Mitul New Deal

Florin Aftalion
A pus programul New Deal capt Marii Crize din anii 1930? Contrar unui mit larg rspndit, rspunsul e nu. Evoluia somajului n cursul anilor 30 dovedeste acest lucru. Desi atinsese 25% n 1930 - primul an al presediniei lui Franklin D. Roosevelt, rata somajului se plasa nc la 15% la sfrsitul primului mandat al presedintelui democrat. Apoi, n 1937, are loc o nou cdere brutal a economiei - o criz n interiorul crizei -, omajul urc la 19% i nu se va reduce sub 10% nici n 1940. Se impune deci s constatm c depresiunea s-a prelungit de-a lungul anilor, n ciuda sau din cauza - consider astzi numeroi economisti - politicilor New Deal. Cnd a anunat acest program, n entuziasmul suscitat de Congresul democrat din vara anului 1932, candidatul Roosevelt nu stia prea bine n ce ar putea consta. Odat ales, el a cutat idei pe lng cei pe care i considera cei mai buni experi. Iar dup ce a ascultat opiniile acestui brain trust (expresia dateaz din epoca respectiv), noul presedinte trage aceeasi concluzie ca predecesorul su Herbert C. Hoover, si anume c America se confrunt cu o problem de supraproducie, determinat de un exces de concuren. Pentru a iei din criz, trebuia, tot conform acelorasi experi, ca statul s majoreze preurile, mai ales la produsele agricole, si s creasc salariile. Ca s ating aceste obiective, industria a fost cartelizat, au fost impuse preuri si salarii minime, s-au distrus recolte si s-au sacrificat milioane de animale, iar fermierii au fost pltii pentru a nu face nimic. Pe aceast logic absurd, se credea c bunurile produse n Statele Unite vor deveni prea scumpe comparativ cu cele produse n strintate si ca urmare trebuiau protejate. Atunci au fost introduse taxe vamale nalte, votate sub Hoover, care au agravat Marea Criz. Contrar impresiei generale, salariile majorate artificial se soldeaz cu un numr mai mare de someri si ca urmare scad cheltuielile gospodriilor, iar agricultorii si vd veniturile prbusinduse. Subveniile vrsate n mod generos victimelor crizei si marile lucrri publice (care fuseser deja lansate de administraia Hoover, dar fr a putea scoate America din criz) au ncrcat greu bugetul de stat: cheltuielile acestuia s-au dublat. Cum preedintele Roosevelt ar fi dorit s echilibreze bugetul, s-au introdus noi impozite, iar cele vechi au fost majorate. Acest fapt a dus la triplarea poverii fiscale, rata marginal a impozitului pe venit ajungnd la 90%. Dar asta n-a putut s evite acumularea deficitelor, att de mari au fost cheltuielile statului Acestea erau ns prea mici n opinia lui Keynes. Roosevelt, care l considera un matematician, nu un economist, nu l-a luat n seam, dar un mit nvelit ntr-un alt mit const n credina c programul New Deal a fost de inspiraie keynesist - lucru inexact. Politica lui Roosevelt a constat, de fapt, ntr-o serie de reforme improvizate si dezordonate care s-au sprijinit pe o retoric anti-business si intervenii legislative brutale, pe care Curtea Suprem a Statelor Unite a sfrsit prin a le declara neconstituionale. Ca urmare a acestei situaii, a rezultat o situaie de incertitudine care a determinat ntreprinderile s nceteze s mai investeasc. Economia, care ncepuse s-si revin n prima parte a anului 1933, a stagnat n 1934 si 1935 sub efectul programului New Deal. Apoi economia american sa relansat viguros n 1936, dup ce Fed a lsat masa monetar s creasc, mai ales ca urmare a

miscrilor internaionale de capital. Numai c acest lucru a produs temeri privind un puseu inflaionist si a determinat banca central s frneze cresterea masei monetare. Astfel a luat nastere criza din interiorul crizei si, n cele din urm, rzboiul a fost cel care a pus capt Marii Crize. Acesta a creat, pe de o parte, o penurie de for de munc, n urma mobilizrii a zece milioane de soldai, si, pe de alt parte - punnd sectorul privat s produc material de rzboi -, a permis oamenilor de afaceri s revin la conducerea politicii economice n locul ideologilor din anii precedeni. Departe de a scoate America din criz, programul New Deal a adncit criza! Cu sapte ani, conform unui studiu recent. S sperm c Barack Obama, pe care unora le place s-l compare cu ilustrul su predecesor democrat, nu-i va urma i rtcirile.