varsta 1-14 ani; exceptie fac urmatoarele grupe de boli: tulburarile mentale si de comportament; bolile sistemului nervos; bolile sistemului osteo-articular, muschi, tesut conjunctiv; sarcina, nasterea, lauzia. la ambele grupe de varsta patologia aparatului respirator se situeaza pe primul loc ca incidenta, urmand pe locul doi patologia prin boli infectioase si parazitare.

Din categoria bolilor infectioase si parazitare:

19

Fig.22

Evolutia m orbiditatii prin toxiinfe ctiile alim e ntare

4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 1970 1990 2000 2008 2009 T o xiinf e c t iile a lim e nt a re 1901 1083 2370 1781 3635

Fig.23

Evolutia morbiditatii prin dizenterie

25000 20000 15000 10000 7382 5000 708 0 1970 1990 2000 2008 2009 371 337 Dizenterie 19176

Fig.24

Evolutia morbiditatii prin scarlatina

18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

15366

Scarlatina 4526 3218 3106 2169

1970

1990

2000

2008

2009

20

Observam ca evolutia morbiditatii prin toxiinfectii alimentare, dizenterie si scarlatina, in perioada 1970 - 2009 se inscrie pe un trend descendent. Fig.25

Evolutia morbiditatii prin varicela

80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0

70192 46492 49809 44693

28506
Varicela

1970

1990

2000

2008

2009

In anul 2009, in Romania, incidenta prin varicela a fost de 208,2 %000 locuitori, de 1,1 ori mai mica decat in anul 2008; nu a fost raportat nici un deces. Conform raportarilor CNCSBT INSP ratele de incidenta prin varicela in Romania, in ultimii 10 ani (2000 2009) se mentin ridicate, calendarul de vaccinari din Romania neincluzand vaccinarea antivariceloasa. Din analiza datelor centralizate la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara, ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta indica faptul ca cele mai afectate grupe de varsta sunt 1-4 ani (1223,7%000) , 5-9 ani (1154,4%000), urmate de grupa de varsta 10-14 ani (825,5%000) si sub 1 an (811,6%000). Varicela face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare.In Romania vaccinarea antivariceloasa nu este inclusa in Programul National de Imunizari. Boala evolueaza in focare de colectivitati prescolare, scolare sau/si familiale. Fig.26
Repartitia morbiditatii in anul scolar 2009-2010 pe clase de studiu si mediu de provenienta
30 25 20 15 10 5 0 tara prescolari cls.a-I-a cls.a-IV-a cls.a-VIII-a cls.a-XII-a an II prof. urban rural

21

Studiind repartitia morbiditatii copiilor examinati din mediul urban, din colectivitati (gradinite si clase de studii) se poate preciza faptul ca procentul morbiditatii creste odata cu varsta, cel mai mare procent fiind inregistrat in clasa a XII a (30.0%). In mediul rural valoarea morbiditatii este apropiata in toate clasele, fata de media obtinuta, cu exceptia clasei a I-a si anul II profesionala unde valoarea este usor ridicata fata de restul claselor (15.2% si 20.0%). Morbiditatea inregistrata in anul scolar 2009-2010 la subiectii din mediul urban este mai mare comparativ cu cei din mediul rural; aceeasi evolutie a fenomenului se regaseste si in anii anteriori (2001/2002 pana in prezent). Mentionam ca in putine judete ale tarii mai exista personal sanitar in cabinetele scolare care deservesc mediul rural. Probabil aceasta situatie explica o parte din diferenta valorilor procentuale ale morbiditatii. Fig.27

Repartitia principalelor afectiuni cronice

Intarzierea mintala usoara Tulb de comportament Afectiuni cronice ale pielii Tulburari de vorbire

0.6 0.3 0.4 0.3 0.06 0.6

0.4 0.6 0.4 0.06 0.1 1

Anemii hipocrome Afectiuni dobandite ale membrelor Alte afectiuni endocrine

0.8
rural

0.9 1.5 1.2 1 0.5 1.3 2 2.6 3.1 2.9 3.2 1.3 5.4
2 3 4 5

urban

Afect. Cr. Amigdaliene

Sechele rahitism

Deficiente dob ale col.

Obezitate neendocrina

Hipotrofii staturo-pond.

Vicii de refractie 0 1

22

Viciile de refractie reprezinta principala cauza de morbiditate pentru subiectii din mediul urban. Pentru populatia de copii prescolari si scolari din mediul rural principala cauza de morbiditate este reprezentata de hipotrofiile staturo-ponderale. Cu toate ca morbiditatea din mediul urban este mai incarcata decat cea din mediul rural, exista cateva categorii la care se inregistreaza o morbiditate mai mare in rural decat in urban: hipotrofiile staturo-ponderale, anemiile hipocrome, intarzierea mintala usoara. Fig.28

Vicii de refractie 2. Hipotrofii staturo-ponderale 3. Sechele rahitism 4. Deformari castigate ale cv 5. Obezitate 6. Afectiuni cr. ale amigdalelor si vegetatiilor 7. Afectiuni dob. Ale memb.
8 6 4 2 0

Prescolari

Cl aIV-a

Cl aXII-a

In mediul urban: - pentru populatia scolara viciile de refractie ocupa prima cauza de morbiditate; - la prescolari hipotrofia staturo-ponderala se situeaza pe primul loc; - morbiditatea prin deformari castigate ale coloanei vertebrale creste odata cu varsta; - procentul morbiditatii prin obezitate creste odata cu varsta.

23

Fig.29
Repartitia principalelor afectiuni croonice la clasele studiate in mediul rural
1.Vicii de refractie 2. Hipotrofii staturo-ponderale 3. Sechele rahitism 4. Deformari castigate ale cv 5. Obezitate 6. Afectiuni cr. ale amigdalelor si vegetatiilor 20

15

10

Prescolari

Cl I-a

Cl aIV-a

Cl aVIII-a

Cl aXII-a

An II prof

In mediul rural diferentele intre clase ale prevalentelor diferitelor afectiuni cronice intalnite nu sunt atat de semnificative ca in mediul urban. Este de remarcat procentul mai ridicat al anemiilor hipocrome in mediul rural decat in mediul urban. Fig.30

Evolutia morbiditatii inregistrate la prescolari, in functie de mediul de provenienta in ultimii 7 ani

25 20 15 10 5 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 18.7 20 16.5 16.1 15.2 14.9 17.1 17.3 15.2 14.2 urban 13 10.2 rural presc.urban presc.rural

14.3 11.5

24

Fig.31

Evolutia morbiditatii inregistrate la clasa I-a, in functie de mediul de provenienta in ultimii 7 ani 35 30 25 20 15 10 5 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 cls.aI-a.urban cls.aI-a.rural
17.2 18.3 15.4 17.9 14.7 16.6 15.2 rural 28 28.3 27.2 28.7 30 27 23.9 urban

Fig.32

Evolutia morbiditatii inregistrate la clasa a IV-a, in functie de mediul de provenienta in ultimii 7 ani

35 30 25 20 15 10 5 0

30.7

31.7 29 26.2

29.2

30.2 27.1 urban

17.4

16.6 13.2

15.7 13.1

13.8 rural 14.8

cls. aIV-a.urban cls. aIV-a.rural

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evolutia morbiditatii in perioada 2004 -2010 pentru ambele medii de provenienta si pentru prescolari, scolari clasa aI-a si a IV-a este pe trend descendent.

25

Fig.33

Evolutia morbiditatii inregistrate la clasa a VIII-a, in functie de mediul de provenienta in ultimii 7 ani

40 35 30 25 20 15 15 10 5 0 2004 2005 2006 2007 2008 14.7 12.4 28.1 32.5 35.1 30.9 31.7

35.8 29.6 urban

12.9 rural 16.4 13 15.2

cls.aVIII-a.urban cls.aVIII-a.rural
2009 2010

Pentru subiectii din clasa aVIII-a din mediul urban evolutia mordiditatii se mentine totusi la un procent mai mare fata de anul 2004. Fig.34

Evolutia morbiditatii inregistrate la clasa a XII-a, in functie de mediul de provenienta in ultimii 7 ani
40 35 30 25 20 15 10 5 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
12.3 15.9 11.1 7.5 12 rural 15.9 14.3 32.8 30.1 29.2 34.3 31.3 28.9 30 urban

cls.aXII-a.urban cls.aXII-a.rural

26

Pentru elevii clasei a XII-a atat din mediul urban, cat si din mediul rural morbiditatea inregistrata se mentine cu fluctuatii, ca in anul 2004. Fig.35
Viciile de refractie evolutie intre 2004-2010, comparativ pe medii de provenienta
7 6 5 4 3 2 2.1 1 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2.1 1.3 1.6 1.3 1.6 1.3 rural 6.1 6.6 5.4 6 5.6 5.4 urban 6.2

Viciile de refractie, principala cauza de morbiditate pentru populatia scolara, se mentin cu mici variatii, atat pentru mediul urban cat si pentru mediul rural, pe un traseu in platou. Fig.36

Obezitate - evolutie intre 2004-2010, comparativ pe medii de provenienta

3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 0.7 0.6 0.7 0.8 0.8 0.9 1.3 rural 1.8 1.6 1.8 2.1 2.7 3.3 3.1 urban

27

Fenomenul atat de observat in ultimul timp, obezitatea, este prezent la populatia de copii si adolescenti pe o curba in ascensiune. Comparativ cu anul 2004 procentul morbiditatii prin obezitate ajunge: - la 3,1% in mediul urban (pornind de la 1,6%); - la 1,3% in mediul rural (pornind de la 0,7%). Analizand datele, ingrijorator este ritmul de crestere procentuala, stiindu-se ca obezitatea este factor de risc pentru patologia cardio-vasculara, endocrino-metabolica, etc. VACCINARILE Vaccinurile -imunizarea activa reprezinta una dintre cele mai valoroase, avantajoase metode din profilaxia bolilor infectioase. Acestea pot fi: universal valabile si indispensabile (ex.vaccinarea antitetanica, antidifterica etc), de interes regional (ex. vaccinarea antiholerica), de interes professional (ex. vaccinarea antirabica pre-expunere), aplicabile la anumite varste (ex. vaccinarea antigripala), sexe (ex. vaccinarea antirubeolica),in anumite situatii special de risc epidemic (ex. vaccinarea antitifoidica etc) sau de necessitate (ex. vaccinarea antirabica etc). Tinandu-se seama de aceste multiple criterii fiecare tara isi elaboreaza un program national de vaccinari, care include vaccinurile strict necesare in anumite etape; deci programul de vaccinari nu este imuabil , ci se modifica in timp in functie de contextual epidemiologic si de progresul in domeniul profilaxiei. In Romania vaccinarile s-au efectuat conform ordinului MS/CNAS 574/591 din 07.05.2009. Vaccinarile reprezinta veriga cea mai valoroasa a medicinii preventive, prin care se obtine imunitate artificiala activa la nivelul organismului. Programul national de vaccinari pentru 2009: Primele 24 ore - HEP B In maternitate 2-7 zile - BCG 2 luni DTP-VPI, HEP B Simultan 4 luni - DTPa VPI Simultan 6 luni DTPa VPI, HEP B Simultan 12 luni - DTPa VPI, RRO Simultan 4 ani - DTPa VPI Pentru copiii 30-35 luni care au primit DTP doza 5-a pana la 30 sept 2008, precum si copiii care implinesc 30 luni in octombrie 2008 se va realiza vaccinarea cu DTPa la implinirea varstei de 4 ani

28

incepand cu anul 2010 7 ani (clasa I) RRO Campanie scolara 9 ani (clasa III-a) - VPI - Campanie scolara 14 ani (clasa VIII-a) dT - Campanie scolara Abrevieri: DTPa vaccin diftero-tetano-pertussis acelular VPO vaccin polio inactivat (sau combinat DTPa-VPI) Hep B vaccin hepatitic B DTPa-VPI vaccin diftero-tetano-pertusis acelular-poliomielitic RRO vaccin rujeolic-rubeolic-oreion BCG vaccin Calmette Guerrin dT vaccin diftero-tetanic pentru adulti Tuberculoza este o boala infecto-contagioasa cu prevalenta mare in Romania, cauzata de Mycobacterium tuberculosis si evolueaza cronic. Pe langa rolul agentului etiologic in aparitia acestei boli un rol important il joaca factorul socio-economic. Tuberculoza este o afectiune care beneficiaza de vaccinare prin vaccin BCG administrat la nastere in maternitate. Incidenta prin TBC la copiii 0-14 ani (anuar 2008) Fig.37
Incidenta prin TBC la copiii 0-14 ani 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0
1995 1997 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Incidenta prin TBC la copiii 0-14 ani

Observam ca dupa anul 2002 cand a fost inregistrat un varf de incidenta, trendul este in scadere, ducandu-ne la concluzia ca este depistat un numar mai mare de cazuri de boala, care sunt tratate in concordanta cu ghidurile de practica, ceea ce duce la reducerea

29

numarului de bolnavi si implicit a celor care pot raspandi boala, deci reducerea surselor de infectie. Fig.38

Evolutia morbiditatii prin tuberculoza

30000

27883
25000

23673

20000

18717

17860

15000

14997

10000

5000

Tuberculoza
0

1970

1990

2000

2008

2009

Hepatita virala de tip B beneficiaza de preventie prin vaccinare, conform Programului National de Imunizari. Fig.39

Evolutia morbiditatii prin hepatita B

9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1970 1990 2000 2008 2009 735 596 2695 Hepatita B 7800

30

In cursul anului 2009 au fost raportate conform HG 589/2009 si introduse in Registrul unic 628 cazuri de hepatita virala acuta tip B. Dintre acestea, 596, reprezentand 95% au fost confirmate, iar restul de 32 (5%) infirmate. Incidenta de 2,7%000 inregistrata in anul 2009 se inscrie pe trendul descendent care se manifesta incepand din anul 2002. Incidenta bolii in mediul urban (2,9%000) a depasit-o pe cea din mediul rural (2,5%000). Referitor la incidenta specifica pe grupe de varsta a hepatitei virale acute tip B, valoarea maxima s-a inregistrat la grupa de varsta 20-24 ani, urmata de 25-34 ani si 15-19 ani. La grupa de varsta sub 1 an a fost inregistrat un singur caz, la varsta de 1 an niciun caz, la varsta de 2 ani - 4 cazuri, la 3 ani si 4 ani cate 3 cazuri. La grupa de varsta 85 ani nu a fost inregistrat nici un caz. Fig.40

Evolutia morbiditatii prin difterie

2.5 2 1.5
Difterie

1 0.5 0 1970 0 1990 0 2000 0 2008 0 2009

Difteria este o boala prevenibila prin vaccinare. Incepand cu anul 2009 in calendarul de vaccinari a fost introdus vaccinul difterotetanopertusis acelular (DTPa) in combinatie cu vaccinul polio inactivat (VPI) sub forma DTPa VPI administrat la varstele de: 2,4,6 si 12 luni; schema de vaccinare nou introdusa in 2009 cuprinde vaccinarea la varsta de 4 ani cu vaccin DTPa, iar la varsta de 14 ani cu vaccin dT. In acest fel schema de vaccinare cuprinde 5 doze de vaccin cu componenta difterica urmate de rapeluri la fiecrae 10 ani. Din datele anchetei de acoperire vaccinala la varsta de 18 luni cu vaccin cu componenta difterica, raportate (CNCSBT) la nivel national in luna februarie 2010, pentru 4 doze de vaccin (evaluata pe cohortade copii nascuti in iulie 2008) acoperirea vaccinala a fost 81,9%.

31

Tetanosul este o afectiune prevenibila prin vaccinare conform Programului National de Imunizari. Fig.41

Evolutia morbiditatii prin tetanos

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

95

Tetanos 34 14 11 9

1970

1990

2000

2008

2009

In anul 2009 au fost inregistrate in Romania 9 cazuri de tetanos, incidenta la fost nivel national fiind de 0,04 %000, usor mai scazuta comparativ cu anul precedent, cand rata incidentei (0.05%000) situa Romania pe a patra pozitie in randul incidentelor inregistrate in UE. In anul 2009 rata incidentei anuale pentru tetanos s-a situat sub valoarea medie de 0,07 %000 inregistrata in ultimii 10 ani. Un procent de 88.9% din cazuri au fost inregistrate la persoane adulte, care nu aveau protectie antitetanica: 2 cazuri la grupa de varsta 35-64 ani si 6 cazuri la grupa de varsta > 65 ani. Un caz a fost inregistrat la un copil in varsta de 8 ani, care nu avea schema de vaccinare completa. S-a inregistrat un numar de 5 decese (1 deces la grupa de varsta 35-64 ani si 4 decese la persoane cu varsta peste 65 ani). Analiza ponderii pe medii de rezidenta a cazurilor de tetanos evidentiaza o concentrare mai mare a acestora in mediul rural (8 cazuri, reprezentand 88,9% din total), fapt ce poate fi asociat cu expunerea mai inalta la factorii de risc si cu un standard igienico sanitar mai scazut.

32

Fig.42

Evolutia morbiditatii prin tuse convulsiva

25000 20000 15000 10000 Tuse convulsiva 5000 817 0 1970 1990 2000 2008 2009 493 51 10

19203

In anul 2009 -10 cazuri de tuse convulsiva au fost confirmate si corespund unei incidente de 0,05%000. In anul 2009 incidenta a scazut, trendul este descendent. Incidenta inregistrata in mediul urban (0,06 %000) a avut o valoare dubla fata de cea din mediul rural (0,03 %000). Referitor la distributia pe grupe de varsta a cazurilor de tuse convulsiva, cele mai multe cazuri s-au inregistrat la grupele de varsta 10-14 si 15-19 ani. Fig.43

Evolutia morbiditatii prin poliomielita

30 28 25 20 15 10 5 0 0 1970 1990 2000 0 2008 0 2009 Poliomielita 8

Incepand cu anul 2009 in calendarul de vaccinari a fost introdus vaccinul difterotetanopertusis acelular (DTPa) in combinatie cu vaccinul polio inactivat (VPI) sub forma DTPa VPI administrat la varstele de: 2,4,6 si 12 luni. 33

Fig.44

Evolutia morbiditatii rujeolei

140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 4690 0 1970 1990 2000 2008 2009 35 12 8 Rujeola 124060

Rujeola face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare, vaccinarea antirujeolica (cu vaccin combinat rujeola- rubeola- oreion RRO) fiind inclusa in Programul National de Imunizari. Din datele de la CNCSBT de monitorizare lunara a consumului de vaccinuri cuprinse in Programul National de Imunizari, procentele de copii in varsta de 12 luni vaccinati cu RRO au fost sub 90% din ianuarie pana in octombrie, inclusiv, si chiar sub 70% in octombrie, noiembrie si decembrie (datorita cantitatii insuficiente de produs biologic). n perioada 1994-1996 s-a observat o scdere a morbiditii prin rujeol, care a fost urmat n 1997 de o cretere spectaculoas la 104,58%ooo locuitori (n Romnia) i din nou de o scdere a incidenei n 1998 la 42,43%ooo locuitori. Dup introducerea vaccinrii, rujeola evolueaz sporadic-endemic, cu un numr mai mare de cazuri n urban fa de rural, grupa de vrst cea mai afectat fiind 0-1 an, urmat de 1-14 ani. Rubeola este o boala infecto-contagioasa care beneficiaza de vaccinare conform Programului National de Imunizari.

34

Fig.45

Evolutia morbiditatii rubeolei

120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 1970 1990 2000 10947 5127 1746 2008 613 2009 103903
Rubeola

In anul 2009, in Romania au fost confirmate si raportate 603 de cazuri de rubeola si nu a fost raportat nici un deces. Incidenta la nivel national a fost de 2,9 %000 locuitori, de 2,8 ori mai mica decat in anul 2008 (8.11 %000) cand Romania a fost clasata pe locul al-II-lea in randul tarilor UE. Din analiza datelor centralizate la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara, ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta si pe sexe indica faptul ca cea mai afectata ramane grupa de varsta sub 1 an (128,1%000 masculin si 113,2% 000 feminin), apoi grupa de varsta 1-4 ani (17,4% 000 masculin si 20,8% 000 feminin), grupa de varsta 5-9 ani (10,6% 000 masculin si 7,6% 000 feminin), grupa de varsta 10-14 ani (3,4%000 masculin si 4,8% 000 feminin) si grupa de varsta 15-19 ani (1,8%000 masculin si 0,9%000 feminin). in anul 2009 incidenta rubeolei la grupa de varsta 15 19 ani a fost 0,9%000, la grupa de varsta 20-24 ani a fost 0,6%000, la grupa de varsta 25-34 ani a fost 0,5%000, iar la grupa de varsta 35-44 ani a fost 0,2%000. Din datele de la Centrul National de Supraveghere si Control a Bolilor Transmisibile, in cadrul sistemului de supraveghere a rubeolei si sindromului rubeolic congenital (SRC), in cursul anului 2009 au fost raportate un numar de 56 cazuri posibile SRC din15 judete. Au fost confirmate serologic 2 cazuri: un caz in judetul Calarasi (declarat in luna mai) si un caz in judetul Iasi (declarat in luna decembrie). Nu a fost inregistrat niciun deces prin SRC.

35

Fig.46

Evolutia morbiditatii prin parotidita epidemica

60000 55278 50000 40000 30000 20000 Parotidita epid. 10000 2302 0 1970 1990 2000 2008 2009 784 30527 26542

In anul 2009, in Romania incidenta prin parotidita epidemica a fost de 3,7 %000 locuitori, de 3 ori mai mica decat in anul 2008 (10.69 %000) cand Romania s-a situat pe loc al-III-lea in randul tarilor UE. Analiza comparativa pe anul 2008 si pe anul 2009 a ponderii cazurilor de oreion confirmate la copiii in varsta de 1 an, 2 ani, 3 ani si 4 ani releva ponderi usor crescute la varstele de 1 an, 2 ani si 3 ani in anul 2009; in schimb, la varsta de 4 ani, ponderea cazurilor confirmate este mai mare in 2008 (37.3%), fata de 2009 (26.2%). Vaccinarile conform Programului National de Imunizari efectuate de-a lungul anilor la populatia infantila din Romania a dus la scaderea morbiditatii prin bolile prevenibile prin acest Program. Pe langa aceste boli sunt si altele care beneficiaza de preventie prin vaccinare ca: varicela, infectiile cu pneumococ, hepatita virala de tip A, infectii cu Papiloma virus, care in Romania nu au fost incluse in Programul National de Imunizari. Vaccinarea orala cu doze de vaccin in profilaxia gastroenteritelor acute cu rotavirus reprezinta deasemenea o metoda valoroasa si cost avantajoasa in contextul epidemiologic al Romaniei. Introducerea vaccinurilor a dus la scaderi spectaculoase a incidentelor unora din cele mai grave si raspandite boli transmisibile in intreaga lume si binenteles si in Romania. Meritul acestor rezultate spectaculoase este si al personalului medico-sanitar din reteaua de medicina primara si din reteua de medicina scolara. Acesti specialisti sunt cei ce efectueaza vaccinarile populatiei infantile, finalizand eforturile specialistilor din Ministerul Sanatatii (cei ce elaboreaza Programul National de Imunizari) si pe cele ale specialistilor din Directiile de Sanatate Publica ( organizatorii de la nivel judetean).

36

PROTECTIA SOCIALA n domeniul proteciei i asistenei sociale a copiilor i tinerilor, n intervalul 2005 - 2010 au fost promulgate n Romania o serie de msuri legislative, cele mai importante reglementri aplicabile n domeniul prestatiilor sociale fiind urmatoarele: 1. Legea nr. 118 din 30 iunie 2010 privind unele msuri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar. Emitent: Parlamentul Romniei Publicat n: Monitorul Oficial nr. 441 din 30 iunie 2010. In conformitate cu prevederile acestei legi, au intervenit anumite modificri n structura i cuantumul drepturilor acordate n vederea susinerii familiei, dupa cum urmeaza:

art 12. indemnizaiile pentru creterea copilului n conformitate cu prevederile OUG nr.148/2005 republicat, se diminueaz cu 15% daca din calcul rezult o sum mai mic de 600 lei, se acord 600 lei; art 15, lit.g se abrog Legea nr.482/2006 modificat prin OG nr.5/2010 privind acordarea trusoului pentru nou-nscui n cuantum de 150 lei. art 15, lit.j se abrog art, 25 i 26 din Legea nr.416/2001 privind venitul garantat, referitor la acordarea alocaiei nou-nscut n cuantum de 230 lei.

2. Reglementari privind sprijinului financiar din cadrul Programului national de protectie social Bani de liceu" - Ordin 5092/08 septembrie 2009 - M. Of. nr. 633 - 24.IX.2009 Emitent : Min. Educatiei, Cercetrii si Inovriial ministrului educatiei, cercetrii si inovrii pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului educatiei si cercetrii nr. 4.839/2004 privind criteriile specifice si metodologia de acordare a sprijinului financiar n cadrul Programului national de protectie social Bani de liceu" - Hotarre 1005/03 septembrie 2008 - M. Of. nr. 641 - 08.IX.2008 Emitent : Guvernpentru modificarea Hotrrii Guvernului nr. 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor si a cuantumului sprijinului financiar ce se acord elevilor n cadrul Programului national de protectie social Bani de liceu - Ordin 4898/28 iulie 2008 - M. Of. nr. 596 - 11.VIII.2008 Emitent : Min. Educatiei, Cercetarii si Tineretuluial ministrului educatiei, cercetrii si tineretului pentru modificarea Ordinului ministrului educatiei si cercetrii nr. 4.839/2004 privind criteriile specifice si metodologia de acordare a sprijinului financiar n cadrul Programului national de protectie social Bani de liceu - Hotarre 1410/19 noiembrie 2007 - M. Of. nr. 806 - 27.XI.2007 Emitent : Guvern privind aprobarea cuantumului sprijinului financiar ce se acord elevilor n cadrul Programului national de protectie social Bani de liceu n anul scolar 2007-2008 - Hotarre 1095/11 septembrie 2007 - M. Of. nr. 640 - 19.IX.2007 Emitent : Guvern pentru modificarea si completarea Hotrrii Guvernului nr. 1.488/2004

37

privind aprobarea criteriilor si a cuantumului sprijinului financiar ce se acord elevilor n cadrul Programului national de protectie social Bani de liceu Ordin 5383/16 octombrie 2006 - M. Of. nr. 886 - 31.X.2006 Emitent : Min. Educatiei si Cercetarii al ministrului educatiei si cercetrii pentru modificarea Ordinului ministrului educatiei si cercetrii nr. 4.839/2004 privind criteriile specifice si metodologia de acordare a sprijinului financiar n cadrul Programului national de protectie social "Bani de liceu" Hotarre 1231/13 octombrie 2005 - M. Of. nr. 943 - 21.X.2005 Emitent : Guvern privind aprobarea cuantumului sprijinului financiar ce se acord elevilor n cadrul Programului national de protectie social Bani de liceu n anul scolar 2005/2006 Ordin 4975/19 august 2005 - M. Of. nr. 880 - 30.IX.2005 Emitent : Min. Educatiei si Cercetarii al ministrului educatiei si cercetrii privind desemnarea membrilor Comisiei pentru aplicarea prevederilor Hotrrii Guvernului nr 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor si a cuantumului sprijinului financiar ce se acord elevilor n cadrul Programului national de protectie social Bani de liceu

3 O serie de legi, Hotrri si Ordonane de Urgen care modific i completeaz Legea nr.61/1993 privind alocaia de stat pentru copii OUG nr.111/2010 privind concediul i indemnizaia lunar pentru creterea copiilor Legea nr.239/2009 pentru modificarea art.2 din OUG nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modificrile i completrile ulterioare; Legea nr.240/2009 pentru completarea alin.(2) al art.1 din OUG nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modificrile i completrile ulterioare HG nr.1016/2009 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.148 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modificrile i completrile ulterioare, aprobate prin HG nr. 1025/2006 HG nr.89/2010 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin HG nr.268/2007; Legea nr.341/2009 pentru completarea art.5 din OUG nr.148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului Hotrre nr. 577 din 28/05/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaia de stat pentru copii, precum i pentru reglementarea modalitilor de stabilire i plat a alocaiei de stat pentru copii OUG 16/29.02.2008

38

OUG 97/08.10.2007 Alocatia de stat pentru copii (0-18 ani si peste 18 ani, daca urmeaza cursurile liceale sau profesionale) H.G. 54 din 24 ianuarie 2007 privind indexarea cuantumului lunar al alocatiei de stat pentru copii Legea Nr.448/2006, privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificrile i completrile ulterioare; Hotararea de Guvern nr. 1767/2005 privind stabilirea cuantumului lunar al alocatiei de stat pentru copii O.U.G 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare

4. Reglementri privind alocaiile si indemnizaiile pentru copiii aflai n situaii speciale. Alocatia pentru nou-nascuti

Legea nr. 276/2010 pentru modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat; H.G. nr. 5/10.01.2007 Hotarare privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat si al alocatiei pentru copiii nou-nascuti, prevazute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat H.G. 1010/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 416/2001 Lege nr. 115 din 04/05/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Hotararea de Guvern nr. 1770/2005 privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat, al ajutorului social lunar care se acorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, precum si al alocatiei pentru copii nou-nascuti, prevazute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat Alocatia complementara si alocatia pentru sustinerea familiilor monoparentale

H.G. 8/2008 privind corectarea limitelor de venituri si indexarea cuantumului alocatiei complementare H.G. 4/2007 privind corectarea limitelor de venituri si indexarea cuantumului alocatiei complementare

H.G. nr. 1763/2005 privind corectarea limitelor de venituri si indexarea cuantumului alocatiei complementare Alocatia pentru plasament familial

39

HG nr.89/2010 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin HG nr.268/2007; H.G. 10/10.01.2008 privind indexarea cuantumului prestatiilor sociale prevazute de L448/2006

Legea 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ei ulterioare Indemnizatia pentru cresterea copilului (0-3 ani) si Stimulentul acordat beneficiarilor care se reintorc la locul de munc

Ordinul ministrului nr. 68 din 04.02.2009 privind unele clarificri referitoare la O.U.G. 148-2005 Legea nr. 7/20.01.2007 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului H.G. nr. 1025/09.08.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modificrile i completrile ulterioare

O.U.G 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare Indemnizatia lunara de hrana pentru copiii si adultii infectati cu HIV/SIDA Ordinul MMFES nr. 223/ 21.03.2006 privind metodologia de acordare a indemnizatiei lunare de hrana cuvenita adultilor si copiilor infestati cu HIV/SIDA si de control al utilizarii de catre cei in drept a acesteia Trusoul pentru nou-nascuti

Ordonana nr.5/2010 pentru modificarea art.III alin.(1)din Ordonana Guvernului nr.3/2007 privind unele msuri financiar-fiscale din domeniul proteciei sociale; Ordonanta nr. 3 din 17 ianuarie 2007 privind unele masuri financiar-fiscale din domeniul protectiei sociale Ordinul nr.83 din 1 februarie 2007 pentru aprobarea instructiunilor de aplicare a prevederilor art I-IV din OG nr. 3/2007 privind unele masuri financiar fiscale din domeniul protectiei sociale Legea nr. 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-nscui, cu modificrile ulterioare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.028 din 27 decembrie 2006;

Indemnizaia/ajutorul pentru creterea copilului cu handicap

40

indemnizaia lunar pentru creterea copilului cu handicap acordat persoanei care ndeplinete condiiile prevzute de OUG nr.148/2005 cu modificrile i completrile ulterioare, pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 3 ani; ajutor lunar pentru creterea copilului cu handicap acordat persoanei care ndeplinete condiiile prevzute de OUG nr.148/2005 cu modificrile i completrile ulterioare; Legea nr. 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-nscui, cu modificrile ulterioare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.028 din 27 decembrie 2006; Legea nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cu modificrile i completrile ulterioare; Ordinul MMFES nr.432/2007 pentru aprobarea Procedurii de acordare a drepturilor prevzute la art.12 alin.1, lit.b, e-g i alin.2 din Legea nr. 448/2006 cu modificrile i completrile ulterioare.

Stimulentul lunar (se acord n perioadele n care beneficiarii indemnizatiei pentru creterea copilului realizeaz venituri profesionale supuse impozitului pe venit, situaie n care plata ndemnizaiei se suspend) OUG nr.148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modificrile i completrile ulterioare; HG nr.1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.148 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modificrile i completrile ulterioare; Legea nr.239/2009 pentru modificarea art.2 din OUG nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modificrile i completrile ulterioare; Legea nr.240/2009 pentru completarea alin.(2) al art.1 din OUG nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modificrile i completrile ulterioare HG nr.1016/2009 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.148 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modificrile i completrile ulterioare, aprobate prin HG nr. 1025/2006

5. Altele Hotarre 669/24 mai 2006 - M. Of. nr. 479 - 02.VI.2006 Emitent: Guvernprivind aprobarea Strategiei nationale de incluziune social a tinerilor care prsesc sistemul de protectie a copilului Ordin 95/13 martie 2006 - M. Of. nr. 305 - 05.IV.2006 Emitent: Autoritatea Nat. pt. Protectia Drepturilor Copilului al secretarului de stat al Autorittii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre directiile generale de asistent social si protectia copilului si serviciile publice de asistent social/persoane cu atributii de asistent social, n domeniul protectiei drepturilor copilului. 41