You are on page 1of 417

,.

,
, i
I
)
i
,'(
"MISIUNEA MISIOLOGIEI" .CATEVA CONSIDERATIl ACTUALE
PRIVIND MISIOLOGIA ORTODOxA
,-S-'

In anul 1929, profesorul Vasile Ispir (1886-1947) de la Facultea de Teologie din Bucure$ti
erata Gii "Misiunea este' religioase biserica. 0 biserica rara activitate misionara
:esteQ biserica inactiva, ca sa hl.! spun mai mult ( ...) A$a fiind, studiul indrumarilor misionare este
, .
,foarte important, iar misionara devine 0 hotanltoare mai cu seama pentru aceia care
vor fi viitori preoti gi care: prin insai definitia preotieisunt chemati sa fie misionari". In viziunea
,
lui, scopul.misiunii crqtine llU putea fi a1tuL decat evanghelizarea luthii' i cladirea Bisericii lui
Hristos . .8tudiul l11isiunii indemna, prin urmare, la "convertirea rtecre$tinilor $i necredincioilor $i
aducerea la adevaraia credinta a eretiCilor, sectan1ilor i schismaticilor, precum $i lupta contra
telelor sbciale".
Aceste reflectii, enul11atc cn aproape 80 de ani in urma, pot constitui un punct de plecare
pentru a ne interoga despre specificul misiunii i al misiologiei ortodoxe 111 contextul realitatilor
secoluJui al XXI-lea. Prezentare de fata llU lipropune sa pr;ezinte doar direc1ii abordari
teoretice care au ilicut parte din discursul traditional al Bisericii Ortodoxe, ci mai degraba sa lanseze
,
teme de clcl.hatcre perspective posibile pentru 0 misiune care sa raspunda provodirilor lansate de
societ8tca contcmporana in profunda transformare. De aceea, am optat pentru un eseu cu caracter
programatic in care sa includem 0 pledoarie pentru 0 misiologie ortodoxa contextualizata, eliberata
de perspectiva Ingusta a apologeticii pro domo sau de limitarile pe care Ie imP1!ne abordarea
exclusiv teoretica a unor 110tiuni. Numai timlnd cont de realitatile perioadeipost-moderniste in care
traim, valorizand provocarile ei $i incercand sa gasim solulii, yom putea elabora jaloane misionar
pastorale concrete viabile care sa fie germenii unei strategii misionare ortodoxe de anvergura $i
perspectiva. BisericaOrtodoxa Romana trebuie sa se raporteze pozitiv fata ideologia european a
actualll, in maniera in care s-au raportat Parintii Bisericii fata de civilizatia Imperiului Roman din
vremea lor. Nu diabolizarea inchiderea in proprii1e grani1e este solutia in duh cre$tin ortodox, ci '
gasirea unor punti de dialog $i contextualizarea misiunii noastre.
Necesitatea de a avea un program misionar coerent,ghidat de structurile abilitateale
Bisericii Ortodoxe Romane I'ntr-un cadru institutionalizat, este cu atat mai stringenta cu cat In
Europa Unita toti vom fi minoritari i ca natiuni $i ca religii. Este 0 provocare enonna pentru
Biserica Ortodoxa Romana; care nu va mai fi 0 Biserica majoritara bine instalaUi in spatiul public,
ci va trebui sa pozitia mariurisind adevarul $i dovedind ca este "sarea pamantului $i
lumina lumii".
1
Page 1 of 417
* * *
1. BISERICA ORTODOXA SOCIETATII CONTEMPORANE
Incepand Cll anii 1990, notiunea de globalizare a inceput sa fie folosWi pentru a descrie un
proces complex, socio-economic cultural, ale carui principale caracteristici sunt difuziunea
globala a institutiilor practicilor democratice, popularizarea raspandirea unor modele
economice, financiare tehnologice slabirea suveranitatii statului national. Pe de 0 parte,
globalizarea universalizeaza, implicand ideea de unificare a societatilor umane prin aceasta se
ajunge la relativizarea identitatilor nationale. sau comunitare, cele prin care un popor sau 0
comunitate anume existenta sa. Astfel, exista pericolul omogenizarii, a crearii unei
culturi globale cum este consumismul care devine masura tuturor lucrurilor intr-o societate golita de
sens. Pe de alta parte, globalizarea particularizeaza, favorizand individualismul pluralismul.
care se exprima at at printr-o multitudine de credinte denominatiuni, dar printr-o 0 pluralitate a

posibiliHltilor de angajament religios in lume. La Adunarea Consiliului Mondial al Bisericilor de la
Harare (1998) globalizarea, in aceasta ipostazaambivalenta, care universalizeaza particularizeaza
in timp, a fost recunoscuta ca ,,0 realitate ineluctabilK a vietii", 0 provocare pentru a gasi noi
dii de implicare a Bisericii 'in societate.
Globalizarea a Iacut obiectul a numeroase cercetari, atat sociologice, dit teologice, ar fi
superiluu sa reluam concluziile acestora. Ne rezumam, in contextul eseului de fata, sa amintim
faptul ea unul din tnultiplele aspecte ale globalizarii este accentul pus pe respectul pentru drepturile
omului, de unde importanta acordata dreptului la libera exprimare religioasa libertatea unei
persoane schimba religia. Aceasta realitate ridica problema dreptului legitim al minoritatilor
religioase de nlspandi punctele de vedere prin aceasta se ajunge la tensiuni Intre aceste
minoritati 0 majoritate stabilita care va denunta prozelitismul lor va incerca sa-l limiteze.
Astfel, pluralismul este 0 provocare imensa nu se rezuma numai la adoptarea unei atitudini
tolerante, ci la 0 ineercare activa de a-lintelege pe celalalt. Toleranta se de pe pozitii de
putere, dar nu este capabWi sa creeze un climat de intelegere incredere fata de eelalalt. Nu
putem ignora faptul ca de multe ori diviziunile dintre au contribuit la discriminare, ura
rasiala etnica, ca s-a abuzat de credinta pentm a-I demoniza pe Un efort pentru
intelegerea-pluralismului religios nu inseamna nici relativism, nici renuntarea la fata de
propria credinta, ci un pas necesar pentru ancorarea in realitatile contemporane.
Globalizarea reprezinta 0 mare provo care pentru identitatea noastra ca
romani deoarece conduce la 0 reductie antropologica, in care fiintele umane sunt vazute ca indivizi
2
Page 2 of 417
Page 3 of 417
nu ca persoane 'in nu .cooperative, consumiste materialiste nu
cu vocalie eshatologica. Aceste realitati dinamice trebuie sa determine 0 noua
abordare teologica a unui context complex in continua schimbare, astfel inca.t Biserica Ortodoxa
sa continue "a se face tuturor toate", ca in orice chip sa mantuiasca macar pe unii (I Corinteni IX,
22), adica sa aiba 0 perspectiva responsabila pragmatica. Ortodoxia nu trebuie doar aparata, ci
mai ales marturisiHi. Ori marturisirea se face credinta prin intermediul unui mesaj
adaptat la contextul post-modern, in ceea ce limbajul, metodele de abordare sau conlinutul
al acestui mesaj.
Consideram ca Biserica nu devine misionara doar pnn proclamarea universala a
Evangheliei, ci prin universalitatea Evangheliei pe care ea 0 proclama. Misiologul David Bosh, in
introducerea cunoscutei sale lucrari despre dinamica misiunii (Dynamique de fa mission
chretienne, Karthala, 1995) arata ca trebuie sa se distinga intre misiune misiunt. Misiunea se
refera la revel alia dragostea lui Dumnezeu pentru lume (missio Dei), iar misiunile sunt forme
particulare de participare la aCeasta missio Dei.
* * *
2. M()TIVATIA MISIONARA MISIOLOGIA
Apare legitima intrebarea: de ce nu avem 0 misiune ortodoxa infloritoare in momentul de
fata? In opinia noastra, nu exista interes pentru promovarea unei motivafii misionare autentice de
aici pornqte toata problematica actuaia a misiunii ortodoxe. Este absolut necesar ca facultatiIe de
teologie saforn1eze misionari, intretinand dezvoltanp acea "chemare" a tinerilor, care i-a racut sa
cu entuziasm studiul teologiei. Din aceasta cauza, locul importanla Misiologiei sau a
Indrumarilor Misionare in planm de invalamant din cadrul Facultatilor de Teologie Ortodoxe
trebuie reconsiderate, iar structura, temele modul de prezentare ale acesteia trebuie ajustate in
functie de obiectivele necesitalile actuale ale Bisericii Ortodoxe. Pastoratia 0 fae, e adevarat, doar
clericii, lfisa la misiune sunt chemate toate madularele Bisericii. Misiologia a fost eliminata din
programele de studiu unor specializari, Biserica noastra are nevoie acum mai mult ca orictind
de rrtisionari laici pregatiti de chemarea lor.
a) Motivatie spirituala. 0 adevarata intelegere a misiunii inseamna
bazelor sale transpunerea lor In practica. In primul rand, misiunea nu poate fi despartita
de teologia trinitarii. Hristos i-a trimis in lume pe apostoli dar la randul Lui a fost trimis de Tatal
prin Duhul Sfiint (loan, XX, 21-31) pentru a descoperi oamenilor comuniunea care exista in Sfanta
Treime. Astfel, misiunea Bisericii are fundamentul in Tatal, lucrarea in Fiul plinirea In Duhul
3
Page 4 of 417
Page 5 of 417
Stant. La aceasta premisa divina, se adau@ cea umana, pnn smergle, con1ucrarea omului eu
lucrarea supranaturala a lui Dummnezeu. In a1 doilea rand,misiunea trebuie sa fie centrata pe
pers,oana Mlintuitorului lisus Hristos. Ca persoana divino-umana, El este sursa creativa
generativa a dialogului oamenilor cu Dumnezeu a dialogului oamenilor intre ei.
In misiunea are 0 dimensiune pnevmatologica, sacramentala $i soborniceasca.
Misiunea este 0 parte a naturii Bisericii. Cuvantul grecesc "biserica", ecclesia are tocmai acest sens
de adunare a poporului lui Dumnezeu, ca un semn 0 manifestare a Imparatiei. Venirea innoirea
;
Duhului Smnt este un dar permanent care vivifica Biserica, este 0 realitate vizibila 'in Sfanta
Liturghie, In Sfintele Taine, cLlltLll rugaciunea Bisericii.
Ceea Ce se uita de multe od este faptul ca misiunea are mai ales 0 valoa.r:asoteriologica
eshatolog;ca. Nu suntem autentici, madu1are vii ale Bisericii nu ne mtintuim
daca nu acordam atentia cuvenita activita:tii misionare 1a care suntem.chemati. Toti cei botezati au 0
chemare din partea Mantuitorului Hristos. Apostolii au fost oameni simplii insa fiecare a devenit un
misionar, un trimis 0 lumina stralucitoare pentru ceilalti. Tot la feI din primele veacuri.
Evident". acest lucru nu ne obliga sa aducem neaparat un convertit ca unele religioase care
interp!:'eteaza aceasta chemare in termeni procentuaii.
b) Motivatie materiali'i.
Motivatia spirituaia nu este suficienta pentru a avea buni misionari, mai ales in contextul
lumiide azi. De multe ori nejenam sa d\ aspectul material este foarte important,mai
aleslntr... o societate in care se pune accent pe materialism consumism. Biserica ar
trebui sa reconsidere aceasta problema, deoarece nu putem sa absolutizam remarca Sfantul Apostol
Pavel ca "Preotul sa traiasca de la altar sau din Evanghelie" (I Corinteni IX, 13-14 Evrei XIII, 1 0)
rara alta sustinere din partea Bisericii Ortodoxe Romane in ansamblu. Fondul Misionar Central abia
daca poate sustine ajutorarea catorva din strainatate sau tiparirea literaturii
religioase In Hmba romana pentru romanii de peste hotare. Bisericile Ortodoxe surori, Greaca
Rusa, preeum Patriarhia Ecumenica au gasit solutii viabile pentru sustinerea misiunilor lor, prin
fundatii organizatii misionare eficiente. Biserica Ortodoxa Romana a avut in perioada interbelica
fundatii misionare eu impact in societate, reactivate dupa 1989, ca: Asociatia Femeilor Ortodoxe,
Fundatia Madona Dudu, Fundatia Gojdu etc .. cu un pattimoniu apreciabil, dar care azi sunt quasi
inexistente in activitatea misionara. Ar trebui ca, odata cu intrarea in Comunitatea Europeana, toate
Bisericile Ortodoxe sa faca front comun pentru 0 misiune unitara in spatiul european. Din pacate,
relatiile se mentin la nivelul declaratiilor sau al vizitelor ocazionaie
1
iar eternele problerne
ale diasporei, dipticelor etc. mentin un climat de neincredere 0 colaborare minimala .
4
Page 6 of 417
Page 7 of 417
3. MISIOLOGIA CA DISCIPLINA TEOLOGICA
A) Principii care trcbuie sa ghidczc misiologia (parte gcnerala, teoretica)
Anumite principii care ghideaza in general invatamantul teologic ar trebui reconsiderate
pentru a se ajunge la 0 misiune ancorata in realitatile contemporane nu rupta de acestea. Ne yom
limita numai la trei observatii, considerate absolut necesare pentru a promo va 0 misiune ortodoxa
autentidi.
a) Neeesitatca unci noi relatii eu modernismul. Studiul misiologiei, cum se reflecta in
manualele elaberate pana acum, arata ea ne situam pe pozitii defensive in ceea ce misiunea
misiologia, di invatam sa ne aplham mai putin sa marturisim, oa suntem orientati mai mult spre
treeut, in loc sa ne eoneentram pe provoearile prezentului pe perspectivele viitorului. De fapt,
multe dintre diseiplinele eare se predau la Faeultatea de Teologie azi sunt orientate mai mult spre
treeut, tara sa aiba 0 perspeetiva creativa construetiva pentru eontemporaneitate eu atat mai
put in pentru viitor. Considedim pertinenta remarca Preotului Prof. Dr. Nicolae Achimescu, care, in
partea finala a lucrarii sale Noile religioase, spunea: "Din nefericire, de prea muLte ori
teologii contemporani exploreaza in mod exagerat trecutul in detrimentul scrutarii viitorului. Pentru
ei problema arianismului, macedonismului, sofianismului, sunt cu mult mai importante decat marile
provodiri actuale perspectiveIe acestora, acele probleme au fost solutionate prompt la
vremea respeetiva de ditre sinoadele ecumenice sau alte instante ale Bisericii".
Intr-adevar, pare simptomatiCa pentru strategia misionara a Bisericii Ortodoxe un anume
paseism care impiedica 0 reflectie adecvaHi la noile provodiri pastorale pe care complexitatea
vremurilor prezente 0 impune cu necesitate. Misiologia trebuie sa intrevada perspective de
dezvoltare a Bisericii, sa se manifeste de 0 maniera intensiva conducand omul la "starea
barbatului extensiva prin "propova.duirea evangheliei la toata. raptura".
Confruntare cu modernitatea nu este lipsita de riscuri. Soeiologul Peter Berger in faimoasa
teorie a secularizarii, arata di intalnirea traditiei eu modemitatea va obliga Biseriea sa adopte fie
"ealea liberal a", radind compromisuri eu modernitatea, fie"ealea sectara", adidi ramanand inehisa
fata de orice stimulent exterior. Consideram ea Ortodoxia are 0 alta perspectiva care vine din
traditia bogatul ei tezaur spiritual, pentru a nu se situa la nici una din aceste aceste extreme.
-
Viitorii misionari, preoti sau laici, sa invete ea izolationismul sau retragerea din viata publica
inseamna. 0 tradare a misiunii Bisericii Ortodoxe, care are chemarea sa lumea in
ansamblul ei, aeccptand cil in ereatia lui Dumnezeu binele raul actioneaza simultan se
5
Page 8 of 417
.,"' ..
.. ....
Page 9 of 417
manifesta . in toate procesele nfalitatile sociale. PreotuI, misionarul ortodox, nu trebuie sa
priveasca lumea cu teama, ostilitate sau indiferenta, ci sa faca ltoA-nata., adica sa apere interesele
comunitatii din care face parte fara a se angaja partinitor in lupta politica.
Pe de alta parte, invatarnantul teo logic nu trebuie sa incurajeze excesiv nid "calea liberala"
doar pentru a se integra prindpiilor democratiei ecumenismului, deoarece prinaceasta se ajunge
la 0 relativizare a continutului credintei, la un compromis cu modemitatea paila la pUilctul de a
se confunda cu ea sau chiar a se dilua in ea. Prin acesta se pierde identitatea no astra de
mantuirea in ultitna instanta.
Consideram ca din aceasta dilema in timp elementul care va da focta
marturiei iloastre Intr-o lume atat de complexa este redeseoperirea afirmatea adevaratei
identitll(i eshatologice a Biseticii Ortodoxe. Este necesar ca in facuWitile de teologie sa se
accentueze mai mult dimensiunea eshatologica a Bisericii. Se foarte put in despre relatia
dintre identitatea eshatologica a Bisericii Ortodoxe misiunea ei istorica in lume. Ori, misiunea
Bisericii flU trebuie sa fie decat 0 lupta de a marturisi de a aplica viziunea eshatologica a Bisericii
la istorice la lume ill ansamblul ei. Pentru aceasta, ar trebui sa se vorbeasca mai mult
despretealitatea Imparatiei care prezenta inca de pe acum "pe dit ne este noua posibil a vedea"
nu doar 0 realitate viitoare far!i: rezonanta pentru viata contemporana. In acest fel, nu se
mai ponte verbi nki de 0 acornodare cu modemisrnul, ca Ortodoxa sa devina 0 alta
institutic a acestei lumi, atata vreme citt identitatea ei se nu in raport cu statuI, sau cu
soc.ietatea in mijlocul careia actioneaza, ci in raport cu Irnpaditia lui Dumnezeu, in raport cu 0
plinatate care exista aCUrh-in masura ill care noi putem sa 0 va ajunge in viitor
descoperiHi Intru slava
b) I)reeizarea identitatii in raport eu pluralismul religios. 0 alta limita a
rnisiologiei, cum se reflecta in rnanualele care au fost elaborate de-a lungul timpului, se refera la
faptul ca acestea se rezuma fie la 0 simpla prezentare a religioase a fenomenului
ecumenic, fie la 0 apologie arida a ortodoxiei de diabolizarea sectelor sal[ noilor
religioase.,Biserica nu va putea indeplineasca menirea in aceasta lume daca se va limita doar
sa declate triumfalist deline adevarata credinta se Inchida in propria Este
nevoie de un accent mai mare pe 0 perspectiva trinitara asupra lumii. Misiunea trebuie inteleasa ca
expresia dragostei lui Dumnezeu pentru toti oamenii. Astfel, lumea ca spatiu al creatiei, al
revclatiei, al iubirii Dumnezeu, nu trebuie inteles ca un spatiu Inchis.
Din pacate, identitatea unei persoane sau a unei comunitliti este definita prin frontiere,
culturale, nationale sau religioase. Este 0 identitate care se in opozitie cu altceva prin
acest mod de gandire se ajunge foarte la exclusivism, la tensiuni chiar la vio1enta.
6
Page 10 of 417
Page 11 of 417
este redus astfel, de unele curente, la 0 ide.ologie printre multe altele. Pozitia nostra nu
trebuie sa fie aceea de gardieni ai unui sistem inchis, tnSa nu trebuie sa eadem nici in cealalta
extrema, de aceeptare a pluralitatii grosso modo, optiune oare duee la relativism. Trebuie sa-i
integram altii in aeeasta perspeetiva a noastra, dialogaHi prin excelenta, care ne
deseopera pe unul altuia. Sfintii Parinti au reu$it aeeasta osmoza terminologiea in Bizant definind
teologic persoana ea realitate dialogala.
Cand suntem eonfruntati eu notiuni radical difetite de ale noastre eu perspective complexe
eiudate, intrebarea noastra nu trebuie sa. fie cum 'ii eonvingem de eroare sau cum sa
eompetitia de idei ci intrebarea no astra trebuie sa fie ee ered ee vad ei eu adevarat? $i mai
departe, se poate oare ea eeea ee vad ei sa fie 0 parte a lumii pe care 0 vad eu? Sunt doua aeordari
ale dialogului inter-religios care nu sunt eele mai fericite : de a pretinde ca posezi adevarul exclusiv
altH sunt eretici, tara nimic bun sau eonstruetiv alta sa iti pierzi increderea in propria credinta
sa spui ca fiecare religie este la fel de buna ca cealalta. Trebuie respinse eforturile agresive de
a-I converti pe cei de alte eredinte, deoarece nu suritem chemati sa competitii eu
argumentc il1 favoarea produsului pe care 11 oferim ca 'intr-o piata religioasa. Oricat ar parea de
staniu trebuie sa ea exista la anumite grupuri religioase elemente pozitive chiar
nobile in maniera in care construiesc mesajul 11 prezinta lumii. Ei sunt frati ai care ne
interp.e1eaza nu Depinde de noi daca avem ce sa oferim sa "acel
eeva" aceasta nu doar la nivel ideatic. Misiunea inseamna lumea de dincolo de limite Ie
Bisericii institutionalizate, lumea pe care Dumnezeu 0 care are voeatia de a deveni parte a
Biserieii.
Putem evita aceasta extrema a exclusivismului daea suntem de adevarata
noastra identitate de cre,stini ortodoqi. ortodoqi se identifica in primul rand prin faptul ca
poarta numele lui Hristos, ca Iocuiesc Intr-o lume in care Imparatqte Hristos ca traiesc in
comuniune cu Hristos. Din aeeasta perspectiva, lumea nu mai apare ca un spatiu marcat de frontiere
care sa Ie ingrMeasca aItora accesul, ci ca un spatiu deschis. Marturisirea adevaratei credinte nu se
poate tace Tara identitatii noastre Tara marturisirea acestei identitati 'in viata
cuvant.Pr. Prof. Dr. loan Bria a accentut de multe ori faptul ca provocarea misionara nu se afla
numai in afara Bisericii Ortodoxe, In modalitatile de prozelitism ale diverselor grupuri religioase. ci
Inatmtrul acesteia, prin nivelul scazut de angajament al membrilor ei.
Misiunea din perspectiva ortodoxa este centrata pe participarea liturgica pentru
ca de acolo trage seva se cu alte forme de actiune ea: predicarea,
publicatiile, educatia religioasa, de tineret, activitatea sociala, relnnoirea vietii monahale.
in Liturghie noi traim 0 Parusie continua, experiem prezenta reala a lui Hristos, intnlm in timpul
7
Page 12 of 417
Page 13 of 417
-Imparatiei. Incepand de la Cincizecime pana la Parusie, Hristos cel inviat este prezent prin Duhul
-
Sfant in viata liturgica, in euvant in Sfintele Taine. De aceea, Liturghia nu trebuie sa fie limitata
la celebrarea in Biserica, ci trebuie sa fie continuata 'in viata eredinciosului. Este ceea ee a fost
denumit "Liturghie dupa Liturghie". Din perspectiva ortodoxa, eficacitatea marturiei
depinde de autenticitateacomuniunii in Biserica. Capacitatea de a arata lumii lumina
Imparatiei este proportionala cu gradul in care ei prim esc aceasta lumina in misterul euharistic.
Numai ca, pentm a putea primi lumina pace, trebuie ca vasul sa fie pregatit prin straduinta
fiecaruia. Numai astfel misiunea Bisericii devine 0 expresie a iubirii intra-trinitare iar credinciosul
ortodox are ce sa semenului sau se raporteaza coreet la acesta.
B) Redimensionarea rolului M.isiologiei in cadrul Facultatilor de Teologie
(parte speciaUi)
Alaturi de aceste principii care trebuie sa ghideze misiologia ca disciplina. este nevoie de
o justa intelegere a rolului misiologiei in cadrul facultatilor de teologie, a raportului ei eu celelalte
.teologice a continutul ei. 0 buna parte din ineficienta .rrllsTunii ortodoxe contemporane
se datoreaza statutului ambiguu al misiologiei, privita dind ca disciplina de sine statatoare, cand
ca apendice al teologiei sistematice sau practice, eand doar ca spirit, ca orientare care trebuie sa fie
impregnata intregii tcologii ortodoxe.
Misiologia are 0 dubla sarcina, una in raport eu teologia, iar cealalUi cu practica misionara.
In legatura.cu prima, misiologia este chemata sa exerseze 0 functie critica in cadrul disciplinelor
teologiee, ,incitand in permanenta teologia sa fie teologia viatorum. Astfel misiologia trebuie sa se
opuna oridirei tendinte de: auto-satisfactie, conservatorism, de fragmentare a umanitatii in blocuri
regionale sau ideologice etc. Ea trebuie sa insoteasca celelalte discipline teologice, sa Ie interogheze
la randul ei sa se lase intemgata de aces tea. De exemplu, teolgia sistematica dialogheaza in mod
traditional eu filosofia, dar acorda foarte putina atentie sociale.
In ceea ce a doua sarcina, trebuie sa intelegem ca misiunea este 0 realitate inter
subiectiv/i'i ca ,trebuie sa existe 0 relatie stransa intre misiologi, tnisionari persoanele printre care
ei lucreaziL Teologia practiea este lipsita de dimensiunea misionara se ocupa doar cu predicarea,
cateheza, liturghia, pastoratia sau diaconia, to ate acestea privite ca scop in sine nu in relatie cu
misiunea. Astfel, avem mare nevoie in primul rand de un program misiologic pentru teologie,
apoi de un pmgram misiologic pentru misiune, pentm ca teologia nu are alta ratiune de a exista
decat aeeea de a acompania missio Dei.
Misiologia nu trebuie sa raman a 0 disciplina care ofera numai repere teoretice, ci
gaseasca 0 aplicabilitate eficienta in practica. De multe ori, misiologii trebuie sa accepte ca
8
Page 14 of 417
,
',,;
Page 15 of 417
.problemele misionare cu adevarat stringente se discuta mai degraba 1n afara decat in interiorul
facuWitilor de teologie. Misiologia cum este predata astazi ca disciplina este mai degraba 0
refleqie asupra mesajului a proclamarii sale, echipandu-i pe viitarii misiomiri cu concepte
noutiuniteoretice care gasesc foarte putin sau deloc acoperire in realitatea pe care 0
intalnesc "pe teren". $i atunci, care ar fi solutia pentru a umple golul intre teorie practica, sau cu
alte cuvinte cum se poate reaIiza contextualizarea misiologiei?
In opinia noastra, este necesar ca la nivelul fiecarei facultati de teologie sa se infiinteze un
Departament misionar-pastoral, care sa cuprinda, pe langa studiul Misiologiei, cursuri de Noi
. Medicina pastoral-misionarit (multi dintre preoti nu sa distinga intre
fenomene spirituale boli mentale), Sociologia Religiilor, Comunicare media. La
acestea se vor putea adauga alte discipline, in functie de specificul zonei in care se va
misiunea (de exemplu daca aceasta va presupune limbii civilizatiei unui popor etc.).
Ele vor deveni in timp centre de excelenta care sa canalizeze sa coordoneze initiative pa.storal
misionare diferite: mass-media, misiune sociala, catehetica, activitate misionara extema, misiunea
fata -de cei, cu dizabilitati. (Regretatul Diac. Prof. Dr. Petre I. David a fost un pionier in acest
domeniup.romovand activitatea Pro Lect. Dr. Constantin Onu care a elaborat un limbaj liturgic
mimico-gestual pentru surdo-muti. EI a avut un nevazator doctorand care din pacate nu a mai
tinalizat studiile din cauza decesului Parintelui David).
Un al doilea aspect de care trebuiesa se tina seama este ca Biserica Ortodoxa Romana are
mare nev'oie de misionari laiGi, nu doar exclusiv de preoti. Este nevoie de recuperarea
implicarii laicatului 111 misiunea ortodoxa, ca celalalt brat lucrator al Bisericii, Trup al Miintuitorului
Hristos. Din pacate azi acest "brat" nu prea este [olosit este insuftcient valorificat, prin urmare
s-a slabanogit. Mireanul nu mai are con!?tiinta chemarii sale misionare. Faptul ca nu se promoveaza
indeajuns vocaliile misionare autentice ale laicatului constituie un mare neajuns in contextul In
care majoritatea absolventilor de teologie nu devin preoti, iar campullor de misiune se vede redus
doar la perspectivade a preda religia 111 ori de a ocupa posturi de asistenii sociali. Din punctul
nostru de, vedere, nu este 0 solulie viabila sa avem exagerat de multi preoti care nu mai au un
impact misionar eficient mai ales in anumite segmente soeiale, cu atat mai mult eu cat, uneori, la
aceasta se adauga 0 slaba pregatire teologica 0 vietuire ortodoxa ce lasa de dorit. in
scurt timp statutul social al preotului se va deprecia, iar semnalele actuale sunt mai mult decat
ingrijoratoare. Calitatea trebuie sa primeze, nu cantitatca. Revigorarea misiunii laicatului sub to ate
aspectele, care sa aiba drepturi responsabilitati, va fi unul din atuurile care vor garanta succesul
misiunii Bisericii Oliodoxe In noua realitatea europeana.
9
Page 16 of 417
Page 17 of 417
Nu toli suntem chemali la tip de misiune. Fiecare are lucarea lui in Biseriea
nu trebuie lnsa l:ngradita, obstructionata sau In acest considerarn
necesar sa ne refcrim $i la poteritialul misionar al monahilor, foarte putin sau deloc pus 'in valoare 'in
misiologia ortodoxa contemporana, dar care demonstrat forta in veacurile de aur ale
Monahii trebuie sa-$i fad simtita prezenta in societate ca expresie fireasca a lucrarii
nevointei lor monastice. Fiecare manastire, cu specificul potentialul ei uman sau material pe
care ilare, trebuie sa se impJice in misiune: unele cu actiuni filantropice, altele eu 0 vocatie
eultural-educationala deosebita, altele cu vocatie misionara etc .. Din pacate, datorita lipsei de
comunicare $i viziune, se mentine un cIimat de animozitate $i suspiciune intre mediul teologic
academic $i 0 parte a cinului monahal fapt care aduce deservicii importante misiunii ortodoxe.
C) Structuri de punere in aplicare (parte practical
In gele de mai sus, am enuntat diteva repere, cateva jaloane dupa care, in opinia noastra, ar
trebuie sa se ghideze misiunea $i misiologia ortodoxa, pentru ca mesajul Evangheliei sa-$i poata
pastra intl:eaga f0l1a $i bogatie intr-un context complex $i in continua schimbare. Ramane sa araUlm
ca este absolut necesar sa se creeze anumite structuri care sa asigure 0 coordonare coerenta a
intregii activitati misionare $i prin intermediul carora misiologia sa nu mai ramana doar 0 disciplina
teoretica, ci 0 aplicabilitate practica concreta. Aceste structuri trebuie sa asigure
legatura, informarca $i permanenta colaborare intre cei responsabili cu formarea viitorilor misionari
, (ierarhi, teOlogi, dascali de teologie), misionarii in$i$i (clerici sau laici) $i cei caroraei se,adreseaza,
subiectii mesajului lor. Absolventii de teologie ar putea fi astfel familiarizati cu activitatea lor
viitoare i pe care acesta Ie implica. PosibiliHitile lor de optiune s-ar diversifica,
Biserica reactivand acele slujiri biserice$ti din perioada patristica $i care sunt necesare astiizi.
Exista Ia l11area majoritate a eparhiilor structuri ce incearca sa promoveze misiunea sub
diferite aspecte, 1nSa lipse$te coordonarea tuturor structurilor $i conlucrarea lor. Ele lucreaza
independent $i cu 0 cflcienta redusa iar personalul nu este de cele mai multe ori experimentat.
Am aniintit de necesitatea infiintarii cate unui Departament pastoral-misionar in cadrul
facultatilor de teologie. Toate aceste departamente trebuie sa se afle sub conducerea unui Institut
Misionar Pastoral Central In cadrul Patriarhiei, care poate gandi 0 strategie misionar pastoral a pe
termen mediu $i lung. Avem trustul de presa Basilica $i aIte edituri specializate care aduc contributii
Insemnate misiunii prin publicatiile editate $i emisiunile realizate, dar activitatea misionara actuala
nu trebuie sa se reduca doar la a publica sau informa. De asemenea, la Ia$i s-a infiintat Institutul
Cultural Misionar Trinitas cu 0 activitate remarcabila pe diferite paliere ale misiunii. alte centre
misionare create la Craiova, Cluj Napoca, Alba Julia, Targovi$te, Incel;lrca sa anime activitatea
10
Page 18 of 417
Page 19 of 417
misionara a-eparhiilor respective. De asemenea, este nevoie de un ObservJltor al Religiilor in
Rontanhi, cu sediulla al carui rol sa consiste in monitorizarea, analizarea interpretarea
datelor de pe teren in legatura cu impactul mesajului pe care Biserica 'it are azi in societate, cu
activitatea noHor mi$cari religioase etc .. El trebuie sa aibil. un caracter universitar 0 perspectiva
critica constructiva. Din colaborarea stnlnsa intre aceste doua structuri, ar rezulta 0 adaptare a
mesajului Bisericii a modalitatilor de propovaduire la contextullumii de azi. Ambele trebuie sa
dispuna de 0 inzestrare adecvata (biblioteca, sala de conferinte, facilitati IT, mijloace de deplasare
in teritoriu etc.) $i sa fie incadrate cu universitari, teologi laici, cu specializari diferite
pentru a se putea realiza 0 abordare interdisciplinara a fenomenelor monitorizate. Alaturi de
Departamentul de media, s-ar crea 0 a Bisericii fata de societatea civila stat.
be asemenea, consideram ca este )1ecesar ca la nivelul fiecarei eparhii sa se lnfiinteze
centre misionar-pastorale, care sa se afle in stransa legatura cu Facultatile de Teologie cu
Institutul Misionar-Pastoral Central. Ele vor implementa In teritoriu proiectele misionar-pastorale
Ie VOl' adapta in funqie de particularitatile locale. De asemenea vor oferi date spre analiza
$i Institutului Misionar Central. 0 sarcina importanta a acestora esre-de aidentifica
anumite parohii pilot rurale $i urbane (dar spitale, penitenciare, armata), centre autentice de viata
liturgica $i spirituala ortodoxa, uncle studentii in teologie sa poata face practica misionar-pastorala
In perioada vacantelor. In curricula facultatilor umaniste se afla un modul obligatoriu, intitulat
"Practioa de specalitate", care da studentilor posibilitatea sa se familiarizeze cu munca intr-un
domeniuspecific muzeu, instututie de asistenta sociala etc). Tot astfel, studentiI,teologi ar
putea realiUitile concrete ale misiunii Bisericii Ortodoxe $i in timp ar putea Invata
din experienta unor preoti cu vocatie, care au sa revigoreze mentina vie comunitatea
parohiala.
* * *
Ne-an1 propus la Inceputul acestui demers sa evaluam $i metodele de promovare a
mesajului autentic al Evangheliei i11tr-o societate marcata de profunde transformari sa schitarn un
posibil program de actiune. Am pledat pentru 0 redimensionare a scopului $i a continutului misiunii
misiologiei ca sa raspunda provocarilor actuale, pre cum pentru crearea unor structuri
institutionale adecvate prin care misiunea sa fie promovaUi In cele mai bune conditii. Toate acestea
devin posibile doar cu sprijinul binecuvantarea ierarhilor care 1;e dovedesc la
initiative de acest gen in ultima instanta in contextul unei viziuni de perspective. a Bisericii
Ortodoxe asupra viitorului misiunii sale.
unui program misionar se realizeaza numai prin colaborarea tuturor madularelor
11
Page 20 of 417
.;\"
Page 21 of 417
Bisericii. bimilenara ca nici 0 Biserica exclusiv clericala, nici una
eminamente mireneasca nu face 0 misiune autentica. Dialogul are loc intre persoane
care se recunosc, se respecta ajung sa se pretuiasca, iar smerenia dragos'tea inmultesc roadele
misiunii.
BIBLIOGRAFIE SELECTIV A
Achimescu, Nicolae, Noile religioase, cd. Limes 2002
Alfeyev, Episcopul Hilarion, Christian witness to uniting Europe: a view from a
representative of the Russian Orthodox Church, in "The Ecumenical Review". Geneve. Vo!' 55
(2003), nr. 1, p. 76-86.
Orthodox witness today, WCC Publications, Geneva 2006
Bergeron, Richard, Hors de l'l!glise, plein de salut: pour une theologle dialogale et une spiritualite
interrelig'i:euse, MOfI:tfeal: Mediaspaul 2004
Bosch, David Jacobus, Believing in the future: toward a missiofogy of Western culture,
. Valley Forge, Pa.: Trinity Press International; Leominster Herefordshire, England: Gracewing 1995
Idem, Dynamique de fa mission chnWenne: histoire et avenir des modeles missionnEires,
. Lome: Haho ; Paris: Karthala ; Geneve: Labor et Fides, 1995
Sria-; Pr. Prof Dr. roan, "Spre plinirea Evangheliei". Dincolo de apararea Ortodoxiei:
exegeza rransmiterea TRADITIEI, Alba Iulia 2002
Idem, Liturghia dupa liturghle: 0 tipologle a mtsiunii apostolice si marturiei azi,
Ethena Publishing, 1996
Conclusions of the International Political Conference. "Nation, Religions- Orthodoxy and
the New European Reality, Athens, Greece, 17-19 April, 2005
Ecumenisme et pratiques missionnaires: actes du 21 e colloque du Centre de recherches et
d'echanges' sur la diffusion et l'inculturation du christianisme, organise avec la collaboration du
centre Vincent Lebbe, Louvain-la-Neuve, 27-31 aofit 2000), sous la direction de Maurice Cheza,
MoniqueCostermans et Jean Pirotte. Paris: Editions Karthala 2002.
Geffre, Claude, Theological reflections on a new age o/mission, In: "International Review
of vol. 71 (1982) nr. 284, p. 478-492.
Idem, Mission issues in the contemporary context ofmultifaith situations, in: "International
Review of Mission" ; voL 86, nr. 343, octornbrie 1997, p. 407- 409.
, 12
Page 22 of 417
Page 23 of 417
Idem, Profession theologien: ,quelle pensee chn!tienne pour Ie XXIe siele?:-Entretiens avec
Gwendoline Jarczyk, Paris: Albin Michel, 1999
Hoeckman, Remi Emiel, Unite de l'Eg!ise-unite du monde. Essai d'une theologle
oecumenique de la mission. These, Berne 1974.
Ispir, Prof Dr. Vasile, Curs de fndrumari misionare, 1929.
Kallistos Ware, Bishop of Diokleia, The witness of the Orthodox church, in "Ecumenical
Review" vol. 52, nr. 1, ianuarie 2000, p. 46-56.
Karotemprel, Sebastian, Following Christ in Mission: A Foundational Course in
Missioiogy. Boston, MA: Pauline Books & Media 1996.
Kirk, Andrew 1., ed. Contemporary Issues in Mission, Birmingham, England: Department of
Mission, Selly Oak Colleges, 1994.
Idem, The Mission of Theology and Theology as Mission. Valley Forge, Pa. and Leominster,
Herefordshire: Trinity Press International and Gracewing 1997.
Newbigin, Lesslie, Trinitarian Doctrine for Today's Mission. Carlisle: Paternoster Press,
1998.
One, Holy. Catholic and Apostolic: Ecumenical Reflections on the Church (Faith and Order
Paper 157) Tamara Grdzelidze, Editor, wee 2005.
Panayotis Anastasios"'!annoulatos (episcop de Tirana), The Purpose..and Motive of Mission:
front an Orthodox point of view Athens, Greece 1968.
Idem, Facing the world: Orthodox Christian essays on global concerns, Geneva: WCC
Publications 2003
Petraru, Pro .profdr. Gheorghe, Repere pentru 0 misiologie ortodoxd, Teologie Viala ,
x (2000) tu'. 7-12, iul-dec.
Pushing the faith: proselytism and civility in a pluralistic world, edited by Martin E. Marty
and Frederick E. Grecnspalm New Yark : Crossroad. 1988
Religions Today, Their Challenge To The Ecumenical Movement, Julio de Santa Ana (ed),
WCC,2005
Schnabel, Eckhard J, Early Christian mission, InterVarsity Press 2004,2 vol.
Taber, Charles R., To Understand the World. to Save the World: The Interface between
Missi%gy and the Social Sciences, Christian Mission and Modern Culture. Harrisburg, Pa.: Trinity
Press International, 2000.
The Orthodox Churches in a Pluralistic World An ecumenical Conversation, edited by
Emmanuel Clapsis, wce Publications, Geneva 2004
13
Page 24 of 417
Page 25 of 417
2004
Tomko, Cardfnal Josef, Missionary Challenges to the Theology of Salvatio.n. A Roman
Catholic Perspective, p. 174-200 (Provocari misionare aduse teologiei manturii. 0 perspectiva
romana-catolic1!i) 1n Sharing the Book. Religious Perspectives on the Right and Wrong Proselytism
(lmpar{ind Cartea. Perspective religioase despre prozelitism bun sau rau). John White and Richard
C. Martin (ed.), New York, 1999
Van Engen, Charles. Mission on the Way - Issues in Mission Theology. Grand Rapids, MI:
Baker 1996.
Verstraelen, Frans J., Arnulf Camps, Libertus Arend Hoedemaker, and Mare R. Spindler,
eds. Missiology: An Ecumenical Introduction: Texts and Contexts of Global Christianity. Grand
Rapids, MI: Eerdmans, 1995.
Wickeri, Philip L., ed. The People of God among All God's Peoples: Frontiers in Christian
Mission. Report from a Theological Roundtable Sponsored by the Christian Conforence ofAsia and
the Council for World Mission November 11-17, 1999. Hong Kong and London: Christian
Conference of Asia and The Council for World Mission 2000.
Zorn, Jean-Franyois, L'appel ala mission.' Formes et evolution, 19-20eme siikles;Actes
de la geme session du CREDlC a"Universite catholique de Nimegue, 14-17 juin 1988, (Centre de
recherches et d'echanges sur la diffusion et l'inculturation du christianisme, Collection du
C.R.E.D.I.e. ru:. 7), Lyon: Universite Jean-Moulin Facultes catholiques, 1989
Idem, L(I missiologie: emergence d'une discipline theologique, Geneve: Labor et Fides,
14
Page 26 of 417
Page 27 of 417
-
Marturia intr-o lume multireligioasa
ConsiliulEcumcnic al Bisericilor, Consiliul Pontifical pentru Dialog Interreligios al
Hisericii Uomallo-Catolice Alianfa Evanglielidi MondiaHi au promulgat impreuna
un document Hsupra cOllduitei misiona.'e dupa 0 pcrioadi'i de consultari care a durat
aproximativ dnd ani. Documentul este intitulat "Marturisirca intr-o lume
-'l!uJtireligioasa: recomandari asupra conduitei" $i descrie exercitiul misiunii.
"in Hcord cu principiilc cvanghclicc
1'
. Publicum in coIitinuare documcntul
integral. .
Misiunea face parte din fiinta Bisericii. Proclamarea cuviintului lui DU!.TI1.leZell
marturisirea acestuia in lume sunt esentiale pentru f1eeare In timp, este
necesar ca acestea sa se fadi in conf()rmitatc ell principiile Evangheliei, manifestand
respect deplina rata de toli oamenii.
de tensiunile dintre oamcni comunitati eu eonvingeri religioase diferite de
. diversele interpretari ale mli11uriei Consiliul Pontifical pentru Dialogul
Jn1crreligios (CPO), Consiliul Mondiai al Bisericilor la invitatia wee"
Alian\a Evanghelica MondiaIa (AEM) s."au intrunit de-a lungtItunei perioade de cinciani '
pentru a medita asupra subiectlllui a redacta acest document care sa serveasca clrept
recomandare de conduita pentru marturia din intreaga lume. Intentia acestui
document nu cstc aceca de a se constitui Int1'-o clectaratie teologica referitoare hi misiune,
ci de a raspunde unor probleme practice legate de maliuria 1ntr-o lume
multi reI igioasa.
Stapu] acestui document este de a il1curaja bisericile, sinoadele socieHttiic
de misiune sa mediteze la praeticile lor eurente sa foloseasc5 recomandarile eontinute
in acesta pentru pregatiMiirturia 1ntr-o lume multireligioasa, daca este cazul,
propriile orientari pentru ma11urie misiune printre cei de religii diferite in n'indul
eclor care BU profeseazii 0 religie aIlUmc. Speram ca din intreaga lume sa
studieze acest document, in lumina propriilor practici de marturisire a eredintei lor In
Hristos, atilt prill cuvant, cat !?i ill fapta.
Fundamentul ma..turiei
1. Pentru este un pri vilegiu 0 bueurie sa de.a soeoteala de nadejdca care este in
ei sa faca acest lucru eu blandete respect (cf. 1 Petru 3: 15).
Page 28 of 417
2. [jsus Hristos este martorul suprem (cf. loan 18:37). Marturia constituie
totdeauna 0 coparticipare la martLu'ia sa, care se concretizeaza in proclamarea Imparatiei,
slujirea aproapelui i daruirea totula de sine, chiar i atunci cand acest act de daruire de
sine duce la cruce. Dupa cum TaUU L-a trimis pe Fiul in puterea Duhului Stant, tot astfel
sunt in misiune pentru a marturisi prin cuvant fapta desprc
dragostea Dumnezeului trinitar.
3. Exemplul invata.tura lui Iisus Hristos, ea a Bisericii primare, trebuie sa constitute
ghidul pentru misiunea Timp de doua milenii, au eautat sa unneze ealea
lui Hristos vestea eea buna a imparatiei lui Dumnezeu (cf Luca 4: 16-20).
4. Mart:uria lutr-o lume include implicarea 1ntr-un dialog cu oameni de
dHerite religii $i culturi (cf. Fapte 17:22-28).
5. in anumite imprejurari este ditioil sa traic$ti sa proclami Evanghelia, atunci
cand accasta este ingradita sau chiar interzisa, Ildstos Ie sa
continue ell fldclitatc, solidari lInul Cli un altlll, sa marturiseasca. desprc El (cr. Matd
28: 1920; Marcu 16: 14 -18, Luea 24:44-48, loan 20:21, Faptel:8).
6. Dadi metode nepotrivite In misiunea. lor, r.ccurgand la
presiunc. ei tradeaza cauza Evangheliei pot provoca suferintc altom. Ascmcnea
manifesHiri ne obliga la \'ii ne reamintesc de nevoia noastra de a. face ape!
. necurmat la hamllui Dumnezeu (cf. Romani 3:23).
7. sllslin ca, responsabilitatea lor estc de a-L marturisi pc lIristos,
conveitirea este in cele din urma lucrarea Duhului Sfant (cr. loan 16: 7-9, Fapte 10:44
47). Ei. reeunosc faptul ca Duhul se incotro vrea, mai presus de int1uenla omuilli
(cr. loan 3 :8).
Principii
sunt chemali sa respecte urmatoarele principii in Incercarca lor de a Implini
cum se cuvine misiunea incredintata lor de Hristos, In special in contexte inten-eligioase:
1. Umblarea in dragostea lui Dumnczeu. ered ca Dumnezeu cste sursa iubirii
In consecinta, marturisind despre El, ei sunt chemali sa traiasca 0 viala plinade dragoste
iubeasdi aproapclc ca pc ci (cf. Matct 22:34-40; loan 14:15).
2. Imitarea lui Usus Hristos. SLIDt chemati sa unnczc exemplul 'invalaturile lui
Usus Hristos in toate aspectele vietii, mai ales In cele privitoare la marturia lor,
2
Page 29 of 417
dragostea Sa dand slava cinste lui Dumnczeu 'ratal, prin puterea Duhului
Sfant (eL loan 20: 21-23).
3. Virtutile Crc$tinii sunt chemati sa aiba un comportament integru, plin de
generozitate, eompasiune ;;i wuilintii. ;;i sa inHiture otice forma de arogaJ1Fi,
condescendenta discreditare (cf. Galateni 5:22).
4. 81ujirea $i justitia. Crc$tinii sunt ehemati sa actioneze In spiritul dreptatii sa arate 0
dragoste plina de sensibilitate (cf. Mica 6:8). Pe langa acestea, ei sunt chemati sa
slujeasca altora astfel sa-L recunoasea pe Hristos in surorile $i fratii lor, chiar in eei
mai dintre ei (cf. tvtatei 25:45). Siujirea in domeniul eduealiei, al asistentei
medicale, al intcrvcntiei in eaz de ealamiUtti, cat $i sprijinul dat Ullor eauze drepte sunt
parte integranta a mMturisirii Evangheliei. Exploatarea sara.ciei $i a ne-voilor aproapelui
nu l$i are loeul inmisiunea crc$tina. In actiunile lor de slujire, cre;;tinii trebuie sa
eondamne in mod deschis sa se abtina de a recurge la arice mijloace de ademenire ;;a
altora la propria rcligie\, inclusiv prin stimulcnte recompense.
5. Discernamantul in sJujbele de vindecare. Ca parte intcgranta a millturisirii Evanghelici,
slujesc in vindecarea cdor bolnavi. Ei sunt chemati sa dea dovada de
discerniimant atunci cand StUlt implicati In aceasta slujire, respecmnd pc deplin
Uflli.ma grija sa nn fie exploatate vulnerabilitatea aproapelui nevoia
vindecarc.
6. Respingerea recurgerii la viole)$!. marturia lor, sunt sa respinga .
toate forrnelc de vio1cnla, chiar pe cele psihologice sau soeiale, indusiv abuzul de
fJutere. Ei resping, de asemenea, violenta, discriminarea nedreapta sau represiunea
exercitata de eatre orieeautoritate rcligioas;l sau laica, inelusiv pro fan area sau distrugcrea
laca;;elor de cult a simboturilor sau a te.xlelor sacre.
7. Libertateareligioasa de Libertatea reiigioasa, inc1usiv dreptul personal de
a afirma, de a practiea., de a propaga in mod public de religia, decurge din
demnitatea iiintci umane are ca baza ca toate. fiinteLe umane sunt create
dupa chipul asemanarea lui Dumnezeu (cf. Geneza 1:26). Astfel, toate fiinteie umane
au dreptud responsabilitati egale. Acol0 unde este folosita ea instrument In
scopuri politicc sau in cazulln care au loe persccutii reiigioase, sunt chemati sa
se angajeze in ma11urisire profetica, denuntand astfel de actiuni.
8. Respectul reciproe solidaritatea. Crc$tinii sunt sa lucrezecu toti oamcnii in
spiritul respectului reciproc. promovand impreunii dreptatea, pacea binele eomun.
Cooperarea interreligioasa estc 0 dimensiune esentialn a lInci astfcl de angajari.
3
Page 30 of 417
9. Respectul fata de tOli oamenii. recunosc dt Evanghelia poate sa confrunte, dar
poate :;;i sa imbogateasca cultura. Chiar atunci cand Evanghelia pune sub semnul
intrebarii anumite aspecte culturale, sunt chemati sa-i tespecte pc toti oml1enii.
sunt chemuti, de asemenea, sa discearna acele elemente din propria cultura care
Stl11t puse sub semnul intrebarii de Evanghelie.
10. Renuntarea la falsa ma11uric. trebuie sa vOfbeasca eu sinceritate respect; ei
trebuie s3-i asculte pe ceilalti pentru a Ie descoperi intelege convingerile practicile,
sunt incurajati sa reeunoac,;ca sa aprecieze ceca ee au ele adevarat bun. Orlee
comentariu sau abordare critica trebuie fiicuta intf-lln spirit de respect reciproc, avand
grija sa nu acuzam pe nedrept alte religii.
11. Respectarea discernamantului personaL Cre;;tinii trehuie sa recunoasca faptul ea
schimbarea religiei este un pas decisiv, pentru care este nevoie de un tirnp suficient de
gftndire de 0 pregatire adecvata, printr-un proces care asigura deplina libertate a
individului.
Conslruirea unor relatii interreligioase. Cre:;;tinii ar trebui sa continue a construi rdatii
de respect de incredere cu oameni de diferite religii, care sa filciliteze 0 Ill\elegere
reeiproea mai protunda, cat reconcilierca cooperarea pentru binelc comun.

A treia conferinta organizati'i de Consiliul Mondia1 al Bi scrici lor, cu sprijillul Alian\ei
Evanghelicc Mondiale (AEM), ;;i de ciHre CPDI al Stantului Scuun, Cll participare din
partca celor mai numeroase farni1ii de credinta crc:?tina (catolica, ortodoxa, protcstant;1,
cvanghclica penticostala), ac\ionand intr-un spirit de cooperare ecurnenidi, pentru a
pregati acesl docllment in vederea examinarii sale de catre biserici, organisme
confesionale nationalc regionale organiza{ii de misiune, in special cdc care lucreaza
in context interreligios, rccomanda ea aceste organisme:
1. Sa studieze chestiunile menticmate In acest document aeolo unde este cazul, sa
formuleze reeomandari de comportament aplicabile in pmctica marturiei crc$tine intf-LID
context specific. Acolo unde este posibil, acest lucru trebuie tacut Intr-un spirit ecumenic
cu consultarea reprezentantilor altor rdigii ..
2. Sa dezvolte rdatii bazate pe respect ineredere CLl oameni din ales
la nivel institutionalintre Biserici Intre alte comunilati religioase, intr-un
dialog interreligios necontenit, ea parte integranta a angajarii lor cre$line. In anumite
contexte, unde 0 pcrioada de tensiunc conniet a creat suspiciuni adanci a subminat
il1crederea dintre in interiorul dialogul interreligios ponte oteri noi
4
Page 31 of 417
posibilitati de solutionare-a contlictelor, restabilind dreptatea, vindccarea memoncr
dureroase, reconcilierea9i instituirea paeiL
3. ,Sa-i incurajeze pe intareasca propria lor identitate credinta religioasa,
. in acela$i timp, lntelegerea ahor religii, \)i sa aceasta
[uand in considerare perspectivele adeNilor acestor religii. trebuie sa eVlte
demiturarea credintelor practicilor oamenilor de alte religii.
4. Sa coopereze eu alte comunitati religioase, angajandu-se tn acliuni interre1igioase in
sprijinul drcptiitii al binclui comun acolo Wide este posibil, sa manifcste solidaritate
ell oameni af1ati in situ81ii de conflict.
5. Sa ceara guvernelor lor sa asigure respectarea corecta completa a libertatii reJigioase,
fiind ca In multc tari institutiile religiom;e :;;i slujitorii lor sunt
impiedicati 5a-:;;i excrcite misiunea.
6. Sa se roage pcntru aproapele lor pentru bunastarea aeestora. fiind ea
fllgaciunea esle pa11c integranta a ceea ce suntem a ceca ce cat a misiuniilui
lI1'i5tos.
Js(oricul doculUcntului
In lumea de astazi se intensifica atilt colabofarea dintre dit ili eea dintre
i1dep\ii altor rcligii. -Gonsiliul Pontifical pentru Dialog Interreligios (CPO!) al StantlJlui
Scaull $i Prograrnul de Dialog Cooperare (eMB-PDCI) al Consiliului
Mondial al Biscricilor au 0 istoric comuna in ceca cc 0 astfel de
Cflteva exemple de teme 111 care CPOI $1 PDCI. au colaborat ill trecut sunt: Casatoria .
interrcligioa5il (1994-1997), Rugaciunea intcnc.ligioasa (1997-19(8) Re1igiozitatea ,;
afl-icana (2000-2004). Aces! document este rezultatul unei astfel de colaborari.
1:n prezcnt exista in lume tot mai multe tensiuni intcne1igioase. care se soldeaza Cll
violenta ;;i pierderi de victi Un ro\ important in acestca 11 "joaca 'politica,
. realiUWle economicc, dt alli factori. Uneori chiar crc$tinii sunt, vdluntar sall
involuntar, impiicati III accste conf-1i.cte, ca unii care sunt pcrsecutati sau caparticipanli la
vio1ente. ea urmarc, CPDl POCI au decis sa abordeze aceste chestiuni I11tr-un proces
coordonat, 111 vcdcrea elaborarii unor reconumdari comunc eu privire 1a practica martudei
CMB-PDCI a invitat Alianta Evanghclica t-,10ndiala (AEM) sa patticipe la acest
proces, ceca ce accasta a t'acut ell bucurie.
IniPal au avut loc d01l3 conterinle: prima in Lariano, Halia, In 2006, a fast cea intitulata
"Evaluarea rcalitatii'\ in care rcprczentantii diferitclor religii
5
Page 32 of 417
..
"
petspectivele experientele c.u privire lachestiul1,ea convettiriL Una dintre declaratiile
emise eu prilejul acestei cons.ulUiri menlioneaza; "Sustinem co., fiecare are dreptlll sa
i Invite pc a1tii la iutelegerea <;redintei lor, acest drept lltl trebuie sa se cxercite violand
drepturile sensibilitatea religioasa a celorla1ti. La fel, lit;eliatea religiei ne ohJiga pe tOli
la 0 atitudine de eu la respectarea altor credinte dedit cea proprie,.
tara a Ie denigra, a Ie. defl:\ima saua Ie prezenta in mod .eronat, ell scopul suslinerii.
superioritatii credintei noastre. If
Ceade a dona conferinta, aceastaulla s-a tinut la Toulouse, 'Franta,
ill 2007, a avutscopul de asupra chestiuni. S-a discutat in detaliu
despre familie fata de allii,economie, marketing concurenta
vioJenta politiCa. Problcmele pastorale ce gravitau in jurul acestor teme au
constituit c<mtextui pentru rcJlcctia teologici:i pentru principiile dezvoltate 111 acest
document. Fiecare aid' este impOitant in sine merita. mutt mai multa
atcnlie dedit i acotdat in cweste reqOJ;nandari .
. . Parlicipantii 'la cea de-a' treia conferinta' s-au lntrunit la Bangkok,
Thai landa, in' 25-c-28 ianlk'lfi.e au finalizat documeilt. (Traduccre: dr.
Alcxandru N.iidiibail)
6
Page 33 of 417
$
)l<jlIJ. 21) 11
<"";- ----- -'- FENOMENUL PROZELITISMULUI-
o PERSPECTIVA PSIHO-SOCIOLOGICA MISIONARA
Capacitatea unel secte de a recruta este determinanta pen/ru supravieluirea ei. de acest lucru, "noile
secte" au construit un discurs adaptat caracteristicilor lumii moderne. Succesul acestui discurs estefacilitat de specificul
societalii de consum in mylocul ciireia triiim # care a reu$it in mare miisurii sa deturneze persaana de la referinlele sale
spirituale tradilionale $i sa a indrepte spre relativism .# hedonism material. Astiizi asistam la e$ecul acestui model social
care a flicu/ sa se nasca 0 societate fora repere, 0 societate care are insa nevoie sii creada $i sii spere. Pe acest teren s-a
format a adeviiratii "pialii religioasii" care cuprinde aferte pentru foate gusturile $; nevoi/e. Sectele au sa invele din
cele trei caracleristici de bazii ale contemporaneitiifii: individualism, materialism $i nevoie de aflliere. Ele i$i adapteazii
permanent discursul la aceste trei nevai, reu$ind sii umbreascii sau chiar sa anihileze discursurile tradifionale.
Interesul unei secte se focalizeaza in primul rand pe a salisface G$teptarile individului in lumea aceasta $I nu
neapiirat pe a transforma persoana dupii voia $i poruncile lui Dumnezeu. Un grup are succes atunci cand detecteaza
fragili/atea (psihologica. socialil, economicii, culturala) a adepti/or $/ reU$e$te sa se asocieze cautarii lor de sens sau sii Ie
rezolve problemele respective. Fiecare persoanti are nevoie de implinire persona/ii, de dobandirea unei increderi de sine,
de recunoG$terea # aprobarea celorlal{i. Uneori oamenii se pot sim/i sufocati intr-un univers care nu-i salisface. Sau
uneori un eveniment brusc, personal rope echilib.!!!.!.. $1 pune in chestiune reperele anterioare.
Sociologia religiilor nu vorbe$te de prozelilism, oj se ocupii de un fenamen mai complex pe care-I denume$te
cOllvertire religioasd. in cadru/ acestuifenomen sociologii considerii cii trebuie luate in considet:!!fie patru dimensiuni. jn
primul rand este persoana cOllvertitului des pre care se spurte cii suferii 0 /ipsa materialii sau spirttualii, are un pSihic labil
$1 este in ciiutarea unor legaturi socia/e puternice. in al doilea rand, trebufe cortsiderat grupul religios care dezvo/ta
anumite tehnici de raco/are. Apoi este societatea ca martor indirect al procesului de convertire. Discursul secte/or se
caracterizeazii printr-o u$urintii de comunicare evidenta a ciirei fortii rezida in faptul cii se adapteaza la jiecare categorie
socio-profesionalti, or/care ar fi ea.
Plecand de la aceste consideralii generale, studiul de fala i$i propune sa prezinte, din perspeclivii
-
interdisciplinarii cauzele care favorizeazii aderarea /a un cult, sectii sau noua mi$care re/igioasii (NMR), precum .#
mecaniSlllele prin care NMR exploateazii ciiutiirile omu/ui contemporan $i incearcii sii vina in intampinarea aspiraliilor lui.
De asemenea. se vor particu/ariza aceste observatii teoretice /a trei gropuri care au aparut in America /a mijlocul secolului
al XIX-lea $i a/ caror mesa} des pre sfar$itul lumii continua sa albii succes in societatea coniemporana: .. Biserica Sjinlilor
Vltimelor Zile" (Mormona), .. Biserica Adventislli de Z/ua a $aptea" ,yl Organiza/ia /I Martorii lui Iehova ".
1). Premiscle [}siho-sociologice ale aderarii la un cult (secta, NMR)
Problema aderarii la un grup religios formeaza un capitol aparte in misiologie sociologie, dar
intereseaza In egaUi masura psihologia, psiho-analiza sau psihiatria
l
. Doua modele de convertire domina
William. James, The Varieties of Religious Experience (Edinburgh 1902) definea convertirea ca "procesul brusc sau progresiv gratie
e!lruia un "Sine" panll atunci divlzat. care se percepea ea inferior nefericit, devine unificat ea urmare a unei relatii sigure cu 0 realitate
religioasii se percepe drept, superior fericit". Studii ulterioare aratA cll acest fenomen este legat de 0 schimbare dramatied de
1
I
Page 34 of 417
studiile contemporane. Primul accentueaza rolul activ al adeptilor care, tn mod responsabil, trec la 0 noua
credinta. Persoana face 0 alegere deliberata, hotararea ei poate fi intluentata de anumiti factori sociali sau
psihologici. Celalalt model vede individul ca un instrument pasiv, care este victima unor tehnici de recrutare mai
simple sau mai complicate' care implica 0 anum ita presiune psihologica. aici sunt doua puncte de vedere, unul
considera aderarea la 0 grupare ca benefica,'<ln timp ce ceHilalt punct de vedere sustine ca aderarea are efecte
negative.
studiu clasic referitor la aceasta problema, John Franklin Lofland Rodney Stark
mentioneazA factori decisivi, fiecare necesar, dar nici unul suficient pentru a influenta 0 asemenea decizie
la nivel personal : tensiuni acute in via/a cotidiana; tendin/a de a aborda problemele intr'-un context religios;
cautarea con$tienta pe plan religios; intrarea in contact cu membrii unui cult; stabilirea sau intarirea unei
legaturi qfective cu unul sau mai multi membrii ai cultullli; neutralizarea oricarei relatii cu nemembrii;
interactiunile repetate Cll membrii cllitului care conduc in final convertitul potentialla 0 via/a de cull James T.
Richardson Hoover M. Stewart critica abordarea prea "statics:' a lui John Franklin Lofland Rodney Stark
un model tip de conversie, Cll caracter dinamic, care ia/in trei nivele de cercetare:
socializarea, a1}a cum s-a derlliat ea pana in momentulconversiei;experien/e traite In perioada convertirii;
.:fadrul avantajos propus convertitului pentru rezolva problemele lui
3

In ceea ce teoria traditionala este ca sectele tind sa I'ecruteze oamen i care sufera de 0
Jipsa, materiala sall spiritualiL Roland Cam piche (1937- ) este de parere ca nu existii 0 eonvertire tip, ci ea
personalitate. (vezi JamesV. Downton.Jr., An evolutionary Theory oJSpiritual Conversion and Commitment. The Case oJDivine Light
: Mission, "Joumal for. the Scientific;Studyof Religion" nr.19 (1980); p: 381-396. Richllrd V. Travisano, "Alternation and Conversion as
qualitatively different Transformation", in Gregory P. Stone, Harvey A. Feberman (ed), SoCial psychology through symbolic Interactions,
Toronto, 1970, p. 594-606 (vede aici 0 reorganizare radicalil a identitlilii, a convingerilor a vielii in ansamblu). Bibliografia referitoare
la convertirea reiig,ioasl!. din perspectivl!. interdisciplinarll este impresionantil. CitAm doar : William Sims Bainbridge, "The Sociology of
Conversion," in Handbook oj religious conversion, edited by H. Newton Malony and Samuel Southard. Birmingham: Religious
Education Press 1992, p.178-191; Margaret Singer Thaler, Coming out oJthe Cults, "Psychology Today", m.12 (ian. 1979), p.72-82;
Margaret Singer Thaler with Jania Lalich Cults in Our Midst: The Hidden Menace in Our Everyday Life, San Francisco 1995; Roger
Austin Straus, Religious Conversion as a Personal and Collective !,ccomplishment, "Sociological Analysis", nr. 40 (1979), p.158-165;
Brock K. Kilbourne and James T. Richardson, Paradigm Conflict, Types oj Conversion, and Conversion Theories, "Sociological
Analysis", nr. 50 (1989), p.I-21; James T. Richardson, Regulating religion. Case studies from around the globe, New York 2004; James
T. Richardson, "Studies of Conversion," in The Sacred in a Secular Age, ed. P. Hammond, Berkeley, University of California Press,
1985, p.l04-121;
2 John Franklin Lofland and Rodney Stark, Becoming a World Saver. A Theory oj Conversion to a Devian Pespective, in "American
Socilogical Review", nr.30, anul 1965, p. 962-874;
] Conversion Process Models and the Jesus Movement, "American Behavorial Scientist", nr. 20 (l?77), p.820-838. Vezi Roger. L.
Dudley, Youth ReligiOUS Commitment over Time. A Longitudinal Study oj Retention, "Review of Religious Research", vol..411\999, p.
110-121; Christopher Lamb and M. Darrol Bryant, ReligiOUS conversion. Contemporary practices and controversies, London: Cassell
1999; Andrew Buckser and Stephen D. Glazier, The anthropology oJreligious conversion, Oxford; Rowman & Littlefield, 2003j Sante de
Sanctis, Religioull conversion. A bio-psychological study, London: Routledge. 2000, 2 vol (reeditare).; Massimo Leone, Religious
conversion and identity. The semiotic analysis oJtexts. London: Routledge, 2004 (reeditare).
2
Page 35 of 417
trebuie tinut cont de fiecare caz in parte de fiecare context pentru a se putea face un profil al unui potential
convertit
4
Pentru a pe cine recruteazaun grup particular este important sa vedem cui i se ofera ideolo.,gia
lui. Recrutarease face adesea prin intermediul unor relele sociale pre-existente
5
Oamenii nu se alatura
secte dadi nu gasesc acolo un "maximum de plauzibilitate a unui supranatural activ". Multi oameni care accepta
,
supranaturalul nu se alatura sectei deoarece ei gasese 1ntr-o religie traditionala un grad satisfaditor de traire
spiritualii, adica simt concret credinta. Studiile sociologice au evidentiat faptul ca cea mal simpta cale pentru a
recruta 0 persoana este ea aeea persoana sa aiba 0 problema, sa ere ada in posibilitatea rezolvarii
supranaturale a aeelei probleme fi sa nufie angajata aetiv intr-o biserieif'.
La randul sau, Max Bouderlique, un important specialist franeez in studiul NMR, doctor in filozofie
psihologie, aratii ea meta-identitatile, adiea referintele ultime interne (super-sinele, idealul de sine, sinele ideal)
sunt adesea surse de eontlicte interioare. Aeestea sunt folosite la maxium de grupurile sectare pentru ale inlocui
eu meta-identitatea de grup. Orgoliul aseuns in sinele ideal este folosit pentru a da adeptului impresia eli este
reeunoseut ca 0 fiinta exceptionalii. "Idealul de sine" este atins cand adeptii au ca au gasit un sens
solid pentru viatalor. Cea mai problematicii, sustine Bouderlique, este vocea supra-eului impotriva ciireia sectele
Incearcii sa discrediteze tot ce are legatura cu trecutu\ adeptului
7

:;. Transfenlnd aceastii analiza la societate in ansamblul ei, eercetatorii au evidentiat faptul ca doi factori au
a c6ntributie importanta in procesele de recrutare: gradul de integrare a societalii, prin aceasta intelegand
coeziunea ei, puterea organiza/iei sau a organizaliilor religioase tradilionale. Sunt slab integrate acele
.l societati in care persuanele au contacte minime unele cu altele. Acest tip de societati vor furniza pe scara larga
recruti potelltia1i sectelor (NMR). De aceea este mai sa se giiseasca NMR in societatiJe moderne
4 Quand les sectes a.fJolent. Labor et Fides, 1995. Ronald Cam piche este profesor emerit de Sociologia Religiilor la Facultatea de
t TeoJogie Pr6testanUl, Universitatea din Lausanne, specialist in noi religioase, fondatorul Observatorului Religiilor din Elvelia de
'.:-;. ,:.: .
la Lausanne fosl director al Institulului Etici Sociale. Ultima lucrare de referinla. cu 0 abordare interdisciplinara. se
intituleaz!l Les deux visages de fa religion. Fascination et desenchantement, in colaborare cu R. 8roquet, Alfred Dubach et Jorg Stolz,
Labor et Fides, 2004.
S Rodney Stark, The Future of Religion secularization, revival and cult formation, University of California Los Angeles 1985 p. 309.
Aceasta teorie fusese expusa anterior intr-un articol, scris in colaborare Cli John Lofland, Becoming a World Saver. A Theory of
Conversion to a Deviant Perspective, "American Sociological Review" nr. 30 (1965), p. 862-875. Cei doi sodologi au studiat un
de oameni care s-au convertit sau nu dupa 0 perioadli de interac\iune cu adeptii sectei Moon. Astfel au l\iuns la concluzia ca este nevoie de
un minimum de preglUire ideologica sau de predispozi!ie pentru a face acest pas.
6 William Catton, What Kind of People Does a Religious Cult Attract, "American Sodolog'ical Review" nr. 22 (1957), p. 561-566;
Rodney Stark &William Bainbridge, Networks ofFaith. Interpersonal Bond and Recruitment to Cults and Sects, "American lournalof
Sociology" rtr. 85 (1980), p. 307-324 p. 1376-1395. Jean Marie Abgrall face un portret al poten\ialului convertit: acesta apartine clasei
mijlocii, nivelul este primar sal! secundar; traverseaza 0 criUl familialli sau social a; este 0 persoan1\. caracterizat6 de hiper
emotivitate hiper sensibilitate sau din 0 persoanli ambitioasii care nu au s11 ajung1l. la un anumit statut (La mecanique des
sectes, Paris, 1996, p. 121). idee in Idem, Comment les sectes conditionnel1t. Madrid, 1996 Idem, Tous maniputes, taus
manipulateurs Paris: First Ed., 2003.
7 Max Bouderlique. Les groupes sec/aires totalitaires. Les methodes d 'endoctrinement, Lyon 1998, p. 28
3
Page 36 of 417
industriaIe, dedit in societatile agrare stabile. Ruptura cu traditia legaturile sociale superficiale conduc la
instrainare, izolare nesiguranta emotionala, stare pe care Peter Ludwig Berger Kellner Hansfried 0
numesc homelessness (Jipsa. de apartenental. Pe de alta parte, oamenii nu se orienteaza spre noj alternative
religioase daca Bisericile din care fac parte raspund eficient nevoilor lor. Sociologii religiilor considera ca noile
religioase apar pe fondul seculariziiru al slabirii influentei organizatiilor religioase dominante
9

In mod traditional,au fost avansati trei factori pentru a explica adeziunea la un cult: a) la nivel
individual, exista persoane care se confruQta cu lipsuri mad sunt in cautare d isperata solutioneze
probJemele lor; b) anurnite categorii de oameni care nu sunt conectate la ordinea sociala traditionala
care pot fi domice sa se alature; c) exista anumite segmente ale eliWi care pot avea resllrsele puterea de a [ace
orice Ie place, inclusiv de a participa la noi experiente retigioase. in societatea contemporana. balanta intre
trei fllctori este in schimbare, Cll atatmai mult cu cat intervine un alt element: dorinla de ,a incerca pur
simpiu noi stiluri de via(ii credin(ii
lO
NMR au abilitatea sa intretina noul elitismul, de aceea sunt mai
atractive depotriva pentru persoanele simple, sau pentru cele cu formatie intelectuala. in cadrul mormonismului
: contemporan, de exemplu,o propoqie semnificativa. dintre conveliitisunt .per:;oane bine ed4c!J.te care,au
.' , in domeniul profesional, managerial sau tehnic
ll
.
" 8 Peter Berger; Brigitte ,Berger, Kellner Haosfried, The Homeless Mind.' Modernization and Consciousness, New York, 1974; Scott Lash
and John Urry. Economies ofSigns ans Space, London 1994(360 p.), Autorii considera ca In societatea post-moderna s-a erodat profund
sensulapartenenfei. Lumea post-moderna este 0 lume a anonimatului in care intreaga societate devine un loc al indivizilor "homeless"
unde comportamentele sunt monitorizate mai degraba prin supraveghere tehnica decM prin control informal.
9 Sondajele studiile din anB 1970 au ariHat cil gradul de secularizare la nivel european este diferentiat. Astfel, frecventarea bisericii este
foarte micA tn IArile nordice substantial mai mare sn german ice in cele catolice din sud (vezi Lee Siegeman, Multi-national
surveys o/Religious Belieft. "Journal for the Scientitic Study of Religion" nc. 16 (1977), p. 289-294). Acest lucru este evidentiat de
Rodney Stark care coreleaza Noilor Religioase cu ratele de frecventare a bisericii (with William Sims Bainbridge, The
Future ofReligion secularization. revival and cult formation. University of California Los Angeles 1985. p.496)
10 Sociologii adaugll inell un element anume ca, prin traditie, organizatiile religioase nu au acceptat numirea femeilor in posturi de
conducere (Capitolul "Who Join Cult Movements'?" in Ibidem. p. 394-424). In consecinlA, uoul din motivele care IItrage femeile
ambilioase intr-o noua religioasa este dorinta de a deveni lider. De altfel, multe comunit!i\i protestante au acceptat hirotonirea
femeilor. cum sunt United Methodist Church Unites Presbyterian Church in 1956; Presbyterian Church In Statele Unite United
Baptist Convention in 1964; American Lutheran Church ill 1970; Protestant Episcopal Church in 1977 (:?i anglicanii). Problema este viu
dezbAtuta in cadrul World CoucH of Churches.
II Rodney Stark, ReligiOUS movements. Genesis, Exod,us, and Numbers. New York: Paragon House. 1985; Rodney Stark, The Mormon
Miracle. How New Religions Succeed. "Sociological Analysis", nr.45/1983 in David Bromley & Phillip H. Hammond (eds), The/uture
0/ new religious movements, Macon, GA: Mercer University Press 1987, p. 11-21. David G. Bromley & Edward Breschel, General
population and institutional elite support for social control ofnew religious movements. Evidence from national survey data." Behavioral
Sciences and the Law", n1'.10/1992, p.39-52.
4
Page 37 of 417
2. Etapele rccruHirii
in limbajul de speeialitate, reerutarea comporta trei faze: seductia, persuasiunea re,spectiv
personal iUiti i prin indoctrinare'2. Prima faza recruHirii, seducJia, se manifesta atunci 'cand
viitorul adept se afia ll1tr-o crizll ernotionala.
13
in momentul in care un grup religios 0 legatura eu
aceasta persoana, prima conditie este de a atrage fora a infrico$a. Temele dezvoltate trebuie sa intre in cadrele
aeceptabiliHitii soeiale sa ofere un discurs din care celiilalt sa aiba impresia ca se spiritual, cultural
sau intelectual. in al doilea rand, se 0 legatura ajec/iva, astfellneat, eel ce asculta sa aiba sentimentul
ca gal1direa luise eonfunda eu a eeluilalt. Este 0 modalitate de intelegere, apoi de exploatare a nevoilor afeetive
ale eeluilalt
14
In aceastafaza,jascina{ia constituie motorul ade:tiunii la secta.
A doua faza este persuasiultea, c8nd viitorul adept este supus unei duble actiuni, cea a unei indoctrinari
cea a violentei psihologice. Propaganda este un joe de echilibru al f0l1elor. La acest nivel, recrutorul trebuie sa
creeze un sentiment de incredere, sa mobilizeze tara sa alarmeze viitorul adept. EficaGitatea mesajului depinde,
in mod esential, de modalitatea prin care subiectul 0 percepe 0 judeca. eu cat cultura sa personal a este mai
bogata, cu amt simtul sau critic este mai dezvoltat. Nivelul ei:.lucatiei limiteaza ded, Intr-o anumita masura,
efectul persuasiv al propagandei. La fel 0 'incredere prea mare in sine fumizeaza mijloace pentru a rezista
propunerilor unei seete.
',. . Persuasiunea, care se adreseaza mai degraba afeetl1lui dedit inteleetului, sa asigure trecerea de
la pJanul realului, aflat la originea care I-au adus pe adept la secta, la planul irealului, care-i ofera
solutii. Secta se preocllpa in acest timp de recol1struirea personalitatii adeptului dupa modelul celorlalti. Acest
proces de imitatie stimuleaza dorinta de competitie intre adepti care se straduie sa ajl1nga la rolul de discipoli
model. In timp se seductia pentru a mentine la noul adept ideeajustetei alegerii sale. Pentru a
ajunge la rezultatul scontat, recrutorul 0 multime de "trucuri", similare cu eele folosite de in
publicitate
l5
.
12 Gasim aceasUi tipologie la Pierre Aubry, Les Sectes. Aspecls criminologiques, L' Harmatton 2001, p. (<< Dynamique sectaire ),
13 ({ A seduce este inainte de toate a place, dar este de asemenea a deforma adevlirul" (Ibidem, p 27). Lucrlirile psihologice explicli
procesul mental al deciziei prin aceea eli oamenii au tendinta sll. adere la ceea ce pare propria lor decizie deci sli se comporte in
conformitate cu aceasta. Marea iluzie pe care 0 vand sectare este de a face adeptii sli creadli cll ei sunt liberi de alegerea lor, d\.
este propria lor voin(li de a urma secta, ceea ce in limbaj psiho-sociolgic se "iluzia libertli(ii" ( Robert-Vincent Joule et Jean Leon
Beauvois, Petit lraite de manipulation aI 'usage des honneles gens, Presses Universitaires Grenoble, 1987),
14 Laeticia Schlesser-Gamelin, La language des sectes. Dejouer Ie pieges, Editions Salvador, 1999, p. 15
IS Vezi un inventar al acestor metode la Jean-Marie Abgrall, La mecanique des secles, Editions Payot, 1996, p. 114-115. EI de
"persuasiunea coercitivli" care se bazeazA pe mistificare, Este yorba de un discurs falsificat, al clirui scop nu este comunicarea, ci
convigerea auditorului. (p, 124). Acest proces de convingere se bazeazA pe 0 strategie a mistificll.rii, in care se trece progresiv de la
fenomenul realulni la iluzie. Poten(ialul adept se vede bombardat cu notiuni in care trebuie sli creadli tarli discutie sli consimili la toate
actiunile' care decllrg de aieL Secta opereaz1l apoi reconslruclia adeptului cu ajutorul noilor repere, dupa un model deftni!. Adeptul
urrneazA sli suprapun1't comportamentui sau pe cel al altora printr-un proces de imitatie, care va orice urmli a individualiUI(ii sale,
Senzatia de comfort in cadrul sectei ii procura 0 ambiantli clliduroasa, care-I va in ce alegerea sa, Alte lecturi referitoare la
acest subiect: Jean-Maric Abgrali, Taus manipuies, taus manipulateurs, Paris, 2003; Alexandre Dorozynski, La manipulation des
5
Page 38 of 417
Convertirea constituie punctul culminant al asimiHirii sectare, proba cea mai sigura fiind ca adeptul a
renuntat la sistemul de valori anterior pentru a-ii insuii noile norme de viata care-i sunt propuse. Este momentul
cand trebuie sa demonstreze sau la secta ii sa devina la randul lui recrutor. EI adera la "limbajul de
lemn" ale sectei, care nu permite repetitia conformismul care-I face surd 1a orice cuvant venit din
afara
l6

Conditionarea. De la educatie la "spa1area crcierelor", Conditionarea se deSTaiOara simultan pe trei
la nivel cultural, cand este inlocuit sistemul de referinte printr-o noua grila compOliamentala, la
nivel afectiv, cand secta se straduie sa "decupleze" adeptul de trecutul la nivel psihic cand se are in vedere
remodelarea personalitatii. Indoctrinarea constituie faza consolidiirii convertirii. Ea vizeaza saelimine resturile
spiritului critic spatiul personal, legandu-I de numeroase obligatii. Cu cat responsabilitatea in cadrul
sectei, cu atilt dependenta sa se ierarhic, el depinde de superiori, moral de inferiori. economic social
de intreaga structura. Metodele prin care se ajunge la conditionare sunt cunoscute in literatura de specialitate sub
diverse denumiri: remodelare a gandirii, convertire fortata, reforma a gandirii. indoctrinare, persuasiune
, coercitivii, ,manipulare mentala sal.t"T,Spalare a creierelor:'.,Acest proc.es,lnseamna,renuntarea "de. buna voie" la
,.dreptudle fundamentale pierdereapropriei personalitati.Astfel adeptul ,d,evine.;Un propagandist, 0 rotita in
marele angrenaj sec tar.
Discutia legata de "spalarea creierelor" sau "manipulare mentala" a stins punctul culminant in Statele
Unite in anii 1980. Partizanii acestei idei sustineau ca oamenii nu adera voluntar la Noile Religioase ci
.,.,casun! manipulati de grupuri care folosesc 0 psiho-tehnologie puternica eticienta care permite un control al
, ,,',comportamentului lor. lnI983;America,PsychogicalAssocirition {AP If' creat"o comisie de ancheta (task
force) condusa de Margaret Singer Thaler (1923-2003)17 pentrua vedea In ce masllra aceste acuzatii se pot
aplica religioase. Margaret Singer a fost 0 cllnoscutii seetelor. Ea- a fost
fondatoarea unui serviciu de consiliere pentru membrii ai grupurilor religioase sectare. Pe baza
observatiilor saleempirice, Margaret Singer a publicat 0 serie dearticole despre "spalarea creierelor", eel mai
important articol fiind Coming Out of the Cults ("Psychology Today", nr. 12, ianuarie, 1979, p.72-82).
esprits et comment s/en proteger: ouvrage colfectif. Paris, 1981; Fabrice d'Almeida, La manipulation. Paris: Presses Universitaires de
France, 2005 ; Charles-Xavier Durand, La nouvelle guerre contre l'intelligence. tome I - "Les mythologies artificielles" , tomul al II-lea
"La manipulation mentale par la destruction des langues" (340 p.) tomul al Ill-lea /I Un nouveau programme pour la conscience It (260
p.) paris,20012002;
16 Max Bouderlique, Comprendre les actions des sectes, Re-agir foce aux sectes, Lyon, 1997, p. 45- 55 (capitolul "L'analyse linguistique
du discours des sectes unde se denunla elementele pe care se bazeaza seduc\ia recrutorilor)
17 Margaret Singer, profesor emerit in psihologie clinicl'l la University Berkeley California, expert In probleme legate de convertirea
religioasa,a fost numita doamna de fier a manipularii mintale . Are peste 3000 de titluri publicate In toate revislele, carlile,
enciclopediile de specialitate, din care amintim: Margaret Singer Thaler with Jania Lalich Culls in Our Midst, The Hidden Menace in
Our Everyday Life San Francisco 1995; Margaret Singer Thaler, Therapy with ex-clift members. "Journal uf the National Association of
Private Psychiatric Hospitals" vol. 9, nr.4/1978, p.14-18; Idem, Coming out ofthe cullS, "Psychology Today", 12, ianuarie 1979, p.72-82;
Margaret Singer a fost "spaima sectelor", care au hartuit-o toata viala au incercal sA 0 discrediteze prin orice mijloace.
6
Page 39 of 417
Cercetoarea americana devotat apoi Illtreaga viata pentru dezvolta a argumenta aceasta teorie in fata
Curtilor de judecata in cazuri legate de NMR. P.,ozitia saa devenit un subiect de dezbateri intense 'iIT cercurite
sociologiee psihologice. Colegii ei din mediul academic au respins teoria "spalarii creierelor" acest punct de
vedere s-a impus intre noilor religioase. Discutia despre "spatarea creierelor" In cazul uui
grup religios sectar este departe de a se fi incheiat, eu aUit Inai mult eu cat Margaret Singer a dovedit existenta
fenomenului
l8

* * *
GrupuriJe religioase pe sa Ie particulariz8.m in studiul de fata, respectiv mormonii,
martorii lui Ieh<?va, au patruns in Europa la ineeputul seeolului al XX-lea, misiunile lor dezvoltandu-se mai
ales in zoneleprotestante. In momentul de fata, rolul mondial exercitat de State Ie Unite, ofera fiira 'indoiala
conditii favorabile de dezvoltare pentru grupurile reJigioase de origine americana. Mai mult, atata timp dit
populatiile europene asociaza, In imaginarul lor, Statele Unite cu ideea de "alta lume", de "I?til1iantuJ
fiigaduintei", aceasta perceptie favorizeaza difuzarea unor forme religioase cu specific ameriean
l9
Acesta
observatie este destul de plauzibila, eu atat mai mult cu cat constructia european a actuala nu pare sa fie insotita
de un mit european. Se ca unul din principaJele deficite ale Uniunii Europene este dimensiunea imaginara,
vitala pelltru coeziunea aeestui structuri super-statale. Exista 0 serie de incercari de a trasa originile Uniunii
Europene in' lrhperiu I Roman sau eel putin in Imperiul Bizantin
20
, fiira ea aeeste dezvoltari
': .cl. gaseasca 0 l\coperire in practica.'-r
18 Celemaiimportantesludiiprivindcontroversa.referitoarelasplilareacreirelorsunt.in ordine cronologicli urmlitoarele: James T.
Richardson aild B. Kilbourne,"Classical and Contemporary Applications of Brainwashing Models", in The
. i , Brainwashingl;lJeprogramming Controversy, ed. David G. Bromley and James T. Richardson, Lewiston, New York, 1983, p. 29-45;
James T. Rkhal;dson, Une critique des accusations de lavage decerveau portees a I'encontre des nouveau mouvements religieux:
questions d'6thique et de preuve, in Massimo Introvigne et Gordon Melton (eds.), Introvigne Massimo et Melton Gordon J., Pour en
finir avec les secles, Le debat sur Ie rapport de la commission parlementaire. Paris, 1996, p. 85-97; "Conversion or Mind Control?" in
Eileen Baker, New Religious Movements, A Practical Introduction, London, 1989, p. 17-23; Jean Francois Mayer, "Le probleme de Ia
manipulation dans les mouvements religieux controverses , in Bureau d'Aide et d'information sur les Mouvements Religieux. Rapport
d'activite 1989, Saint-Prex, BAIMR, 1989, p. 11-28; David Barret, The New Believers. A survey ofSects, Cults and Alternative Religions,
London, 2001 (capitolul ,.Conversion, rectuitment, mind control or brainwashing?", p. 28-39).
19 Jean Francois Mayer, "Les activites missionaires transatlantiques des mouvements religieux contemporaines", in Christian Lerat
Bernadette Rigal-CeUard (dir,), Les mutations Jransatlanliques des religions, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2000, p.
265-278; Jean Francois Mayer, "New Approaches to the Study of New Religions in North America and Europe", in Peter Antes, Annin
W. Geertz et Randi R. Warne (dir,), New Approaches to the Study of Religion, vol. I: Regional. Critical, and Historical Approaches,
Berlin, New York, Walter de Gruyler, 2004, p. 407-436.
20
0 bund introducere in aceasld esle sludiul lui Alexandru Dulu, Ideea de Europa 9i evolu/ia con9tiinlei europene. Editura All,
1999. Dutu spunea cli "Europa nu poate ti construita ca un ansamblu de societdti libereH.decat in urma diviziunilor arlificiale
profund ancorate In Europa' nu poate fi cidffita deciit pe 0 europeanii. lar aceastii con;;tiinld trebuie sli ofere noi
temelii lumii in care ne regll.sim pe noi intiilnindu-i pe ceilalli, ai Romei, ai Atenei, ai lerusalimului" (p. 24 I).
7
Page 40 of 417
De$i este 0 realitate de necontestat ca in Europa contemporana misiunea mormonilor, a martorilor, a
este foarte impdrtantii se eu mare succes, studiile europeni care sa
prezinte acest fenomen la scara europeana sllnt foarte rare
21
In putinele lucrari care exista s-au luat 1n
considerare in principal doua aspecte, anume dadi anumite parti ale Europei sunt mai receptive la cultele
sectele (NMR) provenite din Statele Unite respectiv daca se POt stabili comparatii Intre diferitele natiuni
europene In ce aceastli receptivita;e. Rezultatele acestor studii sunt surprinzatoare. In vestul Europei,
martorii lui fehova se atlii in procent foartemare in tari traditionalist catolice, ca Italia, unde ei sunt deja a doua
reJigie dupa eea catoliea. In tarile ortodoxe, Grecia are eel mai mare numar de martori ai lui Iehova, daca ne
raportiim Ia populatie, nici In Romania situatia nu este deloe Acest l!-lcru eonfirma teza lui
Rodney Stark potrivit direia sectele fundamentaliste sunt mai active unde religiile traditionale sunt mai puterniee
unde sunt nevoite sa traiasca in conditii de marginalizare sau chiar de persecutie.
Studiile sociologiee arata eli maltorii lui Iehova sunt atat de preocupati de problema recrutarii, incat
este organizata efectiv in jurul "anuntului celei bune',22. "Societatea Turnul de Veghere"
... este americaniLJa.origine,. doar unu I din patru, martori, locu asUiziin,Statel eUnite. Studi.ile arata ca martorii
'" au o' rata de impresionantade 5%. Astfel de lallllmai, 44000, deadepti in 19.28 au ajuns la peste
6 milioane 1!t anul 2000, iar actualmente, conform datelor oferite de ei au un numar de 6 390 016 de adepti
in intreaga lume23, in munca de recrutare, martorii sunt fncuraja{i de cei care asculta mesajul lor, dar sunt $;
rnai incuraja(i decei care Ie triintesc u,ya in nasu' Ei viid In acest refuz 0 confinnare a cuvantului Evangheliei ea
J<,oamenilor n.u Ie place sa.asculte adevarul. Exista, patru eategorii de martori implicati 'in prozelitism:
fbaza;, ceJ+care, consaora tot,trmpul,siilr prozi?litismulu i;Misionar- este un
predicator 'in strainatate; Batran -responsabil al eongregatiei. 1n publicatiile iehoviste se sugereaza adesea ell. 0
persoana nesasatorita poate sluji lui .lehova mult mai bine dedit cineva care are resposabilitatea unei familii. In
articolul Adevtirata jericire constti in a-I sluji pe lehova ni se prezinta "avantajului faptului de a nu fi casatorit"
("Turnul de Veghere". 15 mai 1992, p. 15-20), Persoanele singure au mai mult timp pentru a studia Cuvantu! lui
Dumnezeu, se i'llcred mai mult In lehova, au mai mult timp sa se initieze fa Seoli1e de instruire apoi sa depuna
21 "Europe's Receptivity to Cults and Sects" in Rodney Stark, Religious'Movements, Genesis, Exodus and Numbers, New York 1984, p.
475-505; in teza sa clasicll. des pre secularizare. David A. Martin (1929- ) profesor emerit de sociologie la London School of Economics
profesor onorar la Lancaster University. departamentul de Sludii Religioase incearc1i sli monitorizeze directiile religioase din Europa
na\iune cu natiune (A General Theory o/Secularisalion, New York 1978);
22 Bryan Roland Wilson, Pa/erns o/Sec/arianism. 'Organisation and Ideology in Social and Religious Movemenls, London, 1967.
2l Se ell. stalisticile Organiza\iei Martorii lui lehova sunt extrem de cOnservatoare concorda in general cu cele oferite de
institutiile guvernamentale Si de cercetll.tori. Ele inc Iud doar acele persoane !lctlV angajate in misiune, care depun regulat rapoarte la
societate. Ele nu se reterA la membrii periferici. la copiii, la cei inca nebotezati sau membrii inactivL Mai mult, membrii sub 16 ani sunt
din calcule de cele mai multe ori. sunt implica\i 1n activitatea de prozelitism, Statisticile anualc sunt publicate de regul!l in
ianuarie, intr-o editie specialA a "Watchtower",
24 Quirinus Jacobus Munters, Recrutement et candidats en puissance, "Social Compass ", vol. XXIV, nr.ll 1971, p.59-71; A se vedea
Idem. Recruitment as a Vocation. The Case 0/Jehovah's Witnesses "Sociologie Neerlandica", nr. 711971, P 88-100;
8
Page 41 of 417
miiliurie in diferite colturi ale lumii. lntr.adevlir, persoariele celibatare vliduveconstituie "echipa de a
prozelitislnului iehovist Biroul de la Brooklyn estimeazii cli este nevoie de cel mult luni pentru ca 0
persoana sa devinli martor a lui Iehova. Daca in acest timp nu intervil1e cOllvertirea, propaganda este
abandonata, cel putin 0 perioadli
2S

Martorii lui Iehova sunt adeptii politicii "cameleonului" in activitatea de prozelitism, folosind intr-un
mod "particular" indemnul Santului Apostol Pavel "tuturor toate m-am Tacut" (I Corinteni IX, 22). eu
Martorii lui lehova se declarli c.. "Martorii lui lehova sunt care, la fel cu ceilalti oameni se
confrunta Cll probleme economice, sociale sau afective" (tractatul Martorii lui Iehova in Romania, p. 3). Mai
mult, publicatiile iehoviste dintr-o tara se muleaza perfect pe traditia acelei tad, nu din convingere, ci
din necesitllti legate de prozelitism. In publica1ie apologetica, aparuta in limba romana, martorii citeaza
copios din Stantul loan Hrisostom, despre care afirma ca este "unul din Sfintii Parin1i ai Bisericii (p.
10). Cu evreii insa, nu mai sunt ci slujitori ai lui lehova: "Noi nu apartinem nici nu
credem in Trinitate, ci il veneram pe Dumnezeul lui Avraam... " (Sa aducem argumente din Scripturi, Watch
. Tower Bible and Tract Society, 1989, p. 2).
In tractat iehovist, intalnim dOlla capitole introductive despre cum trebuie inceputa conversatia
la Nici tina dintre sugestii nu indeamna sa se faca apel, la inceput, la texte scripturistice, ci mai
degrabfr sa se:invoce 0 catastrora globala care tocmai a avut loc, 0 situatie sociala sall oricare problema
sa capteze atentia gazdei
27
Temele care sunt invocate se refera la familie, copii, viitor, securitate', suferinta,
nedreptate, viata, fericire, moarte etc. Astfel, martori lui Iehova sunt capabiti sa prezinte gazdei
viziunea unei lumi prezente plina de suferinla chin, dar antidotul acesteia, 0 lume viitoare perfecta, 1ncare
toate nenorocirile I;>i suferintele vor 1nceta. de instruire contin 0 serie de sfaturi menite sa relaAseze
discutia clliar dind interlocutorul sa-i puna cap at prin replici de genul "IlU sunt interesat", "sunt
"'"' "stlhJ oClipat", "nu sunt interesat de problel11ele religioase". Apoi dupa 0 cap/alio benevolen/ia
adevcata, lucrareaintra In binecunoscutul sistem iehovist de racotate, care lnceardi sa "biruiasca cu Biblia".,
In articollil "Sa sensibilizam inimile eu ajutorul artei de a convinge" ("Turllul de Veghere", 15 mal
1998. p. 21 23) se dau ca.teva sfatllri pentru cei care conduc un studiu biblic la domicil ill. Cand anumite doctrine
2S Qany 13ouchard, Dans / 'infer des Temoins de Jehovah, Paris, 200 I, p. 27. Un rol important in impresionantA a 0 au
de preg1\tire misionarlL i ncepand din 1943, in tiecare congregatie a ,.Martorilor lui lehova" se tine $coala de Minister Teocratic.
incepftnd din 1959, martorii lui Ichova frecventeazl\ Scoala pentrtl ministeriul regatu/ui, pentru instruirea bl!.tranilor de congregatie a
slujitorilor ministeriali, jar din 1977 functioncaza Scolile pentru serviciul de pionier (misionari cu limp inlegral). Din 1987 s-a infiintat.
$coala de Instruire care barbati penlru indeplinirea unor insarcinAri speciale in cadrul lucrl!.rii mondiale. Un loc important.
printre programele lor de instruire II ocupa Scollla Biblica Ga/aad intiinlata in 1943.
26 "Introduced utilizabile in serviciul de teren", Sa aducem argumete din Scrip/uri. p. 1-9 "Cum Ie putem rAspunde celor care ridica
objecliuni cdutand sA puna capat conversa\iei", Ibidem, p. 15-25,
27 Mesajul pe care avem daloria sA-I anuntl'tm este ({ aceasla veste bunll a Regatului (Matei 24, 14). Chiar dac!l nu discuUlm direct
despre Regal. trebuie sa avem mereu in vcdere obicctivul de a-i ajuta pc oameni sa inteleagll de ce au nevoic de cl, sau de a inll!.tura
obstacolele care-j impiedic1\ sA-I accepte sa-I ia in considerare (lbidem.p. 9).
9
Page 42 of 417
sunt prea Indidacinate la persoana care urmeaza sa fie convertita, este nevoie de"a realiza un echilibru Intre arta
de a convinge compasiune" (p. 23). Martorii sunt tndemnati sa nu se considere superiori ciind prezinta
adeviirurile Bibliei sa respecte convingerile "elevului", deoarece "cheia succesului este umilinta". In alt loc, se
arata ca trebuie imitat exemplul Srantului Apostol Pavel care In Areopagul din Atena "IlU a avut lin discurs
filosofic, ci a prezentat adeviirurile Abordarea dilduroasa este ,apreciatii In mod deosebit de cei care
sufera de lipsa de contact. 'in societate, de ,cei izolati, napastuiti sau aflati Intr-o criza famil ialii. Martorii lui
Iehova se prezinta ca a familie, unde toti sunt "frali" "surori"; viitorul adept se simte in securitate, ca un copil
protejat de parintii saL Ex-adeptii marturisesc ca au fost cuceriti de ce11itudinea cu care martorii prezentau
inviitaturiJe i de simplitatea mesajuJui lor. in aJ doilea rand, ei au fast de ideea de "Epoca de Aur", cand
raul va fi distrus, iar cei drepti VOl' avea tot ce au visat Tn aceasta lume.
De asemenea, studiile sociologice arata ca mesajul milenarist joaca un rol important 'in atragerea de noi
adepti29 .. Martorii invoca numeroase texte care se refera la 111 special cele de la Matei cap XXIV
din cartea Apocalipsei aces tea Ii conving pe potentialii recruti ca martorii lui Iel10va sunt capabili sa explice
intreaga istorie a lumii sa oferesperanta pentrwviitor.) Inconcluzie,)se,poate spunedi pr:io.'ac.tivitatilecare au
.:lac- in "Salile,Regatului",;,Societatea Turoul de Veghere"estecapabila' sa fumizeze un,numar de activitati
,siptiimilnale.care ajuta noii membrii sa umple golurile din viata lor sa dea un sens vietii. Dar numai credintele
.. ,
milenariste ale gruparii, "fratietatea" stdinsa regulile morale aplicate strict constituie adevaratele re;mrse
pentru integrarea( recrutilor 'il1tr-o noua viata. Aceste reSllrse 'ii Indreptiltesc pe martorii lui Iehova sa
. un punct dualist de vedere, 'in.care'se glorifica propria lor comunitate se condamna acele aspecte
.. de:ader.at:e . .Astfel,oridl.tdeciud{lt w parea Organizatia poate
deveni ,,0 casii" pentru multi.
* * *
PrimeIe efOlturi de a raspilndi mesajul adventist In Europa au fast [acute de preotul catolic polonez
Michael Delina Czechowski (1818-1876), convertit la adventism 111 1857, care a predicat 'in nordul Italiei, In
Franta, Germania, E1vetia, Ungaria i Romania
30
Prima "Biserica Adventista de Ziua a a fost Infiintata
28 "Noi nu trebule sa devenim experti In religiile sau filosofiile oamenilor carora Ie predicam, ci trebuie sa oe adaptam prezentarea pentru
a depune 0 mlirturie eficienta" lumea omenirii, "Turnul de veghere", I noiembric 1997. p. (3); .,Pentru a-i ajuta pe ascultatori
sa prinda sensu 1 bune nll ne mliitumim sa facem vizite supreiiciale, sa prezentam un mesaj preg!'ltit sau sa Ilts1'lm cateva publica\ii.
Trebuie sa ne straduim sa diseernern necesitafile preoeuparile oamenilor. eeea ce Ie place ceea ce Ie displace, temerile
prejudecii/ile lor" ("Sa devenim flexibili sa progreseze" in .Turnul de Veghere". I decembrie 2005. p. 27- 31):
29 Robert Crompton, Counting the Days 10 Armaghedon. The Jehovah's Witnesses and Ihe Second Presence of the Christ. 1995 (vezi
intregul capitol "Interpreting the current Sources", p" 115-129); Andrew Holden, Jehovah's IYUnesess, portrail of a contemporary
religious mouvement. London, Routledge, 2(102, p. 55
30 Rachel Price-Kreitz, "The Global Mission of the Seventh-Day Adventist Church", in Les mulalions lransatlantiques des religions. sous
la direction de Christian Leral et Bernardette Rigal-Cellard. Presses Universitaires de Bordeaux, 2000, p. 309-335 care propune s6
10
Page 43 of 417
la Tramelan in Elvetia tot aici aparea primul ziar adventist, L'evangile elernei et i'accomplissemenl des
propheties sur la venue du Sauveur (1866). Un moment-important 1n opera de "evanghelizare" a Europei \-a
-
constituit infiintarea unei tipografii la Basel, unde a inceput sa se tipareasca literatura adventista pentru . Franta,
Germania Italia. Primul misionar oficial in Europa, numit de "Biserica Adventistii de Ziua a $aptea", John
Nevin Andrews (1829-1883), tot un polonez emigrat in America (SUA), a inceput sa predice in 1874. Hellen
G. White vine de dOlla od in Europa, in 1885 in 1887 cand palticipa Ii primul camp meeting in
31
Europa.
Astazi activitatea la nivel mondial este imensii, in comunitiiti organizatii din peste 250 de
tari. "Biserica Adventista de Ziua a $aptea" ajuns astiizi la 14'256078 membrii din care 272 440 in Emopa. Cele
douii mari departamente de care depind filalele adventiste din tiirile europene Sunt Euro-African DivisionJ2
Trans-European Division
J
\ Provocarile inerente raspandirii acestui mesaj in societatea europeana decurg din
intelegerea biblici:i a misiunii, cum este aceasta forl11ulatii In "l11esajul primului Inger": sa predice evanghelia
"Ia fiecare natiune, neam, limbii popor" (Apocalipsa XIV, 6). Hellen G. White a imprimat urgentei
acestui mesaj a insistat pe faptul ca trebuie sa existe 0 sensibilitate fata de lingvistice
din diferiteJe tari unde propovaduiesc
Misiunea mondiala a fost definita Cll claritate incepand cu 1966 dind a fost creat un departament de
Misiune Mondiala (Department of World lIll Institut de misiologie (Seventh Day Adventist Institute
J,?,. ' of World Mission) pelanga Andrews Universit/
4
prime Ie initiative de misiune globala au fost;lansate inca.
din anii 1980 (numite Global Strategy), Ii datoreaza mult lui lui Louis R. Conradi (1856-1939), 0
personalitate importanta., pl'Ovidentiala spun ei, pentru "Biserica Adventism de Ziua a $aptea", eel care a lansat 0
sJrategie inovatoare pentru succesul htcrarii misionare adventiste in Europa. Ideile lui au servit ca model pentru
lucrarca de leren: 0 nOlla viziune pcntru prol11ovarea evanghelismului pentru instruirea misionarilor, metode de
{succes peritl'fr. bisericii, colpoliajul sall campaniile de evanghelizare; mai multa .pentru
arate cll expansiunea misionara a de ziua a Europa a creat noi perspecrive in adventism, atilt in plan geogra,fic, cat
in plan religios.
31 Arthur D. Delafield, Elfen While in Europe 1885-1887, Washington, D.C.: Review and Herald Pub. Assn 1975; Roy E. Graham, Ellen
G. W!:ile. Co-founder oJlhe Sevenlh-day Adventist Church, New York 1986
12 Euro-Africli Division cuprinde primele \lIri europene vizitate de misionari adventi!iti: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia', Franta,
Germania, Ilalia, Liechestein. Luxemburg, Malta, Monaco, Portugalia, Romania, San Marino, Siovac,ia, Spania, Elvetia, Turcia
("Division euroafricaine", Richard Lehmann, Les Adventisles du Seplieme Jour, Maredsous, Editions Brepols, 1987, p. 139-149)
33 Trans-European Division cuprinde restul \lIrilor europene : Albania, Bosnia-Hel\egovina: Croatia, Cipru, Danemarca, Estonia,
Islanda, Finlanda, Orcein, Ungaria, Irlanda, Lituania, Letonia, Olanda, Norvegia, Polonia, Suedia, Macedonia, Marea Britanie, tllrile din
Fosta lugoslavie (,.Division lranseuropeennc", in Ibidem, p. 149- 154)
34 George R. Knight, A nticipaling the Advent. A BrieJ History ojSeventh-Day Adventists, Pacific Press, 1993, p. 123 . George R. Knight
este proFesor emerit de Istoria lJisericii la Andrews University, SDA Theological Seminary autorul cuoscutei lucrllri apologetice
Seventh-Day Adventists Answer Questions on Doclrine, Andrews Univ Presse 2003. Aile lucr!i.ri importante: Millennial Fever and the
End oJthe World. A Study oj Millerite Adventism, Adventist Book Center New Jersey I 1844 and the Rise oJSabbalarian Adventism,
Review and Herald Pub. Association 1994, (192 p.).
11
Page 44 of 417
intelegerea modelllilli european. Eforturile lui Louis R. Conradi ai altor pionieri adventiliti in Europa s-au
concentrat pe adaptarea la eultura loeala acest lucru a fost vital pentru supravietuirea lii apoi pentru
expansiunea adventismlllui
J5
Liderii germani au fllcut tot ce au putut pentru ca "Biserica Adventista de Ziua a
Saptea" sa nu fie vazuta ca 0 secta americana lii au incercat din rasputeri sa nu supere prea mult Bisericile
Traditionale,,36.
La Conferinta Misiunii Europene, care s-a tinut in 01anda in 1997. s-a discutat problema unei nOI
viziuni referitoare la activitatea misionara. pornind de la observatia ca "IlU este posibil sa se poarte baHUiile de
astazi cu mentalitatea de ieri,,37. In aceI context, s-a afirmat ca gasirea unor metode noi eficiente de
evanghelizare trebuie sa fie 0 preocupare principala pentru biserici. La conferinta, reprezentantii Euro
African Division ai T.'ans-European Division all prezentat problemele specifice cu care se co nfrunta: 0
lenta a convertirilor, problemele financiare, problemele legate de diversitatea lingvistica, cllltunlia
religioasa, marele contrast lntre Estul Vestul Europei. Principala nemultumire este ca, frecventarea
,
bisericilor este scazuta in Europa, europenii continua sa se considere formal sau prefera
hindllismul,islamismul sau alteforme religieaseorientale; Lideri i problemele generate de
" ca Europa a devenit"o problemam isionara'\,un nou .cilmp de misiune,,18.
In general, "Biserica Adventista de Ziua a Saptea" lupta pentru mobilitatea .!!fisionarilor sa!, de la
profesori de'engleza care predau gratuit cursuri pentru doritori odata Cll acestca adventistii, pana la
implicare In catastrofele naturale, in fel Incat sa se elimine barierele intre tarile care trim it cele care
.'primescmisionari. In ceea ce munca de teren, "Biserica Adventista de Zilla a Saptea" se bazeaza pe
Ei-sunt desemnati sa se
ocupe de Lin singur grup pana atunci, dar locuiesc in afara acestei zone. Alt program opereaza
prin intermed ill I Tentmakers, misionari care se integreaza Intr-o societate, cu scopuf de a face prozeiitism din
I
interior. Sunt aici profesori, ingineri, In computere, medici sau asistenti medicali, sec retar i
39
etc
3S Erich W. Baumgarten. Re-Visioning Adventist Mission in Europe, Andrew University Press, 1998. E.rich W. Baumgarten este
aClualmente profesor la Andrews University la "American Society for Church Growth". inainte de a veni la St.
Andrews, a fost pastor in Vienna, Salzburg, Austria in Los Angeles, director al Institutului Adventist din Moscova. Este de asemenea
director at "Global Research Center" care monitorizeaza "Bisericii Adventiste de Ziua a $aptea" la'nivel mondial.
36 A se vedea alte lucri\ri care abordeaza modaliti\\i1e de a conduce munca misionarl't: Patrick Johnstone and Jason Mandryk. Operation
World The Day-by-Day Guide to Praying for the World. Paternoster, 2001; Moreau A. Scott. Evangelical Dictionary of World Missions,
Grand Rapids: Baker, 2000; Myers L. Bryant. The New Context ofWorld Mission. Monrovia,1996;
J1 Erich Baumgartner (ed), Re-Visioning Aitventist Mission in Europe, Andrews University, 199R, p. 91-96; Jon L. Dybdahl, Adventist
Mission ill the 21st Century Hagerstown, Md.: Review and Herald, 1999
38 Erich Baumgartner, Op.Cil" p.40
19lbidem. p. 151. Tentmakers este un lermen care desemneaza ill mod generic anumite categorii sociale care folosesc abilitlilile lor
protesionale, vocationalc sau academicc pentrll a se intrcfine cand propovi'lduicsc Evanghelia In diferitc pl'lrti ale lumii. NOliunea apare
pentru prima datA la Srantul Apostol Pavel, care el s-a intrclinllt impletind (Fapte XVIII, 1-4). Desprc len/makers a se
12
Page 45 of 417
In diverse publicatii adventiste se arata ca evallghelismul poate avea impact in societalea
numai daca imbina proclamarea evangheliei cu ajutorarea oamenilor in mod eficient. Este ceea ce s-a numit
"contextualizarea" metodeLor folosite pentru propovaduirea Evangheliei in societatea contemporana. In
viziunea lui Jan Paulien, renumit profesor adventi.st de NOli I Testament de la Andrews University, "Dumnezeu Ii
pe oal11eni acolo unde se gasesc". Intr-un aliico\ despre specificul miirturiei adventiste, el arata ca
adevarul trebuie prezentat oamenilor ll1tr-o forma accesibila, iar aceasta presupune mai mult decat folosirea
limbi; inseamna cultura, stH de predare, utilizare corespunziitoare a mijloacelor de comunicare in masii,
seJectarea subiectelor. In al doilea rand, in opinia lui Paulien, succesul misiunii este garantat atunci cand se
realizeaza abordarea oamellilor "pe terenul nevai/or simlite de ei",deoarece acest teren constituie ozona in care
sunt sa accepte lndrumari. 40.
intr-adevar, succesul "Bisericii Adventiste de Ziua a astiizi nu poate fi inteles rai'a sa avem in
vedere faptul cA mesq,;ul sau este relevant pentru nevoile lumii de astazi deoarece, este Insotit de realizAri in
domeniul sanatatii, asistentei sociale sau educatiei etc. 0 prezenta adventislil lntr-o anumita regiulle nu poate fi
imaginatii Tara 0 un spital, 0 clinica, un dispensar, uri orfelinat, 0 casa de copii, 0 editura filiale ale
asociatiilor de ,Intr-ajutorare. Succesul adventismului de ziua a se datoreazii In primul rand c011vergentei
intre mesajullor 11cvoile Illmii de azi. In ciuda credintei lor ca este aproape"; tind sa
prinda radacini mai adiinci In societate prin aceasta lupta, In mod paradoxal pentru Intiirziereaapocalipsei.
* * *
in Europa, mormonismul relativ putin succes in tarile Ellropei Occidentale, cu exceptia Marii
Britanii, undo I locuilor din 200 cste mormon. Materialismlll occidentalilor, care accepta poate maigreu ca lO%
din venilurile lor sa sc duca 111 America, precul11 frica lor in fata unei structuri foai,te ierarhizate impiedica
dezvbltareA:'13inestingherita aicL in Franta abia I locuitor din 2000 este mOrI11011
41
Dupa desclliderea din Europa
vedea: Ward Ted. Repositioning Mission Agencies lor the Twenty-first Century. "International Bulletin of Missionary Research" (I
octombrie. 1999) care se reteri1 la scopul'ile activiti1tii misional'e In contextual situatiei curente la nivel mondial. precum de schimbarea
contextelor socio-cultaralc alc misiunii. Ted de "stiluri de management" in strategiile misionare in contexte coloniale post
coloniale $i arat1l rolul bisericilor locale in derularea unoI' initiative misionar ad-hoc.
40 Jan Paulien, Comunicarea cu omul secularizat. "Curierul Adventist", iulie 2003, p, 14- 16 (al1icol preluat din revista "Ministry", martie
2003). Jan Paulien a scris doua c1irti care abordeatii problema misiunii adventiste Intr-o societate secularizat1l: Present Truth in the Real
World (Adevan;1 actual in lumea reala), Pacific Press Publishing Association, 1993 Knowing God in the Real World (Cunoojterea lui
Dumnezeu in I/lmea reaM), Pacific Press Publishing Association, 2000 (159 p). Prima se ocupA de metoda anume ce tipuri de strategii
511 nascl1 in sutlelele secularizate 0 deschidere fata de Evangilelie ce bariere stau in calea Bisericii Adventiste de Ziua a
)) pentru a se dezvolta in lumea de azi, A doua lucrare are ca subiect mesajul anume cum poate fi prezentata Evanghelia intr-o
manieril atractiv1l pentru oal11cnii seculariza\i,
41 Willi'ied Decoo, Feeding the Fleeing Flock. Reflections all the Struggle to Retain Church Members in Europe. "Dialogue, a J3urnal of
Mormon Thought", vo1.29, nr.1I1996, p,97-118; Sabine Delmali, as Mormons, Batisseurs du Royaume de Dieu. Paris: Editions de
Vecchi, 1997; Charles Didier, "The Church in French-speaking Europe". in LaMond F. Tullis, A Faith/or All Cultures.
13
Page 46 of 417
de Est, "Biserica Sfinfilor din Ultimele Zile" tinde sa se impuna in fostele tari comuniste, gratie americanizarii
accentuate a economiei a politicii lor.
in ansamblu, bilantul prezentei lor pe "batranul continent" este mai degraba Unul din
importanli ai ac'estei religii, Thomas F. O'Dea (1915-1974), mormonisl11ul "America in
estimand eli "sfinlii" au elaborat un microcosmos al macrocosmului care estc Statele Unite
42
Istoricii
mormoni ca Michael W. Homer sau Grant Uderwoodau aratat cum mormonismul continua sa fie perceput
,
ca urifenomen tipie american. fntr:ebarea care se pune este cum s-a adaptat acest model religios marcat de un
ariume mediu profan la alte medii chre nu poseda nici istorie, nici valori culturale. Oamenii care
se iC61lvertesc sunt de "americanismul" acestei reIigii sau sunt de un tip de mesaj?'Un
reputat sociolog at religiilor, Bernardettc Rigal-Cellard, care a studiat cazlil Frantei, considera ca implantarea
morinonismului in aceastii tara este cu atat mai interesanta cu cat, in mod traditional, raporturile dintre Franta
SUA au fost caracterizate intotdeauna printr-o doza apreciabilii de neincredere
43
Mormonismul este in general
perceput in Franta ca 0 religie americana, spre deosebire de celelalte grllpari religioase, ele de origine
americana, dar mai putin percepllte in aceasta calitate, ca martorii lui Iehova cercetatoarea,
care face tin sondaj 'intremembrii "Bisericii Sfintilordin Ultimele Zile"din Franta, ajllnge la 0 concluzie foal1e
interesanta, Mormonii ffancezi fae 0 distinctie 7ntre functia Americii In /limea de aslflzi functia Americii In
planul divin al lui Dumnezeu. Dadi in primul eaz cei inte.J.:Yievati se aruta sceptici, In al doilea caz ei accepti.'i
functia Americii ca "pamant al libertatii",al "Noului ferusaTIm" (p. 305). Astfel, pentru ei mormonismul nu se
poate l1umi "american", cum nici .catolicismul nu.sepoate numi"italian" (!7)44. Cert este ea misionarii
. mormoninuaccentlieazA, in predica .Ior ci binfaceriJf; psihice, materiale
spiritllale ale credintei lor.
U.nul din cei maiimportanti sociologi contemporani, Rodney Start<, estima ca tehnicile mormone de
prozelitism sunt printre cele mai eficace din lume, surclasand de eXel11plll "Martorii lui lehova" demonstra ca,
pentru 0 serie de motive obiective, mormonismul este noua religie care dispzme un mare potential penlru a se
Provo: Brigham Young University. 1978. p,44-48; lean Lemble. Diell el /es Franfais, I)aris: Liahona. 1986; Bruce A Van Orden,
Building Zion. The Latter-Day Saints in Europe, Salt Lake City: Deseret Book Company, 1996,
42 Thomas F. O'Dea, The Mormons, University of Chicago Press, 1957, Thomas F, O'Dea este fost profesor de Sociologia Religiilor la
Harvard University,
4J Bernadelte Rigal-Cellard. EtreFranc;ais dans Eglise d"origine americaine: les Mormons de France , in: Les mutations
transatlanliques des religions, sous la dir. de Christian Lerat et Bernadette Rigal-Cellard., Pessac CLA N: Presses univ. de Bordeaux,
2000" p. 279-308. Bernardette Rigal Cellard este profesor de Etudes Nord-Americaincs, Universite Michel de Montaigne, Bordeaux
III. Un alt studiu inleresant este: L'expansion terriloriale des mormons et I'espace sacre de la nouvelle Sion. hie .. et aujourd'hui n, in:
Materiaw: pour I'histoire de notre temps. ed. par "Association des amis de la BOIC, Nanterre: Bibliotheque de documentation
internationale contemporaine, 1985 et du musee -Nanterre- Nr.5 juillet-septembre 2001, p. 65-75 ;
44 La fel argumenteaza Martorii lui lehova: "Oaca !sus s-a nascut ca iudeu in Palestina, asta face oare din 0 religie
palesliniantl?" (Sa aducem argumente din Scripturi, Watch Tower Bible and Tract Society, 1989, p,205),
14
Page 47 of 417
afirma in societii{ile model'ne secu/arizate
4S
Cereetarile sale soeiologieeau scos la iveala un lueru surprinzator
anume cli activitatea tineri lor care umbla pe-strazile nu se dedit In 0, I % din I total
de convel'tiri. Grosul convertirilor provine din vizitele intalnirile unei familii 1110nnone eu 0 familie ne
mOl-mona (34%) mai ales din primele eOlltacte cu misionarii In easa unui mormon (50 %).
Liderii mormoni sunt de aceasta realitate dau 0 atentie considerabila dezvoltarii unel
strategii misionare adecvate. in 1974, Ernest Eberhal'd Jr. misiunii mormone din Oregon, publica
in "The Ensign", magazinul oficial al "Bisericii Sfintilor din Ultimele Zile", un articol in care incuraja membrii
;,Bisel'icii Sfintilor din Ultimele Zile" sa intretina legaturile cu rudele sau lor ne-l11ormone, dar sa
ocoleasdi subiectele legate de religie. Este interesant ca lInut dintre sfaturi contine indemnul de a alege 0 familie
tinta. care exprima temeri despre educatia copiilor intr-un mediu urban sau 0 famile, care tocmai s-a mutat este
. t '. . .. -:1:"
lipsita de prieteni. Mormonii sunt descurajati in schimb sa vorbeasdi de experienfele lor spirituale sau de orice
altceva care ar duce la :dispute. In schimb, cand fac vizite, pot lasa 0 publicatie, in care sa se afle ceva deinteres
personal, dar nimic controversat. Intr-o etapa urmatoare, familia tinta poate fi invitata sa petreaca 0 seara la
prietenii lor mormoni, fiind canalizate spre de fam,ilie. Scopul este de a arata cum
mormonismul poate sa faca viata de familie fericita. Daca aceasHi incercare nu aduce rezultatele dorite,
mormonul este srntuit sa melltilla prietenia sa incerce mai tarziu. Daca se manifesta un oarecare iilteres, atunci
intervin misionarii care-i instruiesc pe noii convertiti in cas a prietenilor lor mormoni
46

_...
Il1tl'-UI1 articol recent, publ fea In revista "Ensign" se arata eil marturia trebu ie sa inceapa cu
exemplul ofcrit de familia mormona : Cascle noastre pot deveni propovaduitoare ale Evangheliei, astfel lnCat
. oamenii care intra in casa noastra pot face experienla Evangheliei in cuvant actiune. Putem sa
Evanghelia lara sa purtiim 0 discutie formala in aeest sens. Familiile pot fi lectianoastra, iar atmosfera din casele
,
, noastre, mesajul nostru ... Acrea un camin prin care Evanghelia sa fie mfil1urisita, iata eel mai mijloc prin
care Evanghetia sa fie propovaduita altora". Autorul arata ca lin camin in care se Evanghelia
nu este un program, este un mod de via/ii, 0 modalitate prin care se poate realiza mai convertirea
47

4S Rodney Stark William Sims Bainbridge, The future of religios, revival and cult formation. University of California, Los Angeles
1985
4(\ Ernest Eberhard, How 10 Share the Gospel. A Step-by-step Approach for .rau and Your Neighbors,"Ensign", June 1974, p. 6: De altfel,
incepand cu ani; 70, publicatiile mormone ahunda in sfaturi, referitoare la cum trehuie prezcntat mormonismul prieteflilor rudelor:
Dallin H. Oak,!', Sharing the Gospel, "Ensign", nov. 2001, p.7; M. Russell Uallard, We Proclaim the Gaspe/,"Ensign", nov. 1986, p. 31;
Rex D. Pinegar, Share the Ul1searchable Riches ofChrist,"Ensign'" iulie 1973, p. 62; Russell Ballard, The Essential l(ole of Member
MissionarY Work. "Ensign", lIlai 2003, p,37; Richard O. Scott, The Power of Preach My Gospel, "Ensign", rna; 2005. p. 29; Gordon B.
Hinckley, We Have a Work to Do,"Ensign", februarie. 1988, p. 2; Richard G. Scott, Why Every Member a Missionary? "Ensign",
noiembrie 1997. p. 35; Sterling W. Sill, A Fortune to Share, "Ensign", ianuarie. 1974, p. 60; Spencer W. Kimball, Are We Doing All We
Can? "Ensigll". februarie 1983,p. J; L. Tom Perry, Go Ye Therefore, and Teach All Na/ions,"Ensign", mai 1984, p. 78
47 M. Ballard, Creating a Gospel-Sharing Home."Ensign", May 2006, 84. mormon Gordon B. Hinckley cerea
fiecllrui. membru al "Bisericii Sfintilor din Ultimcle Zite" sll aibll un prieten nc-mormon, dcoarece , ... prohabilitatea lInei convertiri
15
Page 48 of 417
CONCLUZII
Sociologia religiilor ofera un ajutor important In Intelegerea. mecanisme lor prin care actioneaza
. .
prozelitismul sectelor (NMR), dar a cauzelor care confera un succes stlrprinzAtor mesajului lor despre
lumii. Dincolo de disputa despre j,spalarea creierelpr", care imparte retigiitor in doua tabere, pro
contra, este important de mentionat ea discursul grupurilor este prezentat intr-o maniera
atractiva, respectand toate regulile de market publicitate, cii el rasi)Unde .cautarilor, temerilor
omului modern.
durabile atunci dind un prieten are dorin\a de a fi $i el membru. latit 0 cheie importantll a rClI$itei Iloastre pentru a face sit avanseze
opera Domnllilli cat mai repede" (Les convertis et lesjeunes gens, "L'Etoile", jllillet 1997, p. 54)
16
Page 49 of 417
Led. Dd. Radu
TRAIND IN FRICA JUDECATII DE APOI
FORME ALE MILENARISMULUI IN SOCIETATEA AMERICANA.
in mod tradi/ional, milenarismul este speranla in instaurarea unei fmparaJii de 1000 de ani de pace dreptale
pe pamant, pe bozo interpretiirii literale a unoI' versete din Apocalipsa din 'cartea lui Daniel. Milenarismul a avut 0
lungii tradilie in apusean
l
, apol a devenit 0 temii lmportanlii a predlcii puriiane. in Lumea Noua in
discursul eschatologic al multor secte apiirute pe continentul american. Studiul de falii. propune sa prezinte
cronologlc orlglnile # de:::voltarea curentulul milenarist in Sialele Unite $i sii insiste asupra formelor sale d!!
manijeslare 10 Irei dinlre seclele care au un impact considerabil in Europa, in special infosle 14ri comunisle, $i anume:
Biserica Adventistii de Zlua a 7-0, Organizalia Marlor;; lui lehova Biserica Sfinlilor Ultimelor Zit!! (Mormonii).
C!!rc!!tatorii au identificat doua aspecte in manifestarea aces/ui curenl, distinclia dintre aces/ea nu este
intotdeaunafoarte clara. Prim'lll, numit postmilenarism, se caracteri:::eaza prin speranla ca" fmparalia lui Dumnezeu"
se illStaUreaza progresiv, printr-un praces evolutiv, prin mijlaace concrete omene$ti co religioasil sou
refarmele saciale. Aceasta credinta, care dadea oamenitar pasibilitatea sa lucre::e asupra propriului destin a
umanitalii, presuplmea 0 evolulie linlara a omenirii.;i a continuitate istoricii intre ce era inainte ce vafi dupa a doua
venire a Daninlilui. Mileniulurma sa vina dupd (post) acest efarl limon cofecliv. Din contrii. premilenarismll/ promo va
credinta cd" impiiralia lui Dumne:::u" intervine ex-abrupto, prinlr-un praces revalulionar care intrerupe lantu!
call:::alitalilar naturale $i iSlorice. Aceasta inlerven{ie este re:::ultatul numaf al ac{iunii divine, fora de care actiunea
omului nu poate nimic .;i ea survine inainte (pre) de instaurarea imparaliel
Cele doua modalitati de a privi instaurarea lmparatiei de 1000 de ani au marcat in mod
diferit raporturile grupurilor milenariste cu societatea. Postmilenarismul se manifesta prin activism,
integrare in societate in dorinta de a schimba lumea"'din interior
J
Din contra, premilenarisrnul
I Milenismul sau a!1teptarea "Imparaliei de 1 000 de ani" a fost profesat in primele secole atiit de eretid
(Cerint cat de unii Parinti ai Bisericii (Sf. Justin Martirlll Pilosoful, Sf. lrineu de Lyon etc). A se
veoea .J.' Danielou. Thelogie de judeo-christianisme, Paris, 1 95&i-Nardi, C., II millenarisma: testi de; secoli I-fl, Firenze,
1995. incepiind cu secolul IV, opinia Fel'icitului Augustin ca "Imparatia de 1000 de ani" nu este altceva dedit Biserica
devine normaliva, dar lara sa excluda inlerpi'etarile Iiterale posterio31'e ale mileniului. Milenarismul a devenit
promotorul unoI' curente eretice In Evul Mediu occidental !/i a fost activ in curentele Reformei protestante, ca
anabaptismul. in special gandirea calugarului calabrez Joachim del Fiore (t 1202) a mal'cat evolu\ia acestui curent spre
forme contestatare revolu\ionare, palla la ideile moderne de pl'ogres fericire (Reeves Marjorie, The Influence ofthe
Prophecy in the Later Middle Ages. A study of the Joachimism, Oxford, 1969; Henri de Lubac, La posterite spirituelle
de Joachim de Flore, 2 vol, Paris, 1979- 1981; Formes de millenarisme en Europe a I'aube de temps modernes, Actes
du Colloque international de I 'Association "Renaissance; Humanisme, Reforme" (Marseille, 10-\2 septembre 1998, ed.
J. Delumeau, Paris 2000). Despre milenarism, a se vedea Diac. Prof. P.1. David, Invazia seclelar. vol. III, Constanta,
2000, (cap. X "Eshatologia neoprotestanta", p. 231-289), cu 0 bogata bibliografie in limba romanA; Jacques Ie Goft:
Millennarisme in Dictionnaire de {,His/aire du Christianisme, Paris, 2000, p. 677- 683 care citeaza bibliogratie recenta
pe plan mondial (mai departe, Dictionnaire ... ). De asemenea, Norman Cohn, The Pursuit of the Millennium, New
York: Oxford University Press, 1910; Jean Delumeau, Mille ans de bonheur, Fayard, \995; Weber, E., Apocalypses et
Millenarismes. Prapheties, cultes et croyances mil!enaristes Ii travers les ages, Harvard, 1999.
2 Paul Boyer, When Timg Shall Be No MO/'e: Prophecy Belief in Modern American Cullure, Cambridge, MA:
Belknap/Harvard University Press, 1992; Stephen Stein, Apacaylpticism in the Mains/ream PrOlestantism. 1800 to the
Present, "The Encyclopedia of Apocalypticism" . Vol. 3 ;(Apocalypticism in the Modern Period and the Contemporary
Age, New York, 1998, p. 72- 108; Paul Boyer, The Growth ofFundamentalist Apocalyptic in the United States, p.140
179 din aceeasi enciclopedie); ".
3 Postmilenialismul venea dintr-o indelungata tradi\ie exegeticii protestanta el incerca sa evite accentul pus pe miracol
(coborarea lui Hristos din cer) sa arate credinia in putcrea concretii a harului lui Dumnezeu. tnsa la nivelul culturii
populare. imaginea lui Hristos care apare pe nodi cerului (prcmilenarism) a predominal asupra unei idei pur spirituale,
atat datorita puterii ci ciramalice, cal datorita faptului ca illtcrpreta literal textul biblie. Premilenari!/tii au cohstruit 0
intreaga literatur1l exegetica care a condus la na!/terea fundamentalismului protestant in secolul al XIX-lea (Ernest
Sandeen, The Roots of Fundamentalism, Chicago, 1970; Timothy Weber, Leving in the Shadow ofthe' Second Coming,
New York, 1979; George Marsden. Fundamentalism and American Culture, New York, 1980). 'in cursul secolului al
XIX-lea premileniali1?ii vor fi asociati cu 0 atitudine de resemnare pasivA, de asteptare, iar postmilenari:jtii cu credinta in
pn'.!gresul actiunii umane, de activism. Insa nici unii nici altii nu form au sisteme doctrinare coerente, ciaI' delimitate.
Page 50 of 417
intretine vie credinta cil venirea Domnului poate avea loc in orice moment. Ultimul
implica Insa un risc de deriva sectara, mergand pan a la sinucidere colectiva, in momentul In care
membrii unei grupari au ca sunt instrumente ale instaurarii interpreteaza
paranoic orice opozitie din partea societatii.
*
Imparatia de 1000 de ani III predica puritana
In primele decenii ale secolului al XVII-lea, odata cu intemeierea primelor puritane
in New England, se dezvolta In randul 0 viziune apocaliptica asupra rolului lor In istoria
mantuirii. Ei erau ca America, identificata cu paradisul terestru, a fost aleasa pentru a
pregllti a doua venire a lui Hristos. Preluand adaptand viziunea apocaliptica traditionala a
puritaniSmului englez, ei credeau ca acest Nou IerusaJim trebuia sa devina, gratie muncii lor, un
paradis pe pamant, sa se transforme in Imparatia celor 0 mie Ie ani <p0stmilenarism). Ei trebuiau
sa-I descopere sa-I faca sa e!{iste, asemenea poporului evreu in pustie .
Predica lui John Winthrop (1595-1655), licenliat In drept al Universitatii Cambridge
judecator de pace In Londra, devenit guvernator al provinciei Massachusetts, a intretinut vie ideea
di America era 0 parte a planului lui Dumnezeu cu omenirea. Intr-una dinpredicile sale, A Model of
Christian Charity, (Un model de dragoste ere$tinaj, rostita in 1630 considerata un manifest
despre misiunea morala a locuitorilor Lumii...-Woi, el celebrele cuvinte: " .. .!rebuie sa
eonsideram ea suntem cetatea de pe munte (city on the lIil/) .. , ochii tuturor oamenilor sunt
. indreptafi spre not"'. EI insista asupra faptului ca cei venili In America sllnt chemati sa construiasca
Noul Ierusalim al vremurilor din urma, care va da lumina intregii lumi In special Angliec.
Cand predicatorii puritani vorbeau despre instaurarea NOlilui Ierusalim atrageau atentia cll
este foarte aproape, aveau In minte textul de la Apocalipsa XXI, to: " Si m-a dus pe mine,
in duh, inlr-un munte mare # inal! $i mi-a aralat eetatea ceo !Jilin/a, lerusalimul, pogoriindu-se din
cer, de la Dumnezeu ". Unul din cei mai cunoscuti vorbitori despre vremurile din urma a fost
Cotton Mather (1663-1728), predicatoful primei biserici puritane-din Boston
6
EI credea ca
intoarcerea iminenta a lui Hristostrebuia sa fie precedata de un decl in spiritual accentuat, pe care-I
vedea in zilele lui In New. England In Europa protestantll, urmata de 0 extraordinara revarsare a
Duhului de 0 spirituala. El a fost primul care a militat pentrll uoirea tuturor
pentru a face posihila instaurarea Imparaliei tot el este primul (in America) care a
(Bloch, Ruth, Visionary Republic: Millennia! Themes in American Thought. /756-/800, New York: Cambridge
w;, University Press, 1985).
4 Prin New England se inteleg cele patru colonii puritane: Playmonth, Connecticut, New Haven Massachusets care
formau nucIeul spiritual al Lumii Noi. intre 1620-1640, aceste provincii au absorbit Marea migratie a peste 20 000
de blirbati, femei copii, care piirl!seau Anglia. erau cunoscu\i, cu un termen generic ca puritani. Puritanismul,
prin cele doua curente majore ale sale, prezbiterianismul congrelionalismul, era un curent religios care interpreta in
termeni apocaliptici criza politicll din Anglia, de la mijlocul secolului al XVIU-Iea. Ei ii priveau pe liderii Bisericii
Anglicane ca 0 tortll demonicll prin care se pervertea considerau de datoria lor sa purifice Biserica de nlu
sll instaureze "adevArata Bisericll a lui Dumnezeu". (Jean Bauberot, Puritanisme, in Dictionnaire ... , p. 882- 887) .
James Halstun, A rational millennium: purllan utopian of seventeenth-century England and America, New York,
Oxford 1987. Ruth H. Bloch, op.cil (The Developement of the Millenia! Tradition in Co!onial America, p. 3 53) .
Autoarea aratii cll radl!cinile traditiei milenialt; . ..rn America se atll! in Anglia revolutionara a secolului al XVII-lea mai
departe in Reforml!.
5 Christianity in America,ed. by M. A. Noll, N. Hatch, G. Marsden, D.Wells, J. Woodbridge, Michigan, 1983 (mai
departe se va cita Christianity in America ... )
6 Mather a lost licenliat in greacll Itinl! al Colegiului Harvard 'in 1681, al Royal Society din Londra (1713), doctor al
Unversitlitii din Glasgow (1724), autor a numeroase lucrllri enciclopedice, printre care se remarcl!. Magnalia Christi
America, 0 vastA istorie a bisericilor din New England intre 1620-1698. A fost un promotor al ideii de ecumenism
libeltate religioasa un mare invatat al vremii care aprecia alte traditii in special experienta misticl! a
Ortodoxiei. A se vedea, Dictionary of Christianity in America, coordinated editor Daniel Reid, Intervarisity Press,
1990, p. 965-966 (mai departe se va cita Dictionary ... ), R. Lovelace, The American Pietism of Cotton Mather, 1979.
Ruth H. Bloch, op.cil, p. 10- 12
2
Page 51 of 417
inceput 0 noua interpretare a profetiilor biblice, lncerdl.nd sa ajunga la date precise In stabilirea
Illmii. Calculele sale au dat ca sigur anul 169'7, dar cand aceasta data a trecut tara sa se
inHifuple nimic, a fost nevoit recalculeze profetia, ajllngand Ja anu11716. Populatia din Boston
a cu frica acel an a trecut prin el ell mare teama.
Odata cu accastil dezamagire, viziunea apocaliptica a scazut In intensitate New England-ul
s-a dedicat unei actiyitati conventionale, bazate pe comert agricultura, traversand periodic
momente de religioasa. Una dintre acestea a atins punctul culminant intre anii 1730
1740 este in general CllIlOSCUUi. ca "Marea (Great Awakening), oizbucnire de
fervoare religioasa, care incerca sa recupereze spiritualitatea autentica intr-o societatc pc' cale de
secularizare. Johnatan 'Edwards (1703-1758), pastor congregationalist in Northampton,
Massachussets a fost unul din primii predicatori care au convinga ascultatorii de
gravitatea propriilor pacate sa-i, determine sa renunte la viata in care erau mofti In Hristos. A
pUblicat peste 1200 de predici, printre care The in the Hands ofan Angry God in
mdinile unui Dumnezeu manios), un comentariu asupra textului din Deuteronom XXXII, 35: "A
Mea esle razbunarea # rasp/atirea ednd se va potieni piciorullor; ea aproape este ziua pieirii lor
eurdnd vor veni ce/e gatite pentru ei". Cum el vedea 0 puternica religioasa in jurul
lui,ca alti predicatori a inceput sa creada ca profetiile ultimelor zile: " . ..Munca ce a
inceput acum in New England este cum am ara/at, glorioasii # dadi va ji continua/a. va face din
New England un fel de cer pe pamdl1l... " .. Viziunea lui a fost IndreptaUi In primul rand spre
mantuirea personala, dar a inclus aspecte milenariste Intr-o multime de predici pllblicate dupa
moartea sa In 1774 In Jucrarea A History ofthe Work Redemption( 0 istorie a lucrarii mantuirii) ,
unde vedea Reforma ca a cincea trambita a Apocalipsei, religioasa din America a
care va urma imediat distrugerea finala lumii
7
. ,
Un moment important In evolutia curentului milenarist l-<rreprezentat venirea in America a
predicatorului britanic George Whitfield (1715-1770), considerat cel mai faimos predicator
protestant al secolului al datorita calitatilor sale oratorice zelului spiritual
8
Incepand
cu 1738, la varsta de numai 25 de ani, pana in anul 1770 el a vizitat de ori coloniile
americane, atrligand multimi de oameni veniti de la mari departiiri asculte. Mesajul sau
despre din nou" a determinaCo stal'e emotionala deosebita In randul ascultatorilor sai a
dlls la un imprcsionant val de cOl1vertiri. Aceastli a revigorat 1ji credinta ca America
are unrolin planullui DlImnezeu in Ziua de Apoi: cu cat locuitorii ei experimenteaza din
aHit ei vor forma imparatia lui Dumnezett
. " . Revolujia Americana avea sa contopeasca experientele apocaliptice puritane
revendicarile politice Impotriva Angliei, dand un nou sens ideii de libertate politicli religioasa. in
7 Mircea Eliade, Paradise and UlOpia: Mythical Geography and Eschatology, apud F.E. Manuel, Utopias and Utopian
Thought, London, 1973, p. 264; Despre EdwaI'ds a se vedea Christianity .... p. 103-107; C. Cerry, The Theology of
Jonathan Edwards, New York, 1966. Ruth H. Bloch. op.cit, p. (The Great Awakening), Implicatiile sociale lli
politice ale ideilor mileniale ale lui Johnatan Edwards ai altor lideri ai "Marii sunt de importanlii istorica
speciala in contextul Revolu\iei Americanecare va urma. (G. C. Goen, Jonahtan Edwards: A New Departure in
Eschatology, .. Church History" nr. 38 (1959), p. 25- 40; Alan Heimert, Religion and the American Mind. Cambridge,
1966, p. 59- 94).
8 George Whitefeld, abolvent la Oxford University lli diacon al Bisericii Anglicane, a fost un predicator charismatic
intinerant, calatorind din loc in loc lli vestind doctrina din nou". S-au pastrat de la el peste 7 500 de predici,
rostite in fata unui public numeros. Despre activitatea lui, a se vedea Dictionary ... , p. 1251- 1253; A Dallimore, George
Whitefield: The Life and Times ofthe Greal Evangelist ofthe Eighteenth Century Revival, 2. vol, 1970. 1979.
9 La mijlocul secolului al XVIII-lea, "Marea Dellteptare" a avut un impact majol' asupra societatii americane.
delennimlnd un mare numilr de oameni sa se alature unei biserici lli sa se dedice pietatii concl'ete. Tot ca 0 consecinta
imporlanta a acestei a fost preocuparea pentru educatia superioanl, acesta fiind momentul intemeierii
colegiilor Harvard Yale. (Christianity in America ... p. 114-116). A se vedea Robert Rossell. The Great Awakening:
An Historical Analysis, "American JQurnal or Sociology" nr. 75(1970), p. 907-925. Anii 1750 au fost de asemenea ani
de mare eshatologidi (Ruth I-I. Bloch, Visionary Republic-:- p. 22), Se refera la tratatele milenilale care au
apfirut in America in aceastil perioada. Ele se bazau pe texte apocrife calcule numerologice; popularitatea
acestora a fost foalte mare in cultura biblica a protestantisnwlui american din secolul al XVIII-lea. Pentru eei care
cautau selnne apocaliptice, evenimentele care se petreceau in Europa America in jurul lui 1750 ofereau mad
oportuniti'l\i de reflec\ie: cutremure frecvente; razboaie neintrerupte.
3
Page 52 of 417
timpul Revolutiei, discursul puritan a accentuat numita "teologie a legamantului", ideea ca New
England-ul a Inlocuit poporul ales ca centru al lucrarii lui Dumnezeu In istorie. Dumnezeu nu
numai ca aparaAmerica, dar if conferea !ji un rol man/uilor. Ea nu mai avea sa fie 0 colonie, ci 0
natiune, "cetatea de pe munte", 0 comunitate care sa traiasca dupa legi Ie lui Dumnezeu, care sa tie
un model de imitat pentru alte natiuni, sa mantuiasea intreaga lume sa 0 pregateasea pentru
instaurarea "Imparatiei de 0 tnie de ani".
Stapanirea britanica incepea sa eapete earaeteristici demoniee prin analogii bibliee ea robia
egipteana sau cea babiloniea discursul revolutionar era, In eonsecinFi, unul eu semnificatie
profetica: lupta Impotriva Angliei nu era doar 0 lupta pur politica, ee marginea dreptului de a
impune anumite taxe In colonii, ci una legata de viitorul Americii 0. NOlla Anglie trebuia sa
hotarasca daca merge in continuare aJaturi de "tiara apocaliptica" sau singura
viitorul spre a deveni Noul Sion, cum predieau puritanii
11
In eoneluzie, prima generatie de
eetateni ai Statelor Unite a trait In umbra eelei de a doua veniri a lui J-Iristos mai intens dedit oriee
alta generatie dinaintea ei: libertatea eiviHi religioasa pe care 0 dobandisera urma sa serveasca de
aeum incolo ca un vestitor al Imparatiei, ea 0 forta impotriva careia nici 0 tiranie nu putea sta.
***
Zorile mileniului "calcuJat" dezamagirea milerita
In jurul anului 1800, chiar in perioada imediat urmatoare Razboiului revolutionar, societatea
americana experimenteaza 0 A doua mare (Second Great AwaJ{ening). Este din nou
1; "" perioada unor noi convertiri In masa, dar unei mari explozii de grupari sau secte religioase care
due Ia formarea dezl!O"ltarea unei adevarate "piete Iibere de economie religioasa" in America
l2

New York este cunoscID ca ,.teritoriul parjolit" de fervoarea pietista (burned-over district) deoarece
multi predicatori proveneau din aceasta zona. Charles.... Finey (1792-1875), de excmplu,
indreptat toaHi energia in construirea regatului lui DlImnezu pe pamant, prin cat mai mu Ite
convertiri. EI predica In 1830 cil mileniul se va instaura in trei ani daca adePlii lui continua sa
munceasca cu staruinta la propria lor mantuire.
Acesta este momentlll in care anumite grupari lnceardisa ofere indicii clare despre ..
,installrarearnileniului. Shakerii credeau, de exemplu, ea a doua venire a lui Hristos avusese deja loc
in persoana fondatoarei lor, Ann Lee (1736-1784), mUllcitoare lntr-o fabrica de textile, apoi
bucatareasa in Manchester. Dupa moartea celQr patru eopii, a devenit 0 adepta a sectei, apoi
asumat condllcerea gruparii. In urma unei viziuni, a pleeat In America III 1774 Impreuna eu adeptii
ei s-a stabilit la Niskeyuna, nu departe de Albany, fiind venerata pentru pllterile profetice, darul
vindeearii starile extatice. Aid a stabilit reguli comllnitare foarte stt-icte a proclamat celibatul
ca singura cale de salvare. Shakerii considerau profelia lui Daniel V Ill. 14 despre cele 2300 de seri
dimineti, ca timpul trecut de la 533 I.d.Hr.(anul in care profetia a fost raeuta) pana In 1747,
inceputul propovaduirii lui Ann Lee .In America. Aceasta credinta a fost puternica mai ales in
perioada de a shakerilor , cunoscuta sub numele de "luerarea mamei Ana", care a avut
loc in America la 50 de ani dupa moartea ei
lJ
, In mod similar, John Humphery Noyes (1811
10 in multe din predieile tinule razboiul eu Melropola era prczentat in imagini apocaliplice: ". . .in aces I I'lizboi esle vQrba
de Jupla adevlwlui impotriva minciunii; de eredinta curala neprihi'inita impotriva bigotismului, supersliliei
invenliiJor umane; de eer impotriva iadului; de Dumnezeu impolriva printului inlunerieului distrugAtor al neamullii
omenesc... " (Christianity in America, p. 138), Initial, congruenta Intre idealurile nationale $i cele religioase au
eontribuit la tendinta de a aeorda Republicii un rol important in inallgurarea Regatului. Termenii sintezei erau simplii:
libertatea eivWi erea condilii favorabile pentrll intlorirea Evangheliei Evanghelia la randul ei asigura sllpunerea, care
duee la ordine, tara de care societatea nu putea dura. Apoi milenarismul a alunecat spre diferite forme seculal'e de
manifestare. (James Moorhead, The Erosion ofPostmillenialism in American Religious Thought, 1856- 1925), " Church
History "nr.53 (1984), p. 61-77)
II Din acest punct de vedere, respingerea categoriea a "Legii timbrului" (Stamp Act), document legislativ care Ie
impunea sa aiba timbre pe documente. pe zial'e, etc a fost un moment important, deoarece ei considerau
acest act ca "semnul fiarei", un simbol inspaimantator al puterii raului de care era legata America. Ruth H. Bloch,
0tcil, p. 53- 119. . .
1 P. Boles, The Great Revival. 1787-1805: The Origins ofthe Southern Evangelical Mind, New York, 1972.
Il Shakerii au disparut oficial in 1990, dupa decizia luata In 1965 de a rill mai admite noi membrii in societate; ori
aceasta nu pulea sa ereasca decat prin adeziuni voluntare. Christophe Bourseiller, Les faux Messies, Histoire d'une
4
Page 53 of 417
1866), fondatGrul Coruunitafii Oneida, credea ca Hristos a venit deja pe p<\imant in anul 70 dJ-lr.,
cLlm lntelegea el. textul de la Matei, cap' XXIV, ca a inaugurat 0 epoca noua In care toti
pllteau avea experienta perfectiunii tara prihana. EJ crcdea ca'orice pacatos este curatat
In momentul convertirii purtat catre perfectiune s-a declarat, prin urrnare, plin de Duhul Sfant
tara de pacat. Noyes predica til instaurarea imparatiei de 1000 de ani depinde de' voil1ta
de a trai porunca dragostei divine, prin care ellnte1egea "casatoria complexa". Acest
sistem eJaborat de Noyes permitea tuturor barbatilor din comunitate sa se "casatoreasca" (pe rand)
cu orice femeie, evitand lnsa copiilor.ln 1847 a anuntat ca regatullui Dumrtezeu a venit in
comunitatea lor, prin vindediri miraculoase dobandirea unei stari spirituale care Ie permitea sa
abandoneze proprietatile materiale de viata
l4
.
Dar cel mai semnificativ rezuJtat al spiritului innoitor al celd de "A doua
(Second Great Awakening) a fost aparitia milenarismului adventist'5, ca urmare a predicii lui
William Miller (1728-1849), un predicator baptist, fost judecator de pace in Vermont. EI
indreptat, la randul sau, atentia asupra textului de la Daniel VIII,'14:" Puna la doua mil Ire; sute de
seri # dimine{i; dupa aceasta templul va avea din nou rostui lui" de unde a tras concluzia ca
Hristos va veni in 1843. MilIer argumenta ca profetiile biblice din cartea lui Daniel a Apocalipsei
erau coduri care puteau fi descifrate. Acestea erau de doua feluri: perioadele de timp erau descifrate
prin substituirea ell "0 zi pentrll un an", In timp ce imaginile reprezentau regate, lmpiiratii etc.
Fo/osind aceasta. metoda, Miller a identificat 0 data de inceput anume anul 457 I.d.Hr., decretlll
lui Artarxerxes de a Ierusalimul (Daniel IX, 25), la care a adaugat 2 300 ani, obtinand
anul 1843. Acesta era anul "curiltarii sanctuarului", in care el vedea Judecata de Apoi
lumii
l6

Prima prezentare publica a ideilor sale a avut loc in 1831, clnd a publicat 8 articole In
..,..Yerni6nt Telegraph" a scris mai multe Intre 1834-1849 a tinut 0 serie de conferinte
publice,multe din ele fiind cllprinse In carte a invederare din Biblie a ceiei de a'doua veniri a lui
Hristos in anul /843 (Evidence from the Scripture ofthe Second Coming of Christ, about the Year
1843), publicata 'in 1836. Spre de alti predicatori Ii timpuJui, care faceau parte din
curentul (revivalist), el nu era lin predicator "harismatic" sau emotional, ci folosea
ratiunea logica spre convinge audienta. Oamenii din jurul sau au avufO mare contributie la
succesul sau, in special .Joshua Himes, care a sa dea milenariste-ull caracter de masa,
prin raspandirea ide lor sale in ziarele adventiste ale vremii (The Midnight Cry Signes of the
Times)':
.;<
Anttente, Fayard, 1993, p. 172- 175, Despre shakeri in general a se vedea Encyclopedia of America Religion, ed. J.
Gordon Melton, New York, 1999, p. 1255; Stephen Stein, The Shaker Experience in America. A History of the United
Society ofBelievers, Yale University Press, 1992. -
14Capitolul John Hlllllpphrey Noyes and the Oneida Community in Christianity in America. '" p. 203-204;
i::ncyc/opedia.. ., p. 1245-1246.
15 A se vedea Gaustad, E.S.; The Rise of the Adventism.' Religion alld Society in the Mid-Ninetieth America, New
York, 1974; Knight, George, Millennial Fever: A Study of Miferite Adventism, Boise, 1993. Termenul "adventism"
vine din latinescul adventus (venire) se reterli la pretinsa a modalitli\ii datei venirii lui Hristos la
timpurilor. Sub 0 f()I'ma rna; mult sau mal putin pronun\ata, adventismul exista la numeroase grupuri religioase
contemporane care accentueaza mesajul eschatologic. Dlac. Prof. PJ. David, Inva::ia sectelor, vol. I, 1997; p.
12]-156 cu 0 bogata bibliografie romaneasca; Dictionnaire. '" p. 23-25; Encyclopedia ... , p. 113-119. Oespre distinctia
intre adventism, milenarism apocalipticism in discursul eshatologic, Massimo Introvigne, Les veilleurs de
I 'Apocalypse; millenarisme et nouvelles religions au sellil de I 'an 2000, Paris, 1996, p. 21-23
16 AceasUI formula prelindea eli a gasit-o chiar in Biblie (Iezechil IV,6); Duninezeu sf/une eli trebuie indurat pacatul
casei lui luda 40 de ;dle, pentru a Tnehipiui numar de :rife aili aufost anU piicafulu/ lor". Echivalenta arbitrara
a unei zile profetice cu un an calendaristic a fost preluata in numerologia pl'ofetiea a Bisel'ieii Adventiste de Ziua a 7-a
a Organizatiei Martorii lui lehova. Sludii Ie apologetice ale istol'ieului adventist William Shea, Selected Studies on the
Prophetic Interpretation, Silver Spring, Washington, 1982 nu sunt convingatoare. A se vedea, Kenneth C. Newport,
Apocalypse and Mil/en/urn: Studies in Biblical Exegesis, Cambridge University Press, 2000. Ideea eli terminus a quo de
2300 de zile-ani trebuie sa fie 4571.d.Hr (presupusul decret al lui Artarxerxe) a fost eu mult inainte pi'opusa de John
Aquila Brown (secolul al XVU-Iea) ale dirul opere au cunoscut un mare succes Tn Marea Britanie Statele Unite. ca
ale americanului William Davis (1760- 1831) care ajungea ella cifi'a de 1843 in lucrarea A Treatise of the
Mil/enium, Yorkville, 1827.
5
Page 54 of 417
Cand prima dezamagire a venit In 1843. Miller a pretins di a fost 0 In trecerea de la
anii dinainte de Hristos la era noastra. Pe baza noilor calcule ale liderului adventist Samuel Snow,
data a fost mlltata peste un an. Clind aceasta profetie s-a dovedit falsa, a lIrmat cea ce
s-a numit "Marea Dezamagire", 0 experienta traumatizanta pentru cei care au crezut momentul
instaurarii unei perioade de scepticism, eand eredin1ele apocaliptice sunt practic disereditate
17
Cea
mai mare parte a grupurilor milerite formate dupa profetiei din 1844, au adoptat lnsa teza
avasata de Iiderul adventist Hiram Edison (1806- 1882) anume ea data era justa, dar evenimentul
a fost intepretat: In ] 844 s-a produs eeva foarte important, dar nu pe pamant, ci In eer, unde
Hristos a intrat 1n partea a doua a Sanctuarului ceresco AceasH\ teza, confirmata apoi prin numeroase
viziuni, a stat la baza formarii Bisericii Adventiste de Ziua a 7-a
I8
Un alt grup adventist important
care s-a format dupa 1844 a sustinut din contra cit evenimentul era just dar
data nu era bine calculata. nascuta in jurul ideii ca data trebuie recalculataeste la origine
actualei Organizatii Martorii lui lehova.
Dupa aceasUi data, cea mai mare parte a profetilor au evitat sa mai fixeze vreo data,
preferand sa ia aminte la "senmele vremii": ca se apropie, pentru ca taate semnele
vorhesc de asta, dar nu data exact, trehuie sa fim pregati/i in orice moment. Aceasta noua
viziune, care a creat 0 dinamica psihologica a a fost cunoscuHi sub numele de
premilenism dispensationalist a fost inaugurata de .John Darby (1800-1882), un important
teolog predicator britanic
l9
Daea Miller vedea schema profetica peste timpul
istoric intr-un anume punct, Darby vedea istoria omenirii ll1tr-o serie de etape
(dispensations), care insemnau tot atatea modalitati ale lui Dumnezeu de a comunica eu lumea:
perioada Edenului, perioada dinainte de potop cea de dupa potop, ... perioada venirii lui Hristos in
Ilime etc.. Omenirea se afla in prezent in "perioada Bisericii", care va culmina cu momelltul rapirii,
cand adevaratii vor fi ridicati de pe pamant la cer. De la acest punct, pretindea Darby,
ceasul profetic va sllna din nou 0 serie de evenimente urmall sa se cum era scris:
marea perioada de lncercare cu aparitia lui antihrist, perseelltii numarul 666, A Doua Venire,
batalia Armaghedonului, restabilirea Templului din lerusalim, instaurarea celor 1000 de ani de
dreptate etc. La va fi Judecatade Apoi Cll care istoria lImana se va lneheia, va fi creat un cer
nou un pamant nou astfel, toate profetiile se vor implinL in acest sistem, doctrina rapirii era
foarte importanta, deoarece ea evita pe de 0 parte problema anume fixarea unei date
precise pentru ziua de apoi, iar pe de alta parte mentinea lntr-o stare de constanta
pregatire. ca puteau fi de pe pam ant in orice moment Ii facea sa fie mai
responsabili Cll viata lor particulara sau in cadrul socieUitii. in schema Illi Darby, istoria umana are
un sens, are un inceput un punct de Teoretic, nll exista nici 0 l110dalitate de a eticheta
sistemul sall ca fals, din moment ce lucrurile pe.care Ie sustine el aveau sa se intample In viitor.
17 Dintrelucrarile apologetice, amintim lucrarea pastorului adventist Francisc D. Nicol, The Midnight Cry: A Defense
ofthe Character and Conduct of William Miller and the MilleriJes, Who Mistakenly Believed thaI the Second Coming of
lhe Christ Would Take Place in the Year 1844, New York 1932, ca monumentala opera a unui alt istoric adventist,
LeRoy Edwin Froom The Prophetic Faith of Our Fathers, Washington, 1946-1954;4 vol. Ultimul volum este dedicat
milerite contextului in care aceasta a aparut. Argumentele lor au convins mul\i istorici sociologi, care au
inceplIt sa vada In milenarism mai pUlin un impuls marginal spre excentricitate patologie, cat un impuls spre
revitalizare culturalli reforma. (Withney Cross, The Burned-Over District: The Social and Intellectual History of
Enthusiastic Religion in Western New York, 1800- 1850, Ithaca, 1950 p. 287- 321; William Warren Sweet, Religion in
the of the American Culture. 1756- 1840, New Vork, 1,52; .I.F.C.H Harrison, The Second Coming'
Popular Millnal'ianism 1780- 1850, New York, 1979, p. 192- ;203).
18 Roy Adams, The Sanctuaty Doctrine. Three Approaches in the Seventh-day Adl'entisl Church, Michigan, 1981;
Numbers L. Making a New Order: Millerism and the Origins ofthe Seventh-Day Adventist Church, N.Y. 1938, p. 189
209.
I? John Darby, absolvent al Colegiului Trinitar din Dublin fost preot al Bisericii anglicane in Irlanda, era adeptul
unei secte din anglicanism, foarte influenta la acea vreme, Playmouth Brethern, care promova un cult simplu, filra
ritual uri ierarhie, bazat pe Biblie. in 1845 ellncepe sa dezvolte 0 noua viziune eschato!ogica prin conferinte profetice
studiul Bibliei. intre 1859-1874 a facut 7 vizite in America $i Canada pentru a raspandi ideile sale profetice. (Despre
Darby sistemul dispe'nsalionalist, a se vedea Dictionary .... p. 339-340; Christianity in America ... , p. 327-33 I).
6
Page 55 of 417
In timp, se tntemeiaza numeroase agentii de misiunc-ln afara Statelor Unite care
inUiresc convingerea di Dumnezeu va rasplali acest efort prin inslaurarea Imparatiei. in secolul al
XIX-lea, numit "epoca de aur a misiunii proteslante" au fost rondate peste 100 de socieUiti inter
denominationale, cunoscute ell un termen generic ca Evangelical United Front, care propuneau
sa intareasca rcligia, educatia gi moralitatea in societate. Ble combinau ideile republic,alle cu
milenarismul celei de a doua care acorda Americii un rol important In iminenta aparitie a
[mpadl.tiei lui Dumnezeu. Dupa 1870 au loc periodic conferinte profetice In' cadrul Niagara Bible
Conference, In care erau comentate cu precadere pasaje, referitoare la a doua venire a lui f-Iristos.
Premilenismul dispensatiollalist eagtiga astfel consistenta 0 mare aderenta. Impaetul eulminant
poate fi vazut in sueeesul cartii lui William Blackstone, Jesus is coming (Iisus se apropie), aparuta
In 1878 in care eltexplica semnele timpului alragea atentia asupra im inentei veniri alui Hristos.
De asemenea, activitatea publicistica a profesorilor de la Seminarul Teologic din Dallas sau
populara editie a Bibliei, Scofield Reference Bible, publicaUi in 1909 de Oxford University Press se
incadreaza in acelagi curcnt. Scofield credea ca Biblia, interpretata literar este clara In ceea ee
lmpartirea istoriei omenirii In mari etape, dar in legatura ell planul lui Dumnezeu pentru
evrei, neamuri l;li biserica.
, John Darby spiritul Niagarei au inf1uentat major aparitia fundamcntaliste
separatiste in America dupa primul razboi mondial, care reprezinta un nou pas In evolutia viziunii
apocaliptiee
20
. in 1895, la 0 reuniune anuala a Bisericilor evangheliee afiliate la Niagara Conference
a fost publicat un document In 5 puncte "fundamentale" contra libel'alizarii teologiei. AI cineilea
punet, care reafirma eredinta In reintoareerea apropiata a lui Hristos pentru judeeata, excludea orice
angajament politic sau social al crqtinilor. Singura parusia' putea pune capat nedreptati10r sociale,
de un_c,k dezinleresul penlru orice de reforma sociala institutionalizata. Elemente
prcmilcI1iste pot Ii deteclate l;li In Evanghcliei Socialc (Social Gospcl Movement), foarte
importanta din 1880 pana la pril1lul razboi mondial, In care instaurarea "Regatului" era privita in
termenii progrcsului uman. Urmele postmilenislnului pot 11 vazute in zilele noastre in
reconstruction isla care opteaza pentru un interventionist", mergand pana la a
considera CQIlstitutia Statelor Unite ea un codicil la legea bibliea. Ea militeaza pentru
impunerea ideli ea omul trebuie sa domine societatea seeulara readuc in atentie ideea de
natiune Cll rolmantuitor.
_ Citirea "semnelor timpuluP'
",Dupa al doilea razboi mondial, menlalitatea apocaliptica se in citirea ;,semneior
timpului", avand ca punct de plecare textul de la Matei cap. XXIV. Profetii sunt aeum cercetatori
atenti ai ziarelor, observatori ai cvenimentelor politice, vazute prin prism a textelor biblice
avertizeaza ca razboaiele, eonflietele, raulatii in lume, catastrofele naturale, mersul
ecollomiei globale sunt semne ca timpul se apropie. intreaga perioada a cursei armelor
nucleare, inaugurata prin catastrofa de la l-Iirogima Nagasaki a fost vazuta ca 0 implinire a
profetiei ca pamiintul va t1 distrus prill foe: "lar ziua DOf1lnului va veni ca unjil.r, cdnd cerurile vor
pieri cu vuiet mare, stihiile arzand, se vor desface pamdntul lucrurile de pe el se vor mistui" (II
Petru, 111, I0). La Il1ceputul Razboiului rece, "profeti" au speculat ea Rusia cste eea la care se
reiera prooroeul lezechil, XXXVIII,IS-16 ,cand despre un regat de nord care invadeaza
pamantul evreilor: " Si vei pleca de la locul {du, din hotarele de miaza-noapte, tll # multe popoare
impreuna cu tine ... $i te vet ridica impoiriva poporului Meu, impotriva lui Israel, ca un nor care
acopera pamdntul ... .. intemeierea statului Israel a fost vazuta ea indeplinirea profetiilor bibliee, un
fapt de mare importantiL Se desehidea posibilitatea, eel putin teoretica, pentru refacerea Templului,
20 Curentul fundamentalist era repl'ezentat de 0 coalitie de protestant; eonservatori :avand 'in centru pe
care a cuprins majoritatea bisericilor lupta impotl'iva tendintelor moderniste care amenin\au sa
atace fundamentele doctrinare, truditionale. Au ajuns S[H;ii Cl'eeze propriile edituri, agentii misionare, institute
biblice etc (.lean Segui, Fondamen!afisme, in Diclionnaire"., p. 437-438: Christianity in America, p. 384-385). Despre
curentul "social" din medilll premilenarist, care aflrma necesitatea de a se pregati pentru rapire prin opere de cmitate
angajament social, a se vedea M. Introvigne, op.cit, p. 34- 53 (Les typologies de millenarisme).
7
Page 56 of 417
una din principale profetii despre zilele de apoi care inca nu s-a implinit21. Fondarea Pietei Comune
a fost vazuta, din perspectiva, ca lin semn pentru aparitia antihristului. In zilele noastre, se
constati!i 0 mare atentie acordata fundamentalismului islamic terorismului, reconstruirii
Babilonului, economiei globale, a corporatiilor multinationale, a tehnologiilor de
comunicare in masa etc.
In cultura americana contemporana, care este dominata de un c1imat general de nesiguranta,
de teal11a legata de lumii, credintele apocaliptice au devenit mare industrie. Se
!
manifesta 0 veritabila explozie de profetii, una mai senzationala dedit alta, popularizate prin carli
cu un succes care se vand In milioane de exemplare. Hal Linsday este una din cele mai
fascinante figuri In peisajlll credintelor profetice contemporane. [n 1970 a publicat The Lale Great
PlaneI Earth 0 poPQJarizare a idelor lui John Darby despre momentul riipirii. Din punct de vedere
teologic, Linsday nu aduce nimic nou. Ceea ce face el este sa lege evenimente curente: razboiul
rece, razboiul nuclear, amenintarea chinezA, refacerea Israelului de pasaje biblice specitice. Linsdey
sustinea cii Biblia a profetit un razboi nuclear In Orientlll Mijlociu, callzat de militara intre
Rusia, Iran Africa. Dupa acest razboi, China va invada Orientul Mijlociu (Apocalipsa XVI, 12) :
$i al Inger a vorsat cupa lui in raul eel mare Eufrat ape/e lui au secat, ca sofie goti/o
colea imporalilor de la Apusu/ Soarelui ... . Apoi va veni un dictator rau care va controla Piata
Comllna Europeana (Daniel VII, 23-25), dupa care Statele Unite vor II1Ceta sa mai fie 0 mare putere
vor deveni 0 parte a sferei europene de putere. pot sd\pa de acest teribil viitor,
striiduindu-se sa tie printre cei pe care Dumnezeu Ii va rapi la ceruri. Mesajul lui este simplu:
sitllatia politica, sociala ecologica actllala este teribila, lumea este aproape de singura
solu(ie este "sa te din nou", astfel vei fi salvat.
Cat'tea, scrisa intr-un limbaj foarte accesibil, aproape argotic, prod usa intr-un format
comercial a devenit best-selier-lil anilor 70, fiind vanduta Intr-un tiraj de 20 de milioane de
exemplare, ceea ce era 0 dovada ca exploatarea profetiilor biblice poate aduce profitllri imense.
Importanta lucrarii lui Linsday consUi in largirea interesului pentl'll profetiile biblice, care lnceteaza
sa mai fie apanajul unui grllp restriins devin un fenomen cultural de masa. Tn timp
ce opiniile lui Miller au fost privite ca 0 curiozitate istorica, cele ale lui Lindsney au. aVllt un mare
impact politic. Jim Bakker, Ronald Reagan ca sa nlll11im doar cativa dintre oamenii rolitici ai
timpuJui, au fost de punctlll sau de vedere. Reagan a I11lll1e din opiniile lui
Linsdey a comentat pasaje din carlile sale 7n discursurile rostite, declarand de mai multe ori ca
"aceste profelii...cu siguran{o descriu vremuri prin care vom trece" au fost voci care au
comentat compatibilitatea Intre funetia prezidentiala astfel de discursllri, in mare parte auditoriul
s-a dovedit dornic sa se angajeze sall cel putin sa tolereze specula\iile apocaliptice, deoarece ele
diideau glas gandurilor de milioane de americani. In anii 90 lucrurile s-all schimbat
odata Cll colapsul Uniunii Sovietice care Iacea scenaril1l profetic allui Lindsey inutil
22

Un exemplu perfect al comercializarii credintelor premilenariste care descriu In amanuntime
evenimentele apocaliptice este seria de romane Left behind, coordonata de Tim LaHaye Jerry
B. Lewis, care se vinde astazi 'in milioane de exemplare In America. Romanele, scrise .lntr-o
maniera captivanta, au in centru un grup de "sfinti ai zilelor din urmi!i" care trec prin mari chin uri,
lncerdtnd sa supravietuiasca in perioada ridicarii lui antichrist. Editorul a prodlls 0 versiune
pentru copii. Este cea mai pllternica dovada ca profetismul nu a fost nu este un fenomen
marginal, apanajul lInor grupuri sau indivizi de la perjferia societatii, ci un fenomen Cll un impact
211ntre celea cc urrneaza sa se Inlample, se pare cft trei lucruri importanle Inell nu au 8vut loc anurne: reconstruirea
Ternplului din lerusalim, nu s-a aratat comandanlul mililar care vine din Nord invadeaza Orienlul Mijlociu venirea
celor doua liguriprofetice, lIie Enoh.
22 Despre discursul milenarist al politicienilor americani, originile sale tehnicile retol'ice prin ca;re ei s1\
convinga auditoriul, a se vedea Barry Brummett, Contempormy Apocalyplic Rhetoric. New York, 1991 Philip
Melling, Fundamentalism in America. Millenialism, Identity and MililanI Religion. Edinboul'g, 1999. Despre toate
manifeslarile legate de apropierea al)ului 2000 tn America (filme, cilntece, romane, traduced si interpretari din
Noslradamus, discursurile New Age sau ale Stephen O'Leary, Arguing the Apocalypse. A
Theory ofIhe Millenial Rethoric, Oxford, 1994.
8 Page 57 of 417
terihil asupra unci largi categorii de 'oameni interesati de problemele apocaliptice. Credintele
.apocaliptice se raspandesc cu repeziciune prin toate tehnoJogiile lumii contemporane: internet,
casete video, filme avangardiste etc. care sa marcheze profund un public sensibilia situatii
tragic:e2J. In anii '90, filme ca "Armageddon" "Apocalypse now" au awt un mare impact asupra
publicului american, racand credibil conceptul de apocalipsa, iar serialele TV "Millenium" "X
files" rezuma la randul lor conceptiile apocaliptice. Multe alte fihne au ca subiect cataclismul
datorat unei forte exterioare (7ntiilnirea cu un asteroid), intiilnirea cu interventia lor
pentru salvarea planetei, complotul mondial contra adevarului. In gustul maladiv pentru acest gen
cinematografic sc vede saracia mcsajului spiritual in societatea americana tendinta de a ridica la
rang de adevar revelat idei teorii nascllte din imaginatia
. .
AdvclItismul milcnarist
Fervoarea milenarista din prima jumatale a secolului al XIX-lea a dat mai multor
care accentuau In predica lor idei eshatologice, care sunt numite cu un
termcn generic advcntisto-mileritc. Aceslca se caracterizeaza pHn avansarca unor date concrete
penlru a doua venire, speculatii numerologicc pc margim!a pasajelor profetice din cartca lui
Apoeal ipsa, prccum printr-o descrierc detaliatii a evenimenlelor ultimc
25
. Trei grupuri ell
impact major In societatca eontemporana pastraza, III anumite proportii, trasaturile adventisllluhii
originar: Biserica Sfintilor Ultimelor Zile (Mormonii), Biserica Adventistli de Ziua a7-a
Organizatia Martorii lui lehova. .
In jurul anului \830, In teriloriile "pikjolite" de fervoarea celei de a doua
Religiose, vizillnile lui Joseph Smith au stat la baza fonnarii Biscricii Sfirrtflor Ultimclor Zilc
(mormona)26. Smith sustinea ca intrc lnaltarea Domnlilui secolul al XIX-lea s-a manifestat
"Marea Apostazic", 0 !unga perioada In caracterizata prin profeti false doctrine. (nsa
Dumnczcu a Inceput lucrarea de restabilire a adevarului lnainte de advcnt, mai lntfli prin
descopcrirca colonizarea Americii apoi prin reslabilirea adevaratei Sale Biserici, care trebuia
sa pregateasca lumea pcntru a doua venire a Domnului27.
2J A se.,vc;dea Millard E;'ickson, Confempormy 0pfions in Eschatology. A Study of Millenillm. Grand Rapids, 1977;
Jean Marie Abgral, La mecaniqlle des secles. Paris, 1996 (In special eapilolul "Le recrutement", p. 107- 123); S.l.
Gould, Hisfoire natllrelle et Gl'tlficielle de I'(ln 2000, Edition de Seuil, p, 1997.
Exisla, 'Insa alte I'orme de manifeslurea sensibililalii apocaliplice, ea de exemplu marea atentie acordata pericolelor
ecologice (sub\iereu stratului de own, incalzirea pluneteL poluurea etc.) deoareee, milenarismul, in unui veae
nou, implica.<;;i credinta ca degradarea planelei decade rea moravurilor este semnul ea lumii se apt:opie.
Aceasta a fost dcnumita ,0 viziune apocaliptica materialistii, sustinuta de secte ecologie ca Ecoovie, prill care se
de distrugcrea partiala a pamantului a locuitorilor lui inlr-ull caladism modial, dar dupa care nu urmeaza
nici veilirea lui Mesia, nid instaurarea mileniului. Din contra, umallitatea, distrusa aproape In totalitatca ei, va Ii
aruncala in era proto-istmica va trebui sa se recreeze progresiv. Exista, in contraparlida un milenarism negru, care
venirea unui mesia tenebros, sinonim cu antihrist:;;i se manifesUi prin adOl'area fortelor raului (salanism) dupa
cum se poate vorbi de un milenarism care militeaza pentru instaurarea unci noi ordini bazatl.i pe cultul unei rase
superioare. A se vedea Diae. Prof. P.l. David. Inva:::ia seefelDI'. vol. II, Constanta, 1999 (.,Secte demonice", p. 323-330);
J, Vernetle, Jesus au peril de sectes. Paris, 1994, p. 72-75. N.Achimescu. Noile mi
1
ciiri religioase. Cluj-Napoea, 2002,
(Despre Ocultism. SalaniSin, p. 271-305)
2S Millenium. messiah (lnd may them. Contemporary apocalyptic movements, ed. Thomas Robbins, Susan Palmer, New
York, 1997. Abgral, .lean Marie Les Seetes de rapocalypse, Paris, 1999; Introvigne, Massimo, Les veilleurs de
I 'Apocalypse; lIlilMnal'isme et nouvelles "e/igions all seuil de I'on :WOO. Paris, 1996
26Robert Mullel1 I,es Saints des Derniers jours, Paris, 1970; Davis Ditton, Les Mormons, Edition du Cerf, 1989;
Arrington, Leonard, & Davis Bitton. Tlte Mormon Experience: A His/Dry of the Laller-day Sainls. 2d ed. Urbana and
Chicago: University or Illinois Press, 1992; Claudia & Richard, Building the Kingdom. A History of mOl'II/OII.f in
America, Oxford, 200 I; Marie Abgral, Les secfes ... , p. 67- 80. in liinba roman!!., Walter Martin, implirii(ia
eulte/ol' eretice. Oradea, 200 I, p. 212- 288, . Diae, 1',1. David, Inva::ia sec/elof', vo!;; I, p. 299-30 I;
21 "l3iserica Sfintilor ullimeloi' zile este Imparatia lui Dumnezeu pe Ea esle Imparatia nerucula de miiini'
.. " (McConkie Druce, Mormon Doctrine. Salt Lake City, 1966, p. 720). in cadrul acestei Biserid, profeliile
Illormone spun di va Ii restabilita adevarata Evanghelie ea ea va fi predicata in toata lumea, cum se spline In
Apoealipsa XIV, 6-7. "Cartea lui Mormon" este cOllsiderata un "depozitar al evangheliei depline revelatli
9
Page 58 of 417
Doctrina mormona contemporana Invata cil ziua ora venirii Domnului raman necllnoscute.
.cei care acea zi vor putea sa citeasca "semnele" vremii. Acestea se
vad in anarhie sociala, violenta politica sau decaderea morala. La natiunile se vor
intr-o perioada de confllzic tara precedent, libertatea dreptatea vor ramane numai intre "sfinti"
multi din rlindul neamllrilor vor fugi la Utah sa ceara sfat indrumare. Doua evenimente
importante vor pregati venirea Domnului anllme adunarea evreilor In Ierusalim, unde vor
reconstrlli templul vor accepta Evaghelia, in timp ce "sfintii" vor construi NOll I Sion pe
continentul american .. Inainte de a doua venire a Domnului, va avea loc marele conflict al ultimelor
zile, numit "biHiilia Armaghedonului,,28, precllm trei aratari ale lui Hristos, odata pe Muntele
Maslinilor pentru evrei de dOlla ori in America penlru "sfinti',29. Dupa aceste trei aparitii, va avea
loc invierea dreptilor ridicarea sfin!ilor de pe paniant penlrll a se intalni Cll Domnul pe norii
cerului, mileniul, a doua snviere JlIdecata de Apoi.
Mileniul esle perioada de pace dreptate, siluata lntre cele doua Il1vieri, cand Hristos va
domni personal pe ramant cu stintii Sai, dind pamantul va fi relnnoit va prim i slava paradisiaca,
cand coruptia, 1110artea boala VOl' (neeta, ca.nd lmparatia lui OUl11nezeu pe pal11ant va fi restabilita
in toata. slava, frumllsetea perfectiunea ei
30
. in timplil milenillilli, va conlinua viata se
vor copii, vor fi recolte, se VOl' constrlli oamenii VOl' continua sa se preocupe de nevoile
lor toti oamenii vor ajurige sa cllnoasdi "adevarala Evanghelie". Odata ell adventul, aceasta
imparatie a lui Dumnezeu pe pamant va exereita jurisdictia politica religioasa asupra tuturor
oamenilor. La satana va fi dezlegat pentru 0 scurla perioada de timp, va ,'idica
armatele sale impotriva lui Adam-Mihail a al'matei dreptilor. Oupa acest contliet, satan va fi
lnvins detinitiv va urma judecat<Hje apoi, dind Hristos, va ehema alaturi de EI dreptii Vechiului
Testament, apostolii membrii primei preiedinlii ai biserieii momone.
Temele eshatologice ale discllrsuJui 1110rmon all ellnoscut I1LIfiit:roasc modi ficari, pentru a
adapla invatalllra initiala, Cll expansiunea ulterioara a mormonisl11l1lui a favoriza prozelitismul
31

Joseph Smth a profetit initial ca genera(ia vremii lui l1uva gllsta 1110artea pana ce Domnul nu va
veni sainstaureze imparatia Sa in Jackson County Missouri. jurul anlilui 1890 este
. sllrprinsain toate publicatiile mormone ale vremii, carespuneau ca Temrluldin Missouri urma sa
fie eel mai mare dintre templele sfintilor, loclliunde Hristos se v'a arala inainle de a dOlla Sa venire.
ell toale acestea, templul nu a fost construit nieiodata, mormonii all fost ailingati violent din
Missouri all fost obligati sa peregrineze in mai 11111lte loeu'ri, inainle de stabilirea lor definitiva in
oamenilor in vremul'ile din urma. Lucrarea lui Bruce McConkie este imporlanta pcnlru inlelegcl'ea doetrinei mormone.
De asemenea, trebuie consultata mai reeenta Encyclopedia 0/ Mormonism (cd. Daniel Ludlmv, 4 vol. New York, 1992),
o lucrarea de asemenea recomandaUi de Biserica. Pe baza articolclor la "Iucrurile ultime"(eshata), euprinse
in accsle doulllucl1tri, se poate obtine 0 viziune de ansamblu asupl'u eshalologiei mormone contemporane,
28 B. McConkie, op.cit. p. 74 (Battle a/Armageddon). Aceasta lema este COl1lllna "Mnrtorilol' lui Ichova
n
,,[3isericii
Universale a lui Dumnezeu" in literatura Ilumeroaselor denominaliuni protestanle din lumea anglo-america nil. Este
yorba de untllzboi care are 0 duratll de trei ani jumatate, al cMui nume provine de la valea Meghido, care se
in campi a Esdrelon In Israel. Multe naliuni Se VOl' ridica contra lui Israel, sub eonducerea unui mare general Gog *i acest
contlict seva intinde la lerusalim. '
29 Bruce McConkie, op.cil. p. 687- 698 (Second Coming a/Christ). "A doua venire a lui [sus va avea loc in templul din
Jackson Missouri in locul numit Adam-ondi-Ahman in eomitalul Davies, tot in Missouri, unde potrivil
mormonismului original' sc gasea Gradina Edenului. A iei Hristos va primi lnapoi autoritatea preoliei, de 10 slujitorii care
au exercitat-o in loeul Lui. Acest evcniment este pregatit de 'insu*i Adam, parinlele famile! umane, care va face 0
adunare eu spiritele tuluror aeelora care au detinut autoritatea preotiei. Locul este idenlilicat astazi Cll Spring Hill,
Dflbicss County, Missouri."
10 AI IO-Iea articol de eredintil. B. McConkie, op.cit, p. 492- 50 I (Millenium); M. Introvigne, op.cit, p. 55- 85
11 Aceste modil1cari au lost PliSC in evidentii mai lnliii in lucrarile apostutil6r, cn Jerald &Sandra Tanner, The Changing
World 0/ the Mormonism, Chicago, 1980. Kendall White a propus 0 tripal1i{ie In cadrul doctrinei rnormone, distingand
Inlre teologia mOl'mona traditionaHi, cea neo-tradilionalii *i cea extrema care se indepiirteaza de mormonismul clasic
penlru a se apropia de linia protestanU\ (Kendall White, Mormon Neo-orthodoxy. A Crisis Theology, Salt Lake City,
1987). La randul sau,istoricul Thomas. Alexander a propus trei perioade in care se precizeaza caracteristicile
milenarismului mormon': mormonismul. clasic (1830-1835); "reconstfllqia progresista" a doctrinei mormone In timpul
perioadei 1893-/925; in fine, perioada care merge de la al doilea razboi mondial panii astazi, cflractel'izata prin prezenta
tcndinlelor tradi\ionale (Thomas Alexander, The Recons/t'IIction 0/ Mormon doctrine .... N. Y. 1964).
10 Page 59 of 417
Utah. AsUizi, se: vede 0 tendinta de in{e/egere noua, figurativa a ideii de Sion, sunt "sfintii" adunati
in traite rugaciune, chiar daca sunt In teritorii straine. A:bandonarea "Babilonului" acestei lumi
adunarea la Sion devine 0 mai mult de natura spirituala, decat de natura geografica, ea
implica schimbarea inimii, nu a casei
32
. .
Perioada d intre cele doua Invied este rni len iu I, 0 'lema care a cunoscut l1umeroase
modificari. Aceslea se refera In mod particular la cei care vor trai pe pamant in timpul mileniului, la
activitatile care se VOl' aici cum vor fi ele guvernate. Astazi, Biserica mormona invata
ca pamantul in timpul mileniului va fi locuit de cei ce merita gloria terestra, fie di sunt mormoni sau
nu. Iisus Hrislos va domni personal pe pamant, dar aceasta IlU trebuie inleles literal, printr-o
prezenta continua a Domnului In tot cursul mileniului. In realitate, de abia incepiind Cll 1842,
Joseph Smith a sugerat ea ne-l11onTIonii vor putea participa la milenium, modifidind radical
invi\tfitura sa initiala anul11c ca numai mormonii sc vor bucura de prczenta lui Hristos a sfintilor
inviati, In timp ce nemormonii VOl' fi D.e asemenea, primii mormoni mileniul
mai degraba ca 0 perioada de repaus ignorau ideea de predicare la neamuri a evangheliei, din
moment ce ei nu mai trebuiau sa fie prezenti pe pamant. Ideea ca Hristos va conduce prin
intermediul sfintilor a aparut de asemenea dupa masurile de organizare a Bisericii.
in ciuda numeroaselor modificari adaptiiri ale credintelor mormone, prestigiul Bisericii a
ramas intact. Succesul mesajului lui Smith f()rta bisericii lor astazi se bazeaza In primul rand pe
faptul cli eshatologice au fast legate de destinele Americii, ca noul popor ales, anal sub
protectia divina
33
. Sm ith a cOllstruit 0 adevarata istorie sfanta pentru America, pe baza careia a
Intell1eiat destinul ei glorios de la vremurilor. Conform acestei istorii, America a fost
populata de doua valuri de evrei Cll mult Inainte de colonizarea ei' europeana in epoca modema. De
asemelJca, Mantllitorul a predicat In America s-a aratat populatiei de aici dupa Invierea Sa.
Toate ale trecutului sunt privite ca baza asperantei mormonc cll "Sionul zilelor din
urma" va fi pe continentul American.
In al doilea rand, "Cartea lui Mormon" IlU era strliina de mediul religios al vremii, iar
relaUlrile lui Joseph Smith pareall rezollabile pentrll meEffUI in care traia. Ideea de adunare a evreilor
la Sion, ca pregatire necesara pentru stabilirea Impara1'iei rnileniaJe a domniei lui Hristos a fost
mult vehieulata in lumea protestanta in special intre puritani. In al treilea rand, biserica a
abandonat progresiv idcea cOl1struirii unei socieUiti pe pamant s-a cOllcentrat in schimb pe
construJrea unci culturi aUlonomereligioase care sa priveasca toate aspectele existcnteL Cercetatorii
vorbesE,astazi de "Imperiul Mormon", a carui avere, estimaUi la miJiarde de dolari, nu tnceteaza sa
prin investitii Ja bursa, cumparare vanzare de proprietl1ti, terenuri sau constructiL Toata
aceasUi 'acumulare de putcre bogli\iei este pusa teoretic in slujba 'Iconstruirii impllratiei lui
Dumnezeu" In anticiparea timpului cand "near)1urile" vor veni la ei pentru a fi conduse
lndrumate.
In secolul al XX-lea, sentimentul cll tri'iiesc 1n umbra celei de a doua veniri nu mai este la fel
de sllstinut de convingi1tor ca la prima generatie. Retorica mileniala s-a diminuat vizibil dupa
1920, milenarismLlI temele eshatologice s-au estompat din ce in ce mai mult in profitul unei
eshatologii centratii pe dcstinul individual al fiecarui credincios. Cli toate acestea, visulmilenial nu
a fost abandonal mormonii continua sa observe CLI alentie semnele care preced vremurile din
urma: In primul rand, predicarea adevarului prin stradania zecilorde mii de tineri mormoni care au
J2 in mod particular, Jean Shipps vede abandonarea poligamiei disparilia ideei de adunare la Sion ca 0 renuntare la
frontierele care-i taceau deosebi\i (Jan Shipps, Mormonism. the Story of the New Religion Transformed. Chicago, 1985,
p. 109-113),0 opliune care a modilicat identitatea eschatologia O1ormon11. idee la Thomas Alexander
Mormonism in transition, Chicago, 1986 p. 237, care de internalionalizarea mormonismului dupa 1960
Robert Gotlieb, America's Saints: The Rise ofthe Mormon Power, N.Y. 1984 p.52).
.1J"Nici 0 alta religie nu a tacut mai mult pentru a sacraliza America ca Mormonismul", John Bracht, The
Americanization q(Adam in .,Cargo Cults and Millenal'ian Movements. Transoceanic Comparaisons of New Religious
Movements", New York, 1990, p. 97- 139 (America in the Book of Mormon. p. 97- 108). Elementele Vcchiului
Testament sunt de recunosculln pamantul. poporul, templul stant. Singura distinctic este eli Sionu! mormon
este mai universalist dedit eel evreu.
I I
Page 60 of 417
inceput evanghelizarea planetei; In a1 doilea rand este yorba de degradarea planetara, atat la nivel
ecologic, cat moral, care este semnul incontestabilal apropierii Judecatii.

eu toate ca milerita s-a dispersat ca urmare a "Marii dezamagiri", un mic numar
din adeptii ai lui Miller au reinterprelat profetia: data de 1844 a marcat lnceputuljudecatii In ceruri,
deci venirea lui Hristos este aproape. 0 tanara vizionarii, Ellen White
34
, va juca un rol important In
confirmarea acestei interpretari; in jurul personalitiitii ei charismatice se va Biseriea
Adventists de zilla a 7-a vor lua fiinta apoi 0 serie de institutii educationale medicale, puse In
slujba raspandirii mesajlllui ca se apropie. Prin masurHe organiza\ionale inovatiile
doctrinare (doctrina sabatului, manifestarea spiritului profetic, doctrina "curatirii sancluarullli"),
atl rationalizat profetiei din 1844 au creat cadrul unei vie\i ordonate In care se
Ellen White a insistat pe nevoia de integritate morala a poporului lui Dumnezeu:
Hristos nu va veni sa instaureze Imparalia Sa, pana dind ei nll vor ajunge la anumite standarde
morale
36
.
Biserica adventista de Zilla a 7-a se considera la randul sau restaurarea adcvaratei I3iserici a
lui Dumnczell, personificarea mesajlllui celor trei Ingeri din Apocalipsa XIV, 6-7 care Indeamna
semintiile pamantului sa rellllnte la orice forma de idolatrie $i sa se Inchine Creatorului. Semnul
ascultarii fata de poruncile lui Dumnezeu nu este altceva dedit respectarea sambetei, iar marturia lui
Hristos este darul profetic care s-a manifestat prin Ellen While 111 "Biserica ramasa credincioasa".
In articolul 20 de credinta se marturise$te eil a dOtla venire a lui Hrislos esle marea speranta
a l3isericii, punctul culminant al evangheliei al planului manturii. Venirea Lui va fi literala,
personala vizibi la
3
? Asemanarea diferitelor aspecte ale profeti i, In mod particular cele Intalnite In
Apocalipsa In cartea lui Daniel, Cll condiliile existentc In lumea fizica, sociala, industriala,
poIitidi religioasa de astazi indica faptlll ca venirea lui Hristos este aproape, chiar la Timpul
exact al aeestui eveniment nu a fost profetit, ln5a sunt Indemn8\i sa fie gata In orice
moment. Biserica adventista crede ca mileniala al lui Hristos va Ii inslallrata dupa a doua
Sa venire, invierea drepti10r $i ridicarea lor la ceruri. Spre deosebire Insa de majoritatea protestanta
a vremii, adventi$tii credeau cil In timpul mileniului, "sfin\ii" vor domni ell Hristos in cerun
J8
La
Ellen White a devenil pro!'et, predicator, consilier al bisel'icii scriitol' prolific care a publicat peste 24 de carli a
eontribuit ell peste 500 de artieole in revistele din vremca ei. ea a inslislal ca scrierile ei sunt
"eomplementare l3ibliei", pozitia ei, speeilieitalea aeestora Ie-a Pcieut sa intluenlezc in mare masura gilndirea
comportamentul
3S Roland Numbers, op.cit. p. 200. Orain Wilson, Sect or Denomination: Can Adventism Maintain Its /denli/y?
"SpecLrum", no 7 (1975). p. 34- 43. arata ca nll g-a nascut simplu cn un corp adventist, ci mai dcgraba ea 0
dczamagire in legaturA eu advenLlIl ca 0 reformulare a ideilor legate de aeestn. Succesul ei se datora in pl'imul rand
faptului ca grupul nu numai ca-prediea adventul. dar corlditiile pentrll insI8urarea acestuia. In al doilea rand. aeeste
eonditii erau validate prin ispiratie divinA, de vreme ce grllpul adobandit 0 sursa independenta de inspiralie. aparte de
Scriptllri. in al treilea rand, preoeupadle legate de cducatie, dicta, libertate religioasa. sabat, toate au mareat
denominlionalizarea aLat ideologic, cilt institulional. '
36 Un studiu istoric teologie important despre trecerea la eshatologia mileriLi\ la cea adventista aparline lui Roy
Branson, Adventists Between the Times: The Shift in the Church's Eschat%gy, "Spectrum"; september 8 (1976), p. \5
26. Laura Vance, Seventh-Day Adventism in Crisis. Gender and Sectarian Change in an Emerging Religion, University
of l1Iinois Press, 1999, p.13-40 (Millerism and the Origins of che Seventh-day Adventism): Roland Numbers, The
Dissapoinled (The Making ofthe New Order: Mil/erislII and Ihe Origins ofthe Seventh-day Advenli.l'fII, p. 189- 209).
37 "Isus Hristos se va intoarce in eadrul unui al doilea advent premilenist, personal iminent" (Richard Lehman,
SecondComing of Chrisl, Handhook of Seventh-Day Adventisl Theology Review and I-Ierald Publishing Association
and the General Conference of Seventh-day Aaventists 2000, p. 893- 926); Vance, op.cil. p. 17- 32 A
38"Mileniul este perioada de 1000 de ani de domnic a lui Hrislos cu sfintii in cel'ul'i, intre prima a dOlla i'nviere. In
acest timp cd morti VOl' fi judeeati; pamilntul va fi distrus, tara locuilori, dar ocupat de satana de Ingerii
lui. La Hristos ell stintii stant va eobort din cer. Atllnci care sunt 1110l'ti VOl' fi inviati vor
inconjura cu satana ingerii lui: dar ft)cul lui Dumnezeu 'Ii va arde ;;i pamantul va Ii curalal. Universul
intreg va fi eliberat de paeat de pentru totdeaunu" (EricClaude Webster, The Millenium, "Handbook", p. 927
946); G.C. Berkouwer, The Return of Ihe Chrisl, Gt'and Rapids, 1972; Millard Erickson, ContemporalJ' options in
Eschalology. A Study of the Millenillm, Grand Rapids, 1977; Kenneth Strand, What the Milfenium Means to Me,
"Adventist Review", 12 martie, 1987; Jerry Gladson, The Significance of the Alillenium, .,Adventist Review" 16( 1989);
12 Page 61 of 417
,
mileniului, va avea loe lntoarcerea lui Hristos pe pamant, impreuna eu sfintitVa urma apoi
a douainviere, a eelor care va fi 0 Inviere spre judecatii: eliberareaJui satan, judecata
de apoi, distrugerea eelor
de ziua a promoveaza 0 forma a apocalipticii
biblice, sustinand cii cei trci i ingeri, din Apocalipsii XIV reprezinta proclamarea mesajului lui
Dumnezeu adresat lumii, pentrjJ,a pregiiti Intoareerea DomnuluL Ei au 0 viziune istoricii a impfinirii
profetiilor, crezand cit acestea acoperii lnteaga istorie a imperiilor piiganede la zilele lui Daniel
pana la impariilia lui Dumnezeu. Cred nu numai faptul di profetiile biblice reveleaza planul lui
Dumnezu pentnl istorie, dar si ea este posibila interpretarea tuturor aeestora. opereaza
eu proprii Ie lor principii hermenelltice ale textelor profetice eu 0 numerologie pe baza careia au
eonstruit sistemul lor doctrinar. De exemplu, doctrina "curatiriisanctuarului", fundamentalii pentru
identitatea Bisericii lor, se lntemeiaza pe credinta ca cele ,,2300 de seri" dimineti din cartea lui
Daniel Ineep in anul 4571.d.Hr. (propria datare a decretului lui Artarxerxes) se term ina In 1844
39

celei de a doua veniri a DOl11nului a ridicarii "sfintilor" la ceruri implica In
primul rand 0 a responsabiliUitii in aeeastii viata; ei considera ca fiecare zi
este un timp al gratiei lui Dumnezeu, in care trebuie sa dea dovada de speranta, dragoste, smerenie
sfintenie. in al doilea rand, venirea apropiata a Domnului ofera 0 puternica 1110tivatie pentru
evanghelizare
40
Ncvoia de a ajunge la al1umite standarde morale $i urgenta raspandirii mesajului
advent sunt cele doua aspecte invocate penlru a explica intarzierea apocalipsei. insa preilingirea
till1pului apocaliplic a generat anllmite contradictii in cadrul adventisll1l1ll1i. initial s-a
promovat separarea de "Iumea corupta", dezvoltarea institutionala activitatea de prozelitism au
reelamat 0 colaborare cu autoritatile civile: au participat Iii contlictele secolului al XX
lea In cadrul unitatilor sanitare (Ilon-combatante), au ccrut acreditare pentru colegiile lor au
acceptat ajutor guverilamental pcntru $i spitale etc
4l
Prin urmare, In ciuda credintei lor eli
!umii este aproape", au prins radacil1i in societate au inceput sa lucreze
pentru Intarzierca apocalipsei. Aceasta Illl inseamna eit au abandonat astepUirile lor
eschatologice. continua sa crcada ea lisus se va Intoaree cunlnd, ell totu! se va intampla dupa
seenariul prezis de Ellen White. Biserica adventistii a Invatat !nsa !eetia din 1844 nu a Illai fixat
nieiodata Ull tennen precis pentru a doua venire, acest lucru devenind apanajUi gruparilor care s-au
separat de ea de-a IUllgul timpului.

Organizatia Martorii lui Jehova, este Grupului de "Studenti in Biblie",
fondatde Charles Taze Russell dupa Marea Dczal11iigire din 184442. Russell a preluat profetia
Jq William U . .Iohn1:ison, Biblical Apocalyptic, "Handbook of Sevenlh-Day Adventist ", p, 784814; William Shea,
Selecled 5'/udies on Prophetic Interpretation, Washington, 1982, p. 798. rdeea eli terminus a quo al eelor 2300 de zile
ani trebuie sa tie 457 Ld.Hr (presupusul dec ret al lui Artarxerxe) a tost propusa de William MilicI', (Evidence form
ScriplU/'e and History of the Second Coming of Christ, New York, 1836) la randlll sau, el a fost inllucn\at de'
"calculatorii" englel.i sau american; ai vremii cn John Aquila 13rowll sau William Davis.
40 "Acesta esle plallul lui Dumnezeu: Cll oamenii femeile care sunt ai acestei mari mantuiri prin Hristos sa fie
misionarii Lui, lumini in lume, spre a Ii semne poporuilli ,epistole vii, cUllosclilc citite de orice om; credin\a
lucrarea lor va marturisi despre apropiata venire a Domnului. Poporul trebuie sa fie avertizat sa se pregatcaseii penlru
judec8ta viiloare" ( Ellen White, Neview and Herald, 16 august 1897, aplld Handbook, p. 922).
41 Un alt exelllplu in aces I din url11U caz estc IUllla impotriva respecU'irii duminicii. 01nd National Reform Association, 0
organii'.<I\ic protestanta radiealii. a illcercat sa impunfl 0 lege despre respectarea duminieii in SUA, vamt
amenin\ata libertalea lor religioasa. incepand din anii IRRO, ei au inaintat mcmorii repelate; in 1886 au lnceplil
publicarea lui "The American Sentinel" in 1898 au format Religious Liberty Association ca sa apere illtereselc celor
afecta(i .(a se vedea) M. Pearsoll, Pearson Michael. Millenial Dreams and Moral Dillemas: Sevenlh-Day Adventism and
Contemporary Ethics, Cambridge 1990 (eapitolul Advent and Remnant: two major influences, p. 17-32), unde se arata
aceastii tensiune Inlre doua imperative: sa pe Domnul" (Amos IV, 12) "Lucreaza pana ce vin"
(Luca XIX, 13). Cc de al doilea imperaliv estc dominat de daloria de a predica "evanghelia fiecarei na(iuni,
neam, limba popor. Aceusla tensiune, considera autorul, a produs tara indoiala anumite paradoxuri in comportament,
deoarece este ciudalsa proclami pc de 0 parte intoarcerea iminenla a lui Hristos, iar pe de alta sa te lansez! in
cOllstruc\ia Ullor institu\ii care costa miliarde de dolari
42 Studiile importantc desprc maliori sunt in ordine urmatoarele: G. Hcbeli, Les Temoins de Jehovah, Montreal, 1960;
T. White, People fol' His Name, New York, 1967; A.T. Rogerson, Millions Now Living Will Neller Die, London, 1969;
13
Page 62 of 417
liderului adventist Nelson Barbour despre venirea lui Hristos In anul 1874. Cand aeeasta data a
treellllara sa se Intample nimie semnifieativ, profetia a fost spiritualizata In eadrul grupullli. Hristos
s-a reintors eu adeva rat pe pamant in 1874, dar sub forma nevazuUi va inaugura mileniul in 1914.
Predicate timp de 30 de ani, aeeste profetii au 'in 1914 cand omenirea traia inceputu I primului
razboi mondial, lara ea zorBe mileniului sa se arate. Istoria Mal10riJor este marcata periodic de
profetii referitoare la instaurarea Imparatiei, care aveall ca rol sa stimuleze angajamentul membrilor
sectei eforturile prozeJite: anul 1914 pred icat de Russell, a urmat apoi anul 1925, eelu i de
al doilea razboi mondial la Rutheford, antll 1975 In timput lui Nathan Knorr.
Dupa un timp de dezamagire reinterpretare post-facto a martbrii Indreptat
sprc argumente bazate pe "semnete vremurilor din urma", Ineepand Cll anii 1980,
praetica idcntifiearii proelamarii unor date incarcate de semnificatie profetidi a fost Inloeuita cu
practica mai subtila de a desel11na pur simplu perioade g/oba/e 111 cursul dirora ne putcm
la lndeplinirea profetiilor. In 1995, Societatea respingea III lndelunga pretentie ea
urma sa aibe loe odata eu generatia din 19 J4. Aceasta strategie evilii crizele de decep\ie ajuta la
pastrarea eontinuitatii dar atenueaza in egala masura sentimentul de iminenlii care
de regula Invataturile milenariste. Recomandarile repetate de a actiona ca $i cum Armaghedonul
urmeaza sa se manifeste, sunt lipsite de forta in eomparatie eu avertismentele lui Russell care
anuntau ca este aCl/m aie/
3
.
In invatatura aetualA a Martorilor, se afirma ca:imparatia tnt- Dumnezell va face srant
munele Sau va face ea voia Sa sa fie pe pamant, cum este In eel'. Isus nu a fost intronat
imediat ca rege, ci de abia in 1914 lehova i-a dat puterea pc care i-a promis-o. lehova a ales pe
pamant barbati femei eredincioase pentru ca ei sa mearga In ceruri sa domneasca Cll ISlls asupra
oamenilor. Din momentLiI In care lsus a devenit Rege, el i-a alungat din eer pe satan pe 'ingerii
rai, de aeeea luerurile merg din ce In ee mai rau dupa 1914: razboaiele, foametea epidemiile,
oamenii care respecta din ee In ce mai putin legea indica faptul cli ISlls eli acest sistem a
intrat'in lIltimcle sale zile. In final, ISLIS va judeca oamenii separandu-i ca oile de carre. Oile
sunteei eevor ramane lui Isus vor prim i viata cterna pc piimant, in limp ce caprele
vor fi alungate din lmparatia lui Dumnezeu.
Astazi, pamantul estc lmpartit divizat In l11ulte tari,fiecare ell propriul lui guvern, unele
care se bat contra altora, dar "In1paratia lui lahve" va inlocui toate accste guverne umane, va fi
singura care va dominaasllpra pamantuiui lntreg. Atunci nu vor mai fi nici razboaie, nici crime, nici
violente, toti oamenii vor trai impreuna In pace unitate. In timpul eelor 1000 de ani ai domniei lui
Isus, VOl' dcveni perfecti lot pamanlul va fi transformat In paradis. Hristos a venit deja
este prezent prin toate semnele vremii care au fost profelitc. Martorii nu fac altceva decat sa
modifice tema "rapirii" prin distineiia pe care ei stabilesc Intre "cei (care odata Cll anlli 1918
intra direct In eer dupa moarte) \,celelalte oi" care vor trili mereu pe un pamant paradisiac.
In prcdiea lor eSehalologica sunt numeroase puncte In contradictie fata de doctrina initiala,
'incepand ell semnifica\ia anlllui 1914. Altadata 'insemna: stabilirea eompleta a Regatului lui
Dumnezeu pe pamant, perioadei de chinuri, Armaghedonului. Astazi lnseamna:
stabilirea regatului lui Dumnzeuln ceruri, debutulunei perioade de chinllri lara precedent, Inceputul
Armaghedonului. Un alt exemplu este "doctrina celor J44 000". Rutheford a predicat initial cii
numarul "celor care vor domni cu Hristos In timpul mileniului se limita la 144000. Ulterior,
el a fost obligat sa gaseasca lin sllbterfugiu malematie teologie pentru a suporta rapida a
sectei. Astfel, s-a laCLIt distinctie lntre "dreptii" care trebuiau .:a ramana pe pamant eei
Beckford, The TrumpeJ of Prophecy. A/ Sociological SIIIC(V qf JehoJ!Gh 's Witnesses, Oxford, 1975. N.J. Penton,
Apocalypse Delayed: Jhe St-ory of the Yehova's Witnesses, 1985; In limba romana, a se vedea Diac. Prof. P.L David,
Inva:::ia sec/eiol', vol. I, Bucure:?ti, J997, p. 2 J4- 229 (cu 0 bibliografie recenUi); Walter Marlin. op. cit, p. 45- 160.
4) Dcspre "alarmismul eshaLologic" criticaaceslUia, a se vedea Aveta, Achille, S{oria e dOl/rina dei Tesfimoni di
Geov(1, Roma, 1994, p. 119- 125, preclim p. 136- 163 (Prediction et presumption en 1914). I"entru doctrina a
Martorilor astazi, a se vedea Les lemoins de Jehovah. PredicafeltrS du Royaume de Dieu, Watchower Bible and Tract
Society Pennsylvania, 1993, 7n special p. 132- 139 referitoare la eshatologie; (lpocalipsul grandioslll sau apogeu este
aproape Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1999.
14 Page 63 of 417
chemati sa locuiasca de-a dreapta lui al caror nllmar este limitat la 144.000. Ambele
categorii urmall sa supravietuiasca luptei finale aceasta devine doctrina oficiala incepand Cll anul
1932. Imiinle de al doilea razboi mondiul, accasta distinctie lIrma sa piarda din importanta:
tofi participantii activi ai se cOllsidera cil sunt beneficiarii exclusivi ai legamantului lui
Dumnezeu. Din contra, eei care nu se aliniau Societatii pierdeau sa sllpravietuiasca
Armaghedol1ului F!rau din categoria celor care se vor bucura de Imparatia mileniala
4
". ,
In vederea evenimentelor ultime, Organizatia a praclamat superioritatea sa spirituala a
cultivat separarea de 0 lume pe care 0 considerau decazuta. Martorii sunt considerati astilzi 0 secta
revolutionara periculoasa care promoveaza diferentele in raport cu societatea
45
Ei refuza
exercitarea drepturilor (dreptul de vot, serviciul militar, salutarea drapelului etc),
activiHi\ile socializante (ceremonii, serbari, dislractii, sport), practicile medicale (refuzul transfuziei
de sangc). Martorii sunt sueeebtibili aslazi de un risc de deriva sectaradatorita ideologiei lor
radicale, slrllcturii organizatoricc aulocrate autoritare, reFerintei exclusive la propriul lor sistem
de inlelegere a lumii, instrumentalizarea individului. De asemcnea, ei promoveaza, cum s-a
vazut un premilenarism apoc.aliptic care predispune la randul silu spre alunediri. in ultimele
doua decenii au fost puse in evidenta anumite Incercari de dialog cu autoriUitile publice, care iau in
discutie alternative pentru serviciul militar sau pentru transfuzia sanguina. Aceasta deschidere poate
fi semnul unei lente evolutii spre denominationalism implicit a unei desamorsarii a tensiunii eu
societatea.
*
Cultele Judecatii ,de Apoi
In socielatea americana cOlltemporana exista numeroase grupari care promoveaza activ
credintele apocaliptice, incerdind sa impuna violent fzegatul de 1000 de ani. Numite, cu ttn-termell
gencric, "The doomsday cults" ("Cultele Zilei Judecatii de Apoi" ), aces tea se caracterizeaza prin
aplicarea literala a prafetiilor biblice, relragerea din societate comportall1enl ira\ional sub
influen\a unor lideri harismatici. Aceste secte, care imbina Illilenarismul , cu credintele apocaliptice
viziunea terifianla despre vremurile din urlna, [unct,ioncaza dupa modelul jihadului: cste declarat
razboi sfliAt imp$ltriva "prostituatei babi Ion ice" identificata cu societalea dedizula in. ansamblul ei,
sau Cll puteri mai mult sau mai putin secrete care formeaza un complot mondial. Adevarul
mantuirea vine doar din interiorul sectci, sinuciderea este un act de eliberare, nu 0 auto-dislrugere,
ci 0 l11utare intr-un univers paralel, 0 debarasare de corpurile fizice.
[storia davidienilor de la Waco, ilustreaza perfect perkolul social conduita criminala care
poate rczulta din intalnirea unci noi religioase apocaliptice cu un "prafet iluminat". David
Koresh
46
, pe numcle lui adevarat Vernon Howell, s-a nascut In Texas, ca membru al unei familii
advenlisle de ziua a a trccut apoi la gruparea davidiana, 0 secta adventista
47
EI a plecat la
44 Baret, Guy, Le des Temoins de Jehovah. Commel1f les conduire a Christ, Geneve, 1992, p. 95- 110 (Les 144000,
Ie del etl'infer),
4S Joseph Zygmunt, Jehovah's Witnesses in the USA (/942- 1976), "Social Compass", vol. XXIV 1977, p. 45- 59 .
Watchtower, I februarie, 1974; Watchtower, 15 august, 1975; Dericqucbourg, Regis, Le jehollisme, contre emprise de la
modernite? Archives de science sociales des religions nr. 68 (1989), p. 93- 112; Aveta, Achille I Testimone di
GeOl'a: IIn'ide%gia che logora, Roma, 1990; Aveta, Achille., 1 Testollloni di Geova e la Politica: mar/h'i a
opportunisli? Roma, 1990 (mai ales discutia referitoare la transfuzia de sange, p. 7-12 la prctinsa neutralitate a lor, p.
19- 28).
46 Koresh este traducerea ebraizata a lui Cyrus, regcle persan cel care a pel'mis evreilor caplivi din Babilon sa se
reinloarca in Israel a carui rdncarnare pretindea eii esle. Koresh devine "monarhul" care va da "poporului ales"
puterea de a se elibera de jugul societiitii americane " coruptii opusa adcvarale eredinte". (.J M. Abgral Le mecaniqlle,
p,27).
47 In anii 30 ai sccolului al XX-lea. bulgarul Viclor Houtefr s-a despaqil de Biserica adventista de ziua a 7-a, fondand
Biseriea davidiana de ziua a 7-a. Davidienii intretineau viu spiritul originar al adventului, ea DUffinzeu va da bisericii
sale un prof'et !?i Ii va descoperi noi invt'itilturi noi intclesuri ale Bibliei. Aceasta Ii. dllS la 0 lntelegeremail.adicala a
luerarli lui Dumnezeu in biserica dedit in organlzarea institutionala a !3iserieii Adventisle de Ziua a 7-a. Dupa moarlea
lui Houteff, solia sa a preluat conducerea in 1955, stabilindu-!?i sediul pe "muntele Carmel" in Texas continufind
profe\iile niesianicc ale sotului ei. Ea <lnuntft cbiar un <II lumii in 1955. Ciiteva sule de davidieni vandut
15
Page 64 of 417
lerllsalirn sa vada daca, potrivit Apocalipsei profetiilor lui Zaharia cap. VII In templul din care
astazi au ramas numai ruine ar plltea sa Incapa 144 000 de oameni. Cand a privit spre locul unde
fusese Templlli de pe Muntele Sion a fost foarte dezamagit pentru ca era !impede eli atatia oameni
nu puleau Indipea acolo. Cilind textul din Zaharia II, 8: "Si i-a greiit (ingerului) zicand: " Aleargii
$i spune taniirului acestuta: lerusalimul va fi locuit ca un ora$ deschis. atat de mare va fi mullimea
de oameni !ii de dobi/oace inliiun/rul lui. $f eu voi fi penlrzl el un zid de foe de jur imprejurul lui,
ziee Domnul voi ji slava din m ijlo cui lui., :', a gasit 0 explieatie rnultumitoare ;;i anllrne ca va fi
un Tara ziduri, inaltat de pe pamant.... EI a faeut astfel 0 legatura lntre text ;;i situatia de pe
kren, lntr-o maniera care-i era earacteristidi: putea gasi tnlr-un text biblic ceva care sa se
potriveasdl eu ceea ce credea. In schirnb lucrurile pe care Ie vedea puteau fi modificate
(imaginatie bolnava) pentru a eoncord'a ell pasajele biblice,
EI a petrecut la lerusalim ;;ase luni, timp In care a vizitat ;;eoli Ie rabiniee ;;i s-a lntretinut eu
cei mai imporlanti cunoscatori ai textelor profetice. In Cetatea Sffinta, Koresh pretinde cn a avut 0
experienta mistica extraordinara care i-a schimbat eomplet viata, ea a fast ridicat la cer, in extaz,
asemenea autorului Apoealipsei, Cll a viizut cerul deschizandll-se, i s-a dat 0 carte ;;i i s-a spus sao
miinance. Din aeel moment, el s-a identifieat eu a trambita (Apocalipsa X) pretindea ca
intelege eomplet tainele Bibliei
48
Koresh s-a Intors in SUA s-a alaturat din nou eomllnitatii
Branch Davidians, sediulla Muntele Carmel-Waco in Texas. cum marturisesc toti
eei care=-l era eu totul alt om. Era acum In stare sa puna laolalta pasaje din Ieremia,
lezechil, Zaharia Daniil ;;i sa realizeze mad sinteze, aviind 0 vizillne foarte elabol'ata despre eartea
Apocalipsei despre toate profetiile biblice eare-urmau sa se desfa;;oare. In centrlll acestora se
aila el adeptii lui, care urmall sa sraqeasca la krllsalim, conform lextelor profctiee.
lntre 1,984-1993, Waco este teatrul unui mesianic. PUlin cate putin, el a ineeput sa
arate ca ar putea fi mesia pe care davidienii 11 eu fervoare. Ineepand Cll 19.8.9 el aduna un
veritabil arsenal de arme ;;i rIllInitie In a;;teptarea razboiului apocaliptic. COl11unitatea a ajllt1s sa fie
aparatii de arme de asall AK 47 de l11unitie aproximalii la 36 de tone. Acest lueru a
autoritatile federale ;;i a determinat raidul fBATF (Federal Bureau of A/chool, Tobacco and
Firearms) din 28 februarie 1993
49
. In momentul interventiei, alltoritatile federale ;;tiau foarte putin
despre credintele davidienilor, anllme ca ei reprezentau un nOli tip de secta apoealiptica; ei nu mai
Arrnaghedonul rugandu-se eantand psalmi, ci se pregateau dea viata pentru
a lupta contra puterilor lntunerieului, lntre care In primul rand se aflau organizatiile
guvernamentale.
Autoritatile au fost intampinate cu rafale de anne automate, In schimbul de focuri mnd uci;;i
4 agenti federali 6 adepti ai sectei. Dintr-o data, Koresh a devenit 0 i1gura publica, mnd
men\ionat din ora in ora la CNN apiirand pe coper\ile mari lor revisle . .81 a incereat sa exploateze
aeeasUi puhlieitate in interesul sau, pretinzand ea aeesta este planul lui Dumnezeu care va aduna 'in
juru I lui 'cei 144 000 de Ei vor merge In Ierusalim impotriva puterilor ostile care amenintau
poporul evreu. Aici el urma sa fie ucis trupul sau va sta pe slrazile Iersalimului trei zile, apoi va fi
toate bunurile au infrigurali, in rugaeiune. Dupa dezamagire, a urmat scindarca grupului. Gruparea Branch
davidians, eondusa de Ben Rodin, apoi de sotia sa Louise. Despre davidieni, Diae. Prof. P.1. David, Inva:ill sectelor,
vol. I I, Constanta, 1999, p. 360-366; Jean Marie Abrigal, op cit, p. 132-149. Lewis James R., From the Ashes, Making
Sense of Waco, Rowman and Littlefield, 1994; Wright, Stuart, Armageddon in Waco. Critical Perspectives on the
Branch Davidian Con.flicl, University of Chicago Press, 1995, p. 20- 42; Schafer, P., Mark Cohn (ed.), Toward the
- Millenium. Messianic Expectations from the Bible to Waco, Leiden, 1998.
48 EI imbina in mod ciudat anumite fenomene pc care Ie-a citil in pres,a, Cll fenomene cosmicc Cll ceea ce prctinde ca i
s-a inliimplat in 1985. Ulterior, in eonvorbirile telefonice eu aget1lii rBI, in zilele "asediului de la Waceo", Koresh Ie
deelaratiile unoI' eosmonauti rusi, inserate in "Lite Magasin", care declarau ell au vazut pe eel' stele
ciudale, asemeni unor inged. Acei ingeri, sustiea Koresh erau cei care i-au adus revelatia.
40 Noul Mesia a pl'etins ca Dumnezeu i-a cerut, printr-o viziune sa installreze "Noua casa a lui David". Dc aceea, toate
ferneile din comunitate de la varsta de 12 ani in SllS trebuiau sa devinli. exciLlsiv sotiile lui. Regulile de baza ale sectei
erau pedotilia, poligamia, nedeclarate, detinerea de arme, privarea de mancare somn, munca torta!:!, violenla
permanenta. in cursul anului 1992, sunt depuse mai multe plangeri contra sectei, ca urmare a depoziliilor unoI' adepli
"dezertori", care denuntau violenlele contra copiilor conduitele sexuale abLlzive. (Christophe l.3ourseiJler, Les faux
Messies. Histoire d'une //ttente, Fayard, 1993, p. 284-288 II pe Koresh "un cow-boy mesianic").
16 Page 65 of 417
ridicat la ceruri va 'inccpe judecata. Membrii sectei baricadat-in templul lor all stldat
fol1cle federale timp-de saptamani. Dupa un asediu de 51 de zile, fOl1ele federale au luat eu
asalt "forUireata davidiaria". Bilantul confruntilrii finale a cutremuratlumea intreaga: 86 de adepti ai
sectei, dintre care 17 copii, au murit in urma unui gest Tragedia de la Waco a fast priviHi
ca 0 manifestare aberanta a milenariste, care au marcat societatea americana in
apropierea anului 2000
50

*
Ceea ce ne uime.yte este cii , defi toate aceste specula/ii legale de s.farfitul lumii ajung sa fie infirmate de
realltate, fill scad in ifllensitale. nil se cOlltene$le predicarea semne/or vremii. Chiar fi dllpt'i de:;amagiri. grupurile se
refac repede, recol1siderii lreclltu/ eliminand "docll'inele $1 capteaza din nou un mare numar de oameni
H
.
in 1993, 0 ancheta na{ionalii a stabilil cd 20% din popula/ia Americii credca ca a doua venire a lui f/rislos va
avea lac in jurul anullli 20(}O, lar 14% considerau co rii=boiul din Golf esle ineeplltlll Armaghedol1ului. Pe Idnga
Universitatea din Bos/on a fast Il1fiinfai un institut speciali:at in cercetarea fenomenelor apocaliplice, Center for
Millelliaf Stu(/ies, care i:ji propllne sa arhive:;e Iileratura apocaliptica, sa colecte:;e .ji sa edile:;e doc ume nte, sa
incuraje::e prin publica/ii, cOllferin{e .yi cercelare stlldiul anali::a gandirii apocaliptice
J2
, il1 acela.yi limp propllne
sa sludie::e .yi sa anali::e:;e gmpurile religioase, dar .yi seculare (Ec%gi$li, New Age, Gaia) care produc literal lira
apocaliptica cu scoplll de a vedea impactul a.ytepti'irilor apoca/iptice asupra socieliifii. Centrul editea:.a 0 revista,
.. J"rnal 0/ Millenial Sludies". reali:.ea:::a productii mliiti-media, silllri web. ol'gani::ea:::a curSliri seminarii ill cadru/
universila{i/or, speclaco/e *'i expo::i/ii legate de activita/i mi/enarisle. . .
Cercetatol'ii au incercat sa stabileascfi puterea .yi fascinafia pe care astfel de credinfe Ie au aSl/pra IInor
grupuri largi de oameni, ajungomJla cOl/cilda cii inleresul oamenilor pentru cI'edin{ele apocaliptice este un /enomen
cultuml larg, care depilferle clasele sodale .yi devine 0 retorica imparta.yila 111(/,-1111 anllmil context. Toate vi:.itmile
apocaliptice inspiri'i 0 /riC(1 filii; de evenimemefe lragice care urmea::ii, dar in aee/a.yi limp ofera .yi anlidOllfl acestei
frici: po.ribilitalea de a face parte din nllmal'u/ sfinfi/ol' care VOl' fi rapifi la cer ri VOl" fi scut;/; astfel de acele
el'enimente infricoriitoare. AceaSla combinG/ie de ji'!ca ,vi mal1Juire In ace/a.yi limp esle una din s/If'sele puterii acestui
sistem. il1 'al doilea 1lind. ele se hdinesc Cll imprejlmiri social-po/it/ce favorablfe CII nemliliumirile unor largi
calegor'i;' de oameni. 0 profe/k-despre ofera fnlOldeauna () a/inare in slifeI'll/fa .yi spel'an{a ca 0 perioada
de Ince""(jri va Ilia 4<ir,';I. in 1830, /\fillel' a alms in mod particular pe sus/inalor;; campaniilol' anti-sclavie. Ace.ytia
atinsesel'a un punclmort in e/ortllrile 101' politice ri expresia pesimislflllllli lor po/ilic coincidea cu mesajullui Miller. 1n
mod aSeltlClnator III anii /970. America traversa 0 cri::fi de lncredere 'i11 puterile ei..in.frangerea din Vietnam, la care se
altitura cr;::a oslalici/or din Iran ,vi cre.ylerea prell/lui petrolul, au avuf lin 7ISemenea impacl asllpra economiei
americane, ca:ji aSlIpra reslului Apusuilli. Linsdey $i Reagan credeau ca SUA trebuie sa se inarme::e pentl'1l a se apara
de fmperiul Rau/lli (Unitlflea Sovieticii); Koresh adepfii lui ajung sa vada SUA inse.yi co Inlperiu al Ralllui ri ei
consider(1 eil sum aceia care al' lrebui sii se inarme:;e .yi se) se opere impotriva acestui rau.
I" al Ireilea nine/. IInei a/te lumi se man!festa mal ales 10 eei care cunosc frustr(lri il1 ce prive$te
sellsul 'iefii. sillgllriilafea .yi anol/in/alul, /ipsa de comunicare inter-personaM, re.fu::ul unIIi mod de viafa axfisianl.
Noile re/igioase apocaliplice milenarsile i$i atrag clienfelO. pentru ca par sii o.fore raspunsuri la aceste
intrehal'i arata ,I'i 0 cole de salvare: separarea de lume de ralll care se manifestc1 in ea. Ele par sa riispunda nel'oii
oml/lui de i:1 "domestici" viitorul. Timpul aceslei vie/i esle eel care miisoara distan/a ce ne separa de scoplIl nostru
final: eternitalea noaSlra 'in $i ell Dumne::ell pe care de .fapt 0 gus(iim inca din pceasta via{a.
50 Stuart Wright, Al'magheddon in Waco. Critical Perspectives on the Branch Davidian Conflict, The University of
Chicago Press, 1995. Pal'tea a IV-a este dedicata relatiei intre violentii sectele apocaliptiee. intre factorii care pot
determina ca un grup sa tie periculos sunt faetori externi: ostilitatea, stigmalizarea, persecu\iile factori interni: lidcl'ul,
credintele. practieile. Ceea cc face spiritualitatea apocaliptica in mod partiCular exploziva este eeva legat de
"enluziasl11", din punet de vedel'e intern ideea de persecutie din punct de vedere extern.
SI Festinger, Leon, L 'echec d"une prophetie: psychologie sociale d'un groupe de fideles qui predisaien( la fin du
monde. Paris, 1993 ; Melton, .I.Gordon, Spiritualisalion and Reafirmation: What Really Happens When Prophecy
"American Studies" 111'.26 (1985), p. 17-29; Zygmunt, Joseph., Prophelic failure and Chi/iastic Identity.' The case of
Jehovah's rVitnesses, ,.American .Journal of Sociology",nr. 75 (1970), p. 926-948
52 Dintrc aparitiile editodalc impol'tante ale acestui Centl'u, mentionez: Boyer, Paul, When the time Shall
Be No More: Prophecy Belief in Modern America Culture, Harvard University press, 1992; Fuller, Robert, Naming the
Antic/ttisl: The HistOry of an American Obsession, Ncw York, 1995; Numbers, R.L., The dissapointed: Millenarism
and Millenarianism In the 19th century,N.Y. 1987; O'Leary, Stephen, Arguing the Apocalypse: A TheOlY o.fMillenial
Rheloric, New York, 1994; Strozier, Charles, Apocalypse: On the Psychology 0.[ Fundamentalism in America. Boston,
1994; Weber, T.P, Living in the shadow q(the Second Coming. American Premillenarism (l875-1892), N.Y. 1987 etc.
17
Page 66 of 417
Resume
L'etude porte sur les origines et Ie developpement du millenarisme dans la societe
americaine. On insiste sur les deux aspectes majeures du millenarisme. a savoir Ie post
millenarisme et Ie pre- millenarisme et slIr leur impact dans la societe. Le premier soutenait que la
societe pouvait etre transformee dans Ie Royaume de mille ans par des actions humaines (reveilles
religieux. reformes sociales), done II devient associe avec I'idee de progres historique. Au contra ire,
Ie deuxieme eontient une vision negative sur tout effort humaine et I'espoir que seulement
I'intervention divine pouvait changer ee monde.
Les premiers predicateurs puritains ont professe Ie post-millenarisme. L'Amerique etait la
nouvelle terre promise qui allait devenir la Nouvelle Jerusalem grace a leur travail et it leur
engagement religieux. A la difference de I'enthollsiasme des reveils religieux, Oll Ie theme
millenariste a joue un role important, Ie discours cschatologique de la revolution amerieaine montre
un glissement vers des formes pillS larques, etant associe avec I'idee d'independance politique.
C'est la predication du William Miller sur la venue dll Christ en 1843 Ii inallgurer Ie pre
millenarisme proprement dit dans la societe amcricaine. Apres l'eehec de sa prophet ie, on prefere Ie
pre millenarisme dispensationaliste qui evitait it fixer de dates, mais qui recommandait line
observation des signes dll temps. II s'est manifeste par l'aetivite des agences de mission, Ie
mOllvement de l'Evangile sociale , Ie mouvement fondamentaliste et par toute line litterature
apocalyptique ayant une grande impact dans la societe americaine contemporaine.
Le theme millenariste est important dans Ie discollrs eschatologique des groups adventiste
milleristes, panni lesquels on a traite l'Eglise de saints du derniers jOllrs (Mormons), l'Eglise
adventiste du septiimlc jour et I 'Organisation ks Temoins de Jchoval!. On a monlre que toutes les
trois sectes vivent um: contradiction plus OLi mois acute clans la societe, concernant les l110dalites par
I'intermediaire desquelles its preparent I' install ration du Royaumc. Cettc contrad iction a etc
particllement resolue par des changements doctrinaires, mais elle n'a pas pli empecher les scissions
et les derives sectaires.
18
Page 67 of 417
BIS}!:RICA ROMANO-CATOLICA NOlLE RELIGIOASE.
PERSPECTIVE PASTORALE MISIONARE
incepand cu anii 1960, Biserica a fost de un val de alternative
religioase, eunoscute apoi sub numele generic de noi religioase (NMR)I. Succesul acestora a
. fost privit in cu fenomenul secularizani care marcase societatea occidentala in perioada
.. postbelica. Teoria unui important sociolog contemporan, Rodney Stark, este secularizarea
segment al produce in mod paradoxal 0 intensificare a religiosului in alt segment. Acest lucru
se vede atat la {livelul Bisericilor traditionale, care curentele sau grupurile de reinnoire din
interior pentru a credinta,dar la nivelul formani unor noi traditii religioase, atat in mediul
protestant, cat in cel catolic
2
. . . .
Prezenta unor noi forme de religiozitate a fost initial de Biserica in .
spiritul fonnulate la Conciliul II Vatican. Cu acest prilej, nu se ignorase realitatea noilor
. religioase necesitatea initierii unui dialog eu ele, dar s-a pus un accent mai mare pe dialogul
. cu religii $i In general, se considera "succesul acestor grupuri era 0
I Sintagma noi religioase (NMR) preferatain sociologie, deoarece este inraportcu termenul
de .,sectl1" sau cu eel de "cult". Majoritatea cercet!torilor inteleg prinnoile religioase doar grupurile aplirute dup!
anii 196Oc::'"(pentru aceasta opinie pledeaz!\ James A. Beckford, Cult Controversis. The Societal Response to the New
ReligiousMovements, London, 1985, precum studiile apl1rute in culegerea New Religious Movements and the Churches,
Alan Brocway and Paul Rajashekar (ed), Amsterdam, 1986). In unele cazuri, denumirea este chiar restrictivl1, referindu-se
numai la grupurile care se afll!. in afara din cauza provenientei exotice, a noului stil de viatl!. a gradului de
angajament. Exist! ins! p!\rerea cli nu trebuie Iimitatl1 doar la grupurile cu adev!rat noi, ci trebuie luate tn considerare
inclusiv acele grupuri care au ap!\rut inainte de anii 1960, sau chiar in secolul al XIX-lea, dar a cl1ror a r!mas
nesemnificativ! pan! la acea data (este yorba de toate neo-protestante, de grupurile para-religioase care utilizeaz!
tehnici orientale, in fine, grupurile legate de. curentul de reinnoire harismatic! din Biserica Romano-Catolicli (Francoise
Champion, "Nouveau mouvements religieux" et sectes, Martin Cohen, Sectes et democratie, Editions du Seuil, 1999 p. 59
86). CU alte cuvinte, sintagma nor religroase poate fi aplicatli la anumite grupuri, pentru a ar!\ta nu faptul cli acestea
sunt noi, ci eli impactullor este tiou- Intr-o societate, la un anum it moment dat (A.E. Ahlstrom, From Sinai to the Golden
Gate: the Liberatjon of Religion in the Occident, in J. Needleman and G. Baker (ed.), Understanding the New Religions,
New York, 1978):' Denumirea de no; religioase este echi voc! din mai multe puncte de vedere studiile pe aceast!
tern! aratl1 cli nueste deloc s! se identifice un element unificator in aceasta categorie extrem de diversificata. (A se
vedea Jean Mayer, La naissance des nouvelles religions, Geneve, 2004; vezi lntroducerea).
2 Teoria seculariwii a fost lansat!\ de Peter Berger (The Social Reality of Religion, London, 1969, p.154-171). Dlip! el,
Bisericile traditionale au pierdut progresiv pozitia lor hegemonic! nu mai pot furniza societatii in ansamblul el 0 ideologie
general acceptatl1.La aceasta se all1turli bulversarea structutilor familiale criza in general a valorilor occidentale. tn aceste
conditii, dimpul religios se remodeleaz! in consecint!\ devine un teren prielnic pentru proliferarea sectelor, care pretind sA
ofere solutii la toate problemele. Aceastli teorie a fost preluat! dezvoltat! de David Martin in The Dilemma of
I .Contemporary Religion, Oxford, 1978 de Bryan Wilson
1
care abordeazl1 in numeroase studii problema succesului sectclor
actuale pe fondu!: fenomenului seculariz!rii (Religion in Secular Society. A Sociological Comment, London, 1966; The
Social Impact ofthe New Religious Movements, New York, 1981 ;_The Social Dimension ofthe Sectarianism. Sects and New
Religious Movements in Contemporary Society, Oxford, 1990). Rodney Stark accentueaz! la randul sl1u faptul c! noile
religioase apar constant indiferent de contextul cultural, dar faptul de a infiltrarea in societate depinde de
vigoarea organizatiilor religioase traditionale. C.nd noile credinte sunt mai bine adaptate "cererii de piatA", adicl1 nevoilor
materiale spirituale ale vechile religii sunt eclipsate (The Future of Religion. Secularisation, Revival and
Cult Formation, University of California, 1985, p. 3).
3 The Documents of Vatican II. All Sixteen Official Texts Promulgated by the Ecumenical Council (1863-1965), translated
from the latin, New York, 1966. Un punct important in acest sens il constituie enciclica Ecclesiam Suam, 1964 (text in "The
Pope speaks", 10 (1964), p. 253-292), care vedea umanitatea imp,ID'titl1 in trei cercuri concentrice, Biserica dorind s! intre in
1
Page 68 of 417
of
mlirturie a tranSf{)nnarilor din 80cietatea, contemporaml" ca, prin unnare, era de datoria institutiilor
publice sa reglementeze aceasta problema. Ii
- Noile- religioase- (NMR) nu au constituit un obiect de preocupare: pastoralii pentru
Vatican, decat dupa anii 1980, cand s-a impus necesitatea intelegerii fenomenului sectar in
dimensiunea sa efectiv spirituald, a utiliziirH unei atitudinii prudente in abordarea acestuia a stabilirii
unor criterii de discemiimant in atitudinea fata de ele. Munca de abordare empirica afenomenului, in
incercarea de a inte1ege cauzele sale profunde, a fost inceputa de Monseniorul Jean Vernette, autorul
a numeroase lucriiri despre secte noi religioase
4
Importanta demersuluisau consta intr-o
abordare echilibrata, care ancheta psihologica cea sociologica cu reflectia pastorala. In
scrierile sale, se 0 legatura intre nevoile spirituale aparute in ?iserica Romano
Catolicii in ultimii ani ofertele noilorgrupuri desemnate ca secte, apoi pledeaza pentru necesitatea
adaptarii discursului Bisericii Romano-Catolice la pluralismul religios contemporan.
Plecnd de la studiile sale de pionierat, Vaticanul a adoptat 0 serie de documente al ciiror scop
era in primul rand intelegerea fenomenului, dar sehitarea unei strategii misionare. Studiul de fata
propune sa prezinte cateva din principalele probleme abordate in cele mai semnificative documente
romane. Primul in ordine cronologicii este "Fenomenul sectelor sau noile mi,ciri religioase. 0
provocare pastorali", un raport prezentat in 1986
5
, in urma colaborarii dintre Secretariatul pentru
unitatea cre$tinilor, Secrt!lariatul pentru ne-cre$tini, Secretariatul pentru non-credincio# Consiliul
pontiflcal.pentru. culturlf. Apoi, documentele prezentate cu ocazia Consistoriului. extraordinar al
care s-a tinut la Vatican in aprilie 1991 pe tema "Vestea lui Iisus Hristps, fata in fata cu
dialog cu ele: cercul exterior cuprindea cercul al doilea pe cei care 11 cinsteau pe Dumnezeu (Islam, Iudaism,
marile religii afro-asiatice), iar cercul din interior era format din Motivatia dialogului este dragostea papei pentru
toti, dragoste ce din iubirea divinli. Dialogul este tnceput de fapt de Dumnezeu, iar Biserica trebuie sa-I continue,
ea trebuie sa comunice mesajul sau pentru lume, respectand integritatea libertatea acestor religii. A se vedea. de
asemenea, enciclica Lumen Gentium {II dialogo interreligioso nel magisterio pontificio (documenti 1963- 1993), a cura di
Francesco Gioia, Vatican, 1994 (143) p. 18-22, in special Ad Gentes, p. 27-38). unde se despre validitatea
necesitatea activitlltii misionare, despre activitatea misionara in viata istoria umanitlltii, despre caracterul eshatologic al
activitatii misionare. A se vedea Vatican 11 Pour construire l'Eglise nouvelle, Normes d'application du Concile
Vatican II, Editions du Cerf, 1967, un indrumar pentru executarea a ceea ce conciliul Vatican II a promulgat privitor la
ecurnenism (Acta Apostolicae sedis, 1967, p. 151-159). S-a hotliriit cu acest prilej ca in fiecare diocezll sa se infiinteze
comisii ecumeniCe, care sa puna in aplicare deciziile luate la conciliul Vatican II privitoare la ecumenism (sa favorizeze
ecumenismul spiritual, sa promoveze intelegerea mutual a, sli organizeze colocvii dialoguri, sa promoveze 0 marturisire
comunll a credintei cufralii separali, etc.). .;i
4 Monseniorul Jean Vemette (decedat la 16 septembrie 2001) a fost delegatul episcopatului francez peptru chestiuni privind
sectele noile religioase. Ulterior. a fost secretarul Serviciului National "Pastorala, Secte, Noi credinte", sub
directia Diocezei de Arras. A devenit apoi directorul national al catehumenatului in Franta, coordonator al catehumenatului
european Vicar episcopal de Montauben in 1971. Doctor in teologie, licentiat in filosofie drept canonic, Monseniorul
Jean Vemette a fost recunoscut la nivel international ca "vocea Vaticanului in chestiunea sectelor". ;
5 Le phenomene deS sectes ou nouveaux mouvements religieux. Deft pastoral, in Jean Vernette, Les sectes et I'Eglise
Catholique, Paris, 1986, p. 9-40. inca din 1984, Secretariatul pentru Unitatea Cre$tinilor luase initiativa de a trimite
Conferintelor Episcopale Catolice un chestionar care continea intrebllri specifice referitoare la acest subiect. Pe baza
documentatiei primite din partea diocezelor a altor studii articole primite de la nivel local,; Vaticanul a realizat
documentul sus-mentionat. in care mcerca sli. explice pe de 0 parte proliferarea acestor iar Pe de alta sli. sugereze
rosibilele abordliri pastorale. ; .
Institutiile Vaticanului care se ocupa de fenomenul noilor religioase sunt: Seeretariatul pentru unitatea
instituit de Papa loan XIII in 1960, care are ca obiect promovarea unitlltii intre (cf. Annuario Pontificio,
1986, CilA del Vaticafto, p._579); Seer-dar-latul pentru instituit de Papa Paul VI iIi 1964, care ate cli finalitate
studiul marilor religii care incearca sli glisescli. modalitliti pentru stabilirea unui dialog; Seeretariatul pentru
instituit de Papa Paul VI in 1965, care are ca finalitate studiul ateismului; ConsiJiul potifieal pentru
culturl, instituit de Papa Paul II in 1982.
2
"
Page 69 of 417
sfidarea sectelor,,7 Docume!ltul asupra it)terpretarU Bibliei in Biserica, adoptat de Comisia
llontijicald biblica in 1993, care unnarea sa contracareZe succesul diverse lor grupuri fundamentaliste
8

an, 1993, Vaticanul a elaborat alte documente importante referitoare la secte: scrisoarea
pastorala a Monseniorului Giuseppe Casale, arhiepiscop de Foggia, Nouva religiosita e nouva
. evanghelizzazione, 6 Martie 1993, Piemme, 1993; documentul Secretariatului pentru ecumenism
dialog, L 'impegno pastor.ale della Chiesa di fronte ai nouvi movimenti religiosi e aile sette (30 Martie
1993). Direttorio per l'applicazione dei principi e delle norme sul'ecumenismo (Documentul
Consiliului pentru promovareaunitatii Roma, 25 martie, 1993t
romane incearca in primul rand sa stabileasca 0 delimitare terminoiogicii intre
"secte", "culte" "noi religioase", apoi sa c1asifice aceste grupari in functie de mesajul
doctrina lor. Pe baza studiilor Monseniorului Jean Vemette, Biserica Romano-Catolica a operat initial
cu 0 distinctie simp la, care avea in vedere gradul de indepartare progresiva fata de . Bisericile
traditionale. Asfel, este yorba de de spiritual a" din sanul Bisericii Romano
Catolice de sectele de origine (Martorii lui Iehova, Monnonii etc.), de
sincretiste, de orientale, oculte irationale (spiritism, studiul despre astrologia
demonologia etc.). Ulterior, la Consistoriul extraordinar aI cardinalilor, s-a propus 0 clasificare mai
. nuantata a noilor religioase, utilizand mai multe criterii. Astfel, s-a vorbit de
fundamentaliste biblice, de grupuri de origine a caror ortodoxie este discutabila, de noi
. religioase derivand din marile religii orientale, de fundatii profetice locale care au caracter sincretist,
tendinte gnostice (mai ales care au caracter New Age), de grupuri filosofice de origine oriental a de
grupuri pseudo-religioase to .
. Documentele din 1993 propun 0 abordare ecleziologica a fenomenuluL Astfel, este yorba intiii
de toate de noi religioase de origine protestants, care II acceptii pe Hristos, dar nu accepta
Biserica drept institutie vizibila (deviza Reformei clasice a Refonnei radicale), categorie in care intra
grupurile neoprotestante cele penticostale. In al doilea rand, sunt hoi religioase de origine
care au devieri teologice incompatibile cu doctrinele protestante traditionale (cazul Martorilor
lui al monnonilor). Acestea sunt in principal adventiste care scruteaza Biblia in
t'" .'
7 Au fost pl1blicate integral doul!. din interventiile cardinalilor, La sfida delle sette e l'annuncio di Cristo unico salvatore.
una sintesi dell' intervento del Cardinale Josef Tomko, "L'Osservatore Romano''. 6 aprilie 1991, respectiv La sfida delle
sette e nouvi movimenti religiosi: un approcio pastorale, una sintesi dell' intervento del Cardinale Francis Arinze,
"L'Osservatore Romano''. 6 aprilie 1991.
8 Sub aceastl!. denumire se inteleg grupurile care considerA Biblia ca unica regull!. de conduitl!. singura nonnl!. de doctrinl!..
Grupurile biblice interpeleazA catolicismul asupra unor aspecte aproape uitate ale crestinismuluL anume cA s-a pus
accentul mai mutt pe principiul intrupl!.rii pfull!. la punctul de a uita principiul eshatologic, pe sacramente in detrimentul
evangheliz!rii, pe principiul dogmatic in pofida celui pnevmatic. Grupurile de credintl!. biblicA sunt prin excelentl!.
milenariste Si eshato\ogice, esential indreptate cl!.tre viitor, cAtre iminenta intoarcere a lui Hristos. Hrl!.nite cu sperantl!., ele
-rearnintesc Bisericii cl!. Imparatia lui Dumnezeu unneazl!. sl!. vinl!. Si cl!. acesta nu se poate identifica cu nici 0 institutie. In al
do ilea rand, ele sustin ell. vocatia Bisericii este pentru lume, cl!. misiunea sa este de a evangheliza (R. Bergeron, Quand la
Lettre se fait prison. Les Fondamentalismes et la Bible, Ed. de Fides, 1987).
9 II interreligioso nel magisterio pontijicio (documenti 1963- 1993), a cura di Francesco Gioia, Vatican, 1994, p.
741-754. publicat Si in "L'Osservatore Romano", 9 iunie, 1993.
10 Documentul abordeaz! semnificatia sintagmei "noi miscari religioase" (NMR). consideratl!. neutrl!. in cu
tennenul de "secte" Si pe care-I folosesc cu preell.dere. Se precizeazl!. cl!. acestea se numesc "noi" nu pentru cl!. au aplirut in
fonna lor actuall!. dupl!. al doilea rl!.zboi mondial, ci deoarece ele se prezintli. ca 0 alternativl!. la religiile traditionale oficiale
sau la cultele traditionale. Ele sunt numite de asemenea "religioase". pentru cl!. dec\arl!. cli. vor sl!. ofere viziunea unei lumi
religioase sau sacre, sau pentru cl!. vor sA ofere rl!.spunsuri la chestiuni fundamentale de credintl!.. (Interventia cardinalului
Francis Arienze la cardinalilor, Anthologie des textes, p. 49), El sustine, de asemenea, ell. prozelitismul nu este
un aspect suficient pentru Ii caracteriza un grup ca secta; criteriul ar trebui cautat mai mult in invl!.tl!.turile organizatiei
religioase.
3
Page 70 of 417
cautarea informatiilor despre {frupurile de restaurafie care se prezinta ca 0 restaurare a
Bisericii primitive cazute in apostazie I. .
. . ,
Unul din aspectele abordate se refera la cauzele succesului lor relativ in catolic. S-a
subliniat faptul ca, in principal, este yorba de nevoi aspiratii pe care un individ nu Ie poate satisface
in mediul lui traditional, de rolul important pe care-l joaca tehnicile de recrutare, dar motive
independente de apartenenta la 0 Biserica, precum interesele economice, politice sau simpla curiozitate.
In mod particular, au fost scoase in evidenta urmatoarele aspecte: cautarea apartenentei, cautarea unor
raspunsuri, cautarea integralitatii, cautarea integritatii culturale, nevoia de a fi cunoscut, de a fi special;
nevoia de transcendenta, nevoia unei directii spirituale, nevoia viziunii, nevoia de participare la un
angaj ament 1 2.
La Consistoriul extraordinar al cardinalilor, s-au particularizat aceste aspecte, incercandu-se
cautarea unor explicatii in functie de cohtextul politic socio-cultural. Astfel, cardinalul spaniol
Angel Suquia Goicoechea a prezentat un document despre proliferarea sectelor in Europa, punctand
trei marl categorii de cauze: psihologice (insecuritate, criza generata de relativizarea valorilor
de schimbarile rapide care au loc in societatea contemporana), sociale (in primul rand crizele
familiale) dar politice. S-a subliniat ca Europa, in asamblul ei se in fata unei mari dileme.
Marxismul, impus violent in Europa Central a de Est, s-a a lasat in locullui un vid de sens.
Din contra, materialismul este foarte raspandit in Europa de Vest multi oameni concep viata,
gandesc actioneaza ca cand Dumnezeu nu ar exista.
Succesul pe care-l cunosc aceste se datoreaza nu numai cauzelor socio-culturale sau
aspiratiilor spirituale care gasesc raspunsuri. Documentele Vaticanului se refera la eficacitatea
tehnicilor de prozelitism, denuntfuld in timp maniera agrepvii de comunicare -$i contact, care
este contrara spiritului evanghelic autentic, metodele folosite, care merg de la promisiuni materiale
pana la presiuni psihologice intense, pre cum marea putere financiara a acestor grupuri,
permit chiar sa rasplateasca membrii pentru fiecare convertire sa Ie asigure adeptilor in
11 ExistA dow modalitllti de restaurare: fie 0 noulliecturll a Bibliei (care sll constituie elementul de continuitate cu Biserica
primitivll), fie printr-o noull revelatie, cum e cazul mormonismului. Aceste grupuri sustin cll predictiile lor se bazeazll pe
analizarea Scripturii, nu pe noi revelatii. "spiritul profetic" al Hellenei White a avut un rol.crucial in identitatea'
de ziua a se insistll cll revelatiile ei nu sunt pe plan ca al Bibliei). "Revelatia progresivll" a
Corpului Director al martorilor a jucat rol, ca de altfel "Profetul in viatll" al mormonilor. '
12 In mod special, s-a insistat pe urmlltoarele aspecte: I) sectele par sll ofere clUdurll umanll, atentie sustinere in mici
comunitllti, unui scop comun, 0 atentie sporitll acordatA individului, protectie sigurantll, resocializarea
indivizilor marginalizati etc. 2) Ele par sll ofere rllspunsuri simple la intrebari fundamentale, sll prezinte 0 versiune
simplificatll a adevllrurilor faptelor traditionale. 3) Ele au de cele mai multe ori 0 teologie pragmaticll sincretistll
propusll ca 0 noull revelatie, directii bine definite, apel la superioritate moralll, ale elementelor supranaturale:
glosolalie, transe, medium, profetii. 4) Sectele par sll ofere 0 experientll religioasll suficientll pentru cei rnniti intr-un fel sau
altul (in familie sau in societate), un loc pentru senzatii emotii, pentru spontaneitate, un ajutor in problemele legate de
drog de alcoo!. 5) Deoarece unii oameni simt nevoia de a din anonimat, de construi 0 identitate, de a nu fi doar un
membru care se pierde in masa sectele par sll ofere: 0 anumitll grijll pentru individ, egale de participare
de exprimare, posibilitatea de a dezvolta propriul potential, de a apartine unui grup de elitll. 6) Secta pare de
asemenea sll ofere intrebllri rllspunsuri la chestiunile ultime ale vietii, anumite lucruri care pot schimba viata sa de 0
manierll sernnificativll. Aceasta presupune un sens al misterului, 0 preocupare pentru ce "trebuie sll vinll", un interes pentru
mesianism profetism. 7) Sectele par sll restituie Biblia sll ofere educatie biblicll, un sens al mantuirii, darurile Duhului,
meditatie, implinire spirituaill. 8) Ele par sll ofere de asemenea: directie orientare din partea harismatici, ceea ce
duce laun devotament aproape isteric fatll de un spiritual influent (mesia, guru, profet). 9) In contextullumii de astllzi,
marcatll de ostilitate conflict, de violentll de frica distrugerii, oamenii se simt in ce viitoru!. Sectele
oferll 0 noull viziune asupra sa, asupra umanitlltii, a istoriei a cosmosului, ele promit inceputul unei noi epoci, a unei noi
ere (Anth%gie des textes de / 'Eglise Catholique, p. 16-20). '
4
Page 71 of 417
general 0 anumita securitate 13. 0 mentiune aparte se face in problema fundamentalismului,
a vehemehtei "gruparilor biblice" (mai ales Martorii lui Iehova), care reiau acuzatiile clasice ale
opozantilor de alta data ai Bisericii Ie aplica sistemului catolic actuaL Ele reclama pastrarea puritatii
idealului . evanghelic, sustinand ca Biserica s-a rupt de primitiv de succesiunea
apostolical
4
Periculozitateaacestor grupuri vin.e din faptul ca atrag persoane care incearca sa gaseasca
raspunsuri biblice simpliste la problemele lor de viata prin aceasta, Ie conduc la 0 "sinucidere a
gandirii"15'. .
In viziunea Vaticanului, 0 posibila abordarepastorala trebuie sa se bazeze pe trei principii
generale, anume: sectele nu trebuie privite ea 0 ameninlare, cimai degraba ca 0 provocare
pastorah'i
I6
Stabilireaunui dialog trebuie so. res peete principiile ecumenice care au fost formulate la
Conciliul II Vatican in documentele Bisericii care au urmat. Existao stransa legatura Entre criza
valorilor sociale eulturale proliferarea noilor religioase, in sensul ca ele se prezinta ca 0
alternativa, intr-o lume haotica, marcata de distrugerea structurilor sociale traditionale a ansamblului
traditional de valori. Aceasta idee este subliniata in muIte documente ale Papei loan Paul al II-lea, in
care se apreciaza ca fenomenul noilor religioase este semnul unei reactii contra cuIturii seculare
dominante a cautarii unei noi dimensiuni spirituale in viata personala17.
I
13 "Zelul agresiv utilizat in recrutarea noilor adepti, mergAnd din cas! in cas! sau acostand cet!tenii la colt de straill\, este 0
contrafacere"sectar! a ardorii apostolice misiona:re\:Anthologie des textes, p: 62). voiajori in materie de mintuire
pot fi intlUni,li in drumurile noastre ating pan! satele cete mai retrase din provincii, oferind marfa lor ca pe ultima cea
mai bunli solutie pentru fericirea omului,ca adev!rul "nou" care trebuia s! m!ture tot ce (Interventia
MonseniorUiui Robert Sastre in Consistoriul cardinalilot, Le phenomene des sectes ou nouveaux.Jfiouvements
. p.68). a mentiune aparte trebuie flI.cut! pentru teoria manipul!rii mintale a "sp!l!rii teorie avansat! de
Bromley Richardson (The Brainwashing. Deprogramming Controversy: Sociological, Psychological, Legal and
Historical Perspectives, New York, 1983; J. Fort, What is Brainwashing and Who Says in B. Kilbourne (ed.), Scientific'
Research and New Religions: Divergent Perspectives, San Francisco, 1983). Conform partizanilor acestei idei, aderarea la 0
nou! religioas! se face ca urmare a manipul!rii, utiliz1ind 0 psihotehnologie puternicA. Adversarii ideii de "spi\lare a
creirelor" afirm! cA in nici un caz participarea la 0 noulS. religioas! nu este 0 experient! negativli, d. din contr!. are
un impact pozitiv asupra cetei mai mari p!rti a participantilor. Printre cele mai dese efecte benefice se num!rli: 0 reducere a
tensiunii neyrotice; Incetarea de a utiliza droguri, alcoo), tutun, sensibilit!tii clttre aproapele. Ei pretind eli este
yorba de 0 pre tins! eficacitate a tehnicilor de recrutare (Robins D. Anthony, Deprogramming, Brainwashing and the
Medicalization ofDeviant Religious Groups, in "Social Problems", nr. 29, p. 283-297)
14 Ceea ce pun in discutie sectete de acest gen este problema sjinJeniei apostolicitiiJii Bisericii. invliti\tura lor comport!
formul!ri stereotipe cu privire la coruptia catolidsmului. Acuzatiile, uneori foarte virulente, vizeaz! azi 0 anume stare
istoric! a Bisericii, s! critice sistemul catolic in sine. Se denunt! intolerarita istoric! fat! de dizidente secte; alianta .
intre Biseric! Stat etc .. Biserica este structurat! ca 0 putere politic! avind ierarhia sa, tribunale, teritoriu aceast!\
structur! ecleziastic! a inghitit "comunitatea Acuzatiile "grupurilor bib lice" se indreapt!\ spre trei puncte
particulare: erezie, compromis apostazie. Biserica Romano-Catolic! este acuzat!\ c! a promo vat doctrine eretice practici"
care nu sunt cuprinse in Biblie. Apoi, "grupurile biblice" au 0 team! visceral! de compromis (la nivel teoretic, cllci practica
este relevanM), ele resping orice compromis cu rliul, oriunde se aft! el: in moravuri, in cultur!, in ideologie, in "Bisericile
stabilite".Marelep!cat al Bisericii Romano-Catolice sM in numeroasele compromisuri pe care le-a flI.cut, ca apoi s! alunece
in liberalism teologic, permisivism modernism. Biserica s-a indepi\rtat de la puritatea primitivll de la forma sa original!,
pentru a deveni 0 institutie monden!. Aceste grupuri, printre care se numi\ri\ Martorii lui Iehova de Ziua a
$aptea, consider! c! Biserica Romano-CatoUc! este "Marele Babilon" sau ,,Destifulata cea care poart! semnul fiarei,
c! Papa este reprezentantul lui Antihrist. Bryan Wilson, Religion in Sociological Perspective, Oxford, 1982 , p. 161.
15 Documentul22 at Comisiei Bibtice Pontificate, Anthologie des textes, p. 102-103.
16 "Dinamismul actiunea lor misionar!, responsabilitatea evanghelizatoare incredintat! noului convertit, utilizarea mass
media ar putea s! ne fac! s! ne intreMnf despre cum s! facem mai dinamici\ activitatea misionarn a Biseticii" (lnterventia
Cardinalului, Consistoriul Cardinalilor, 1991, ibidem p. 62).
11 "Epoca noastrli este cu totul dramatic! fascinant!, In timp ce, pe de 0 parte, omul pare s! caute prosperitatea matetialli
avanseatii din in ce in ce mai mult in materialism, pe de alt! parte se vede 0 c!utare de sens, 0 nevoie de interioritate, 0
dorint!de a utiliza forme metode noi de experimentare a rugi\ciunii ( ... ). In culturile impregnate de religiozitate, dar in
5
Page 72 of 417
o metoda de a raspunde acestei provocari este necesitatea reorganizifrU comunitiitilor
parohiale tradifionale. La nivelul acestora, trebuie sa aiba loc un proces de inform are referitor la
propria traditie, dar la alte traditii religioase, precum un proces de formare, de accentuarea
angajamentului religios' a spiritUlui comunitar. Un rol important revine catehezei, care ii poate ajuta
atat pe cat pe cei care inca nu sunt sa afle care sunt raspunsurile la nevoile lor
spirituale, intr-un limbaj adaptat societatii contemporane. Se da 0 "linie operativa" pe care catehetii
sau preotii trebuie sa 0 aiba in vedere: 0 buna a sectelor, in special a problemelor pe care
sectele'le utilizeaza pentru a ataca Biserica, sa supravegheze instructia, sa intensifice catehizarea pentru
a preveni proliferarea sectelor.
o atentie deosebita trebuie sa se acorde experientei, adica legaturii personale cu Hristos prin rugaciune
0 viata angajaHi; prediciirii, care nu trebuie sa fie numai intelectuala moralizanta, ci sa izvorasca
din mlirturia vietii predicatorului; in fine, miqoriirii distantei lntre clerici laici. Atitudinea fata de
aceste grupuri religioase nu poate fi in nici un caz "naiv irenica", deoarece unora dintre ele
pot distruge personalitatea, dezorganiza familiile societaple, iar in anumite Wi Se poate afirma ca
sunt cooptate de forte ideologice economico-politice, care "utilizeaza umanul pentru scopuri
inumane". Se propun 0 serie de masuri, care vizeaza mai ales informarea, dar colaborarea cu
institutiile statului care studiaza acest fenomen
l8
.
Dialogul Bisericii Romano-Catolice cu Noile Religiose (NMR)
Dialogul Bisericii Romano-Catolice cu noile religioase a fost tema simpozionului
Federatiei Internalionale a Universitiililor Catolice (FlUe), care s-a tinut la Viena (21-25 octombrie
i991). In documentul elaborat cu acest prilej, se arata ca Biserica Romano-Catolica are 0 vocatie
istorica pentru dialog, dar este imp9rtant ca dialogul sa fie purtat de persoane bine pregatite teologic.
Se poate initia un dialog spiritual 0 cooperare practica cu acele Biserici cu care Biserica Catolica a
instaurat relatii ecumenice, iar fundamentul acestui dialog ar putea fi de 0 parte de alta
a comuniunii deja existente a respectului reciproc. EI trebuie sa aiba la baza studiul temeinic al 'noilor
religioase, precum implicarea unor persoane bine pregatite teologic. In permanenta trebuie
avut in vedere ca dialogul cu noile religioase prezinta riscuri insurmontabile. Exista un risc
- ad intra, care po ate favQriza difuzarea relativismului in Biserica ideea potrivit careia toate opiniile
religioase au importanta egala. de asemenea un risc ad extra, anume ca noile religioase pot
societAtile seculare, se cautli. dimensiunea spiritualll a vietH ca antidot al dezumanizru-ii", enciclica Redemptoris missio,
ibidem, p. 29. '
18 ..$tim din experientll cll nu existli. in general aproape nici 0 posibilitate de dialog cu sectele, mai mult cll ele pot fi
obstacole in educatia ecumenicll, oriunde ele sunt active" (Le phenomene des sectes ou nouveaux mouvements religieux ... ,
p. 148). tn afari de reactia oficialll a Vaticanului, sau de pozitia unor ierarhi, in Biserica Romano:Catolicll functioneaz1l
anumite contra-secte laice (diferite de micllrile anti-secte ale societAtii civile), compuse aproape exclusiv din
cretini, in marea lor majoritate protestanti evanghelici i catolici evanghelici. Ea refuz1l sll facll 0 distinctie tntre fapte
comportamente sustine cll erezia violeaz1l legea lui Dumnezeu se aflll la baza unor comportamente care duc la
sfidarea legii civile. Biserica nu incurajeaz1l participarea preotilor la asociatiile de luptll contra sectelor, dar nici nu-:-l
descurajeaz1l. Preotul Jllcques Trouslard este una din figurile cele mai cunoscute in lupta impotriva sectelor. Propunerea
lui About Picard referitor la instituirea unui delict de manipu/are menta/a a fost cauza unui schimb dur de replici intre
Monseniorul Jean Vemette, care s-a arlltat foarte rezervat. i Preotul Jacques Trouslard. Preotul Jacques Trouslard a fost
membru al comisiei parlamentare franceze care a alclltuit raportul comisiei parlamentare franceze despre secte in 1995. De
altfella nivelul Bisericii Romano:Catolice exist! inci divergenle strategice ratll de abordarea acestui fenomen.
6
Page 73 of 417
pretinde din parte a Bisericii pot folosi acest moment pentru obtinerea unei
respectabilitati'sociale
19

Multe din documentele Vaticanului se refera la posibilitatea de a incepe un dialog cu anumite
religioase. Pentru exemplificare, yom lua cazul Martorilor lui Iehova a1 Mormonilor, care
sunt incadrati fn documentele romane printre para-cretine, caracterizate prin prozelitism,
milenarism ilo organizare corporativa
20
. Un dialog co mormonii nu pare posibil din' cauza .
particulariHltilor teologice ec1eziologicecare fac din mormonistn 0 "nona traditie religioasa, nu
doar 0 nona fdrma de traditional,,21. Trebuie sa se precizeze ca tipul de dialog posibil cu i
mormonii nu este un dialog ecumenic, ci -un dialog intelectual, ne-oficial, cu mediul- universitar
mormon
22
. Astfel, puncte cortlUne au fost puse in evidentli in probleme ca pacea, familia, avortul,
pomografia sau in domeniul umanitar. Acest dialog cultural se poate transforma in dialog religios,
numai in cazul cand este fondat pe 0 efectiva a caracteristicilor experientei religioase a
fieclirui partener la dialog. Un dialog inter-religios cu mormonii la tin nivel oficial international este
ingreunat de prozelitismul lot agresiv, dar de atitudinea istorica a mormonismtilui fata de
ca!o!icism
23
. este de ca. trebu.ie sa Jaca distinctia intre
mlslUne, care Impbca respectul expenentel rellglOase a altUla, prozehtlsm
2
.' ' .
, 19 II Vialogo interreligioso nelmagisterio pontificio (Documenti 1963, 1993), a cura di Francesco Gioia, Vaticario, 1994
(Pontificio Consiglio per iI Dialogo Interreligioso este fondat in 1964). Culegerea cuprinde documente aplirute in Acta
Apostolis Sedis, articole din "L'Osservatore Romano", extrase din Insegnamenti di Paolo VI, 16 vol., din Inseggnamenti
di Giovanni Raolo II, ambele editate de Libreria Editrice Vaticana.
20 Interventia cardinalului Francis Arienze la Consistoriul din 1991, Anthologie des textes, p. 53,
21 Massimo Introvigne Ii sacropostmoderno, Chiesa. relativismo e nouvi movimenti religiosi, Milano, 1986, p. 232-253,
22 In 1965 eta fondat Mormon History Association, 0 organizatie independent! de istoricij interesati de mormonism, avdnd '
diferite opinii religioase. Tot in perioada. a apa.rut New Mormon History, 0 lucrare primita. cu multliostilitate de
autoritlitile Bisericii. ..Acest curent scientist mormon promoveazl!. "teologia istorica." a scos in evidenta. faptul ca. doctrina
mormona. a fost tezultatul unor evolutii schimMrL Astfel, teologia mormonl!. clasi<:a, datoratl!. unor autpri ca James
Talmage (1862-1933), Bringham Roberts (1857-1933), JOhn Widtsoe (1872-1952) Joseph Fielding Smith t+876
'.11972). diferli mult de teologia mormonli contemporanli. in lucrarea sa de referint1i, Kendan White, Mormon Orthodoxy. A
Crisis Theology. Salt Lake City, 1987. aratli. eli teologia mormonli actualli a fost influentata. de teologi protestanti (Karl
Barth sau Neibuhr). In domeniul apologeticii, autori ca Hugh Nibley dovedesc 0 familiaritate cu scrierile protestante
catolice ale secolului XX .. Prin intermediul Mormon History Association, intelectualii ne-mormoni pot dialoga liber cu
' colegii lor mormoni. Deasemenea. discutiile sunt posibiJe prin intermediul revistei Dialogue a revistei mai Iiberale
Sunstone. Revista BYU Studies este 0 provocare la dialog cu intreaga cultur! contemporari!. In general, intelectualii
\
mormoni contemporani trateazl!. cu mare libertate anumite episoade controversate din istoria mormon!, ca eminentul istoric
mormon Michale Quinn, excomunicat in 1983 de"mormorii. .
23 PrimH mormoni resentimentele mediului protestant In care se formasera.. TipiCli mormonismului era ideea ca.
sacerdotiul era restaurat in biserica mormona., singura depozitarl!. a mantuirii. Toate celelalte Biserici religH erau
considerate pAtti ale "marii apostazii". Aceast! doctrinli a fost reluatli culiind de DaHin H, Oaks fa Conferinta generalli din
aprHie 1995, lucru care a provocat consternare In randul catolicilor protestantilor (Dallin Oaks, Apostasia e restaurazione,
discurs la a.165-a conferinta. generala. a Bisericii (1-2 aprilie 1995). in 1958, in Encic!opedia Mormonismu!uirancoise.
Bruce McConkie consider! c! "Biserica diavolului" este Biserica Romano:Catol.icl!.. In editiadin 1966 a volum, se
spune cli "Bisericl1 diavoluiui" este un termen care toate Bisericile clenominatiunile de orice natur1i,politica.,
filosofic1i, educativ!, economicli, civica., propun sa. conducli oamenii pe un drum care ii poartli departe de
Dumnezeu" (Bruce McConkie, Mormon Doctrine, Salt Lake City, 1966, p. 137-138) ...
24 "Exist! alte grupuri religioase cu 0 important! activitate misionara., care au tinut cont dedistinctia intre misiune
prozelitism", spune Massimo Introvigne, II sacro postmodernismo .... (Masimo Iiltrovigne este director al CENSUR,
Centrul de Studii asupra Noilor Religii, autor a zed volume in materie de noi magie contemporanli,
profesor de istoria sociologia religiilor la: Ateneul Pontifical Regina Apostolorumrancoise). Massimo Introvigne :
bazeazl!. afirmatia pe faptul cli in 1985, la Conferinta General! a de Ziua a s-a adoptat un cod
deontologic pentru misonarii slii, care recomandli nu numai respectul fat! de familie, dar p1istrarea unor relat.ii bune cu
comunit!t.ile din care provine convertitul la adventism, pentru a nu se isca polemici tensiuni (Constitution, Beylaws and
Working Policy of the General Conference of Seventh-Day Adventists, "Review and Herald" Publishing Association,
Washington, 1986, p. 296-297). In cazul se poate adliuga cli multi dintre "pionierii" intemeietori au sustinut 0
7
Page 74 of 417
In concluzie.,:t mOffilonii se afla. intr-o pozitie inteffilediara intre cei care nu doresc dialogul
(martori, grupuri fUIfdamentaliste lnchise) aceia care sunt foarte la ca Biserica de
Unificare Moon. Comunitatea mOffilona ofera, din punctul devedere al dialogului, un teren de studiu
particular din cauza dezbaterilor .care 0 anima, a prezentei unei comunitati intelectuale putemice, a unei
istorii agitate complicate in care exista schimbari evolutii din punct de vedere sociologic,
doctrinar cultic. Astazi", inte1ectualii de la Brigham Young University incearca sa fOffiluleze teorii
originale. De exemplu, doctrina potrivit careia omul poate ajunge "Durnnezeu" este in aa fel fOffilulata
astazi, ca ea se apropie de doctrina Parintilor Rasariteni despre indurnnezeirea omului, iar in discutiile
avute cu Biserica, Catolica spun ea ei au ajuns la acelasi rezultat cu Bisericile Rasaritene prin revelatia
avuta deJoseph Smith. '
Relativ recent, Congrega(ia pentru doctrina .# credin(a a Vaticanului a discutat validitatea
botezului de Bisel-ita Sfintilor Ultimelor Zile. S-a subliniat ca, botezul IIlOffilon seapropie
de cel catolic din punct de vedere fOffilal, Biserica Romano-Catolica nu poate aCcepta validitatea
acestui botez, din cauza erorilor dogmatice pe care Ie cuprinde invatatura morrnona (curios ca se
accepta botezul !hcut de un ateu daca este rostita fOffilula trinitara)?5 r:
Se face 0 mentiune aparte pentru Martorii lui Iehova, care, datorita atitudinii lor anti-catolice
explicite, revin constant in documentele papale. A vand in vedere faptul ca in momentul de fata ei
reprezinta a doua religie in Italia, au fost organizate mai multe conferinte care sa analizeze impactul
eficacitatea tehnicilor de prozelitism. In 1985, Gruppo de ricerca e di inJormazione sulle
Sette (GRIS), a tinut la Bologna un colocviu pe tema "Hristologia Martorilor lui Iehova,,26. Antonio
Contri, unul din in domeniul sectelor, a subliniat dificultatile stabilirii unui dialog, plecand
de la incompatibilitatea intre doctrina catolica cea iehovista
27
. De asemenea,. a fost denuntata
insistenta cu care Martorii lui Iehova reclama origini biblice, cu toate ca, din punet de vedere istoric
1
nu au nici un argument. Exista 0 mare incertitudine soteriologica la ei, din moment ce mantuirea se
decide realmente plecand de la batalia Arrnaghedonului, iar invatatura despre cei care vor domni in cer
(cei 144000) cei care vor fi pe pamant (marea multime) a fost modificata de mai multe ori pentru a se
adapta cerintelorde prozelitism. 0 parte a acestui document cuprinde 0 EsemplijicaZione di una serie
di dialoghi cattolico-geovisti sulla determinazione della fine del "Sistema Malvagio" per I'anno
1975
28
, un dialog imaginar intre un martor un catolic (prima parte) intre un catolic de venit mart or
un catolic in a doua parte
29
. ::
hristologie de tip arian. AstAzi, dupli 0 lung! evolutie, Biserica Adventist! de Ziua a $aptea considerli doctrina Sfintei
Treimii ca un articol de cre!iintl1 indiscutabil. Scrierile acestor pionieri, republicate azi, sunt cenzurate nu cuprind
atacurile impotriva dogmei Sfintei Treimi. Aite evolufii in cadrul adventismului pot fi inregistrate incepa.nd cu anii 1950, ca
urmare a dialogului cu evanghelicii. 'I
25 Romano:. 1 August 2001, p. 4< :i
26 Actele sale au fosrpublicate sub titlul Cristo nostro Dio e nostra speranza. I cristiani difronti ai Testimoni di Geova,
Leumann, 1986. Gruppo de ricerca e di injormazione sulle Sette (GRIS) este 0 asociatie catolic!, recunoscut! de Conferinta
episcopalli italian! foarte activ! in problema sectelor. '
2 D. Antonio Contri, Ecclesiologia comunionale cattolica e autocomprensione di una setta comme i Testimoni di Geova, I
nouvi movimenti relig/osi non catolid in Italia. L'ecclesiologia della Chiesa e delle Sette, Leumann, 1987, p. 23-48. In
special. se refer! la imposibilitatea ca martorii sli accepte misterul triunitar allui Dumnezeu
1
Care Se descoperli in istoria
mantuirii misterul teantropic allui Iisus Hristos
1
prin care se realizeazli plenar pascal! a Duhului (D. Antonio
Contri, Ecclesiologia comunionale cattolica ... ,capitolul Prezentarea doctrinei ecleziologice catolice p.)3-4l t
28 Ibidem. capitoluI I nouvi mOli/menti religiosi noncattolici in Italia, p. 163-175, '!
29 Tema principalalli a dialogului imaginar este sublinierea fl\cute de martori in Scripturii (Nota, a
cura di Antonio Contri, op. cit., p. 175-179): atrage atentie cli Biblia nu este 0 carte de exactli sau de istorie, ci un
text religios care invatl1 adevl1rul in vederea manturii. Cifrele care sunt date in Biblie sunt numere simbolice in inter/orui
sistemului apocaliptic, iar valoarea lor determinativlt este aproximativlt. De exemplu, in ce "uTAciunea pustiirii", ea
este indicatli o_datlt ca ,,2300 de seri dimineti" (Daniel VIII), apoi ca ,,0 vreme 0 jumlitate de vreme" (Daniel XII).
8
Page 75 of 417
CONCLUZII
pentru Biserica Romano-Catolica, atractia exercitata de propunerile spirituale ale noilor
religioase este deopotrivit 0 veste bunit 0 veste rea. Este 0 veste bunit, panit la un anumit punet,
deoarece noile religioase se manifesta intr-o societate guvemata de rationalism
secularizare. Si este 0 veste rea, ,caci influenta lor este profund destabilizanta. In mod obiectiv, este
yorba de marginalizarea institutiei romane fn raport cu tendintele culturale contemporane. De aici, de
multe ori ambiguitatea responsabililor catolici fata de fenomenul noilor religioase confuzia
referitoare la mijloacele de care dispun pentru a satisface nevoile spirituale ale lumii contemporane
30
'
ele sunt expresia unei incercari laudabile de a eyita marginalizarea institutiei romane in raport
cu tendintele d.llturale contemporane de a pune bazele unei strategii pastorale misionare adecvate
. tinip eficienta
31
. ' .
Se in mod onest ca responsabilitatea proliferarii sectelor nu trebuie cautat! exclusiv
in transformante socio-culturale sau in eficacitatea tehnicilor prozelite,-ei in Bisericii .de a
r!spunde nevoilor spirituale ale chlar in confuzia doctrinara din Biserica32.
Numeroase documente romane subliniaza ca principalul subiect de atractie al noilor
religioase il teprezinta vitalitatea vietii lor comunitare: aceasta se exprima prin dinamismul
comunicarii, sensul apartenentei comunitare formele de cult vii spontane. Se afirma ca aceste
calitati reprezinta provocari pentru Biserica Romano-Catolica, suscitfuld declaratU de autocritica
referitor la multe aspecte ale vietii de parohie in Biserica.
Bisprica Romano-Catolica se in fata unei optiuni dificile, anume de a respecta
libertateareligioasa, lara sa alunece in liberalism doctrinal, de a practica toleranta, tara sa ajunga la
naivitate. Ea trebuie sa incurajeze sa sprijine initiativele luate la diverse nivele: media, de asociatii
civile, de institutii judiciare, care au fiecare propria lor competent!. In timp, sa promoveze 0
perspeetiva pastorala caracterizata prin grija acordata evanghelizarii ajutorului dat celor care sunt
mai vulnerabili.
Proliferarea noilor religioase poate fi considerata un pentru Biserica, in masura in
care ele sunt expresia disfunctionarii unor circuite organizatorice vitale in masura in care s-au ignorat
nevoile spirituale ale De asemenea, limbajul teo logic trebuie Iacut accesibil pentru
segmentul de tJopulatie caruia i se adreseaza. ,
. In privinta dialogului, documentele romane subliniaza dificultatea sau imposibilitatea
dialogului. Un posibil dialog trebuie sa fie precedat de discemamant: catolicii trebuie sa fie pregatiti sa
studieze sa identifice elementele tendintelecare sunt bune nobile in sine care prezinta puncte
de plecare pentru 0 colaborare. Sa se cons acre studiului a caror imagine nu este
30 Daniele Hervieu-Leger, La religion en mietters ou fa question des sectes. Calmann- Levy. Paris. 2001. p.
31 DaIliele Harvieu-Leger, La religion en mietters ou la question des sectes, Calmann-Levy. Paris, 2001, p. 67; Daniele
Hervieu-Leger. Vers un nouveau christianisme? Introduction afa sociologie du christianisme occidental ...Paris, Cerf, 1986.
32_,,,Existll. un relativism gnostic 0 eonfuzie teologicll.. care plaseaza toate religiile, ea diferitele experiente eredinte
religioase. la nivelul unui numitor comun, fl!.eAnd ca toate sll. fie eehivalente. se avanseazA ideea di. toate pareurg unul din
drumurile valabile pentru mantuire" (Anthofogie des textes, p. 88. eardinalul Josef Tomko, Consistoriu, doeumentul 30t
Sunt citate diverse opinii care pun pe picior de egalitate eu alte religii: doctrine Ie eretice ell. Hristos nu este
dedit 0 manifestare printre altele a euvantului lui Dumnezeu in istoria religioasll. a umanitAtii, ell. Duhul Sflint nueste nimie
altecva decat numele dat unui spirit divin universal, intalnit in multe experiente religioase,_Dogma intrupl:irii pusi!. pe
pieior de egalitate eu avatarul din traditia hindusli, Hristos Krishna. In jurul anilor 1960, mai multi teologi catolici au
sustinut cll. oamenii se pot mAntui in interiorul institutiilor religioase oferite de propriile lor culturi: Karl Rahner
(Christianity and the Non-Christian Religions. in "Theological Investigations", vol. 5). EI a ajuns sll. vorbeascll. de cre$tinul
anonim, 0 formulare teologica eurioasll. insll. de multi Teorie contestatll. de Robert Sheard,
Interreligious Dialogue in the Catholic Church since Vatican II. An historical and Theological Study, Toronto, 1987.
9
Page 76 of 417
clara sa nu se avante lara 0 'Prealabila refiectie aprofundata
33
Biserica vede -persoanele care devin .
adepte ale noilor religioase nu ca pe inamici care trebuie atacati, ci ca pe frati in
Hristos care sunt In eroare care trebuie la lumina la dragostea lui Hristos
34

Fenomenul noilor religioase este perceput de Biserica Romano-Catolica ca un "semn al.
timpurilor" .
Consideram ca infonnatiile succinte despre preocuparlle pastorale misionare ale Bisericii
Romano-Catolice fala de. fenomenul noilor religioase, informatii selectate pe baza
documentelor romane avute la dispozitie, pot constitui un subiect de refiectie pentru Biserica
Ortodoxa Romana. Particularitatile contextului socio-politic cultura1In Romania dupa 1989 prezinta
similari1Ati cu realW1tile pe care Biseriea Romano-Catolica le-a awt de infruntat acum 20-30 de ani
din aceasta cauza, experienta Bisericii Romano-Catolice poate fi invocata intr-un demers pastoral. In
acest sens, trebuie sa ohservam interesul constant al Vaticanului In aceasta problema (interventii papale
episcopale, sprijinirea unor asociatii de studiu refiecpe, organizarea unor reuniuni care
sa discute aceasta problema), precum atitudinea constructivii de abordare. Prezenta noilor
religioase este considerata 0 provocare din care Biserica poate invata pentru succesul propriei ei
activitati pastorale misionare. .
Asist. drd. Radu
Observatoire des Religions en Suisse
Universite de Lausanne
33 Cardinal Francis Arinze, Consistoriull991, documentul25, Anthologie des textes, p. 152,
34 A se vedea, John Saliba, Vatican response to the New Religious Movements, in "Theological Studies" 53 (1992), p. 3-40;
Idem, Perspectives on the New religious Movements, London, 1995.
10
Page 77 of 417
MARTORII LUI IEHOVA PE CALEA INSTITUTIONALIZA.RII. PROBLEMA
ADAPTA.RII UNUI DISCUnS SECTAR
in luna iunie 2003, Ministerul Culturii $i Cultelor din Romania a decis sa acorde Organizaliei "Martorii
lui Iehova" stalulul de cult crestin (Ordinul nr. 2. 657122-05-2003 privind recunoa:jterea Stall/tului de organizare
Sf junc{ionare a Organizaliei Religioase "Marlorii lui Iehova
tt
). Eforlurile sus{inule ale Martorilor lui Iehova de
a normaliza silualia lor in cadrul peisajului religios romanesc, se incadreaza intr-un praces similar pe plan
european'. Sludiile recente arala cii ei manifesla a dorinta de a depc'i$i tensiunile anlerioare in raporl CU
sociefalea ,vi mai lIlult, de a ob/ine a recunoa:jlere socialti, /rira ca prin aceasla sa renunte lotu.Si la speeijicul
discursullii lor sec/a/.
Marlorii lui /el/Ova inlre{in de mult lilllp un "rclzboi" ell !zanea in awwmblul sllu. Spre deosebire de
mOr1nol1( .yi adventi!;li care Slll1l privi{i aslclzi eu un oarecare respect, iehovi:jlii sunl clasijic(l{i ll1tre sectele
periculoase revolu/ionare, aldt din perspecliva Bisericilor tradilionale, cal $f a sodetiilii civile. in llitimii ani
se observe'! 0 deschidere ...pre solu/ionarea problernelor controversale: re(uzul serviciului militar, rejilzul
sangulnf! $i participarea la aClivita{ile umanilare etc. Prin urmare, scopul acestui stuciiu este de
ardtLl rccenlele schilllbari in rCIJ10rz ell socielatea la lV/arlorii lui lehovC/, lIIodijidirile practice $i doctrinare pe
care acestea Ie impliea, preclIlII -l'; cOl1secin{eie aeestei no; Oriel1{clri ]lllllll'll evo/u{ia ulterioara a in
al doilea rand, studiu! dOfe.yle sa (raga un semnal de alanna Clsupra unoI' afirmatii hazardale ill lI1ediile
academice, palrivit camra Iv/arlorii lui Iehova, ca $i mormonii de al{/el Slll1f "Biserici sfabilite de mult limp,
legale de tradifia cre.ylinii""
1 De cxcl11plu In mai 19R() Consiliul de stat din lIalia a emis 0 ordonanta in care personalitatea jllridica a
Congrcga(ici Martorii Illi lehova. In an, Academia Nalionalrt Italiana a organizat un colocviu HltItulat ,,11
plurali<;t11o conressiullale ncll'attuazione della Constituzione" In care exprimat totala (k?aprooore fat ade
"tentariva Biscricii Cawl;-.;c de a lcvitaliza Illchizit:a". (Achilc Aveta & Sergio Pollina, I Testimolli di Geova e ia POlilicu.
Maniri (/ uporlllllisIF), ROl11a, 1991, p. 28-31). La 20 martie 2000, Consiliului de mini,?trii italiilll allllnt!!
IncilcicrcH lIm:i (;onven\ii Cil!'C "Marlorii lui Icl1Ova" ca 0 rcligic In italia, scmnat la 1\0111<1 intre rcprci"cntantii
statulu; eei ai ace,1\:1 I('ligii. Acest acord va pcrl11ile martorilor lui Ichova sa benefieiezc de 0 coW a il11pozitllllli pc vcnit a
mel11bril<JL prccUI1l drc:ptul la asistenlrl spiriluain In spitale, inchisori, recLlnoa:,;!ere a riturilor runelTlre etc.
2 Acensta evolu\ic a C(lnlclcrizat alWuata isloria altor dOlla grupuri apocaliptico-milenariste al earor impact major in
societalea contemporanfl, n:spectiv Biseriea Sfin\ilor Ultimelor Zile (mormonii) Biserica Adventism de Zilla a SaptcH. In
iminenta a accstc grupuri s-all tinut ini\ial departe de "Babilonul" aceslei ILlmi, adieu guvcrnele
Bisericih: tratii(i(lllale au cultivat diferen\ele pc plan doctrinar, social sau mom!. Totu,;i, dc-a lunglll tinlpului, ele all
abandonat sau reintepretat eea mai mare patte a credinlelor lor, p..:ntrll a obtine sociaiU pentru a favoriza
prozelilislIluL Astfel. lIlormollii all renllnial la practica poligailliei datorita unoI' presiulli politicc socialc, care vizau
excillderea lor dill viat(1 puhlica. Aroi, ci sau integrat In S()ciclatc p,lna la punctul in care membrii ciill ierarhia lor
au dt:venit innucn\i politicieni uilmeni de araceri. iar opent lor umanitar5 alragc elogii unanime. Sc COllstaU\
evolu(ie III cadrul Biscricii advcfltistc, plecand de la schema eshatologica cxclusivista a l\cllenei White, cOlltinumlnd cu
lupta contm statului HlIlerican III 1egMurfl cu respectarca zilei de dUlllinica pana la participarea la conflicte III scopuri
umanitarc, di;;clltii releritomc la intcgrarca In organismelc ecull1enice la dialogul cu l3isericile tradi\ionale (observalori la
Vatican II, discll\iilc retente cn luteranii).
J Lucrnrile importanle clesprc martori SUllt cronologic urmatourcle: G. Hebert, IA!S Temoins dt! Jehovah. Montreal. 1960; T.
White, People/of' l/is Name, New York, 1967; A.T. Rogerson, Millions Now Living Will lVen!r Dil!, Lundon, 1969; James
A. Beckford, The Trumpel o/Prophc(y A Sociological Sflll(v ()('Jehovah '.\' Witnesses. Oxrord, 1975; J. Penton, Apocalypse
Delayed: The Story ojJehovah 's Witnesses, Toronto, 1977; Raymond Franz, Crisis of ConscieNce. 'file Slrup,gl" between
Loyalty to God and Loyally to one's religion Atlanta, 19S3; Guy Baret, Le deft des lell/oins de Jehuvah Comment les
conduire a Christ, Geneve, 1992; A veta, Achille, Storia e dutlrina dei Testimoni di Geova, Roma, 199"; Robert Crompton,
Counlin,\!' the Days 10 Arl71a,;eddol1. The Je/)tivah 's Witnesses and the Second Presence of Christ, Cambridge, 1996; Martin
Walter imparalia CII/Icc/or cu!,ice Oradea 2(}00, Oiac.1).I. David fnvazia Scctelor vol [i[, edilura EUl'opolis Constanta 200]
Introvigllc, Massimo, Testimoni di Geova: gia e 11011 ancora, Leul11ann, 2002.
4 David Bromley, La A1ythologie des sectes, in POllr en finir avec les seetes. Le debal sur le rapport de la comision
pariamentaire ), editata de lntrovigne Massimo Melton Gordon Paris, 19%, p.l27.
Page 78 of 417
Organizatia Martorii lui Iehova a cunoscuto transformare hoUiratoare a identitatii ei colective,
incepand cu reformele lui 1.F.Rutheford din anii 1930
5
Aceasta schimbare s-a reflectat lotr-o postura
mai critica fata de lume un mai mare militantism in misiunea ei pamanteasca. Toate energiile au fost
mobilizate pentru Batalia Armaghedonului, marea con[runtare intre organizatia lui satana organizalia
lui Dumnezeu. martQrii nu urmau sa participe direct in aceasta batalie, ei aveau un rol important
anume sa alerteze lumea in legatura cu imineta sa 0 pregateasdi. In particular, ei trebuiau
sa denunte conspiratia satanica lntre puterile religioase, economice politicc care lmpiedicau stabilirea
fazei pamantqti a "Regatului lui Dumnezeu". Atacurile Impotriva "religiilor stabilite", mal ales
impotriva Bisericii Catolice, au devenit extreme. Grupul a cautat proclame superioritatea
spirituala sa se desparta de 0 lume pe care 0 vedea decazuta. De aceea, s-a i11si5tat pc ideca cultivarii
diferentelor, fapt care a dus la 0 coeziune mai mare in interiorul grupuilli a pregatit tcrenul pentru
instaurarea teocra{iei
6

Una din doctrinele care au favorizat alienarea grupului in raport cu socictatea a fost redefinirea
"lnaltelor stapaniri" (Romani XJfI,I) despre care Biblia se Cll indeamna la supunerc. Inainte de
1929, acestea erau identificate cu <1uloritiilile publice erau tndemnati sa Ie acorde respect
ascultare in conditiile in care nu veneau In contradiclie cu legea lui Dumnezeu. Din 1929,
1.F.Rutheford sustine insa ca "Inaltele stapaniri" se refera la lehova Isus Hristos. Chiar daca aceasta
atitudine nu era un semn clar de respingere a autoritatii seculare, ea pqnea sub semnul intrebarii
autoritatea acestora. Aceasta a fost contextul in care grupul inecpe sa se manifeste importiva valorilor
civice in care socictatea incepe sa-i pcrceapfl ca 0 organizatic periculoasa ;;i ncloiala
7
. In
perioada post5elica, a lrecllt Il1tr-o nOlla era de reconstruqic expansiune care a contribuit la
edificarca unui nOli stil scclar. Mcmbrii au fosl indemna\i sa den dovada de "tact leocratic" in
prezentarea mcsajlllui lor, sa nu [nca rcmarcr-carc plltcall Ii ofcnsive sa cvitc in gencraLatacurile
fronlale impotriva altor grupuri religioasef\. Stilul moderat a inccput cllrand sa dea roudc. Atacurile
violente impolriva grupului s-au oprit, arestarilc s-all diminuat, iar expansiunca a atins cote
impresionante.
In anii 1960, s-a intors la interpretarea ei traditionala privitoare la Jnaltele stapaniri":
acestea devencau auWritatile seculare, cu menliunea ca adepjii erau indemna\i sa arate 0 supunere
relativa fatS. de acestea. Un .. mare accent se pllneape neuiralitatea seclei, eu privire Ia problemele
sociale poli tice ale zi lej9. Tot se inlre "corpul de conducertr
structura sa pamanteasca. Corpul spiritual era format din Jehova, lsus Hristos $i cei 144 000 de sfinti
care urmau sa se alature Rcgatuhli ceresco insa. acest corp spiritual opereazi! prin intermediul
SIn 1931 la adunarea internationala a "Studentilor Tn Biblie" de la Cedar Eoint (Ohio), l,F.Rutheford a schimbat numele
grupului fond at de Charles Russell In "Martorii lui lehova". Les temoins de Jehovah Predicateurs du Royaume de Dieu.
Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1993 (Proc/ame:. Ie roj el son Royaume(1919- 1941), p. 72-89. Noul
titlu simholiza 0 rupturn cu traditia rtlselita, un nou louk pcntru organizulie, precull1 promovan\a unor metode noi de
prozelitism. . J
Joseph Zygmunt, Jehovah's Witnesses in the USA (/942- 1976), "Social Compass", vol. XXIV 1977, p. 45- 59 (p. 53).
7 Watchtower Society raporteaza ca lntre 1933-1951 au fost 18 866 de arestari lmpotriva Martorilorin SUA In jur de
1500 de cazuri de violenta a mu1timilor (Qualified 10 be Ministers Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania. New
York, \955).
8 1954 Year'Book, Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania p. 25-26. AceasUI sohimbare de atitudine s-a reflectat
de asemenea in literatura mi;;carii. Tehnicile provocatoare invectivele au racut loc formularilor diplomatice despre
diferentele doctrinare ..
') Life Everlasting in Freedom ofthe Sons o{God, Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, New York, 1966, p.
192; "Turnul de Veghe" (" Watchtower "), J'5 iulie, 1963, p. 421-423, ed.engl. in problema votului de cxclllplu, Societatea
l'nvata martorii nu trebuie sa adere la nici un partid politic ;;i sa sc tina departe de ume. in J973, intr-una din lor,
martoril justificau acest apolitism amintind ca primii nu acceptau nici un fel de sarcini politice In Imperiul Roman
(La paix ella securile veritables- d'ou viendront-elles? ,Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, Brooklyn, 1973,
p. 124-131).
2
Page 79 of 417
structurilor pam{inle.)ti, # mai af'fts prin Cmpuf Director de fa Brooklyn, al caror rost este sa conduca
problemeie mar/urilor in iume.
Astfel, dupa un paJ'curs sinuos rcferitor la situarea grupUllli in raport cu societatea, in anii 1970
1980, "Organizatia Martorii lui Iehova" prezenta caracteristicile unui tip ideal de secta, cum se
conturase In lucrarile clasice ale lui Max Weber Ernest Troeltsch. In studiile lor, distingeau
doua moduri de existenta sociala a religiei, tipul biseridi respectiv tipul secta. Astfel, erau
identificate patru caracteristici care puteau contribui la clasificarea unui grup religios ca secU'i in raport
cu 0 Biserica stabilita anume: convertirea voluntara, alegerea divinii; re/ilzul compromisului cu
societatea; procesul de rutinizare
10
, Cll alte cuvinte, secta era definita ca 0 asociatie voluntara de
care nu dedit persoane religios calificate care introduce 0 ruptura mai mult sau
mai putin pronuntatfI cu lumea cu valorile societatii 'inconjuratoare.
Sprc deosebirc de I3iserica, secta dezvolta un model de autoritate particular, AstfeL ea devine
o comunitate de laici adunata fie In jurul unui reformator, fie al unui profet. Biserica din care s-au
este vinovata, in concepti a sctei, de a fi pierdut autcnticitatea sa originala datoriHi
compromisului cu societatca aliantei cu puterile politice. Secta pretinde intotdeauna 0 continuilate cu
credinta originarli. en nu sc considcra 0 nOlla biscrica, ci restauntrl'a celd originaie. Mcmbrii unei
secte se considcr[l .. IllfllltuircH are pcnlru ei tr8srtturik unci CHlllstrolC cure va Jovi pc to\i eCI care
nu apaqin scetei (pedcapsa divina, lumii). Adcp(ii sectci se separci din ce in CI! mai mull de
restul societa(ii III ceca cc privqte crcdin\clc, practicilc institutiilc religioase. Comportamentul
arogant ostentaliv de duce la marginalizarea lor sociala lIneori la persecutare. Persecutia
martirajul sunt primite cu bueurie, ca 0 cale de acces privilegiata eatre mantuire, iar aceasta
marginalizare conduce la 0 coeziunc intema mai puternica. Membrii grupului devin ca ceilalti
sunt inamici care frebule combcitufl, ca mantuirea rezida in grup, iar raul in lumea exterioara. Viata
unei secte estc insu relativ scurtfl, ea sc .,rutinlzeazii" de indata cc acccpta anurnite compromisuri eu
soeietatea. Situu\ia lor se pmti"C normaliza in cazul in care nu mai exisla tensiunca intre ea :;;i mediul
'il1conjurillor ea devine 0 denomina\iunc rcspcctabiJa a acclei sociel:.1\i. Fnptul ea fervourea intiala
odma ell trcccrea gencra\iHor, detcrmina in sanul ei .{) reactic sec tara care are ca cfect sa
d
. . . I I - J J
re ll1amlZC/,C CIC U sc repeta .
In cazul marlmilor, se ponte vcdea ea sLlnt In primul rand un grup vvluntu/,. Nu exista mmior
prin el trebui sa devimJ. Chiar Jaca cincva estc nascut 1ntr-o familic iehovista, el trebuie sa
ceara personal bOlczul, iar acesla poate sa-i fie refuzat daca duce viata conform cu anumite
HI Max Weber, L /:.:rhlqlle protestante et I 'I!sprite dll capifalisl;lc, Loisir, 199 I; Troeltsch, lIislllire dC's religions ef
destin de Iii theoloj!.ie, Editions ue Cerf. 1996; Idem, Die So:iallellcrel1 del' chrisrlichen Kirchen lIIld Gruppen, Tubingen,
1912 (lrad. eng, O. Wynn, Th:J Social Tel/ching o(lh(' Chrisri({ll Churches, Nc\\ York, 1(31), Despre analiza tcoriei lui
Weber Tmeltsch, Bryan Wilson, Religion il1 Socidogical j'ersl'cctivc. Oxford, 191\2; Werner Stark, 71fe Sociulogv of
Religion.' A Swell' ofOfrist<!ndo/1l, vol. 1Il ('lhe Universal Church), London, 1967 (In special p. 95- (6).
II Pe baza teoriilor lui Troeltseh Weber, I3ryan Wilson Rodney Stark eOllcluzioncaza ca: secta esle un grup la care se
adera volulltar; adcptul trebllie s5 meritc apartenenta la grup sau ponle fi exclus In caz de cleviere,; secta cste exclusiva, dlci
ea se considera ca un popor care poscda "adevl1rata credint1\"; ea propune adeptilor un ideal de perrcctiullc personam, ea
implica 0 puternica grupare de laici; ea 0 animozitate SHU eel putin 0 indilcrenta fata de societatea globala de stat;
ea se considera lin grup elitist reclama participantilor un angajamcnt superior dedit eel cerut de eelelallc Riserici, Secta
exerseaza 0 puternica presiullca asupra membrilor tinde sa-i mentina pe in arara lumii sa Ie diclcze collduita fata
de ,.p1'llfani". (Bryan Wilson, I,es secles religiellSes, Paris, 1971, p. 28; Rodney Slark. fhe Future 0/ Religion, American
Born Sects Mvvements, University of Cali[ornia 1985, p.126-148). Rodney Stark inccraca sa explice de cc la a
generatie a seclei fncepe sil se atiludinea de respingerea a lumii, atiludine pc care () impusese prima gencratic. In
acest context, el remarc[\ lIrmatorul fapt: cu dil fensilll1ea inlre orgolliz(/(ia religioClsli ,}'i lt1ediltl im;ol1jllriilor este mai mare,
cu aW.1 ca furnizeazrl un confort rcligios exaltant pentru pcrsoanele frustrate pc plan spiritual sau material. A dOli a
deja nu mai resil1lte frustrari ca prima acei membrii ai sectei care se bucLlra de privilegii in socielate vor dori sa
reduca impedimentele legate de "respingerea lumii", untrenand secta Inlr-o dircqie care 0 fa<.:e social mai acceptabil[\ (vezi
R. Stark, William Bainbridge, American-Born Sects: Initial Fil1dings, "Journal for the Scientific Study of Religion" no.20
(1982), p. 130-149).
3
Page 80 of 417
exigen1e. In al doilea rand, ei sunt un grup elitist. Societatea Martorii lui Iehova prctinde ca este
singura organizatie voita de Dumnezeu, singura care este depozilara adevarului in domeniul religios.
Consccinta este dubla: pe de 0 parte doar adeptii vor fi salvati in momentul apocalipsei; pe de alta,
lumea este divi:z;ata in doua, "neamurile" care sunt sub influenta lui satan adeptii
Elitismul se man'ifesta in domeniul vietii personale. Adeptul este in Intregime acaparat de practica sa
religioasa (mai multe reuniuni de cult in fieeare sapUimana, prozelitism sistematie, functii in
congregatie) astfel ii rfunane foarte putin timp sau deloe sa se eonsacre familiei sau altor
preoeupari 12.
In tine, iehovismul sectar este earaeterizat prin caracterul Still proteslatar 'in soeietate. Pe baza
unor texte scriptllristiee seoase din context interpretate aleatoriu, martorii refuza exercitarea
indatoririlor eeUitenqti (servieiul militar, dreptul de vot, respectarea Insemnelor nationale, imn, drapel,
sarbatori na1ionale, ef loan XVII, 14-16 loan XVIII, 36), transfllziilc sanguine, participarea la ajutor
umanitar, educatia In spirit democratic a copiilor (pentru respectarea valorilor celuilalt). Astfel
individualizati, ei au convingcrea di apaqin unei organizatii divine ned ca societatea se sub
satanica13. PenlrLl a-I fcri de tcntatii diabolicc, adeptul estc urmarit, supravegheat
"indrumat" In viata social a, dar personala. Aceasta supraveghere ajuta martorii pastreze
moraHi" pentru a prociama mesajul Regatului. in ultimele deccnii se pot vedea semne
progresive ale iqirii din "logica sectara", ceea ce corespunde ell inceputul proccsului de rtlfinizare
14
.
*****
Obiec{ia contra serviciuflli militar esle un factor important prin care se exprimii separarea lor
fa1a de soeietate, Pentrll lin tanar martor, Il1chisoarea era un pasaj obligatoriu :?i avea 0 semnficatie
partieulara pcntru sccta, In m[lsura In care ea produce ienin "martiri"l5. Martorii au eonsiderat en nu pot
aceepta nid macar un servicill alternativ 111 armata, dcoarece acesta estc 0 substitu\ie este prin urmare
acclu$i ell luerul, eu obiectul pc care-l inlocuiqlC. Incepand din anii 1970 insa sc poate vcdea 0 dorinta
de schimbarc. Corplli Director de la Brooklyn a inccput sa fie bombardat cu scrisori de la adeptii sectei,
. care se intercsau pc ce baza esterormulata accasta interdicticl6, De$i nu a fost adoptatil 0 hotiirare elm'a
'in acest sens, instantele na\ionaleau primit libertatea sa ac\ioneze conform interesclor membriLor lor.
In 1995, Ministerul Apararii francez a aprobat cererea Organizatiei Martorii lui .lehovu de se crea in
cadrul armatci a unLli serviciu civil alternativ, care aeccpta convingcrile lor religioase. Ei urmeaza sa fie
plasati In unitati non-combatante, ca asociatii lucrative, spitale etc.(Ei vor sa faca prozelitism aici.)
Este intercsant de constatat faptul cft lllartorii au negociat Cll 0 autoritate publica, Intotdeauna au
ati$at indiferenta $i ostilitate rata de "Jl1onstrul" care sc Stat. Aceasti Ilouii orientare, vizibila
In toate statele in care se abroga serviciul l11ilita1' obligatoriu, poate fi intcrprdata ca 0 forma de
oportunism, 0 incercare de a se prczenta ca loiali utili .
. - De asemcnea, credinta martorilor ii determina so. re/uze categoric Iransjitzia de sange. Acest
refuz se inscric de asemenea in pregatirea lor pentru vremea "marii Incerc[lri", eand congregatia
!2 Problemclc eocxistcntei intre viata religioasa viata de familie au fost rezolvate pentru ei, eonsiderilnd eaminul ca 0
prelungire a eongregatiei. Adeplul este statu it sa studieze scrierile iehoviste sa se roage tn familie; sa alte
activilati Impreuna ell alti martori sub supravegherea unui b1itran al congregatiei.
13 "Fiecare individ apar(ine fie organizatiei lui Jchova, fie celui a lui Satan" Martorii predicarorii regafufui .. ", Watchower
Bible and Tract Society Penllsylvania (cd. fr.), 1993, p. 78-79 "
14 R. Dericquebourg, Les Temoins de Jehovah: vel's line sortie de fa fogiqile sectaire?, Francoise Champion, Martin Cohen, -
Sectes el democrafie, Editions du Seuil, 1999, p. 105-126 " .
15 In mod curios, martorii erau grupati in pavilioane separate de ceilal\i detinuti beneficiau de un statljt privilegiat (puteau
primi vizile I'recvenle nu numai din partea familiei, dar a literalura etc,), Astfel, inchisoarea
devenea un loc ideal penlru cOnlinuarea Tndoctrinarii $i pentJ'u instruirea In prozelitism, Deveneau martiri !!! .
16lntr-o a Corpului Director din 15 noiembrie 1978 referitoare la serviciul militar, II din cei 16 membrii prezenti au
votat in favoarea schimbarii acestei doctrine. Dupa diteva momente, unul cei care a votat pentru suprimarea interdictiei, a
declaral ca s-a razgandit, deci nu mai era Yorba de majoritatea de 2/3 care putea schimba ceva. (Franz Raymond., Crisis of
Conscience. The Struggle Betweenloyafty tv God and Loyalty tv one's religion, Atlanta, 1983, p. 102).
4
Page 81 of 417
mondiala va face dovada sau la JehQYa. Interdictia se bazeaza pe intepretarea
recomandarii pe care Dumnezeu 0 face lui Noe de a nu manca animale cu "sufletullor", adieu cu sange
(considerat sufletul omului de ei?!) pe textul din Faptele Apostolilor XV, 29. Plednd de Ia
interdiclia de a se ab1ine de s::1ngc de carnurilc jertiite idolilor, ei au generalizat aceasta Ia un
domeniu mult mai mare deCal cel alimentar. Din pUl1ctullor de vedere, "a se abline" este echivalent cu
"a nu utiliza" nu se rel'era numai la lmlncare, dar la transfuzii. Cand a fost recunoscut flagelul
SIDA, martorii au triumfat: ei erau poporul ales Durnnezeu Ie-a trimis acest semn ca sa fie ferili, in
timp ee care practicau transfuzia, Uffi1au sa fie loviti de biciullui Dumnezeu
17

In ultimii ani, martorii au acceptat sa discute despre aceasta problema cu medicii. Din 1982
funclioneaza 0 instant8. de dialog, care se Serviciul de Informa(ii Spitalicesc (Hmpital
Information Service). Serviciul, care este deja implantat In 64 de tari, se sa gaseascil eehipe
medicale dispuse sa asiste martorii care urmeaza sa fie operati, dar respect<1nd convingerile lor. In
1993. peste 23 000 de medici din lumea intreaga au acceptat sa colaboreze. Serviciul organizeaza
seminarii, intalniri In Icg[ltura dc noile mctodc de transfuziuc non-sanguinc
I8
.
Pentru martori, asocierea fa opera wnanilara nu era deloc rccomandata in trecllt5atastrofele
fae parte din vicisitudinile de 1a timpurilor", anuntate in ScripturL spuncau ei. Accstea fiind
inevitabilc. orice ajulor ar fi conlra planurilor divine. Era permis sa lie ajutati doar fnltii surorile "in
nevoie", in rest raul este consccil1\tl pacatului lui Adam. in ultimul timp, se vede inceputul unui
angajament in aqiuni umanitare, Pe Hinga ajutorulil1 cazul inundatiilor din Franta, saLl in eonnietul din
Rwanda, vedem e{t maliorii se implica in actiuni sindicale. Este un semn ca ei doresc amelioreze
pozi(ia (evident pentru a ob\inc ceva), de$i pan ade eunlnd declarau ea cine iminent al
lumii I1U arc vreme sa se t:onsacre vietii publice.
Unalt pUllet, unde sc constatrl 0 evolutie in raport eu integrarea soeiala cste 10cul pe eare-l
acorda edltca(iei cO/Jii/or. cataclismului final cOl1vingerea eLt vor seapa doar t::i de acesta
orienteazn eJucatia b ll1artori, Parin\ii au greauu rcsponsabilitatc de slava eopii. "Nt! cstc 0 bueurie
sa erc;;ti cupii Tn vrclIlllrile Dac[l parintii raman lac tot posibilulln disciplina
etiucaiia lui Jehol/a, ei pot [lvca garantia ell Durnllezeu va privi ell dragoste copiii lor, atiita vrcme ciH
se arata ascultutori"l'). Toatc aspectele vietii eopilului sunt reglemcl1tate rituaiizale 'intr-un
cadru dogmatic icho\ ist unde ascultarea cste valoarea suprema. Copiii trebuie sft urmczc studiile
17 Organiza\ia Mat10rii lui lehova dill [talia a emis 0 circulara nalionalil (In 01.]2 I
Q
81), care se rcfcra la boli grave de
sange, ca talasemie ma,iorit SHU leuceillie. Se accentua ca bolile respeclive duceau la moarle. indiferent de eura practicnla
se inlel"/icca cnlegoric Irallsfu/ia de s,lngc, Circulnra conlinea () serie de sfi.lluri pentru a ajuta sa nu fie invinuili ca
Illi au rol()sit toate lllClo:kk pentn! salvarea copilului }i (ll1l1l1le: au cOllsullat dm:lori dill \arf] din au practicat
toale clirele aitcrmnive etc, au lDale retelele, radiogmfiilc, rczullatul analizclor; evident:! tuturo!' I11cdicilol' spccia1i
7
ti care i
au consullaL inclusiv ziua $i ora vizitci, [sIc indicat dc asemellca sa fie de fata $i aile perso<lllc care sa atestc crt bolnHvul a
fost consliital, pcnlru a putea avea un sprijin in rata instan\ei; sa se paslrcze dovczi dcspre toate colocviilc provincialc sau
nationalc unde s-au sugcstii; sa sc tina un jurnal care s11 eOllsemncze toatc aces Ie masuri care au rost luate
. pentru copi I, z.i lIa, ora etc. (E 1ll011struos'1! 1)11dnti i sc prcgfltesc d inainte sa j List ifice Illoartea copi lu III i), Ach i Ie A vela; Sergio
Pollina, I TeslilJlolli di Geova e fa pulilica. Marlir; 0 oporlllnisli:', Koma, 1991, p, 7. 1\ se vcdcCl DailY l3ollchard. Dans
['infer des Temoins de Jehovah, Paris, 200 I (Le sang. p. Itl5-15'1), Astflzi cum bine S-CIU gasit remedii care pot stopa
aqiunca a..:c:;,lor boli prin transplant de m11dllVrl s,inge, docrina iehovist1\ a r<lmas dar in pradicll parintii accepta
uneori aceasla solutic pelllru salva copiii cu riscul exeluderii din sec\H. Allii din contra sacrifica copiil!!!!
18 Acesl scrviciu a acceptat in anumitc cazuri transl'lIz!" de sallge ca de altrel transplantul de organc. Plasma artificiala nu
poate suplini integral I'ullcliile s{lIlgelui :;;i'ln cOllsecinla mai aks la nivel personal, deciziile au Incepul sfl se nuun\(ze. In
general insa fiecare martor are seli1l1ata 0 hurtie legala care stipulcaza rcrullIl sau de a i sc administra lransfllzia. Cazurile
uneori jau 0 turnura drantatidi au avul multe procesc Cll aloriHI\ile stalale (und!:! ei sunl redulahili), accasta
face ca problema translulici sa'ramana una dintre prioriHi\ile de relleqio.
19" Le Tour de Garde" (T1frnui de Veghere), Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania I martie 1988 (ed.fr,),
"Mettre au Illonde des cnfants au temps de la fin: un lourd respollsabilite", p. 27
5
Page 82 of 417
biblice atat acasa cat la Sala regatului (5 ore pe saptamana) sa insotcasca parintii sall alti colegi In
timpul activitatii lor de prozelitism daca au ajuns la 0 varsta convenabilii
20
.
Daca in trecut martorii nu considerau necesare studiile superioarc, se vcde astazi un interes
crescut pe care 11 acorda educatiei. Implicatiile acestei deschideri sunt majore pentru evolutia ulterioara
a Sc cil scctelc mi lenariste recruteaza mai ales in patmi Ie defavorizate ale populatiei
nici martorii nu fac exceptie de la acest determinism sociologie
21
Ori asW.zi nivelul social inteleetual
al adeptilor se ridica incetul eu incetul, avand in vedere ca, copiii martorilor incep sa iasa din conditia
sociala a parintilor prin studii. Martorii care fac studii secundare superioare eitesc luerari care Ie
ofera alte perspective decat literatura iehovista .. Ei sunt greu de mentinut int1'-o doetrina inchisa, iar
separatia de lume Incepe sa sc dovedeasdi ditleil de realizat in cazlil tinerilor. Pc de aWl parle,
numarului de converliti sall de nascuti in interiorul in perioada de dupa 1'azboi, persoane care
nu au experimentat niciodata persecutia, face ca lor la sa nu mai fie ca al
vechilor marlori. Dcja studii rccente amta ea proeentajul celor care sc ocupacll vanzarca publicatiilor, .
indoctrinarea dill in H-iiU -iii clIrsLlrile biblice. a inrcgislrat in ultimul tilllp 0 care i-a lllgrijorat
pe liderii
Pf'OcLica lor sociala esle de ascmenea devianUi ea se refera la 0 ideologie specifica a muncii
a sociale, In 0 condamnare a mercantilismului (dqi 11 practica cu succes), ta refuzul de a
poziliva viata soeiula difcrita de cea a organizatici. Generalizand, marlorii resping tot ceea
cc material sau spiritual ii poate indcpartactc la activitalile organizatiei (sportul nu estc deloc
recomandat, mai ales dind este yorba de sport de pcrformanpi; 0 meserie care implidi mull timp devine
incompatibila cu imperativeJe sedei, etc.). eu toate aeestea, exista indicii desprc un amime conformism
- .
social, care nl! se gClSqtc la alte 111 sectare. Dc excmplu, ci nu acccpta cnncuhinajul in riindurile
lor, In schimb indcamna adeptii sa sc casatoreasca civil, pcntru a se foJosi de lilCilita\ile juridiee ce
reglcmcntcza castHoria civilii Normal ar 1i datorit[l ostililalii rata de stal, ei sa organizeze doar easalorii
religioasc. Jn al doilea rand, ci rccurg It! tribunale pentru a reglcmenta problemcle lor. () atiludine totala
radicala ar fi trebuit sa-i conduca sa se abtina de la ariee aqiune juriclica. In al treilea rand, se
constata eli martorii nu au creat $coli private. Ei se acol11odcaza $col dor publice, dC$i ar putea sa
fondeze propriilc $coli pentru fl-i sustrage pc copiii lor de la intluenta "luInii", In schimb au un program
special de indoctrinare saptamanal la Sala regatului unul familial foar:te strict. M-artorii nu au nici un
fel de ezitare sa plateasca impozitul, se ea in istorie grupurile 'radicale care
IUl11ii refuzau sa pliHcasca orice l'cl de taxa.
In tine, ci se straduie sa o/J{im't sla/ll/Itl de lIsocio(ie cui/l/uhi, luent vizibi! !a Ilivclulmultor state
europcnc, mat ales c1upfl anii J990. luI' ca asociatic cultuala lara scop lucraliv atrage
numeroase favoruri fiscale (selltirc de impozite, de TVA, scutirc de impuneri pc editiciile lor deoarece
sunt destinate cultuilli, participarea la sistemul asigurarilor soeiale de stat etc.). Majo1'itatea statelor au
avizat favorabil acestc cereri. Numai Franta se straduie la ora actuala sa clarifice situatia martorilor In
raport cu institutiile statului, lntrebiindu-sc despre natura activitatilor lor lucrative despre profiturile
care se varsa In asociatia mama din strainiHate
23
Astfel caraclerul radical al proleslului for

20 Hayal 1:1 Mountacir, Les en/clt7is des seCles, Fayard, 1994, p. 13 7
21 Jean Scguy, Sociologie de fUllenle, ,J,e retour de Dieu". Bruxelles, 1983; Idem, Messiansime et echec social: les
Temoins de JeliOl'(Ih, "Archives de sociologie des religions", no. 21 (1966), p. 89- 99. .
22 James A. Beckford, Les Temoins de a travers Ie mone/e, "Social Compass", vol. XXIV 1977, p. 5-31 In fata
aces tor problemc, in 1972 a fost introdusa 0 revizuire a relatii lor cu autoritatea la scara loeala religionala, semn ca
Societatca a resimtit nemUI\Unlirile. DocumenlUl s-a intitulat Organization for Kingdom-Preaching and Disciple-Making.
Sistemul nu a [aCLlt altceva dec,H sa creeze 0 separalie loal1e stricta in cadrul congrega\iei lntre un micgrup a carui situatie
este asimilata cu cea a "predicatorilor" (ministres) un grup mal mare care apartine laicilor. in structura sa, organizatia a
ramas Insa monoIitica.
23 In franta, exista un sistem de asigurari sociale penlru responsabilii de cult, de ale cami avantaje beneficiaza nu doar
membrii Biserieii Catolice, ci musulmani. Aces! sistem comporta doua Case, una destinata sa acopere
riscurile de boala (Casa mutuala de asigurare medicala a cultelor, CAMAC), iar cealalta sa acopere asigurarea de batriinete
6
Page 83 of 417
apare din ce III ce mai relativ. Faptul ca iehovismul iese din izolarea sa, ca incepe sa faca concesii
instantelor politice sistemelor sociale este un semn at institu\ionalizarii. Problema se pune daca
asist1tm la 0 evolutie spre denominatiune se instaleaza in societate pentru a dura sau este numai 0
manevra opoliunista, care sa obtina respectabilitate social a pentru a relansa prozelitismul de
pe aite pozilii.
roate aceste transfonnari arata ca Mmiorii lui Iehova traverseaza Ia ora actuaia un proces de
"banalizare" a harismci care a fost verificat in cazul celorlalte doua adventisto-l11ileriste
2t1
In
timp ce prima genera tie este sectara nu se intereseaza de aIte grupuri deetit pentru a Ie face () judecata
negativa, proceslII bonoliziirii harismei core,spul1de jc)arle adesea Cll 0 lenlli evalllfie a seclei spre
denaminatiune25 , in primul rand, banalizarea harismei se exprima prin rollli crcscut care se atribuie,
uneori in teorie adesea in practidi, "cellli de al do ilea fandator ", a dirlli misillne este organizatoridi
mai dcgraba dedit harismatica
26
. In al doilea rand, procesul de banalizarc este format din faze de
imobilitak sall de stagnare a crqterii a entuziasmlliui grupului, ceca ce reclama de Irezire
span/one suu ;;hidale de ierarhie fns(l,yi. Acestca sunt quasi-institutionalizate adeseori se manifesta
prin campanii period ice de prozeiitisl11, Iansate in jurul unei teme precise sau a unei noi date pentru
Fazei dl' ii urmcazu 0 faza de reflux In timpul carcia se observa 0 consolidare
a In al tl'ciica ralld, se rnanifesta lIll C0177j)(}rtU/Ill'nf mai lOleronf fatii de olfe grujJuri
denoll7il7a(iul1i subliniazel de 0 manicra mni pulin emJ'alici'i rolu! lor exclusi v de ardl a ll1fmturii.
Atitudinea de aite comllniU'Ili este rc-intcrprctata, chiar daca nll se ajungc la 0 viziune eCllmenica.
****
Rolul organizatoric al lui J.F.Ruthcford se po ate vedea eel mai bine in /eocra(ia iehovisttt pe
care el a construit-o direia a incercat s[l-i orere 0 baza doctrinara. Originca autoritatea Corpului
Director Sl,ll1t probleme spinoase pentru martori In dicutiile purtate Cll alti intcriocutori
27
. Corpul
director este un organism colegial, format actualmente din 10 oameni, care este rccunoscut ca singur
responsabil pcntru :llvalflturite propovuduitc de mmtori pe p[llmlnt. Din punctul de vcdere al
martorilOI', nu L.Sf.C altceva deetH "sluga buna crcdincioasa" (I'vlalei XXIV, 45), prin intermcdiul
carcia Hristos conduce hdll1qtc Organiza\ia. Accasta elitH spun ci cstc compusa c1intr-o ramu!?ita a
sau illvaliditaw ( CAMA VIC). Cererea de aderare a l11artorilor a fost respillsa in 1997 pe nlOtivul e[1 ei nu SUllt 0 asoeiatie
eulluala, Illl ij'u nici statutlll de Congregatie in plus au fost ineadrati de Comisia de anehela pariamentara (Rap0l1ul din
1995) prilitre seete. Cu toale acestea, instan(ele locale fj'anceze dau auesea de cauza martorilor. Illcepiind eu 1993,
Curti Ie administrative de apel de la Nancy, Lyon, Marseille Douai au acordat sClIliri fiscale Martorilor lui Jchova eiire
inlrau in jurisdictia lor X. i'ernisiell, Le Conseil d'Etal (tccorde line exol7eroliunjiscale (tux Temoins de ./ehOl'u/i. Del/x de
leurs ossocioliol7s sonl recrJ/1l1l1eS COIllI1It' ('lIllliel/es. ,.Le Monde", 25-26 iunie, 2000. Daniele Ilcrvieu-Leger, Lo religion
ell miellL'l's 011 10 (jIlC'.l/io/i des vecl('.\', Calmall-Levy, p. 37-77. jilIn: 1l)(H-1996, tribullalul administrativ de la
StrasuulIrg a pi:JlIgL'l'r:a !nainlaUi de Marloirii lui kilova illlJlutriva i)ircqici Scrviciilor Fiseale din 13a::; Rhin,
reclalllflnd sClItirea de: taxe pe illlUbikle cOllstrllite. Tribur,alul a IwUiriit t I 0 seplelilbrie 19(7) eil asocialiu
modificat statlltul in IY9,1 cil de atullei scopul sflu esle "de a inlrc\ille e:xerei(illl public al clillului Martorii lui leilova", iar
aceasla corespllnue prevederilor legale. Mai mult pc situl oficial al Marlorilor gasill1 ca ei se considcru a IS-a" religie" ea
nUlllar de valoriLand se pare acest terlllen blall1abil pentru ei. Tot limpul au hulit rcligiile ea Iiind ale lui satan.
lntrovigne, f-e.\' veil/ellrs de "Apocalypse; mi/lel1orisme el nouvelles religions all sellil de /'011 JOOO, Paris, 1996;
Timothy Miller (ed.), When Prophets Die. The Postchurisllwtic Fale 0/ the New Religious Movements, New York, 1991.
Monnonii, de cxemplu, pastreazu numele lor de "sfintii ultimelor zile" dar au abandonat ill1inenta a
lumii, tipiea unci faze de pionierat (G. Underwood, Apocoliptic Adversiaries: Mormol1ism II/eets MilIerisl17 ", "Tile John
Whitmer Historical Association Journal", 110.7(1987), p. 53-51)
25 Emst Troeltsch, Nr!li,'.',iolljiJr StruglLe jilr I'ower, Duke University, Durham, 1946; Idem, Religion, Sociel)' al1d the
Individual, New York, 1957; Idem, 1he Scientific Siudy London, 1970; Bryan Wi 15011, J17e Social Dil17elJsion 0/
Sectarisl1I, Oxford, 1990.
26 Aeeasta obscrvat ic se veri fica ;;i in alte eazuri: in 1TI0rmonislll Bringham Young este adevuratul organizator al "regatului
Sionului", in limp ce Joseph Smith nu Taellse dec;lt s5 prefigllreze acest lucru; ill advelllislIl a doua fondatoare este I [ellen
White; la originea "llIartorilor" stu Charles Russell, dar adev,iratul fondator esle Rutheford.
27 Aehile Aveta, Storia e dottrina dei teslil110ni di Geova, ROll1a, 1996 (Corpo dirdtivo e teocrazia geovista, p. 47- 58)
7
Page 84 of 417
eelor 144 000 de ea ai regatului eeresc allui Hristos. Problema este di turma mica, cei
144 000 au cam dcccdat si au inceput sa intre in Corpul Director "membrii din marea multime"
acest lucru lnainte l1U era permis (?!). Aceasta clita este compusa dintr-o a celor 144 000 de
care VOl' domni CLl I-Iristos pe pamant in timpul Regatului milenar de 1000 de ani
28
Insa
modalitatea prin care acest grup a supravietuit din primul secol crc!?tin pana in 1914 este intotdeauna un
subiect de disputa intrc martori cei care sunt pregatiti sa-i infrunte,,29. Pe de alta parte, ei sllstin ea
Societatea TLlrnul de Veghe fiind dirijata de duhul stant al lui Dumnezeu, trebuie sa dea socoteala
numai in l'ala lui Dumnezeu in toate problemele
3o
.
Auloritalea Corpului director se fondeaza pe prineipiul ea cine con/tolemil frecl/lul, poate
controlll .yi viilol'ul. Acest lucru este posibil in conditiile in care adepiii sunt irnpiedica\i sa aiM 0
eompleta, clara despre erorile treclltului. Astfel, sc trec sub lacere diferite aspecte
compromitatoare sc modifica sau se citeza trunchiat eu abilitate propriile pub1icaiii sau luerari ale
altor dcnominatiuoi !?i chiar dietionare eneiclopedii. Al doilea principiu esle nevoia "de (f title pastil
Cll adew/rul". ell aILe clIvinle, fiecare martor trcbuie sa ereada fcrm in e<.::ca cc iehovismul invata
askizi ea adevar, independenl de ceea ce a Il1vaial ieri. Este yorba de principiul .,reveiatiei progresive,,)l
(Iumini\a de Ia capatul tunelului?!), cu alte cuvintc adevarul este revelat gradual, la timpul stabilit de
.Dumnezcu, dupa ncvoile eapacWitilc servitorilor sai32.
Martorii sunt 111 tolala dcpendentu de "Socictatea Turnul de Vcgherc": ea este cea care da
adevarata interpretare a Scripturii, care Ie fabriea vcrsiunea Biblid pc care lrcbuie sa 0 lltilizeze
exclusiv, eca care Ie da cheia textelor profdice, care judeca fidelitatea lor rata de Jchova, care decide
pc cine trebuie ei sa frc.{7vcntczc pc cine nu, care apreciaz[t legilimitatea lIl1ui anume traLament
medical elc. In al'ara de Societalc lor 1111 cxista lllanluirc. /\slaz.i. marlorii ofera 0 versiunc
!Uai putin abrupUi mai abilil, dar care 'in ullim[l instal11ii lllscamna hv:ru. Cci care Ill! sunt
..---..--
18 "Put in Illainic de Illoartea sa, Hrislos a vorbit ucenicilor lui dc sluga bUlla credinciuas{l, cfiruia EI i-a Illcredintat 0
responsabilitate spcciala. AceasW sluga era prc7cIlta ill momcnllli plccarii i)omnlllui la cer va fi prezcnta III timpul
Intoarccrii lui !-Iristos. Aceasta dcscricrc l1U se poate rercri la lIll singur o Ill. ci la gruplil de 1,/4 000 de (Uniti
nell'odoralione del solo vao Dio. Roma, 1983, p. 119).
29 In 1914 s-a cOllstituit un grup restrans de Corpul dircctor, care 55 condllcii clasa siligilor in calilate de pastor de
supraveghctor spiritual. Tenncilul "corp director" a I(:lst util izat pentru prima data In "Turnul de Veghc" din 1944. In 1972
ei callta sa cxplice fllndamente(c sale biblice ... ("Tul'Oul de Veghe" Watchower Bible ,,'nd Tract Society Pennsylvania 15
mai 1972, p, 313, ed.engl.), Ahile Aveta considera ca aceasta este ,,0 miraculoasa din nimic" ( Storia e dotfrina dei
testilllolli di GI!(I1'tI. ROl1la, 1996, p. 50). reccllti: Natahan Homer KllOlT (1942-1977) . r:rcclerick W. Franz (1977
1992); Milton G. Henschel (1992-201l0). succcdat de Don Adams.
30 Marlorii aveau au destule motive srt spul1li cli IlU dau socoteal5 dedit 111 tata lui DUl1lnezcu dc scrierile afacerile lor.
De exemplu, in unii 1920 stabilimenlul tipografic de Ia Brooklyn producea bro;;uri la pre\lIl unital' de cenlimi de dolar Ie
vindea la prqul de 35 de centimi; fIIialll germana producea 0 carle la prettll Je 12 pfclligi 0 villdeau la 1 Illarca (W.J.
Schnell, '/i'en 'anni schillvOIW de/la Torre eli GUllrdia, Napoli, 1983, p. 87). III anii 1978 martorii aveau un activ de 332
milioanc de dolari, prillcipa/u sur.wi (/ lI(;estora./iind l'(in:areo de ciir(i reviste Franz Raymond., Crisis oj('of1science. The
Struggle Between loyallY to God and tv one '.I' religion, Allanta, 1983, p. 51. Ei arinna di .. Illodestele contributii
primite pcntru literatura acopera plltin din costul de materiale, produqia dislrillll\ia. Toate cclelalte chclutieli sunt
acoperite din conlributii voluntare in bani filcute de martori, prin donatii sau tcstamente (f TeSfimolli di (Jeova: uniti net
cvmpiere la v%ma eli Dio in lutU) il mondo, Roma, )996, p. 28). Faptul ea astazi Martorii au eliminat preturilor
literalurii lor fac "ofertc volulltare" apilre ca 0 strategic penlru a ascuncle autorilatilor marile sume de bani care se
acullluleazil. in legatura ell problema finanlarii, a se vedea S. Potina, II pop% deU'Apoca!isse. S'loria di Ordinaria utopia,
Camassima, 1993, p. 22-25; 56-57; 66-67.
31 "Dumnezeu nu reveleazll Inteaga sa voin\ii dintr-o clam, ci 0 revelcaza progresiv, 111 cursul timpului, dupa nevoia celor
care sunt intcrcsati" ("Turnul de Veghe" Walchower l3 ible and Tract Soc iety Pennsylvania I decembrie 1964, p. 712
ed.engl.). Despre revelatia progresiva la martori, a se vedea A. A veta, Un 'ide%gia.. , p. 191 198.
J2 Ei nu rccunose nici 0 valoarc truditiei (ca ei au deja 0 tradilie alternativa), nu citeaza de exemplu din
marturiile Sfinlilor Ignatie II Antiohiei, Sffintul Clement Romanul, contemporani ai Smntul Apostol loan, dar dau
citate din Tertuliall sau Fericitul Augustin, care scrvesc tezclor lor. A se vedea Guy Baret, Le deli des temoins de Jehovah.
Comment les conduire a Christ, Genevc, 1992 (De la "sluJitorul credullcios in Intelept" la Biserica lui Isus Hristos, p.
111-126).
8
Page 85 of 417
martori ar putea fi mantuiti devenind, iar oamenii drepti din trecut sunt revendicati pur simplu de
Organizatie tara menajamente
33

pozitie echivoca se poate observa in legf\tura cu periodice de redqteptare a
entuziasmului rcligios, concentrate In jurul unor date refcritoare la Illmii. In ciuda qecurilor
repetate ale profetiilor legate de Illmii (1874, 1914, 1925, al doilea razboi mondial, 1975,
2000), grupul nu a abandonat niciodata latura sa milenarist{t, continuand s[\ creada di Batalia
Armaghedonului stabilirea lui Dumnezeu pe pamant sunt iminente
34
. Intreaga lor literatura
cuprinde un "alarmism cshatologic" care i'ndeamna la vigilenta. admit azi iaptul eft timpul,
ziua ora nu sunt cunoscute de nici 0 creatura, dar acest lucru nu exclude ca
Dumnezeu ne da infonnatii despre timpul in care acest va veni
35
. Acest alarmism nu are alt scop
dec at participarea cu zelIa predicarea bune a Regatului, Cli alte cuvintc la i'ntretinerea elanului
prozelit. Problema presanta a instaurarii Regatului i-a determinat sa aiba 0 gandire 0 cxistcnta la
limita, 111 carc legatmilc cu ordinca sociaHi erau restransc la minimum. Ordinea accstci lumi va dispare
marea Batalie a Arl1laghcdonului va aduce 0 nouf\ ordinc, in care Isus eei 144 000 de vor
domni in ceruri asupra marii multimi de drcpti inviati. Desi mar(orii manifesta un fel dc milenarism
eatastrofie, deoarece a$teapt[\ ea 'intregul pamant sa 1ie purifieat $i curalat la Armaghedon, anumite
practici crcclinte arata ca acest milenarism nu cste exclusiv. Ei cred, i'ntr-ul1 anume sens ca puterea
mileniului cste deja prezcnta prin Organizatia lor
33 "Cred milioane de oameni din trecut vor fi inviati vor ave a
posibilitatea sn viala. Multi dintre contemporanii pot sa obtina dreptatea Inainte dc rnarile
clitnuri sa (lbtina mantuirea" (Les Temoins de Jehovah du X'A'e siecle, Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania p.
29). .
34 "Turnul de Veghe" Watcllower Bible and Tract Society Pennsylvania 15 sept 1985, p. 28-31. (ed. engl.) .. ESLe adevarat
ca anumite aspectc carc p;\reau sa aibii suslinerca bibl icc nu s-au concrctizat la tim]lul prevrtzut. Dar IlU este
Illult Illai bine sa sc CGllIit;1 crori deoarece sunt prea nerabdiHori sa vada implinite cuvintele lui I)umllezeu, dedt sa fie
spiritual adormiti, III cc illlplinirca Profeliei biblice?" Teoria lui Leon Festinger despre e;;ecul profetiilor este foarte
popularll !ntre sociologii rcligiilor (t 'ecliec if"lIl1e propllelie: psvchologie sociale if '1//1 grm7j,c de jiddes (jlli ImJdisllie/11 la
fin dlll1londe. Paris, 19(3). EI afirilla ca dupa un e$cc, mi$carea religioasi'i IllI se disperseazn, ci din conlr;1 se illtarqte. Acest
fapI, este Illlr-adevar l'urenl in istoria milenarisrllului: cand Ull de IUllle alluillat" nu se proc!uce, IlU ineepe
un proces de ci de La l'iindul sau, Joseph (Prophelic/illilire and Chitioslie Idelllill'. lhe c(lse
o/Jehovn/7 'sll/fllles.le.l, "American Journal of Sociology',no.75 (1970), p. 926-9'18) a prnpus trei reaclii posibile la
profetiei care se veri fica ill cursul istoriei. Prima admite ca s-a produs 0 eroare de del{iliu, care lolll.},i Ill! invalideaza
adeviirZlI de fond al sistell1ului profetic. 0 a-doua reactie arc in vedere un scenarill cosmic. Datorita rugficiunilor
activitalilor membrilor grupului, Dumnezcll a intervellit pentru a modifica croilologia illlplicit data 0 a treia
reactie preLinde ca pro(e(iu s-a pro(hls tntr-adeviir, chiar daca ell aparent a Profe(ia flU a fOSL bine !nteleasa, nu a fost
yorba de lumii. ci de lin el'enill1en/ apocuiiplic inl'i:ibif penlru ochii cclor necrcdincio$i. Mai recent, acesta
problema a f(Jst reluali'i de Gordon Mellon (Spiril/loli.l'(/Iio/l c1nd Re(i/irJIllition: WIIUI /?L'O/ly I/oppells Ithen Prophecy
Fails, ,.American 26 (1985), p. 17-29) care flU considcrn "siflclroillul Festinger" ca universal. Melton alrage atentia
ca nu trebuic privit numai aspectul profetic asuprn previziunii unci date penLru Viziunea unui grup milenarist
este Intotueallfla rnai complexa. Martorii lui lchova flU anun(a doar IUll1ii, ci 0 reinterprelare racJiealft a 13ibliei
asupra Illullor aspectc e)el'\ialc relltru lTaditia in al doilea rand, el r('mardl C[I in illieriorll(unui grup
religios, proll'tia queaza I'llI'. Pentru adep\ii grupului discordanta nu exista datorilft contcxtului general al elltuziasl1lului
religios. Din contra, profelia se veri fica pentru adeptii grupului.(??!!) Observatorii exteriori cred c1\ ea nu a avut loc, dar ei
rationeaz1\ cu logica .,lul1lii", care nu este logica religioase. ill interiorul acesteia, cliscordanla nu existn datorita
contextului general al crcdintci, care arata ca contrasLul intre profelic realitatea ercctiva cste pur "parent. (Jrupul poate
alege una-din aeeste doua dli: "spiritualizarea" sau "reafirmarea".
35 Pentru cronologia lor biblic[1 iehovista, a se cOllslllta Lo pai:c el 1(/ securile veritable.l, Watcltower Biblc and Tract Society
Pennsylvania 1986, p. 70-76; Comment assurer vo/re survie, Watchower Bible and Tract So(;iely Pennsylvania 19R,I, p. 22
29; La verite qui conduil (I fa vie elernelle, Walchower Bible and Tract Society Pennsylvania p. 1968. p. 10-11. 0 evaluare
a specifieului milenarist la Illartori, J. Penton, Apoca/rpse Delayed: The Slor), olJel1lJvah '.I' lVilnesses, Toronto, 1977 p.7;
Armaghedonul grandios!t/ scJli apogeu esle afJroape Watchower Bible alld Tracl Society Pennsyl van ia N. Y .Brooklin 1998
36 "Arc Jehova un prole!?... Cine este acest profct? Acest profct nu este Ull om ci lill corp de bflrhali fcmei. !\stftzi ei SUflt
cunoscuti ca Martorii lui lehova. Ei proclamrl un deoarcece nici un cuvl1l al lui Jchova nu poate fi
Page 86 of 417
Incepand cu anii 1960, in publicatiile Organizatiei se arata ea eei 6000 de ani de la creatia lumii
se implincsc nu in 1874, ci in 1975
37
semnificatia acestui an ramanea deschisa. Martorii ered
ea "ziua odihnei Domnului" incepe la 6000 de ani dupa ce se termina crea(ia. Asta inseamna nu doar
dupa crearca lui Adam, ci a Evei dupa ce Adam a dat nume la toatc animalele. Ei afirma ea cunosc
data crcarii lui Adam: in 1975 se implinese 6000 de ani de la aceasta. Dar deoarecc nu se cat timp a
mai trecut de la crcarea lui pana la crecrea Evei si l1umirea animalelor, I1U se poate stabili eu certitudine
cand va ineepe regatul l11i lenar al lui J-Iristos. Liderii declarau eu prudcnta ea nu se poate eu
siguranta dad\ regatul milenar se va stabili In 1975, dar afirmau cii aeeasta se putea inttimpfa. Cert este
ea Mm10rii au devenit mai implicati In actiuni1c sectei mai unii chiar au renuntat la activitatile
lor eotidiene pentru a se impliea mai mult In aetivitatea de prozelitisl11. Societatea nu i-a statuit
nimic concret, multi vandut proprietatile, au lichidat investitiile, au renuntatla tratamente dentare
sau mcdieale pe termen Indelungat. Din 1968 la 1975, numarul prcdieatorilor Regatului a crescut eu
aproximativ un mil ion, de la 1,1 milioane la peste 2 milioanc, ceca ec i-a t1iclIt pc unii istorici sa se
intrehc daca nu CUl1lva Frederick W. Franz (1977-1992) pre:;;cdilllclc SOCiClU1ii IlU a provocaL deliberat
milcnarista pentru a revigora zclul adeptilor. Taate acestea demol1streaze'i palla fa ce nivef
speran{a a fast trans'/ormata In credin{a, credinla In convingere, iar convingerea a dus fa
rede:;teptare In cadruf Organizaliei.
Treeerea anului 1975 a adus 0 eonsiderabila clezamagire pentru martori, dar nu exista niei
dovada ea s-a manifestat 0 eriza organizationala serioasa. Nu a fost dedh un declin la nivelul
prozclitisl11ul11i in rata botezului. in oehii grupuiui, dezamagirea din <ll1uI 1975 nL! a fost 0 croare de
credin\u, ci de judccaLa. Ei ered in cOl1tinuare ca este foarte aproape ca va avea loc "in
accasti'i gcncra\ic". Dupa anii 1990, practica iclcnti ficarii $i prociamarii unor dalc precise, incarcate de
semnilica\ic prolctica. a fost lnloeuita cu-practica mai sllbtiHi de a descmna pur simplu perioade
glohale In cursul dirora l1e putem a:;;lcpta Ia indeplinirea proktiilor. De ascmenea. ei se eoncentrcaza pe
"semnc\c vremuri lor din urma" ca sa sprijine afirmatiile lor ea este aproape. Ei se bazcaza aiei
pc semnele de la Evanghelistul Matei cap. XXIV insista pe catastrofele secolului a1 XX-lea (foame,
boli, dczastre naturale, razboic) care Ie fllrnizcaza argumentc ca "ordinea rca a lumii" eslc aproape de

Dadi anuntarca illmii a pierdut din vigoarea sa initiala, docfrina apostaziei care
aceentucaZ3 cxclusivismlll martorilor in raport ell Bisericile denominatiuni continua sa fie
grqil, naliullilc VOl' vedca indcplinirca a ccea cc accstc marturii spun, cohonlte din ecruri. Ik:iigur cste simplu sa se spuna
ca acesl grup aetioneaza ca un "praler' al lui I)umnezcll, all lucru estc sa se demonstrc7.:c. Singura cale ca slI se vada este sa
se revada Scriptllrilc, Jehova estc interesal sa indreptatesca pc "profetul" sau" ("Turllul de Veghere", Watchower Bible and
Tract Socicty Pennsylvania I aprilie, 1972 ,po 197-200, ed.eng!.) "In scurr limp, va fi un rapid al tuturor
la Armaghedon" (l'ou Call Live Forever ill Paradise 011 Earth Watchower 13 ible and Tract Society
Pennsylvania, anul 1982, p.154).
l7 Accstlucru cste afjrmat penIrll prima data In L!/i.; Everlostil1g ill Freedom a/the ,)'O!1S (lGod Watchower Bible
and Tract Society Pennsylvania .,i confirmut apoi in III publieatiile ichovisle ,.In concordanta Cll acest adevllr 1.11 eronologiei
Biblicc, 6000 de ani de 11.1 crcarea omului se vor term ina III 1975 a perioada a cclor I (lOO de ani de istorie lImana va
incepe in toamna lui I 978' .. .'Tat de potrivit va fi pcnlru lehova sa faca din aceasta a pcrioada de 1000 de ani 0
perioad5 a sabatLllu! pcntru a proclama libcrtatea pretutindeni pe pamant ;;i pentrll toti locuilorii lui" .... "Armagedonul este
foarle aproape, intr-adevar. AsIa Inseamna ca Armaghedonlll este pe calc sa se ell Satana legat la 1975? Este
probabil. Tilllpul se seurgc. niei Lin dubiu In privinta asta" ("Tllrnul de Vcgherc", Watchower Bible and Tract Society
Pennsylvania 15 October 1966,p. 628-629, 631. ed.engl.). Toamna lui 1975 .... Va fi timpul in care Dumnezcll va distruge pe
cci va incepe 1000 de ani de domnie Cll Isus? Ar plltea sit fie, dar trcbuie sa sa vedem ... timpul
este scur!" ("Turilul de Vcghcre" Wutchowcr Bihle and Tract Society Pennsylvania. .l Mai 1967, p.262,ed. engl.), In
BIlIetilllli interior al SOciefii(ii (nr. 9, 1968, p. 15-16) er,lU prezentate astfel calculele matematice: "DUp{l cfOnologia Bibliei
In care noi avern absoluta 'incredere, Adam a lost creal in 4026, inantea erei noastre, la celei de a zile a
creatiei ... Eva a fost creata la putin timp dupa Adam, probabil la 0 saptamana sau cel putin la cateva luni mai tarziu,
an 4026 inaintea erei noastre. Ramane deci ca 6000 de ani de la crearea lumii se Implinesc in 1975, deoarece nu exista anlll
0 ... "
10
0
Page 87 of 417
atirmata Cll toaW convingerea. NlI sc observa nici 0 intcnlie de dialog cu Bisericile traditionale, nici de
integrare 'in mi!;lcarca eCLlmenica. Ca mOl111Onii inccputurilc istoriei lor, martorii
construit 0 traditic altcmativa dcspre care ei zic ca vine direct de la apostoli, tradiiie at1aUi III opozitie
cu "marea apostazie" a Nici Reforma nu a adus 0 mare schimbare pentru ei, ci de abia
in secolul al XIX-lea Dumnezeu a inceput sa raspandeasca lumina Lui asupra unui om sincer, C.T
Russell. Putin dile putin el a fost de erorile Bisericii a 'inceput sa invete ca lumea va intra
Intr-o perioada numita tirnpurilor natiunilor,,39. Dificultati insurmontabile se dovedese a fi in
particular rata de Biserica Romano-Catoliea, dcoarcce identifiearca Bisericii Romane eu "Babilonul
blestemat din Biblie" joaca un rol important 'in eronologiile care justifica anlll 1914 ea an al venirii lui
Isus III consecinl5 in doctrina care confera idcntitate organizatiei. La n1ndullor, 13iserica Catolica.
Biserieile Protestante ii exclud din dimpul datorita speeificului lor doctrinar
40
.
oalta doctrina care mentine exclusi vismul lor se refera la cei 144 000 de Pc baza textelor
de la Coloseni I, 19-20; Luca XII, 32; loan X, 16 Apocalipsa VII, 9, ei sustin cil jertfa lui Hristos
face posibile doua speranle, una pe pamant una in eel'. Astfel, pe de 0 parte sunt cei 144 000 de
care vor domni eu Hristos in timpul lmparatiei de 1000 de ani: doar ei conslituie "tmpul lui Hristos",
singurii care sunt copiii lui Dtlml1czeu in care. se "duhul siant", doar pentru ei Hristos este
mijlocitor pe de alta parte sunl "marca turmfl" (martorii care aspira traiasd't etem pc panulnt)
care nll sunt dcclma\i drcp\i dill Vi;1\a. Ei Illl Val' ti indrepti1\ili niei iminte nici dllpfl Armaghcdon nu
vor sureri nici 0 sci1imbarc in natura lor de la lIman la spirituarll. In rea/itate, este imposibjl de gasit
argumentul acestei distinclii in Scriptura si de aecca martorii au de[ormat adcscori tcxtcle scripturistice
pentru a Ie acomoda cu lor
42
.
i '
J8 "Ei au Imns,feral paradisul de pc p[mHlnt In eer; ei nu mai aveau nevoie sa pre;;enla regatului, pentru cil ci
sa se Il1tillncasc[l Cll llrislUs In ceruri dind murcau" (Les temoins de Jehovah. fredicateill's Ill de Dieu,
Watchowcr Bible and Tract Society Pennsylvan ia, 19{)3, i.a r,rande apos/asie, p. 33- 41). Biscrica subs! iluil regatului lui
DUlllllGZClI "CUIll iarb" rca a invadat $i a sufocat grilul, Biserica Romei cu pspa CD a dominat afaccrilc lurnii de-a
lungul sc('olelltF', llildcl/;. p.38.
39 "Astflzi protc'rt a III iSHad cste l1111rt, in ee protestul eato I icislllului i c kru I pl"lltcstanl 1I1'1neaza
organizatia ,:alolico-wIllJllli ilqioneaza In annonie cu aeeastu. J\stazi, clerul rrotcstant $i cel iudaic, coopcreaza eu
ierarhia .. Protcslantislllul pastreaza In cca mai marc parte ideile practicilc rcligioase alc catolicisll1Lllui
pagan" ( . ..'Iwtlke-''' (hc::.i(i-Vr}-') Watehowcr Bible and Tract Society Pcnnsylvania, 8 sept 1989, p. 25). "In zilclc noastre,
oamcni ca Cliarlcs Russell Jospch Ruthcford all jucal un rol de prim plan 1'n aceasta opera mondiala a martorilor lui
lehova, ca altadata ISlIS, Pavcl, Pctru, 10al1 Botezatorul, Moise sau Avraam ... "Que Dieu soil reCOl1l1U pour vrai, .....
Watchower Biblc and Tract Socicty Pennsylvania, 1948, p.228
4() La ntraordinar III canlinalilor care s-a tinut la Vatican in apriik I')t) I pe tema "Vcslca lui lisus II!'istos,
fata In fa(1I ell sfidarc:i sectclor", Marlorii lui lchova au fost individualizati ill l'cpetate randuri ca 0
caractui/at[l prill plOzcl j, i:iIH, m llrgllilizurc corpor<lti vii ;;i fundamcntalism hiblic (.11::111 Vemelle, Lee; sl'cles, Paris,
2002 p. 9S-122J. Est.' \'orha de Ilcgan.:a Trinitalij; starca ollllllui dupa 111lUrtc, t;1ptul CEl cl IlU merge Iliei ill rai nici In
iad; biscricile tradi(lOllalc sunt cOlllpromise cu puterile flolilice; !lristos ciOIHllqlc 'n eel'llri Incq1and ell 191<1; Ilumai 144
000 mii de care au rcnunlal 1:1 !tulle :;;i la ph1cerile ei VOl' primi un nOli corp spiritual vor Ii ridicaii la ccr pcntru a
domn; CII Hristos;' proceslil di,trugerii sistelllului politic, social rdigios a illeeput :;;i el va culmina CLi batalia
Armagilcdonului, etc. .
Guy Baret, I.e deji dL's temoins dL' ,JelIOVUh. Commi!11f les cout/uire a Chrisl, Genevc, 1992 (Les /.1-1 ()()O, Ie clel, I 'enfer,
p. 95-110). EI all'age alcn\ia ca Scriptura este foarte clara in accasUi privinla: "maren mul\ime" se alli1 In ceruri IlU pe
pl:lmiint, in timpul Imparatiei de 1000 de alli (i\poealipsa VII, 915). mai clar reiese acest lucrtl din i\poeal XV. 5, mai
ales daca Sf 111 parakl Cll VII, 9 I\pocalipsa V,9. De altrel, mcditalia la ar:este ICXlC a losl la originea
gravei crize care a SClHural Betelul din 8rooklyn 111 jurul (milo!" 1980. Seandalul a inceput cand traducfltorii Lind noi editH a
Bibliei in limba spaniolii au [(1St li'apati de felul in care crau tradllse pasaielc din greac[L P,i au Incepul sa rc-cxaminc/.e toate
invlltiHurile Ilwrtorilor, in lumina Bibliei. flira sa recurga la illValEltllrile ol1cialc. Exemplul lor a fi:lst contagios un grup din
inleriorul Betelului a Illceput studii biblice indcpendellte. A urlnat un val de excluderi la cel mai Inalt nivel, printre care
Raymond Franz, la Watchtower, l11cmbrtt al Colegiului Director si Hepot al Frederick w.
Franz (1977-1992). A se vedca, R. Franz, Crisis olConsciences, p. 102.
42De exemplu, III Epistola ciUrc Filipeni L 23, SlUlltul Apostol Pavel spline eli sa fie eu Hristos in eer imediat dupa
moarte. Martorii au deformat acest text, tradudlndu-I "Sunt strans dill dOlla parti; ... dar ceca cc dorese eu adevurat estc a
II
Page 88 of 417
Banalizarea harismei conduce la 0 contradictie majora in cadrul gruparilor adventistc. Pc de 0
parte ei proclama venirca iminenta a lui Hristos, pc de alta se lanseaza in construirea unor institutii care
costa miliarde de dolari. Cercctatorii au stabilit ca daca adventul este mai indepartat, este mai mare
ocupa\ia fata de inslitlltia In sine, decat rata de pregatirca pentru venirea Domnlllui. Ideca ca Hristos
trebuic sa sc intoarca in cunlnd pc pamant ca sa aduca mfmtuire cclor judccata celor
conduce la 0 urgentare a aetivitatii misionare la respingerea lumii. Astfel, adeptii sunt
incurajati sa renunte la placeri, scopuri, valori ale lumii accsleia. Doctrina credincioase" pe
de alta parlc, cere ca sa se construiasca in mijlocul lumii aeea comunitate eredincioasa in care sa poata
veni Isus. Marturia aeestui luel'u, a faia de lume cstc erearea unci organizatii mondiale,
acumularca de profit, aparitia a numeroasc institutii etc.'B.
In conclllzie, se poate spune ca prezinta un amestcc anOimal de diferite caracteristici:
este pulernic centralizata In organizarea sa in limp adaptabila ill mod ciudat circumstantelor;
pretindc () aplicare riguroasa a principii lor sale pretins neschimbale, dar in limp are 0 capacitate
uimitoarc dc a J1iec reajuslari pragmaticc in fll\Cl ullor schimbari de sitUHtic. Problema aCluala este in ce
masura marLorii praclicile crcdintcle lor distinctive care i-a in nlndul "sectelor
revolu\ionarc" sau evolueaza spre 0 eontesiune, caci ei prczinta pcntru amandoua
Accentul pus pe exclusivitatea grupului interesul prczentat dc alcgerea llnO!" noi date.
pcntru lumii (1975, 2000) sunt scmne In fa.YQ..area men(inerii caractcrislicilor scctare. Din
contra, lipsa de fcrvoarc Ia a doua a trcia generatic, prcocuparea educarii copiilor mobilitatea
soeiaJu mare a membrilor slInt sCl11l1clc 111 favoarca denol11inationalizarii. Toate acestc eontradictii
explidi In parte succeslll acestei dar se ana la baza unor probleme care amcninta
sa-i zguduie cdificiul.
******
ill Frall{a, Direc(ia cell/rule'i a /nj(mf/a{iilor gellerale (Directioll Centrale des RefisignelllclIls Generau:r)
[l dedica! !'(fllo!'!111 sitll dill illflie 1998 secte/ol' apocaliptice slfh mllitele "lA'S de I 'AI)Ocalypse? ".
Cea wol importo/1tr/ dill/re (fces/co esle cOllsidcl'otc'i "A1artorii lui Iehov(l" care cUlIlillllii sa illlre(illiJ credin{a
fi cul-irislos, !?i asta csle cu mult mai binc". Trudllcerea Ll/mi! Noi Walchower Bible and Tract Society Pennsylvania 2000.
Aceasta modificarc;\ rosl llccesarfl deoareee, conform doclrinei lor, cliberarea sa din ::;Ollllllli nillr(ii flU a fost posibila inainte
de 191 S, dala fix ala de ei pcnlru invierca celor 1'1'1 000 de ori Snintlll Apostol Pilvd cra unlll din eei ! 44 000 de
EI nu a pUlut insa eerul imedial dupa mearlc, ci cI a "timmiC' in 1110n11<lnl pilna In prima inviere care a avut loc
la venirea lui IIrislos 111 tcmplul lui Jchova in 1918. C:1I alte clivink, !lItre "a sc Jcsparti de trup" .,:1 fi itnpreuna cu
Hristos", trebuie sa lreHea XIX secole!t! (Ken Guindon, Les lemoins de Jehovah. L 'enl'ers du decor, Paris 1990, p.58
59).
43 III rranta Raportul parlalllelltill' de ancileta din 19C)9 (Assemhlee nationaJe. COl11iss;o/1 d'enqUefe sur fa situation
jlnanciere, p(l{rilllOl1iale et /iscale des sec!es, Les sectes ef ('argent, Assemble Nationalc, 1999) a inventariat puterea
finaneiara a martorilor, prin aceasta inlclegand bunurile inrcgislrate de seeHi, Slima totala a aetivelor ea estimarea valorii
bUllurilor imobiliare. Rezultatele au fost surpinzatoare: Organizalia deline bun uri imobiliare active estimate la 2100
milioane de franci francezi (Ia aeea vreme), eeea ee 0 situa pe primul loe in topul seclclor in Franta, in eomparatie eu
Biserica Scientologid\ (total 60 rnilioanc), raliana (38 milioane), Moon (40,2 milioane), (35 milioane). eu
ace! prilej, s-a constat ca din contrli re\eaua sa ecullolllica (filiale slrueturi) ('stc foarte redusa (doar 5). A se compara eu
Seientologia (114 liliale) care oCI11onstreaZ3 nivellil SaL! de implieare in viata soeiala franceza ca 0 cOllsecinla dificultatea
unei aqiuni judieiarc contra lor. Puterca financiara a Martorilur lui lehova preocllpa astazi ill eel rnai inalt grad autoritatile
publiee rrancezc, intrigatc alat in Jcgalura ell originea banilor. cat ell destina\ia lor. Fiselll din Hauts-de- Seine reclama
aSlazi de la Marlori 303 milioane de Ii'anci eu litlll de taxarc pc donatiile manuale, reprczentilnd 150 milioane de frand taxe
propriu-zise la eare se adaugfl pcnalita\ile Aceasta suma rcprezinta 60 de milioane franci pe an varsati pe timp de 5 ani de
aproximativ 200000 de adePti. Martorii se gaseau acestei taxari asupra manuale deoarece nu aveau obtinut
statutul de eultuaUi (Iegea din 23 martie [(92). Martorii au protestal spunand ca este prima data cand aceasta lege
se apliea unei religioase au aeuzat statui de discriminare In materie de libertate religioasa (G. Fenech, Face aux
Sectes, p. 120-125).
12
Page 89 of 417
sJar$il allumii apropiat fa care nwnai ei vor supravielUl-l-l, Texlul oficial stipuleaza ca "periculozitatea
- grupurilor adve...ntist-milenariste poate fi extrema, lUI numai din cauza ri:lcului de sinucideri co/eclive, pe care
aces!e mi$cari Ie poarta in Kerlnen, ci \'Ii din cauza comporlamenfelor pe care Ie pot adopta anumi/i adepli,
convill'i de iminenla lumii P,
intr-adevar, referitor la martori exista ingrijorarea ca ei pol deveni subiectu/ lInei derive sectare
datorita excluslvismului for: sunt deja 6 milioane in intreaga fume, sun! gala la orlee suJerinle pentru a-$i apara
ideile, au 0 mare putere financiara, $[ cred ca nu sunt supu\'I1 nllmai lui Jehova, Plecdnd de fa principiul ca
Dumnezeu va distruge hl1nea prin mijloace violente, violenla poate avea fa un momenl dat # consecinle
concrete, Mai muff, se poate adauga ideea ca aceasta violen/a poate fi exprimata de catre credincio$ii fn$i$i, ca
ace$tia trebuie safaca riizboi neamurilor $i naliunilor, istoric, sunt dovezi ca martorii au fncercat $i incearca sa
preseze fucrurile, sa participe fa realizarea planurilor lui Jehova, ariitdndu-se martirii care preced marea
perioadii de chinuri . Mai mult, ei $i-au fixat $i adversarii, manifestarile concrete ale salanei, adica religiile $i
puterile proJane. Singurullucru care la ora aClualaJace ca organiza{ia safie inoJensivii esteJaptul ca fa biitiilia
Armaghedonului va fi dusa de lsus $i ingerii lui. insii, a$a cum s-a vazut martorii pot sa schimbe Joarte U.}or
fnvatoturile /01' .. ,45,
44 Categorie 'in care se atM. Inca patm de origine proleslanta: Biserica Universaia a lui Dumnezeu, Biserica lui
Hristo$ din Paris: Tabitha; Revelatia celei de a ore. Sub aceasta clenumire se in Renseigments generau;r:,
1995 (Georges f"enech, Face aux sectes : politique, justice Eta!. Paris 1999 anexa 3, p. 162)
45 Milenurisrnul, cum se $tie este unei transformllri raclicale, dupa mari bulversari. Daca U.1l grup
imagineaza ca noi suntcm deja intrati In timpurile apocaliptice care premerg regatullui Dumnezell, sentimentul care se
este cll noi ne gasim intr-o pcrioadrt intcrmcdiara unde legile timpului care-'1U trecut nu mai au valoare, iar ordinea care
urmeaza sa vin[l IlU este lllCa stabilita. Si acest climat spiritual este favorabil dczvoltarii comportamentelor contradictorii.
Pericolul de deriva devine mai cresellt cand grupul estimeaza el ca are un ral activ 'in instaurarea Regatului lui
Dumnczeu. A se vedea J. F. Maycr, Des idees fui lue.'1t? La quesTion des doctrines crimil7ogent!s, "Sectes el ocultismc" ed.
St. Bauhofer, Pierre Bolle, Zurkh, 1996, p. 141-159.
13
Page 90 of 417
Page 91 of 417

A. __-
"MARTORII LUI IEHOVA"
ACESTUI SIS1'EM RAU DE LUCRURr'
Pentru grupuri/e, religioase careaccentueaza in pre.dica lor iminenla sfaritului lumii (numite, cu un termen
generic, ,,,advrintist-milenariste ),), scenariul evenimentelot care fnso/esc a doua venire a Domnului pare sii fie marcatde
. . .
dezamagiri # e-recuri. In 'ce mod ele se impacii (;u aceste e.recuri # in ce masura gasescargumentepentru amerge
constitule intreMrl la' care incearcii sa'raspundii deopotriYateiJ/ogii, sociotogii religiilor, antropologii sau
I.
psihologii. :1
I.
!ntr-un clasic despre" Martorii lui lehova" searata ci'i Entre mi-rei'irile sectare majore care au predicat
despre sfdr-ritui lumii, nu existii 0 aiNi mi-rcare la care profeliile sa se fi infirmat de 0 maniera litat de categorica ea la
I.
Martorii lui eel pu{in d'/!.pa milerili adventi-rtii deziua a -raptea care sunt lor, in primii an/ai istoriei
lor, id nu au incetdt sa atraga aten{ia asupra unor datespeeijice, 1874,1878,1881,1910,1914,1918, 1920, i925, .... 1975,
i . .
ca avdnd 0 semnijiealie eshatologiea (.. .) Cdnd aeeste profetti au e-ruat, ele aulost reinterpretate, spiritualizate -ri in
,
anumite cazuri abandonate. Aceasta nu descurajat pe martori sa fLXeze alte date, sau Sa proclame ca sfdr-ritul acestei
lumi este 0 problelna de cel mult cdliva ani, sau numai de cdteva luni"I,
"Martorii Ilfi Iehova
H
nu fnceteaza sa proclame ca sfar-ritul acesiui "sistem rau de lucruri" esteaproapi. In
publica/iile iehoviste recente se poate observa insa 0 tendinla de indepi'irtare de tradilia ...calculelor" i un accent pe
interpretarea "semnelor vrem/i: "Convingerea noastra cihri'iim in timpurUe sfar-ritului i ci'ieliberarea nostra se apropie,
nu doar de un ca/cul cronologlc, ci de evenlmentele vie/if de zi eu zi care se in profeliile .bibliee ...I.
Aceasti'i noua direc/ie este strans legata de procesul de denomina{ionalizare, adici'i de adaptare -ri acomodare eu societatea,
pe care il traverseaza in momentul de falcr. Scopul studiului de fala este de a arata ca iehovismul a fost
preoeupal intotdeauna de inceputu/ "timpului ", de momentul Parusiei sau al primei invieri,incadrdndu-se astfel
in traditia specula(iilor numerologice bazate pe Carte a lui Daniel-ri pe Cartea Apocalipse/
Charles Taze Russell (1852-1916), fondatorul gruparii "Studentii in Biblie", eunoseutll din 1930 ea
"Martorii lui leh6va", sustinea ca Hristos este prezent intre oarneni in mod invizibil'inca din 1874, ell In 1878 a
avut loe 0 inviere spiritual a a eelor drepti ea in 1914 este timpurilor pagane". In The time is at hand
t James Penton, Delayed, 'Toronto, University of Toronto Press, 1985, p. 18. A se vedea de asemenea Robert Crompton, r
Counting the Days to Armaghedon. The Jehovah's Witnesses and the Second Presence ofthe Christ, Cambridge 1995. :
2 . I
"Este aproape In Cum poli gasi fericirea, Watch Tower Bible and Tract Society, 1986, p. 140-1S0
J Time and Seasons :in Jehovah's Hands (TimpurUe i In mainile lui lel!ova), "Watchtower" IS septembrie 1998, p.IO-IS
4 A se vedea articolul nostru, Martorii lui lehova pe ca/ea institulionalizarii. Problema adaptarii unui discurs sectar, Anuarul Facultli\ii
, .
Teologie Ortodoxa. Universitatea ,2004, p. 55S- 576
S Pentru cronologia biblicli la martori, a se consulta La paixet /a securile Vlirilables, Watchtower Bible and Tract Society of Pennsylvania
1986, p. 70- 76; Comment assurer votre survie, Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania 1984, p. 22-29; La veritd qui
conduit a la vie Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania 1968, P: 10-11.
Page 92 of 417
Page 93 of 417
rFimpul este Jproape/, Chat:les Taze Russellsustinea eli anul 1914 insemna eomplet al "timpului .
neaml,rrilbr" instaurarea Regatului lui Dumnezeu pe p!inuint (.p. 73), ea Hristos va fi prezent ca nou
I .
eonducatoralpamantului (p. 73), iar eu putin inainte de aeeastadata membrii Organizatiei vor fi glorifieati; ea
Ierusalimul va'firestabilit ea orbirea iudeilor va fi tamliduita (p. 74l Laineeputul secolului al XX-lea,
:1 .. "
"Stude.ntii in Biblie" eonsiderau eli mileniul eli "vestea eea buna;' trebuia raspandita in
. .. . Ii . . . .. . ... . . . .
intreaga lume.'Gruparea a initiat un prozelitismagresiv. Nu era vorba doar de strlidania adePiilor de a distribui
tractate la terminarea slujbelor din bisericile protestante, sau de a bate din in ci Charles Taze Russell
a jucat un rol important 'in aceastji publieitate. Serviciul depl'esa de Ia Brooklyntrimetea in fie care
. '!: . .'
sapta)nanli prediei la sute de ziare reviste amerieane sau europene. Au fost organizate lungi calatorii eu un tren
I: . i
i
. . .
6 Yom cita editia francez1l Le temps est proche, publieat! in 1903 care este volumul 2 din seria ,;Le Divin Plan Des Ages" (6 volume
. scrise intre 1886-f904).
I, .
7Charles Taze Russell a ajuns la aeeast1l eoncluzie, folosind metoda "un an calendaristic pentru 0 zi profeticA", metQd!\. preluatli de la
!,
de ziua a precum numeroase parale[e profetiee.Toate ideile sale au fost expusetn Time is ilt Hand (1889) al doilea
volum din seria Studies in the Scripture. Pentl'l! Charles Taze Russell tennenul .,parusia" nu insemna "venire", "intoarcere", ci avea doar
sensu1 de "prezenta D6mnului". Ceea ce de ealculat prin urmare era momentulln care se cele 70 de siiptiiiniini, "timpul
. I' . ." ...
heanmrilor" in profetia lui Danie.l (Xl, 24-27), perioada pedepsirii lui Israel. In acel moment, evreii se Intorceau in Palestina guvemarea
pecare ei 0 intemeiau urma sa reprezinte tnceputu! Regatului lui Dumnezeu pe p1\mant. Russ.ell a stabilit ca "prezenta" lui Hristos incepea
in 1874 se term!!:e in 1914. In calcularea acestei date, Charles Taze Russell indica anul4S4 l.d.Hr. (decretulde 'reconstruire a
lerusalimului) ca punct de plecare ,al acelor 69 de s!l.ptamiini din profetie. Perioada aceaSta Ineepe, conform caLculelor lui Charles Taze
Russell; nu in 536 t.d.Hr., data conscrat!\. a restaur!\.rii lerusalimului sub Cirus, ci In 606 i.d.Hr. pe baza presupunerii c1l lerusalitnul a
r!\.mas pustiu timpde 70 ani (If Paral ipomena, XXXV I, 21).
In The Time is at Hand, el spunea: "Consideram ca un adev!\.r stabilit faptui ea final al imp!\.r!\.tiilor acestei tumi
depUnastabilire dRegatului lui Dumnezeu se implini .in 1914". In publicatie, el arata c!\. stabiii rea lmpiira.tiel lui Dumnezeu a
inceput deja ca marea b!\.talie a CeluiPreainalt se va in 1914 cu completa distrugere a guvemelor (editia citata. inlimba
franceza, Le temps est proche, t 903, p. 73). in 1891 a fost publicata cartea lui Charles Taze Russell, The Kingdom Come, unde scrie
. !. -. ,
. ciaI' cll.: " ... la 1914, ceea ce Dumnezeu Babilon ceea ce oamenii numesc va fi distrus, cum searata 1n
I '.' .. .
profetii "
in "Watchtower" din 15 ianuarie 1892 se spunea, putem cHi: .,Scripturile dau marturie. ... ca va veni uri timp de mate tulburare
care vaimplica toate natiunile, va r!\.sturna toat!\' ordinea existent!\. in plan civil, religios, va provoca 0 stare universal!\. de anarhie
... se va petrece, cum spune Scriptura. inainte de anul 1914, adic1i in 23 de ani" (p. \9). Alte
referinte in vechi ale "Turnul de Veghere": "Nu vedem nici un motiv s!\. schimblim cifrek, nici nuam putea s!\. Ie schimblim, dac1l
am vrea. Ele credem, ale lui DU1:rmezeu, nu ale noastre. Dar retineti c!i sfaritullui 1914 flU este data pentru inceput, ci pentru
perioadei de tulburltri" (<< Watchtower , 15 iulie 1894, p. 1677) .... a Inceput in 1874 se va in 1914 intr-o
i . ,
tulburare la scarliinondiaI1l, care va r!l.stuma toate prezente va fi unnat!\.de dornnia dreaptli a Regelui slavei a miresei sale,
Biserica. ca anul 1915 va trece va fi clar c!\. "eei nu vor fi 1M!\. restaurarea lui Israel ... Ce va fi dupa
!
aceea? Nu va dovedi asta ca. crono[ogia este Ba, da. N-ar fi asta 0 mare dezamligire? Cu sigurantll. c!\. dan ("Watchtower", I
I, .
octomb!ie, 1907); "Octombrie 1914 va fi martorul Babilonului" ("Watchtower", 15 iunie 1911, .p. 370). Trebuie sa mention!\.m
c!\..lucrArile lui Russell nu mai sunt difuzate de "Martorii lui Jehova", dar sunt ast!\.zi re-editate de grupurile schismatice. De exemplu
colectia Watchtower (anii 1879-1916), din care tocmai am eitat, a fost retip1lrit!\. de 0 dizident!\. a marlorilor lui lehova, Reprints ofthe
Watchtoiver and Herald of Christ's presence, Pittsburgh, Pennsyilvania, facsimile ed. distributed by Chicago Bible Students,
(1981),6024 p.
2
Page 94 of 417
Page 95 of 417
I
+
special care.putea transporta pana la 240 de persoane, iar: Intre 1911-1912 a organizat cniar un tur a1 lumii. Mai
mult, el a creat productie Fotodrama crea{iei (1912-1914), adica un film in patru parti care
exptinea pianul divin de 1a creatie pana la instaurarea mi leniului. Pelicula, care se situa 'intre prima reprezentare
. . I . ,
einematogtafica (\895) primul film sonar (1926). era un montaJ de proiectii animate sinctonizate eu
'. ; .
sunet, care a facut inconjurul Europei a ajuns pana in Australia Noua Zeelanda
8
I' '.
In eiuda profetiilor lui Charles Taze Russell faptului ca acesta a fost implicat in ca:teva
I'
'scapdaluri care au ajuns pana la numeric al gruparii -?i zelul predicatorilor Regatului a fost
I
uimitor. Profetiile lui Russell pentru anii 1881 1914 au servit, eum arata James Beckford, "sa mentina atat
i
russeliti care au fost dezamagiti de ne-materializarea profetiilor din 1881, cat !?i sa pastreze un
I1lv'el tidicat de entuziasm evanghelic,,9. Conformstatisticilor .prezentate de acela-?i sociolog englez, intre 1910
I .
1914 difuzarea ttactatelor a crescut de-la 22 la 71 de milioane, abonamentele la revista "Watch
Tower" aU,crescut de la 10.000 la45.000; viinzarile la Studies in the Scriptures au ajuns, in perioada, de
fa 85,900 la 728. 474, iar numarul celor asistau la "Memorial" s-a ridicat de la 6.267 la 10.710.
Cronologia lui Charles Taze Russell a fost discreditata la primului riizboiului mondial, cand .
imparatia lumii IlU a fost distrusa, "mica turma" nu a fost glorificata, lsrael nu a fost restaurat, nici macar
1
Annaghedonul nu s-a abatut asupra Charles Taze Russell s-a prevalat de faptul ca el a profetit
primul razboi d. toate celelalte evenimente urmau sa fie rezultatu/ Marelui Razboi
10
In realitate,
eum s-a aratat, e\ predicase clar ca "timpul chinurilor" se va in oetombrie t 914. Charles Taze Russell
;
spunea in 1907 ea profetia lui avea sa fie un adevarat daca 1915 treeea fara sa se vada "Noul Veae". [nsa
Razboiul, care se terminase princaderea eel or trei mad imperii, Tarist, Austro-Ungar German, la care se
adauga caderea Imperiului Otoman (Ture), a eonvins 0 parte din ruseliti eli data de 1914 aiost bine ealculata,
dar di detaliile ,despre ee avea sa seintample nu. au fost c1ar percepute. Se va lneepe deci recaleularea
datelor...... 11
8Articolul lui Richard Alan Nelson. "Propaganda for God. Pastor Charles Taze Russell and the Multi-Media Photo-Drama of Creation
I .
(1914)", in lucrarea Un invention du diable? Cinema des premiers temps et religions, ed, Roland Cosandey, Andre Gaudreault, Tom
Gunning, Les Presses de l'Universite Laval, Lausanne, Payot, 1992
9 James Beckford, The Trumpet ofProphecy. A Sociological Study ofJehovah's Witnesses, Oxford, 1975 p. 19
10 "Prezentul permis pentru sH\birea natiunilor, pregiititoare pentru colapsul actualei stiri de lucruri intrarea intr-o noull.
ordine, Regatul Drep\ilor sub domnia lui Mesia" ("Watchtower", 14 decembrie, 1914) ...."Bi'!tiilia de la Armaghedon, cu care acellt rilzboi
I..
se ... va se'mnilica distrugerea completii pe vecie a raului stabilirea permanent1i a Imparatiei drepte a lui Mesia
n
j:
(" Watchtower", I Aprilie 1915, in Reprints of the original Watchtower, p.5659 ) .... "Timpul neamurilor se in octombrie 1914
in cativa ani yom fiilmartorii colapsului lor a deplinei stabiliri a Regatului lui Dumnezeu 'in mainile lui Mesia" ("Watchtower" I
I'
Septembrie, 1916, iff Reprints ofthe Original Watchtower, p.5950).
11 Daci'! qecul profe\iei l'eferitoare la anul 1914 nu a avut efect distrugator pentru acest lucru se daloreaza in parte abilitA\ii cu
care Charles Taze Russell a actionat in anii premergatori lui 1914. EI avertiza In discursuri sau in publicatii despre pericolul de a avea 0
Incredere excesiva ln, propriile lui interpretiiri la profetii Ie biblice. De asemenea pani'! la moartea lui (1916), Charles Taze Russell a fost I
capabil sa rein vie treptat interesul ruselitilor, astfel incat sa se dezamiigirea din 1914 sa se reia In forti'! prozelitismul. Pozitia
oficialA astAzi este ca: "Studentii in Biblie au traversat 0 incercare dificiiA. Dar cu ajutorul "Tumului de Veghere" ei s-au intarit
3
Page 96 of 417
. "
""
Succeso(ul sau, Joseph Franklin Rutherford (1869-1942) a fost pus In fata a alternative: fie Sa
admit! sincer eroarea lui Taze Russell, fie sa justifice de ce nu s-a implinit. EI a preferat a doua variata,
modificand continutul cartilor' iehoviste distorsionand predicile lui Charles Taze Russell. Noile calcule
iehoviste au fost puse in evidepta inlucrarea Finished Mistery (1917), publicata de Joseph Rutherford
sub forma unei lucrari pos'tume a lui Charles-Taze Russell. Acolo se afirma clar ca anul 1918 fvea sa fie teribil
ca "sfintii" urmau sa fie ridicati la cer. In 1920 vor dispare statele nationale, iar'i:n 1925 RegatuJ lui Dumnezeu
va fi stabiJit de 0 maniera in Palestina, iar A vraam, Isaac Jacob vor incepe sa domneasca pe pamant.
Cartea Finished Ministery a fost 0 adevarata dec1aratie de razboi tacuta bisericilor state lor, in care erau
condamnate catolicismul, protestantismul, patriotismul sau militarismul.
. profetiei referitoare la anul 1914, precum eziHirile doctrinare au tacut ca "Organizatia" sa
trave.rseze 0 criza grava in anuJui 1920, care a condus la formarea dhorva dezidente. S-a estimat "a
aproximativ jum1itate din "St!lQt:mtii In Biblie" I-au parasit pe Joseph Franklin Rutherford
'2
. J\cesta nu a avut alta
optiune dedit sa nuanteze viziunea apocaliptica aOrganizatiei: anu! 1914 nu marcheaza sfdr$itul, ci fnceputul
sfdr,yitului- idee pe care o.1ntalnim pana asUizi la "Martorii lui Iehova". In acel an.,-sustinea Joseph Franklin
Rutherford, a avut loc 0 in ber satana a fost aruncat pe pamant ; de aici toate relele cu care se
confrunt! omenirea, EI a acce.ntuat ca "Organizatia" trebuia mai !ntai sa distruga "Babilonul't, dupa care va veni
J

Joseph Franklin Rutherford a precizat aceasta noua teorie intr-o mica Millions Now Living Will
Never Die (Milioane care triiiesc astiizi nu vor muri niciodata), scrisa in 1920, in care el Invierea
dreptilor inceputuJ mileniului pentm anuI1925: "Va fi 0 inviere a lui Avraam, Isaac lawb a altor drepli.
. '. ca anul 1925 sa fie-l.11artorul intoarcerii acestor oameni drepti ai lui Israel, care sa restaureze deplin
umanitatea sa se faca reprezentantiinoii ordini pe pamanC,13.
Calculul acestei date pornea de la profetia lui leremia (XXV, II), referitoare la captivitatea de 70_de ani
in Babilon a iudeilor. Joseph Franklin Rutherford nu considera ca era yorba de ani civili ci ca trebuie
ca 70 de jubilee de cate cincizeci de ani, adica 3500 de ani. incepeau in 1575 td.Hr, data arbitrar
aleasa pentru intrarea lui Israel in Cannan. Se ajungea astfel la anul 1925. Ca ungest de incredintare, el a
pentru a triumfa asupra decepliei. timpul incercarilor era departe de a se fi telminat" (Les temoins de Jehovah. Predicateurs du
Royaume de Dleu. Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1993, p, 63 (capitolul"Un temps d' epreuve. 1914-1918").
12 Printre grupari se numara Fra/Ii fiberi germanici $1 e/ve/ienl; Studen{i libed In Bib/ie (1919); Studenti af Bibliei auroriste (1921);
Studenti ai Bibliel asocia{i (1925), Copii Domnu/ui(Elvelia) etc, A se vedea The Encyclopedia of American Religions. ed. by Gordon
Melton, 1999,
Il Jo'seph Franklin Rutherford, Millions Now lAVing Will Never Die, p. 88-90. Anul 1925 a fost popularizat intens in publicatii1e
Societ!tii: ,;Scripturistic, istoric. cronologia preZerita este mai presus deorice fndoiala. Aceasta a fost confirmata de
ev"'enimentele din 1&74, 1914 1918" ("Watchtower", 15,iunie 1922, tn Reprints ofthe original Watchtower, p.187).
4
Page 97 of 417
construit 0 casa in San Diego, numita "Beth-Sarim" (Casa Printilor), pentru a Ie putea oferi cazare dreptilor
Vechiului Testament. Casa, care eraproprietatea lui Joseph Franklin Rutherford, a fost transferata printr-un act
fibti:lt'ial, pe rrumele Societalii "Turnul de Veghere", La capva ani dupa moartea lui Joseph Franklin Rutherford,
i
Socieiatea Turnul de Veghere a vandut-o deoarece "ea lmplinise rolut nu mai era decat 0 marturie a carei
lntretinere costa foarte scump, Credinta noastra in intoarecerea oamenilor din trecut pe care Regele Isus ii va
face printi peste tot pamantul consUi nu In aceasUi casa, ci in cuvantul divin al tagaduintei14,
Prin unnare, profelia anului 1925 se referea la trei lucruri. Primul era legat de invierea dreplilor
Vechiului Testament. In al doilea rand, se ca Iersusalimul sa fie restabilit ca sediu al Regatului lui
Dumnezeu, Altreilea lucru era glorificarea celor care ramasesera din "mica turma" tara sa se indice timpul cand
,
acest lucru se vapetrece, Spre deosebire de anul 1914, care fusese "confinnat" de izbucnirea riizboiului, anul
" I "
1925 nu a putut sa se sprijine pe nici un argument extern, Joseph Franklin Rutherford nu a fost capabil sa dea 0
explicalie adecvata profetiei.
o alta evidenlii istorica demonstreazii inconsistenla sistemului cronologic creat de Joseph Franklin
Rutherford, De la ani lor 30 pana la moartea sa, Joseph Franklin Rutherford a crezut ca al doilea
i
razboi mondial va duce direct la Armaghedon, recomandand adeptilor sa nu se mai easatoreasdi, iar eelor
caslUoriti sa ntl mai aiba re1alii sexuale, ciici Armaghedonul va avea loc in,caliva ani. Aceste indemnuri au
I - "
inceput sa frecvente in "Turnul de Veghere", mai ales dupa 1938
15
,
Chiar dupa lTloartea lui Joseph Franklin Ruthetford (1242), Soeietatea "Turnu! de Veghere" a
;. continuat sa afir;e di membrii ei trebuiau sa nu se easatoreasca pfna dupa Annaghedon: "Casatoria nu faee
parte din decretului divin eaeste ne-recomandata In Seripturi. "Mica turma" care va forma o...mare
'I
multime dupa trebuia sa ramfma un grup de indivizi "feciorelnici" (<< Watch Tower, 15 decembrie
14, Les lemoins de Predicateurs du Royaume de Dieu, Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1993, p. 76. Despre
casa printilor, vezi intrcaga editie "Watchtower" din 15 decembrie 1947.
15 Luati aminte la cuvintele lui lsus care descurajeazrt faptuJ de a avea eopii imediat sau lnainte de Armaghedon" (Matei XXIV, 19). I
Este evident eli nu sunt reeomandllri rezonabile sau seripturistiee de a avea eopii imediat sau inainte de Armaghedon, unde de fapt ne i
situAm aeum." (<<Watchtower, 1 noiembrie 1938, in Reprints of the original Watchtower, p. 324). in eartea sa "Mantuirea", Joseph
Franklin Rutherford spunea crt aceasU\ interdictie dureaza pana dupli Armaghedon, eand deeretul divin de a umple pamantul va incepe sa"
fie ap Iieat din nou" (Joseph Franklin Rutherford, Salvarion, Watch ower Bible and Tract Society Pennsylvan ia, 1939, p. 325).
In 1942. Sbcietatca proclama: .. Pentru cei care fae parte din "oile" care se ca vor supruvie\ui Armaghedonului vor
primi apoi 811torizalia de a umple pl'imantul este mai bine. este mai intelept, sa raporteze proieetele lor in aceastA privin\li, panA ce
, distrugerea Armaghedonului trece" (1943 Yearbook of Jehovah's Witnesses, Daily Texts and C.!!mments, November 1943. p. 7). in altA
lucrare a lui Joseph franklin Rutherford intalnim alte comentarii in legl'itura cu problema casatpriei: "Armaghedonul este aproape. Ar
trebuie sa amanam sa ne ca..<;atorim pam'i cand pacea nu va ven! pe pamant"( Joseph Franklin Rutherford, Children their training and their
"hope, Brooklyn, N.Y.:Watchtower Bible and Tract Society, fnc., 1941). In aeeastA carte. se despre un cuplu tanar, care a decis sA
nu se casatorea<;ca pana dup/\ Armaghedon. Joseph Franklin Rutherford pune in gura tanl'iruli.ti cuvintele: "Armaghedonul este foarte
aproape ... Spcranta noastra este cl'l, in cativa ani, eilsiUoria noastnl va avea loe alunci prin harullui Dumnezeu yom avea copii care sunt
o cinste la Dumnezeu. Putem sA amanAm pana eand va veni pacea pe piimant" (p. 366 ). 0 mare parte din tractatele iehoviste
dinainte de al doilea ri\zboi mondial, inclusiv in limba romana, se gasesc la Biblioteea Aeademiei Romane.
5
Page 98 of 417
1942, in Reprints o/the original Watchtower, p. 374-375). Dupa nici zece ani, il1sa, 111 publicatie oficiala .
. r
a martodlor lui Iehova, Se spunea ca "Aceia care s-au l11departat de la credinta care au interzis
oamenilor femeilorsa se eiisatoreasdi, au dec\arat asta in interesul Dar s-au
pentru ca este contrar vointei lui Dumnezeu" (<<Watch Tower, 15 aprilie 1951, p. 227). In publicatiile recente,
. martorii invodi adesea textul de la I Timotei, IV, 3 opresc de la casiitorie de la unele bucate, pe care
. .
Dumezeu le-a racut, spre gllstare eu multumire.. ), text pe care i1 apJica insa Bisericii Romano-Catolice in
problema celibatului preotilor
l6
"Judecatorul" Ruthelford a racut nul11.eroase declaratii privitoare la iminenta Atmaghedonului
I
I
implicatiile profetice ale celui de al doilea razboi mOlldial, mai ales In discursurile " Fill t}le Earth (Umpleti
Pamiintul) Face the Facts, din 1938". Dumnezeu i-ar fi descoperit prin 'ingeri ca ierarhia romano-catoljeli lji
urmareau sa controleze lumea (alianta numita "cartel totalitar"). Totul se va termina Cll marea
finala care va urma razboiului tntre "regele din Nord" lji "regele din Sud": "Biitalia final a este
batalia Armaghedonului. Astfel se va pune capat pentru totdeauna guvernului "Fascism-Ierarhie" aceasta va
marca puterii demonilor pentru totdeauna. In acele zile, Dumnezeu va instaura regatul sall, Teocratial8.
16 "Din cauza desfranlirii, afirma Biblia, este "mai bine s11 se c11sAtoreasca decat sA ard11" (I Cor. 7, 29). in potida acestui sfat intelept,
multor clerid Ii sa ramanA celibatari, adicA nec11slHoriti" ("Cum considerA DumnCZCll lnchinarea in "Turnul de
Veghere" I lulie 1996, p. 6). !
17 "Face the facts". 0 cuvfintare pc care rostit-o Rutheford la 0 confcrinta in Londra (1938), a fost tiparita distribuitA in 10 milioanede
exemplare. Rutheford avertiza despre apropierea Armaghedonului despre evenimentele care vor preceda aed moment. Dumnezeu va
distruge pe,oricine se opune Regatului !?i ,.marea multime" va supravietui perioadci de chinurL in aceasta a fost publicat un alt
discurs, "Pill the Earth", care se adresa "madi multimi" ce va supravietui ArmaghedonuluL Rutheford ii lndemna pc martori sa amane
casatQria de eopii panA dupa Armaghedon. "Sunt aculll pe pamant ionadabi devotati Domnului care se VOl' arAta
Este potrivit pentru ei acum sA se casatoreascA sa alba copii? Nu acesta este raspunsul care este sustinut de Sripturi" (p. 16). Acest
lndemn se pare ell. a avut un mare ecou in randul martorilor eel care indrAznea sA proeedeze altfe! craconsiderat ,.stab in eredintA".
AceasHI' pozitie, care a deterlllinat multe cup!uri tin ere sA pArAseaseA "Organizatia", nu a fost sehilllbatA dedi.t dupA anii 1950 cand liderii
. au realizat.ca exodul capAta proportii alarmante. A se vedea Timothy White, A People for His Name, New York:Vantage Press 1967, p.
280.
18 Watch Tower, 15 decembrie 1941, In Reprints of the original Watchtower, p. 376-377. incA din 1941 Franklin Rutherford
pretindea ea a primit 0 revelatle de la Durpnezeu, referitoare la capitolul XI din Daniel despre "regii din Nord din Sud: "AceastA
profetie a lui Daniel ne aratA doua puteri conducAtoare puterniee: una care este desemnalA ca "statui din Nord", alta ca "statuI din Sud".
Identificarea acestor doi regi este eselitlala pentru a intelege profetia". EI identifica regele din Nord cu puterile totalitare dictatoriale
regele din Sud eu pllterile democratice: Astazi (1941 n.a), regcle din Nord este ciaI' idcntificat ca Jiind reprezentantlll {( puterilor
axei, compuse din Germania, ltalia icrarhia catolica-romana, 'lvfmd biroul de actiune in ora!?ul Vatican ... Biblia faptcle istorice
identifica clar "regele din Sud ca fiind puterea guvernanUI a lumii care reclama dreptul de a a guvema in numele democratiei".Watch
Towem, 15 septembre, 1 94 I, p. 278. Nici una din tabere nu va ie!?i victorioasa, dar razboiul va conduce la Armaghedonului:
"regele din Nord" "regele din Sud" s-au angajat in razboiul cel mal distrugator mortal din toate timpurile. Dumnezeu din ceruri
va pune tn loc Regatul Sau ( ... ) aceste evenimentc actuale vor fi pe rand urmate de distrugerea guvernului lui Satan. apoi de "bli,til.lia Morii
ziJe a lui Dumnezeu Atotputernic'\ (Joseph Franklin Rutherford,. Face the FactS)I, 1938. p. 16-24); Joseph Franklin Rutherford, Comfort
"\
a!1 that Mourn (C;Qnsola{i togtCiacea triste{e). 1941, p. II; La fel" Profetia nu ne dezvAluie care dir regi va deven! victorios In
acest razboi, dar noi exprimam aid opinla cit victoria completA nu va fi a nici unuia {Wa:tchtowem, 15 decembrie, 1941, in Reprints of
6
Page 99 of 417
Periodicul "Watchtower" a publicat detaliile, gi semnificatia acestei profetii in nurnerele sale din septembrie
decembrie 1941 sub titlll Demon Rule Ending ("Sfiirgitu\ domniei demonilor"), "nutnai Martorilor
lui Iehova Ii s-a datprivilegiulintetegerii acestei profetii" ("Watch Tower" 15 septembre 1941, in Reprints o/the
original Watchtower, p.276).
I
Martorii lui fehova au continut sa afinne eli Regatullui Durtmezeu este aproape, ca generatia de la 1914
nu avea sa treaca Tara sa vada instalarea Regatului. cum anul 1925 trecusede mult rara sa se intample
nimic important, era important sa se rezolve cumva aceasta problema. La lntemationala de la New York, 1950,
Frederik W. Franz a intrebat auditoriul: "Prezenta adunare ar fi bucuroasa sa afle ca in aceasta
seara gi in acest loc se afla printii (dreptii Vechiului Testament)?". Aceste cuvinte au provocat 0 mare emotie,
sub impactul careiael a expus un nou punct de vedere referitor la acest subiect: el a dezvoltat 0 exegeza speciata
i .
pentru cuvantul evreu sar, prin care se intelegea pana atunci dreptii VechiuJui Testament a dedus ca tennenul
se aplica la orice post de raspundere 'in cadrul Organiza\iei Martorilor lui lehova. Din moment ce "printii" erau
slujitorii congregatiei toti conducatorii, inutii de a mai privi spre trecut. Astfel, Frederik W. Franz a rezolvat 0
veche problema, dandu-i 0 nouajustificare biblidi militanta.
i
Cu toate 'acestea, din anul 1960 pina In 1966 rata de a "Organizatiei" a incetinit considerabil.!
Este momentul in care Societatea "Martorii lui lehova" a considerat oportun sa lanseze 0 noua data pentru
sfirgitul lurrili. In Life Everlasting in Freedom of the Sons of God (Viala ve*nica In libertatea FWor lui
..[)umnezeu se arata ea toamna anului 1975 va marea inceputul celei de-a perioade a istoriei
omenirii
l9
. $i revista Awake! (Trezi\i-Vi:i!) din 8 octombrie 1966 euprindea un .articol, How Much Longer Will It
Be cu subtitlul 60()O de ani se lumina in 1975 unde citim: "Pe baza cclor mai-pel'tinente investigatii ale
cronologiei biblice, armonizaie ell datele istoriei seeulare, eredem ca Adam a fost ereat 7n 4026 Uk Candva, 7n
an, sa fi fost Eva creata, dupa care incepe ziua de odihna a lui"Dumnezeu. In ee an se vor sfiirgi
cei 6000 de ani ai existentei llmane? In anul 1975." (p. 19io,
the original Walchtower. p. 360). "Indiferent de rezuItatllI acestui razboi, na\iunile nil vor rev.eni niciodalii la modul lor de. conducere
traditional" (Watchtower, IS dccembrie 1941, in Ibidem. p. 37).
19 in Bulelinul interior al Societa{ii erau prezcntate astfel calculele matematice: "Dupa cronologia Bibliei in care noi avem absoluta
incredere, Adam a fost creat in 4026, inaintea erei noastre, la celei de a zile a creatiei ... Eva a fost creatll.la pUlin limp dup!i
Adam, probabil la 0 s!iptamana sau cel pUlin la cateva luni mai tarziu, an 4026 1naintea erei noaslre. Ramane deci ca 6000 de ani
de la crearea lumii se 1mplinesc In 1975, deoarece nu exista anul 0" (nr. 9, 1968, p. 15-16); "Armagedonul estc foarte aproape, intr
adevar. Asta inseamnii cn Armaghedonul este pe eale sa se cu Satana legat In 1975? Este probabil. Timpul se seurge, nici un
dubiu in privin(a usta" (,.Watchtower", 15 Oclobrie 1966, 'in Reprints ofthe original Watchtower) p. 628-629, G3 1 ) .. ,'Toamna lui 1975....
Va fi timpul in care DumnezclI va distruge pe eei vor incepe 1000 de ani de domnie eu [sus? Ar putea sa tie, dar trebuie
sA sa vedem... limplil este scurt" ("Watchtower". I mai 1967, in ibidem, p.262).
20 La fel in "Watchtower" din 1 mai 1968 se spune: " Viitorul upropiat este sigur cl!. va fi plin de evenimente impol'tante, pentru el!. aeest
sistem este,aproape de sffir$it. in pu\ini ani, pl!.rtile finale ale profe{iei biblice referitoare la aceste din urma zile se vor Tmplini, rezultand In
eliberarea umanitl!.ti pentru 1000 de ani domnie glorioasl!. a lui Hristos. Ce zile dificile, dar in timp ee zile mad ne
. (ibidem, p.272).
7
Page 100 of 417
Societatea a avut grija, de aceasta data, sa evite 0 profetie explicita, insa rnesaJul pe care-l transmit.ea era
destul de clar, pentru "Martorii lui Iehova" de pretutindeni - Armaghedonul trebuia sa curand! 21. Liderii
Insft indemnau la prudenta declarau ea nu se poate ti eu siguranta daea regatul milenial se va stabili In 1975,
dar afirmau ea aceasta se putea tntampla. Cert este eaaceastii credinta a devenit 0 premisa majora care a
influentat actiunile grupului planurile sale, martorii fiind statuiti sa tdiiasca In lumina acestei date sa-i
orgariizeze viata eu multa responsabititate
22
. In jurul anului 1975 multi martori vandut caseIe
proprietatile au primit laude din partea liderilor pentru initiativa lor. Ei au devenit mai imp1icati in aetiunile de .
11
prozelitism mai unii ehiar au renuntat la activiHitile lor eotidiene pentru a se il:nplica mai mult In
actillnile Organizatiei. Din anul 1968 pana In anul 1975, numarul predicatorilor Regatu lui a creseut eu
aproximativ un milion, de la 1, I milioane la putin peste 2 milioane, ceea ce i-a tacut pe unii istorici sa se lntrebe
daea nu cumva Frederick Wi Franz a provocat deliberat milenarista pentru a revigora zelul adeptilor.
Toate aceste eforturi demonstraza pana la ce nivef speranJa adeplilor a fost transjormata in credinla, credinla
In convingere, iar convingerea a dus fa religioasa. Astazi O.rg..anizatia "Martorii lui Iehova"
afirma ca nu au predicat nimic referitor la anul 1975
23
.
Pe parcursul anului 1975, Frederick W. Franz a fost foarte preocupat sa rezolve problema
deziluziei acelora care mari evenimente. Acest lucru se vede In pozitia adoptata la Adunarea din
Ontario, Canada
24
In publicnrea Man's salvation out of World Distress at Hand In aceasta lucrare
Societatea Turnul de Veghere critica proprii membrii care au Cll prea mare nerabdare sa se
lmplineasci:i profetiile. Trecerea anuilli 1975 a dus la 0 considerabiUi dezamagire, dal'.nu exista nici 0 dovada ea
s-a manifestat 0 criza organizationala serioasa. Nu a fost decat un declin temporal' care s-a viizut la nivelul
I
activitatii In rata botezlllui. De abiain jurul ani lor 1980, Organiza1ia ve efectlla 0 serie de epuriiri la nivellnalt,
din cauza unor presupuse critici la adresa invataturilor iehoviste
25
In ochii grupului, dezamagirea de la 1975 nu a
21 in literatura care precede anul 1975 nu este afirmat Tn mod explicit ca 1n acel an incepe Armaghedodul, In,sa accasla idee era clar
sugerata. Ei aveau certitudinea ca au anat data crearii lui Adam, insa nu cat timp a mai (recut de la crearea lui panli la terminarea
creatiei in ansamblul ei (?!, n.a). Din aceasta cauz(\, sustineau ei, nu se poate stabili cu certitudine cand va incepe regatul milenial al lui
Hristos. A se vedea "Watchtower" 15 august, 1968, in Reprints ofthe original Watchtower, p. 494-501; "Watchtower", 15 octombrie
1974, in Ibidem, p. 634-653
22 "Watchtower", 15 iulie 1969, p. 425
23 Les temoins de Jehovah Predicateurs du Royaume de Dieu, Watchower Bible and Tract Society 1993, capitolul ,,[ls
annoncent la bonne nouvelle sans arret, 1942-1975". De asemenea, "Watchtower" 15 august, 1968, p. 494-501; "Watchtower" 15
octombrie 1974, p, 634-653,
24 James M Penton, Apocalypse Delayed: The Story 0/Jehovah's Witnesses, Toronto, 1977, p. 99.
25 Este momentul cand, Raymond Franz, membru al "Corpului de Guvernare" al Organizatiei "Martorii lui Iehova" timp de 15 ani
(1965-1980), a fost excomunicat. Raymond Franz s-a nl\seut a ereseut lntr-o familie de mal1ori. Tatal sau se botezase In 1913. iar
unchiul sau, Frederick Franz. a fost vice at organizatiei din 1945 presedinte din 1977. Raymond a fost misiQnar tn
Porto Rico, Isulele Virgine,Republica Domiean(\, infruntand necazurile pericolele unor regimuri dictatoriale. Din 1965 a 1neeput sA
lucreze la Cartierul general din Brooklyn,. iar din 1971 a devenit unul din membrii "CorPului de guvemare". Despre motivatia sa de a
8
Page 101 of 417

fast a eroare de credinta:, ci de judecata. Ei cted In continuare di [oarte aproape va avea lac ,,In
aceasta generatie". -
Organizatia Mat1orllor lUI Iehova nu a renuntat nld un moment Ia latura sa milenarista, continuand sa
creada cll batiilia 'Armaghedonului stabilirea impiiratiei lui Dumnezeu pe pamant sunt iminente: "Dar cand va
veni Annaghedonul? Biblia nu ne spune cu exactitate, dar evenimentele mondiale ce implinesc profetiile arata ca
el va avea loc f?arte curand" ("Turnul de Veghete", 1 decembrie 1990, p. 9). s-a evitat asoeierea
inceputului eelui'de al treileamileniu cu Inceperea domniei de 1000 de ani a lui Hristos, datorita faptului cli
"Isus i-a avertizat pe continuatorii sai sa nu fad!. speculatii referitoare la date" mai ales datonta faptului ell.
.' I . .
"exista un milel1ih care trebuie sa-i intereseze in mod deosebit pe anume Regatullui Dumnezeu,,26.
,. * * *
i . .
Cercetatorii au stabilit ca putine aspecte ale fy1.artorii lui Iehova sunt mai fascinante ca predica
lor despre lumii. Acest alarmism eshatologic are consecinte importante in activitatea de prozelitism.
Martorii continua cu tenaeitate sa afirme iminenta venire a Regatului Lui Dumnezeu sa se eonsidere mesagerii
lui Dumnezeu pe pamant27. rnteresant este faptul ca deconfirmarea profetiei referitoare la anul 1914 nu a
deseurajat pe nimeni, ea de altfel nici profetii1or despre celelalte date. Astazi, proeentul lor de
este in jur de 5% pe an, avand milioane de adepti simpatizanti In toaU lumea. ea 0
eventuala disoluiie a Organizatici Martorilor lui Iehova s-ar putea datora mai degraba disensiunilor interne, decat
deconfirmadi profetiei. Oricul11, atata vrerne dit exista pe piata religioasii un produs de succes care se vinde,
"actionarii" nu au de ce sa renllnte la 0 sursii atat de profitabila
2
&.
[11 fata aeconfirillarii profetiilorloJ', maliorii all astazi 0 atitudine abivalel1Ui. Pe de 0 patte, ei refum
repro$cazll altora ell fae speculatii nerondatc despre lumii. Astfel, ne putem raporta la
urmatorul r)asaj din atiicollll Ce semnifica/ie are anuI2000?, C,Treziti-va!", 8 mai 1998, p. 20- 21): "Evident,
parasi "Organizatia", pe larg in lucrarea aulobiogralica Crisis a/Conscience. The Struggle Between loyally to God and Loyalty to one's
religion, Atlanta, 1983, p. 273-274. iar despre procedura umilitoare In care a fost chestionat apol excomunicat. Ibidem, p: 331.
26 in articolul ,.Ce semnit1ca\ie are anul 2000?" se arata ca "unii prcvestesc un eveniment nemaipomenit spre cdor 2000 de ani
care s-au scurs de la lui ISllS" insli. "acesta este doar un exemplu de calcule ale unoI' perioade chipurile bazate de cronologia
biblicll... ."dcoarece "slar$ilul profctit in Biblie nu are nici 0 leglHllrli. Cll anlll 2000" ("Trezi(i-va!". 8mai 1998, p. 20-21).
27 "Are lehova un profet? ... Cine este acest profet ? Acest profet nu este un om, ci un corp de bai'rJa\i femei. Astazi ei sunt ca
Martorii lui !ehova. Ei proclama inc1\ un deoarece nici un cuvant al lui lehova nu poate fi gre?it, natiunile VOl' vedea
indeplinirea a ceea ce aceste milrturii spun, coborate din cerurL Desigur este simplu sa se spuni\ ci\ acest grup actionem ca un ,.profet" al
lui Dumnezeu, alt lucru este sa se demonstreze. Singura calc ca s1\ se vada este sA se revlldll. Scripturile, lehova este interesat sll.
indreptA-teasca pe S!lu" ("Watchtower", I aprilie, 1972, p. 197-200). La fel, "Privitor la cum v1\d sau privesc acest grup
de ai lui Jehova, trebuie sa vinl!. timpul cand acei care formeaz1\ vor lrtte\ege cll. lntr-adevar un profet al iui lehovaeste tn
mijlocul lor". (The Nations Shall Know Tharl Am Jehovah -- How? Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania 1971 p,70) .... "in
scurt limp, va Ii un rapid 81 tuturor la Armaghedon" (You Can Live Forever in on Earth. , Watchower
Bible and Tract Society Pennsylvania 1982, p.154 )
28"in definitiv, spre ce tinde alarmismul eshatologic al Corpului Director? Productivitate 91 renlabililate in termenii difuziunii
propagandislice" (Anile Aveta, Storia e doltrina del lestimon; di Geova, Roma, 1996, p. 124).
9
Page 102 of 417
oamenii nu au autoritatea de a "timpurile vremurile", mai ales cand este vorba de ifhplinirea viitoare a
profetillor bibHce. Dumnezeu a decis sa nu ne reveleze asemenea informatii (Matei XXIV, 22-44). Am piltea noi
influenta intr-un fel sau altul scopul lui Dumnezeu i'ncercand sa descifram singuri "ziua ceasul aceta", aceasta
fiind i'mpotriva vointei Sale? Evident, aces! lucru nu ar fi posibil. ( ... ) Cu toate ca Dumnezeu are puterea de a tine
"timpurilor vremurilor sub stapanirea Sa", multora Ie place sa speculeze. Unii se
, 1
autoproc!ama pro/eli ai lumii. ( ... ) noi suntem cii aceste evenimente vor avea loc in viitorul .
nu prea indepartat (II Timotei III, 1-5). Totu#, noi nu /acem specula{ii nid nu teorii care sunt tot mal \'\
numeroase in zilele noastre ".
Cateodata, exisUi tnsa tendinta de a asuma dar de a arunca responsabilitatea pe Llmerii acelor
membrii care au respins profetiile care eventual au parasit din cauza deziluziei. In Les temoins de
Jehovah Predicateurs du' Royaume de Dieu citim: . "Farii indoiala, dezamagirea 111 legatura cu 0 data este un
!'. .
factor, dar in 'anumite cazuri, radacinile slint mai adanci. Multe persoane s-au impotrivit participarii la misiune
din casiiln casa. Altii nu s-au multumit sa piece, ci s-au opus cu agresivitate Organizatiei de care apartineau au
raspandit ideile lor in presa la televiziune ... " (Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1993, p. 633).
Aceasta tendinta de a asocia deziluziile trecutului cll ..:!leloialitatea adeptilor au-age dupa sine dezinteresul vadit de
a c1arifica aeele puncte doctrinare acest lucru poate avea consecinte nefaste In viitor. _
In fine, in publicatiile din ultimii ani, se vede disponibilitatea de a-:;;i aSl1ma desems grqelile, dar de a Ie
pune pe seama zelului eredintei lor. In publieatie eitim: "De multe ori pliblieatiile (iehoviste l1.a) au
prevazut ea la allumite date s-ar ti putut verifiea lucruri determinante. martorilor nu este In
amlOnie eu 'indemnul lui Hristos de a ramane vigilenti? Este adevarat ca anurnite aspecte care pareau sa alba
suslinerea cronologie; biblice nu s-au concretizat fa timpul prevazut. Dar nu este mult mai hine sa se camilli
erari deoarece sunt prea nerabdiitori sa vada fmplinite cuvintele lui Dumnezeu, dedIt sa fie ::''Piritual adormiJi,
in ce implinirea profeliei biblice? ..29. Cu alte cuvinte, faptul ca s-au de multe ori este considerat
un Iueru minor In eomparatie cu "adevarurile" pe care Ie promoveaza Societatea.; Aeeasta este 0 directie
interesanta care seleaga de teoria "iluminarii treptate" din partea lui Dumnezeu a adevarurilor Scripturii.
Doua aspecte ni se par interesante referitor la traditia speculatiilor numerologice tn istoria Organizatiei
Martorii lui Iehova. Primul se refera Ia Jegatura stransa Intre practica fixArii de date Organizatiei.
Anuntarea unci date a lumii dllce la 0 rapida la nivelul adeziunilor eel putin eu doi ani inainte
de data fatidica, urmata de un abandon al unui anumit numar de adepti odaUi eu deeonfirmarea profetiei
29 Les lemoins de Jehovah. Predicaleurs du Royaume de Dieu. Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania, 1993, p. 32-35. A se
vedea urmatorul pasaj din Sa adueem argumente din scripturi (Watchower Bible and Tract Society Pennsylvania 1985): "Este adevatat
cl'l Martorii au comis uncle 10 modul de iotelege a unor evenimente care urmau sA se intample la anumitor perioade de
timp,darei nu au comis eroarea de pierde credinta nici nu au incetat sa fie vigilenti in lndeplinirea scopurilor lui lehova..:)n
compara/ie ell adevarurile bib/ice pe care ei Ie-au infeles Ie-au anun/at, lucrurile fa/a de care a fast nevoie sa se corecleze punctul de
vedere sunt de a importan/ii secundard" (p. 259).
10
Page 103 of 417
(cansiderat ca 0 "curatenie" a din sanul arganizatiei). Urmeaza apai a alta deoarece este
adoptata 0 noua strategie este promovatacu insistenta ,,0 noua evanghelizare".
rntr-un studiu claslc rerenfOf la problema decallfirmarti profetiei, L 'echec d'une prophetie. Psychalagie
sociafe d'un groupe de fideles q.ui predisaient fa fin du monde (Paris, 1956), realizat de Leon Festinger, Henry
Riecken Stanley Schacher, se allalizeaza entuziasmul adeptilor unui cult OZN care 0 invazie
extraterestra la a data precisa, invazie insotita de un cataclism universal. Cuhul nu s-a dezintegrat ca rezultat at
profetiei, ci din contra, a fast rationalizat, [ucru care i-a intarit mai mult pe In
credinta 101'30. Teza autorilor, cunoscuta in socio\ogia religiilor ca "sindromul Festinger" este ca deconfirmarea
projetjea intr-o grupare care pred/ca sfdr$itullumii duce mal degraba la 0 cre$tere a straduinlei in activitatea
de prozelitlsm, decdl la seaderea sau incetarea aeestei aetivitafi. Pentru a expIica acest paradox, ei au construit
teoria consonanjei a disonantee1. Disonanta va fi redusa transformata in consonants., atunci cand membrii
interzic, autoimpun, sa constate falimentul profetiei, invodind subterfugii ingenioase, de exemplu
ca s-au in calculele sau ca a doua venire a avut lac, dar spiritual etc. Oricarc ar fi solutia gas ita, ea va
mobiliza membrii care gasesc astfel mijlocuJ de a surinonta intr-o anumita. masura dezmintirii.
Teoria "sindromuiui Festinger" este foarte popularil intre sociologii religiilor, i-au fost aduse muLte
critici. Joseph F. Zygmunt, profesor emerit de sociologie la University of Connecticut, a propus trei explicatii
care se verifica in cazul martorilor lui Iehova
32
Prima reactie a adeptilor unui astfel de grup este sa admita ca. s-a
produs 0 eroare de detaliu, care nu invalideaza adevarul de at sistemului profetic. Se spune ca
profetica a fost justa numai data a fost in perspectiva adeptilor, eroarea datei ramane
\" secundaI'll in raport ell adevarul de fond aJ profetiei, care era just. 0 a dOlla react ie, consUi in a face apel la_un
, scenariu cosmic. Datorita rugaciunilor activitatilor l11embriJor grupului, Dumnezell a intervenit pentru a
, modifica $i grupul se pentru ca activitatiIe lui, considerate ca nesemnificative ridicole de
societatea lriconjuratoare, devin foarte importante, de vreme ce ele determina schimbarea planurilor lui
Dumnezeu. 0 a t..eia reactie pretinde ca projefla s-a produs intr-adevar, chiar daca ea aparent a Profetia
nu a fost bine inteleasa, nu a fost yorba de Ilimii, ci de un eveniment .apocaliptic. Adeptii lui Charles
Taze Russell credeau ca In 1914, an care fllsese profetit pentru 1um ii, s-a produs un eveniment
apocaJiptic, primul razboi mondial.
:
30 "Un individ a erezut eu toata fiinta in ceva, a fost angajat a comis in numele acestei credinte acte ireversibile; ehiar dnca i se oferA
dovada incontestabilA cll s-a se produce un lucru uimitor: el va fi mai convins ca niciodatA de "ndevllrul" credintei sale", (L 'echec
d 'une prophelie, p. II) ,
31 Autorii aratau eil. ,,0 to/era disonan{a se dovede9te mai pu/in dureros decal a 0 renega, a admite ca s-a in$eial" (Ibidem. p.24-26). ,
Despre disonan\1i cons(lnantil., Robert A. Wicklund, Jack W. Brehm, Perspectives on cognitive dissonance, New York, Erlbaum, 1976; I
Higgins Edward Tory, Rhodewalt Frederich (J'rofesor la Utah University), & Mark P. Zannil, Dissonance motivation., lIs nature.
persistence. and reinsfatemenl. "Joumal of Experimental Social Psychology", nr.15/1979, p.16-34 ;
32 Joseph F. Zygmurit,-When Prophecies Fail. A teorettcal Perspective on the Comparative Evidence, "American Behavior Scientist"
nr.16 noiembrie 1972 p.245-268. Vezi articolul lui Dawson, L Lome, When Prophecy Fails and Faith Persists. A Theoretical
Overview. "Nova Religio" vol. 3, nr.111999, p. 60-82.
11
Page 104 of 417
Mai recent, aceasta problema a fost reluata de Gordon J. Melton
33
, care sustine cii "sindromul
Festinger" nu se poate generaliza. Gordon Melton atrage atenlia di nu trebuie privit numai,1aspectul profetic
.
anume prezicerea unei date despre lumii. Viziunea unui grup milenarist este intotdea.una mai complexa.
l
Martorii lui lehova nil anunta do&r ci 0 reinterpretare radicala a Bibliei asuprd mai aspecte
. . f
esentiale pentru traditia Cu alte cuvinte, cum remarca John Butler intr-un studiu importat despre
. i
adventismut de ziua a Apocalipticimul este 0 perspectiva asupra realita/ii, iar aceasta perspectiva nu este
umbrita de anume preziceri
34
In aldoilea rand, Gordon Melton remarca faptul ca in interiorul unui
. . 1,
'I
grup religios, pro/elia e$UeaZa rar. Doar observatorii exteriori cred ca profetia nu s-a imp'inlt, i'nsa ei
cu logiea "Iumii", care nu este logica religioase. In interiorul grupului, nu exista di1onanta: "Grupurile
mileniale poseda 0 convingere adarlca case aflii In legiiturii cu istoria cosmica, in cadrul ei au 0 pozitie
cheie. Asemenea grupuri pot dezvolta un punct de vedere apocaliptic, viizand tumea ca se dezintegreazii
. .
I
progresiv tara nici 0 speranta de salvare. Ca riima.$ilii credincioasa $i aleasa, ei vor supravietui vor transcede
,I
istoria ... ln cadrul acestei scheme a istoriei cosmice, milenari$tii sunt tentati sa scrie istoria viitoare ca cum s-ar
.1
fi petrecut In trecllt,,35. i'
j .
AI doilea aspect interesat pe care ne propunem sa II aduccl11 In atentic se refera la,semnificatia anului
,
1914 pentru identitatea Organizatiei "Mal1orii lui lehova". Anul 1914 este 0 data ext"rem de importanta
deoarece pe ea se-construie$te intreaga 'invatatura a marlorilor. A pune subseml1ul 111trebarii semnificatia
acestei date inseamna a demola intreaga structurft ideologica a Organizatiei "Martorii lui Iehova" baza
prozeltismului sau agresiv
36
. Anul 1914 reprezinta, a$a cum s-a vazut, momentul in cafe Dumnezell pune
Regatlll in mainile Fiullli lui David, "a$ezarea lui Isus pe trol1ui Sau glorios din ceruri", precum inceputul
"acestlli sistem rau de lucruri".
Martorii sustin actual mente di anu] 1914 rezllitii din caIcularea celor ,,$apte timpuri" ale profetiei lui
Daniel (cap. IV). Aceea este perioada in care Ierusalimlll, adica Regatul lui Dumnezeu, va fi cc'Ucat 'in picioare de
guvernele natiunilor, reprezentate prin animale salbatice. Iehova permite sa se intample acest lucm pana cand va
da lui Isus dOl11nia Regatl.llui Sau. Profetia este privita In paralel eu Apocalipsa 11,2-3 unde, potrivit martorilor,
;1
cele 42 luni ( adica Hei ani $i jumatate), in care neamurile vor calea in picioare Cetatea sunt echivalente
II Dr. Gordon J. Melton este director al "Institute for the Study of American Religion" expert al Department of Religious Studies al
University of California, Santa Barbara, un mare specialist in "New Religious Movements", autorul a peste 35 de lucrllri. in afari! de
enciclopediile pe care elle-a coordonat. ii
)4 John Butler When Prophecy Fails. The Validity ofApocalypticism, "Spectrum" nr. 8 (1976), p. 7-14. John observa cll profetiile
sunt cele care nu perspectiva eshatologica aupra lumii: "Apocalipticismul este valid ca 0 perspectivli asupra lum!!
contemporane nu asupra trecutului. Eshatologia prezenta este singurul moment care exist1l !" (p. 13).
I
35 Gordon Melton, Spiritualisalion and Reaflrmation What Really Happens When Prophecy Fails, "American Studies" nr. 26 (1985), p.
I
1729. Autorul propune sA arate ea grupurile milenal'iste nu sunt de fapt organizate exclusiv 'in jurul unei profelice deoarece Tn
cazul aeesta, profetiei ar fi fost fatal pentru grup. Este U,n intreg univers rei igios creat in jurul datei respective.
36 Franz Raymond Victor, Crisis of Conscience. The Struggle Between loyalty to God and Loyalty to one's relii;ion, Atlanta, 1983 (a se
vedea intreg capitolul. "Prediction and Presumption", p. 136-163).
12
Page 105 of 417
cu cele 1260 de zile (despre care se in versetul urmator) in care ceidoi prooroci vor aveaputere de 1a
Dumnezeu. Logiea martorilor este extrem de sinlplisUi: dad! trei ani !?i jumatate profetici sont echivalenti l;u
1260 de zile (ani), atunei, pe baza fegufii ae trel simpUi, 7 vremuri, 7 ani, sunt echivalente ell 2520 de ani.
CeJe ,,7 timpuri", adica cei 2520 de ani, au incepllt in 607i.d.Hr., anul in Care a incetat orice urma a
"suzeraniUitii iudaice" (Jeremia cap.xXXIX- XLlll) se vor termina prin urmare in 1914.
Astfel, martorii lui lehova construit 0 identitate eshat%gica, exact ca de ziua a
Un an,dedusdin Biblie princaJcule numerice complicate marcheaza 0 limita post quem la care
timpul a lnceput. Pentru este 1844, pentru martori este 1914. ani reprezinta
implinirea unoI' evenimente de maniera invizibila, !nceputul sll.ljirii lui Hristos In Sfiinta Sftntelor, respeetiv
prezenta Sa invizibiIa in IUl11e. Studiile consaerate martorilor au aratat ea in eiuda aparentei Upsei de coeziune,
strllctura pe este construit anul 1914 este "bine seeurizata" lnSa nu prin argumente interne, ci
printr-un argument extern: profetia despre 1914 a coincis ell izbucnirea primului razboi mondial perioada de
mari tulburiiri care a urmat poate fi descrisa in termeni apoealiptici
37
Publicatiile iehoviste privesc acest
eveniment ea 0 confirmare a profetiilor lor, de!?i se simte 0 oarecare stfmjeneala referitor la faptul ca preluarea
puterii de catre lehova nu a insemnat instaurarea pacii pe pamant. Martorii gasesc insa argumente pentru a
arata ca tocmai aqest lucru confirma adevarul invataturilor lor.38
Aceasta modalitate de a profetiei explieil eel putin pm1ial succesul mi!?carii. Sistemul
1 .
III i_Charles Taze Russell era astfel construit incat urma confirmarea in viitar. Sistemul lui Joseph
Franklin Rutherford prim it confimarea prin satisfac{ia adeptilor adica prin faptul 011 ei vedeau
in starea "actualului sistem de lucruri"-.elemente care confirmall punc1ul lor de vedere. Marlorii arata ca toate
catastrofele secolului al XX-lea (foame, boli, dczastre naturale) furnizeaza argumente clare eil "ordinea rea a
'. lumii" este 'aproape de In perioada din1re 1914 [sus este legal dar "invizibil" lllcoronat, dar I
satan a este ,'hai puternie ea oricand in furia lui itnpotriva EI ca este aproape de de
-aceea callm sa cat mult din 111 poporlll lui Iehova. Astfel, ei se sprijinli pe fapte
observabile cand" sustin cli "timpul neamurilor" s-a tn 1914 di Babilonul a fos1 judecat sufers. .
consecintele apostaziei sale. Acesta este un PUllct pe care poate sprijini suecesul Organizatiei "Martorii lui
Iehova" 111 perioaua urmiHoarc
J9
0 mare nccunoscutil estc tnSa atitudinca adeptilor Organizapei fatii de linia
J7 Robert Crompton, Counting the Days 10 Armaghedo/J. The Jehovah's Witnesses and Ihe Second Presence ofthe Chrisl, 1995, p. 129
135 ("The Security of 1914").
38 "La prima vedere poate sa. para. straniu ea timpul in care trebuia sil. preia Cristos tronul sftu trebuia printr-un ra.zboi tArli
pereehe pe pa.mant. sa. nu uitl'lm. "Stl'lptinitoiullumii". al omenirii Yndeplktate de Dumnezeu cstc Satan, Diavolul. EI nu a vrut ea:
implirl1tia nou n1l$eutii a lui Dumnezeu, a earei stllpanire este In miiinile lui Cristos sl'l preia puterea asupra chestiunllor
pa.manlului" (AdeVliralQ Pace Siguran/a. Watehower Bible and Tract Society Pennsylvania 1976, p. 76).
39 Sociologul Andrew Haldon observa faptul cft "cu cat martorii aud de crize sociale economice, cu at/it punctul lor de vedere despre
viitorul acestei lumi este validat" Andrew Holden, Jehovah's Wilnesess, portrait of a contemporary religious mOl/vemeni, London,
Routledge, 2002, p. 24.
13
Page 106 of 417
moderata pe care 'Inceardi sa 0 impuna ierarhia prin renllntarea fixarii de date fata de concentrarea pe "semnele
Vtemii".
* * *
i
. timpului certitudinea iminenlei sale a ocupat dintotdeauna un loc irriportant In speranta
a generat comportamente contradictorii. Oricat de ciudat ar parea, speranta lntr-o parusie imediaHi
poate fi generatoare de angajament, social,cultural politic. Pe de alta parte, parusiei poate avea
efecte distructive, forme de dezangajament,,Mlcial, politic, de dezinteres cultural, pana la lIraJata de lume fata
, 1I
de conditia umana in general. Devine inutil sa sau sa intr-o lumc care oricum va fi distrusa.
"
Eticile sociale care decurg din aceste doua concepiii eshatologice evocate sunt diametral
i
opuse. Astfel, este
I,
vorba fie de 0 viziune optimistii care admite ca ordinea sociala 7n lntregul ei poate fi supusa suveranitatii lui
j
Dumnezeu poate deveni un loc al sperantei, fie 0 viziune pesimista despre viitorul lumii, :care-i indeamna pe
oameni sa se comporte ca cum ar parasi 0 nava care merge spre naufragiu
40

Martorii lui Iehova promoveaza un mesaj apocaliptic rupt de contextul biblic original aceasta practica
j .
este periculoasa pentru identitatea viitorul lor ca grllp in mijlocul socieUitii. Mesajul, lor poate sa devina
,
o vesle buna sau rea, dcpinde cui ii este adresat, adep\ilor sau celor care sunt de partca raului. Tot ce inseamna
pentru primii mantllire, 'eliberare, buclIrie, pentru ceilaHi devine exterminare, distrugere, chinuri. Astfel, se
distorsioneaza esenta Evangheliei, lnlocuind dragostea lui DlIl11nezeu Cll ura ;;i dorin1a de distrugere se pot
,I
.,
identifiea foarte adversarii ell t,oti cei care nu fac parte din Organizaiie. lori se concentreaza pe
1
acestui "sistem de lucruri" care va avea loc odata Cll Marele Razboi al Armaghedonului. In urma
1
acestui razboi cci rai vor fi distru!?i (Psall11ul 92, 7), iar cei care s-all dovedit loiali lui Iehova ,vor fi crlltati (1 loan
2, 17t (. Intreaga literatura iehovisUi prezinta acest moment ca "marea speranta" sall "zilla razbunarii". rntr-una
1
din canUirile iehoviste se spune: "Trompetele riisuna, chern area clara el Caci zilla razbunarii se apropiel Noi dam
avertismentul, multi nu-I gasesc placutl Dar spllnem cu-ndrazneala, Regatul s-a nascut!,,'12.
In From Pardise Lost to Paradise Regained (De fa paradisul pierdut fa p,aradisul recQ$tigat)
"
sunt descrise imagini cutremuratoare despre zgarie-nori care se oameni care In plIhbaiele de,
ape, grind ina care cade din cer, cladiri In fiacari, oameni 'Inghititi de crapaturile pamantllllli etc.Mai mult, se
arata ca supravietuitorii Annughedonului, "eei dupa ce VOl' trai "bucuria" de a vedea,moartea cumplita a
vor lucra timp de 7 luni pentru a strange cadavrele celor mancati de viermi, fiare !?i pasari
I
40 Claude Baecher, Lafin du monde, Levee d'un coin de voile sur la continuite entre Ie mont1e present et avenir, "Hokhma",
nr. 62/]996, p. 48-49.
41 adevArati de pe pamant nu vor lupla In ace! razboi. Armagedonul este razboiullui Dumnezeu. lar acest razboi nu va fi Iimitat
la un singul' loc geogratic, Se va extinde pe tot pamantul. guvernarii lui Hristos VOl' fi nimiciti. Nu va scapa niei unu!!" (.&see
anul 2000 .... , p.7) ... ". Sa aducem argumenle din scripturi. Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania 1985, p. 32- 36; So. vina
'!
RegaJul Tiiu. Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania 1987, p, 162-173.
42 "sa proclaml1m ziua de razbunare a lui lehova" In Ciinta{i laude lui lehova. Wach Tower Bible and Tract Society, 1990
14
Page 107 of 417
pentru a putea construi apol"tmradislll Aceasta viziune este greu de conciliat cu iubirea lui Dumllezeu
pentru' toti oameni de aeeea publicatiile-iehoviste lncearca, Tara succes zicem noi, sa iasa din aceasta dilema
44

Pentru aconcluziona, pUfeffi spline eli arracTia exercitatll. de grupurile adventist-milenariste, 111 randul
;'
carora martorii lui Iehova se inscriu prin exce1enta, se explica In mare parte prin faptul ca ei pun in scena forme
'1
compensatorii pentru frustriirile pe care anum/Ii oameni Ie resimt pe piimant. Toate viziunile apocaliptice
inspira 0 fridi fata de evel'limentele tragice care urmeaza sa se intiimple, dar in timp ofera antidotul.
aeestei frid: poslbilitatea de a face parte din numarul sfintilor care vor fi rapiti la eer sau vor ramane pe pamant
:1
vor fi scutiti astfel de aeele evenimente Aeeasta combinfltie de friea mantuire in timp
este una din sursele puterii milenarismului
45

intensa a lumii este explicabila In masura in care Ie Hristos eel inviat,
harul Sat! eel dragostea Lui in 'comuniunea'cu Biserica. Singurul lueru care Ie ramane este sa calculeze
data Parusiei. Biblia nu este perceputa ca 0 revelatie a Sfilltei Treimi, ci ca 0 carte ale carei indicatii numerice r
ofera date pentru calclliarea zilci sfar$itului. Astfel, sectele neutralizcaza eshatologia printr-o invatatura
eshatologica concepuHi in sensul defuturum. Ceea ee nu sa inteleaga grupurile adventist-milenariste este
raportul dintre limp $i eternitate. Ele nu sa rezolve relatia dintre timpul uman timpuJ lui Dumnezeu, In
felindit ele''Sa se interpenetreze sa se desTa$oare 1ntl'-0 inter-relatie profunda una cu alta. Daca se Il1teJege
bine teologia creatiei Il11plinirea planului lui Dumnezeu eu lumea, eshatologia nu mai apare ca 0 constructie a
'.
unui edificiu pe I'uincle altuia, ci ca a restaurare a vechiului edificiu, diruia DUl}1nezeu i-a 'pus fundamentele prin
creatie. De accea putem vorbi de speranta eshatologica, Dumnezeu nu distruge lumea ci 0 transfigurea71i.
4) Wachtower Bible and Tract Society 1958 (p. 203-204; 207-211), in articolul Veli fl in lumea l10ua ? , dill TUfnul de Veghere , 15
aprilie 2000 sc--rei" dced"t;t vi:l<itlne vep supravietui ver yedea Ga GU'Iantlll al lui Oumne:.eu este ___
adev1l.rat. in versetul 24 este rrofetit ell "trupurile moarte ale oamenilor care s-au razvrlltit impotriva lui lehova VOl' Ii dovczi ale judecatii
sale". Limbajul sugestiv folosit de [saia ar putea pArea insa descrierca sa este in armonie cu un fapt istorie. in lerusalimul antic,
gunoiul era aruncat in afara zidurilor cetatii, iar, uneori, aeolo erau aruncate cadavrele unor criminali executati, considerali nedemni de
o inmormiintare deecnti'l". A sc vedea de asemenea capitollil 19 al Securitate mondialii sub domnia Prinlului Pacii , Wach
Tower Bible and Tract Society, 1990 care este intitulat .,lminentul rl1zboi al zilei eei mari a lui Dumnezeu Atotputernic", p. 152- 160.
44 In articolul "Al'lnaghedonul. Un Tnceput ferieit" ( "Turnul de veghere""I decembrie 2005) citim: Jnsli multi se intreaba de ce un
Dumnezeu care este persolli1icarea iubirii ar distrllge 0 mare parte din omenire. Situa(ia aceasta s-ar plltea asem1ina cu a unei case
. lnfestate de d!illnatori. Nu sunteti de acord di un proprietar grijuliu care se la slln1itatea t:'lmiliei sale va starpi dAun1itorii ? ( ... ).
Armaggedhonul nu al' trcbui sa fie un motiv de tcamA pentru oamenll care iubesc dreptatea. Dimpotriv!i ar trehui s!i Ie inslifle
sperantll Razboiul Armaghedonului va eurliti pAmiintul de toal1i coruptia r!iutatea va desehide ealea unui nou sislem drept sub
conducerea Regatului mesianic allui Dumnezcu" (p. 4-7).
4S Eugen Weber in Apocalypses et MilIliilarismes. Propheties. culleS el croyances millenaristes a travers les ages. Harvard, 1999 spunea
cll Teroarea speranta merg impreun1i. imp1irll.tia milenarA a lui Hristos reprezint1i. asptectul cel mai atr!igi'ltor al scrierilor esilatologiee,
chiar pentru cei care nu credinta Si la fel cum eataslrofele eorespund experienlelor eotidiene ale unei lumi corupte,
tot speran\ele puSe in mileniu retlec[:!'1 aspiratiile, dorintele dar mai Cll seama resentimcntele furia (p. 271).
15
Page 108 of 417
Page 109 of 417
I
'.
",
iNVATATURA ESHATOLQGICA A BISERICII SFINTILOR ULTlMELORZILE:')' ,
(MORMONA) IMPLICATIILE SALE iN ACTIVIT AT5:P. Pf9,
EL
W
S
l\f '< j A': ,i,Jf_';"

Biserica Ultimelor (mormona) a fost fondata in 1830' de Joseph Smith
. ..j ,:: (. ,.',
1844) iIi Fayette; New York, un teritoriu parjolit fervoarea celei de a doua religioase.(The: t. .'.. :
j It,
Second Great Awaking)', Joseph Smith pretindea ca a fost vizitat de Dumnezeu Tatal de
Hristos a primit misiunea sa restaureze "adevarata Biserica" "adevarata preotie" pe pamdnt
i
\
. , t",. _..
Mat tarziu, a primit vizita ingerului Mormoni, care i-a indicat locul unde erau ascunse ':}r
ale israelitilor care emigrasera in America cu mult inainte de descoperirea Lumii noL Joseph
_ pretinde ca a tradus 'aceste insemhiiri de pe tablite de aur, scrise in egipteana >}, cu
a doua pietre, Urim Tumim ;). Astfel a apiirut Cartea lui Mormon, care este conslArata'
, , .
o completare a Bibliei
2
Alte caqi sfinte ale mormonilor sunt Doctrines and Convenants (Doctrinii $; .,\:
i
.
Tennenul Second Great Awaking (A douamare de$teptare religioasif) se referA la contextul religios american'de la:,
secolului al XVIII-lea inceputul secolului al XIX-lea caracterizat, ca in cazul Prime; Mar; (1 730-.
, , J,. '"jo',
1740), prin mad campanii de evangheJizare in rlindul neafiliati la vreo Predicile liderilor religi6li din
toate denomirtatiunile au dus la convertiri in masA, la lansarea primelor programe misioQe de anvergura, precum la"lr<;!i} "
aparitia unor noi gTUpll.ri sau secte religioase (J.R. Fizmier, Second Great Awakening,-1n Dict/onary of Christianity in
'. t.:>. "t
ed. Daniel G. Reid, Intervarisity Press, 1990, p. 1067-1068). in special New York-ul era cunoscut ca "teritotiul ':1; :,', 'i'
parjolie' pietistl Inainte de Mormone, mai multe secte fn,C.
sll. ofere mdlCII despre a doua ventre a Domnulul mstaurarea mliemulul. Shakerd de exemplu. credeau cli a doua
, ' ..,:,-1. .;n"
a lui Hristos avusese deja loc in persoana fonda(oarei lor, Lee (1736-1784). A se vedea Erdmqn's Handbook
Christianity in America, Mark A. Noll, George M. Marsden, Nathan O. Hatch, John D. Woodbridge, David !/,,) ;
F. Wells (editors), Grand Rapids, 1983 p. 188- 208; Despre Joseph Smith, fondatorur"Bisericii lui Isus lIristos a
Ultimelor Zile" , R. L. Bushman, Joseph Smith and the Beginnings ofthe Mormonism, University of Illinois Press, 1984; .t ',{
1 Mormonii considerl cl Biblia a fost corupm in perioada "Marii Apostazii" (de la moartea apostolilor .i pAnl/a aparitia ;' ",1.,:,:
Bisericii mormone), cll. ii lipsesc multe din p1i11ile cA, prin urmare, nu contine Evangheliei
, I.,,'.
Hristos" (Philip L. Barlow, Mormons and the Bible. The place of the the LatterwDay Saints in the AifJerican Religion, ,";/I,!:J :
, ' . I/,
Oxford University Press, 1991). Cartea lui Mormon aratA cA, inainte de decoperirea Lumii noi dd. cl1tre COJumb,' "!
continentul american a fost populat de mai multe civilizatii. Un rol important I-au jucat evreii care au sA fJJJA in ,
" .:i:4(.'
America in ajunul cuceririi babiloniene (sec. VI i.d.Hr) care au format doul popoare: nefitii (wora ltristos Ii s-aarlltat J;,,,
dupA invierea Sa) lamanitii (vechi ai indienilor de asmzi). Dupl numeroase bltAlii intre aceste grupuri, nefitii, ';, ."
":t
poporul cel drept, a fost distTUs de lamaniti. Numai profetul Mormon i flul sAu Moroni au sA supravietiuiascl1 au "
- iil,h
ingropat Cartea scrisl de ei in dealul Cumurah de langA New York (384 d.Hr.), cu speranta cA Dumnezeu 0 va
intr-o zi descendentilor lor spirituali. Trebuie spus cl, in ultimii ani, 0 serie de lucrAri au pus sub semoul .
. , (" ".,!,;'::
autenticitatea relatArii lui Joseph Smith, avfutd in vedere trecutul sAu de cAutAtor de comori chiar au expdmat dubB dacA a :
'. '/ ...
exista vreodatA "Cartea lui Mormon" (Vezi pe scuTt, Walter Martin, fmpi'1ri'1/ia Cultelor eretice, Oradea, 2001, p. 212- 289;;
Page 110 of 417
,
,.
!'
,.
:'legliminte) care contine revelatiile lui Joseph Smith Pearl of Great Price (Perla de mare pref). in
.: reunite Cartea lui Moise. Cartea lui Avraam precum diferite profetii ale
., lil .
. ' monnone.
'. q se considera. 0 restaurare a Bisericii din primele secole monnonismul este privit
':; ca religioasa datorita numeroasele sale credinte practici care se indeparteaza de la
" tratlitia Biserica are insa un program misionar de succes, a carui parte vazuta sunt zecile de
. ;,:' tineri care raspandesc, Evanghelia in diferite paqi ale lumii. Rodney Stark. unul din
:;,t sociologii contemporani. estimeaza ca tehnicile mormone de prozelitism sunt printre cele mai eficiente
"J; ..
'J
din lume ca mormonismul este 0 forta care dispune de marl resurse pentru a se afirma cu succes in
.\,'/'
.
'.
:,.'" :j

:JJ"/ ;\ Irwing Hexham, Understanding Cults. Grand Rapids, 1996, p. 55-56 (mai ales capitolul "Mormonism: a New Religion'
...,.".), : " . Based on a New Mithology" care descrie Cartea lui Mormon ca un "roman de aventuri"). Arheologii sustin cll nu existll nici
-,... !i.. '.' 0 evidenta despre existenta-civilizatiilor cu origini care ar fi popuJat AmS![ica pre-columbianll. Pe de altll parte,
t " ", literatura antimorrnonll denufltA numeroase inadvertente, contradictii schimbllri In Cartea lui Mormon in celalte scrieri
"l;
oficiale: Sandra Jerald Tunner, membrii ai Bisericii au identificat peste 3000 de astfel de schimb!iri (The Changing

World ofthe Mormonism, Moody Press, 1981).
3 Prezentul studiu utilizeazli editiile disponibile pe site-ul oficial at Bisericij mormone, pe adresa http://lds.org/ Trebuie
preeizat cll aeeste cllrti sfinte ale mormonilor prezintA numeroase adugiri modific1tri falll de editiile initiale, Doctrine and
Convenants ofthe ofthe Latter-day Saints, Kirtland, 1835, respectiv Pearl ofGreat Price, ed, Franklin Richards, Liverpool,
,I8S l. Tot aoolo gllsiti ,i Biblia "tradusli" evident de Joseph Smith a clirui editie revizuitll ei 0 folosesc. Este 0 denturarea a
. .\ textului Smnt cu multe sincope. adllugiri "corecturi" .
r
. 'I; _,
... Mormonismul fnvatli ell omul este preexistent in stadiul de spirit al lui Dumnezeu ,i eA el se afl11 pe pllmant pentru a se
: dezvolta, a se perfectiona. Acest progres spiritual i intelectual ii permite sll ajungllia 0 stare de "inliltare" (exaltation) sA
devinll Dumnezeu (doctrina eternei progres/l, cuprinsA tn formularea "Ceea ce omul este, Dumnezeu a fost; ceea ce
. Dutqnezeu este, omul poate sl1 devinl"). Mormonii cred in persoanele Sfintei Treimi, dar Ie considerA distincte separate,
ce determinll c1asificarea lor ca tn biserica mormon11 are 0 serie de practici care se desfll,oarA in
temple ,i care sunt menite sA asigure mtintuirea adeptilor (c!\Slitoria cereasc11, botezul mortilor etc.) care sunt cunoscute doar
mOl1llonilor. A se vedea articolele din Bruce McConkie, Mormon Doctrine, Salt Lake City. 2000 Encyclopedia of
, Milt'ennialism and Millenial Movements. ed. Rkhard Landes, Routledg'e, 2000. Pllrerile cercetllrilor despre specificul
., mormonismului sunt impW1ite. Unii cred cA este yorba de 0 "altA tradilie religioasll" (Jan Shipps, The Mormons, The Story
1i
.' of a N
r
w Religious Tradition, University of Illinois Press, 1985), altH considerll mormonismul 0 denominatiune prjntre
multe altele care fae parte din corpul principal (main stream) al protestantismului american, iar altU considerll cll este religia
,',
..
, american!i prin excelent11 (Thomas O'Dea, The Mormons, The University of Chicago Press, 1957). Vezi contributialui
'" Massimo Introvigne, Les Mormons : une .. nouvelle tradition religieuse "? in Jean Francois Mayer, La naissance des
'.
! nol/l>'elles religions, Geneve 2004.
2
,;i' co
Page 111 of 417
expansionista care vizeaza in primul rand controlul celor mai importante instrumente de putere
..I
(economia, comunicatiile, politica). In studiul de fata, yom incerca sa aratam in ce masura aceastei ":J;,
strategii ii este atribuita 0 baza doctrinara ce rol joaca invataturile eshatologice in favoriyarea, ,"
prozelitismului. f.
I. PREZENTAREA tNvATATURII ESHATOLOGICE
Doctrina eshatologica a "Bisericii Sfintilor Ultimelor Zile" este rezumatii in 10-lea articol de
" Credem in adunarea lui Israel restaurarea celor 10 triburi. Credem cit fi ; i;:i\:;
con,struit In America,' ca Isus Hristos va domn; ca persoana pe pamant, ca pamantul vafi reinnoitf,ji va .
prim; gloria paradisiaca." ,,6. Mormonii sustin ca anumite revelatii despre vremurile din urma,care ' ,:t',:
au fost descoperite lui Moise, i-au fost descoperite lui Joseph Smith, fondatorul
aces tea, se numara mai multe profetii adunate in capitolul VII din Cartea lui Moise, care face din, :;}; ..
Perla de mare pre/. , "
\ !" '1
Apropierea "zilei Domnului" este anuntata de multe semne, unele care s-au manifestat deja, ,,;:.; '!"\ ,
altele'care urmeaza sa se intample. eu to ate ca nu se poate l}ti cu exactitate ziua sau ora venirii Sale' .'
XXIY; 36), se crede totul}i ca dreptii, adica "sfintii" pot citi "semnele timpului". Din ',,;, l
. t",
A "'t
pentru cei rai, care traiesc in intuneric, ac:.a zi va veni pe neal}teptate. In carlile sfinte mormone se. pot ',I
, . s .i
distinge doua mari categorii de semne prevestitoare care se manifesta deja in lume. Cele ", ': .
ei, se refera la 0 serie de calamitati l}i dezastre, ca 1?i Ia 0 dedidere moraia lara precedent', Pdntre
. ',:." ..... ,
semnele pozitive se afla restaurarea "adevaratei Biserici"" prin aceasta intelegand restaurarea';
"adevaratei 1?i preotiei", inceputul construirii tempieIor, precum l}i expansfhnea'\:: ',j"
misionarll a mormonismului in lumea intrea
g
1i."
5 Rodney Stark, The Future a/Religion. Secularization, Revival and Cull Formalion, University of Cali fomi a, 1985"Stark'; ,.:f
..ell "Biserica Sfintilor Ultimelor Zile" va deveni in curdnd a patra religie importantll din lume, dupll
IUdaism Islam (p, 316- 320). ' .",
6 Davis Bitton, Les mormons, Les editions du Cerf, 1989, p. 38- 39. Articolele de credintll au fost elaborate pentru prima:,: l'
datI de Joseph Smitn publicate in ziarul Nauvoo Times and Seasons (mart. 1842). La cererea Primei a, ',';
bisericii, articolele de credintll au fost sistematizate de Dr. James Talmage (The Articles 0/ Faith, Desert News Press, 1899),':" ,: ,';,
pentru a fi prezentate, intr-o manierll atractivllla ore Ie sllptllmanale de religie.
7 " Va veni ziua cand pamdnlul se va odihni; dar inainte, cerurile vor fi intunecate li pi'imantul va fl acoperit de umbre. Sf ,,;:;
cerurile var tremura, ca # pi'imantulli vor avea lac mar; incercari intre copii li oament, dar poporul meu va fl crulal H.
I
(Perla cea de mare prel, Cartea lui Moise 7, 60- 61). Bruce R. Mc.Conkie, Mormon Doctrine, Salt Lake City,
2000, p. 715734 ("Signs of the Times").
3
Page 112 of 417
1
;. , \
.'
...... >> l,
,J
,
f i.
. "'"
"
"
J; a) Restaurarea "adevaratei evanghelii"
l,. ',,' .I tnainte de a doua venire a Domnului, spun ei, va avea loc restaurarea tuturor lucrurilor, aa
ji n
:S l cutpeste interpretat discursul Sflintului Apostol Petru la pridvorul numit "al lui Solomon"(Fapte III,
:::', f ' 19
i1
2:t). ea 0 parte a acestui proces, va avea loc restaurarea atlevaratei evanghelii despre care Hristos
, -.-,
a spus eR se va raspandi in toata lumea in vremurile din urma (Matei XXIV, 14), cu toata puterea cu
! haml ei mantuitor, lucru care se va intAmpla eu putin inainte de a doua venire a Domnului (Apocalipsa
XIV, 6-7). Aceasta restaurare este absolut -necesara deoarece, potrivit invataturii mormone, de Ia
1',
r 'moartea primilor apostoli pana la aparitia bisericii mormone, a avut loc 0 indepartare generala de la
".
, dreapta credinta, epoca apostaziei universale, in care s-au manifestat profeti false
,
,:r ',,:' doctrine (Matei XXIV)8.
::.t, ;::" :,' Profetiile mesianice ale Vechiului Testament sunt reinterpretate de biserica mormona i
; ,', ,
':'f.}i ,\ considerate ca referiri directe la perioada apostaziei, la restaurarea tuturor lUciUrilor la
5,"" -1 '. ' ,
.J'!:' :, vremurilor la deseoperirea adevaratei evanghelii (lsaia XXIX; Iezechil XXXVII). De asemenea. 0
':k ::j: >serle de versete nou-testamentare referitoare la ratacirile vremurilor din urma (II Tesaloniceni II, 1-12;
:J.' , } II Timetei III, 1-7; II Timotei IV, 1-4) sunt aplicate Bisericii acuzata cil a prevertit adevarata
eVllghelie predicata de Hristos ca a aruncat oamenii intr-o noapte, spiritualil. De la aceasta
,i --. - . . '
t, ,interpretare arbitrara a versetelor biblice, se trece apoi la identificarea bisericii mormone cu adevarata
institutie voita de Dumnezeu, prin care legamantul a fast restaurat. Mai mult, se afirma cil: "Dumnezeu
! /
a prin sfinti Biserica Sa, care urmeaza sa constituie Regatul premergator celei de a doua
., ':.. ,- Veniri,,9. Apari/ia Cartii lui Mormon face parte din acest proces de restaurare a adevaratei credinte
t;:
': f.. ,. , , ;,1' . j ,l"
'. " 8 "Si ;e va IntAmpJa intr-o zi cdnd s!ngeJe sfmlilor tl va upplora pe Domnul din cauza asociatiilor secrete a lucrlrilor
:" , Da, aceasta se va tntr-o zi. c4nd puterea va fi vor fi
',:>' ' ':A; trnqa Immllor 10r....1 Da, aceasta se va Int!mpla intr-o ZI cAnd se vor zidl unele bisenci care vor spune: VInO la mme
,{,:( .:;: banii tAi vei fi iertat de pAcatele talel 0, voi oameni stricati tncil.pil.tnati, de ce ali zidit voi
;}..l ,",. , '
,voi ea sl ea.pil.tali De ce ali pocit voi Cuvantul smnt al lui Dumnezeu ca sil. puteti aduce blestem asupra
. j ,
,1' , . i' voastre? .. .1 C6ci, iata. voi iubili banii averea voastril. voastre fine podoabele bisericilor voastre
A'" : rna!muIt decdt Ii iubiti pe cei sil.rad in nevoie. pe cei bolnavi pe cei in suferintil." (Cartea lui Mormon. Un alt testament
. J :. al I&i Isus Hristos, Salt lake City, 1988, cap 8, versetul 27-29, 37), De asemenea, fonuele manifestil.rii apostaziei sunt
:'; . ',[ "; pe Iarg la 2 Nefi cap. 28. Vezi articolul lui Bruce R. Mc,Conkie, op.cit. p. 42-46 (Apostasy). ,Este important, de
.J; ,? ./' cil. aceastil. invil.til.turil. despre Apostazia universalil. este comunil. Martorilor lui Iehova reflectil.
,..
-t.
.: atitudinea mediului protestant, in care s-au fonnat toate aceste grupuri, fatil. de Biserica Catoliclt ,
I'. ;,9 .,Biserica mormon6 este "impil.ril.tia lui Dumnezeu pe pil.mant" (McConkle, op.cit, p. 690);" cheile acestei impilril.tii i-au
\::, fostdate lui Joseph Smith Oliver Cowdery (1806-1850) in iunie 1829, iar organizarea fO".:1alil. a regatului a avut loc in
. aprilic 1830" (Ibidem. p. 720).

4
c j' , ,
,.
Page 113 of 417
:;; .!o'-:. 1,' .,
',' r t"
. _ . t .t' .,.jj',::,
constituie 0 implinire a profeliilor lui Isaia (XXIX, 4-18) Iezechiel (XXXVII, 16-20) potrivit carora, c, },
- - .
la vremurilor, evanghelia va fi propovaduita la toata lumea toti oamenii 0 vor in '
, ,
propria lor 10, ";"}
b) Restaurarea regatului lui Israel:" ,;:}',.: 0:-
Un alt semn al sffiI9itului vremurilor esle implinirea profe/iilor lui Isaia Ii Ieremia
refacerea "Casei lui Iacov", adica despre intoarcerea lui Israella pamanturile care i-au fost filgaduite ;, '.
la adevaratului Pastor. Puterea autoritatea de a strange Casa lui Israel i-a fost
incredintata, spun mormonii, lui Joseph Smith de catre profetul Moise in Kirtland in 1836 (D&C 110,
11)11 de atunci, fiecare "profet.al Bisericii lui Hrist.os" poarta responsabilitatea strangerii poporului
'. ,-:
, ' >',
ales. Acest eveniment este mai intai de natura spiritualif apoi temporaiii. Poporul lui Dumnezeu va
,
veni mai intai la adevarata a lui Dumnezeu, va accepta evanghelia restaurata, se va aUitura
"Bisericii Sfintilor" de abia apoi va reveni in pamanturile care i-au fost date respectiv in '
" , .};
Astfel, la evreii se. vor. reuni Israel v.f,:d in.,
SIOnlsta un semn al acestul proces), In tlmp ce alte tnbun ale 1m Israel, numltele ,;zece l'
triburipierdute impreuna cu "sfintii" dintre neamuri vor merge in Missouri ca sa "r,f '
Sionului. Acolo va fi construit SIant, "Noul Ierusalim"12. ';' '/
. ,.
c) A doua venire a Domnului .
.' t', I'
10 " iatA, cartea va fi pecetiuitll.; in carte va fi 0 revelatie de la Dumnezeu, de la inceputullumii panA la ei ( .... )
.
#' ,
iar revelatia care a fost pecetluitli va fi plistraUi in carte panA la timpul potrivit al Domnului, ctlnd ea va fi scoasllia IUWinA"
(2 Nefi,27, 7; to). "Misionarii mormoni lucreazll. un miracol al zilelor noastre, aducand lumB din nou
,'.'
predicatll. de Isus apostolii Lui" (Mc.Conkie, op.cit, p. 724; aceastli evanghelie va fi predicatll la fiecare natiune,
,,)!,{
\
fiecare seminfie, Iimbll popor (Doctrine and Convenants 133, 37; mai departe se va cita D&C); va veni 0 zi care ,:.r
'
, 1
fiecare om va auzi plinAtatea Evangheliei in propria lui limbll, prin aceia cMora le-a fost datA aceastA putere (D&C 90: t t). } '.'. , J'
-,". ",
II Monnonii cred cli Joseph Smith, fondatorul Bisericii lor, este "Ingerul trimis de Dumnezeu sA pregl1teascli falea'
(conform profetiei lui Maleahi III, 1). Aceastli profetie se referll. nu la prima, ci la a doua revenire pe a\

('
".l.'
;0' !:. ,
- lui Hristos. cl"

12 AceasU\ invl1tl1tura se sprijinll de asemenea pe 0 profetie vechi-testamentarn: "Veniti sl1 ne suim in muntele Domnul(1i, in ";, .. j}'
, . ,
casa Dumnezeului lui lacov, ca El sl1 ne invete cl1ile sale mergem in cl1rMile sale. Qi.ci din Sion va legea cuv:Antul ..',
lui Dutnnezeu din Ierusalim" (Isaia II, 3). cum se va vedea in continuare, mormonii acordA un rol important Americii in:
planul divin al lui Dumnezeu: America este locul unde se aOa paradisul edenic, este "noul pllmtlnt al fAgl\duintei", este
locul in care Hristos a propovll.duit cand a venit pe pllmlint locut unde se va intoarce fa a doua Sa Venire. Vezi John"
Bracht, The Americanization 0/ Adam in "Cargo Cults and Millenarian Movements. Transoceanic Comparaisons of, New,
Religious Movements", New York, 1990, p. 97- 139. Bracht considerll. cli "Nici 0 altA religie nu a fllcut ruai mult pentru a
sacraliza America ca Mormonismul" (p. 97).
:.
5

, '
f': '
",:.
......
Page 114 of 417
Dkc 133)ls.
fii' '

',.
:'f
" ii'
;

f
,
"
,l'". "
. ,
'.
J,
t '
"
Ii.
Potrivit doctrinei mormone, inainte de a doua Sa venire, Hristos se va arata poporul Sau de doua
-'1";"' t" t 'f
t orL lntoarcerea Domnului in templul Shu (D&C 110, 1-10) s-a manifestat partial prin aratarea lui
I : ,.. ' , "
"t':J: ',:.'. ,i Hristos in Templul din Kirtland viziunii din 3 aprilie 1836), dar se va manifesta deplin prin
. ;' venirea lui Hristos in .,Noul Ierusalim", templul care urmeazA sa fie zidit de catre "sfinti". tnsa semnul
, s. clar al vremurilor va fi aparilia lui Hristos in locul numit Adam-ondi-Ahman (SpringHill,
)t :, Davies County, Missouri), unde potrivit invataturii monnone se gasea paradisul terestru (D&C 116), In
acel loc. Hristos va primi cheile puterii autoritatii de la cei care au guvernat in locul lui in timpul
:'ceJpr. 6000 de ani de existenfA a prunantului (patriarhi, profeti. preoti, slujitori)13 . In cele din urma,
',r' Hristos va apare intregii lumi in slava. Pentru cei drepti va fi 0 zi de pace mantuire, cand toata
/ ne4reptatea va inceta (D&C 133, 44-62), pentru cei va fi neinduratoare: .,A doua Venire va
'? fi J mare 0 zi a durerii, a razbunarii a judecatii pe care cei rai nu 0 pot indura"14 .
In acel moment, conform doctrinei mormone, va avea loc marele conflict al ultimelor zile,
' .:." ,Ie.
i ,'; "btl/alia Armaghedonului" tema care este comuna "Martorilor lui Iehova" care este tipica
'. penttu numeroase denominatiuni protestante din lumea anglo-americana. In acel moment, Mesia .eel
va face aparitia pe Muntele Maslinilor; evreii il vor imediat pe Iisus dw Nazaret,
, pe I-au refuzat de mult timp, vor plange se vor converti ( Daniel XI XII; Ioil II;
d);tmpAritia de 1000 de ani.
,',
,f,-,
. '.' >I
:',f' \.'.\ 13 Aeeastl\ invAtlturli se sprijinA de asemenea pe 0 profetie mesianicli: ,,$i Lui i s-a dat stlpiinirea, slava impl1rlitia toate
i
" popoarele, nemurile ,i limbUe ti slujeau Lui. Stl1piinirea Lui este stl1piinire care nu va trece, iar impl1rl1tia Lui nu va
" fi niciodatll" (Daniel VII, 14). Trebuie precizat cll, pentru monnoni, Adam este "printu'" aceste lumi; cl1derea'lui in
. .
"
'.
pleat a meut posibill venirea spiritelor pre-existente tn lume spre a fi testate preglitite pentru dobandirea prefectiunii; el
este arhanghelul Mihail in fonna lui pre-existentl1; el este tatAI familiei umane prezideazA asupra spiritelor tuturor
. oamenilor. (Bruce R. McConkie, op.cit. p. 694).

i
14 D&C, cap. 43 44; (De asemenea, D&C 133,41- 51; D&C 101:24-25) Bruce R. McConkie, op,cit, p. 687- 698 (Second
,'"
J-_,
\
Comingo/Christ); Principiile Evangheliei, Salt Lake City 1982; p, 247 266 (A Doua Venire a lui lsus Hristos).

1: :,:
U DupA aceste evenimente va avea loc prima fnviere (D&C :88, 96- 102), rnsli "nu toti oamenii vor fi tnviati in timp
-Ii'" '-';.'
nu se vor bucura de stare de slavA"( Bruce R. McConkie, op.cit. "Resurrection", p. 639). Sfintii care sunt pe acest

pAmAnt vor fi ridicati pe norii cerului pentru a se lot/Hni cu Et, iar cei care donn in morminte 'vor vor fi ridicali ei in
:.{;/ I lot4mpinarea Lui:
6 Page 115 of 417
"f '
, , 'J"
'. -.,.,'
.. ..
..
l .
\ i' .
Conform doctrinei monnone, pamiintul unneaza sa aiba 0 existenta temporalii de 7000 de lini
l6
.
Pritnii 6000 de ani sunt caracterizati prin moarte, boala, razboaie, distrugeri. Al mileniu, este
mult perioada de pace, cand Hristos va domni personal pe pamant, cand fi !..'
I I I :'
reinnoit va primi gloria lui paradisiadi, cand moartea vor disparea. Astfel, dupa Sa, J.; ,
Hristos va judeca toate natiunile, va desparti oile de capre, trimitiind pe unii la viata venica, pe' ;1;, :t.'
ceilalti la pedeapsa venica
17
Hristos va domni din doua capitale ale lumii, una in vechiul Ierusaltm ,

cealalta in Noul Ierusalim, care va fi "construit pe continentul american" (Ether l3, 3-10).
.'
"
\'i;"..r
'1.0,'" i.
mormona, care functioneaza in prezent doar ca 0 institutie ecieziastica, va exercita atunci i jurisdictie
, "I;Y
politica asupra intregului pamant. In acea epoca, oamenii vor avea plinatatea evangheliei, prin;':
revel area tuturor cuvintelor rostite de profeti in toate timpurile, a unor adevaruri care nu' au, fost '.
J' ,.,<
niciodata descoperite.
. ,
,.
Mileniul este descris in termenii profetiilor Vechiului Testament, referitoare la regatul mesianic:
dintre animale va inceta carnivorele vor deveni ierbivore (lsaia XI, 6-9; D&C 10 I, 26), se
",
vor copii i se va continua viata, oamenii vor continua sa cultive pamanturile, sa munceasca::f'
.'
pentru a se 'intretine. Cei nascuti in--timpul mileniului nu vor fi nemuritori, dar trupurile vor fi
schimbate astfel incat boala i moartea nu-i va mai putea stapani
18
. In timpul mileniului vor continua .\
doua activitati importante: prima este construirea templelor, deoarece mantuirea nu poate fi
t;'
fadi botez din apa i Duh (botezul mortilor) nici ridicarea la slava cereasdi nu poate dobdndita fua
"
i ""
iI'; J.
16 "Ce trebuie sll intelegem prin cartea pe care loan a vllzut-o, care a fost pecetluitll cu sigilii? Trebuie sll intelegem cll 'J
"
ea contine vointa revelatll, tainele lucrllrile lui Dumnezeu; lucrurile ascunse ale iconomiei lui referitoare la acest pllmant : ','
,
in tiI:npul celor 7 000 de ani ai existentei sale temporale". (D&C 77, 6-7) . ':' I;' :
17 panllia acea orll vor fi fecioarele nebune printre cele intelepte. Dar cand acea orll va veni va fi 0 separatie clarll " , .
rlli de cei in acea zi voi trimite ingerii mei sll-i smulgll pe cei rlli sll-i arunce in foc" (D&C 63, 54)" '
'\ '
18 Satana nu va mai avea puterea sll ispiteascll ( D&C 10 I, 28 ; I Nephi 22, 26). Popoarele vor trlli in pace armonie,{Isaia
11,4) deoarece Hristos va conduce Biserica in timpul mileniului; Nu vor exista boli oamenii nu vor muri vor fi "
ingropati, ci vor trece de la stare a muritoare la cea nemuritoare intr-o secundll (D&C 63, 51; 101,29-31). Anumite adevliruri
, d
,.'
care,nu au fost revelate panll acum vor fi revelate in timpul mileniului (D&C 101, 32-34).Viata va fi ca
'::\ ,";
oamenii vor continua sll mllnance, sll poarte haine, sa slldeascll sll adune recolte (D&C 45, 57- 58). Mormonii fac trim,itere
de asemenea la Daniel VII, 27 (impllratia va fi data sfintilor); 2 Nefi 30, 10-18. 1 Nefi 22, 24-26 (Hristos va dornni pe "
pamant) ; D&C 88, 87-110 (Conditiile din timpul mileniului); in timpul mileniului vor avea loc schimbllri fizice in st:ryptura '\
e,
pllmfintului. Monnonii au accentuat faptul cll piimtinlul va reveni in slarea lui edenicii. pentru cll acesta era in lor ,. i, >
l
sensul ultimei restaurari a tuturor lucrurilor, cand va fi un cer nou un pamant nou cand pamantul va primi lui' ",: ":'
t .r,
paradisiacll de glorie ( Isaia LXV, 1/-25; D&C 133,23-25; D&C 101,23-32). Ideea de mileniu ca reintoarcere 111 !'
,\:i:
era dusll mai departe pana la ideea de unificare a tuturor continentelor, cum, cred ei, fusese la inceputul
,
.,
,
cr9atlel. '
..;,
J' I
I' ! 7 J ::
;,'
!'
-: ;'1
. . . .
" " :... <)
1 I,:
<" .. , .
."
< '
Page 116 of 417
,',
:": l
j

", .' 't,"

"
(".
; /. J;
, ' ' "
, familiilor pentru eternitate (casatoria celestA). A doua activitate consta in mspandirea
" '
"if advarului pe intregul glob prin munca de evanghelizare. La satana va
l.
l,';' t redobAndi libertatea. se va lupta cu armatele lui Adam-Mihail va fi invins pe veci dupa care va urma
,ilr. ;',,\;. de Apoi
19
t:
1,. t, ::l It 'f:
't! 4 "j
t,' :1 ,> II. CONTRADICTIILE MESAJULUI ESHATOLOGIC MORMON
\:, Studiile referitoare la doctrina monnona subliniaza necesitatea unei abordari ,din perspectivA
deoarece elaborarea ei s-a filcut progresiv a fost marcata de numerose modificari. Acest
" a fost rezultatul adaptiirii continue la contextul socio-politic cultural in care
, , " se dezvolta, dar la legate de prozelitism. Transformarea eshatologiei
.
mormone a inceput in ultimii ani ai vietH lui Joseph Smith s-a incadrat in procesul mai hug de
i'1il;trllionalizare a mormonismului, de acomodare cu societatea. Astfel, monnonismul "clasic", se
.;' clmeriza printr-o milenaristA intensii, subliniatii chiar de titulatura Biserica Sfinrllor
.' . :- .
) Yliimelor Zile. Dupa moartea lui Joseph Smith (1844), a urmat peregrinarea Biserici in mai multe
f
:; 10Quri din America datorita con:fllctelor cu populatia ne-mormonA. In acest doctrina
l;l' \'
;;;; . .. terenul utopiei religioase pentru a obtine sociala. Abandonarea practicii poligamiei
. .. .
;'" ' in 890, dupa ce Joseph Smith sau, Brigham Young (1801-1877) insistasera mult asupra
.::' ;; inspiratiei sale divine, este un bun exemplu in acest sens
20
Dupa 1890 (anul profetit de
" ,
:) -' Smith pentru A Doua y'enire a Domnului) pAna la mijlocul secolului al XX-lea, evolutia
,t. ';'
,
.
,
a fost directionata in perspectiva mondializarii evanghelizarii, acest lucru nu a avut un impact real
. r,.
.. ;t
"t,
:1 " :' 19 ..Aeesta va fi tndelungata sperantl1 pentru 0 epocl1 de pace, ednd Hristos va domni personal pe pl\mlint, clind plhnlintul va
fi reinnoit va primi gloria lui paradisiacl1; cAnd stric!ciunea, moartea boIile vor inceta, elind impar!tia lui Dumnezeu pe
plimAnt va fi pe deplin stabilitli in toatli slava, frumusetea perfectiunea ein. Bruce R. McConkie, op.cit, p. 492-501
(Millenium). De asemenea, Grant Underwood, MiJlenium, in Encyclopedia of Mormonism, ed. Daniel H. Ludlow,
Macmillan Publisher Compagni, 1992 vol. II p. 906-908 sintetizeaz! evolutia inv!tl1turii eshatologice monnone,
" 20 P()ligamia, pe care monnonii preferau sa 0 numeasc! "mariaj plural" a fost instituit! de Joseph Smith in cadrul unui grup
"
restrins, in cadrul "restaurdrii tuturor lucrurilor". Aceast! practic! a fumizat 0 armd adversarilor lor a detenninat
, , intre anii 1860- 1880 a unei legislatii federale antipoligamice. Monnonii au inceput sa fie privati de drepturi
eiv,ice. iar averile Bisericii au fost confiscate. in acest context, Wilford Woodruff (1807-1898). a filcut public
'. i ,
'"
un anifest-proclamatie, aprobat de Conferinta generalil. din octombrie 1890, prin care se punea capdt poligamiei. Putin mai I
'; . \ ',' tArziu, in 1896, Utah-ul devenea unul din stateIe Confederatiei. Despre poligamia monnonli, a se vedea Leonard J .
. ....
i't ' ArrirgtOll, David Bitton, The Mormon Experience: History ofthe Latter-Day Saints, New York, 1979; R. S. van Wagoner,
'f .
::, Moi:f!lOn Poligamy: A History. Salt Lake City, 1989; Irwin Altman. Jospeh Giant, Poligamous Families In Contemporary
Society, Cambridge, 1996 (tntregul capitol, Historical Background, care fenomenul mormon in contextul epocH);
8
t J.
Page 117 of 417
'$'
,,(
' . . .\ -. ',f"
','
l
Fervoarea din jurul anului 1890 este surprinsa in toate publicatiile mormone"ale
vremii
2S
Pentru a tempera acest entuziasm, care ar fi avut consecinte nefaste asupra in cazul
profetiei, autoritatile bisericii mormone confera treptat 0 tumura spiritualli acestui eveniment.
, .i
E4Jti,a din 1890 a lucrarii Doctrina legaminte are p adaugire in care se arata ca prin tennenul
,I
, se poate intelege 0 perioada mai lunga de 100 de ani, afirmatie care nu se poate baza pe

' "
"'l.
il;, Sct'iptura nici mlicar pe "Cartea lui Mormon".Publicatiile mormone incep treptat sa avanseze, ideea
,tt"" r', '
generalie" de care vorbea sub inspiratie profetul este "Biserica mormona",
corltemporanilor lui Joseph Smith. Printr-o profetie din 16 februarie 1891, Wilford
(1889-1898) pretindea cilDomnui va dezvi!1ui prezenla sa la pUlini oameni. va fi 0 preFptil
it' r f in puh liii nu vizibilli ca la A Doua Venire. Observam aici un element care se incadreaza in
\{', ':
religios american de la secolului al XIX-lea: atat adeptii lui William Miller in 1844
H
"Ii milenarista din care se va dezvolta adventismuI), cat cei ai lui Charles Taze Russel in 187 4 1914
\' (viJ.torii "Martori ai lui Iehova") au abordat aceastli tema a "venirii invizibile" a atenua
,ii" :,
;' t:,",:; copsecintele uoor profetii
. b) "Noul Ierusalim"
,\" .' k
" '\,
.," (
Conform viziunilor lui Joseph Smith, grupate in "Cartea lui Moise" "Perla de mare pret",
.1;
mormonii intemeierea "Noului Ierusalim" in Jackson County, Missouri' (3 Nefi 20, 22;
, D&C '45, 66; Moise 7, 62)26. Mormonii au ajuns in teritoriile profetite in 1838 au pus bazele
templului in "Gradina Edenului" chiar pe locul unde, potrivit invataturilor mormone, Adam oferea
... l

;.
sacrificiile. Templul urma sa fie eel mai mare dintre templele "sfintilor", locul in care Hristos se va
" ,
intoarce inainte de a aparea lumii intregi la a doua Sa venire
27
Cu toate acestea, temp luI nu a fost
2' "Multi din ace$ti tineri care sunt aici astlizi, dacli sunt credincio$i. vor fi in trup cand Hristos va veni pe norii cerului".
(The Discourses of Wilford Woodruff, published 1946. 1990, p. 252-256)
,
.',


;:<
26"V-ati adunat impreunl1, dupli porunca mea tn acest plimlint numit Missouri, care este pamdntul pe care eu I-am numit $1
(,' '
sfin/it pentru adu.narea sfinlilor. De aceea, acesta este pifmdntul fligaduinlei # locul orG$ullii Sion. asta spune Domnu!,
dactl yeti primi intelepciunea, aici este intelepeiunea" (Revelatia din 20 iulie 1831. lakson County, Missouri, D&C 57, 1.5) .
..... tntr-adevlir acesta este cuv!lntul Domnului: ea oraul Noutui Ierusalim sil fie edifieat prin adunarea sfintilor ineeptlnd cu
, acest loc, adicli spatiul templului care va fi construit in aceastli generatie. Clici intr-adevlir aceasta genera/Ie nu va trece
part! ctind nu va fi construitli 0 cas! Domnului un nor nu va desupra ei..." (Revelatia din 22 septembrie din
.. , '
Kirtland, Ohio, D&C 84,2-85,31),
21 Viziunea lui Smith referitoare la .. Sion" nu urmlirea construirea unui mare ora$, ci a unei succesiuni de orae,
. i
'rAsp,&\\Iite pc tost! tntinderea teritoriului, care sa aiba 0 populatie intre 15-20 000 de oameni. Plann\ avea in verlere
dispunerea clMiriior publice, a str1tzilor, gestionarea averilor personale (plistrarea strictului necesar i donarea
etc. (Hi!toryofthe Church, vol. 3, p. 282- 283).
, i
10
, "
,.i-,
Page 118 of 417
.
': ,','
, 0/'
,
. fl
t ,l.
, , .,
asupra interpretarii "Clasice. In dupa anii 1950, dobandirea unui adevarat statut a '
unei anumite'respectabilitati in peisajul religios a condus la combaterea milenarismului la
construirea eshatologii lipsita de dinamica ru;;teptarii
21
"',':!
...
,
:
'.
'.\
('
. a) Semnificatia anului 1890
,.
i ,
Biserica mormona accentueaza astazi ca venirea Fiului Omului este "iminenta", U1ta sa,
aYallseze insadate concrete
22
Cu toate acestea, Joseph Smith a profetit ca Hristos va reveni pe pamant
. timpul acestei generatii", Iacand speculatii in legatura cu semnificatia anului 1890
23

viziunea din 2 aprilie 1843 (Ramus, Illinois) el consemna,: "Odata, pe cand rna rugam foarteslnter sa
aflu despre venirea Fiului Omului, am auzit 0 voce care-mi spunea urmatoarele: Joseph, flul meu,' (iaca ;';'
vel triii pana fa 85 de ani, vel vedea jala Fiului Omului.. .. Cred ca venirea Fiului Omului nu va 4mai
devreme de aceasta data" (D&C 130, 14-17). La Conferinta Generala a Bisericii, care a avut loc';.teva ; ,:f:
"
zile mai tarziu,Joseph Smith declara ca nu va veni in 1844, nid in 5, 6 sau in 40,de ani.
.',:
I; ::t

't'
Aceia din generalia care se ridica acum nu vor gusta moartea pana ce Hristos nu va veni. . .Profetesc
innumele Domnului Dumnezeu ca Fiul Omului nu va veni pe norii eerului pana ee eu nu voi avea 85
de an{24. Cum Joseph Smith s-a naseut in 1805, insemna ea sraqitul era profetit injurul anului 189tJ.'Se'
,;
" insa caJoseph Smith a fost asasinat in 1844, la varsta de numai 39 de ani la Carthage, Illinois.
"
21 Cele patru perioade care au marcat elaborarea doctrinei mormone au fost consacrate de studiullui Thomas Alexander, ' ;
Mormonism in transition, Chicago, 1986, A1ti istorici au vorbit despre "transformarea Regatului lui Dumnezeu" despre
' ..
"Marea Acomodare" care a tnceput din 1890 (Robert Gotllieb Peter Willey, American's Saints .. the Story 0/ a New ,,:'1; ':
, Religious Tradition, New Y OI;k, 1984; Jan Shipps, Mormonism, the Story 0/the New Religion Trans/ormed, Chicago, 1985). i""
La rflndul sll.u, Kendall White a propus 0 tripartitie in cadrul doctrinei monnone care face deosebirea intre teologia
, ,l,'
!I\'
mormonli traditionall!., cea neo-traditionall1 cea extremli care se indepll.rteazA de mormonismul cIasic pentru a se apropia
,!" "
de linia protestantl promovatli azi (Mormon Neo-orthodoxy. A Crisis Theology. Salt Lake City, 1987). Despre modificlrile L
, 1,
aduse doctrinei mormone, a se vedea Massimo Introvigne, Les veilleurs de I'Apocalypse, millenarisme et nouvelles!
.} .
religions au seuil de I 'an 2000, Paris, 1996 p. 55 86 ("L'Eshatologie et millenarisme dans l'histoire et dans la doctrine des , ,f,
,I . ' <",1 "
monnons") 1: ii ' ,'lk :
llBruce R. McConkie, op.cit, p. 687698 ("Second Coming of Christ"). Discursul pre,edintelui Ezra Taft 899- " :. :t '
1994) este edificator despre felul in care este conceputli aceastli iminentli astlzi: "Nu peste multi ani, Hristos va veq'idin! 'i
, : l; , t",
nou. EI va veni in putere ca rege al regilor domn al domnilor:' (Joy in Christ, "Ensign", 16 martie 1986). :; r
II Despre eshatologice in timpul lui Smith, a se ,vedea Grant Underwood, The Millenarian World oFEarly :" \i ':
Univeristy of Illinois, 1993; Dan Erickson, As'a Thie/ In The Night. The Mormon Quest For
Deliverance. Signature Books, 1998 ' ,!ljl ".;.l,
',;'
24 History 0/the Church 0/Jesus Christ 0/Latter-day Saints by Joseph Smith & B. H. Roberts partea 5, 310-337, pr?fetia "
din 6 aprilie, 1843; Teachings 0/the Prophet Joseph Smith,edited by Joseph Fielding Smith, Republished: May 1993 (437 '
, t
pagini), p. 286.
9
"
Page 119 of 417
!.,
';;1,
niciodata construit, deoarece prezenta Irn?rmonilor N!.issouri a fost marcata de irnense dificultati de >!:f7
severe presecutii. Insa in ciuda faptului ca au fost alungati, Joseph Smith are 0 noua revelape, care
Duinnezeu ii, Iacea cunoscutca ei, cei care au vor fi adunati, iar Sionul va fi
"dupa legile impiiratiei cerel1ti"(Revelatia primita la 22 iunie 1843 la Fishing River, Missouri, \' Q&C, >
105, 3-5), In anii 1840 adunarea era previizutii la Kirtland In Ohio, anii 1841 la Navuoo in mind(s .
la secolului al XIX-lea la Utah
28

k
:.<!:l
d Stabiliti in cele din urma in Utah,. au Ince.tat sa ca va fi In
, tS'<
1 "
1870, Orson Pratt (1811 - 1881), unul dm cel mal1mportantl apologetl mormom, spunea:
fl'.
,;: "'
a promis di noi trebuie sa ne intoarcem in comitatul Jakson (Missouri) sa construim
"-'f,
, ,
.'
, "
inainte ca aceasta generafie sa treaca ...noi credem in aceste promisiuni din gura lui Jeh,ova. .,
. "/

Sfintii se al1,teapta sa vada implinirea acestei promisiuni in timpul generatiei care trma in 1832, 'la fel
:
cum se qleaptii soare1e Ia sculare dimineata De ce? Pentru eli Dumnezeu nu poate minti. Et va l'Wlini 'f{I:'
toate promisiunile Sale. EI a zis aceasta trebuie sa se implineasca, iata credinta noastra"Z9. in 1900 se'"
credea in continuare in aceasta venire a RegatuIui, al1a cum fusese profetita. Lorenzo Snow (1898-
, ,.t
1901), al cincilea prel1edinte al Bisericii mormone afinria Intr-o reuniune a clerului din templuU!e la
Salt City cA marea majoritate din cei care-l ascultii vor trili sa vadA templul in
Mlssoun
30
" , " "
.
Ca 0 ironie a sortii, trebuie spus ca primul templu mormon, cel din Kirtland exista dar' "':1<
, I.. \}.
apartine Bisericii Reorganizate, 0 dizidenta, a bisericii mormone care din 1921 il1i are sediulla Missouri, :,,:; :':
<",
'.' ("Sionul" profetiei lui Smith). Auditorium-ul sau ocupa 0 buna parte din locul desemnat de Joseph
Smith pentru construirea templului
31
.
28 Aceste peregrinl1ri au fost determinate de tensiuni cu mediul protestant in mijlocul cl1ruia se dezvoltau :;;i au fost privite de'
.. t.
mormoni ca 0' implinire a profetiilor care anuntau 0 perioad!1 de mari incercl1ri pentru "sfinti" odati1 cu apropierea
vremurilor din unnlt
,29 Journal of Discourses, vol.l3, p.362. Lucrarea contine 1438 de cuvlintl1ri ale unor personalit!ti diferite,
membrii ai Quorumului celor 12, apostoli ai biserieii mormone.
30 Dialogue: A Journal of Mormon Thought, 1966, p.74. Revista apare trimestrial 0 varietate de puncte de
vedere despre istoria:;;i doetrinamormon!1.
31 Biserica Reorganizata grupeaza cam 200 000 de oferA un exemplu interesant de mormonism "temperat" care
a refuzat intotdeauna doctrine Ie controversate, ca poligamia. In zilele noastre, ea se apropie eel mai bine de protestantism.
Din 1984 a penn is femeilor preotia, dar aceaslA deschidere a provocat numeroase schisme "fundarnentaliste". A se vedea,
Encyclopedia ofAmerican Religions, ed. Gordon Melton, p. 607 (Reorganised Church 0/Latter-Day Saints)

11
")
,
" .
Page 120 of 417
.-
,
Adunarea ",60 tllor" pentru a construi "Noul lemsalim", era prin wmare unul din
.. importante ale vremurilor din urma
32
Ideea nu era insa noua. Cu mutt timp inainte de
Joseph Smith, protestantii in special puritanii au sustinut intoarcerea evreilor 'in Palestina, chiar
:i
t

if': .. inalnte de a doua venire a Domnului
33
Aceasta invatatura se precizeaza pe parcursul catorva revelatii.
.1'< ,Retelatia din 1830 considera locul acestei adunari ca un fel de refugiu inainte de Judecata de Apoi. un
. ,; arc! a lui Noe (Revelatia data profetului in Fayette, New York, 6 aprilie 1930, D&C. 4-8). In
din 11 septembrie 1831 este yorba de construirea "Noului Ierusalim", dar locul nu este
...',; i indicaf
4
De abia in revelatia din 22 septembrie 1832, Joseph Smith clar confirmarea ca locul
'i.
va fi Independence Missouri
3s
Foarte interesant este ca dupa alungarea din Missouri, revelatiile
preconizeaza dobandirea prin forta a teritoriului tagaduit (revelatia din 23 aprHie 1834, D&C 104).
Invatatura despre .,adunarea la Sion" a fost motorul unei formidabile mobilizari spre America.
Convertitii mormoni din toata lume4Se indreptau spre America pentru a construi "Noul Sion". Pana in
anii 1930, biserica mormona nu incuraja organizarea ei in afara Utahului. Cei care se
;. alaturau bisericii trebuiau sa emigreze spre "Sion" pentru pregatirea "RegatuIUi celei de a doua veniri",
: Curtind insl1. s-a produs 0 schimbare de atitudine care a gene rat 0 schimbare substantiala a doctrinei
'. 32 "lar apoi Tatlil iarali ii va aduna pe ei cu 10lii laolalla # Ie va da lor lerusalimul ca lara a mO$lenirli lor" (3 Nephi 20,
! 33),; Vezi de asemenea 3 Nephi 29, I; Eter 13,3-6, Bruce McConkie,op. cit. p. 305-307 (Gathering ofIsrael),
33 Din momentul in care puritanii au debarcat in Lumea Noul\, ideea americanilor indieni care aveau origini ebraice a fost
'..
F' " : Ea provenea din scrierile misionarilor spanioli portughezi din America de Sud, De exemptu Viscount
,
. Kingsbourough (1795-1837) una din sursele frecvent citate de mormoni, sustinea tn cartea sa A'}t1quities of Mexico
I ..
(Ant/chit6ft' mexicane). London, 1830, cl\ aztecii sunt descendentii celor 10 triburi ale lui Israel. Cu ani
tnainte de aparitia "CArtii lui Monnon", au fost publicate tn Statele Unite mai multe lucrl\ri erau dedicateevreilor
tntoarceri a lor in Palestina. Printre cele mai influente stud ii, mentioniim Elias Boudinot (fondator
al American Bible Society), Star in the West (New Jersey, 1816); Josiah Priest, The Wonders of Nature and
i ':.
.". >
: Providence Displayed (Albany, 1825); Ethan Smith, View ofthe Hebfews (Vennont, 1825). Pentru a vedea legiitura intre
.. ,
.. aceasU!. trl1sAturA sionistA a eshatologiei mormone gftndirea religioasA din secolele XVII-XVIII in Anglia America, vezi
Ruth Bloch, Visionary Republic: Millennial Themes In American Thought. 1756-1800, New York: Cambridge University
; .
, Press, 1985.
34 "AdevArat vii spun cl\ Sionul va inflori slava lui Dumnezeu va fi asupra lui/ l;li va fi un semn pentru neamuri veni
t '
la el din fiecare natiune de pe pltmantll;li va veni vremea cand natiunile pltmflntului vor tremura din pricina lui" (D&C 64,
. 41-43), A se revelatia din octombrie 1931 (D&C, 65, 3-6)
" <, , lS cuvdntullui Dumnezeu referitor ia Biserica Lui cli in ultimele zile va fi restaurarea poporului lui, cum
.: a prin gura profetilor clt va fi adunarea sfintilor pe muntele Sion, unde va fi Noul IeOlsalin'l.. $i acest
" fi construit tnceptind cu templul stabilit de degetul lui Dumnezeu la frontiera sudicii a statului Missouri ( Revelatia din 22
. (
septembrie primitl\ in Kirtland. D&C 84;2-3).
12
I
Page 121 of 417
,';'"
eshatologice rnormone
36
. Deoarece identificarea "Noului Iersualim" cu un orruj, cu 0 regiune a Amerlcii
" ,
nu mai era credibila, aIte realitati au fost accentuate in incercare de a pastra conceptul de "popor al lui
Dumnezeu". Obligatia de a se aduna la Sion a fost treptat abandonata, datorita a doi factori principalt'
Primul era de ordin economic: biserica mormona nu mai putea asigura bunastarea tuturor convertitilor
mormoni care soseau in America, mai ales dupli criza economica a anilor 1890. Al doilea tinea de
conflictele dintre comunitatea mormona guvemul federal. Odatli cu integrarea Utah-ului intre statele
Confederatiei Americane, mormonii nu mai erau ,in rl:izboi cu statuI, ci din contra participau activ la '.
potitica lui in consecinta nu mai puteau ramane autonomi, ci trebuiau sa respecte legislatia f:! ::r
americana. "
"
.,
,

'. . .
. :\
"Prima Pre:;;edintie" (autoritatea suprema) lanseazii, la inceputul secolului al XX-lea ideea
biserici intemationale care sa aiba comunitati permanente in strainatate incepe sa
t I 'f.
emigrarea in America. Apelurile de aramane pe loc, adresate noilor convertiti, au fost eu
,I
surprindere 0 parte a adeptilor a considerat ca este yorba de apostazie, deoarece nu a existat 0
revelatie in acest sens. Al pregedinte Joseph F. Smith (1901-1908) s-a deplasat personill. in
Europa in 1906 pentru a ruga "sfintii" sa ramana pe lee:- In 1922 au fost sistate fondurile de ajutor
, imigrantilor
37
Intentia era de a da un alt sens ideii de "Sion", care devenea un c' ept
'I _
-spiritual. Sionul unna sa fie construit de toate natiunile pamantului, de toti "sfintii" adunati in trlfte
;,' ,
'rugaciune, chiar daea loeuiau in teritorii straine. ; . it'
Dupa ce biserica ceruse mult timp mormonilor sa emigreze spre America spre a I '
'eonstructorii Regatului lui Dumnezeu, liderii mormoni recomandau adeptilor chiar au dat un Jrdin :':''1'
< 'J.
imperativ de stop are a imigrarii in 1977. pe motiv ca Sionul se gase:;;te aeolo unde trruesc r:t1t
" < '
biserieii
38
In 1999, aceasta recomandarc era din nou rcluata de catre "Prima ;,In zilele :j
f.'
i
noastre, Domnul considera potrivit sa trimita binecuvantarile Evangheliei, sa se construiasca un niunw
spotit de temple, in mai muIte paqi ale lumii. De aceea noi dorim sa reluam sfat dat medtb'tilor
. ,:' ,
Bisericii de a ramane in patriile lor :;;i de a nu emigra in Statele Unite ... Daca membrii din intreaga lu.me
raman in patriile lor, muncind pentm a construi Biserica intlirile natale, mari binecuvantiiri vorveni
>J
I:
36 Thomas 0'- Alexander, Mormonism in transition, Chicago, 1986. p. 237. .
'!;-,
" '
37 Ibidem, p. 240
" . '1' .J.'",
38 Reprodus de David Bitton, op,cit, p. 81. "Adunarea pemvienilor este in stll.lpii (unitate administrativi!) Sionului din Peru,: '....;r;
':
, , 1
sau in locurile care curll.nd vor deveni stiilpi. Locul de adunare a chilienilor este in Chile. Pentru bolivieni este Bolivia, ,
pentm Coreea este Coreea pe toata suprafata pamanffilui. Poporul allui Israel care se alii! in fiecare natiune
este chemat sa se adune la turma lui Hristos, la stalpu! sionului cum este stabilit in natiunile lor ) (Come: Let Israel
Build Zion. "Ensign", May 1977, p. 118).
13
-.

.", '
Page 122 of 417
.,'
"f
(t.. .t'
''',
}f '
(.1
, ..
. :'
1 {. .
""'
",\'''f' '.t"
:. 1,1: l
'Ji: .', asupra lor, personal $i asupra Bisericii. Stalpii $i episcopiile din intreaga lume vor fi intarite. tacdnd
( ) .
.:: >:' binecuvantarilor Evangheliei unui numar $i mai mare dintre copiii TatiUui nostru
L'\,. .. cerese,,)9
>,1 :,"
La al 172-1ea Congres al Biserieii Mormone (2002) Keith B. McMullin, al do ilea consilier in

J ..,,;; "Prima a prezentat 0 eomunieare "Veni/i fa Sionul slant frumos". Liderul
}i. .. ' .. mormon afirma Sionul este aeolo unde eerturile $i disputele ineeteaza, acolo unde distinctiile intre
c1aSc i wile dispar, unde nimeni nu este sarae, spiritual material. cad "Dornnul a nurnit poporul
. , Si6n, pentru erau intr-o singura intr-un singur cuget erau in dreptate" (Perla cea de mare
',;!- Cartea lui Moise 7:18). "Sionul- liderul mormon- este prosper deoarcece lui
due 0 vial! cu poruneile lui Dumnezeu. Sion nu este dat ca un cadou, d el este edificat de un
, . popor virtu os, un popor al care se ul1e$te pentru asta, straduindu-se edifice Sionul,
\ J."
:.:'. I.f' .
-.-: "regatul Dumnezeului nostru i al Hristoslllui 105, 32 ;68, 25-31 ; 82, 14 ; 115, 1-6) pentrlt
'f/"
:1 .? ',. a R.regliti a doua venire a Domnului (D&A 65, 2, 6to .
. ,i'
.e) Mileniul
, . F '
Perioada intre cele invieri este deJOOO de ani sau mileniul. Timpul
'.1 pentru inceputul mileniului a fost definitiv fixat eunoscut numai de Tata!. Nu exista posibilitatea
fi camileniul fi instaurat mai devreme drepUitii sfintilor, dar nici nu poate fi amanat din
.
<I" cactza oamenilor sau pentru oricare alt motiv41. Doctrina mileniului a cunoscut la randi.d ei
nup;teroase modificarL Acestea se refera in mod particqlar la cd care vor trai pe in timpul
I
mUeniului, la activitatile care se vor aici la felul cum vor fi ele conduse.
l .
.,
. i'.. ,'
39 ,'e'mbrJi sum sfotuili sa ramana in larile lor (scrisoare datat! 1 decembrie 1999), publicatli in "Liahona" aprilie 20'00,
";.
. p. 4, Bisericii)
I 40 Luilrile de cuvlint au fost publicate tn revista .. Liahona". Printre primii teoreticieni aj mormonismului, numai Orson Pratt
.(.. .
(1891-1881), plb'ea s!i inteleag!i prin "Regatullui Dumnezeu" Biserica mormonli (A series ofPamphlets on the Doctrines of
, ,
the;Gospel, Salt Lake City, 1891, p. 41- 123), in timp ce majoritatea Iiderilor mormoni opta pentru 0 distinctie clarA tntre
!t. '
or .':-:. " cele doul1. A se vedea Jean-Francois Mayer, Sectes chretiennes et politique, Une approche a travers ,)uelques exemples
I It, '
(X1K'et XX'siecles), Bulletin de I'Association d'Etude et d'Information sur lesMouvements Religieux ,no. 40- 42/1.983;
, 41 Bruce McConkie, op. cit, p. 494. Grant Underwood, The millenarism World o/Early Mormonism, "Journal of Mormon
History" nr. 9/1982 arat! cum interpretarea tirnpurie a Sfintei Scripturi a "Girtii lui Mormon" a afectat a fost afectatlt
"J de doctrinelemilenariste. El fumizeaza prima conexiune intre istoria mormonismului i gandirea milenaristli, plasand
g4ndirea milenarista mormon! tn contextul ideilor despre lumii. Grant Uderwood este professor de
teoria religiei la Brigham University Hawai a publicat numeroase articole despre mormonismul timpuriu milenarism in
.,
, .
, '
"Brigham Young Studies" ..Journal of Mormon History".
14
Page 123 of 417
a) biserica mormona invata ca pamantul itr timpul mileniului va fi locuit de cei ce merita ':'
sl@.ya celesta, sau cel putin slava terestra, fie ca sunt mormoni sau nu
42
. Ne-mormonii, care
celputin conqitiile pentru gloria terestra vor continua sa traiasca in milenium, avnd liberullor arbitru.
Isus Hristos va domni personal pe pamant, dar aceast lucru nu trebuie inteles literal, printr-o prezenta
continua a Domnului in tot cursul mileniului: Isus Hristos sfintii inviati nu vor trai tot timpd.t pe
".
pamant, dar ei n vor vizita de fiecare data cand doresc cand va fi necesar pentru a ajuta la guvemarea
lui. incepand cu' 1842, Joseph Smith din considerente legate de prozelitism, a sugerat ca "neamurile"
vor putea participa la mileniu, modificand radical invatatura din anii 1830, potrivit cm-eia toti, ne-
I,
monnonii vor fi condamnati
43
Astfel, de la 0 viziune exclusivista a primilor mortl1oni care sa .' j,
se bucurede prezenta lui Hristos a sfintilor inviati in timpul mileniului se ajunge la 0
universalism care da de mantuire la toate popoarele rasele. ";;'t,
Interesanta este evolutia pozitiei bisericii mormone fata de populatia de culoare. in "Cartea ,. ,;:f
lui Mormon" se spune ca vechea civilizatie din America s-a scindat in doua grupuri, nefitii lamanitii.;
Lamanitii, au fost blestemati de Dumnezeu, ca semn al blestemului pielea lor s-a innegrit. In
vremurile din....urma, lamanitii vor fi binecuvantati "evanghelia" va predicata descendentilor lor (II
Nefi, 3D, 5_6)44. In timpul scurtului sau sejur in Missouri, Joseph Smith a avut 0 revelatie prin care i se
arata ca popu1atia de culoare (indieni, mulatrii, negriif este binecuvantata dar nu nu poate fi admisa la
42 Revelalia din 16 februarie 1832, prin care lui Joseph Smith i se descopereau cele trei stllr; de slav4 constituie unul din
. textele fundamentale ale eshatologiei mormone, destinat sl\ joace de asemenea un rol important in prozelitismul m9pnon
"" '"Mormonii 'cl\ la a doua venire, dupl\ judecata partial1t, oamenii vor fi , in impl\rl\tia cerurilor. in trei locuri diierite:
,
cel ceresc, este eel mai inalt, urml\torul sub el, eel terestru eel telestial, al treilea. Aceastl\ doctrinl\ se fundamenteazli
pe anumite texte biblice (I Cor. XV, 40-42; II Cor., XII,-2). Vezi D&C, 76,. 30-39; Bruce McConkie
Exaltation, p. 256- 258; Principii/e, p. 279- 283 ("Degrees of Glory"); Larry E. Dahl, Encyclopedia ofMormonism, vol I, I
New York: Macmillan Publishing Company, 1992; Bennion, Lowell, An Introduction 10 the Gospel, Salt Lake City, Utah:
Printing Co., 1955, p. 42).
43 Unul din principalele texte asupra mileniului apartine lui Sidney Rigdon (1793-1876), care era unul din cei mai apropiati
, t,
.:'."
colaboratori ai lui Joseph Smith. Acesta scria fflrl\ echivoc 1834 cli "toti cei care vor fi pe pAmant in timpul acestei
perioade, vor fi mormoni" (The Evening Star, II aprile 1834, p. 147). Dihotomia mantuiti-osllnditi, tipicA predicArii
era foarte putemicl\ la inceputurile mormonismului. A se Grat Underwood, " Saved or Damned": Tracing a Per;)sten
Protestantism in Early Mormon Thoughl, "Brigham Young University Studies", vol. ;25, no.3 (1985), p. 85-103.
44 Acest eveniment eshatologic este numit "ziua lamanitilor". Unul din cei mai mari sprijinitori ai misiuni printre a
fost Spencer Kimball (1895-1995), care sustinea cl\ "ziua lamanitilor" a inceput in timpul lui: "Ziua
lamanqilor este sigur acum noi suntem instrumentele care facem sli se tmplineascA profetiile" (D.J. Whittaker, MOY(nons
and Native Americans: A Historical and Biographical Introduction, in "Dialogue: A Journal Of Mormon Thought".) 8/4
f' .'
(1985), p. 44- 45). ,:' ,
)
I (,
15
,,,
",
Page 124 of 417
,
;. "';t:', "
f'?" v
'[!
"
.J
'i
preotie din cauza unui blestem. Din momentul abolirii, discriminarii rasiale In anii 1960, atitudinea
.r't
mqrmonilor se va schimba. Astfel, daca In editia din 1961 a "CartH lui Mormon" se spune ca ei vor
1:"
deveni" un popor alb i binecuvantat ", In editia din 1982 gasim " un popor pur # binecuvdntat ", ceea
" ce ,inseamna ca tntre timp fusesera ridicati la demnitatea de "fii ai lui Israel". Mai mult, In 1978,
,,'J ,'I Spencer Kimball (1973-1985) pretindea ca a avut 0 revelatie prin care preotia era
.',j;. ':':; la toti oamenii de parte Mrbateasca, indiferent de rasa
4S

,,'
,
b) La Intrebarea ce se va petrece In timpul'mileniului, mormonii spun ca se va continua,Yhlta de
'I
, faI)ililie, dar ca oamenii nu vor suferimoartea In :sensul propriu al termenului, pentru ca cei care mor
VOt; fi automat transformati Intr-o conditie nemuritoare. Membrii bisericii vor Indeplini doua mari
'4
sru;Cini In timpul mileniului: vor continua sa construiasca temple In care va ave a loc botezul pentru cei
mbrfi vor continua sa anunte "evanghelia" la ne-mormoni. Din nou avem de a face Cll schimbare
. ':, .:1.
, rad'idala in cornparalie cu se credea In anii 1830-1840. Primii mormoni 0 perioada de repaos,
mai degrabadecat de muncaln timpul celor 1000 de ani. Ideea de a copii in timpul mileniului nu
.",'.'
..IT " e1:tarte dezvoItata in cursul anHor 1830. De asemenea, ei igriorau ideea de predicare la a
",.!f

,.'
, ., :,
;,evailgheliei" , din_moment ce ei nu mai trebuiau sa fie prezenti pe pamant. '
c) Al treilea aspect care arata cli aceastli doctrina S-a schimbat se refera la guvernarea lumii in
mileniului. Astazi se Invatli ca sub domnia lui Iisus Hristos a sfintilor Inviati atat membrii
!',"
, "
\.
. bisericii mormone cat nemembrii vor participa la conducere. Primii mormoni credeau simplu cli Iisus
care va.fi prezent fizie va conduce impl.'iratia sa cu ajutorul sfintiIor inviati. Nu esteintampllitor ea ideea
d, ,,'
unei guvemliri a pamantului In timpul mileniului a ineeput sa se afirme odata euIncoronarea
lui Joseph Smith ca "rege al Casei lui Israel" cu organizarea Consiliului celor 50, pentru a conduce
,.; !;' . lumea. la Nauvoo in 1844. Joseph Smith intemeiase un fel de "Reg at al Sionului" care trebuia sa
f .,.'
..;', exercite regenta religioasa pana cdnd Hristos va reveni pe pamant. Cercetl.'irile reeente arata ea Joseph
1
Smith suceesorii lui imediati nu au avut numai seopuri religioase, dar In egalli masura proiecte
'1:: ' "
politice
46
tn an, Joseph Smith prezentat candidatura Ia Statelor Unite, 0
I ,?

,4S Despre pozitia monnonilor In raport cei de altA culoare, a se vedea, John Heinerman, Anson Shupe, The Mormon
. Corporate Empire. Beacon Press, 1985, p. 19
46 tntre 1839 1846 mormonii au transfonnat 0 nei'nsemnatA de pe malul Mississippi intr-un mare anume
Nauvoo. Aid Joseph Smith a dezvoltat structura bisericii, doctrina practicile, a introdus poligamia a pus bazele unui
regat politic al lui Dumnezeu, 0 mare Consillul celor cincizeci, 0 organizatie secretii , al c!1rui scop era sA
/i '
0 guvemare mondiala care sll, pregllteascA cea de a doua venire a Domnului, nu a i'ndeplinit niciodatA rolul care
fost de Joseph Smith. tncepdnd eu 1850, Consiliul' nu s-a reunite dedit rareori. Condus de suceesorul 'lui Smith.
,< . Young ( 1801-1877) apoi de John Taylor "Consiliul" nu a mai nici 0 activitate dupA
'I" "I .', "
it.. ,' ,",J
.-J" , 1
16
r" . '\
"I. .' ;
.;{t :.' "k
Page 125 of 417
>
",
, \;1'
initiativa despre care se' putea spune ca reflecta megalomania sa i era in timp ,:,presia dorint<:i " 1':
de a apara: in fata opiniei publice drepturile mormonilor
47
Joseph Smith conferea insa acestui gest 0 '(

If "
spirituala: daca el devenea Statelor Unite, aceasta era inceputul guvema(ii
.....
divine menite sa se exinda in lurnea intreaga sa pregateasca cea de a doua venire a Domnului
48

, ,
\.
Candidatura la .Americiieste caracteristica pentru felul in care primii mOQilloni
'i
, '.
concepeau mlleniul. Venirea lui Hristos nu trebuia nurnai pregatita, dar grabita. Mormonii
, ,:t
.
, " ,J:,'
privilegiul dea accelera venirea mileniului, de unde lupta lor pentru a transforma, a influenta institlltiile '. ii' '
acestei lumi de a Ie face compatibile eu viziunea lor de progres i fericire inerenta a omului
49
Se ' t,
': 1
poate intelege, din aceasta perspectiva, astfel importanta misiunii i spiritul de cruciada 'care .:"t

actiunile bisericii mormone.

":::11;\
, .' it
III. IMPLlCATIILE DOCTRINELOR ESHATOLOGICE PENTRU <: ':1'
MISIONARA , ',',,:'
"", t
Inca de 1a inceput, mesajul esh,atologic a jueat un rol important in cadrul eforturilor misi1nare' ::'
ale bisericii nlormone. Accentul pus pe ce,1ei de a doua veniri a fost motorul predicii pd6tilor ::.
una din bazele succesului mormon la staritul secolului al XIX-lea .. Revenirea lui Hristos pe ( '!,'
a: fost cu nerabdare, ca momentul rAsplatei strManiilor lor, cand vor guvema de
i,
"
El. :1n lucrarea lui Bernard McConkie_despre doctrina mormona citim "Biserica-Sfintilor Ultinielor
"
'Zile este imparatia lui Dumnezeu pe pamant, este imparatia care nu va fi distrusa niciodata sau
,
, ;alte neamuri, este 'imparatia care ingloba toate celelalte imparatii care va dainui pe vecie.:;Dar
1884. institutia a continuat functioneze mult timp. in 1880, cand John Taylor venea la condu,cerea
bisercii mormone, el era uns "rege, preot allui Israel pe pllmant". A se vedea, Hyrum Andrus, Joseph Smith
and World Government, Salt Lake City, 1972; Klaus Hansen, Quest for Empire. The Political Kingdom ofGod and the
Council ofFifty in the Mormon History, University of Nebraska Press, 1974; Jean-Francois Mayer, op.cit, p. 9-11:
41 Istoricii L. Arrington D. Bitton (The Mormon Experience: A History ofthe Latter-Day Saints, New York, ) 980, p. 52:
53) sunt putin favorabili acestei implicllri politice considerll aceasta explicll1n mare mllsurll ura impotriva mormonilor
care a culminat cu asasinarea lui Joseph Smith (1844). Aceste ambitii au fost abandonate in jurul anului 1890 cftnd
J
. i.'
mormonii au fost interesati sll se integreze in Confederatie supravietuisacll.
',k
48 Keith.Norman, How Long, 0 Lord? The Delay ofthe Parousia in Mormonism, "Sunstone" vol. 8, no 1-2, p. 49-58.
,j
i
49 tn mod curios, monnonii se strllduiau pregllteascll "Regatul", rllmanll in timp pro fund
fatll de valorile americane. Mormonii au avut intotdeauna 0 mare consideratie pentru Constitutia americanll pentru
Declaratia de Independentll. Ei sustin cll fondatori ai Statelor Unite au de fapt aparitia bisericii mormone
.: (
asiguri\nd acea preglltire ideotogicll : (libertatea de de expresie) tara de care motmonismul nu s-ar fi putut
dezvolta ( G-H Bousquet, Les Mormons. Histoire et Institutions, Presses Universitaires de France, 1949)
17
, 11
, ,
.'
i
.'
, ,
.r..
Page 126 of 417
"
>
pentru moment ea functioneaza numai ca un reg at ecleziastic"so. Odata cu venrrea lui Isus
iilS!taurarea imparatiei Sale, acest Regat va exercita fiijurisdictie politica asupra intregului pamant. Dar'
11 . .' , ,
pan! la ziua cand Dornnul va pune sfiirfiit tuturor natiunilor (D&C 87, 6), sfintilor Ii ,se poruncefite sa fie
stlipanirilor" (D&C 58, 22).
Este interesant de aratat ca, pe masurn ce conceptia despre mileniu pierdea din consistenta,
biserica mormona abandona fncercarile ei de a construi 0 societate "cereasca II separata, # se
concentra fn schimb pe "construirea unei culturi religioase auto nome " (Robert Gottlieb, Peter Willey,
American Saints: the Story ofa New religion Tradition, New'york. 1984, p. 52) Acest lucru a implicat
of'
adeptii intr-o viata comunitar-ecclesiastica care atillge toate aspectele existentei lor. Joseph Smith
'd' ""
),t :,1 " invatase intotdeauna ca "poporul lui Dumnezeu" trebuia sa tdiiasca cu demnitate pentru a construi
:'
; "Orafiul stant". Daca fundatiile lui inca nu a fost stabilite, insemna ca acest popor nu era inca pregatit
.
tp,':
I', ,
sa trniasca dupa legile care vor caracteriza noua ordine. Ori economica era 0 parte a

,I' '.
,:"',
';-' acestei noi ordini. Din cele 112 revelatii primite de profetul Jospeh Smith, 88 se refera la aspecte
I,',
,
economice
51
Este de remarcat faptul ca principala cauza a "migratiei" lor dintr-un loc in altul al
Americii a fost generata de invidia chiar mania vecinilor lor fata de prosperitatea lor economica.
.,,1
Ceea ce monnonismul a realizat astazi in terrneni de constructie sociala, de succes material fii
" .
.1"

economic este mai presus de orice indoiala. CerceUitorii vorbesc astazi de "Imperiul Mormon", a carui
.;',. ';
., ,.t,
.. avere, estimata la sute de miliarde de dolari, nu inceteaza sa creasca prin investitii la bursa, cumparare
./':,
, :: vanzare de proprietati, terenuri. constructii etc. Venitul anual este investit in construirea de temple, in
, '<
.. :.': activit!tii misionare. in agentiilor umanitare" in literaturii de
;'{ .r in subventionarea educatiei. 52.
cO
-----------
.
, 50 Bernard McConkie, op.cit...Millen/urn", p. 500; "Va aveni ziua in care implirlitia puterea pe tntregul plimAnt va fi datA
. f ,;
i :-
': pop\rillui "sfintiLor" Celui Preainalt, a clirui implirlitie este (D&C 65; Doctrines of Salt Lake City,
"
':..:' ,r 1959, vol I, p. 229- 230).
;.' ';; 51 Preocuparea pentru material care se vede in majoritatea revelatiilor se poate lega de conceptia antropomorficli despre
>;.,.... ..
s'; .. ' "., divinitate a biseicii monnone. Dumnezeu s-a arlitat in carne oase lui Joseph Smith, tot spiritu! este materie, toaUI. materia
are vocalie spiritualli (Alain Gillette,., Les Mormons. theocrates du Desert, Paris, 1985. p. 18-19)
52 lil timp, monnonismul este sustinut de personalitllti marcante din politicl1 sau din lumea afacerilor. 0 figurli
,
II'
pentru intelegerea monnonismului a fost Reed Smoot (1862-1941), unul din cei 70 de aposto!i 0 persoahl1 de
,> .. incredere a Joseph F. Smith (1838-1918) care in 1902 a devenit senator al Statelor Unite pentru Partidul
. Republican. A ocupat aceastli demnitate timp de 3'0 de ani a fost unul din plirintii protectionismului american. Victoria lui
Reed Smoot a contribuit la apropierea bisericii monnone de marile forte politice americane la .,americanizarea"
.
Alte personalitliti din lumea politicA sau mediul de afaceri care provin din randurile bisericii monnone au fost sub-secretarul
de stat Reuben Clarek (lS71-1961), care spre vietii a fost membrul "Primei D.
,
18
Page 127 of 417
------.. ....------
, " i-I]"
" ; t
.: -f
or
in mod paradoxal, se faptul ca acumularea bogiifiei pleacii de la dorinla de ..
ctmstrui " Regatul lui Dumnezeu aid", pe piimant. Toate aceste realiz1iri sunt considerate oanticipare a
tlmpului "C811dpopoarele de pe pamant va veni la ei pentru conducere Ideeaca America
vafi anihila ca putere politica, dar va continua sa supravietuiasca prin intermediul bisericii monnone
este populara astazi printre mormoni. in speran
ta
ca Hristos se va reintoarce in curand pentru a guvema
r:':
F
regatullui Dumnezeu pe pamant, Biserica trebuie s,a fie pregatita pentru a prelua puterea economica \
,;;
politica a Americii apoi a lumii intregi. Ea trebuie sa adune convertitii sa realizeze 0 teocratie pe :: }
pamant. Gordon B. Hinkley (1995- )SJ afirma lara echivoc "cauza in care noi suntem
'-'
,
angajati nu este 0 cauza comuna ca altele. Este regatullui Dumnezeu, Tatal nostru etem. Este vorba del
edificarea Sionului aici, pe pamant prin dragoste, slujire, munca, administratk.. Regatullui Dumnezeu " "
J.
i

.t'
..
, .
r
Kennedey G. Roomey sub administl'atia Nixon, presedintele mormon Ezra Taft Benson (nllscut 1899-1994
1994), care a fost ministtl1 al agriculturii. Nathan Tanner, fost ministru al plimdntului minelor; J.W Marriott :-:4':;
intemeietorullantului de hoteluri; David Kennedy, secretar al trezoreriei sub administratia Nixon important bancher din ,;', f
Victor'Brown de la conducerea United Airlines (devenit apostol); Franklin Richard, jurist la federal Housing' ;'}t '
Atiority (devenit apostol); George fost guvernator de Michigan, la American Motors';) i 1enn ";:rf'
i
Neilson, al Husky Oil etc ... mormoni se in Senatul Statelor Unite in Camera ' :f
t., ,,(Congres); altH sunt inalti responsabili in CIA FBI (Robert Gottlieb, America's Saints: The Rise ofthe Mormon F,fwer, ,t:
London 1984 p. 110-113; 117-(19). Despre implicarea monnonilor in afaceri politicli a 5e vedea John Heine,f1l1,an & ,J
Shupe Anson, Mormon Cooperate Empire, Boston: Beacon Press, 1985 p. 55, 75, 119- 120; 125.; Chris Hun, Elitabeth
- f
Dunn (ed.), Money, morality and modes of civil society among American Mormons in Civil Society. Challenging Western
. ,"
Models, London; New York: Routledge, 1996, p. 27-49 (,
1 1:1
53 mormoni: Joseph Smith (1805-1844; din 6 aprilie 1830 este Iider, din 25 ianuarie 1832), Brigham
Young (1801-1877; din 7 octombrie 1844, iar orgallizatoric recunoscut 5 decembrie 1847), John Taylor (1808
din 10 octombrie 1880), Wilford Woodruff (1807-1898; din 7 aprilie 1889),
din 13 septembrie 1898), Joseph F. Smith (1838-1918; din 17 octombrie 1901), Heber
'x
;.
<' J. Grant (1856-1945; din 23 noiembrie 1918), George Albert Smith (1870-1951; din 21 mai 1945),
,

"
, , ,
David O. McKay (1873-1970; din 12 aprilie (951), Joseph Fielding Smith (1876-1972; din 23
ianuarie (970), Harold B. Lee (1899-1973; din 7 iulie 1972), Spencer W. Kimball (1895-1985; din
3() decembrie 1973), Ezra Taft Benson (1899-1994; din 10 noiembrie 1985), Howard W. Hunter (1907-1995;
din 5 iunie (994), Gordon B. Hinckley (1910- ; din 12 martie 1995),
19

I
Page 128 of 417
,a
'... :.
:,
.. '
".;;'
. ".,..
,':
este Biserica Sjinlilor Ultimelor Zile' i va ,deveni Sion fn toatii splendoarea sa ,:54, AstfeI,
:.:}
monnonismul face din succesuI economic un motor al prozelitismului
5S
. '
,:
,'( 'I'
.to";';' '\
in secolul al XXI-lea, ca traiesc in umbra celei de a doua veniri nu mai este la fel de
"
sustinut de eonvingator ea la prima generalie mormona. 0 trecere in revista a numerelor din Ensign
incypand cu anii 1970 identifica putine articole care se refera concret Ia a doua venire
56

"Noi marturisim ea El (Hristos) va reveni intr-o zi pe pamant. Atunci se va descoperi slava Domnului
..
f
-$iin c/ipa aceea orice ftipturii 0 va vedea (lsaia XL, 5). EI va conduce ca rege al regiIor va domni ea
F'\..., ,
al domnilor orice genunchi se va pieca orice Iimba va da slava in fata Lui. Hecare dintre noi
l
vafi dus sa stea in fala Lui pentru a fi judecat dupa faptele noastre dorinleie inimilor noastre"S7.
(,'
":.'
, <
....
",
54 Heinerman & Shupe, Anso.n. op.cit, p. 2;'"Va aVeiiT ziua in care impArAlia puterea pe tntregulprun!lnt va fi datA
"
popornlui "stinli1or" Celui Preainalt, a cllrui impArlllie este (D&C 65; Doctrines ofSalvation, vol I!"p. 229- 230).
,'!. H ..Sftnlii" vor ca toti sit se bucure de ImplirAlia lui Hristos la a doua Sa venire, de aceea ei conduc eforturi misionare
, deosebite i propovllduiesc "fiirA bani pret"(Alma I, 20). in numeroase tAri defavorizate, ei construiesc lanSeazll
It f "
,- de educatie sanitarA sau campanii de vaccinare, atrAgdnd populatia sAracA. Conform pe anul 2000
, .'
(aparute tn revista "EnSign", mai, 2001, p.22), Biserica avea un total de 11.068 861 de membrii, din care aproximativ 0
i\< ,
: jutdlUate se aflau in Statele Unite. Mormonii cunosc cel mai mare succes allor in Paciftcul de Sud, unde un locuitor din trei
. .
este.' membru al bisericii mormone, ftecare insulA are un templu. De asemenea, In NouatZeelandli, au fost bine
t prim'iti de "triburile Maoris", care cum Je vorblserll lor, venirea adevAratei religii. tn Asia biserica
prezentA mai ales in Filipine. unde exist! un templu la Manila, care se bucurA de ajutQare importai!te in
, ,1"
catMofele naturale care 0 lovesc destul de des. tn Europa tnsl1, mormonisInul relativ succes in'tArile
,
Europei occidentale, cu exceptia Marii Britanii, unde I Jocuitor din 200 este mormon dar se aflA in tn IArile
,,' fostului bloc comunist. mormonismul este in general perceput ca 0 religie americanA, cercetlUorii ajung la 0
cOO:c1uzie surpinzatoare care explicit partial succesul mormonismului. Potentialii convertiti fac 0 distinctie intre functia
Americii in lumea de astAzi functia Americii in planul divin al lui Dumnezeu. Ei accept! functia Americii ca "pAmilnt al
' I
..
libertatii", al Noului Ierusalim; pentru ei mormonismul nu se poate numi "american", cum nici catolicismul nu se poate
.'
nunii "italian", comparatia este vlldit fO$tA. Pe de aim parte, nici misionarii mormoni nu accentueatii in predica lor
;
docirinele "americane", ci binefacerile psihice spirituale ale credintei lor. ,

.:1 ,,56 Oaks Dallin, Preparation for the Second Coming, "Ensign", mai 2004; Robert Wells, Our message to the World,
"Ensign", nov. 1995; Hales, The UnlqufLMessage ofJesus Christ, "Ensign", maio 1994; Ezra Taft Benson. Joseph
"
i
. Smith Profit to our generation, "Ensign". 1981; Marion Rommey, The Restoration of lsrael to the Lands of their
...;
.:'1
;
,1 Inheritance, "Ensign". mai, 1981; Richards LeGeand, The Second Coming ofChrist, "Ensign", mai 1978; Mark Petersen,
The Message of Elijah, "Ensign", mai 1976; Stapley Delbert, To Make a People Prepared for the Lord, "Ensign", nov.
J'
. 1975; Alvin Dyer, We Shall Not Fear, "Ensign", iunie, 1971
,j ,
.} 57 Hristos cel viu. Marturla apostoli/or, Biserica lui lisus Hristos a Sfintilor din zilele din urmA, "Liahona", aprilie.2000, p .
3.
20
Page 129 of 417
' .'j .
Liderii actuali ai biserieii mormone fae declaratii clare care _sa contraeareze anxietatea referit98.Te la
apropierea mileniului. Toate acestea nu trebuie sa ne duea la concluzia cit mormonismul a sucorhat in .
fata tendintelor modemiste. Lucrarea lui Bruce McConkie, cea mai documentatit din lucrarile d09trJnar or r I: ,

(
'
sUrprinde printr-un mare at8.ament fatit de tezele initiale ale morrtloniSmului
.... ,
. ,I i '
" ,
"
generatii. Ca i atunci, acum sunt a9teptate schimbari biologice geologice, inclusiv'
-.
I
il,. :'
cA animalele vor deveni ierbivore sauca vor fi unificate continentele
58

:ji., ,: }}1i X,
Astfel, se poate spune ca gandirea apocaIiptica: este omniprezenta, dar cutentele advente ,t- l
Tt .'
extreme sunt sanctionate adeptii lor sunt din Mormonii se multumesc sa observe
semnele care preced vremurile din urma, cousiderand cit acestea sunt de dom categorii: in primul rand,
, '
, predicarea adevarului prin stradania miilor de tineri mormoni eare au inceput evanghelizarea lumii; in
.f.
al doilea rand este yorba de degradarea planetarit, atat la nivel ecologic, cat moral, care este semnul

incontestabil al apropierii judeeatii. Surdina pusa diseursului apoealiptie a favorizat concentrarea
'pi
t'
politiea spre edificarea "regatului" de la Utah. Ca in alte curente teligioase, cei care nu s-au multumit ,-,
.
, 'I
sa primeasca un mesa] apocaliptic redus gasit refugiul in mici grupuri dizidente care, gratie J t
revelatiilor de care au beneficiat noii lor profeti, mentin vie flacaramilenarista ee a earacterizat primele' <l:' I
\- ..:t',
, ?,"
.
, comunitap mormone
59

'f" A
,
I
)'
"
CONCLUZII
Din eel expuse putem concIuzina faptul ea eshatologia mormona contemporana apare, in multe '
;";.c
privinte, ca 0 reluare in termeni moderni a milenarismului eretic profesat in primele secole ale Bisericii,
atilt de cat Ii de uoB parinli Ii seriitori hiserieelli", Principalele sale caracteristici sunt Vizi;mea _ jIt
58 Liderii mormoni au raspuns continul sa rl\spundl la modernism, cum fae religiile conservatoare in geneflil; prin i'!;, :;.:
respingerea lui IlcAnd apel doar la supranatural. Ceea ce joaca un rol important in cazul monnonilor este eonvingerea d ;
sunt de un profet in viata. Acest "Moise" poate fi imbrtcat in costum englezesc, dar el este legl1tura cu cititiC!i';J;:':;
';i'"
a lor "smnt". Continua revelatie printr-un profet in viata ca 0 evidentA tangibill d Dumnezeu poate face i '.",:",:;',' ..,
lucruri minunate din trecut. . .
ofAmerican Religions, Melton J. Gordon (ed. coord.),New York 1999, p. 589- 613 suntid1ttcate "l
:7:: d. mortnoru ,I Did Cdier. pc oare 01. au In 't
cadrul lllonnonismuluL AceasUi prezenatre va fece obiectul unui studiu mai amplu. Pentru documentare: des "
Hommes, Dictitmnaire des Messianismes et milienarismes, ed. H. Desroche, La Haye, 1969; Millenarianism' and ,,-'
", ,J
J i 'Ii
Messianism in Early Modern European Culture: (Vol I Jewish Messianism in the Early Modern World edited by Mfttt D.
Goldish and Richard H. Popkin ,Dodrecht ,Boston ,London 200t,' Vol II Catholic Millen.arianism: From StllIonarola/lo the r
Abbey Gregory edited by Karl A. Kottman Dodrecht ,Boston ,London 200 I; Vol III The Millenarian Turn: Millenarian
21 .
. .:' 1'"
, '
1 }.J
i .. :'
.. 'I'
r
I
: I#>j "
'
, r-'l"
,.; .ft/i"
<
,t f
?"
Page 130 of 417
, .
'h:'
.
.;]. .. ,
,'" "
"
' ;'
.
, .. ' "
':,: '-,'
I
.:J ..' ;" I
.it heponisU\ asupra rnileniului (este 0 irnparatie a placerilor, pe parnan!), accentul pus pe ternele sioniste
". (re$taurarea Ierusalirnului, restaurarea cultului mozaic cu rnajoritatea legile prescriptiile sale),
pre.c'9m egalitatea intre irnparatia rnesianica descrisa de profetii Vechiului
, ,o,';l<- ,
:', " a doua veniri a Dornnului.
tn al do ilea rand, se poate vedea ca fonna in care se prezinta astazi eshatologia monnona este
unui proces de modificari reconsiderari repetate lucru inconsecventa fata
traditie doctrinara subordonare ,fata de imperativele legate de prozelitism (nimic revelat de
fap,t). Considerarn ca prezentarea acestei inconsecvente trebuie sa preceada orice incercare de abordare
crilicl1 (ea trebuie sa fie in duhul Evangheliei sa nu diabolizeze alteritatea) a invataturii mormone din
: ortodoxa. Un mormon sincer care, are un heritaj cultural propriu daca va sa
I ' , ,
...,;. \ doctrina rnormonl1 se va apropia rnuIt de Adevar. Problernatizarea nu 0 poate face qepat
-:} ( mormonismul onest dintr-a perspectiva interdisciplinara tara coloratura p'romotionara'
\'Ir, i ' '. care 'ei sa 0 promoveze . Acest lucru este verificat in rnediile academice mormone care 'sunt
-
;\' ,
"
i,i' ,1 acqzate azi de "erezie" in cadrul mormonisrnului. Astazi noi trebuie sa atitudinea de
, (I,
, . ai religioase" la cea de marturisitori asta presupune revlgorarea misiunii in Biserica.
:. 'I; tn al treilea rand, din tot ceea ce s-a aratat paua acurn, se poate constata ca 0 legatura
;,1 , ' ,
":. '. " stdinsa intre invataturile eshatologice expasiunea morrnonisrnului. Realizarile economice, implicarea
1. ,..
politica, prozelitismul la scara rnondiala, prograrnul umanitar cel educational arata eforturile bisericii
monnone de a transforIna aceasta lume in ,Jmparatia" a conducere 0 va lua Hristos la a doua Sa
, "
venire. Astfel, monnonismul poate fi considerat 0 denominatiune a carei religiositate trebuie sa Ie
confere identitate prosperi tate .
',','
;,F . j
iJ:
W./:'
.
_______________________________________-.,.___
- : .'
Contexts ofScience .Politics .and Everyday Anglo-American Life in the seventeenth and eighteenth centuries edited by
,
C'.
Force and RichardH. Popkin, Dodrecht ,Boston ,London 2001; Vol IV Continental MilIeniarians:Protestants
.Heretics edited by John Cristian Laursen and Richard H. Popkin , Dodrecht ,Boston London 2001; The
of Apocaiypticism. vol I (The origins o/apocalyptic/sm in Judaism and Christianity ed. John J. Collins,
,",. ' . I ' ,
I '. . '
1998), Vol II (Apoca/ypticism in Western history and culture ed. Bernard J. MacGinn), vol. III (Apoc.a/ypticism in the

, modern period and the contemporary age ed. Stephen J. Stein) New York: Continuum, 1998.
','
22
'!I",
...
Page 131 of 417
I
r ,-' ;f:'
"
,t,
...,
, ri
umane sa duca 0 existenla in armonie cu Universul se. numesc pagani, iar paganismul este:
"
calea ... ". Cu aceste cuvinte de intampinate se deschide pagina de internet in limba romiin4
unuia din site-urile de informare despre paganism (http://www.paganism.roD. Pagan Federation , "
International (PFI), una din cele mai importante aliante neopagane, are de 0 pagina;ge)
. .,f>,.,
internet in romana, prin intermediul careia propune sa ajute simpatizantii paganismuiul
din tara noastra exprime tiber credintele, sa contracareze acuzatiile la adresa lot, iar daca
este necesaua urmeze calea legala pentru drepturilor lorl.
Popularizarea neopaganismului in tara noastra face prin intermediul workshop-urilor
de prezentare. Federatie Pagana a organizatifn anul 2008, primul curs de vrajitorie
Wicca in Romania, intitulat "Primii pe acest drum" (23-24 august 2008)2. CursuLa fost
de Morgana, coordonatoarea internationala a Pagan Federation de Saddie, impIicat in
organizarea PFI in Ungaria, ambele nume fiind, evident, pseudonime. Din anuntul oficial aflam
ca "amandoi sunt practicanti Wicca au multi ani de experienta. Ei ne vor invata atat filosofia de
baza Wicca, dar cum sa cream ritual uri pentru ciclul anului ritual uri pentru ceea ce numim
"ritualurile de trecere". Se vor inspira din bogata spiritualitate est-europeana - vor incerca sa
includa propriile voastre experiente". Cursul costa 150 de RON pentru membri PFr 180
pentru nemembri, iar participarea era limitata la 25 de persoane. Workshop-ul era sustinut de <>
ghidare pe termen lung, pe par.cursul careia cursantii beneficiau de un pachet integral de initiere
http://www.ro.paganfederation.org/index.html. Pagan Federation International (PFI) este 0 dezvoltare a Pagan
Pederation, infiinlatit in Marea Britanie in 1971, care, ac;tualmente are filiale in 28 de titri, printre care Romania.
Scopul PFi este de a sprijini adeplii neopitgiinismului in viala personalit publica, de a-i ajuta sit cit
au drepturi ca adeptii altor credinle; de a promova un profil pozitiv al pitgiinilor al pitganismului; de a
furniza informatii institutiilor larg; de a facilita comunicarea efectivlt, educatia dialogul intre
comunitiitile pitgane ne-pagani. PH este activit in Europa, organizand evenimente pitgane coordonand diferite
'i
activitati cu tenta prozeltistit, printre care vizitarea a inchisorilor, acordarea de ajutor in caz de dezastrei"
,.
PFI editeaza revista "Pagan Dawn". (http://www.paganfed.orgl).
,.'
2 http://www.ro.paganfederation.QrgfactivitatLhtml

,r:
f
,
,FORME ALE IN SOCIETATEA CONTEMPORANA
Led. Dr. RaduPetre
Argument: proliferarea neo-paganisItlului in Romania in tarUe vecine.

'1:,: i \i:i *
:.\.';::'
,t'
;, f:;l,
,
',.1, '.j
r f,
,.I,
1
Page 132 of 417
, 'I.'
'.'. .. .:,

'{
. f

t1'f .
I
.',
care continea materiale despre "Roata anuJui" cu intreMri raspunsuri alte carti neopagdne .
De asemenea, fiecare cursant primea un mentor personal cu care comunica prin emaiL I;'
0 simpla cautare pe internet ne aratli cli incercarile de a constitui comunitliti neo-pagane r
in tara noastra dateaza 'cel putin din anu12004. tn acel an aparea revista on-line MoonLight Grove:
(http://moonlightgrove.3x.ro).careseintitula.,prima revista Wicca In Iimba romana", ale carei
numere pot fi urml1rite din aprilie panli In decembrie 2004
3
fiecarui numar cuprindea
informatii despre sabat, principii traditii Wicca, vindecarea cu plante, magia cu pietre,
lumdnari, aromo-terapia, copacitor, retete naturiste. Din anul 2006, a devenit vizibil pe
internet grupul Romanian Coven, definit ca "un grup romanesc ce incearca sa ofere Wiccanilor
din Romania posibilitatea de a avea acces la informatia de care au nevoie. in limba romana, de
a aIte persoane care Ie credinta"4. Grupul a fost activ anlll urmator, cand
emiteau un Newsletter organizau 1ntiUniri lunare 'in detaliile acestora mnd
comunicate, prin email. membrilor inregistrati. De asemenea, exista un grup intitulat Romanian
Wiccans care tine legatura cu cei interesati prin intermediul forum-ului de discutii.
Este greu 6e evaluat impactu,1 pe care neopaganismul it art;.jn la ora actuala.
Forumurile deschise pe site-urile mentionate denota lin anumit interes fata de acest subiect, fi1ra
sa daca acest interes a dus la constituirea unor grupuri (covenurr) organizate dupa modelul
celor occidentale. Totu) este virtual prin urmare, necontrolabil. Organizatorii se ascund In
spatete unor nume fictive, simpatizantii nu pot fi deosebiti de simplii iar legatura dintre ei .
se face prin email sau pe formurile de discutii;
Ceea ce este sigur este ca neopagansmul organizat la nivel mondial 1ncearca sa
i, "cucereasca" Romania prin diverse mijloace: organizarea de 'worbhop-uri, stradania de a obtine
vizibilitate pe net sau forumurile de discutii. Pe site-ul 'in limba romana a1 Pagan Federation,
" simpatizantii ideilor neo-pag1loe sunf"indemnati explicit sa devin!i membrii. arlHandu-li-se clar'
care trebuie urmati
5
Cei interesati trebuie sa implineasca anumite conditii, anLlme sa aiM
3 Numele periodicului este de inspiratie druidica, "grove" fiind denumirea unei druidice. in. lrlanda, unul
j
.,..' din eele mal importante grupuri pagane se Owl Grove (Vezi Michael York, Pagan Theology. Paganism as a
World Religion, New York University Press, 2003, p. 90).
4 Pe site-ul grupului Romanian (http;lIw
ww
15.brinkster.com/romaniancovenlindex.html) se pot gasi articole i
.\ 'f(j. '. despre Wicca pil.ganism, zeii Wicca, legile Wicca, serMrile Wicca, mitologie, covenuri, ritualuri. Aqestea sunt de
,,",.
fapt traduceri ale unor eseuri postate pe site-uri p1\gane In limba englez1\ sunt semnate tntotdeauna cu pseudonime
t ,
':f :. ::. (Leija, Lady Rowenna) .
C:'f.
'"
;tt $ bnp:/Iwww.ro.paganfederation.org/infopfi.html: "Devenind membru, ne ajuli in munca pe care 0
tntreaga comunitate pil.gllnil., fie ea in domeniul anti-defllimil.rii sau tn domeniul sprijinului oferit fralilor din
intreaga lume".
Page 133 of 417
18 anrtmpliniti, sa se considere pagani sa fie de acord cu principiile din statutul FederitieL
Erau sfatuiti apoi sa trimita 0 scrisoare in care sa deserie felul in care au venit in contact c4
paganismul sa completeze un formular de aplicare. La primirea acestor douA
Federatia trimite 0 invitatie, un formular de aderare un formular pentru plata taxei dei
inscriere. Coordonatorul (sau coordonatoarea) pentru Romania a Pagan Federation se ascunde in
spatele. pseudonimului Leija al unei adrese de email. ?:\)',
:Alaturi de_aceste potentiale grupari neo-pagane "de import" exista 0 alta categorie, ce
a gruparilor pretins "autohtone", catoe lupta pentru reinvierea vechilor credinte traeo-daeice. Un '
exemplu in acest sens este "Societatea Gebeleizis" (http://www.gebeleizis.org/), care se
. ,..
ea 0 "asociatie de orientare cultural-religioasa, al carei seop primordial este infiintarea
dezvoltarea, pe teritoriul actualei Romanii, a' unor comunitaU etniee fide Ie religiei eulturii
strabunilor traco-dad". Scopul "Gebeleizis" este investigarea, cereetarea lli recuperarea
traditiilor obiceiurilor populare, a valorilor autentic traco-dace, a istoriei vechi a traco-daeHor,
acesteia lli noii generatii de eetateni romani in spiritul acestor
Adeziunea este rezervata "descendentilor neamului traco-dac", iar emblemaeste balaurul dack
cu cap de lup. Societatea se sa obtina vizibilitate prin intermediul '"Agentiei de presa
Thra.Q:ia" a postului de radio "Vuiet de sange". Cu toate ea se pretinde "autohtona",
nu este strains de paganismului european, al earui varf de lance In Romania se dec lara
de altfel. Mai mult, promoveaza zeitati din panteonul odinist (scandinavic), despre care eonsidera
ca este religia naturala a neamurilor indo-europene, 0 "supravietuire mai mult sau mai putin

'if
""t'
-',
intacta a barbariei
t;
Deja neopaganismul a gasit un teren fertil1n fostele state comuniste, precum lli in Grecia.

y
:
.: ",
In Europa Central a de cele mai bine organizate grupari de acest gen sunt cele din Tarile
Baltice, lucru care a fost pus in legatura cu tarzie a acestor teritorii, in secolele XIII
.
,
i ,
XIV, princruciadele organizate de Papalitate. Initiatorul paganismului modern in Lithuania,

,
,i
.,
Wilhelm Starosta (1868-1953), supranumit a facut 0 sinteza lntre teosofie
"
lituaniene. Marginalizat de ocupatia sovietica, n_eo-paganismul lituanians-a revigorat,
prin crearea societatii Romuva (1968) pentru pastrarea culturii indigene. Din 1988, aceasta

functioneaza sub numele de Asocia/ia pentru cultura etnica Lituaniana. Actualmente, un rol
important in dezvoltatea Asociatiei 11 joaca etnologul Jonas Trinkunas (n. 1939), 0 personalitate
1 academica importanta, fost director al Departamentului de national! din
-1",
:i
...
3
..
.
.'
Page 134 of 417
Ministerului Culturii
6
Dupa colapsul Uniunii Soviet ice. Vilnius a devenit centrul neo
pAgAne Htuaniene. tn acest are sediul 0 alta importanta aHanta agruparilor neo-pagane,
,.
World Congress ofEthnic Religions (WCER)7, care a organizat, tot aici, primul Congres Mondial
PagAn (20-24 iunie 1998). Neopaganismul este prezent activ in celelalte state baltice, tn
Ucraina, precum in Rusia
8

tn Grecia, exista gruparea neopagana 'Y1faro EVfJ.p06J.1O raw EOvl1aiJv (YSEE,
Comiliut Suprem at Etnici/or Elei'll), in 1997, care este membru fondator al WeER
membru al programului de a6tiune al Uniunii Europene pentru combaterea Exista,
\ de asemenea alte organizatii pagane ca AroOEKUOSOV care termenul EAAllvllCll
. 0PllCJKdu (reUgia elena), pentru a accentua opozitia ell
0'-,
(http://homepage.mac,com/dodecatheonL). Adepti ai gruparii, ca Panagiotis Marinis (n. 1947),
j'
, . membru fondator al Societas Hellenica Antiquariorum editor al publicatiei Hellenikon
" Pantheon, afirmaca religia vechilor greci a supravieluit s-a perpetuat din generatie in
';:' generatie. Alt autor. Vlassis Rassias, a scris carli despre persectl{ia impotriva elenilor
despre biserica elenilor. Se estimeaza ca azi, in Grecia, sunt circa 2000 de adepti 100 000 de
6 Piotr Wiench, Neo-ptiganism in Celltral European COllntrles In Irena Borowik and Gregol'Y Babibski (ed), New
Religious Phenomena in Central and Eastern Europe, Krakow, 1997, p. 283-293; Romllva. Le renOllveau palen en
Liluanie. "Religioscope" 4 mai 2003, bttp:/Iwww.religjoscQpe.info/al.ticleI47.shlml ; Despre Trikunas, a se vedea
Michael York, Pagan Theology, p. 273-274; Site-ul Romuva, (http://www.romuva,lt/new/).
7 Scopul WCER este sll sprijine crearea altor grupuri de acest gen, sii Ie apere pe plan juridic, sa Ie reprezinte pe
ltinp organismele internationale, sa organizeze colocvii,sa editeze pubJicatii. in Constitutia WCER se afirmli
explicit cli prin "religii etnice" se intelege religiile vechi care au supravieluit, cum sunt hinduismul sau animismul
$aU religiile in proces de restaurare ca Romuva din Lituania se accentua faptul cli drepturile acestor grupuri etnice
religioase tin de drepturile omului. (http://www.wcer.Qrgl)
in Rusia, neo-piigtlnismul s-a niiscut in anH 1970-1980 in contextul sllibirii ideologiei marxiste. Primii neo-piig!ni
erau intelectuali dizidenti, printre care Anatoli Ivanov Alexis Dobrovolkij, acesta din urrnli mnd cunoscut sub
nurnele de Dobroslav. Neopligtinii ru,i propuneau sli reconstruiascii religia popoarelor slave. La ora actuaUl,
neopliganii sunt grupali in douli mari aliante: ..Uniunea comunitlitilor credinlei patriarhale slave" "Cercul
traditiilor pligane". (Vezi Nathalie Ouvaroff, Russie. Les nouveaux couranls du neo-pagansime, "Religioscope". 9
aout 2007, bUp:/Ireligion.info/french/articieslarticlc 332.shtm1); Stella Rock, Popular Religion in Russia. "Double
belief' and the making of an academic myth, Routledge, 2009. tn Letonia existA Dievturi, lnftintatli in
\'
1920 de Ernest Brastins; in Belarus pligtinismul este reprezentat de Centrul Etno-cosmologic Krywya, numit
dupA numele unui trib care a populat in vechime aces! teritoriu. tn Ucraina existli un grup pligan. numit Runvira
(Credinla ukrainianli nalionalli nativli). Adrian Ivachiv, The Revival of Ukrainian Native Faith, in Michael Strmiska, .
". Modern Paganism in World Cultures. Comparative Perspeclives, Santa Barbara, Calif. ; Oxford, England: ABC
J;
,
CLIO 2005, p. 209-239; Idem, In Search of Deeper Identities. Paganism and Native Faith in Contemporary
Ukraine "Nova Religio", nr. 8 (2005), p, 7-38.
4
Page 135 of 417
simpatizanp ai neopliganismului. In anuJ 2004, Atena a- gazduit al Congres mondialal
WCER tot In aeel an, ceremoniile de inaugurare a Joeurilor Olimpice din Atena au fost
. .
pe ritualuri pagane venerarea eel or 12 zeitati ale Panteonului. In mai 2006, Curtea
Apel Atena a recunoseut oficial venerarea vechiului panteon grecese
9
, :
toate aceste'grupari lupta pentru "repaganizarea" Europei, lucnl
care pare sa fie facilitat, acum mai mult ca niciodata, de faptul ca marea majoritate a europenilor
nu sunt praeticantilO, Toate aspeetele pe care Ie-am invocat ne Indreptatesc sa consideram
(:'
cli neo:paganismul, cu diferitele sale forme de manifestare, este 0 tema misionara care
y,
tratata eu toata consideratia, cu atat mai mult cu eat subjectul acesta nu a prim it atentia cuvenita
in mediile ortodoxe dupa 1989
11
, Studiul de fata este prima noastra Incercare de a
, .:.It
aborda 0 astfel de tematica. De aceea, consideratiile care urmeaza sunt doar introductive, urmAnd' .
ca anumite teme sa fie aprofundate in studii viitoare.
Caracteristicile neo-paganismului.
Termenul "pagan" vine din latinescul paganus, . prin care din primele iJ
de,semnau pe greco-romani. Este, prin urmare, numele dat de catre unei
populatii care nu fusese evanghelizata. Termenul neo-paganism este folosit In mediile academice,
pentru a sublinia discontinuitatea Intre paganismul cel actual. Sufixul "neo", 'iIit
acest caz, subliniaza natura noua, aspectul eontemporan al acestei adaptat zilelor
9 Vezi studiul lui Drew Campbell, Old Stones, New Temples. Ancient Greek Pagans Reborn, Xlibris Corporation,
, 2000, precum mai multe articole aparute in pUblicatii prestigioase din strainatate, cum ca: Harry de Quetleville,
Modern Athenians fight for the right 0/ worship the ancient Greek gods, "The Telegraph" 8 May 2004; Hellena
Smith, Greek gods prepare for comeback, "The Guardian" 5 May 2006;
(http://www.telegraph.co.uklnewslworldnews/europe/ greece/ 1461311 /Modern-Athenians-fi gilt -for-the-right-to
worship-the-ancient-Greek-gQds.html; http://www,guardian,co.uklwOlIdJ2006/may/05/greece),
10 A se vedea Omul de cultura in/aJa descreltinarii. Referatele Simpozionului International Omul de culturii in/aja
descreltinlirii, organizat la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii ,,1 DecembrieI918", Alba Iulia (13-15 ;
.I '
mai 20005), Edilura Reintregirea Alba Iulia, 2005. '
II Studiile des pre care am pana in prezent: Gavril loan Trifa, Secularizare 9i neo-paganism, in "Credinta
Strabunll.", nr. 8, Alba-Iulia, 2004, p. 2; articolele Pro Prof. Dr. Nicolae Achimescu, publicate in "Lumina de
duminica": Perip/ul celji/or de la druidism la cre
9
tinism, nr. 32 (96), 12 august 2007, p. 2; Strategia misionara a
Apostolilor in lumea piigana, nr. 46 (109), 18 noiembrie 2007, pp, 8-9; Faja neopagana a Europei, nr, 45 (108), 11
noiembrie 2007, p, 2; Creltinismul atrium/at. Paganismul roman 91 cultele orientale au pierit, nr. 3 (1l7), 20
ianuarie 2008, p. 2; articolele Prep, Drd. Constantin Damian, aplirute in publicatie: Pagdnlsmulln secolul al
XXI-lea, nr. 22 (46), 27 august 2006, p 8-9; Harry Potter - un mediocru salvat de bagheta maglca, nr. 11 (35), 11
iunie 2006, p. 8-9.
,\
; .
';:,
. ( "
.,.'
Page 136 of 417
noaStre
12
Majoritatea adeptilor paganismului refuza insa eticheta de neo-pagan, deoarece, sustin
ei. cum niei de azi nu spun doar pentru cli trAiesc intr-o altA epoclt
istorica. tot ei se consider! continuatori ai vechilor pagani.
Relatia neopaganismului cu popoarele indigene este una problematic!. La 0 pr,ima vedere,
,;:' indigenii aetuali (americani nativi, africani. aborigeni ,australien i), se pot numi pAgani
deoarece sunt orientati spre natura au rezistat convertirii misionarilor Mai mutt,
neopaglinii-privesc eu admiratie la hinduism ca la 0 religie veche care a supravietuit in timpuri
modeme care nu a putut fi inlocuita sau diluatain ciuda eforturilor cuceritorilor musulmani sau
ale Anumiti propun sa se fadi. 0 distinctie 'Iotre paganism
Paganism anume: paganismul (scris cu literA mica) se refera ,Ia to ate religiile care au rezistat
convertirif la monoteism, atat grupuri istorice cat contemporane, iar Paganismul (scris cu litera
mare) se refera la cei care au fost erescuti in -monoteism, dar care au renuntat ,in favoarea
traditiilor
Exista 0 mare varietate de traditii credinte in spectrullarg a ceea ce numim neo-paganiSm.
UnH neopagani venereaz! mai multi zei zeite, attii se concentreaza pe 0 singura forta a vietii,
impersonala, tara gen, In fine altH venereaza un cuplu cosmic, zeul zeita. Contrar religiilor
monoteiste, neo-paganismul nu considera ca zeii sunt unici sau omniscienti, nici ca au creat
lumea. Ca oamenii, zeii sunt creatii, emanatii ale !umii in care se manifesta. Zeitatile
11 H. Maurier, ,,Paganisme", Dictionnaire des religions ed. Paul Poupat'd, Presses Universitaires de france, J984, p.
1485-1488; Encyclopedia of New Religions. New Religious Movements. Sects and Alternative Spiritualities, edited
by Christopher Patridge, Lion Hudson, 2004, p. 269; Encyclopedia of New Religious Movements,' ed. by Peter
" .Clarke, Routledge, 2006, p. 396-397; Despre etimologia termenului neop6gan diferitele sale accepfii vezi Robert
Hutton, The Triumph of the Moon. A History of the Modern Pagan Witchcraft. Oxford, 1999,' p. 4; Michael
Stnnlska., Modern Paganism in World Cultures. p. 4-13.
I) Faptul eli WCER intensificat, in ultima vreme, contactele cu reprezentantii nu este intiimplAtor. In
februarie. 2003 membrii Romuva au partidpat la 0 fnUlinire a bAtraniior la Bombay. urmatA de 0 conferinlii
comun! in 2003 la New Jersey. De asemenea, Congresul WCER din 2006 a avut loc la Ja/pur in India. cum
remarca cunoscutul specialist e\vetian al Noilor Religioase, Jean Francois-Mayer, aceste intalniri intre
diutltrile spiritual p6gane alte tradilii religioase etnice constituie un exemplu fascinant de mondializare in plan
re/ig/os, iar intr-o flnlllizA a geopoliticii religiilor, aceasta este 0 temil care trebuie urm!ritA cu atentie (Jean-Francois
i Mayer, Le. neo-paganisme rencontre la mondialisalion. A propos de deux recentes ouvrages. en jranyais"

"
'{
'11 ft' ,.Religloscope", 21 aofit, 2003 (http://www.religioscope.info/article 201.sbtml).
14 Barbara Jane Davy, Introduction to pagan Studies, Alta Mira Press, 2007, p. 2; Joane Pearson (ed), Belief Beyond.
Boundaries: Wicca, Celtic Spirilua/ily and the New Age,.Ashgate, 2002, p. 16.
\ .
.. ..



6
Page 137 of 417
,r, lit.
, :;'
neopAgane sunt atat masculine cat feminine, tntruchipand functii din cele mai diverse: .
tntelepciune, razboi, fertilitate sau moarte.
1S

Neopaganismul nu apare ca 0 unitara, nici In ceea Ce ritualurile sau modul
de viata. Cu toate acestea, neopaganii subscriu la cate'Va principii comune: acceptarea principiului
,
masculin feminin al Divinitatii (chiar androgin), respectul fata de naturA infratirea cu
"
aceasta, adesea deiflcarea panteista a naturii; respectul pentru forta vitalA a universului
ciclurile tara ale vietH ale mortii; faptul cA fiecare individ este responsabil pentru
descoperirea propriului sau drum, in armonie cu lumea exterioara cu comunitatea. AceastA idee
este exprimata de obicei prin tndemnul: "Fa vrei atata timp cat nu pe nimeni", ; ,
Ciclurile naturii sunt pentru pagani, ciclurile lunare festivalurile legate
.de anotimpuri ordonftnd viata celbr mai multi pagani. In calendarul pagan, care se "roata
"
sunt opt festivaluri majore; numite sabaturi: Samhaim (1 octombrie), solstitiul de iaml
(21 decembrie), Imbolc (2 februarie), echinoctiul de primAvara (21 martie), Beltane (1 tnai),,'
solstitiul de vara (24 iunie), Lammas (1 augut) echinoctiul de toamna (21 septembrie) 16, , .
'Imbolc cil ziua iarna se va duce 1n Paganii sa
aprinda lumanari, simbol al luminii care Beltane esteo sarbatoare exuberanta, celebrarea
ilt&
sexualitatii a fertiliUitii. Energiile divine masculine feminine se impreuneaza in
iar fructele acestei uniri sunt recoltele, viata In general. Deoarece luna mai era dedicata realizarii
,::-. acestui mariaj divin, cllsatoriile lntre oameni erau descurajate. (De aici conceptia ca "nu este
. .
'
bine" sa te In luna mai). Lammas marcheaza inceputul anotimpului de recolta, flUid
celebrat cu festivaluri, jocuri, concursuri. De asemenea, se impart bucati de paine primeIe
roade ale recoltei, dupa ce au fost binecuvantate. Samtiaim marcheaza anului nou pagan;'
cinstirea intalnirea cu moartea. in noaptea respectiva se considera ca mortii se 1ntorc
ii viziteaza pe cei vii. Paganii incurajeaza aceste vizite, invocand numele memoria Ibri
Samhaim este prezent astazi in colectiv in sarbatoarea mortilor sad
Halloween17.
...)
IS Witchcraft and Magic in Europe. Vol VI: The Twenty Edited by Bengt Anakarloo and Stuart Clark,
University of Pennylvania Press, 1999, p. 21- 26 ("The Godness and God of Modern Paganism"); Michael, York,
Pagan Theology, p. 35-41 (capitolul "Pagan Deities and the Principle of the Cosmic Ortder"); Barbara Jane Davy,
Introduction to Pagan Studies, p. 13-32
16 Despre "roata anului", Joyce and River Higginbolham, An Introduction to Earth-Crtnterd Religion, Fourth
Printing, 2004, p. 16-23; Barbara Jane Davy, op.cit, p. 56-59;
17 Karen Sue Hybertsen, Twisting Space, Women, Spirits and Halloween In Lesly A. Northup (ed.), Women and
Religious Ritual, Washington CD, 1993, p. 37-49. Autoarea se refera la trei traditii care s-au contopit in cadrul
7
.
'./
..,. ,I'j ; '/
" ,
"
:;, .
'
1,
Page 138 of 417
,," .
'.:
Identitatea neopitglina este exprimata prin participarea la festivaluri. prin muzica
Exist! festivafuri fa nivel regional, transregional international, pe parcursul carora adepfii se
aduna in parcuri, paduri sau aite locuri sub cerul Iiber. Alte activitati pl1gline sunt individuale
sunt practicate acasa, 1n familie. Practica sacrificiilor este foarte rara tn paganismul modern. In
schimb, este foarte 'intalnita practic aducerii ofran de: paine, prajituri, fructe, flori. Invocafiile pot
fi spontane sau pot fi fonnulari-tip care se glisesc pe internet 'in revistele de specialitate.
Ritualurile neopagane cele mai importante sunt legate de implinirea unei varste,
cl\satorie i sunt diferite de In un grup la altu!. Un ritual tipic consUl In pregatirea oamenilor,
crearea spatiului sacru, chemarea zeiHtlilor a energiilor, lucrarea magica efectiva. Paganii nu au
locuri prestabilite, ci creeaza spatiulla fiecare intalnire. Pentru a pregati locul, arunca sare, sau
plirjolese iarba. Pregatirea oamenilor se face prin meditatie, aseuItare de muzica., simpla tiieere,
....,-- spillarea rituala. Adesea se ereeaza un loc sacru trasand un cere practicantii se de
asemenea in cere pentru a sublinia egalitatea dintre ei. Cel mai des intiHnit simbol a I _
neopllganismului este steaua in cinei eolturi, simbolizand cele cinci clemente care sustin viata pe
;. . pamSnt: eer, foc, apa, spirit
l9
.
Exista doua principii care caracterizeaza diferitele fOlme ale neo-paganismului. Cei mai
multi pagani cred ca toate partite universului, animate sau nu, se afla In interconexiune, la nivele
'9' care tree dincolo de limitele spatio-temporale, cum Ie noi. Oamenii, slIstin ei, pot
interactiona eu universul cu divinul ca co-creatori. Acestea este principiul interconectivitatii.
Aft principiu este ca fiecare parte a universului este bineeuvilntata i nu este nimic sau rau,
niei in un ivers, nici in persoana umanA. Este de la sine Inteles cl nici 0 grupare piigAnli nu acceptA
ideea de pAcat i nu promoveaza eonceptul de mantuire
20

Halloween: ritualul celtic legat de Samhaim. festivalul zeitei romane Pamona, celebrat cu fructe nuci, tratlifiile
,.
!'.
legate de Siirbiltoarea Tuturor Sfinfilor. Philippe Walter aratA cit in anul 998 un abate de Cluny a instltuit
penlru prima datA pomenirea mortilor sa,u ziua rltposatilor In data de 2 noiembrie (Milologle cre$lina. Sarbt?ilori,
rUua/uri -Ilmituri din Evul Mediu. Artemis,' 2005. p. 41-59, p. 42). Halloween a devenit subiectul unui
cunoscute producfii cinematografiee americane semnate de Tommy Lee (Halloween Ill. Season of the
Witch, 1982). tot de Halloween a ajuns pe pltmant ereatura ET din filmul eu nume aJ lui Steven,
l'
'.
,
Spielberg (ET. The Extra-Terestrial. 1982). Pro Prof. Nicole Achimeseu, Halloween, 0 reminiscenJa a revellonului
t

...
,
celtic. Ziarul "Lumina", 08 ianuarie 2009 .
I'll
"
;
18 Sarah M. Pike, Earthly bodies, maglea/selves: contemporary pagans and the search for community. Berkeley,
Calif.: University of California Press, 2001, p. 5; Idem, New Age and neopagan religions in America. New York;
.:
Chichester: Columbia University Press, 2004 .
i"
19 ,oyee and River Higginbolham, An Introduction to Earth-Centerd Religion, Fourth Printing, 2004, p. 30-38.
20 Barbara lane Davy, Introduction to pagan Studies. Alta Mira Press, 2007, p. 29.
8
Page 139 of 417
.;
.
- t:-i
tn ceea ce gruparile neopagane, acestea pot fi impaqite tn doua mari
de 0 p:arte sunt grupurile care urniaresc sa reconstruiasca vechile religii dintr-un anumit
etnic sau lingvistic sau dintr-o arie geognifica. Pe de aWi parte sunt cele care amesteca tiber
traditii din arii diferite, de la popoare stravechi din epoci istoriee diferite. Cele doua
atitudini pot fi numite, generic, Reconstrucfionism Eclectism. Evident, aceasta polaritate
eclectism-reconstructionism simpHfica lucrurile din eonsiderente metodologice. In realitate, niei
o pagana nu poate fi plasata, in mod absolut, tntr-una din aceste categorii.
studiaza textele vechi, folelorul, arheologia, toate sursele susceptibile
sa furnizeze informatii despre religiile traditionale, incearea sa fie in pas cu toate cercetarile
, academice uneori sunt ehiar ei cereetatorL Nu se poate spune ca
iau Iibertatea sa adopte propriile lor interpretari, insa ei privesc vechile traditii ca autoritattve
autentice. Paganismul care se manifesta aetualmente in Greeia este un exemplu de
reconstructionism. nu sunt legati de trecut, it vad doar ea pe 0 sursa de
se simt Iiberi sa adopte zeitati europene ne-europene, sa Ie combine pe baza a cea ce ei
considera a fi similar sau complementar.Wicca este eel mai cunoseut exemplu de ecleetism
pagan. Recol1structionismul este mai frecvent in centrill estul Europei, acolo unde cultura
,: etnica identitatea raman principii importante de a vietii sociale a activitatii
culturale, in timp ee neopaganismul eclectic este prevalent in insulele Britanice nordul.
Americii acolo unde identitatea este mai putin accentuata
21

dezvoltarea paganismului conternporan.
"
. ,
,
Cercetatorii sunt de acord ca paganismul actual nu este deloc asemanator eu eel de
dinaintea aparitiei De fapt, el nu are -0 vechime mai mare de 150-200 de ani;
formaridu-se in perioada fin de siec/e din Anglia
2J
Este epoca in care Darwin lansa teoris.
evolutionista, in care s-a manifestat criticismul biblic, 0 perioada in general de
spirituaia psihologiea. In aeest context, au :aparut 0 serie de soeietati care se doreau
21 Despre Reconstructionism lli Eclectism, vezi Michael York, Pagan Theology. Paganism as a World Religion!;
l!'.;
New York University Press, 2003, p. 18-20. .j
22 Ronald Hutton, The Pagan Religions of the British Isles, Blackwell, 1991, p. 337: "PAganismul de astazi nu are.
nimic In cornun cu ee a fost in trecut, cu exceptia numelui, care este dat de crelltinism"; Stephane Francois, Le neG"
paganisme. Vne vision du monde en plein essor, p. 20: "Paganismul contemporan sau neopaganismul nu are declit
1
putin de'"fl face eu paganismul antic: el este mOlltenitor al panteismului rornantismului".
2J Despre istoria lli dezvoltarea ideilor pagane in Europa, ven Joane Pearson,(ed), Belief Beyond Boundaries, p. 15:
54,
9,
" '.
Page 140 of 417
- :.
religH, cea mai cunoscuUi fiind Societatea Teosofico, lnfiintatl1 In 1875 de Elena Blavatsky

(1831-1891). Scrierile sale sunt printre primele care au promovat "indomania" in Europa, in
J."
"
l
secolele XVIII-XIX. Ea considera cll India Orientul in general contin traditii esoterice, pe care

. l:''
Europa trebuie sl1 Ie descopere. Tot ce a scris in cllrtile ei pretinde cll i-a fost dezvAluit de fiinte
"
.: "
.,
superioare, nemuritoare, pe care ea Ie Frl1tiei Secrete" cu care ar fi venit 1l,1

contact la ei din Himalaia
24
In general, societl1tile secrete structurate dupA modehil
francmasoneriei, care s-au manifestat cu precMere inceptindcu seeolul al au avutul!
rol important in dezvoltarea ideilor pl1gane. .
Jt' .. '"
Rene Guenon (1885-1951) a fost unul din primii occidentali moderni care a sustinut cll
. ,
doctrina metafizicl1 este prin excelentll una, oricare ar fi expresiile ei in diverse, traditii, Iar
;. : aceastll doctrinll e depozitatl1 in mod deplin in ceea ce el numea Traditia Primordialll- religio
perennis sau philosophia perennis (echivalent pentru Sanathana Dharma din hinduism), din care
':h. decurg, prin adaptAri, toate celelalte traditii religii. Scoplll sliu era de a readuce In
occidentalA acest tip de de realizare spiritllala continut In toate traditiile, inclusiv Ii
dar pe care mentalitatea modemli 11 diminuase, II tacuse sA se ni-arda, 11 inlocuise prin
devieri sauchiar contrafaceri
25
0 alta contributie importanlii in acest sens a fost cea italianuilli
Iuliu Evola (1898-1974), care vedea in Orient 0 lume incA deschisl1 transcendentei, In opozitie cu
un Occident lnchis
26
,
Astlizi putem vorbi de un "pliganism cultural", care transpare lntr-o serie lucrllri de
nivel academic,. prin care se lncearcll diminuarea sau chiar negarea rolului in
24 Despre Elena Blavatsky relalia ei cu neopl1gfinismul, Robert Hutton, The 'friumph oill/e Moon. A History qfthe
Modern Pagan Witchcraft, Oxford, 1999. Autorul se intreabl1 dadl 7ntemeietoarea teosofiei a fost piriganli.
descoperi\, in mod surprinzAtor, cli ea avea un mare Tespect pentru rlisi\ritean (ortodox) pe care-I
deasupra budismului (p. 19).
25 Jean Tourniac, Melchlsedec sou Iraditia primordiaJa, Editura Herald, 2009, capitolul "Traditia promordialli
Melchisedec in opera lui Rene p. 13-68. Rene GuenoQ, un bun cunosclitor al religiilor orientale, a
tntretinut 0 corespondentli bogatli cu trei gfinditori romani: Vasile Lovinescu, Marc-Mihail Mihal
Valsart. Anca Manolescu, Rene GUI}non, un au/or modern, "Dilema" 552 (2003), www.ceeol.com. In Romania,
dupt 1990, au fost editate cateva din lucrl1rile lui: Criza II/mil moderne, Humanitas, 2008; Domnia camilt1tii 1i
semnele limpurilor, Humanitas, 2008; Simbolurifundamentale ale 1liinlei sacre, Humanitas, 2008.
",.1
26 Dei se nliscuse intr-o familie catoJicl1, Julius Evola a respins de tanllr fiind atras de universul
spiritual chinez, in special de alchimia taoistli, apoi de yoga (Hans Thomas, Julius Evola et I 'histoire compare des
religiOns (nJean-Pierre Brach. Jerome Rousse-Lacordaire, Eludes d'l!i.rtoire de I'&olerisme, Les editions du Cerf,
Paris, 2007, p, 83-96 ).
10
'v'
,,If.
.1: f
Page 141 of 417
dezvoltarea culturii europene
27
Potrivit teoriilor vehiculate de acestea, paganismul ar fi sa -
supravietuiasc<1 mascat, prin povestiri, legende, mituri, folclor, atat in mediul popular cat la
niveluLelitelor intelectuale. Istoricul italian Carlo Ginzburg (n. 1939) sustine ideea potrivit careia
"vrajitoria" medievala nu a fost nimic altceva decat persistenta unei culturi pre
cretine
28
0 reputata specialista in mitologie, Anne Lombard- Jourdan s-a preocupat de originile
pagane ale carnavalului
29
Un alt universitar francez, Phillipe Walter, a aratat ca intreaga
mitologie medievala nu este altceva decat mitologie pagana care s-a transmis
30
ca atare pana in zilele noastre . Un exemplu este lucrarea lui Ramsay MacMullen,
> Christian is me et paganisme IV-VII (Paris, Belles Lettres, 1998), care exploreaza
interactiunea paganisl11ului cu aratand ca triumful Bisericii nu s-a datorat
superioritatii ci faptului ca "s-a impus forfat prin asimilarea culturii pagane,,31.
Toate aceste incercari de a accentua rolul religiilor neglijand sau negand rolul
sunt ,de fapt reveniri la lucrarile lui Margaret Alice Murray (1863-1963), un
,
reputat. egiptolog din perioada interbelica. Teza lui Margaret Murray era ca paganismul nu CI;,'
in Evul Mediu, iar cea mai clara dovada 7n acest sens i se parea vanatoarea de vrajitoare:
Cartile ei, The Witch Cult in Western Europe (1921) The God. o/Witches (1933), publicate sub.
auspiciile .,Pfestigioasei edituri Oxford University Press, au fost considerate de referinta timp de
,"",:J,:,
27 persistenla "pllgiinismului cultural", Stephanrirancois, Le neo-paganisme. p. 59-75.
; , I, AI . "
28 Carlo pinzburg, Storia notturna. Una deciJrazione de( sabba, Torinio, Einaudi, 1989 (traducere il1 limba
',',
,-
Istorie nocturna. 0 interpretare a sabatului, trad. de Mihai Avadanei; cu 0 postfala de Valeriu Gherghel,
",
Polirom, 1996 ). Doctor al Universitalii din Pisa, Ginzburg a predat la Universita di Bolognia la University of
California, Los Angeles (1988-2006), iar actualmente preda la Scuola Normale Superiore di Pisa.
29 Anne Lombart-Jourdain, Aux origines de carnaval. Un dieu gaulois ancetre des rois de France, Paris, Odile
Jacob, 2005.
30 Philippe Walter, Mythologie chretienne, Fetes, rites et mythes du Moyen-age, Paris, Editions Entente, 1992,'
traducere in limba romiina Mitologie Siirbiitori, ritualuri mituri din Evul Mediu, Editura Artemis, 2005 :
'\
purcede la 0 transformare studiatll a figurilor mitice ale ( 71). Pornind de la mituri
strllvechi, el inventeazli mituri noi.. .. nu ar fi avut nici 0 de a se impune in Occident dacll nu ar, fi
putut sll'rlispundll, in materie de dogmll sau de ritualuri, nevoilor religioase ale pllganilor evanghelizali )) (p. 199).
Philippe I Walter, un specialist in imaginarul Evului Mediu, este profesor de literaturll medievalll la Universitatea
Grenoble III.
31 Ramsay MacMullen a fost Profesor Emerit de Istorie 1a Yale University, unde a predat intre 1967 1993. 0 idee
asemiinatoare intiilnim la Ronald Hutton care afirma ca religiile piigiine au pierdut in fala pentru eli
nu erau suficient echipate sll reziste felului in care a fost impusll noua credinlii, dar au liisat in urmii "0
culturala enonnii variatii" (The Pagan Religions ofthe British Isles. Their Nature and Legacy, Blackwell, 1991, p.
388).
11
Page 142 of 417
I ,
mai multe decenii32. De abia in anH 1970, autori ca Keith Thomas sau Norman Cohn au subliniat
fragilltateaargumentelor ei. Ei au arl1tat cli marea vanlitoare de vrl1jitoare din Bvul Mediu nu are
nimie in comun pAganismul, ci a fost rezultatulfricii fata de boli, dezastre naturale, vrlji. Cele
aproximativ 40 000 de victime au fost v4zute, intr-un fel sau altul. ca ao societlitii care
trebuiau lnli1turati33.
',\
,.
"t.
.
,

..
;. . Neo-pl1ganismul, ea organizatlt, a lnceput in Statele Unite in anH 1960. tn anul
1962 a luat fiintl1 una din cele mai importante neo-pl1gane, The Church ofAll Words
(CAWi4, care este activl1 astl1zi, iar revista lansatl1in an, Green Egg, a devenit cel mai
,. important canal de comunicare al neo-pl1gane. in 1998, CAW raporta in jur de 500 de
membrii, eu ram uri in Elvetia Australia. Dupl1 cat iva ani au apl1rut federatiile, cu scopul de a
,
..
. '
ap4radrepturile religioase ale pAganilor. Una din cele mai vechi este Pagan; Federation
.;
:" International, despre care am amintit in debutul studiului nostru, care element de
legaturl1la nivel international intre Pagan Federation, intemeiatA in Anglia in 1971 grupurile
asemanl1toare din lume .
.
'i
Infiintarea unor comunitati neopagane a unor federalii sall aliante care sl11e reprezinte
sA Ie apere drepturile constituie lIna din laturile proeeslIlui de institutionalizare pe care il
, '. traverseaza actua'lmente neopltganismul
35
; Aeest lueru s-a dovedit benefic pentru
j' .'
' ...',
acestora in societate, odata Cll aeeasta pentru capelanilor in. armatl1
. 'I
.' . penitenciare apoi sa urmeze cl1sl1toriilor Intre pagani. CAW a fost primul grup
..
. "
, ,
I
, .neo-pltgan care a sl1 obtinA scutire de taxe federale, in 1971. In Islanda, Asatru Societyeste
..,
recunoseutA ca retigie oficiall1 din 1973 .
. Neopltganismul, cu variateIe sale forme de manifestare, un mare sueces in
societatHe occidentale. Numarul eetor care se declarlt pagani poate fi estimat pe baza dec\aratiilor
la recensltminte, a datelor referitoare Ia participarea la festivaluri, prin cetor care se
aboneazlt sau cumpltrlt publicatii neo-pltgane. Conform studiilor care s-au realizat pe baza
chestionarelor distribuite in timpul festivalurilor, s-a putut constat clt pltganii sunt in general
12 Despre Margaret Murray intluenfa ei in mediile academic, Witchcraft and Magic In Europe, p, 31-36 ("The
Myth of Pagan Witchcraft"),
33 Keith Thomas, Religion and the Decline of Magic, Studies in Popua/ar Belief in Sixteenth and Seventeenth
Century England, New York, 1971; Norman Cohn, Europe's Inner Demons, The Demonlzation of Christians In
.'
Medieval Christendom. 81. Albans, Paladin, 1976
..
; ,
:H Despre CAW. vezi articolullui James Lewis in Encyclopedia ofNew Religions, p. 297-298;
JS Barbara Jane Davy, Introduction to Pagan Studies, p. 4; Stephane Franyois, Le neo-pagan/sme, p, 87-90 ( ..Vers
"J " une intemationale pai'enne?")
. '. '
12
Page 143 of 417
edueatj, fae parte din elasa de mijloe sunt in majoritate femeiJ6. Intr-un studiu interesant despre
! ef' '
modelulde a Noilor Religioase, James Lewis arata ea niei scientologia care
'0
fliceaobieetul eereetarii saie, niei mormonismul, nici Martorii lui lehova nu au eea mai rapida
ci neo-paganismul
37
intr-adevar, prin analizarea recensamintelor din Statele Unite'ln
f
1
perioada 1990-2001, s-a eonstatat ea numaml eelor eare se deelarau pagani a ereseut de la 8000
., t,
tl
la 307 000. Conform reeensamantului din anul 2001, In Anglia s-au declarat 31 000 de pagAni :!
,
<
:r,
7000 de Wieca
38
Paganismul spectaculos In Canada, Australia sau Noua Zeelanda
39
tn
,
anul 2000, In Islanda, Asatru Society avea 500 de membrii, adiea 0,2% din totalul populatiei.
Neopaganii, in general, nu accepta ideea de eonvertire. Ei sustin ca nu se convertesc odMll
atunci cAnd intra intr-o grupare (coven), ci confirm a identitatea, adica reafirma vechile
credinte pe care Ie aveau
40
Majoritatea cercetatorilor accepta faptul ca nu exista relatari despre
convert ire 'in diseursul pagan ea paganismul este "descoperit" ca urmare a interesului pentru
ecologie, pentru monumentele pagane, pentru dirti oeulte. In momentul In care intalnese
persoane cu preoeupari asemanatoare, toti potentialii pagani incep defineasca identitatea
sa faptul ca "vin acasa" (coming home)41.
36 Douglas Cowan, Cyberhenge. Modern Pagans on the Internet, Routledge, 2005; Helen Berger, Evan Leach, Leigh,
Shaffer, Voices from the Pagan Census. A National Survey 0/ Witches and Neo-pagans in the United States,
Columbia, 2003; Idem, Contemporary paganism by the numbers, in Handbook o/Contemporay Paganism, edited by
. . Murphy Pizza and James Lewis, Leiden, 2009, p. 157-162 . "
" <,
37 James Lewis, The Growth 0/ Scientology and the Stark Model 0/ Religious "Success", in Scientology, edited by
James R. Lewis, Oxford University Press, 2009, p. 117-140 (p. 124). Helen Berger, op.cit, p. 156. Faptul cA
oeopaganismul este religia cu cea mai mare apare, 10tr-o maniera triumfalista, la simpatizan\ii Vezi
Joyce and River Higginbolham, An Introduction to Earth-Centerd Religion, Fourth Printing, 2004, p 14: "daca
pagan, atunci apartii grupului cu cea mai mare din Stalele Unite, multi din aderentii lui fiind educa\i, ava.nd
I
job-uri irnportante contribuind la sistemul social. PAganii au dreptui lor sl1 fie mandrii de ceea ce sunt sA insiste
ca darul prelios al libertatii sa fie aplicat fiecArei religH din aceasta lara, micA sau mare".
38 http://www.statistics.gov.uk/CCI/nugget.asp?lD=954&ros=&CoiRank=2&Rank=224,
39 La recensamantul din 2001 din Noua Zeelanda s-au declarat 5862 de pAgani (0.15% din totalul populaliei)," in
Canada 21 oSU (0,07%), iar in Australia 24156 (0,13%). Cf. Barbara Jane Davy, Introduction to pagan studies, p.3
" \; 't
40 Joyce and River Higginbolham, An Introduction to Ear!h-Centerd Religion, p. 4: "Spre deosebire de
!;,i
religH, paganii nu fac prozelitism activo Nu trimit misionari, nu incearcA sl1 converteascl1. Aproape nici unul
'
paganii pe care Ii cunoaJ?tem nu a fost convertit la paganism in sensu I traditiei. Ei au devenit pagani hotiirand cA
" ,,' ,( ,
<'
paganismul reflectii ceea ce au crezut deja au adoptat cuvantul paganism pentru a se descrie pe ei"; "
t"
41 Graham Harvey, Coming Home and Coming Out Pagan but not Converting in Christopher Lamb and Darrol
..
i
Bryant (ed.), Religious Conversion. Contemporary Practices and Controversies, London: Cassell, 1999, p. 233-246; , ,
Sian Reid, "A Religion Without Converts" Revisited: Individuals, Identity and Community in Contemporar>,;
Paganism, in Handbook o/Contemporay Paganism, p. 171-194.
,{ .
13. "to
.p
L
..'.
j
.;..
..
Page 144 of 417
- ,
./,
\ " ..,.
';'
... ' "I I
._-jw,.;:_
__j J.
H.

. t
;
.J . !
"';: I
"
f" .'.,.
{::o -
\
,-,
.' ,
Wicca san vrAjitoria pAginA modernA.
tn ciuda faptului c! exist! mai multe feluri de pa.ganism ca. se pot Intalni practicanfi
solitari, exist! diteva traditii importante, care se aflA de regulA In atentia cercet!torilor. Acestea
sunt: Wicca, Druidismul, Odinismul (pAganismul nordic)42. Wicca sau
vrftjitoria neo-pAganA, este tara indoiall1 cea:mai cunoscuta forml1 de unele
estiml1ri, aproape-jurnl1tate din pAgani fiind wiccani. Este exemplul clasic de ec1ectisrn tn cadrul
pAganisrnului, de "bricolaj spiritual" tn care sunt integrate elemente din alte religii
43
tn particular elernente din cultele eeltice, grece9ti romane
Fondatorul Wicca rnodeme' este englezul Gerald Gardner (1884-1964),
francrnason, rosicrucian, membru al Ordo TempliOrientis a altor societati secrete}4
legislatia englezeasca era restrictiva in privinta v raj Itonei, Gardner nu a putut face publice
scrierile ppiniile sale pana. 1951, cand s-a legalizat practicarea vrl1j itoriei, atata vrerne cat acest
. lucru nu leza 0 altl1 persoana. Gardner a publicat imediat douA lucrad Witchcraft Today (1951)
The Meaning of the Wilchraft (1959). care au avut un sucees 'in Anglia au avut un
mare impact tn America. Prin aeeasta. el nu a refnviat 0 veche re/igie
J
a$a cum credeq., oi a creal
una nowl Sursele lui de inspiratie au fost ideile lui AlistarCrowely sall luerl1ri populare ea
Creanga de Aur a lui James Georges Frazer (The Golden Bough A Study in Magic and Religion,
New York, 1890t
5
Actualmente, In Anglia sunt injur de 120000 de pl1gani adepti dec larati ai
cultului Wieca. Cele mai cllnoscute voci wiccane In Europa sunt Janet Farrar. Vivianne Crowley,
42 Encyclopedia of New Religions, editeci by Christopher Patridge, p. 277-280; Jenny Butler, Druldry In
Contemporary Ireland, in Michael Strmiska. Modern Paganism in World Cultures. p 81-126; "Celtic Traditions" in
Michael York, Pagan Theology. p. 90-98; Michael Stimiska, Baldur A Sigurvinsson, Asastru. Nordic Paganism in
Iceland and America, in Michael Stnniska (ed.) Modern Paganism in World Cultures. p 127180.
43 Joyce and River Higginbolham. An Introduction to Earth-Centerd Religion. p. 8; Encyclopedia ofNew ReligiOns,
edited by Christopher Patridge, p. 295-297; Joane Pearson (ed), Belief Beyond Boundaries. capitolul "Witches and
Wicca", p. 133172.
44 Despre Gerlad Gardner garderienii, vezi Witchcraft and Magic in Europe, p_ 43-55; Nevill Drury, The Modern
Magical revival, in Handbook of Contemporay Paganism. edited by Murphy Pizza and James Lewis, Leiden, 2009.
p.50-63.
45 lames Lewis, Wilchcrqft Today, An E,!cyclopedia ofWiccan and Neopagan California, 1999
(Capitolul "Precursors to Modern Witchcraft", p. XIV-XIX). Witchcraft and Magic in Europe_ The Twellth Cenhlry.
p. 2: "vriijitoria pligAnl1 a secolului al XX-lea este singura religie pe care AngUa poate pretinde cli a dat-o lumii'.,
14
Page 145 of 417
,

-- MariartGreen,-care actioneaza ca "guru" feminini In nlndul adeptilor neopaganismului
46

"
in anii 1960, Wicca a fost "exportata" In America a devenit populara, cativa ani mai
tarziu, prin publicarea lucrarii lui Margot Adler, Drawing Down the Monn. Witches. Druid.
Worshippers and Other Pagans in America Today (New York, 1979).
element de noutate al variantei americane este feminismul, promovat prin caqile unor feministe
radicale ca Starhawk, Selena Fox sau Zsuzsanna Budapest47. Starhawk este 0 scriitoare
americana, activista anarhista cum singura se proclamii, teoretician al paganismului una din
cele mai cunoscute voci ale ecofeminismului a luptei Impotriva globalizarii
48

;Este important de mentionat In acest context faptul ca adeptele Wicca valorizeaza teoriile
feministe potrivit carora, In perioada medievala, aproximativ 9 milioane de femei au devenit
victime ale Inchizitiei, fiind acuzate de vrajitorie. Se face astfel 0 paralela Intre cele 6 milioane de
victime ale Holocaustului, cele 9 milioane de pretinse victime ale Bisericii Romano-Catolice in
Evul Mediu, Intr-o tentativa de autovictimizare
49
Pentru vrajitoarele moderne acest
46 Janet Farrar a publicat unele din cele mai influente dit1i vrajitorie: The Pagan Path (cu Gavin Bone,
Custer, 1995), Progressive Witchcraft. Spirituality, Mysteries and Training in Modern Wicca (Cll Gavin Bone,
2004). Vivianne Crowleyeste lector universitar la King's Kollege London mare preoteascli Wicca, secretar al PFJ
din 1988. Una din cele mai importante dir\i este WiCca. The Old religion in the New Age, Wellingborough,
Aquarian, 1989, prin intermediul careia cititorii sunt ghidati sa vada cum Wicca este practicata in conventul din care
face parte. Marian Green a scris peste 20 de dlrti des pre magie vrlijitorie adresandu-se mai mult celor care vor sa
practice magia singuri, nu in conven. Modern Magician's Handbook, 200 I.
47 Zsuzsanna Budapest, The Holy Book of Women's Mysteries, London, 1990. Budapest este 0 exponentli a
feminismului separatist neacceptand deloc barbali in coven. De asemenea nu face nici un compromis cu
are remarci sarcastice la adresa Mantuitorului. A se vedea, Cynthia Eller, Twentieth-Century Women's Religions
as Seen in the Feminist Spiritual Movement in Catherine Wessinger (ed.), Women's Leadership in marginal
religions. Explorations outside the mainstream, University of Illinois, 1993, p. 178-179.
48 Starhawk, The Spiral Dance, A rebirth of the Ancient Religion of the Great Godness, San Francisco; London,
Harper & Row, 1979. Despre ea, Cynthia Eller, Twentieth-Century Womens Religions as Seen in the Feminist
Spiritual Movement, p. 180-181. Ecofeminismul este 0 politicli culturalli care accentueazA baza comuna
dintre feminism mediu, sustinand ca existli 0 paralelli puternicli intre opresiunea subordonarea femeii in familie
societate, pe de a parte degradarea naturii, pe de alta parte (Vezi Encyclopedia of New Religions, ed. by
Christopher Partridge, p. 384). Starhawk are 0 pagin1\ web personal a: http://www.starhawk.org/
49 Andrea Dworkin este prima autoare feminism care a numit arderile pc rug din Evul Mediu ca genocide (Human
Hating, .New York, Dutton, 1974). A urmat apoi cartea lui Mary Daly, Gyn&ology. The metaethics of radical
feminism, Boston (Mass.), Beacon Press, 1978 unde considera cli vrlijitoarelor a fast mascatA a
femeilor. Pearson, Joane (ed), Belief Beyond Boundaries, p.163.
15
....
'",';.
. ,,' .
,
" :1
,
t:
i
i.
. ,
.'iI ,,-,
-}
;
j",.
;.;'
:
.'.
,.
,"!
" ,
t

'0
;":,
", :
,

,
.
.
;-t'
t',
.... .:
Page 146 of 417
" '-, "
.
1 . .
.
.
:1t'
; ,
"
',4 .
,.
: ' ".f
i,P.
mit este atat de important, incat eonsidera directe ale corpusului de ale
aeelor vriijitoare din vechime. . I
, modern! se Insd de ceea ce se practiea in antichitate. In primul rand;
ea a pierdut sensul sacrifieiului, de pared divinitdtile venerate, ea iri antiC,hitate. s-au
adaptat lumii moderne nu mai eer jertfe expiatorii. Este prin exce1ent! 0 "religie" a misterelor,
.' j
fiirii focuri pubJice acte de cult foarte precise de aceea este seleetiv! exclusivistii. Este 0
;',1
"religie" cU.o structura teoretica minim!. tntr-un grup Wicca se pot intdlni atatea interpretl1ri ale
divinitl1tii, diti membrii sunt. Cea mai importantii functie a vrajitoriei modeme este sa fumizeze
mijloace prin care oamenii sa paatl1 faee experienta divinului in mod direct. Vrajitoria
contemporan! are un rol important in razboiul dintre sexe, deoarece pune in valoare ideea de
femeie tiber! putemicl1. Zeita simbolizeaz! legitimit!tii puterii femeii sau este
I
chilll'-f>uterea din femeie.
.;It: i
: I,
f r !
.,
Succesul neo-paganismului: snrse perspective.
.',.'
.'
"
Contactul eu neo-paganismul se face inca din copiHlrie. Desenele se inspira
'/;
din povestiri medievale sau legende adaptate. sunt un factor important al promovarii
"
a piiganismului, inc! de la 0 varsta fragedi1
50
: AIl1turi de acestea, pot fi mentionate anumite filme
care au 0 tematic! pl1gl1nl1
51
Serialul american Charmed, difuzat de televiziunile din Romania,
se inspirii din Cartea Umbrelor (Book of care este lin compendiu de texte magice
religioase ale traditiei Wicca
S2
De asemenea, filmul The Craft (1996) a-fost atat de popular, incat
a fost urmat de inscrierea multor tineri in covenuri Wicca. De asemenea, cartea lui Silver
Ravenwolf, preoteasa Wicca director al International Wiccan/Pagan Press Alliance, Teen
"
f
Witch: Wicca for a New Generation, a devenit best-seHer in Statele Unite In 1998. Silver
Ravenwolf insist! asupra faptului cl1 un adeviirat wiccan nu este eel care se imbracl1 'in haine de
vrAjitoare. ci cel care respect! natura cosmosul, Ii respect! pe cei de langa el nu face rau
, " I' "
niciodatd.
Nu 1n ultimul rand, suceesul gemilui literar cunoscut sub numele de heroic fantasy ne
pune in fala unui veritabil fenomen socio-culturaL Cartea lui J.R. Tolkien, The Master of the

50 Jean Bruno-Ranard. Bandes dessinees et croyances du siec/e, Paris, PUF, 1986; Stephanie .Francois, Le
.'
pagan/sme dans la bande dessinee, "Etudes et analyses" nr. 11, janvier 2007.
SI Excalibur de John Boonnan (1980, The Cat People de Jacques TOllrneur (1982). The Wicker Man de Robert Hard
" f, .
(1973), Braveheart de Mel Gibson (1995) etc.
51 "Book of Shadows" tn James Lewis, Witchcraft Today. An Encyclopedia of Wiccan and Neopagan Traditions,
- California, 1999, p. 35.
16
Page 147 of 417
'it
. " /!, ' ,
Rings (SUipanul ineieior), a fost citita demilioane de persoane din lurnea intreaga. Cartea,
structurata pe ideea cautarii initiatice, este 0 sinteza a paganismului celtic scandinav. Succesul
la scara 'mondiala al versiunii cinematografice, Lord of the Rings,' confirma faptul cli ideile
prom ovate in carte aveau un ecou deosebit in randul contemporanilor Cazul lui Harty
Potter, personajul inventat de J.K. Rowling se inscrie in registru. Cele 7 volume care au
aparut pana acum constituie un succes literar greu de egalat: 400 milioane de exemplare traduse
in peste 63 de limbi in intreaga lume. de vrajitorie Hogwarts este 0 lume magica unde se
pot gasi toate elementele genului cunoscut, sub numele de heroic fantasy: magie, paduri
fermecate, pitici dragoni, personaje care intruchipeaza raul. . r
Multi parinti considera, cu siguranta, ca citirea cartilor care-I au ca erou pe Harry Pottei
este 0 simpla distractie nevinovata,: care nu ar trebui sa fie un motiv de ingrijorare. In realitate,
.1
j.,
citirea di.rtilor de acest gen alimenteaza interesul tinerilor pentru magie curiozitatea pentru a
experimenta vrajitoria adevarata. Suntem departe de cop iHirie i cu zAne bune
vrajitoare rele, unde binele intotdeauna invingator. '
..
Succesul in societatea contemporana este incontestabil. cum Ii
vazut, familiarizarea cu temele pagane se face inca din copilarie. Felul in 'care oamenii adulti
,,'
ajung sa fie ei "fermecati" este mai greu de explicat. In primul rand, trebuie sa invociin1:
'if
t',
dezvoltarea imaginatiei, satisfactie intelectuala, legaturile cu feminisrnul, libertatea de a
i' >.
.. .. ':+:.,'
ceea .ce iti convine. Soci%gii au avansat ipoteza ca to ate aceste forme de neo-paganism
,.;.
faptul ca exista 0 dorintii de a parasi, de a refuza, modelul occidental al societatii, anume 0
1,
lumerationala, tehnica, precisa, care nu mai are ihizii
54
.
O.ri paganismul permite elaborarea unei noi viziuni despre lume care este total diferitade
cea a religiilor traditionaJe. Se religie, dar nu are ierarhie centrala sau dogma,'
promoveaza diversitatea religioasa nu considera ca este necesar ca toti sa creada lucru
sau sa fie organizati in structura, promoveaza, 0 spiritualitate individualizata, 0 cale de
viata in annonie cu energia universaHi. Prin toate acestea, el este mai curand 0 forma de
religiozitate sau 0 cautare spirituala.
Paganismul modern nu seamana cu nici 0 noua religioasa cum a fost
."
portretizata de nu depinde de tideri harismatici, nu cere 0 rupere a relatiilor de familie,
nu pune probleme in societate. 0 caracteristica majora a neopagdnsimului este cd prin ritual nu
se urmare,yte cinstirea divinitdrilor, ci cultivarea puterilor personale- autocontrol,
S3 Du "Seigneur -des anneaux" a Harry Potter in Frederic Lenoir, Les metamorphoses de Dieu. La nouvelle
' l
spiritua/iM occidentale, Pion, 2003, p. 346-348. ,
S4 York, Michael, Pagan Theology, p. 41.
17
\. f
Page 148 of 417
" r , '.
profefie, psihokinesis, vindecare psihicli. Principiile neopligane nu enuntA .
credintele pe care 0 persoana. trebuie sa. Ie adopte, ci mai degrabli sunt declaratii care
tntruchipeazli punetul de vedere pagan asupra lumii. Ele doar contureazli direcfia spre care
..j
trebuie sa se indrepte dezvoltarea spiritualli personal a a cuiva care se declara pa.gan. rntr-un
cuvlint, fiecare este responsabil pentm credinta pe care alege sli 0 adopte, fiecare este responsabil
ce zeitate i se ee relatie eu acea zeitate, fieeare este responsabil pentru
dezvoltarea sa spirituala personala
5S

Prin toate acestea, neopaganismul se manifesta ea 0 "re!igie" a relativismului
globalismului vremurilor pe care Ie traim. Relativismlll se refera la faptul ea fiecare percepe
realitatea in mod diferit, iar aeeasta se materializeaza intr-un mozaic de eredinte ritualuri;
.f.
globalizarea se refera la faptul ea practicantii sunt eclectici deoarece preiau simboluri, zeitati
practici rituale de la alte culturi Ie folosesc in afara contextuilli lor originar, spatial temporal.
Paganismu/ din zilele noastre nu po ale ji considerat, sub nici 0 forma, 0 continuare a
paganismu/ui pre-creytin, lucru care este rccunoscut chiar de simpatizanfi
56

Nu in ultimul rand, dezvoltarea neo-paganismului a fost favorizatli de, un anume climat
spiritual religios al societatii contemporane, 1n care predominli indiferenta religioasa in care
. prolifereaza 0 subcultura cu tentli religioasa. De asemenea, nu trebuie uitaUi. contributia imensa
Internetului a mass-media, prin intermediul carora neopaglinii, pana mai ieri izolati, sa
comunice, sa se organizeze sa se influenteze reciproc.
Neo-pAganismul: 0 evaluare din perspectiva
Am lasat la urma raporturile dintre neopaganism pentru a prezenta 0 .
. ...
scurta perspectiva ortodoxa asupra eelor relatate pana aicL Pllganismul modern are 0 atitudine
nuanfatil fata de Exista, pe de 0 parte, un discurs bazat pe refuzul, adeseori virulent, al
", .. ".11'.
i. valorilor dogmelor tn aceasta 'viziune, apare ca un distrugator al
r .' .:":;
, I!"
',,1'
(ff.1' .popoarelor, al culturii al traditiilor promotorul intolerantei al persecutiilor, al caro;
SS Joyce and River Higginbolham, An Introduction 10 Earth-Centerd Religion. p. 39
56 Strmiska, Michael, Modern Paganism in World Cultures. Comparative Perspectives. 2005, p. 10: 'Traditiile
,
;

<'
religioase practicate de p!'tgdnii modemi sunt inspirate sau se bazeazApe religiile p!'tgane ale trecutului, dar nu sunt
ea veehile traditii pot implica chiar 0 considerabilli deplirtare de la religiile mai vechi .... paganii de azi. nu
: .
pot pretinde eli continuli traditii religioase coborate intr-o Iinie neintrerupt!'t din vremuri I e strlivechi p,anli astazi. Ei
sunt oameni moderni cu un mare respect pentru spiritualitatea trecutului. tacand 0 nouli religie- un 'pliganism
modern, de la trecutului pe care ei Ie interpreteazA, adapteazli, modi fica in conformitatecu modalitlitile
,I' ./" >
moderne de gandire. Pliganismul modem este atat vechi nou, un hibrid vechi-nou, ca lin copac cu r!\dacini adane
,"
tnflpte in plimAnt, dar eu ramurile in eer"
" "
"
, I
18
,
.t.,
j.,. "
'",.
r

Page 149 of 417
'f.' .,'
.... .. ,\ I}_' "W
1
L
t t '.... 4., .
, . -'Ii:
"t, } " ,.).
viirf a fost arderea pe rug a vrlij itoarelor in Evul Mediu li colonialismul in America". ,',' l'
:'.}
ca Manuel de sal :de fiind filosofi fnincezi de traditie
metzsc em ana, afinna ca monotelsmu Imp Icaexistenta unUl a evar care respinge toate celelalte
opinii ca fiind eronate. Din contra, orice religie politeista, afirma ei, este prin excelenta toleranta "'I,
pentru ea aeeepta ideea unor forme diferite de cinstire a zeilor 58.
Acest discurs nu este Insa unul exclusiv. De fapt, In lumea globalizata care a inceput sa
.
impuna de la secolului al XX-lea, nici un grup religios sau spiritual nu
, aCcepta sa se mai defineasca in raport cu in' general, In relatiile lor eu
adeptii simpatizantii neopaganismului merg pe principiul respectarii alteritatii religioase ca un
fapt care este legat, de respectarea drepturilor omului
59
Mai mult, exista carti pentru educatea
copiiilor din familii nepagane, unde parintii sunt indemnati duca copiii la Biserica sa fie
i ..
corecti' in prezentarea incurajandu-i pe sa gaseasca Intre
". 't
" ;}." :
- paganism, spre a induce paganizarea practicilor
:
"Superioritatea pagariismului", cum 0 declara adeptii sai, se tefera la faptul
_elementele religioase pagane au insotit istoria fiind doar partial ,,crel?tinate" in
Biserica. cum a aratat Eliade, reminiscentele pagane In nu pot 'fi
61
eontestate . In sruditil nostru despre practici traditii legate de moarte am amintit acest
iar ace\lsta ramane valabiHi. pentru ale vietii
botez, sarbatori). Prin urrnare, sustin adeptii neopaganismului, Europa trebuie sa se intoarca 14
valorile ei indo-europene, sa restaureze pluralitatea paganismului sa renunte la monoteismul
" spun ei, nu ii reprezinta adevarata identitate.
.j. .'
De fapt, lucrurile stau exact invers. Protoparintii neamului ornenese erau de
singurului Dumnezeu de promisiunea venirii unui Mantuitor. Odata eu cadereain,
S7 Michael York, Pagan Theology, capitolul "PAganism 0 istorie zbuciumatli" in p. 29-34: "Folosirea'
fortei a masurilor coercitive impotriva pagani lor in Europa de catre papi, cruciade, impArati regi alti promotori.
,activi ai nu se aflA printre capitole\e cu se poate mandri istoria (p. 33).
58 Manuel de Dieguez, L'Idole monotheiste, PUF, 1981 ; Alain de 'Benoist, Commenl peut-on devenir paien ?, Paris,
1981.
59 Michael York, Pagan Theology, p. 33; Gus Dizerega, Paganus and Christians. The Personal Spiritual Experience,
2001, 0 carte scrisA din perspectiva pAgana, care incearcA sA aducli 0 perspectiva concilianta in raport cu

60 Joane Pearson (ed), BeliefBeyond Boundaries, p. 141-142.
61 Mircea Eliade, Supravieluirea tradiliilor religioase in Istoria credinJelor ideilor religioase, Editura
"
1992, vol. III, cap. XXXVIII, p. 232-236; loan Gandirea magico-religioasd la romani,
Editura Enciclopedic1i, 2001.
19
'"
'.!( '.
" "'"
",
. '1.:.'
;,"
'j I
i "." .
I',
"
I 'j
'j: .
Page 150 of 417
"';' I.
;'
;
\ ,
.. , :i'
""
.' !
plicat, aceastA revelatie primordialA s-a pervert it, s-a distorsionat, ajungandu-se la tnchinarea la
zei la fenomeriele naturii, idolatria manifestandu-se uneori chiar tn mijlocul poporului ales. Cu
toate acestea. popoarele pAgane au pAstrat, tntr-un fel sau aItul. ideea de eMere, exprimatA prin
jertfe. precum speranta venirii unui Mantuitor. Deci, nu este yorba. niei pedeparte, de
adaptarea mai mult sau mai putin a la religiile credinte1e pAgane. Din
,
"
;I
i. contrA, popoarele pAgane au fost pregAtite, pentru venirea Milntuitorului prin legea moralA
c(, naturalA, iar dupA acest moment are toc 0 reorietare a elementelor spre scopul spre
care ele au fost initial eoncepute
62
.
Bisericii primelor secole, pantcismul, politeismul, gnosticismul sunt varfurile de
. l' At
lance ale pAganismului contemporan. Paganismul nu de Dumnezeu ca PersoanA, ci fie
,I
; ,
'de 0 folta impersonala care se confundA cu lumea, fie de 0 pluralitate de zei supra
"
. !
oameni sau patimi personificate. tn ambele, cazuri, divinitAtii nu i se datoreazA adorare.
Astfel, viata religioas! autenticA este inlocuit! Cll Ull sllrogat faeil, iar mantujrea devine
"0
imposibilA. NeopAganismul sacrificA apoi morala, deoarece, dacA omul se tntr-un Tot
.":,.' , ,i:
impersonal nu mai poate p,retinde ca distinge adevlirul de fals sau raul de bine. Ori, eum
,.'
{'"
spunea PArintele St!niloae, "libertarea care nu ureA 'ill iubirea fata de Dumnezeu fata de semeni
. f' "
este doar un pretext pentru trecerea de la 0 patimA la alta,,63. NeopAgiinismul are, in general
vorbind, 0 Intelegere a relatiei dintre divinitate lume, afirmAnd eli divinitatea ar fi una
,.1 '
cu natura. Prin acest panteism, omul se auto-divinizeazA, atribute care apartin in
'r
mod natural lui DumnezelJ. Toate acestea anuleazA de fapt personalitatea umanA. deoarece ceea
ee ar trebui s! fie personalitatea umanA devine unul din fragmentele care compun fiinta zeltAtii.

NeopAganismul in sine dificultatea fiintei umane de a accepta cA Dumnezeu este
'-..;;. t
, .,
, in timp transcendent fatli de creatia Sa personal prezent in aceasta prin Illcrarile
energiile Lui
64
Este mai sa vezi divinul, umanitatea, natura ca un continuum. Este mai
comod sa tn conformitate cu legile create de om, decat sA te supui unei legi divine. Omul
contemporan crede ci. nu are de fapt nevoie sa se tntAlneasca cu Dumnezeu, ci doar cu

:t "
I;"
Este 0 mare diferen intre teogonia omului antic, care credea In zeilor, ii venera, nu
"
'/' .. I:;
.,
doar ii respecta, teurgia omului modem, adica crearea de zei, care sa fie proiectii imaginare ale
i-I ',,:
vointei dorintelor lui pe care ii in mod utilitarist.
62 Arhim Silvestru, Episcop de Canev, Teologia Dogm,atiea Or/odoxii. vol. IV, Editura "Credinta vol.
IV, p. 12-36 Yn special, p. 29-36 des pre pregatirea pagJini/or pentru venirea lui Mesia. Pro Conf. Dr. George Remete,
Dogmatlea ortodoxa. Editura Reintregirea, Alba Iulia 2000, p. 222-224.
63 Preot Prof. Dr. Dumitru StAniloae, Teologia Dogmatjea Ortodoxa. vol. I, EIBMBOR 1996, p. 340
64 Hristu Andrutsos, Dogma/lea Bisericil Ortodoxe Rasarilene. Sibiu, 1930, p. 102-124 ("Creafiunea lumii")
20
Page 151 of 417
"
,,:L
t.
'l"
'Elementele care compun neopaganismul -pe care noi Ie-am redat schematic in acest
studiu, nu trebuie subestimate. Ele sunt expresia unui curent care devine puternic dad!.
, '.
slujitor,ii Bisericii riiman Intr-o atitudine de expectativa fata de altemativele spirituale ale lumii
',. .
conten1porane, care se propaga de 0 manierlt insidioaslt. cum pltganismul zilelor noastre nu
Ii,
,f' .',
este reinvierea credintelor' tot nici formele prin care se manifesta, panteism,
, ',.
"{ ..,
'.
polite ism sau gnosticism nu suntcu exactitate cele lrhpotriva carora au luptat Sfintii Parinti in
,
:'f"

I.,'
primele veacuri
De aceea, 0 pozitie misionarlt corectlt t'rebuie sa Inceaplt cu 0 informare adecvata., cum
am Incercat slt 0 conturltm pe parcursul acestui studiu, slt se finalizeze cu 0 reactie ancoraUi in
...
"

realitlttile pe care Ie trltim. Acest lucru inseamna clt ea nu trebuie slt se canalizeze exclusiv pe
,;.
of
simpla denuntare a unor credinte practici (lipsitii de altfel de succes Intr-o lume pentru care a
'I . '.
crede ceea ce place cum 1ti place tine de drepturile omului), ci pe identificarea acelor
r:.:
aspecte din viata care favorizeazlt aplecarea spre forme de spiritualitate
alternativa, anume transformarea vietii In supermarket raportarea consumista
: i '
: ",'. t
utilitaristii fatlt de Bisericlt Sfintele Taine. lnfluentele din exterior sunt inevitabile, dar
,tJ :', r:':' .
'I.,'
efectelor lor promovarea unei atitudini misionare axata pe educarea tinerei
'.'
.. ,'.,:.
generatii va face ineficienta stradania pltganimdi, promovata cu insistenta.
"
Summary
The neo-paganism; a constant presence of the Western religious and spiritual landscape
:It
I' ",
for more than forty years, makes attempts to "conquer" Romania through web sites, workshops'
'0"
{,
: J. +:!_
and written materials (books, reviews).
; J
:!
The present study, which comes to fill a gap in the Romanian research of New Religious:
Movements and of New Alternative Spiritualities, approached relevant subjects for introducih
g
;
J.
>0,
the Neo-paganism as a missionary imperative: its beliefs and rituals, its history and development
t and its :different fQrms of manifestation. The study showed that the success of the . ,'{"
relies on the religious indifference and the taste for a sub-religious culture, The neopaganisni
appears to be the "religion" of the relativism and globalism which characterizes our post-modern
society.
A last approached subject addressed the rapports between neo-paganism and Christianity.
It highlights the fact that neo-paganism spreads themes like pantheism, polytheism, gnosticism"
which the Christian Church had already fought with in past. Any missionary approach of the neo
21
Page 152 of 417
,.
paganism should start with a fair information on neopaganism and be continued with proper
missionary efforts anchored in the present realities .
. '.
.'
"'i I
BIBLIOGRAFIE SELECTIV A
, ,

lIt: Encyclopedia ofNew Religions, New Religions Movements, Sects and Alternative
edited by Christopher Partridge, foreword by Gordon 1. Melton, Oxford 2004, .
Encyclopedia ofNew Religious Movements, ed. by Peter Clarke, Routledge. 2006'
Handbook ofContemporay Paganism, edited by Murphy Pizza and James Lewis, Leiden,2009
Religions of the World A comprehensive Encyclopedia of Beliefs and Practices, Gordon 1.
Melton, Martin Baumann (eds.), B. Barrett, world religious statistics; Donald
Wiebe, introduction, California, 2002, 4 vol.
The Encyclopedia ofCults, Sects and New Religious, ed. James Lewis, Prometheus Books, 1998
. , (2002)
The Encyclopedia of Religion, Mircea E1iade editor en chief, vol I, Macmillian Publishing
,..
Company, New York, 1987, ed.), vol 16 (Index); Volume diferite (MiscaeUanea)
Witchcraft and Magic in Europe. The Twenth Century. edited by Bengt Anakaloo and Stuart
Klark, University ofPennylvania Press, 1999
... ... ...
'j
Berger, Helen A, A community of witches. Contemporary neo-paganism and witchcraft in the
United States, Columbia, Univ. of South Carolina Press, 1999
. Franyois, Stephane, Ie neo-paganisme. Une vision du monde en plein essor, MCOR, La Table
d'Emeraude, 2007
Page 153 of 417
, ..

Graham, !:harlotte Hardman (dir.), Paganism Today. Wiccans, Druids, the Goddess ' ,"
Ancient Earth Traditionsfor the Twenty-First Century, Londres, Thorsons. 1996;:' j , ,t:
.' 1".
Harvey. Graham, Coming Home and Coming Out Pagan but not in Christopher' , ,', ..
, ii' f
Lamb and Darrol Bryant (ed.), Religious Conversion. Contemporary Practices . : ":'1
Controversies, London: Cassell, 1999, p. 233-246; .; l, '
Higginbolham, Joyce and 'River, An Introduction to Earth-Centerd Religion, Fourth Printing, .
)t" "
'- f..
2004 (Apologetidl). i.,. " :,;1'
Hutton, Robert, The Triumph of the Moon. A History of the Modem Pagan Witchcraft, Oxford, '
1999
Hutton, Ronald, The Pagan Religions ofthe British Isles, Their Nature and Legacy, Blackwell,
1991
IvaKhiv, Adrian, In Search of Deeper Identities. Neopagans and nativefaith in Contemporary
Ukraine, "Nova Religio" 8 (2005), p. 7-37
Lenoir, Frederic, Les metamorphoses de Dieu. La nouvelle spiritualite occidentale, PIon, 2003 :
Lewis, James Numbering neopagans in James Lewis, Gordon Melton (ed), Perspectives on New
/}:J:
Age, State University of New York Press, 2002
Lewis, James, The pagan Explosion. An Overview of Selected Census and Survey data, in

,
Hannah Sanders and Peg Aloi, New generation Witches. Teenage Practitioners of ,:;::;<'1;':,
Lewis, of Wieean and Neopagan
California, 1999 , , " " ,,<' '1,
Pearson, Joane (ed), Belief Beyond Boundaries: Wicca; Celtic Spirituality and the New ,I: ," :",
, Ashgate, 2002 . .. : ::l:
Pike, Sarah M., New Age and Neopagan Religions in America, Columbia University 2004:", ..
, " " ',,', t: ,
, .. (' L
Strmiska, Michael, Modern Paganism in World Cultures. Comparative Perspectives, 2005
\ '.,i}r
York, Pagan Theology, Paganism as a World Religion, New York University Press,,'
York, Michael, The Emerging Network. Sociology of the New Age and Neo-Pagan Movements, ,-: I
;. "t.,
Rowman and Litlelfield Publishers, 995
;, ,,:\':}:'
',' l,
..
"
'.
Page 154 of 417
"r '"1 J
" ,
t;,
"
,.
.
)
. '.i i
__ , .'J
...,.. I: j
,
,I', .
..
,
I,
'"
".
,
(; ;
.'
,
J
"
Y
t
':'
'It
.,
'.
',I"
,
'1"
,
ir
"
-
.
!i'
.
Ij,

:'.

f
-
.
.'
:
:.
.,.
"
.s.f,'<l,

I

:(..
: :'
Page 155 of 417
RElla
Pt. lect. dr. Radu Petre
Reiki este un term en cafe desemneaza in timp fotta universa(ii. a vietii,
obtinuta drn initiatica a acestei forte $i tehnicile refetitoare la
transmitetea acestei forte. Adeptii metodei reiki sustin cii. aceasta permite re-echilibratea
fluxului de enetgie din organisme lucruri, punahd utilizatorul in colitact direct" cu energia
naturala dandu-i puterea sa 0 conserve. Activarea acestei energii petmite, sustin d, tratarea
bolilor a dezechilibre1or, ara a intra in conflict eu tnedicina Practjcantii reiki
vorbesc Iiber des pre abilitatea lor de a face ca un cancer sa intre in remisiune sau de a vindeca
alte boli grave in fata carora, de multe ori, medicii se declara
1. Istoria Reiki
Reiki este 0 "tehnica de vindecare" japoneza care a fost descopedta dezvoltata de
Mikao Usui (1865-1926l In tinerete, Usui a practicat kiko, versiunea japoneza pentru
chinezescul Qi Gong, 0 practica care imbunatatirea sanatatii mentale, prin
tneditatie, exercitii de respiratie lente. Ea se concentreaza folosirea energiei
vitale ki cuprinde metode de vindecare bazate pe aplicarea palmeior pe corp (masaj). Kiko
presupune ca persoana faca 0 rezerva de energie tamaduitoare prin practicarea
exetcitiilor respective, inainte de a 0 folosi pentru vindecate.
Se spune ca Mikao Usui at fi studiat medicina, psihologia; religia dezvoitarea
spirituala. Datorita educatiei sale, a "detinut, timp de cativa ani, functii, administrative
importante, fiind al Departamentului pentru bunastaie sanatate in guvernul japonez, iar _
mai tarziu primar al Tokyo. In anul 1914 a renuntat la viata publica a decis sa
devina calugar budist pentru a medita la modalitatea de a vindeca tara inmagazinare
prealabila de energie.
I Mayer, .Iean-Fra",;ois, Les Nouvelles Voies Spirituelles. Enquete sur la rel/gioSite parallele en Suisse, L'age
d'Homme, 1993, p. 20
2 Oespre istoria reiki, Walter LUbeck, Frank Arjava Petter, William Lee Roland, Spirilul Reiki. Manual complet
al Sistemului Reiki. Meteor Press, 2009, p. 13-42 (inai departe se va cita Spiritul Reiki); jennie Austin, Practica
Reiki. Meteor Press, 2009, p. 43-53; Risvan Vlad Rusu, Compendiu ilustrat de Reiki. Editura Dao PSI, 2007, p.
12-13
Page 156 of 417
... , 01 '
La un moment qat, Usui s-a retras pe muntele Kurama a postit timp de 21 de zile. 0
modalitate prin ef,l,reel medita era de a sta sub 0 easeada artificiala mica a lasa jetul de apa
sa-i cad! pe cap. eu scopul a desehide chakra coroan!. La aeestei perioade, se spune
ell prin eapului sau a intrat 0 lumina. spiritual! putemiea. (energia reiki), iar el a avut
o i1uminare. Atunci a tntelesea primise 0 mare putere c! putea vindeea a1ti oameni, tarit ca
energia Sl1i se epuizeze
l
tn an tn care a primit .. iluminarea, 1922, s-a mUtat la Tokyo
$i a infUntat Societatea de vindeeare Usui Reiki (Usui Reiki Ryoho Gakkai). tn acela,si timp, a
desehis 0 clinica Illnga. templul Meiji din eentrul ora,sului Tokyo, unde fiicea tratamente
reiki ,si preda cllrsuri.
USlli nu a vrut ca reiki sit fie practicat doar de un grup, sa. fie limitat ori controlat tn
vreuJ;l fel, ci sa fie accesibil oricui sa se raspandeasca in toata lumea. A murit in 1926, la
Tokyo, succesorul sau fiind Iuzaburo Ushida. La moartea lui, apare prima dizidenta.: unul
qin cei 16 profesori instruiti de el, Chujiro Hayashi, care primise gradul Shinpiden (maestru),
. despartit de Societate a infiintat propria sa asociatie clinica Reiki, unde a dezvoltat un
stH propriu de vindecare prin metoda reiki.
Reiki a fost introdus in Ocefdent de Hawayo Takata (1900-1980), 0 japonezii nascuta
tn Hawai. Takata, care suferea de mai multe bo.li, s-a tratat la cliniea Reiki condusa.. de dr.
Hayashi s-a vindecat complet, confurm propriei marturii. A parcurs nivelele reiki in aceasta
clinica, apoi s-a tntors In Hawai a infiintat 0 cliniea liinga Hilo alta In Honolulu. Takata
a calatorit in intreaga hJme pentru a instrui a face tratamente. Cursu 1 dura doar un week
end, iar taxa de instruire de 10 000 $4. Pana la moartea ei, In 1980, Hawayo Takata a
initiat 22 de A lasat-o ea succesoare pe Phyllis Furumoto, fiica unuia din copii ei
. Multi considera. ea sistemul reiki predat de ea a tasat la 0 parte multe din
tnvataturile dr. Usui a adaugat multe principii reguli proprii. Pe de alta pane, taxa
perceputii a fost consideratii prohibitiva pentru multi astfe.l, eontrar dorintei fondatorului,
1 Traditia spune cll Mikao Usui a pltnlsit muntele Koriyama cunoscdnd metoda de vindecare folositA de Buddha
lisus. Coboriind muntele, el a experimentat ceea ce este cunoscut ea mnd "cele plltru miracole". Primul:
rll.nit tll.lpile, qar s-a vindecat pe loe puniind mainile pe ete; postise 21 de zile, a putut manca normal, flIrll. a
avea probleme cu stomacul, acesta fiind al doilea miracolj a vindecat 0 femeie care avea 0 puterniea durere de
dinti, prin plasarea palmelor de 0 parte de alta a fetei. Acesta a fost cel de al treilea miracol; lntorc&ndu-se 1\'1
mll.nll.stire, I-a gll.sit pe superior tintuit la pat de 0 criza de artrita I-a tll.mll.duit cu ajutorul mainilor sale
vindecltoare. Acesta este eel de al patrulea miraeol (Dumitru Hristenco, Reiki tradiJionaf. De la gradul I fa
maestro, Editura Teora 2008, p. 15)
4 Splritu/ Reiki, p. n
2
Page 157 of 417
reiki-ului ; fost Iirhitata. Multi din discipolii ei au hotar!t sa predea reiki pentru
SUrhe moderate, iar altii au tinut chiar cutsuri gratuite.
, a alta problema se refeta la faptul ca Takata a modificat istoria reiki, pentru a 0 face
mai accesibila 'in Occident. Eo. a stistirtut cli dr. Usuf a fost Un preot care 'a urrhat
urtiversitate 'in Statele Unite care a fost Universitatii din
Japonia
l
. Astlizi Se ca dr Usuinu a fost niciodaHi ci budist, hit din verificarile
referitoare 10. educatia so. reiese ca nu a studiat niciodata 10. Universitatea Doshisha,
cu amt rr1ai putin ca ar fi fost acesteia.
UnH adepti reiki considera di aceasta "mitologie" invefitata de Takata ttebuie privita
in contextul, foarte delicat, care a urmat atacului japortez de 10. Pearl Harbor, c!nd orice
referirtta 10. Japonia a devenit negativa, atat in Hawai, c!t in State Ie Unite. eu toate acestea,
ei nu contesta rolul ei in raspandirea reiki-ului
6
.' De asemenea, Tataka a sustinut eli toti
reiki instruiti de Usui au murit la ra.zboi cli ea este singurul maestru din lume,
singura sursa de irifotmare in domeniul reiki.' Aceasta afirmatie, pana nu de mult dificil de
verificat din cauza barierelor .culturale de Iimba, s-a dovedit de asemertea inexacta.
Cert este faptul ca Hawayo Tataka a invatat reiki de 10. dr. Hayashi care se despartise
de Asociatia reiki lnilintaU1 de dr, Usui crease un stH reiki original. Din momentul in care a
'ajuns in Occident:- acest reiki "dizident" s-a tmbogatit, indepartandu-se mai mult de
sistemul descoperit de dr. Usui. in prezent, exista aprQ.ximativ 30 de tipuri diferite de reiki,
ptecurn multe sub-grupe rain uri. Este greu pentru un occidental sa inteleaga ce este cu
, adevarat "traditia reiki'\ din moment ce Hawayo Takata a raspandit ceea ce a lnteles eo. des pre
aceasta traditie. Din aceasta cauza, este indicat sa se foloseascil expresia "reiki occidental" sau
"modern" pentru tehnica predata de $i Takata reiki ,japonez" sau "traditional"
pentru tehnica descoperita de dr. Usui care contihua sa fie practicata !?i astazi in laponia.
Exista mai multe asociajii internationale care propaga metoda reiki
7
, dupa cum exista de
"Versiunea a vietii lui Usui il aratA pe acesta ptofesor la 0 $coalii pentru.bAieti unde se studia
Biblia. {ntr-o zi, studentii slli I-au intrebat ce plirere are despre vindeclirile lui lisus crede ell oamenii pot
face 11i ei asemenea vindecAri. Usui a fost foarte (ncurcat 11i nu a putut raspunde pe moment. Aturici l1. hotArtit sA
deviM clllugAr budist Vezi Dumitru Hristenco, Reiki traditional, p. l2; Jennie Austin, Praciic(J Reiki. Meteor
Press, 2009, p, 44
(; Spiritul Reiki, p. 28: "Penti1.i noi. este important sll ne concentrAm aSlipta lucrlirilor pozitive fltcutc de ea, sA 0
respectAm 11i sA 0 cinstim deoarece a adus reiki-ul in Occident, continuand sA practice sll instruiascA inlr-o
peri oadA aMt de grea"
7 Intema'tional Reiki Federation, cu sediul in An'gJia (http://www.reiki-federation.co.ukl); International Center for
Reiki Trening, cu sediul la Michigan (http;l!www.reikLorgl); International Reiki Association cu sediul la
3
Page 158 of 417
asemej1ea de reiki independenji. Se considera ca 0 tehnica de vindecare
poate fi numita reiki, daca arc urmatoarele caracteristici generale: tehnicile reiki se transmit
de la profesor ia discipol, nu se dobandesc prin meditatii sau exercijii; reiki nu cere ea cineva
sA ghideze energia, deoarece aceasta este ghidata. de 0 put ere suprema; reiki nu poate face
rau'.
2. Energia Reild
Reiki s-a inspirat din taoismu} chinezesc, unde termenul qi (ki 'in versiune japoneza)
este folosit pentru toate energiile vitale. Reiki s-ar putea traduce prin "forta sufletului" sau
"puterea spirituala", fiind acel tip de energie vitala care se afla, 'in lumea materiala, cel mai
. aproape de forta creatoare divina, de sursa vietii9.
Dr. Usui a pomit, de la medicina traditionala chineza a dezvoltat 0 metoda
de vindecare hQlisticA prin transmiterea de energie vitala universala (reiki) de la 0 persoana la
alta.Ca metodA de vindecare modema, reiki s-a Indepai):at de simplitatea metodei lui Usui a
adAugat alte credinte orientale sau chiar ezoterice: echilibrarea chakrelor, int1uenta aurei,
pozitii speciale pentru tratarea anumitor boli, reguli pentru 0 alimentatie sanatoasa, ghizii
spirituali etc.
Potrivit medicinii traditionale chineze, corpul uman este strabatut de 12meridiane sau
cai energetice care alimenteaza eu energie vitala corpul fizic corpul sUbtil
lO
Daca fluxul de
energie este tulburat sau Intrerupt, rezulta boli grave chiar moartea. Meridianele se aflA sub
piele, iar locurile In care ele &jung, chiar aproape de suprafaja pielii, sunt numite puncte de
aeupunctura. Cele 12 meridiane sunt: al plamdnului, alintestinuluigros, al intestinul.ui subtire,
al stomacului,al vezicii biliare, al vezicii urinare, al rinichiului, al ficatului, al splinei
pancreasului, al inimji, al pericardului, numit triplu incalzitor.
Tot in medicina traditionalA ehinezeasea a fost dezvoltata teoria despre principiile
yin/yang, care se manifesta sub forma de polaritati. De exemplu: rece (yin) eald (yang),
energie ascendenta (yin) energie descendenta (yang). Unele parti ale trupului ar eorespunde
lui yin, altele lui yang. Se spune ea un trup sanatos este acela unde se mentine un echilibru
perfect intre yin yang, sistemul reiki contribuind la stabilirea acestui echilibru ..
Washington(http://www.internationalreikiassociation.comlhome/index.php?site config id=11 &page selection=
72&$ page=);
8 Splrituf Reiki, p. 26
9 Despre energia reiki, Ibidem, p. 43- 104
10 Constantin Gheorghitl1, InfoReik;, Edjtura Dao Psi, 2009, p. 19-20
4 Page 159 of 417
De asemenea, reiki notiunea de chakte,-pe care 0 intalnjn'l in budism
in hinduism, adica puncte saU cehtrii energetici in cate corpul subtil se conecteaza cu cotpul
fizic. Se eonsidera ea ele preiau Iei-ul, fotta vitala care se pretutindeni in jur, 0
introduc in sistemul de energie sUbtila. :dupa ei, 7 chakre prirtcipale: bazala, sactaHi.; a
plexului solar, a inimii, a gatului, a sprancenelor (al celui de al treilea ochi), a coroanei. Exista
chakre sec undare in maini, picioare, genunchi in alte patti ale trupului II
in reiki notiunea teo50fica de aura, care desemneaza un dirttp de
efletgie subtila care se intinde in afara corpului fizic. Reiki invata ca 0 boala incepe rnai
intai in aura, putand fi generata de 0 kartna adusa din vietile trecute saU de ki-ul negativ
format de in tlrtipul vietii actuah:'2. Daca anumite efietgii negative patrund in
aura nu sunt inlaturate la timp, atunci pot trece in chakere de aici se pot extinde in final in
corpul fizic, manifestandu-se ca boli. Aura are 7 straturi sau nivele de vibratie, care coresjJUnd
fiecatei chakre, nivelul celrttai aptoape de corp, fiind conectat cu chakta bazala.
3. Practica Reiki
Reiki nu se poate practica lara initiere. Initierea consta intr-o serie de proceduri care au
ca scop "acordarea celui initiat la frecventele energiei reiki", pentru ca acesta sa 0 poata
accesa sa 0 transmita mai departe, spre propriul corp (fizic energetic) saU spre alte
persoa!!e, animale, plante, obiecteetc. Aceste procedut:i-constau intr-o succesiune de gesturi
dublate de imagini mentale, executate de maestru sau profesor, intr-o ordine precisa. In cadrul
reiki exista mai multe modalitati de initiete: initiete in ttansmitetea ertergiei cu mainile,
initiere in transmiterea energiei la distanta, initiere in ttansmiterea energiei in timp, initiere in
folosirea simbolurilor.
Dupa "acordaje" evolutia initiatului este individuala, el putand sa acceada la nivelele
reiki, sub indrurnarea "maestrului". Ca in cele rna: molte esoterice, in reiki
exista 3 nivele de initiere, incepand cu cel de uGertic tetrninand cu cel de Maestru, la care se
adauga cel de "maestru profesor". Scopul gradului I este tefacerea starii de sanatate
aducetea organismului uman la 0 functionare optima, armonizatea cu cei din jur, cu natura
II Jennie Austin, Practica Reiki, Meteor Press, 2009, p. 199, p. 199-204; Constantin Gheorghitll, IrifoReiki,
Editura Dao Psi, 2009, p. 16-17; Risvan Vlad Rusu, Compendiu ilustrat de Reiki, Editura Dao PSI, 2007, p. 23
42
12 Spiritul Reiki., p. 70: "Mintea dimpurile noastre energetice sunt influentate de experientele ayute in vietile
trecote, Aeeastll influerttll, nuinitll karina, este adusll in viata prezentll, in aurll, la dind sufletul intrll
peilti'O prima datl!. in eotpul fhie"
5
Page 160 of 417
f
,
etl univerSlll. eel initiat va putea face singur un "alltotratament" care dureazA aproximativ
lor!. Adeptii reiki sus tin ca autotratamentul reiki nu implme renuntarea la alte ti'atamente,
este compatibil cu tratarnente alopate, fizioterapie, homeopatie s&u alte tratamente energetice.
tn timpul acestuia, practicantul se poate gandi la arice, poate asct.dta muzica, poate discuta cu
oineva sau po ate asculta programulla televizor.
Gradul at II-lea de initiere in reiki cuprinde sfera se refera la transmiterea
energiei la distanta, bazata pe simboluri. La acest nivel se invata simboluri specifice, tehnici
modalitAti de activare utilizare a acestora, tratamentul mental-emotional, dezvoltarea
canalului energetic modalitati de evoilltie spirituala etc. In cadrul gradului al III-lea, nivelul d.e
maestru practicant, se un acordaj complex axat pe lnvatarea simbolului de Maestru, a
invlitaturilor specifjce maestrului, a tehnicilor avansate qe evolutie spirituala, utilizarea
avansata a energiei, noi metode tehnici de tratamente. foJoscse simboluri
aparte, unlll dintre aeestea fiind 0 imensa cruce Iridimensionalii, care trebuie vizualizata in alb
(simbolul tridimensional) 13.
Exista trei stalpi ai reiki-ului: Meditalia Gasso, Reijo-Ro sau indicatia energiei reiki
chiryo- care metoda de tratament. Pentru fieeare din acestea, exista indicatii clare
de practicare. In meditatia mainile sunt Impreunate in dreptul inimii, se inspira pc nas,
se expira pc gura, practicantul Se in pozitia lotus, eu spatele drept; atentia ctmcentrata
in punctul in care se inta.lnesc eele doua degetemijlocii, de preferat cu ochii Scopul
meditatie gassho consta in energiei practicantului inducerea unei stari de
meditatie. Se practic! 20-30 de minute dimineata sau seara.
este 0 metoda practicaUi de eei care tAmaduiesc. Maestrul sta in picioare intr
o pozitie comoda, impreuneazA mainile in dreptul inimii "roag! energia" sa eurga tiber. Se
roag!, de asemenea, ca clientul sil se vindece. eu mainile impreunate In dreptul "ceiui de al
treilea ochi", el roaga energia reiki sa indrume mainile 3colo unde este nevoie de vindecare.
, .
Se apoi ca mainile sa fie Indrumate catre acea parte a corpului care sufera, iar lucrul
acesta este resimtit, Bustin adeptii reiki, ca 0 furnicatura in mail}i, 0 anum ita cillduril sau 0
senzatie magneticil.
13 Despre nivelele (gradele reiki), a se vedea Risvan Vlad Rusu, Compendiu J/ustrat de Reiki. Editura Dao PSI,
2007: graduI I (p. 53-84); gradul II (p. 85-126)! gradulUI (Maestru), p. 127-150. indoiala, existA vl/.riatii de
1'1 Uti sistem reiki la altul de la un maestru la altu!. exemplu, In sistemul predat de Hristenco, gradul r
nurmeazA ctlrsuri pentru Profesor I II inainte de a trece 1'1 cursul de maestru.
6 Page 161 of 417
-tn ceea ce privete tratamentelereiki (chiryo), acestea SUnt dlferite de la 0 reiki
la alta. Am sa rna refer la tehnica de vindecarela diStanta (enkaku chityo), care se
fQiosind 0 fotografie a petsoanei care are nevoie de vindecare. Daca nu exista 0 fotografie se
traseaza cu mana, pe unul din degete sau gellunchi 0 imagine care reprezillta persoalla
bolnava. Adeptii reiki atrag' atelltia ea nueste recomandabil sa se trimiUi energie unei
persoane Cafe nu a cerut-o In qIod concreto
Cu ajutoruJ fotografiei se poate stabili diagnosticul persoane respective (1!). Pentru
aceasta, este nevoie de 0 fotografie de minim lOx6, iar subiectul sa se afle in picioare. Se
merge cu degetele 'incet, de la cap spre picioare. In dreptul organului bolnav, Se spline GA
mAna percepe 0 senzatie de cal dUra, iar in cazul unei paralizii sau tumori, mAna Se
sau apate senzatie de rece. Alaturi de fotografie, se poate trimite energie unei persoane in
cursul unei convorbiri teiefonice; catre compozitorul unei rtlUzici, autorul unei cacti, pictbrul
unui tablou pentm intelegetea opetei respective
l4

Practicanta Jennie Austin ne prezinta chiar 0 metoda de tratament la distanta prin care
pot fi vindecati simultan mai multi oameni: "Scrieti toate numele tntt-un caiet sau pe un
. pe care it puneti intr-o cutie speciala. Apoi, in loc sa tineti in mana numele unei
singure persoane pentru a 0 trata, puteti tine caietul sau cutia, trimWindu-le la toti simultan
enetgie reiki (!1I),,15. De asetnenea, In cursurile reiki se arata ca poate fi trirrtiSa energie
persoanelor decedate pentru a Ie ajuta sa gaseasca drumul spre lumina pentru a Ie sustine
. intt-a posi bila reincarnare16
..
Cartile rrtanualele reiki pe care Ie-am consultat mentioneaza faptul ca. in muIte
'cazuri, clientul s-at putea simti rau in urrna tratamentului. Acest lueru este atribuit toxinelor
care sunt eliminate din organism pe parcutsu] tratamelitului
17
De asemenea, se atrage atentia
ca pdt sa nu mai fie la fel de rapide, din cauza relaxarii, eli pot apare anumite
sitnptome ca somnolenta Sau, din contra, energie sporitA; salivatie excesiva, trarispiratie,
14 Vasile Stanciu, Aproape tottt! deSpre Rei/d. Editura Europolis Constanta. 1997, p. 27; Hristenco. Reiki
tradiJional, p.74.75
IS Jennie Austin, Practica Reiki, Meteor Press, 2009, p. 179'
16 Curs de reiki. Gradul a! I1lea (material provenit de la un fast practicant reiki). p.4
17 Spiritul Reiki. p. 223.
7
Page 162 of 417
modUicarea cichdui menstrual
1a
Se insist! tns! asupra faptului ca to ate acestea sunt reaptii
care atat! faptul c! organismul se se
Un aspect al practicii rciki este inciin,;area cu energie a Iucrurilor, care este asimilat!
unei bincGuv4ntAril9. Se poate cu energie teiki, practic arice: h!ana, b!uturile,
. .
caQourile, apa de baie, plantele din grMin!, animalele, calculatoarele care nu merg, borcanele
20
care nu se deschid, semafoarele care tntrzie arate verde etc , Yntr-una din cru-tile
maestrului Durnitru Hristenco, lfl care ne YOm referi mai. departe, am gasi un pasaj relevant
despre cat de departe se poate merge cu inc!rcare de energie. La Intrebarea dac!
incltcarea energetic! a cartilor sale este tacutA cu energie pura neinformatll., raspunsul a fost:
"Da. Ele nu vor fi cump!rate decat de cititori care pot beneficia de ele sau
Nu Ie-am energizat cu informatia de a, se "inde oricui. EJe radiaz! permanent
energie univerw.a oamenii sensibili 0 simt, iar cei compatibili au senzatie de atractie. Unele
persoane au relatat co apliea acea$to carte pe locul unei durer; # seapa de 'durere sau 0 pun
sub perno $; scapa de insomnie, (!?),,21
.Jnoarcarea cu energie" se realizeaz! cu ajutorul simbolurilor reiki. Acestea sunt un fel
de chei permit accesulla energia universal!, de viata (reiki), actionand la distanta,Jn timp
spatiu asupra obiectelor, persoanelar sau evenimentelor. _A activa un simbol jnseamn! a-I
,desena in aer cu centrul palmei, cu un deget sau trei degete, cu al 3-loa ochi, a-I vizualiza a
, i rosti numele; ete trei ori, Se activeaza pe paJmii Inainte de auto-trl;)tament, 'inllinte de
tratamentul aplicat altei persoane sau de tratament Ia distanta. mai multe ale
II Jennie Austin, Prqct/ca Reiki, Meteor Press, 2009, p, 67: "A yeti grijli c4nd conduceti cand lucni\i cu
diverse scule sau clind vll. plimbat'i prin unde estp trafic aglometat. Aveti nevQie de timp pentru a redeveni
complet
19 Ibidem, p. 72: "Se poate consl<:lera cll. este un fel de binecuvantare. Persoana care Ie mandnca Ie bea va primi
un tratament reiki intern. Acesta poate fi foarte util, tn cazul in care este un fortifiant rapid, dar nu avem
timp sau spatiu pentru un tralament".
20 Dumitru Hristenco,Reiki tradilional. De la graduliia maestro, Editura Teora 2008, p. 63: "Persoana care-l
va primi (un cadouenergizat) va siti'lti 0 atractie catre el, n va la vedere, pentru eli $e va simti bine
privindu-I sau folosindu-l. la fel se poate dacii 40rim sa vinderp. un obiect. Energiza,nd obiectul
respectiv, el va atrage atentia oamenilor Ie va plirea ael::stotll eum esfe itt realitate".
21 Dumitru Hristenco, Reikl modern, Editura Teora, :?002, p. 50. A Sl:: vedea afinnafia ul'rp.litoare: "lnforma\ii1e
cuprinse in aceastli carte au Q tnclircliturli energeticli jnsesiza.billi de catre oamenii neinitiati, dar care va putea fi
utilA IIi lor. Chiar IIi cartea In sine are. 0 energeticli importantll., accesibilli tututor. Incercati ya yeti
. "
oonvinge" Dumitru Hristenco, Rf:iki tradilionaJ.. De k(gradull La maestru, Editura Teora 2008, p. 9
22 Curs de rei"!: Oradu) al I1,.,lea (materilli provei:tit 'cle la 0 fO:ltl1 pt'!).cticahtli reikD, p. 1
8
Page 163 of 417
simbolurilor reiki, unul din cdc mai eUtioseute fiirtd sirnbolul (CKR). Aeesta este
un "simbol de [orta", sustin ei, care petrtlite aecesul instantaneu la: energia Universului reiki i
care inseartma ca "toata enetgia Universului este aici aeum" (Anexa 18). Se considera ca
acest simbol ofera protectie spitituala energetica, focalizeaza energia aecelereaza fluxul
energiei reiki, reinean::a revitalizeaza energetic
2
)
Adeptii reiki sustin ca acest semn, odata activat pe 0 tonli duretoasa, reduce durctea,
iar pe 0 leziune- ajuta la vihdecarea mai rapida a acesteia; activatpe alimente, lichide,
medicaniente, ctistale, bijuterii- Ie purifica Ie energizeaz!; activat pe Ie reincarca
rapid revi.talizea.za energetic; activat pe palme, face sa crease it putetea virtdecatoare; activat
pe baterii, apatate eleetrocasnice, Ie durata de functiohare; simbolul la
,
gasirea unui obiect rlitlicit, penttu valoarH unui cadou, penttu a binecuvftnta pe
24
cineva-se face 'acest semn deasupra chakrei a 7_a reiki propun anurriite
experimente care sa Ie demonstreze ucenicilor efieacitatea energizarii unui obiect: "Incercati
un mit experiment. Tumati in doua pa.hare Yin din aceeai sticla, unui dintre pahare dandu-i
lumina prit! aplicarea unui Cho Ku Rei. Gustati vinul din paharul asupra cliruia nu s-a
intervenit i apoi din eel caruia i s-a aplicat simboluL Yeti constata diferente de gust, ceea ce
teoretie ar trebui sa fie imposibil, avand in vedere provenienta eomuhit a vinul\!...i-din eele douli
..'1
pahare,,25. Mai mult, chiar dad! pare de domertiul fantasticului, cum reiki

"y
recunosc, Cho Ku Rei are capacitatea de a schimba temperatura sau statea vremii. In acest
....:
-,.,.,.-/1--'
-
bat, simbolul se aplica pe cer, Ctiintentia de a schiltlba: vremea {!7)211.
Cea mai importanta caracteristica a modern este flexibilitatea, atai in ceea
ce ti pe care pot preda reiki in libertate totala, pot experimenta dezvolta
tehnici noi, cat in ceea ce Ii privete pe cei interesati, care pot invata, reikr, afirmli ei, tara sa
paraseasea propria lor religie saU traditie spirituala
21
. Aa se face c! reiki-ul occidental
(adica eel protnovat in America Europa) include multe tehniei suplimentare, necunoscute in
laponia. Intr-un fel se prezinta i este inteles reiki-ul in cultura japonetil., in alt fel este
perce put de occidentali. De la sistemul reiki original, creat de Mikao Usui i bawt pe
vindecare prin punerea mainilor, s-a ajuns la 0 multitudine de alte sisteme. Conform datelor
2J Dumitru Hrlstenco, Reiki traditional, p. 66-68; Rusu, I? 86-119
24 Curs de reikl. Gradul aill-lea (material provenit de la 0 fosta practicantA reiki), p. i
2S Risvan Vlad Rusu, Compendiu ilustrat de Reiki, Dao PSI, 2007, p. 92.
26 Ibidem, p. 94
Spifitul Reiki. p. 142: "Reiki ne ofera 0 intalnire personala ell divinitatea, indifereflt de bisericA, sectA sau
scriere sffinta".
9
Page 164 of 417
depe site-ul romtineSQ pttp:llwww.YUfSUri..reikLro/karuna-reik\.html. alaturi de reiki
traditional a.cesta in variantele Usui Shiki Ryoho. Gendai Reiki Ho, Komyo Reiki), exist!
mai multe varlante modeme di.ntre care cele mai cunoscute sunt: Karuna reiki. Shamballa
reiki. Ordinullui Inforeiki, reiki etc .
.Am fost foarte surprins cA constat ca. 'relativ recent, a apitrut 0 ramur! care se
money reiki (www.moneyreiki.com) care se ca 1'UO sistem nou care ajut! la
rezolvarea problemelor legate ,de bani., Prin initierea in Money Reiki. persoana
,respectiva va ridica vibralia bani/or pe pjjmdnt (!7). Totodat! se vor elimina blocajele
energetice legate de bani care pot avea drept cauza karma sau gandirea negativ!". Money
, '
Reiki permite initierea panll la gradui al IIJ.lea este disponibil 'in Romania, tn traducerea
autohtona. Reiki-bani se atrage atentia eli Money Reiki nu este
un sistem care garanteaz! cuiva ca devine bogat, manipulatea functioneatii avand In c!
omul contemporan reactioneazit instinctual la orice combinatie de cuvinte tn care se aft!
cuvantur'bani",
4. Reiki in Romania
Reiki a fQst,intrQ.dus in Romania, imediatdupa evenjmenteie din 1989, de Dumitru
. "' Hristenco (1951-), con'fortn propriei marturii. EI sustine ca fa acea vreme au sosit in Romania
doi reiki Alt;:xander Fries- Tersch din Austria, care a tinut cursuri reiki grade1e I II
Errian Wark din Canada, care a tinl)t cursuri de tehnica radianta, gradele I II, amandoi
fiind profesorii lui. Hristenco sustine ca a fost recunoscut mastru reiki, tn Canada, \inia
Miktto Usui- Hayash-Takata- Fay- Susan Proust- Evelyn Fleurman- Ana Patricia Cairns a
la randul lui, 16 reiki
28
cum arati! in lucrarile sale, 1\ fost practicant
yoga. s-a OcuPilt cu tehnica radiant!, a fost initiat In a1chimie, metoda silva, vodoo altele
29

Hristenco subliniaza distinctia reiki traditional, descoperit de Usui reiki
modem, dezvoltat dupa 1980, cand s-a ajuns ca reiki din Japonia Sa nu mai semene cu cel din
America sau Europa. Mai mult, In opinia sa, exista un "reiki esential", care este mult mai
vechi dec at cel descoperit de Usuj3Q, Aoest reiki "esentil\l", care trebuie sa se regaseasca in
28 Dumitru Hrfsteneo, Reiki tradi{itmpl, De la gradullla maestru. Editura Teora, 2002, p, 17-19.
29 Idem, Reiki modern. Editura Teora, 2002, p. 28
lO in eartea Reiki tradi/ional. Hristenco adaugA eli Reiki era 0 componentA a civilizatiei MU, mal declit
eea. atlanta, care se afla undeva in un/verso Popoarle aeestei au venit sa colonizeze pamdntul, in
regiunite Tfbf}t India au !idus eu ele reiki. Ulterior, reUd a fosteunoseut qe maya, a fost
10
Page 165 of 417
orice ramur!t a reiki, lie bazeazl1 pc urml1tdarele principii: toti oamenii sunt buni, ttaim in
lumea pe care ne-o creamsinguri, echilibrul armonia reprezintl1 starea nonnala a ottll,ilui, a
societitii, a umattitatii. Aceste principii, spune el, nu se bazeaza pe 0 doctrinl1, religie sau
filozofie, ci conduc la integrarea individului 1n societatea careia ii apartirte la armonizarea
sa co ceilalti membreI .
Prill Legea n1". .118/2007, pl'ivind organizarea # juncJidnarea activitliJilor
practicilor de medicina complementari1laiternativa, rew este tecUiloscutl1 ca 0 terapie
altemativa in Romania, all1tuti de electtoacUpuilctura, stimulate electrica neuromagfietica,
tetapie CU camp magnetic; spectroscopie, tehrtica tadiartta, cristalotetapie,
sau cromoterapie, In general, reiki este asimilat stilului de viata sanl1tosj
2

Reiki este promovat in Romania ptin centre specializate, ca Centrul de Initiere
perfection are Reiki Romania (CIPRR), fondat in ailul t003 de Cl1litl Petru Cotrl1u; care
studenti instructoti pentru 0 vatietate de metQde reiki (www.reikirdmania.ro).
Centrol se declara reprezentat oficial in Romania al Asociatiei de Vindecare Getidai Reiki Ho
al Centrului Komyo Reiki kai din Japonia. Initierea se face prin itltermediul unor work
.
shop..uri, pentru fiecare seminar absolvit, studentul primind suportul de curs in Iimba romana,
precum un certificat de a seminarului. Costu} pentru Reiki Usui Tibetan este de
250 EURO.
Pe langa centrele de acest gen, exista reiKUndividuali, care au cabinete
specializate tn tetapii complementare, multi dihtre fUnd autotH lihor cal1i sau a unor
manuale de informare despte reiki. Rasfoind cateva carti sctise de Dumitru Hristenco, Risvan
'\<
Vlid Rusu, Constantin Gheorghita sau Ovidiu constatlibertatea totall1
de a ctea stiluri proprii -de reiki, in care elementele .New Age se amesteca cu radistezia cu
fnvata,turi mai mult sau mai putin deformate. Constantin Gheotghiti1 atlrtna explicit
acest lucru: "In pritnele mele de terapic, pe lartga tehnicite de teiki traditional cautatn
in pennanetlta sa elemente noi, unele: invatate in alte sisteme reiki, altele pe care
ca Ie invehtam eu. troi pll1cea sl1 ml1 gdndesc ce mai putea adauga, ce tehnidi. a$'
mai putea descoperi, ce altceva nou putea aduce 1tl tratamentele pe care Ie flceam in
toa.t11 aceasta cautare mi-au c11zut in mana cateva cursuri de tadiestezie. Am descoperit astfel
preluat apQi de egipteni, iar Osiris a fast cel mai de seaitIli maestro. reiki al acelei epoci (HristencQ, Reiki
tradiJional, p. 11).
31 Dutnitru Htistehco, Reild modern, Editura Teota, 2002, p. 10-12
12 Vasile Stanciu, Aproape totul des pre Reiki, Editura Europolis Constanta, 1991 ptezinUi mai multe tehnici reiki
contine de asemenea un index alfabetic at oelor mai importante boli, ptecum tratatea lor naturistli.
II
Page 166 of 417
tehnicile de lucru cu cateva metode de a utiliza radiestezia In terapia
iar din acel moment In toate tratamentele pe care Ie fae folosesc astfel de
tehnici,,33.
Radiestezia ( lat. radius.raza gr. aisthesii sensibilitate) este metodade decodificare
. a anumitor informatii energetice din mediul Inconjurator, folosind diferite instrumente
. ajutatoare, precum pendldul, ansa sau bagheta. Radiestezia fizica tine de cautarea surselor de
ft:pa saU a zacamintelor de aur ate apIicatii in geologie. Radiestezia mentala are ca..obiect
cercetarea surselor de semnal energetic, aplicatii in terapie (stabilirea unui diagnostic
medical) sau in "cercetarea tumii spirituale". Radiestezia mentala se bazeaza pe "teoria
informationala" potrivit careia in univers ar exista date stocate la care apeleaza
operatorului radiestezisf
4

. Temele New Age sunt numeroase in aceste sisteme reiki se referala reincarnare
. .
karma, viata pe alte planete, ghizii spirituali etc
35
.. Unii autori arata chiar ca initierile reiki
deschid omului catea spre neMnuite forte psihice sau parapsihice, cum ar fi premonitiile,
cJarviziunea, clarauditia, vizualizarea aurei. Lumea reiki-utui modern mai cuprinde: mae$trii
ascendenli, adica oameni care au atins acel nivel spiritual1n care nu mai sunt obligati sa se
iotrupeze, sa tteaca pritt alte reincamari sauftl de Dumnezeu, adica cei care au fost la
cer inca din timpul vietH, tara a fitrecut prin moarte, fiind, In opinia lor, lisus, Ilie,
Enoh sau Buddha.
In practica pastorala, am int1ilnit mai multi adepti reiki care sustineau ca nu exist!1 niei
o contradictie intre aceasUl practica credinta ortodoxa. Mai mult, lor Ie recomandau
participarea la slujbele Bisericii, spoveditul, rugaciunea, folosirea agheasmei.
Prin urmare, "nu poate fi nimic rau In ceva care te apropie de Biserica de slujbete ei",
3l Constantin Gheorghit!l, Info Rei!i, Editura PSI, 2009, p. 7
34 Gilbert Jausas, Radiestezia mentalii in slujba tehntcilor medicinii alternative, Excalibur, 2608, Dr. Samuel
Pfeifer, Vindecare cu orice prel? 0 evaluare a medicinii alternative din perspectiva spiritual cre-rtina, Ed. Ariel,
Timhioara. 1996, p. 94-108
3S "Sunt in general oameni care au tr!lit pe aceastll planetll, care (!.Ii aleg cit misiune personalll Indrumarea
oamenilor in diferite domenii sau activitati". Exista 0 diferentll intre ajutorul prim it din partea lngerilor eel
prirnit din partea ghizilor. Ingerii ajuta oamenii neconditionat, aceasta fiind misiunea lor divina, pe dl.nd ghizii
plistreazA partea umanli legatll de simpatie sau antipatie relativll la persoana in cauza, poate refuza unei persoane
ajutorul solicitat sau poate ehiar cere anumite recompense In schimbul ajutorului (Gheorghita Info Reiki, p. 90
91); ,,0 notiune ca "ghizi spirituali'; era necunoscut!l in secolul al XIX-lea, insA astllzi este utilizatli pe scarl!.
largll. TehniciLe pentru inUilnirea cu ghizii reiki sunt imprumutate din (Risvan Vlad Rusu,
Compendiu i1U/Jtrat de Reiki. Bditura Dao PSI, 2007, p. 17) .
12
Page 167 of 417
--_...._-
sustirteau adeptii teiki cucare am discutaL elJ. toate acestea, atV obsetvat ca persoanele
respective erau acaparate de lor, ii priveau pe ca pe idoli; gandeau tn
anumite tipare; Se exprirnau Intt-lin anurnit lirnbaj, tnteles nurnai de ei, se izoiau de familie ..
tn acestea am intuit manipularea ehlar elemente catactetlsticeale procesului ctiiloscut'
sub numele de brainwashing (spalarea ereierului)
Ovidiu este un eUnoscut maestru reiki, de profesie medic, cafe ate un
cabinet reiki in care pteda cursuri reiki In toata tara. Printre discipolii sai se
nUm!t! un aIt cunoseut maestru reiki, Bogdan Levitchi (http://www.cursut'i-reikLro/despre
mine.html), precum Risvan V[ad Rusu. Voi Incerea, in ede ee uttneaza sa prezint diteva
idei promovale de Ovidiu In cartile sale: Aria razboiului PSI (Editura Dao
pst, 2005), Arta ri1tboiului psI Protec/ia (Editura Dao PSI, 2006), Reiki. fntre mit i
realitate (Editura Dao pst, 2008), Cele '7 pece/I (Editura Dao PSI, 2009)36.
Elementele reiki, care se refera fa initiere gradele ei, alitovindecare, simboluri,
trimiterea energiei, sunt tratale intr-o maniera personal! In dtttile lui Ovidiu
tn eazul transrniterii energiei la clistanta, 'trtentioneaza ca se poate folosi, alatuti
de 0 fotografie, un ursulet de (metoda, despre care singur ca "suna a voodoo"),
haine saU chiar 0 semnatura a persoanei respedive
38
De asemenea, insista asupra. faptullii ca,
prin' reiki, se pot indeplini arturnite proiecte (dorinte) ale euiva. Tot ce trebuie tacut este sa
"
se scrie pe o.bucata de hartie proiectul la timpul prezent: ,,7:: (numele) are casa,
idcala", pe partea cealalta se deseneaza simbolutile cunoscute, apoi se imagineaza l1ceste
simholuri ea fiind desenate cu lumina, se pronunta numele lor de trei ori, se foia, i
se dli lumina in fiecare zi cate 10-15 minute. Daea dorinta s-a. indeplinit se arcle hfu1:ia, daca nu
s-a Jndeplinit inseamna ca ceea ce am scris od este incomplet, ori intra in contradictie cu
legile divine
39
,
be asemenea, Ovidiu sustine ca se poate directiona enetgie ditre
copiii avortati, Iucru necesar deoarece stau In trig Intuneric: "Preotii oti sunt
36 Lucratea Cele 7peceli (Edltura Dao PSI, 2009) esle numita "roman", deci aparent este 0 carte de fictiune care
nu l$i-ar gAsi tocul in aceasta prezentare. Am hotanit sa fae referlre $1 Ie liceast1l. lucrare deoarece ideile
ptezentate sunt similare eu ldeile intiilnite in lucrarile lui Ovidiu mai sus enumerate.
31 Doar tn ReNd. fnrre mit $/ realitate (2008) se prezinta eele trei grade reiki, pe eal;ld in arta ;lrta razboitllui PSt
Pro/eel/a (2006) initlel'i1e reiki sunt 0 forma de proteetie impotriva atacurillor PSI (p. 107-108). In celelalte earti,
referlrile la reiki sunt tangentiale.
38 OvidiLi Reiki, fntre mil o/i realitate (2008), p. 86-89
39 Idem, ArIa rdzboiului PSI, p.91
13
Page 168 of 417
orbi, ori nu mai ce Inseartma mila. Singur Parintele Galeriu vedea copm avortati
permitea trecerea lor la Liturghie ca sa fie ridicati Ill, lumina lui Hristos. Mai era
Argatu care vorbea despre lumea de dedesubt, unde sunt copiii grupati in functie de femeia
. care i-a avortat". tn astfel de cazuri. aflam ca se trimite lumina pan a cdnd copiJul sau copiii
sunt visati de mama lor
40
Se poate directiona lumina catre cei decedati, chiar catre ingeri
sau sfinti. fngerii au nevoie de lumina, deoarece aceasta este materia prima
pentru armura, sabie, lance, iar.cea trimisa de Dumnezeu este insuficienta. La randul lor,
sfinW au nevoie lumina, pentru a trimite inapoi 'in lume.
Un alt element al reiki-ului modern, prezent in carlile lui Ovidiu se
refera la entitatile spirituale de lumina. Fiecare om, are un inger pazitor, prin botez mai capata
unul, sustine el, iar prirt initierea reiki mai multi ghizi de lumina care pot fi ingeri sau
nu, in fl.mctie de meritele nect;sitatiJe omului respectiv. De exemplu, la-ittitierea in gradul I,
se primesc patru Ingeri care colaboreaza cu ingerii pazitori ai omului. De fapt, ideile
caracteristice cocktailului New Age a,bunda in cartile semnate de Ovidiu
Astfel, aflam ca el din vietile anterioare, ca de 0 viata in care
fusese turc a avut harem de alta in care fusese hun lua femeile in galopul calului, ca a
fost maestru Chi Kung ca omora adversarii dupa lupta. Mai mult, sustine eli exista
Qarneni care s-au nascut pe aIte pIanete care au participat la mai multe judecati plartetare
41

Invatatura ezoterica despre suflet sine se cu yoga cu 'invataturi
Ovidiu sustine ca sufletuJ are culoarea 0 marime care
variaza de la om la om in functie de menirea pe care 0 are de ceea ce a fil.cut in vietile
anterioare
42
Sufletul poate prin numarul de entitati de luminaobtinute prin initieri sau
luptele eU demonii. Din suflet se poate insa pierde in ]upta cu rau1 sau, mai mult sufletul
poate fi chiar furat, prin magie
43
Sinele, sustine Ovidiu este cea mai
importanta parte din om, este cauza aparitiei vietii scopul ei. Este cea mai profunda Ptlrte
din ilman, iar lui din se trezirea Sinelui.
40 Idem, Reiki, intre mit # realitate, p. 94
41 Idem, Aria razboiului PSI. p. 24,28,51,54
42 Ibidem. p. 39
43 Idem, Aria riizboiului PSI. Proteciia (2006), p. 31-33. idee la Constantin OheorghitA: La
fiecare om vine cu 0 anumitA "cantitat<,:" de sufiet pentru a trAi pe aceasta planetiL Cantitatea sufietului pe care 0
de misiunea pe care 0 are de i'ndeplinit In viata de meritele pe care Ie are in vietile anterioare.
Constlintin Gheorghita. InfD ReikJ, Editura PSI, 2009, p. 49. Din sufiet se poate pierde odata cudespArtiriie,
plicatele mati, sau atacurile de magie ..
14
Page 169 of 417
Sinele intra de1}1ulte ori in eOlltradietie eu 1ngerul dat de Durimeleu' sa ne ajute. Yoga este
betrefiea deoareee duce la emanciparea sinelui, la ttezirea kundalini
44
i apoi, prin
i cootientizare, la inaltarea lui.
In sfar$it:, viziunile i experienleie extraeotporale specifiee New Age sunt roarte
frecvente. Ovidiu Drago pretinde ca a vAzut de mal multe ori cerurile deschise, ea
a ajuns la tronul lui Durtmezeu a dialogat El
4S
, eli a primit ajutotul ingerilor
46
, eli are
tot [elul de ghizi spirituali
47
Deserierea pretinse experiente he duee eu gandul la alti
"vizionari" din trecutul mai indepartat sau mai recent: Petrache Lupu, Maica Veronica de la
Verginica- NOIlI Ierusalim, Constantin Dogaru etc. Nu este Intamplator, in acest
context:, eli are cuvinte de lauda la adresa MaicH Veronica de la Vladimiteti care, sustihe el,
"in timpul Sfintei Liturghii era cu mult mai aproape de Dutnhezeu dedit preotul cate oficia
slujba sau episcopulloeului care nu merita niei sa-i sarute picioarele,,48 .
. Cel mai ingrijorator luctu este ca acest "reiki Atgeat'lu" amesteca reiki cu ortodoxia
sub umbrela cuprin211toare a New Age. tn cartile lui Ovidiu Drago ArgeatiU i, fhrli indoiaUl
in consultatiile pe care Ie da in cursu rile pe care Ie tine, exist! elemente care, aparent, nu
trezesc 'ingrijorarea unui ortodox, fie acesta chiar pra.eticant. De exemplu, el insista
cit afost ucenie al Parintelui Argatu, cu ajutorul caruia a dobandit accesul la lurrtint1, cA, in
diferite momente ale vietii, i-au fost duhovnici Pr. Dosoftei de la Ciorogarla sau Pro
Visarion
49
eartea Reiki. lntre mit $i realitate este dedicata lui Iisus Hristos (!1) debuteaza
1n felul urnHitor: "Lui Iisus Hristos slava lui Mikao Usui multumiri pentru aparitia unui
44 kundalini este acea componenta a omului care, la un anumit nivel, poate fi vizualizata ca fiind 0
energie incoliicita la baza coioanei, de unde denumirea de Este una din structurile
unil1ne fundamental, acea compOi1ertta care se reincarneaza care prin fiecare viata, acumuleaz!
dezvolHindu-se ca spirit. Cohstantin Gheorghita, Info Reiki, Edituta PSI, 2009, p. 15
45 Idem, Arta razboiului PSI. p. 13-14: "Cerurile erau deschise odata cu inceperea Liturghiei mare nti-a fost
mirarea sa vad multe lucruri. Dumnezeu se pregatise de sarbatoare se imbracase cu hainele destinate' unor
asemenea zile. Eu unul ii prefer straiele albe de zi cu zi. Pu\ina lume mai putina vede, ca Dumnezeu este
persoana, ca are un tron cu adevarat cil. tot timpul spre creatia lui".Urmeaza apoi urcarea dlui
tn spirit, langa tronul lui Dumnezeu. DI Argeanu cu Dumnezeu, II atinge (ceea ce nu a
reuit Moise sau !lie!?), mai mult este invitat sa stea de-a dreapta lui Durnnezeu (11).
46 Idem, Arta riizboiului PSI, Editura Dao, 2005, p. 36, 40-41
41 Ibidem, p. 20
48 [dem, Cele 7 pece/i, p.97, 120.
49 Idem, Arta riizbOiului PSI, p. 9; Idem, Cele 7 pece/i, p. 97

15
Page 170 of 417
sistem care permite oricui saacceada la dumnezeire, Cer, Lumina, tara sa treaca prin fi1trul
unei institutii, biserici, religii, dogme sau credinte"so.
Ovidiu sustine en cei pe care i-a initiat in practica reiki au devenit
mai buni, mai toleranti, mai sinceri, mai increzatori in ziua de rndine, iar altii chiar s-au intors
la ortodoxie
S1
Dar la care ortodoxie, ne intrebam noi? Ovidiu face afirmatii
tipice relativisrnului New Age: "Adevarul nu este numai ortodox, ci tot ce inseamna
ca este spirituala sau fie eli vine din ilJdaism sau
orient"S2 sau: "Nici Stanla Liturghie, niei Euharistia nu reprezinta intregu) adevar, ci sunt
cuprinse doar in El. Sunt parti ale lui"s3.
Este adevarat ea Ovidiu pacientii sa
rnearga la biserica, sa dea liturghii la mai multe rnanastiri (dar cu seopul. de a se ierta pacatele
person ale ale sa se spovedeasca pentru a taia legatura cu raul, sa faca
pomeni, sa participe la mas]uri pentru ei pentru familiile lor, sa tina post uri negre sa se
roage, sit faca pelerinaje Ie rnanastiri la locurile sfinte; sa ajute o@1enii aflati in suferinta,
copm, orfanii, bolnavii, bAtnlnii; sa boteze copii din orfelinate bineinteles, sa
faea initieri in Reiki, optimizari de radiestezie, cursuri de Chi Kung (aeopera acestea din
pacatele karmice). Toate acestea suntrecomandate eelor eare vor sa se sau
celor care vor sa evolueze rapid pe calea reiki-ului
54

DiilcoJo insa de aceste indemnuri, adeptii sunt avertizati in legatura eu "perieoieJe" la
-
care se expun mergand la Biseriea participdnd la Tainele Bisericii (unul din capitQleJe eartii-
Arta ra.zboiului PSI Proteclia (2006), se intituleaza chiar "Pericolul ritualurilor", p. 147-170).
De exemplu, pentru a lua Sfiinta trebuie sa ai 0 vibratie apropiat de inaUa, altfel
so Reiki. fntre mit Ii realirate; p. 5. A se observa amestecol intre (invocarea Mdntuitorului), teiki
(menlionarea lui Mikao Usui) ideea tipicA New Age cA fiecare poate avea 0 legAturA personal A ontologicA cu
divinitatea.
SI Idem, Arta razboiului PSI. p; 27
.S2 Idem. Reiki. lntre mit Ii reaNtate. p, 8; Ibidem. P" 18: "Ortodoxia, oricdt soar bate eu pumnii in piept este
departe de a fi perfectibillL. Nimeni nu este detinatorul adevarului. Daeli tineti minte, nki mlicar Iisus nu
cand va fi lumii. Poate doar TalAl sA totul"; Idem, Cele 7 peceli. p. 81: "Suntmulte cAi care due la
Dumnezeu. Fieca:e religie, fiecare lege este 0 cale doar ell. ele converg la un moment dat 'in punct.
Dumnezeu. Stanta Treime implicit Iisu:l Hristos",
Sl Cele 7peceli. p. 12
H Idem. Aria razboiului PSI. p.56: "Toate tainele ortodoxe mArese eapacitatea practicant reiki de a face
terapie de Ii ajuta oameni, animale, plante pe el Cei care 8lmt practicanti evoJueazA rapid pe
calea teiki-ului. Ie rapid lumina interioare aceesulla Sursa de Lumina Universalli".
16 Page 171 of 417
te distrugi ca persoana, de aceea nuar trebui sit se Sf. bolnavi.
55
De
3Semenea, preotii "te leaga in altar" dl.nd se roaga, citesc psaJtirea, spovedesc sau in timpul
Sfintei Liturghii ea.nd iau lumina Duhului Stant fae din ea un cu care leaga oamenii la
nivel astral de ma.ini, picioare sau altceva care 11 leaga de un scauti sau altar (!?-j'raza
incoerenta # din punct de vedere gramatical, nu dOdr logic). Ca sa scapi de "legatura" ai
nevoie fie de lumina de vibratie mai mare, fie sa folose$ti simbolul Cho Ku Rei invers pentru
a seoate lumina din legaturile respeetive
56
Aici, Ovidiu eontraziee opiflia
lui Dumitru Hristeneo care arata ea Un simbol fileut invers nu are nici 0 .
. Caqile semnate de Ovidiu sunt presarate cu erezii la adresa
iilvataturilor in general: ideea de evolutie impetfectiune in bumnezeu, darwinisITlUl
In crearea universului, politeismul alte ideicare tin de paganism
58
; faptul ca ingerii au
capacitate de procteare (Cele 7 pece{i, p. 85), sfintii sUnt cei eare au ajuns la noi prin
reincarnari succesive. Intalnim de asemehea afirmatii blasfematoare la adresa Ma.ntuitorului
a Maicii Domnului: Maica Domnului a treeut prin durerile facerB (Cele 7pece{i, p. 91), a fost
prima care i-a predat Domnului ihvataturi ezoterice (Cele 7 pece{i, p. 84), Mantuitorul a fost
casatorit deoarece iln barbat este incomplet fl1ra principiul feminin (Cele 7 pece{i, p. 94),
invatatura transmisa de E! apostolilor s-a pierdut de-a lungu! timpuluL De altfel,
. .
dechirat allui Ovidiu este sa lupte impotriva Bisericii Ortodoxe ca instftutie
. ss Idem, Aria razboiului PSI. p. 15: "Din acest punct de vedere, a da unui bolnaveste ca.,i cum i-ai
birna foc spiritual pe gurli!"
S6 Idem, ArIa rdzboiului P Sf. p. 103
S1 "Dacli un simbol reiki nu este fil.cut coreet, sau este fil.cut invers, el nu va functiona, nu va avea nici un efect"
Dumitru Hristenco, Reiki tradiJional. De la gradul1la maestru, Editlira Teora 2008, p. 66
58 Idem, Cele 7 peceJi, p. 24: "Cred ell existli 0 evolutie chiar in divinitate eli Dumnezeu se schiinbi";
Reiki. intre mit # reaUtate, p. 8; Ibidem. p. 18: "sincer ered eli divinitatea evolueaz! ea implicit Dumnezeu
se aflli la un moment dat in situatia de a lotul, dar de a nu fi tn fiecare clipli de calitAtile defectele
Lui Ibidem: p. 29: "Povestea creatiei In 7 zile este 0 poveste. Poate eil. asta a vizut Moise in Duh i-au
trebuit zile sa vadll in atemporal cum s-au derulat miliardele de ani ai Universului. Din plicate penttu biserici
teoria lui Darwin este adevliratli"; Ibidem, p. 41,47: Planeta noastrli are dumnezeul ei, care se Theros,
care este agresiv sexual, in comparatie cu Maica Geia care este armonioasli prea buM cateodat!;
"Duritnezeul planetei noastre nu este din univers. Sunt alti dunmezei ai altor planete. ai altor sisteme
solare, care urmeaza propria credinta Dumnezeii care au aplirut la Universului au umplut
lntunericul primordial, fonnand noi consteJatii, noj planete, noi universuri".
17
Page 172 of 417
a preotilot a ierarhilor ei, la adresa carora 0 serie de invective (hahalere,fraieri,
laturi, stative pentru cruei au rite multe altele i'9.
eu toate' c! afirma ca nu se teme niei de Dumnezeu, nici, de demoni, nici de oameni,
am observat 0 adevarata obsesie fata de lucrarea entitatilor negative, cum Ie de
aiei nevoia de protectie spiritual!6o. in cartea ArIa razboiului PSI Proleclia (2006), el descrie
nivelele la care poate fi atacat PSI un om sunt: cele 7 campuri astralj;\ chakrele, punctele
meridianele de acupunctura, organele energetice vitale, suftetul, kundalini, 'ingerul
onlUlui respectiv (17), lumina. lntunericul, dar de sine, imaginea, iubirea vointa,
gandirea, iubirea. sanatatea etc (p. 19-20). Sistemele de protectie merg de la psalmi, cruce,
icoan,e,lumanari, pana la clopotul lui Buddha, sfera lui Melhisedec sau chiar sexul. Reiki,
sustine el, este unul din cele mai sigure mijloace de protectie. deoarece, fiind concepuf s!
functioneze cu simboluri, nu este influentat de starea de moment a omului
ca, odata cu aplicarea tratamentului, sa se curete pe el
Un aspeqt curios al sistemului "reiki care se Indeparteaza de orice alt
sistem reiki promovat in Occident In Romania,...este revarsarea de ura care se resimte In
scrierile sale. Ovidiu sustine ea are putere sa trimita demoni sa atace
sufletele. Trimite de asemenea, spatii programate negativ, lumina informata prin grila, argint
viu, spiritele pamantului, apei, focului, aerului, arhangheli eu sabii de lumina ataca
calculatoare multe altele
61
. "Victimele" acestei tupte sunt toti cei care se Impotrivesc sau
ridiculizeaza ideile sale: psihiatrii, preoti; chiar reiki
62
Greu de spus cum se Impaca
acest lucru eU iubirea sau chiar cu toleranta promovata de reiki, ehiar daca Ovidiu
59 Idem, Aria rtizboiului PSI, , p. 82: "Am sli judec Biserica pe preolii ei. Am sli Ie scot Iilmicnicia la
suprafalA ca sll inteleagA cA fiind preoti sunt datori si\ slujeascA oamenilor, nu si\ Ie aduci\ osanale
SA Ie dea bani"; Reiki. intre mit ii realitate. , p. 6, 8, 14.. 15; Cele 7 peceli. p. 9: "Sunt slitul de preolii care se
mftndresc eu hatul lor. Le spun doar atat: nu v1\d nici un om vindedindu-se sub mAinile voastre, nimic. Sunteti
moqi spiritual"; Ibid.em, p. 127: "Biserica ortodoxA ar trebui al'Sli din temelii flleutll alta",
60 Idem, Aria rlizhoiului PSI. p. 65: "Aeum am aflat cum func\ioneaiA legile universului nu mil. mai tem de
Dumnezeu, De fapt, nu mil mai tem nici de Dumnezeu, nici de demoni, nici de oameni Pentru simplul fapt ci\ el
nu niciodata nimic nu se poate intiimpla ca el si\ s1\ lngaduie".
61 Idem, Arta rdzboiUlui PSI. p. 13, 23, 25 ("este destul si\ te concentreaza pe cea mai sla:bi\ piesi\ a lui sii 0
arzi")
62 Se laud6 ell. a atacat mi.ntal 0 profesoar6 de la Asociatia PSlhiatriior Liberi din RomAnia, care s-a opus intr6rii
Side in acest for, eAntllndu-i in minte manele la ore fixe (Idem, Reiki. lntre mit ii realitate. Dao Psi, p. 9). Unui
psihiatru care I-a nebun pentru cl a sustinut ell. exist1\ argint viu, i-a trimis argint viu "ca sA
ajung1\ sl\. se dezlege sll invete ell existA" (Ibidem).
18
Page 173 of 417
-. .
. sustine ca directionarea rauluicatre cineva are un seop pedagogic
63
. 0 alta
tinta a urii sale este femeili, fata de cate ca "are <> problema,,64, lucru care nu-I
impiedicli insa sa sustina hirotonirea femeilor, ca un mijloc de a echilibra principiile ying
65
yartg .
In concluzie, se poate spune ca Ovidiu amesteca reiki ortodoxia,
in cteuzetul atoteuprinzator el ez<>terismuluiNew Age. A rezultat' un amalgam de erezii
contradictii logice, unde reiki apare cand superior; cand inferior ortodoxiei
66
, iat energia reiki
este echivalata eu Duhul Sfiint ortodoX
67
. In esenta;' totul este 0 blasferuie la adtesa
. Mantuitorului Iisus Hristos a Bisericii uncle reaua credintil se imbina eu 0 cunoa$tere
superficiala a dreptei credinte
68
.
. Din purtct de vedere al credintei ortodoxe, putem respihge afirrnatiiie lui Ovidiu
Problema este alta: ideile pe care Ie prornoveaza in cartile sale la
emisiunile televizate, sunt un simptOni al relativismului teligios care a cuprins Romania.
Ele glisesc admiratori printre care nu considera ca trebui sa lege credinta de
Biseriea sau de dogme care au un punct de vedere negativ la adresa Bisericii ca iristitutie, a
preotilor a ietarhiei. Pentru olimeni, "ealdicei", nti cortteaza afirmatii hifate pe care Ie
intalnim la totul pasul in scrierile Ovidiu devreme ce alte pasaje
63 "Webuie s1\. tii neburi s1\. r1\.ul cuiva, dar de multe ori ca medic, trebuie s1\. faci r1\.u ca s1\. faci bine. Fiecare
element pe care-I trimiteam era informat In fel incat cel care 0 p1\.tea s1\. ajung1\. la cineva care s1\. il dezlege.
".'
Ca s1\. invete, s1\. exact de unde vine".
64 Idem, Arta razboiu/ui PSI. p. 31: "Recunosc c1\ am 0 problem1\. vis a vis de femei, 0 ura de care nu am
sa scap in totalitate de la caderea femeii",
6S Idem, Ce/e 7peceli. p. 120: "Poate 0 da Bunul Dumtlezeu yom vedea un blirbat 0 femeie slujind Sfintele
Taine in fata alwului, cum at fi notnial. Atunci se va restabili echilibrul masclliin feminin la nivellJl
planetei".
66 ,,Reikieste 0 cale spiritual1\. spre lumin1\., dar este inferioar1\. ortodoxiei" (Arta riizboiuluiPSI. p 81), dar "din
plinctul me\,l de vedere, terapi reiki este mai frumoas1\. dedit ottodoxia, pentru c1\. aceasta se limiteazli la_cei
botezati" (Ibidem. p. 27)
67 Ovidiu Reiki. fntre mit rea/itate. Dao Psi, p. 22
68 Am intalnit multe confuzii in leglltur1\. cu pasajele biblice. De exernplu, de Pilda samarinencei cilreia
Donmui spus cli nu se cade s1\. iau painea de la gura copiilor s1\. 0 dea dUniior (Ct;!le 7 peceJi. p. 54), sali,
Mantuit6rul ii spune lui lacov c1\. I-a cunoscut itlainte de a-I fi v1\.zut sub smochin (Ibidem. p. 65) .
69 Ovidtu Cele 7 peceJI. p. 54: toman provine diritr-o entitate mare, un balaut cu chip
de ferheie care undeva sub pl1mant tn zona Vrancei. Simpla ei suparare, un singur dat din coada,
producecutreniUre1e". In schimb, moldovenii din Bilsarapia nu provin de la "ballluroaic1\.;", ci IQt kundalini
19
Page 174 of 417
rezoneaza cupunctul lor de vedere negativj anterior formaeo. de acest gen
admiratod, in mAsura, in cazul practicanti, dar a . caror credinta este
fonnala., bazat! pe superstitii, pe miraculos. .
Un alt amestec intre reiki, ortodoxie radiestezie se poate glisi in lucrarea InfoRe;k; a
lui Canst&ntin Ideile vehiculate in aceasta carte nu sunt mai putln periculaase
pentru sun! lipsite de incrancenarea pe care 0 gasim la Ovidiu
InfoReiki dezvolta un adevlirat sistem de protectie spiritualli impotriva
maiefice, lucrand, de exemplu cu sabia de lumina (0 forma de energie concentrata sub diferite
aspecte. cu scopul de a fi folositli ca arma) sau cu sfere ciimpuri energetice (fac parte din
categoria formelor de gand create cu energie de vibratie superioara,
ti sunt implementate diferite prograrne in functie de scopul in care sunt create). Constantin
Gheorghita sustine sfera InfoReiki este 0 sfera de energie de vibratie superioara,
, coresPQndenta nivelului energetic al chakrei VII, avand culoarea violet. Este 0 sferii are ca
sursa pe Maica Domnului, de la care este primitii ca dar pentru recunoq.jterea .ji dezvoltarea
sp'iritualii a practican/ilor Inforeiki. lnvocarea sferei lnforeiki se face in felul urmator: Cu
palmeie orientate spre cer, se invocarea "lnvoc sfera fnfoReiki a MaicH DQmnului In
palmeJe mele pentru scopu!.. ."Dupa utilizare se Maicii Domnului pentru ajutorul
acardae'.
De asemenea, pentru indepartarea duhurilar necllr(4te se urmatoarea formula,
care este, de fapt. 0 parodiere a rugaciunilor Bisericii: "Cu Lumina Duhului stant ce curge
prin palmele mele se dezleaga toate legaturile puse pe duhurile necurate tot ce este ftcut
. pentru a-I tine legati de (numele) piece afara din acum pentru
totdeauna sa se acolo unde Bunul Dumnezeu. Amin"n. Curatenia sufletului
este un caz particular.at curliteniei energetice constil in detertninarea energetice
provin de la Maica Rusie, sunt subordonati unui balaur deosebit de eel al romanilor, care este portocaliu cu
galberi.
70 "Or ice poate accede la titlu1 de Fiu al lui Dumnezeu. Biserica ne-a ascuns asta, drept pentru care 0 dispretuiesc
din toate mldularele mele, acurillJi In viata vUtoare" (Ovidiu Cele 7 peceli, p. 122); "Biserica
pteotii episcopii ei J-au desp!1i1it pe om de Dumnezeu" (Ovidiu ArgelJanu, Cele 7 pecefi, p. 126);
el prin aceastl carte voi supru-aBiseriea. Sper din toatl inima sA 0 suplr edt mai ri!.uI Poate se va trezi
din moartea spirituall in cate se atli!. ... Cred sincer di Bis.etiCa ortodoxa nu mai are nimic lri coinun au Iisus
Hristos (Ovidiu Cele 7 pece/i, p. 145)
71 Constantin Oheorghiti. In!oReik!, Editu.ra Dao Psi, 2009, p. 121.
12 Ibide.m. p. 128.
20 Page 175 of 417
--------------------------------
- -
...
a unci persoane. ExistA actiuni care prin natura lor deterrniM. energii malefice pe
suflet: suparari, neiertari, ganduri negative, ura, eearta, gelozie, furie, harfli.
: Pentru a energiiJe negative ei rostesc urrnatoarea invocare: "Cu"
lumina Duht.dui Stant ce curge prin palmele melese Indeparteaz! din campurile, chakteIe,
sufletul structurile acestei persoane toate energiile entitatile negative acum penttu
totdeauna sa mearga toate acolo unde Bunul Dumnezeu,,1J. 0 terapie penttu
refacerea sufletului: "cu palmele la nivelul inimii, Indreptate catre Cer, se roste$te
algoritm/ rUgMiune: "Te rog, Doamne, trimite in paJmele mele sufletu! curat, limpede,
sWilucitor, ce I-ai pentru (numele) pentru a-i reface Jui/ei sufletuJ, pentru a-i putea
ihdeplini misiunea pe care Tu, Doamne, I-ai dat-o. AMIN". Se cateva sec un de pAna
dind se simte in palme energiil ptimita, dupa care se impletnenteati'i in sujletul persoanei. La
final, se sufla cruce de trei ori pe sufletul persoanei,,74.
5. "Vindecarea alternativii" din perspectivi? ortodoxa
Raspandirea New Age in anB 1970-l980 a fost insotita de un boom al practicilor de
vindecare alternativa
75
. Aceste practici sunt holiste plead de la premisa eR ftintele umane
sullt legate de restul universului 1ntr-un mod subtil. Nici 0 actiune nu este izolatA, ci are
potential de a influenta altceva. Totul suna foarte fnimos are ecoU In societatea
contemporana. Din medicina holista se bazeaza pe conceptul New Age al energiei
anudie ca exista 0 forta vitala, ce sprijina sustine viata, 0 forta care nu este vizibila,
masurabila sau ci este 0 energie "cosmiea" gau "universala", pe 0
conceptie des pre lume !?i panteista (Dumnezeu este totul) !?i monistil (tottil este una).
In concePtia New Age, oamenii devin bolnavi atunci dind fluxul de energie este
bloeat. Blocajele pot avea numeroase cauze, dar eel mai adesea sunt rezultatul traumei al
abuzurilor in copilarie. Pentru Indepartarea blocajelor, oamenii trebuie sa apeleze fa 0 setie de
tratamente pe de plante, sa practice yoga, sa tina diete speciale sau sa se adreseze
vindecatorilor care se presupune ca pot fluidiza energia prin punerea mainilor. 0 alta
modalitate este de a privi boala ea pe 0 provocare careia: noi ii putem face rata In mod creativ.
Suferinta haosul interior sunt, In aeest caz, oportunitati pentru personala. Penttu a
face sa sporeasca prezenta in corp a "energiei tami1duitoare", trebuie sa "intram in atrnonie"
71 ibidem. p.61.
74 ibidem. p. 88
7S Michael York, op.cit, p. 31-39
21
Page 176 of 417
cu universul sa realizam unitatea noastra cu toate lucrurile. Multe dirt terapiile New Age,
inelusiv reiki, pleaca de la aeeastA premisa.
tn activitatea pastorala, am avut ocazia sa vorbesc eu mai multi practieanli sau
simpatizanti reiki. Pentru majoritatea, motivul eare-i .determina s4 apeJeze 1& reUd este
ameIiorarea unei anuniite boli sau ehiar vindecarea rapidli pe care 0 eonstatau la ei personal
sau la persoanele din jur. Fru-li indoialli, reiki atrage prin faptul e4 nu are interdic,tii nu
intm tn contradietie eu nimic (!?): poate fi practicat de oricine, indiferent de sex, religie, statut
social sau pregatire prClfesionalli, poate fi aplicat in paralel eu alte tehnici, sau tn
completarea tratamentului medical clasic. Ce)or interesati Ii se promite apoi eli vor avea la
tndemanli 0 tehnicli eficienta prin care sevor putea energiza atat ei cat eei persoanele
din jur. Acest lucru Ie va aduce armonie i echiUbru in viata de zi eu zi Ie va permite sa
ajute alti oameni.
In cadrul aeestor sisteme reiki pe care Ie-am evocllt, raul din viata cuiva este explieat
exclusiv prin atacurile energetice care au fost indreptate impotriva lui (farmece, atacuri
psihice) sau prin legile karmiee clirora Ii se supune. Vina nu mai este In om, In plicatele
lui, iilindepartarea lui de Dumnezeu, ci in afara omului, in ceva strliin de persoana lui. Numai
cei "initiati" pot identifica natura raului care ataca i pot aplica ,.tratamentul" corespunzlitor,
deci Biserica nu mai are nici un rost sau, In eel mai bun caz? este in Ipr remorca
acestor "vindeclitori", 0 depozitara de energii care trebuie 'intrebuintate. Mai mult, toti cei care
popularizeaza in tara noastra aceste practici lncearcli sale prezinte desprinse din contextul
religios din care. provin. Ei Incearca sa Ie la 'inceput ca. pe nite tehnici de
autovindecare vindecare, dupli care, celor care se angreneazli in practicarea lor, Ie sunt
prezentate ca praetici al cliror scop este lnsAniHoirea sufieteascli, dohandirea de puteri
paranormale i apoi eliberarea spirituala. Abia dupa cativa ani de practicare se intrevede
puternicul substrat ocult pe care se sprijina aceste micari sau curente.
Reild, ca terapie de vindecare, nascut in Orient, tntr-un anume context socio
cultural, iar transferul ei 'in Occident s-a racut cu pierderea sensurilor originare exacte. Reiki
practicat acum In Romania are la bazli Invlitlituri din mai multe religii orientale, in total!
contradictie cu invat6tura la care se adauga Invataturi ezoteriee
deformate. Una din cele mai delicate prQbleme in acest context este natura sursa energiei
folosite in reiki, des pre care majoritatea declara ell. este impersonal!. Hristenco
camparA chiar aceasta energiecu energia electric! pe care noi 0 putem folosi dupa bunul plac.
Tot el afirma in alt loc: ,,Acea.sta energie provine de Ia sursa de energie universala care nu
poate fi localizata fizic nu este Dumnezeu, dar poale ji considerata 0 a lui
22
Page 177 of 417
--------------------------------------------
Dumnezeu. Cand a creat D!;!rnnezeu lurnea, a creat aceast4 de energie care pennM
existenta functionarea ei,;76
Nu se poate ignora faptul ca, pentru omul conternpotan, vindecarea este un subiect
- foarte important c4 anumiti oameni sUnt entuziasmati de rezultatele medicinei alterhative,
lntre care reiki. in general vorbind, multi semeni de-ai care cedeaza la
solutii:..rniriune pentru viata s4n4tatea lor, Ie folosesc :fiim s4 b4nuiascA efectele lor pe plan
, ,
duhovnicesc consider4 c4 pot nbuni in contim.tare. Medicina alternativa, oriCUffi s-
ar chema ea, nu este 0 practica neutra din punet de vedere spirituaI
77
, Majoritatea fonnelor de
medicina cornplementara practicate in Rornania'ia ora actualli, inclusiv reiki, profeseazAerezii
contrare adev4rutilor ca panteismul, re'incamarea, predestinatia astrala,
impersonalizarea harului divin chiar a lui Dumnezeu tiU in ultimul rand,
antropoceritrismul, ideea ca eu vindec, eu ajut pe al/U
78
Ele pleac4 de la premisa c4 izvorul
vindecatii este in4untrul nostru c4 putem sa 0 dobandim conectiind energia noastra
interioara la energia cosmicl1. Reiki propune' vindecate trupului cu ajutorul propriilor
mijloaee, accesul neconditionat la, unirea eu acea ehergie
79

Inv4tatura ortodoxa ne atat4 Gii indepartarea noastra de la izvorul vietii, care este
Dumnezeu, duce la 'imputinarea propriei noastre vieti, care merge de la moarte sufieteasca, la
hoala, uneori chiar la rnoarte trupeasca in final la "moartea tar4 de moarte" care este iadul.
Patimile sufletului ballle trupului, ca tulburari ale starii de sanatate, nu pot fi tratate
76 Dumitru Hristenco, Reiki traditional. De fa gradulIla maestru, Editura Teora 2008, p. 24; "Energia exisUi in
.'
tot in toate, ceea ce difera este frecventa ei, vibratia ei informatia pe care 0 poarta. Sursa de energie este una
singurll, fi ea i se spune Duh Srant, sursa universala de energie"Merkaba primordialll". Constantin GheorghitA,
Info Reiki, PSI, 2009, p. 9
71 Dr. Samuel Pfeifer, Vindecare cu orice prel? 0 evaluare amedicinii alternative din perspectiva spiritual
creftind, Ed. Ariel, 1996, p. 10
78 Dumitru Hristenco aratll ca "meditatia maeiltrilor" consta, printre altele, 'in a-ti imagina tot ceea ce este bun ca
pe 0 lumina albA, care curge spre inimA. Aceastll luminA reprezinHi forta supremA, DumneZ(lu. Trebuie sA te
scufunzi in acea lumina sA meditezi astfel: "Tu apartii luminiLTu un spirit pur, un copil iubit al lui
Dumnezeu, in afara timpu[ui, in afara spatiuhii..Tu luminll purA, iubire pum, compasiulie purl.. .. Tu una
cu UniversuL..(Dlimitru Hristtmcoj Reiki traditional. De Id gradul Ila nidestru, Editura Teota 2008, p. 154
155) "Calea reiki este 0 cale a dezvottarii, a progresului spiritual. Nu este deloe daca se consider! ell reiki
ul este 0 cale spre iluminare" (Dumitru Hristenco, Reiki traditional. De la gradul Iia maestro, Editura Teora
2008, p. 149)
I
19 Wouter Hanegraff, New Age Religion and Western Culture. Esotericism in the Mirror of Secular Thought,
Leiden, 1996, p. 54-55.
23
Page 178 of 417
,. '( "
pdn mijloace mecanice, cum ai schimba 0 piesa la 0 care nu. thai aniul
trebuie sIl participe vindecarea lntregii lui fiinte conlucreze cu harnJ divino
Boala trllpeasc! are lip rol in indreptare, iar tamaduirea vine cle la Dumnezeu, cum
spune Psalmistul David: "eel ce toate eel ce vindecA toate bolile
tale, Cel ce din stricaciune viata ta, Cel ce te incunuIieaza cu i cu
(Ps. CU, 3-4)', Restabilirea sanMlitii sufleteti ,i inultitnii instanta a celei trupeti (dacii acest
Illcru ajutii la, mantuirea petsoaoei respective) restabilirea iegMuriUubitoarecu
"
Dumnezeu, care cauzele bolii trun.lidlliete efecte ap-Qi
prin har firea cazutii
80
De aceea. oriee 'incercare de vindecare harul lui Dumnezeu
iluzorie tine de inelarea care vine de la Harul divin 'nu se obtine in mod
magicsau mecariic, prill vreo reteH\ spiritualii sau tehnica automatii. Fara nu toate
tratamentele alternative trebuie privite ou neincredere.. Ipsa atunci, cand In spateie lor se
aseund, cum am invataturi potrivnice credintei ortodoxe, nu putem sa
ramanem indiferenti81,
Vindecarea 0 primim cu adevarat prin rugaciune participarea Ia Sfintele Taine ale
BisericH. prin cunoaterea trairea autentica a eredintei ortodoxe, cum spune Sflintul
"Este cineva bolnav ir.tre voi? Sa cherne preotii Bisericii se mage pentm
el ungandu-I eu tmtdelemn In numele Domnului. rngaciunea credintei va mantui pe eel
bolnav va ridica de va fi t'acut plicate se vor ierta lui" (Sf, Iacob V, 14-15).
"
10 .,Veniti s4 lJe intoarcem dl.tre Domnul, pentru cil numai EI, dupa, ce ne-a rAnit ne iar dupA ce ne-a
Mtut, fie leagA ranile noas.tre" (Os. VI, 1); "Fiule! In boala ta nu fj nebiigiitor de seam4, oj te roagl1 Domnului
EI Ie va tli.mAduL DepArteaza pl1catlJJ IlJtinde mainile spre fapt drepte de tot pl1catul inima ta"
(Sit'ah I, 17).
II ler9m. Adrian FAgeteanu,Jerom, Mihai! Stanciu, Vindecari vindecatori sau cum deosebim sfinfenia de
(http://www,scribdcamldoc/267 3129Mndecari-sj-
sar/(!tanie); Jean-Claude Larchet, Cre$lintl: in jara bolii. su/erinlei $i morlii, 2006, in special cap.
"Leg4tura dintre boalA, suferintA m()arte pAcatul p. cap, "DSpre folosul bolii, potrivit
Sfinlilor PArloW', p.
.' .'
24
Page 179 of 417
Cuvnt nainte
Lumea trece printr-o mare criz moral-spiritual i chiar reli-
gioas. Din ea decurg toate celelalte crize social-economice ale
omenirii. Lumea - chiar cea cretin doar cu numele - i duce o
existen n afar de Dumnezeu i de Biserica Lui. Trim ntr-o epoc
ngrozitoare i periculoas din punct de vedere spiritual, spune
autorul carpi de fa. Este ngrozitoare nu numai din cauza urii, a
vrjmiei, a sngeiui; este ngrozitoare n primul rnd pentru c se
nteete din ce n ce rscoala mpotriva lui Dumnezeu i a mpriei
lui", cci "nu Dumnezeu ci omul a devenit msura tuturor lucrurilor".
Autorul propune de la nceput soluionarea crizei existente n lume,
prin Cretinism. ns nu unul teoretic, "colar", ci un Cretinism trit n
Duhul Sfnt, n Duhul Adevrului, al nelepciunii i al Iubirii. Nu teorie
despre Dumnezeu i despre lisus Hristos ci ntl-lire vie cu Dumnezeu i
trire ntru El, cunoscnd c "toate snt de a El, prin El i pentru El"
(Rom. XI, 36), "iar noi sntem neamul
Page 180 of 417
Alexandre Schmemann
Lui" (F.A. XVII, 28). Realitatea acestei ntlniri i triri ne este druit n
Biserica lui Hristos, n Sfnta Liturghie prin Taina Sfintei Euharistii.
Liturghia este calea spre mprie, ncredinat omenirii de lisus
Hristos (A. Schmemann, Introducere n teologia liturgic,
1961).
lisus Hristos a venit n lume s vesteasc i s druiasc oamenilor
mpcarea cu Dumnezeu. El a inaugurat n lume o via nou, o nou
ornduire, n care oamenii s priveasc i s vad lumea i ntreaga
fptur aa cum o vede Dumnezeu Care a creat-o, lisus Hristos i-a
nceput propovduirea cu vestirea c "s-a apropiat mpria lui
Dumnezeu" (Mrc. I, 14-15) i a ntemeiat n lume Noul Aezmnt
divino-uman - Biserica, pentru ca prin ea s nale ntreaga lume la
Dumnezeu, s o fac prta mpriei venice, mprie care este
valoarea suprem i ultim a vieii noastre. Aceast mprie a iubirii,
lisus Hristos a ncredinat-o la Cina cea de Tain prin apostoli ntregii
omeniri: "Eu v ncredinez vou mpria precum Mi-a ncredinat-o
Mie Tatl Meu, ca s mncai i s bei la Cina Mea, n mpria Mea"
(Le. XII, 29-30). Biserica mplinete aceast lucrare n i prin Sfnta
Liturghie euharistic.
Pentru cretinul primelor secole, care tria credina sa, Liturghia
nsemna Euharistie, nsemna s intre prin mprtire n mpria
Domnului su. De aceea mprtirea se druia tuturor. Toi participau
i se mprteau cu riscul vieii lor la Liturghia oficiat n catacombe
i primeau ucenicia i moartea cu bucurie. Aceast credin a fost
treptat nlocuit cu o credin subiectiv, dominat de obiceiuri,
tradiie, de forme exterioare vieii bisericeti i care nu simte nevoia nici
s cunoasc coninutul credinei, nici s-l mrturiseasc i "nici s se
hrneasc din Izvorul euharistie a crui valoare nu o mai cunoate.
Ritualul central al slujbei euharistice nu s-a schimbat, dar s-a
schimbat nelegerea i trirea Euharistiei. Textele, cuvintele, chemrile
au rmas aceleai, dar interpretarea lor s-a schimbat. De exemplu la
Sfnta Liturghie preotul spune "s ne iubim unul pe altul ca ntr-un
gnd s mrturisim...", dar toi cei prezeni rmn strini i indifereni
unul fa de altul; preotul cu Potirul n min spune "cu fric de
Dumnezeu, cu credin i cu dragoste s v
Euharistia
apropiai", dar nimeni nu se apropie i nu se mprtete. "mpria lui
Dumnezeu, noiunea cheie a vestirii evanghelice i scopul vieii cretine
a ncetat s fie coninutul, centrul i mobilul intern al credinei cretine,
tocmai pentru c Euharistia - Taina mpriei -nu mai este svrit,
primit i privit n toat amploarea ei", spune autorul.
Autorul subliniaz c de-a lungul secolelor Euharistia a fost
ngustat tot mai mult, transformat ntr-un "mijloc de sfinire" al
Bisericii. Teologia numit colar a aezat-o n rndul celor apte Taine,
s-a strduit s o disece, s o analizeze ca o parte de sine stttoare a
Liturghiei, i-a discutat instituirea, forma, momentul prefacerii,
eficacitatea, dar a lsat deoparte esena Tainei i trirea ei. Euharistia
de fapt nu reprezint o "parte" a Sfintei Liturghii, ci Liturghia n
totalitatea i unitatea ei ne druiete Sfnta Euharistie. Dei Liturghia
este format din mai multe pri, toate particip la Sfnta lucrare
euharistic i toate, prin Duhul Sfnt, snt lucrri divino-umane, lucrri
de tain. Prile depind una de alta, formeaz o unitate n care fiecare
este indispensabil pentru cealalt, i toate formeaz ntregul Sfintei
Euharistii. Aa, de exemplu, "aducerea aminte" nu se refer numai la
Cina cea de Tain i la cuvintele rostite de lisus Hristos, coborrea
Duhului Sfnt nu este localizat numai n momentul Epicleziei. ntreaga
Liturghie este "aducerea aminte" de Hristos, trirea prezenei Lui i
ntreaga Liturghie este Epiclez. Prin Sfnta Euharistie ni se descoper i
se nfptuiete Biserica lui Hristos n toat plintatea ei i numai
participnd prin trire la aceast Tain ne putem renate, ne putem uni
i crete n desvrire i sfinenie prin Duhul Sfnt, nfptuind cu voia
noastr voia Creatorului "precum n cer aa i pre pmnf. Scoaterea
sau separarea Euharistiei din Sfnta Liturghie i reducerea ei doar la un
"mijloc de sfinire", la o Tain ntre Taine, o lipsete nu numai de
sensul ei eclesiologic, dar lipsete cretinismul de esena i chemarea lui
n istoria omenirii - unirea fpturii cu Creatorul.
Omul, definit de multe ori Homo saplens, Homo faber, este i
trebuie s fie mai nti i mai presus de toate Homo adorans (A.
Schmemann, Pour la vie du monde, 1969). Lumea a fost creat ca
"materie", ca material al Euharistiei, iar omul a fost creat ca
Page 181 of 417
Alexandre Schmemann
preot al acestei Taine cosmice. n poziia lui vertical, el este n centrul
lumii i d acestei lumi unitatea ei, binecuvntnd i mulumind lui
Dumnezeu. Survenindpcatul prin care - datorit libertii sale - a
preferat lumea n locul lui Dumnezeu, omul a "orbit. Nu vede c
Dumnezeu este totul in toate, se vede doar pe sine, se iubete pe sine i
ale sale i rmne la scopul n sine i pentru sine. Prin aceasta el a
pierdut viaa euharistic, viaa din Via i a ncetat s fie preotul
lumii, devenind robul ei. n loc s transforme lumea ntr-o via n
Dumnezeu, n loc s o umple de sensul ei spiritual, a materializat-o. n
acest fel omul a acceptat "secularizarea" universului, "a furat lumea de
la Dumnezeu" i ca urmare privete lumea ca o "realitate opac", fr
prezena lui Dumnezeu i iubete lumea ca un scop n sine, iar nu ca un
"chip" n care s se oglindeasc Dumnezeu. Omul ns trebuie s rede-
vin preotul Liturghiei euharistice: s ofere lumea lui Dumnezeu i n
aceast oferire s primeasc darurile vieii. mplinind astfel
Euharistia, el transform viaa sa i tot ceea ce primete de la lume
ntr-o via n i prin Dumnezeu: "ale Tale dintru ale Tale, ie aducem de
toate i pentru toate".
Sfnta Liturghie ncepe cu invocarea Duhului Sfnt i cu vestirea:
"Binecuvntat este mpria Tatlui, i a Fiului i a Sfntului Duh,
acum i pururea i n vecii vecilor".
mpria lui Dumnezeu ptrunde n lumea aceasta prin Sfnta
Liturghie pentru a nla Biserica i lumea la Cina lui Hristos, n
mpria Lui. Autorul arat c prima Tain i condipa de baz a
Liturghiei este "Adunarea n Biseric". Cuvntul Liturghie nseamn i
lucrarea poporului". De aceea adunarea poporului credincios n
Biseric este nceputul sfintei lucrri euharistice, dup cum sfritul i
mplinirea ei este intrarea Bisericii n cor, n mpria lui Dumnezeu.
n mprpa lui Dumnezeu mergem noi prin Sfnta Liturghie i nu
mergem n mod simbolic, ci real. Toat Liturghia este o micare
continu, o nlare a noastr din lumea aceasta n mpria lui
Dumnezeu prin trepte care toate snt lucrri de tain: Taina Adunrii,
Taina mprpei, Taina Intrrii, Taina Cuvntului, Taina celor
credincioi, Taina Aducerii, Taina Unitpi, Taina nlrii, Taina
Mulumirii, Taina Aducerii Aminte, Taina Sfntului Duh, Taina
mprtirii.
Euharistia
Liturghia, accentuzeaz autorul, nu este o "comemorare" simbolic
presrat cu prenchipuiri, cum o consider teologia colar. Toate
acpunile ce se svresc la Liturghie particip la realitatea pe care o
reprezint. De exemplu: la Intrarea cu Evanghelia sau la aducerea
Sfintelor Daruri, Hristos nsui este Cel care se aduce, Cel care vestete
i El nsui este Cel care svrete aducerea noastr ntru El, cci El
este "i Cel ce aduce i Cei ce Se aduce, Cel ce primete i Cel ce Se
mparte".
Aportul culminant al omului n aceast lucrare de aducere i
chemare a Harului este Mulumirea. De aceea ntreaga Tain prin care
ni se druiete Trupul i Sngele Mntuitorului a i primit numele de
Euharistie care nseamn Mulumire, mulumire pentru toate: pentru
creaie, pentru mntuire, pentru sfinire.
Drept mulumire, "Adunarea n Biseric" se aduce pe sine i aduce
totodat i darurile sale i ntreaga lume lui Dumnezeu; mulumind i
aduce aminte i triete prezena lui Hristos n sine i prezena sa n
Hristos; n mulumire omul invoc Duhul Sfnt pentru a fi prefcut el
nsui, omenirea toat i Sfintele Daruri n Trupul lui Hristos - Biserica
i ntru Hristos le aduce pe toate i pe toi lui Dumnezeu Tatl.
Liturghia euharistic se termin n Biserica primar cu mprtirea
tuturor i mrturisirea: "am vzut Lumina cea adevrat, am primit
Duhul cel ceresc, am aflat Credina cea adevrat...". Apoi preotul
ndemna, dup cum ndeamn i azi de a iei "cu pace"... din nou n
lumea aceasta, dar "n numele Domnului", ca martori ai Luminii, pentru
o slujire obteasc. Sfritul se transform n nceput. Timpul lumii
acesteia a devenit timpul mntuirii i al nvierii prin "mprtirea cu
Acelai Duh".
Autorul analizeaz n general Liturghia i Taina Euharistiei prin
prisma Bisericii primare. El ne pune astfel n faa a dou realiti cu
totul diferite nct privindu-le cu inima curat s recunoatem ct de mult
ne-am abtut de la adevrata trire a credinei noastre i ct de mult ni
s-a ntunecat gndirea. Autorul consider c la starea actual de
nstrinare fa de Sfnta Euharistie s-a ajuns n special prin
interpretarea Liturghieiprintr-un simbolism alegoric, prin separarea
clerului ca fiind "consacrap" de mirenii "neconsacrai", prin
8
Page 182 of 417
Alexandre Schmemann
citirea rugciunilor n tain, n oapt, numai de ctre preot i prin
ndeprtarea credincioilor de la mprtire.
Nu pop considera Liturghia "prenchipuire" sau "comemorare" sau
cu att mai puin "film religios", pentru a pretinde apoi c din-tr-o
dat, pe Sfnta Mas, n lumea aceasta, n timpul nostru czut, se
svrete prin Epiclez cea mai mare minune i Tain a Prefacerii. "n
liturghie totul este real, spune autorul, dar realitatea nu este a lumii
acesteia, a timpului czut.., ci este real n adunarea Bisericii, n timpul
nou al Duhului Sfnt. Cnd cretinii nu au mai neles i nu au mai
participat n acest fel la Sfnta Liturghie, s-au ndeprtat de Biserica
Iul Hristos i n loc s fie ei lumin lumii, au lipsit lumea de Hristos".
Taina Euharistiei, ncadrat organic n Sfnta Liturghie, constituie
esena vieii cretine, a lumii i a darului unui cosmism luminos care
ntreptrunde ntreaga Biseric a lui Hristos: unirea nedesprit,
nemprit i neamestecat a lui Dumnezeu cu fptura Sa. Ea are un sens
cosmic i eschatologic prin care putem nelege de fapt Cretinismul,
lisus svrete mntuirea prin restabilirea lumii i a vieii n stare de
Tain iniial a creaiei, iar aceasta n Biseric i anume prin Taina
mpriei care este Sfnta Euharistie.
Soluionarea crizei din Biseric i din lume trebuie s nceap prin
restabilirea Sfintei Euharistii la valoarea i semnificaia ei real, de
Tain a mpriei lui Dumnezeu. Tot ceea ce privete Euharistia
privete Biserica i orice neajuns din Liturghie se reflect asupra
credinei i asupra ntregii viei a Bisericii i a omenirii. Dar, numai
lucrnd i primind Sfnta Euharistie n comuniune, n "Adunarea
Bisericii", aceast Tain a tainelor i va ajunge elul ca s "ne uneasc
unul cu altul prin mprtirea Aceluiai Sfnt Duh", s ajungem
"preoie mprteasc, popor agonisit de Dumnezeu... prtai firii
dumnezeieti", pentru ca ntreaga fptur s revin la viaa cea voit i
druit de Creator: "Dumnezeu totul n toate". Dup autor "calea ce
duce la rezolvarea problemei liturgice nu este a merge "nainte", n
sensul de "modernizare" i nici a merge "napoi", n sensul de
"restaurare", ci n ideea venic de slujire divin, n cutarea
rspunsului aflat chiar n aceast slujire" (A. Schmemann, Introducere
n teologia liturgic, 1961).
Euharistia
n concluzie, ndrznim s afirmm c lucrarea Printelui A.
Schmemann este mult gritoare pentru toi - clerici i laici, teologi i
neteologi: ea nu este o carte de filosofie religioas, ci are un coninut
izvort din trirea inimii lui curate de preot i profesor, nrdcinat
n credina vie i lucrtoare i luminat de Har. Cei care o vor citi cu
mintea n inim - teologi, clerici i laici - credem c i vor restructura
i reevalua concepia asupra cretinismului, asupra Bisericii, asupra
Sfintei Liturghii, dar mai ales asupra Sfintei Euharistii i vor ptrunde
astfel esena i valoarea incomensurabil i universal a Euharistiei, ca
Jertf a mpriei, ca Viaa vieii noastre.
Mrturisim cu adnc smerenie c aceast carte ne-a parvenit pe
neateptate i dup ce am citit-o am simit un imbold intern, ca o
porunc, de a o traduce din original (limba rus) n limba romn.
Traducerea a fost destul de grea date fiind frazele autorului cu un
coninut multilateral care cerea ajungerea la esena tririi duhovniceti
a autorului. Noi am struit dup puterile noastre s redm coninutul
spiritual ct mai exact i mai pe neles.
Rugm pe cititorii notri de bun credin s rein i s adn-
ceasc sensul profund al lucrrii autorului, mai ales dat fiind
legtura indisolubil dintre Euharistie i mpria lui Dumnezeu, prin
care lisus Hristos continu mntuirea lumii prin Duhul Sfnt. Totodat
i rugm s priveasc mai mult la coninutul teologic, chiar
completndu-l, dect s se opreasc la eventualele neajunsuri ale
traducerii.
Menionm c n lucrarea noastr am fost ajutai cu mult bu-
nvoin de doamna doctor Medeea Hanuu, creia i aducem i pe
aceast cale mulumiri.
Traductorii
10
Page 183 of 417
Din partea autorului
Cartea aceasta nu este un manual de teologie liturgic i nici o
cercetare tiinific. Am scris-o n rarele clipe de timp liber, de multe
ori am ntrerupt-o, i acum, unind toate aceste capitole ntr-o carte, nu
pretind c este nici deplin i nici sistematic.
Cartea aceasta este un ir de reflecii despre Euharistie. Aceste
reflecii nu decurg totui dintr-o "problematic tiinpfic", ci din
experiena mea - fie ea ct de mic i limitat. Am slujit Biserica peste
30 de ani ca preot, ca profesor de teologie, ca pstor i nvtor. i
niciodat n aceti 30 de ani, nu m-a prsit o preocupare aprut
propriu-zis n tineree i care mi-a umplut viaa de bucurie, o
preocupare de baz - privind Euharistia, locui ei n Biseric.
Vai, nu era totui numai bucurie. Cu ct devenea mai real trirea
Euharistiei, a Liturghiei Divine, Taina biruinei lui Hristos i
preaslvirea Lui, cu att mai puternic devenea senzaia crizei
specifice a Euharistiei n Biseric. n tradiia Bisericii nu s-a schimbat
nimic, dar s-a schimbat nelegerea Euharistiei, a nsi esenei ei.
13
Page 184 of 417
Alexandre Schmemann
Esena acestei crize const n lipsa de concordan dintre ceea ce se
svrete i nelegerea Tainei care se svrete, respectiv trirea ei.
ntr-o msur oarecare, aceast criz a existat ntotdeauna n
Biseric; viaa Bisericii, mai bine zis viaa poporului bisericesc, nu a
fost niciodat desvrit, ideal dar, cu timpul, aceast criz s-a
transformat ntr-o stare cronic, socotit normal, s-a transformat ntr-o
"schizofrenie" sub obroc. i "schizofrenia" aceasta otrvete Biserica i
sap la baza vieii bisericeti.
Putem spune fr exagerare c trim ntr-o epoc ngrozitoare i
periculoas din punct de vedere spiritual. Este ngrozitoare nu numai
din cauza urii, a divizrii, a sngelui. nainte de toate este ngrozitoare
pentru c se nteete din ce n ce rscoala mpotriva lui Dumnezeu i a
mpriei Lui. Din nou, nu Dumnezeu ci omul a devenit msura tuturor
lucrurilor; din nou, nu credina ci ideologia i utopia au ajuns s
defineasc starea spiritual a lumii. Cretinismul apusean, la un
moment dat, a acceptat parc aceast perspectiv: aproape
concomitent, au aprut "teologia eliberrii", problemele economice,
politice, psihologice, care au^ nlocuit vederea cretin a lumii, cea de
slujire lui Dumnezeu. n toat lumea miun clugrie, teologi,
ierarhi, care pretind n numele lui Dumnezeu? - anumite drepturi,
apr avorturile i intervertirile, i toate pe seama pcii, a nelegerii i
a unirii tuturor ntr-o unitate. De fapt, ns, nu o asemenea lume ne-a
adus i ne-a vestit nou Domnul nostru lisus Hristos. Multora le va
prea poate straniu c, drept rspuns la criz, eu propun s ne
ndreptm atenia nu asupra analizei elementelor componente ale
crizei, ci asupra Tainei Euharistiei, asupra Bisericii care triete prin
aceast Tain. Cred c tocmai aici, n aceast Sfnta Sfintelor a
Bisericii este izvorul renaterii ateptate, prin nlarea Bisericii
spre Cina Domnului n mpria Lui. Cred, dup cum a crezut
ntotdeauna Biserica, c aceast nlare ncepe odat cu ieirea din
lumea aceasta desfrnat i pctoas, odat cu "toat grija cea lumeas-
c s o lepdm". Chemarea Bisericii nu este s rezolve deertciunea
ideologic i tumultul lumii, ci chemarea Bisericii n lume este darul
Cerului, care este i izvorul slujirii ei.
Eu cred c, prin mila lui Dumnezeu, Ortodoxia este aceea care a
pstrat i a purtat toate veacurile aceast vedere, aceast ne-
Euharistia
legere propriu-zis a Bisericii, aceast cunoatere c "unde este
Biserica acolo este i Duhul Sfnt i toat plintatea Harului" (Irineu
din Liturghieyon, Adv. Haeresis, IV, 18). i tocmai pentru c este aa,
noi ortodocii trebuie s aflm n noi nine puterea de a ne adnci n
aceast renatere euharistic a Bisericii. Problema nu are n vedere
"reforme", "acomodri", "modernizri" etc, ci, dimpotriv, este vorba de
o ntoarcere la acea vedere, la acea trire cu care a trit dintru
nceput Biserica.
Scopul acestei carp este tocmai de a aminti aceast revenire. Am scris
aceast carte cu gndul la Rusia, cu durere i totodat cu bucurie pentru
ea. Aici, fiind n libertate, noi putem discuta i putem gndi. Rusia
triete prin mrturisire i prin suferin. i aceast suferin, aceast
credincioie este darul lui Dumnezeu, este ajutorul haric.
i dac numai o parte din ceea ce vreau s spun va ajunge pn n
Rusia, i dac se va arta ntructva folositoare, voi considera, cu
mulumire lui Dumnezeu, c lucrarea mea este mplinit.
Protopresbiter Alexandre Schmemann
Noiembrie 1983
Page 185 of 417
14
Capitolul unu
Taina adunrii
Ctnd voi v adunai n Biseric...
(1 Cor. XI, 18)
I
"Cnd voi v adunai n Biseric", scrie Apostolul Pavel Corinte-
nilor, cci pentru el, ca i pentru ntregul cretinism primar, aceste
cuvinte nu se refer la loca, ci la natura i scopul adunrii. nsui
Cuvntul "Biseric" - KKX.Tiata - nseamn, dup cum se tie,
"adunare". "A se aduna n Biseric", n noiunea cretinismului
primar, nseamn a alctui o adunare al crui scop este a desco-
peri, a realiza Biserica*.
n aceast adunare euharistic - ca o culminare i mplinire
a ei,_se svrete "Cina Domnului", "frngerea euharistic a Pi-
nii". n aceeai epistol, apostolul Pavel ceart pe Corinteni care
"se adun n aa fel nct nu se poate mnca Cina Domnului" (1
Cor. XI, 20). Prin urmare, de la nceput este cu totul evident i
G. Dix, The Shape of the Lyturgy. Dacre Press, Westminster, 1945.
H. CNrat, L'assemblee chretlenne l'Age Apostollque, "Maison-Dieu",
Paris, 1949.
17
Page 186 of 417
Alexandre Schmemann
indiscutabil aceast trinitate: Adunarea, Euharistia, Biserica; des-
pre aceast trinitate, dup Apostolul Pavel, mrturisete ntreaga
tradiie a Bisericii primare. In descoperirea acestei esene i a
acestui sens const problema de baz a Teologiei liturgice.
Problema aceasta este cu att mai important cu ct trinitatea
evident a Bisericii primare a ncetat s mai fie evident pentru
contiina Bisericii contemporane. n Teologia care se numete
obinuit "colar" i care a aprut dup ruperea de Tradiia Sfini-
lor Prini, provenit mai ales din Apus, din nelegerea apusean
att a metodei ct i a naturii nsi a Teologiei, nu se pomenete
despre legtura dintre Adunare, Euharistie i Biseric. Euharistia
se definete i este privit ca una dintre Taine, iar nu ca "Taina
Adunrii" - potrivit definiiei din secolul al V-lea a autorului "areo-
pagitic". Fr a exagera, putem spune c aceast dogm "scolas-
tic" a ignorat sensul eclesiologic al Euharistiei, dup cum a uitat
i valoarea euharistic a eclesiologiei, adic nvtura despre
Biseric. Vom mai vorbi despre aceast ruptur dintre Teologie i
Euharistie i despre urmrile tragice ale acestei rupturi pentru
contiina Bisericii. Pn atunci, menionm c nelegerea Euharis-
tiei ca 'Taina Adunrii" a disprut treptat, aa cum a disprut i
din evlavie. Manualele liturgice reduc Euharistia la "slujirea divin
obteasc", iar Liturghia se svrete mai ales datorit "afluenei
credincioilor". Dar aceast "afluen a credincioilor" - adic
adunarea, a ncetat s fie neleas ca prima form a Euharistiei,
iar n Euharistie nu se mai vede i nu se mai percepe forma pri-
mar a Bisericii. Evlavia liturgic a devenit individualist; mrturie
elocvent este practica contemporan a mprtirii, redus n
cele din urm la "necesitile spirituale" personale ale credincioi-
lor, mprtire pe care nimeni - nici clerul, nici mirenii - nu o mai
primete n duhul rugciunii euharistice: "pe noi pe toi, care ne
mprtim dintr-o Pine i dintr-un Potir, s ne uneti unul cu altul
prin mprtirea Aceluiai Sfnt Duh...".
Astfel, att n evlavie ct i n practica "bisericeasc", s-a ntro-
nat treptat o anumit "reducere" a Euharistiei, o ngustare a sen-
sului ei primar i a locului ei n viaa Bisericii. De la depirea
acestei reduceri (ngustri) i ntoarcerea la nelegerea primar a
Euharistia Taina Adunrii
Euharistiei ca 'Taina Adunrii", ca 'Taina Bisericii", trebuie s
nelegem explicarea ei liturgic n teologie.
nainte de toate, trebuie s artm c ambele "reduceri" (n-
gustri) ale Euharistiei - i n teologie i n evlavie - se afl n
contradicie vdit cu nsi svrirea Euharistiei, aa cum o
pstreaz Biserica de la nceput. Sub "svrire" noi nu nelegem
aici anumite amnunte ale riturilor i ale tainelor, care s-au dezvol-
tat, s-au schimbat i complicat, ci acea structur de baz a Euha-
ristiei, acel shape - dup expresia lui Dom Gregory Dix - care
urc pn la baza slujirii divine cretine, cea apostolic. Am mai
artat c defectul de baz al teologiei colare este c, n tratarea
sa despre taine, nu pornete din trirea vie a Bisericii, din tradiia
concret liturgic aa cum este pstrat de Biseric, ci din catego-
rii i definiii proprii apriorice i abstracte, care nu concord tot-
deauna cu realitatea vieii bisericeti. De la nceput, Biserica mr-
turisea cu trie c "legea credinei" (lex credendi) i "legea rug-
ciunii" (lex orandi) snt nedesprite i una servete de temelie
celeilalte, dupcuvntul Sfntului Irineu din Lyon: "nvtura noas-
tr este n concordan cu Euharistia, iar Euharistia confirm nv-
tura" (Adversus Haeresis). Dar teologia cldit dup chipul apu-
sean nu se intereseaz deloc de felul n care se svrete slujba
divin de ctre Biseric, de logica proprie acesteia i de "orndu-
irea" ei. Pornind de la propriile premise abstracte, teologia hotrte
apriori ce este "principal" i ce este "secundar" i "secundarul" -
care nu prezint interes pentru teologie - apare n cele din urm
nsi slujba divin n toat complexitatea i varietatea ei, adic
devine secundar tocmai slujirea divin cu care triete de fapt
Biserica. Din slujirea divin se scot n eviden, n mod artificial,
"momentele" de seam, asupra crora se i concentreaz ntreaga
atenie a teologului. Astfel, n Euharistie se consider "momentul"
de seam prefacerea Sfintelor Daruri i apoi mprtirea; la Bo-
tez - "scufundarea de trei ori", la cununie - "formula svririi
tainei": "cu slav i cu cinste ncununeaz-i..." i altele.
Teologul, care cuget n acest fel, nu se gndete la faptul c
"valoarea" acestor momente nu poate fi separat de contextul
liturgic, c aceste momente snt singurele care arat de fapt, n
chip real, adevratul coninut. De aici rezult srcia uimitoare i
18
19
Page 187 of 417
Alexandre Schmemann
explicarea unilateral a tainelor n dogmatica noastr colar. De
aici, ngustarea i unilateralitatea evlaviei liturgice, care dac nu
se hrnete i nu se conduce dup "cateheza liturgic" din timpul
Sfinilor Prini, adic dup explicarea real teologic, atunci sluji-
rea divin cade sub influena tlcuirilor simbolice i alegorice posi-
bile i apare ca un "folclor" liturgic sui-generis. Eu am scris despre
aceasta i anume c primul principiu al teologiei liturgice este ca,
n explicarea tradiiei liturgice a Bisericii, s nu pornim din scheme
abstracte, pur intelectuale, atribuite slujirii divine, ci din nsi
slujirea divin, aceasta nsemnnd, n primul rnd, din trirea i
ornduirea ei...
Orice studiu serios asupra slujirii euharistice nu poate s nu ne
conving de faptul c aceast slujire se construiete, de la nceput
i pn ia sfrit, pe principiul co-raportrii, adic al interdependen-
ei dintre proistos i popor. Am putea defini i mai clar legtura
aceasta ca fiind con-slujire, dup cum a afirmat i decedatul
Printe Nicolae Afanasiev n lucrarea sa "Cina Domnului", lucrare
nc insuficient preuit pn acum". ntr-adevr, n teologia colar
i n evlavia liturgic determinat de ea, aceast idee a co-rapor-
trii nu joac nici un rol i este chiar negat. Cuvntul "con-slujire"
se aplic numai ia clerul care particip la slujb; iar n ce privete
mirenii, participarea lor se consider a fi n ntregime pasiv. Des-
pre aceasta mrturisesc, de exemplu, crile de rugciune ce se
tipresc anume pentru mireni: "Rugciunile de ia Liturghia dumne-
zeiasc". Autorii acestor cri considerau ca pe un lucru de la sine
neles c rugciunile euharistice care lipsesc aparin numai cleru-
lui; dar i mai regretabil este c cenzorii duhovniceti aprob de
zeci de ani aceste rugciuni, dovedind c snt de aceeai prere.
Chiar n manualele liturgice tiinifice i de bun credin (ca de
Euharistia Taina Adunrii
exemplu "Euharistia" decedatului Arhim. Kiprian Kern), cnd se
enumera condiiile necesare pentru slujirea Liturghiei, se amintete
de obicei totul, ncepnd cu hirotonia legal a preotului, inclusiv
pn la calitatea vinului, totul n afar de "adunarea n Biseric"
considerat a nu fi o "condiie" a Liturghiei.
Toate documentele prime mrturisesc totui, de comun acord,
c adunarea (ouv|ig) era totdeauna actul prim i de baz al
Euharistiei. Acest fapt este indicat i n denumirea liturgic primar
a svritorului Euharistiei: Proistosul (jtpoiotnsvog) a crui
prim funcie este de a fi conductorul adunrii, de a fi "proistosul
frailor". n acest fel, adunarea este primul act liturgic al Euharis-
tiei, este baza i nceputul ei.
Spre deosebire de practica contemporan, n cretinismul pri-
mar adunarea premerge intrrii proistosului. "Biserica, scrie Sfntul
loan Gur de Aur, este casa comun pentru noi toi i voi ne n-
tmpinai pe noi, cnd noi intrm... Ca urmare, ndat dup aceas-
ta, noi v salutm i v acordm pacea"*. Despre locul i valoarea
intrrii n slujba Euharistiei, vom vorbi mai amnunit n legtur
cu "intrarea mic" (vohodul mic). Acum ns, este necesar s
spunem despre practica actual, conform creia ntregul nceput
al Liturghiei - intrarea preoilor slujitori, nvemntarea lor n odjdi-
ile preoeti, splarea minilor i, n sfrit, pregtirea darurilor - a
devenit nu numai ca o "lucrare particular" exclusiv a clerului, dar
s-a i separat ntr-o "slujire sfnt a Liturghiei", avnd i otpustul
su propriu. Practica aceasta, dei e legiuit formal n liturghier,
totui trebuie privit ntr-o alt lumin mult mai veche - care a
ajuns pn la noi - practica slujirii Euharistiei de ctre Arhiereu.
Cnd Arhiereul slujete Liturghia, prezena i ntmpinarea lui de
ctre adunare i nvemntarea lui are loc n mijlocul adunrii i nu
intr n altar pn la "intrarea mic" (vohodul mic); i el repet
parc a doua oar proscomidia, nainte ca darurile s fie aduse de
noi la Prestol, adic n timpul "intrrii celei mari" (vohodul cel ma-
*Prot. N. Afanasiev, Biserica Sfintulul Duh, YMCA-Press, Paris,
1971. - Cina Domnului, 1952 (I. rus).
Sfntul loan Gur de Aur, In Matheeum 32 (33): 6 (P. g. 57, 384),
Juan Mateos, Evolutiori historique de la Lilurgie de St. Jean Chrysos-
tome, B: "Proche-Orient Chretien" XV, 1965 (333-351).
20 21
Page 188 of 417
Alexandre Schmemann
re). Este nendreptit afirmaia c aceasta a aprut dintr-o "so-
lemnitate" deosebit, proprie slujbei arhiereti i mpotriva creia
se ridic uneori voci ale rvnitorilor dup "simplitatea primilor cre-
tini". Dimpotriv, slujba arhiereasc a pstrat - nu n toate detali-
ile, ns n duhul i forma de baz - practica euharistic din pri-
mele veacuri i a meninut faptul c, n Biserica primar, Arhiereul
era proistosul adunrii euharistice*.
Mult mai trziu, cnd a nceput s se transforme Biserica local
n comuniti administrative ("eparhia") i, nmulindu-se parohiile,
preoii-din savritorii extraordinari ai Euharistiei (lociitori ai epis-
copului) - s-au transformat n "svritori obinuii". Din punctul de
vedere al teologiei liturgice, slujirea intrrii n adunare a Arhiereului
poate fi considerat mai "normativ", n timp ce intrarea preotului,
aprut n virtutea mprejurrilor, dei practic posibil, nu desfiin-
eaz n nici un caz valoarea adunrii In Biseric, care este
adevratul nceput, lucrarea prim i de baz a Euharistiei.
Con-slujirea proistosului cu poporul se exprim, fr excepie
n structura dialogal, n toate rugciunile euharistice. Adunarea
"pecetluiete toate rugciunile" cu cuvntul Amin", un cuvnt-cheie
al slujirii divine cretine, care leag ntr-un ntreg organic pe prois-
tos i poporul lui Dumnezeu pe care-l conduce. Fiecare din aceste
rugciuni (excluznd "rugciunea preotului pentru sine nsui", pe
care o citete n timpul cntrii heruvimicei despre care vom vorbi
mai departe) se pronun n numele nostru al tuturor. Fiecare din
prile componente ale sfintei slujiri euharistice - citirea cuvntului
lui Dumnezeu, nlarea, mprtirea - ncepe cu druirea reci-
Euharistia Taina Adunrii
proc a pcii: "pace vou" - "i duhului tu...". i, n sfrit, toate
rugciunile cuprind n coninutul lor lauda noastr, mulumirea
noastr, mprtirea noastr, iar ca scop final au "unirea noastr
unul ntr-altul ntru mprtirea Aceluiai Duh...".
Tot aa se poate spune i despre ornduirea Euharistiei: toate,
ntr-un fel sau altul, exprim nu numai unitatea proistosului i a
poporului, dar i "sinergia" lor - conlucrarea, conslujirea n nele-
sul literal al acestor cuvinte. Astfel, citirea Cuvntului lui Dumnezeu
i explicarea lui n predic alctuiesc, dup mrturisirea tuturor
documentelor, coninutul primei pri a slujirii sfinte euharistice,
care presupune i pe cei care ascult, care primesc predica. n-
fiinarea proscomidiei n altar, apariia n altar a unui "jertfelnic"
deosebit, nu a nimicit practica iniial de aducere a darurilor n
adunare de ctre popor, care se svrete acum ia "intrarea cea
mare (vohodul cel mare)". De asemenea, "srutarea pcii"-chiar
dac se svrete acum numai de cler, dup sensul vozglasului
"s ne iubim unul pe altul" - se refer la ntreaga adunare, ca i
vozglasul ultim: "cu pace s ieim...".
Toate acestea merit o atenie deosebit, ntruct ornduiala
liturgic bizantin s-a dezvoltat sistematic tot mai mult, accentund
separarea "mirenilor" de "cler", pe "cei ce se roag" de "cei ce
slujesc". Evlavia liturgic bizantin, dup cum am struit s art
n alt loc i dup cum a artat n mod strlucit printele N. Afana-
siev*, a czut cu totul sub influena acceptrii misterioase a slujirii
divine, bazat pe diferenierea ntre "cei consacrai" i "cei necon-
sacrai". Totui, influena aceasta s-a dovedit cu totul neputincioa-
s de a schimba slujirea iniial a Euharistiei care, prin fiecare
cuvnt i lucrare, exprim con-slujirea tuturor, a unora fa de
ceilali, a fiecruia la locul su i n slujirea sa, ntr-o unic lucrare
sfnt a Bisericii. Sensul prim, direct i nemijlocit al acestor cuvinte
i lucrri a ncetat s ajung pn la cunotina att a clerului ct i
a mirenilor, iar n contiina lor a aprut o duplicitate sui-generis
ntre "datele" slujirii divine i explicarea lor. Ca rezultat al acestei
Juan Mateos, op. cit., p. 333.
"G. Dix, op. cit., p. 128-129. H. Shlier, T. W. Kittel, 1, 342. A. Baums-
tark, Uturgio comparee, Chevetogne, pp. 49, 82.
Prot. Al. Schmemann, Introducere n Teologia Liturgic, p. 105
22
23
Page 189 of 417
Alexandre Schmemann
dupliciti, au aprut i s-au dezvoltat explicri "simbolice" de tot
felul*, pentru cele mai simple cuvinte i aciuni, care deseori nu au
nici o legtur cu sensul direct. Despre cauzele i urmrile acestei
evlavii liturgice noi i "nominaiistice" care domnesc fr ntrerupere
n Biseric, am vorbit i vom mai vorbi. Acum este important s
subliniem c evlavia nou nu a reuit s ntunece, s interver-
teasc caracterul sobornicesc al Euharistiei pn ntr-att nct s
nu mai fie recunoscut i s o rup de Biseric i, ca urmare, de
adunare.
Chiar i cel mai vdit i poate cel mai regretabil rezultat al
acestei "evlavii" noi i anume: ndeprtarea faptic a mirenilor de
la mprtire - care nu mai are loc odat cu participarea lor la
Liturghie, ci a devenit pentru ei ceva excepional - nu a putut
ntuneca mrturia direct a slujirii euharistice nsi: "...iar pe noi
toi care ne mprtim dintr-o Pine i dintr-un Potir...", "cu frica
lui Dumnezeu i cu credina apropiai-v..." i altele. Toate aceste
texte, chemri, cuvinte se refer, fr ndoial, la ntreaga aduna-
re, iar nu la participani singuratici i izolai.
Printele N. Afanasiev are dreptate cnd scrie: "Dac am nl-
tura tot ce a fost introdus n viaa noastr liturgic, mai ales n
decursul ultimelor secole, atunci ntre viaa liturgic i practica
Bisericii primare nu ar fi deosebiri importante. Defectul de baz al
vieii noastre liturgice este c noi acordm o valoare mare modi-
ficrilor survenite ocazional i neocazional n slujirea noastr litur-
gic, iar nu esenei lor. Principiile de baz ale nvturii despre
Euharistie apar destul de clar din ele. Natura Euharistiei s-a ps-
trat neatins ntr-nsele... De aceea, problema noastr const nu
att n a produce schimbri n viaa noastr liturgic, ct n a fi
contieni de natura real a Euharistiei""
IV
Aceeai idee a adunrii i a con-slujirii este exprimat i ntru-
chipat prin locul i ncperea n care se svrete Euharistia,
adic locaul. Manualele liturgice vorbesc mult i amnunit des-
pre loca, despre construcia lui, despre valoarea "simbolic" a
prilor lui, ns n aceste descrieri i definiri nu se amintete deloc
de legtura vdit a locaului cretin cu ideea adunrii*, cu ca-
racterul sobornicesc al Euharistiei. Nu este nevoie s repetm
ceea ce am spus n alt loc despre dezvoltarea complex a locau-
lui i a "evlaviei legat de loca" n Rsritul ortodox. Este sufi-
cient s amintim c locaul cretin primar este, nainte de toate,
domus eccleslae - locul adunrii Bisericii i al frngerii pinii eu-
haristice. n aceast idee de noutate const propriu-zis noutatea
locaului cretin i principiul dezvoltrii lui. Orict de complex ar
fi dezvoltarea locaului, orict de mare influen ar avea asupra lui
ceea ce am numit evlavie "misteriologic", factorul care unete i
ndrum este tocmai ideea adunrii n Euharistie. Ca i la nceput,
n epoca primar a cretinismului, tot aa i acum -n cele mai bu-
ne ntruchipri bizantine sau ruseti-locaul impresioneaz n chip
viu i se simte ca sobor, adunare care unete - ntru Hristos
-cerul i pmntul i ntreaga fptur, ceea ce i constituie esena
i destinaia Bisericii... Despre aceasta mrturisete i forma lo-
caului i pictura icoanelor. Forma locaului, adic locaul ca
"organizare" a spaiului, exprim n esen aceeai co-raportare,
aceeai "structur dialogal", care, dup cum am vzut, definete
prin sine i slujirea adunrii euharistice. Aici avem Prestolul (Sfn-
ta Mas) i altarul pe de o parte, i "corabia" Bisericii, adic locul
adunrii pe de alt parte. Corabia este ndreptat spre Presto!
*A. Roberts and J. Donaldson, Anteniceene Chr. Liturgy, II, 59, p.
124: "...acuma cnd nvei poporul poruncete-i i avertizeaz-l s se
adune regulat n Biseric i s nu se retrag, ci s se adune totdeauna,
ca nu cumva vreun om s diminueze Biserica neparticipnd'.
"Prot. N. Afanasiev, Biserica Duhului Sfint (I. rus).
'introducere In Teologia Liturgic, cap. III, p. 105 i urm. - vezi i:
Martyrium (cercetare asupra cultului relicvelor i artei cretine antice, voi.
I. Arhitectura, College de France, 1946. Iconografie, 2 voi. 1946) - vezi i
L Ouspensky, Eseu asupra teologiei Icoanei n Biserica ortodox, voi.
I, Paris, 1960. - ib.: Yves Congar, Misterul templului, Paris, 1958.
24 25
Page 190 of 417
Alexandre Schmemann
(Sfnta Mas), n el i are scopul i mplinirea sa ns i Prestolul
este legat cu corabia, el exist raportat la ea. Dar n evlavia litur-
gic actual, altarul se prezint ca o sfinenie de sine stttoare,
accesibil numai celor "consacrai", ca un spaiu cu totul "sfnt",
care prin "sacralizarea" sa parc subliniaz c mirenii, care snt
dincolo, snt "profani". Nu este greu de dovedit c prezentarea
aceasta este nou, este fals i, mai ales, foarte pgubitoare
pentru Biseric. Ea apare ca unul dintre izvoarele principale care
alimenteaz "clericalismul", strin Ortodoxiei, care reduce pe mi-
reni la starea unor oameni lipsii de drepturi, ca unii care "nu au
dreptul" s intre acolo, s nu ating ceva, s nu participe la ceea
ce se svrete acolo. La noi s-a creat chiar i tipul preotului,
care vede aproape esena preoiei n permanenta "aprare" a
sfineniei de atingerea mirenilor i care afln aceasta o satisfacie
"sui-generis" i aproape ptima.
O asemenea prezentare a altarului este i nou i fals. Desi-
gur c ea depinde de nelegerea corespunztoare a iconostasului,
care nainte de toate e ca un perete ce desparte sfnta sfintelor
(altarul) de mireni i pune ntre ei o barier de netrecut. Orict de
straniu ar aprea astzi mulimii ortodocilor, trebuie s afirmm
c iconostasul a aprut dintr-o cauz total contrar: nu pentru a
separa, ci pentru a uni. Deoarece icoana e mrturie sau, mai bine
zis, este consecina unirii ntre cel dumnezeiesc i cel omenesc,
ntre cel ceresc i cel pmntesc; ea este totdeauna, prin esen,
icoana ntruprii. De aceea i iconostasul a aprut de la nceput
din trirea realitii c locaul este "cerul pe pmnt", ca o mrturie
c "s-a apropiat de noi mpria lui Dumnezeu". Ca i ntreaga
iconografie din loca, iconostasul este prezentarea ntrupat a
Bisericii ca sobor (adunare), ca unitate a lumii vzute i nevzute,
ca descoperirea i prezena fpturii noi i transfigurate.
Tragedia este c s-a produs o ruptur n nsi tradiia real a
iconografiei ortodoxe, care a exclus total din contiina bisericeas-
c acel "co-raport" dintre icoane i loca. Locaurile noastre nu se
mai picteaz acum cu icoane, ci icoanele se atrn doar, de multe
ori fr a avea vreo legtur direct cu ntregul, cu locaul n
Euharistia Taina Adunrii
totalitatea sa. Alteori, locaul se mpodobete cu diferite repre-
zentri decorative, prin care detaliile domin asupra ntregului
n care icoana devine un amnunt decorativ al ansamblului. Pe de
alt parte, aceast tragedie a constat n apariia treptat - mai nti
a formei, apoi a sensului iconostasului. Din "necesitatea" de a
aeza i orndui icoanele pe un suport, iconostasul s-a transformat
n perete mpodobit cu icoane, adic avnd acum o funcie contra-
r celei iniiale. Dac la nceput icoanele cereau suport, acum
peretele cere icoane i, n acest fel, parc i le supune siei. Pu-
tem ndjdui c interesul ce se trezete ctre iconografia real i
nelegerea legat de ea ca icoane, ct i a artei iconografice, va
duce la renaterea real a iconografiei n loca, va duce la regsi-
rea tririi pe care o ncercm n unele locauri vechi: n ele, icoa-
nele parc iau parte la Adunarea Bisericii, exprim sensul ei, i
dau o micare i un ritm etern. mpreun cu proorocii, apostolii,
mucenicii, ierarhii, ntreaga Biseric, ntreaga adunare parc se
nal la cer, se nal acolo unde ne ridic i ne nal Hristos - la
Cina Lui, n mpria Lui...
Aici trebuie s spunem c noua prezentare a altarului i a ico-
nostasului este o mprire fals, deoarece contrazice tradiia litur-
gic a Bisericii. Aceast tradiie cunoate numai sfinirea locaului
i a prestolului (a Sfintei Mese), dar nu cunoate sfinirea altarului
separat de "corabie". Locaul ntreg se unge cu Sfntul Mir - ca i
prestolul - locaul ntreg "se pecetluiete" cu sfinenie i loc sfnt.
Tot ca argument n acest sens este i slujba "bizantin" a sfinirii
locaului, momentul aducerii moatelor care trebuie puse pe Sfnta
Mas. Nu la uile mprteti ale altarului, ci la uile nchise pe
dinafar ale locaului, arhiereul spune: "Ridicai, cpetenii, porile
voastre. Cine este acesta mpratul Slavei? Domnul Puterilor,
acesta este mpratul Slavei!...". Explicnd acest ritual, Simion din
Tesalonic, cel mai de seam reprezentant al exegezei simbolice
i mistice a slujirii, scrie: "...Mucenicii - n Sfintele Moate - i
arhiereul nsui prenchipuie pe Hristos, iar locaul prenchipuie
cerul... Arhiereul citete rugciunea intrrii chemnd conslujitorii
ngeri care intr mpreun cu noi. n acest fel, porile locaului i
deschiderea lor arat c slujitorii intr n loca, parc ar intra n
26 27
Page 191 of 417
Alexandre Schmemann
cer n numele Tatlui, ca martori ai lui lisus Hristos, intr prin
deschiztur n cortul ceresc..."'.
Este clar c ritualul acesta s-a concretizat n acea epoc Tn
care - i despre aceasta mrturisesc foarte multe documente
-uile mprteti nu se numeau uile altarului, ci uile locaului,
cnd locaul ntreg era considerat ca cerul pe pmnt, ca locul n
care, prin adunarea euharistic a Bisericii "prin uile ncuiate", vine
Domnul i cu El i n El, mpria Lui... Despre valoarea Prestolu-
lui n Euharistie, noi am vorbit amnunit n legtur cu aa numita
"intrarea cea mic" (vohodul cel mic). Cele spuse pn acum snt
suficiente, pentru ca s subliniem nu numai legtura iniial i de
baz a locaului cu adunarea dar i sensul locaului nsui, ca
fiind sobor (adunare), ca fiind ntruparea n forme arhitecturale, n
culori i n chipuri a "adunrii n Biseric...".
V
Liturghia este 'Taina adunrii". Hristos a venit "pentru ca pe fiii
mprtiai ai lui Dumnezeu s-i adune ntr-una" (Io. XI, 52) i
Euharistia, chiar de la nceput, a fost descoperirea i realizarea
unitii poporului Nou al lui Dumnezeu, adunat de Hristos i ntru
Hristos. Trebuie s cunoatem bine i s inem minte: n loca
mergem nu pentru rugciunea individual, ci mergem ca s ne
adunm n Biseric, i locaul vzut este doar chipul locaului
celui nefcut de mn, pe care l reprezint. De aceea, "adunarea
n Biseric" este cu adevrat prima lucrare liturgic, este baza
ntregii Liturghii i, dac nu nelegi aceasta, nu poi nelege lucra-
rea tainic ce urmeaz. Cnd spun "m duc la Biseric", aceasta
nseamn c eu merg la adunarea credincioilor, pentru ca m-
preun cu ei s alctuim Biserica, pentru ca s fiu ceea ce am
devenit n ziua botezului, adic mdular n sensul deplin i abso-
Euharistia Taina Adunrii
lut al acestui cuvnt, mdular al Trupului* lui Hristos: "Voi, spune
apostolul, sntei Trupul lui Hristos i n parte mdulare" (1 Cor.
XII, 27). Eu m duc s art i s mrturisesc naintea lui
Dumnezeu i a lumii taina mpriei lui Dumnezeu, deja "venit
n putere".
mpria lui Dumnezeu a venit i vine ntru putere n Biserici.
Iat Taina Bisericii, Taina Trupului lui Hristos: "Unde snt adunai
doi sau trei n Numele Meu, acolo i Eu snt n mijlocul lor". Minu-
nea adunrii bisericeti const n aceea c ea nu este "nsuma-
rea" oamenilor pctoi i nevrednici care o compun, ci Trupul lui
Hristos. Adeseori spunem c mergem la Biseric pentru ca s
primim ajutor, putere haric, mngiere de la El. ns uitm c noi
sntem Biserica, noi o alctuim, c Hristos se afl n mdularele
Sale i c Biserica nu este n afar de noi, nu este deasupra
noastr, ci noi sntem ntru Hristos i Hristos fn noi. Cretinis-
mul const nu n aceea c el d fiecruia posibilitatea "desvririi
personale", ci n aceea c nainte de toate cretinilor le este dat
i poruncit s fie Biseric - "popor sfnt, preoie mprteasc,
neam ales" (1 Ptr. II, 9), s descopere i s mrturiseasc pre-
zena lui Hristos i a mpriei Lui n lume.
Sfinenia Bisericii nu este sfinenia noastr, ci a lui Hristos Care
a iubit Biserica i S-a dat pe Sine pentru ea, "pentru ca s o sfin-
easc... ca s fie sfnt i fr prihan" (Ef. V, 25-27). Sfinenia
sfinilor este numai descoperirea i realizarea acelei sfiniri, a ace-
lei sfinenii pe care fiecare din noi am primit-o n ziua botezului i
n care sntem chemai a crete. Noi ns nu am fi putut crete n
ea, dac nu am fi avut-o ca dar dumnezeiesc, ca prezena Lui n
noi prin Duhul Sfnt.
lat pentru ce, n vechime, toi cretinii se numeau sfini i de
aceea "adunarea n Biseric" este slujirea noastr ca o ndatorire
principal. Noi sntem consacrai in aceast ndatorire i ea ne
aparine, pn ce noi singuri nu ne vom lepda de ea. n vechime,
Simion din Tesalonic, Operele Fericitului Simion Arhiepiscopul din
Tesalonic (Scrierile Sfinilor Prini i nvtori ai Bisericii, voi. III, SPB.,
1856, pp. 147-175 (I. rus).
Noi ntrebuinm cuvntul Trup n loc de Corp, cum este n original. A
se vedea explicaia Printelui P. Angelescu, n prefaa traducerii "Dogma
euharistic" a Prot. S. Bulgakov (n.n.).
28
29
Page 192 of 417
Alexandre Schmemann
cel ce nu lua parte fr o cauz anume la adunarea euharistic
era nlturat din Biseric, ca unul ce se separa singur de unitatea
organic a Trupului lui Hristos ce Se descoper n Liturghie. Re-
pet, Euharistia nu este "una dintre taine", una dintre slujirile divine,
ci este descoperirea i nfptuirea Bisericii n toat puterea, sfin-
enia i plintatea ei, i numai participnd la aceast Tain noi
putem crete n sfinenie i putem mplini tot ce ni s-a poruncit
nou... Biserica adunat n Euharistii, chiar dac este limitat "la
doi sau trei", este chipul i realizarea Trupului lui Hristos i numai
de aceea cei adunai pot s se mprteasc, adic s fie n
comuniune prin Trupul i Sngele lui Hristos, cci ei l descoper
pe El prin adunarea lor. Nimeni i niciodat nu ar fi putut s se
mprteasc, nimeni i niciodat nu ar fi fost vrednic i "sufici-
ent" de sfnt pentru mprtire, dac ea nu ar fi fost dat i
poruncit n Biseric, n adunare, n acea unitate tainic n care
noi, alctuind Trupul lui Hristos, putem fr osnd s numim pe
Dumnezeu Tat i s fim n comuniune i prtaii Vieii
dumnezeieti...
De aici rezult clar n ce msur este nclcat esena Litur-
ghiei de modul actual de intrare "individual" n loca, n orice mo-
ment al slujirii divine. Pstrnd modul "individual" i "liber", credin-
ciosul nu cunoate, nu a aflat taina Bisericii, nu particip la taina
Adunrii, la aceast minune a naturii umane zdrobit i pctoas
prin unitatea divino-uman a lui lisus Hristos.
VI
In sfrit, dac "adunarea n Biseric" este chipul Trupului lui
Hristos, atunci chipul Capului Trupului este preotul. El face parte
din adunare i este n fruntea ei, i faptul c este n fruntea ei
realizeaz din "grupele cretinilor" adunarea Bisericii n plintatea
darurilor sale. Dac acesta, ca om, este doar unul din cei adunai,
i poate fi pctos i nevrednic, prin darul Sfntului Duh - pstrat
n Biseric de la Cincizecime i transmis nentrerupt prin punerea
minilor Episcopului - preotul descoper puterea Preoiei lui
Hristos Care S-a sfinit pe Sine pentru noi i este Unicul Preot al
Euharistia Taina Adunrii
Noului Testament: "Prin aceea c lisus rmne n veac, are i o
preoie netrectoare" (Ebr. VII, 24). Dup cum sfinenia adunrii
nu este sfinenia oamenilor care o compun, ci sfinenia lui Hristos,
tot aa i sfinenia preotului nu este sfinenia lui ci a lui Hristos
dat Bisericii, pentru c ea nsi este Trupul Lui. Hristos nu este
n afar de Biseric i nu a delegat pe nimeni de a stpni sau a
avea putere, ci El nsui este prezent n Biseric i cu Duhul Sfnt
mplinete ntreaga via a Bisericii. Preotul nu estej'reprezentan-
tul", nici "lociitorul" lui Hristos. n Tain,.preotul este nsui Hristos,
dup cum adunarea este Trupul Lui. Fiind Capul adunrii, Hristos
arat n Sine unitatea Bisericii, unitatea cu Sine a tuturor mdula-
relor ei. n aceast unitate a proistosului i a adunrii se descoper
unitatea divino-uman a Bisericii ntru Hristos i cu Hristos.
De aceea i nvemntarea preotului, chiar dac n zilele noas-
tre se svrete pn la Liturghie, este legat de adunare, cci
nvemntarea este chipul, Icoana unitii dintre Hristos i Biseric,
a unitii indestructibile a celor muli care snt una. Haina alb,
stiharul, este nainte de toate haina alb a botezului primit de
fiecare din noi la botez. Aceast hain a tuturor celor botezai este
haina Bisericii nsei, pe care, mbrcnd-o preotul, descoper
unitatea adunrii i ne unete pe noi toi n sine. Epitrahilul este
chipul lurii de ctre Mntuitorul a naturii noastre, pentru a o mntui
i a o ndumnezei, este semnul c aceast preoie este a lui
Hristos nsui. De asemenea i mnecuele: minile cu care preotul
binecuvnteaz i lucreaz cele sfinte, nu mai snt minile lui, ci
mna lui Hristos. Brul este totdeauna semnul ascultrii, pentru a
fi gata de a sluji. Preotul nu se nal i nu se aeaz "pe -cele
nalte" de la sine, el este trimis la aceast slujire, el "nu este mai
mare dect Domnul su", pe Care trebuie s-L urmeze i prin harul
Cruia slujete. n sfrit, felonul este slava Bisericii ca o creaie
nou, este bucurie, adevrul i frumuseea vieii noi, chipul mp-
riei lui Dumnezeu i a mpratului Care "S-a mprit i n po-
doab S-a mbrcat..." pentru vecie.
nvemntarea se ncheie cu splarea minilor proistosului.
Euharistia este iertarea pcatelor acelora crora le snt iertate
pcatele i frdelegile, care snt mpcai cu Dumnezeu. Aceasta
sste slujirea omenirii noi "cndva nemiluita iar acum miluit" (1 Ptr.
II, 10). Noi intrm n loca, noi "ne adunm n Biseric", noi ne
nvemntm n hainele fpturii noi - acestea snt primele- lucrri
sfinte ale Tainei tuturor Tainelor", ale Euharistiei atotsfinte.
30
Page 193 of 417
Capitolul doi
Taina mpriei
l eu v ncredinez vou mprp'a cum Mi-a ncre-
dinat-o Mie Tatl Meu ca s mncap i s bei la Cina
Mea n mprp'a Mea...
Dac adunarea n Biseric este, n sensul adnc al cuvntului,
nceputul lucrrii sfinte euharistice, condiia ei prim i de baz,
atunci sfiritul i mplinirea ei este intrarea Bisericii n Cer, mpli-
nirea ei la cina lui Hristos, n mpria Lui. A numi, a mrturisi
acest sfrit este scopul i mpiinirea Tainei ndat dup nceputul
mrturisirii c este "adunare n Biseric"; i este necesar, pentru
c acest "sfrit" descoper unitatea Euharistiei, ornduirea i
esen{a ei ca micare i nlare, descoper mai presus de toate
c Euharistia este Taina mpriei lui Dumnezeu. Desigur, nu
este ntmpitor c, n ornduirea actual, Liturghia ncepe cu bine-
cuvntarea solemn a mpriei.
n zilele noastre este absolut necesar a aminti acest "sfrit",
deoarece n nvtura colar i mai ales n nvtura apusean
despre taine - care n Veacurile ntunecate" ale prizonieratului
Bisericii a domnit i n Rsritul ortodox - nu se amintete nici de
"adunarea n Biseric" drept nceput i condiie a Tainei, nici de
nlarea ei ctre sfinenia cereasc, la "Cina lui Hristos". Taina
este redus la dou acte, la dou "momente": prefacerea darurilor
33
Page 194 of 417
Alexandre Schmemann
euharistice n Trupul i Sngele lui Hristos i mprtirea. Taina
se definete prin rspunsul la ntrebarea cum, adic n virtutea
crei "cauze" i cnd, adic n care moment se svrete preface-
rea darurilor. Acest rspuns l aflm n definirea oricrei taine i
anume: n formularea svirirli tainei - proprie fiecrei taine,
formul considerat necesar i suficient.
De exemplu, n "Catehismul cel Mare" al Mitropolitului Filaret
al Moscovei, acceptat ca autoritate de Ortodoxia din Rsrit, "for-
mula" aceasta se definete astfel: ...Cuvintele pronunate de lisus
Hristos la ntemeierea tainei: "primii, mncai, acesta este Trupul
Meu..." "Bei dintru acestea toi, acesta este Sngele Meu..." i pe
urm la chemarea Sfntului Duh i binecuvntarea darurilor, adic
a pinii i a vinului aduse... Prin nsi aceast lucrare, pinea i
vinul se prefac n adevratul Trup al lui Hristos i n adevratul
Snge al lui Hristos...*
Influena acestei teologii scolastice a tainelor, bazat pe "for-
mula svririi tainei" a ptruns, vai, i n practica noastr liturgic.
Aceasta rezult n chip vdit din dorina evident de a separa
acea parte a rugciunii de Mulumire care se identific cu "formula
svririi tainei" i de a o face independent. n acest scop, citirea
rugciunii euharistice parc e "ntrerupt" prin citirea de trei ori a
troparului ceasului al treilea: "Doamne, Cela ce pe Prea Sfntul
Tu Duh n ceasul al treilea L-ai trimis apostolilor Ti, pe Acela,
Bunule, nu-L lua de la noi ci ne nnoiete pe noi care ne rugm
ie". Rugciunea nu este fcut nici gramatical, nici semantic ca
s se refere la anafor". n acelai scop, s-a intercalat n rugciu-
nea euharistic dialogul diaconului cu proistosul, care urmrete
Euharistia Taina mpriei
sfinirea separat - mai nti a Pinii, apoi a Potirului i n sfrit a
darurilor aduse la un loc. Iar despre faptul c aceasta se refer la
"formula svririi tainei", mrturisete trecerea cu totul agramat
a ultimelor cuvinte ale binecuvntrii "prefcnd cu Duhul Tu cel
Sfnt" - din anafor Sfntului Vasile cel Mare.
n ceea ce privete toate celelalte ritualuri i lucrri sfinte ale
Liturghiei, fie c snt ignorate - ntruct nu snt considerate, dup
nelegerea teologic, necesare svririi Tainei - fie cum aflm n
acelai Catehism, snt explicate ca "prenchipuiri" simbolice ale
diferitelor ntmplri din slujirea lui Hristos, amintiri "bine venite"
pentru credincioii prezeni la Liturghie.
Vom reveni la aceast nvtur despre "formula svririi
tainei". Acum, n stadiul prim al lucrrii noastre, considerm impor-
tant s menionm scoaterea Euharistiei din Liturghie, i prin
aceasta, separarea Euharistiei de Biseric, de sensul i esena ei
eclesiologlc. Desigur, separarea aceasta nu este vizibil n
exterior, cci spiritul tradiiei este prea puternic n Biserica orto-
dox spre a schimba formele strvechi ale slujirii divine. Totui,
aceast separare este real. i este real, pentru c Biserica nu
mai este n aceast interpretare "mpritoarea" Tainelor, ci devine,
dimpotriv, obiectul lor; Biserica nceteaz a se mplini pe Sine
'n lumea aceasta" ca Tain a mpriei lui Dumnezeu "Care
vine" n putere. Chiar din trirea, din explicarea i definirea Euha-
ristiei s-a ters nceputul ei, adic "adunarea n Biseric" i, toto-
dat, s-a ters i sfrltul i mplinirea ei, adic descoperirea i
prezena mpriei lui Dumnezeu. Prin aceasta se vdete ntr-a-
devr prejudiciul tragic determinat de aceast nelegere i res-
trngere svrit.
'Catehismul Mitropolitului Fiiaret, p. 86 i urm. - A. Katanskii, nv-
tura dogmatic a Bisericii despre cele apte taine, n operele Sfini-
lor Prini i nvailor Bisericii, SPB. 1877 - V. I. Malahov, Prefacerea
Sfintelor Daruri n Taina Euharistiei (n rev. Vestitorul Teologic, 1898,
pp. 113-140). - Toma d'Aquino, Les sacrements, Desdee et Cie, 1945.
-Dom Vonier, La def de la doctrine Eucharistique (fr dat).
"Arhim. Kiprian, Euharistia, p. 277 i urm.
Care este cauza acestei restrngeri i cum a ptruns ea n con-
tiina bisericeas? Aceast ntrebare este foarte important, nu
numai pentru tlcuirea tainelor i a Euharistiei, ci nainte de toate
pentru nelegerea Bisericii nsei, a locului i slujirii ei n "lumea
aceasta".
34 35
Page 195 of 417
Alexandre Schmemann
Este mai bine s ncepem analiza acestei "re"strngeri", "redu-
ceri" de la noiunea care, dei ocup un rol important n toate "dis-
cuiile" despre slujirile bisericeti, rmne neclar i diluat. Aceas-
t noiune este simbolul*. De mult timp se vorbete despre "sim-
bolismul" slujirii divine ortodoxe i nu ne ndoim c ntr-adevr ea
este simbolic. Dar ce trebuie s nelegem prin acest cuvnt,
care este coninutul lui concret? Rspunsul cel mai rspndit la
aceast ntrebare este identificarea simbolului cu prenchipui-
rea pe care o reprezint. De exemplu, cnd spunem: intrarea
mic (vohodul mic) de la Liturghie "simbolizeaz" ieirea lui Hristos
la propovduire, nelegem c ritualul intrrii prenchipuie un anu-
mit eveniment din trecut; un asemenea "simbolism" este extins att
asupra slujirii divine ca ntreg, ct i asupra ritualurilor i lucrrilor
sfinte n parte. ntruct aceast tlcuire a "simbolismului" - care a
nceput trziu n Bizan - s-a nrdcinat adnc n cele mai evla-
vioase triri, puini pot nelege c aceste interpretri simbolice nu
numai c nu corespund ideii fundamentale a slujirii divine cretine,
dar chiar o intervertesc, devenind una din cauzele cderii ei con-
temporane.
Cauza acestei cderi este interpretarea "simbolului" nu numai
ca ceva deosebit de realitate, dar, n esena sa, chiar contrar
realitii. Vom vedea mai jos c accentul latin specific Apusului
- cu privire la prezena real a lui Hristos n darurile euharistice,
a aprut mai ales din teama de a nu reduce aceast prezen la
un "simbol". Dar pentru ca s apar aceast team, a trebuit ca
noiunea de "simbol" s nu mai reprezinte realitatea, s fie trans-
format ntr-o antitez a realitii. Acolo unde avem de-a face cu
realitatea, nu este nevoie de simbol i, invers, simbolul este acolo
unde nu este realitate. Aceast stare a dus la nelegerea simbolu-
'Despre simbolismul liturgic, vezi Rene Bornert, OSB. Le* Com-
mentaires Bizantins de la Divine Uturgie du VII au XVs., Inst Franais
d'Etudes Byzantines, Paris, 1966. - Dom Odo Casei, The Mystery of
Chrlstian Worship, The Newmann Press, London, 1962. - B. Neunheuser,
L'Eucharlstie, II, Au Moyen Age et k l'Epoque Moderne, Ed. du Ceri,
Paris, 1966.
Euharistia Taina mpriei
lui liturgic ca "prenchipuire", dar chiar n msura n care prenchi-
puirea este "necesar", ea nu este real. n urm cu 2000 de ani,
Mntuitorul a ieit la propovduire n chip real; acum, noi prenchi-
puim aceast ieire simbolic, pentru a ne aminti sensul acestui
eveniment, valoarea lui pentru noi etc. Repet, toate acestea snt
intenii evlavioase. Dar un simbolism apare adeseori arbitrar, artifi-
cial (intrarea cu Evanghelia de la Liturghie se transform n sim-
bolul "ieirii" la propovduire) i reduce faptic cu nouzeci de pro-
cente ritualul liturghie la nivelul nscenrilor didactice - n sensul
"mergerii clare pe mgar" sau "purtrii de grij" - i astfel le lip-
sete de coninutul intern, de referirea lor la realitatea slujirii
divine. Ele apar ca montri, nfrumuseri simbolice, prin dou sau
trei "momente" care alctuiesc realitatea Tainei i snt considerate
necesare i "suficiente". C este ntr-adevr aa, repet, rezult din
teologia noastr colar oficial care s-a deprtat de mult de "inte-
resul" faptic pentru ntreaga slujire a Liturghiei, reducnd ntreaga
Euharistie la un singur "moment", la o singur "formul a svririi
Tainei". Pe de alt parte, orict ar aprea de straniu, s-a deprtat
chiar de evlavia nsi. Nu este ntmpltor c, n Biseric, crete
numrul oamenilor pe care ngrmdirea de tlcuiri simbolice i
mpiedic s se roage i s ia parte cu adevrat la Liturghie,
ndeprtndu-i de acea realitate spiritual, de contactul nemijlocit
care i alctuiete de fapt esena rugciunii. "Simbolismul de pre-
nchipuire" apare astfel de prisos teologului, ca i credinciosului
adevrat.
Aceast separare, opunerea "simbolului" fa de "realitate" st
la baza nelegerii i definirii Tainelor, n primul rnd a Euharistiei,
avnd n centru nvtura despre formula svririi tainei. nv-
tura aceasta a venit la noi din Apus unde, spre deosebire de
Rsrit, tainele i definirea lor au format de timpuriu obiectul unui
studiu aparte. n tratatul scolastic "De Sacramentis", n treptata lui
dezvoltare, merit o atenie deosebit separarea sui-generis a
tainelor de Biseric Nu trebuie s nelegem aceast separare n
36 37
Page 196 of 417
Alexandre Schmemann
sensul c tainele au fost stabilite i lucreaz n afar de Biseric
i independent de ea. Nu, ele snt date Bisericii, ele se svresc
n Biseric, numai ei i este dat puterea de a le svri i, n sfr-
it, se svresc pentru ea. ns tainele svrite n Biseric i de
Biseric - n Biserica nsi - alctuiesc o realitate deosebit
care este proprie numai lor. Tainele snt deosebite prin ntemeie-
rea lor nemijlocit de nsui Hristos, deosebite n esena lor prin
"semnele vzute ale Harului nevzut" (Invisibiles gratiae visibile
slgnum), deosebite prin "efectul" lor (efficacio) i, n sfrit, deo-
sebite prin "cauza Harului" (causa gratiae).
Prin aceast "separare" a tainelor ntr-o realitate nou sui-
generis, n definirea scolastic ele apar ca fiind ntemeiate numai
din cauza cderii omului i a mntuirii lui de ctre Hristos. n starea
"nevinoviei primare", omul nu avea nevoie de taine. Ele au deve-
nit necesare numai pentru c omul a greit i are nevoie de medi-
camente pentru vindecarea rnilor pcatului. Tainele snt aseme-
nea medicamente" - "quqedem spirttuales medicinae qui adhl-
tantur contra vulnera peccatl". n sfrit, unicul izvor al acestor
medicamente snt patimile i jertfa pe cruce - acest Passio
Christi - cu care Hristos a rscumprat i a mntuit omul. 'Tainele
se svresc cu puterea patimilor lui Hristos" - "operatus in vir-
tute Possionis Christi" - i se aplic la om - "Passio Christi
quaedam applicatus hominibus...'.
Fcnd totalul dezvoltrii teologiei sacramentale din Apus, teo-
logul catolic Dom Vonier, autorul vestitei cri "Cheia doctrinei
euharistice", scrie: "Lumea tainelor este o lume nou, creat de
Dumnezeu i total deosebit de lumea naturii i chiar de lumea
spiritual. Nu exist nimic pe pmnt, nici n cer asemeni tainelor.
Ele au mod deosebit de existen, au o psihologie proprie, au un
Har propriu. Noi trebuie s pricepem c nelegerea tainelor este
ceva cu totul sui-generis...".
IV
Euharistia Taina mpriei
fii contient i s simi ct de strin este nvtura aceasta de
trirea tainelor ortodoxe, incompatibilitatea ei cu adevrata tradiie
liturgic a Bisericii Ortodoxe. Spun "strin tririi" iar nu nvturii,
pentru c nvtura despre taine, i n primul rnd despre Euharis-
tie, o aflm n manualele noastre dogmatice construite dup chipul
categoriilor din Apus, dar trirea lor nu numai c nu corespunde,
ci este diametral opus.
Dac vorbim despre trirea pstrat de la nceput de Biseric
n "legea rugciunilor" sale, atunci nstrinarea, nstrinarea pro-
fund fa de aceast trire devine evident. Izvorul principal al
acestei nstrinri este negarea i respingerea de ctre nvtura
latin a acelui simbolism propriu nvturii cretine despre lume
i om, despre ntreaga creaie, care alctuiete baza ontologic a
tainelor. Din acest punct de vedere, nvtura latin este ncepu-
tul cderii i descompunerii simbolului care, pe de o parte este
"redus" la "simbolismul de prenchipuire" i se rupe de realitate, iar
pe de alt parte nceteaz a fi neles ca descoperire de baz a
lumii i a creaiei. Cnd Vonier scrie c "nici n cer nici pe pmnt
nu exist nimic asemeni tainelor", aceasta nseamn c n svri-
rea lor ele nu depind de "creaie" i de "natura" ei - n natura
aceasta ele nu descoper nimic, nu mrturisesc nimic i nu arat
nimic...*.
Aceast nvtur despre taine este strin Ortodoxiei, pentru
c n trirea i n tradiia bisericeasc ortodox taina se percepe,
n primul rnd, ca fiind descoperirea lumii, a adevratei naturi a
creaiei, cci orict de czut ar fi "lumea aceasta", ea rmne
lumea lui Dumnezeu care ateapt mntuire, rscumprare, vinde-
care i schimbare ntr-un pmnt nou i un cer nou. Cu alte cuvin-
te, Taina n trirea ei ortodox descoper nainte de toate nsi
taina creaiei, cci lumea a fost creat i dat omului pentru a
preface viaa fpturii n via prta dumnezeirii. Dac apa poate
deveni la botez "baia naterii din nou", dac hrana noastr pmn-
teasc, pinea i vinul, poate deveni, poate fi transformat pentru
Nu avem nevoie s intrm n cercetarea amnunit a acestui
sistem, consecvent i nchegat n sine. Este suficient, cred eu, s
"Dom Vonier, op. cft.
38
39
Page 197 of 417
Alexandre Schmemann
a fi prtae Trupului i Sngelui lui Hristos, dac prin untdelemn se
druiete ungerea Sfntului Duh, dac, n sfrit, totul n lume
poate fi recunoscut, descoperit i primit ca dar dumnezeiesc i ca
prtie Vieii noi, aceasta pentru c dintru nceput ntreaga cre-
aie este chemat i predestinat la mplinirea iconomiei dumne-
zeieti - "s fie Dumnezeu totul n toate".
Tocmai n aceasta const perceperea - de tain - a esenei
lumii i a darului acelui cosmos luminos care ntreptrunde ntrea-
ga via a Bisericii, ntrega tradiie liturgic i spiritual a Ortodo-
xiei. Pcatul nsui se percepe aici ca o cdere a omului i prin
el, cderea ntregii creaii de la aceast stare de tain - cderea
de la "paradisul hranei nemuritoare" - n "lumea aceasta" care nu
mal triete cu Dumnezeu, ci cu sine i, ca urmare, este n des-
compunere i muritoare. Iar dac este aa, atunci Hristos svr-
ete mntuirea lumii restabilind lumea i viaa n starea de Tain
a creaiei*.
Taina aceasta este concomitent cosmic i eschatologic i se
refer att la lumea lui Dumnezeu n prima ei creaie, ct i la m-
plinirea ei n mpria lui Dumnezeu. Taina este cosmic pentru
c ea cuprinde ntreaga creaie, care se aduce lui Dumnezeu-"Ale
Tale dintru ale Tale!... de toate i pentru toate" - i descoper n
sine i prin sine biruina lui Hristos. Dar n msura n care este
cosmic, taina este i eschatologic, diriguit i ndreptat spre
mpria veacului viitor. Respingnd i ucignd pe Hristos - pe
Creatorul, Mntuitorul i Stpnul su - "lumea aceasta" s-a con-
damnat pe sine la moarte, cci ea nu are "via n sine" i a res-
"Taina Creaiei. Vezi Prot. A. Schmemann, Pentru viaa lumii, New
York, RBR, 1983. - Ceea ce eu numesc taina creaiei este artat clar n
rugciunea Bisericii, n psalmi, n textele Triodului din post, n Pentbostar,
n Octoih i n alte texte: "cerurile s-au mirat, pmntul s-a cutremurat'
-aceasta este dimensiunea cosmic a Bisericii, dar puin studiate.
Euharistia Taina mpriei
pins Viaa despre care se spune: "n E. via era i viaa era lumi-
na oamenilor" (Io. I, 4). "Lumea aceasta" se va termina, "cerul i
pmntul vor trece...". De aceea, cel ce crede n Hristos i-L pri-
mete pe El ca fiind "Calea, Adevrul i Viaa", triete ateptnd
veacul viitor. El nu are aici "cetate stttoare, ci caut pe cea care
va s vie" (Ebr. XIII, 14). Tocmai n aceasta i const ntreaga
bucurie a cretinului, esena pascal a credinei lui, c acest "veac
viitor" - viitor raportat la "lumea aceasta" - este deja descoperit,
deja druit, deja "n mijlocul nostru". nsi credina noastr este
deja "realizarea (imocnao\ - realitate) celor ndjduite", este
ncredinarea (lxy>S - dovedire) celor nevzute" (Ebr. XI, 1).
Credina noastr descoper i druiete realitatea spre care este
ndreptat: prezena n mijlocul nostru a mpriei lui Dumnezeu
care vine i prezena luminii nenserate a acestei mprii.
Aceasta nseamn c n trirea i tradiia ortodox apare ca
Tain, nainte de toate, Biserica nsi. Istoricii teologiei au obser-
vat n repetate rnduri c, n tradiia primar a Sfinilor Prini, nu
aflm definiii date Bisericii. Aceasta nu se datorete faptului c
teologia de atunci "nu era dezvoltat", cum cred unii teologi nv-
ai, ci pentru c n tradiia primar Biserica nu este un obiect care
"s se poat defini", ea este o trire vie a vieii celei noi. Trirea,
n structura instituional a Bisericii-ierarhic, canonic, liturgic
etc. - este tainic, simbolic prin nsi esena ei; cci Biserica
exist pentru a fi permanent transformat n acea realitate pe care
o descoper a fi mplinirea celui nevzut n cel vzut, a celui ce-
resc n cei pmntesc, a celui spiritual n cel material.
n acest sens, Biserica este Tain n ambele dimensiuni: cos-
mic i eschatologic. Ea este Taina cosmic, fiindc n "lumea
aceasta" ne descoper adevrata lume a lui Dumnezeu, lumea
cea dintru nceput, la lumina creia i fa de care s putem cu-
noate chemarea noastr sublim spre cele de Sus i, ca urmare,
s cunoatem i adncimea cderii noastre de la Dumnezeu. Bise-
rica este Tain eschatologic, pentru c lumea cea dintru nceput,
pe care ea o descoper, este deja salvat de Hristos, i n trirea
liturgic i de rugciune noi nu ne rupem de acel sfrit pentru
care lumea a fost creat i mntuit, ca "Dumnezeu s fie totul n
toate" (1 Cor. XV, 23).
40 41
Page 198 of 417
Euharistia Taina mpriei
VI
Biserica, fiind Tain n sensul cel mai profund i atotcuprinztor
al cuvntului, ea zidete, descoper i se mplinete pe sine n
taine, prin taine i, nainte de toate desigur, prin "taina tuturor
tainelor" preasfnta Euharistie. Dac este aa, dac Biserica este
Taina nceputului i a sfritului, a lumii i a mplinirii ei ca mpr-
ie a lui Dumnezeu, atunci aceasta se svrete prin nlarea ei
la cer, n "patria dorit", n "status patriae" - la Cina mesianic a
lui Hristos, n mpria Lui.
Toate acestea: "adunarea n Biseric", nlarea ctre Prestolul
lui Dumnezeu i participarea la Cina mpriei, se svresc n
Duhul i cu Duhul Sfnt. "Ubi ecclesia ibi Spiritus Sanctus et
omnis gratia". "Unde este Biserica, acolo este i Duhul Sfnt i
plintatea Harului". Cu toate aceste cuvinte ale Sfntul Irineu din
Lyon (Adversus haeresis) este pecetluit trirea Bisericii ca Tain
a Duhului Sfnt. Cci dac acolo unde este Biserica este Duhul
Sfnt, atunci acolo unde 6ste Duhul Sfnt este nnoirea fpturii,
acolo este "o alt via, un nceput venic", acolo este zarea vieii
celei de tain, a zilei nenserate a mpriei lui Dumnezeu...
Duhul Sfnt este "Duhul Adevrului, darul nvierii, arvuna motenirii
viitoare, nceputul buntilor celor venice, puterea de via fc-
toare, izvorul sfineniei, de Care toat fptura cea cuvnttoare i
nelegtoare ntrit fiind slujete lui Dumnezeu, i Lui pururea
nal cntare de laud" (Rugciunea de Mulumire la Liturghia
Sffntului Vasile cel Mare). Cu alte cuvinte, acolo unde este Duhul
Sfnt, acolo este mpria lui Dumnezeu. Prin pogorrea Sa n
"ziua cea din urm i mare a Cincizecimii", Duhul Sfnt preface
aceast ultim zi n ziua cea dinti a creaiei noi i Biserica desco-
per ca dar prezena acesteia - ca Zi nti i ca zi a Opta..
De aceea, totul n Biseric se svrete prin Duhul Sfnt, totul
este n Duhul Sfnt i toat mprtirea este a Duhului Sfnt. Prin
pogorrea Sfntului Duh s-a descoperit c Biserica este prefacerea
sfritului n nceput, a vieii vechi n viaa nou:
Totul d Duhul Sfnt, Prooricirile
le insufl, Svrete preoii,
Adun tot soborul bisericesc,..
Totul n Biseric este Duhul Sfnt Care ne ridic pe noi n
sanctuarul ceresc, la Prestolul Dumnezeiesc:
Am vzut lumina cea adevrat,
Am primit Duhul cel Ceresc...
n sfrit, ntreaga Biseric este ndreptat spre Duhul Sfnt,
"vistierul buntilor i dttorul de Via"; totul este nsetare de a
agonisi Duhul, mprtirea cu El i ntru El a fi n plintatea Haru-
lui. Dup cum silina nentrerupt i viaa fiecrui credincios const
- dup cuvintele Cuviosului Serafim din Sarov - n agonisirea
Sfntului Duh, tot aa i viaa Bisericii este aceeai agonisire, ace-
eai chemare, aceeai potolire venic i nicicnd pn la capt
potolit - nsetare dup Duhul Sfnt:
Duhule Sfinte, vino la noi,
F-ne prtai sfineniei Tale.
i a luminii nenserate
i a vieii dumnezeieti
i a dobndirii miresmei bine plcute...
VII
Dup expunerea celor de mai sus, ne putem ntoarce la cele
spuse la nceputul acestui capitol: la definirea Euharistiei ca Tain
a mpriei, ca nlare a Bisericii la "Cina lui Hristos, n mpria
Lui". Noi cunoatem acum c definirea aceasta a disprut din
explicarea tiinifico-teologic a Liturghiei pe care teologia orto-
dox a mprumutat-o din Apus; i a disprut mai ales din cauza
denaturrii noiunii-cheie de simbol din contiina cretin, simbo-
lul fiind contrapus realitii i astfel redus la "simbolism de pren-
42 43
Page 199 of 417
Alexandre Schmemann
chipuire". ntruct credina cretin a mrturisit cu trie de la nce-
put realitatea prefacerii darurilor - a pinii i a vinului - n Trupul
i Sngele lui Hristos: acesta este nsui cinstit Trupul, acesta
este nsui cinstit Sngele lui Hristos - orice 'nlocuire" a acestei
realiti prin "simbolism" nsemna o ameninare fa de "realismul"
euharistie, o ameninare la prezena real a Trupului i a Sngeiui
lui Hristos pe Sfnta Mas. De aici a rezultat i reducerea Tainei
la "formula cu care se svrete Taina" i care, prin limitarea ei,
"garanteaz" realitatea prefacerii n timp i spaiu; tot de aici - din
aceast team - rezult definirea tot mai amnunit a "modului"
i a "momentului" prefacerii, ca i a "veracitii" ei. De aceea i
sublinierea insistent c pn la sfinirea darurilor, pe discos se
afl numai pine i n potir numai vin, n timp ce dup sfinire
este numai Trupul i Sngele; de aceea i ncercri de a explica
"realitatea" prefacerii cu ajutorul categoriilor aristotelice ale "esen-
ei" i "accidentelor", de a explica prefacerea prin "transsubstanie-
re". De aceea, n sfrit, nu se recunoate c Dumnezeiasca Li-
turghie - att n prile ei multiple ct i n unitatea ei - este n
legtur real cu prefacerea Sfintelor Daruri i, astfel, Liturghia n-
si este exclus din explicarea Tainei.
Acum, putem i trebuie s ne ntrebm: corespunde oare ade-
vrului aceast nelegere a simbolismului contrapus realitii?
Corespunde oare aceast nelegere sensului iniial al noiunii de
simbol i poate oare s fie aplicat la "legea rugciunii" cretine,
la tradiia liturgic a Bisericii?
La aceast ntrebare de baz eu rspund negativ. Sensul iniial
al cuvntului "simbol" era cu totul diferit de "prenchipuiri". Simbolul
poate s nu "prenchipuie", adic poate fi lipsit de "asemnarea"
exterioar cu ceea ce simbolizeaz. Istoria religiei arat c simbo-
lul, cu ct este mai vechi, mai profund, mai "organic", cu att mai
puin este "prenchipuire" exterioar. "Funcia" propriu-zis a sim-
bolului nu este a prenchipui (ceea ce presupune lipsa celui "pren-
chipuit"), ci a descoperi i a se face prta cu cel descoperit.
Despre simbol se poate spune c eUnu "seamn" cu realitatea
pe care o simbolizeaz, ci este prta acestei realiti. n acest
sens este o deosebire radical ntre nelegerea actual a simbolu-
lui i nelegerea lui iniial; acum simbolul este prenchipuire - un
Euharistia Taina mpriei
semn ce aparine aKuia, care nu exist n mod real n acest semn
(dup cum nu exist n realitate adevratul indian n actorul care-l
prenchipuie sau nu este apa real n simbolul chimic). n noiunea
iniial de simbol, n schimb, simbolul este descoperirea i pre-
zena altuia, tocmai a unui altul real care, n condiiile date, nu
poate fi descoperit dect n simbol.
Aceasta nseamn, n cele din urm, c simbolul real, cel inii-
al, nu poate fi rupt de credina Credina este tocmai "dovedirea
lucrurilor nevzute", credina este cunoaterea c exist o alt
realitate care se deosebete de realitatea empiric, dar n care se
poate intra, creia i poi deveni prta i care poate deveni "cea
mai real realitate". Prin urmare, dac simbolul presupune credin-
, atunci credina - n mod necesar, cere simbol. Spre deosebire
de "convingeri" sau "opinii filosofice", credina este comuniune i
nsetare de comuniune, este ntrupare i nsetare de ntrupare, de
descoperire, de prezena i aciunea unei realiti n alta. Aceasta
i este simbolul ce vine de la grecescul crunjdXXxo: "unesc", "in
la un loc". Simbolul, spre deosebire de simpla prenchipuire, de
simplul semn i chiar de taina n ngustarea ei scolastic, cuprin-
de dou realiti: empiric, cea "vzut" i spiritual, cea "nevzu-
t", care snt unite - nu n chip logic ("aceasta" nseamn "aceas-
ta"), nu prin asemnare ("aceasta" prenchipuie "aceasta") i nici
prin cauz-efect ("aceasta" este cauza "acesteia") ci epifanic (de
la grecescul eju<t>avEta - descopr). O realitate descoper pe alta,
dar - i aceasta este foarte important - descoper numai n m-
sura n care nsui simbolul este prta realitii spirituale i este
capabil s o ntrupeze. Cu alte cuvinte, n simbol totul descoper
realitatea spiritual i n el totul este necesar pentru a o descoperi,
ns nu ntreaga realitate spiritual este descoperit i ntrupat
n simbol. Simbolul reprezint totdeauna o parte "cci noi n parte
cunoatem i n parte proorocim" (1 Cor. XIII, 9); simbolul, prin
esena sa, unete realiti incomensurabile din care una rmne
raportat la alta - "absolut alta". Orict de real ar fi simbolul, orict
de mult ne-ar face prtai realitii spirituale, funcia lui const nu
s ne "potoleasc" setea noastr, ci dimpotriv s o intensifice:
"d-ne nou s ne mprtim cu Tine, mai adevrat n ziua cea
nenserat a mpriei Tale...". Funcia simbolului nu este de a
44
45
Page 200 of 417
Alexandre Schmemann
sfini o parte sau alta a "lumii acesteia" - a spaiului ei, a materiei
sau a timpului ei - ci ca s vedem i s recunoatem n simbol
ateptarea i nsetarea spiritualizrii desvrite, cnd "Dumnezeu
s fie totul n toate" (1 Cor. XV, 28).
Nu este nevoie s argumentm c numai acest sens - iniial,
ontologic i epifanic - al noiunii de simbol se explic la slujirea
divin cretin. i nu numai c se aplic, dar nici nu poate fi des-
prins de ea. Esena simbolului este c n el se depete dihoto-
mia realitii i a simbolismului ca nerealitate; realitatea se cu-
noate, nainte de toate, ca mplinirea simbolului, iar simbolul-ca
mplinirea realitii. Slujirea divin cretin este simbolic nu pentru
c ar cuprinde n sine diferite prenchipuiri "simbolice". Da, ntr-ade-
vr, le cuprinde n imaginaia diferiilor comentatori, dar nicidecum
n ritualul i lucrrile sfinte. Slujba divin cretin este simbolic,
pentru c nsi lumea, nsi creaia lui Dumnezeu este simbo-
lic, tainic, i pentru c prin esena Bisericii i prin destinaia ei
n "lumea aceasta" se descoper mplinirea acestui simbol, reali-
zarea lui ca "cea mai real realitate". Astfel, despre simbol se
poate spune c el descoper lumea, pe om i ntreaga creaie ca
materia unei singure taine atotcuprinztoare. Pe baza celor expu-
se, putem pune ntrebarea fundamental: ce "simbol" ne desco-
per Euharistia, care este simbolul care unete ntr-un ntreg toat
slujirea, tot ritualul ei, care realitate spiritual este descoperit i
care ni se druiete n 'Taina tuturor tainelor"? Aceasta ne rea-
duce la afirmaia cu care am nceput prezentul capitol, la recu-
noaterea i mrturisirea Euharistiei ca fiind Taina mpriei.
VIII
Liturghia dumnezeiasc ncepe cu vozglasul solemn al proisto-
sului: "Binecuvntat este mpria Tatlui i a Fiului i a Sfntului
Duh, acum i pururea i n vecii vecilor". Cu vestirea mpriei, cu
vestirea cea bun c s-a apropiat, i ncepe Mntuitorul propov-
duirea: "lisus a venit n Galileia, propovduind Evanghelia mpr-
iei lui Dumnezeu i zicnd: s-a mplinit vremea i s-a apropiat
mpria lui Dumnezeu: pocii-vi credei n Evanghelie" (Mrc.
46
Euharistia Taina mpriei
I, 14-15). De la ateptarea mpriei, de la rugciunea despre
venirea ei, ncepe prima i cea mai important rugciune cretin
druit nou de nsui Hristos: "S vin mpria Ta...".
mpria lui Dumnezeu este coninutul vieii cretine. mpr-
ia lui Dumnezeu - dup nvtura de acord a Tradiiei i a Scrip-
turii - este cunoaterea lui Dumnezeu, iubirea fa de El, unitatea
cu El i viaa ntru El. mpria lui Dumnezeu este unirea cu
Dumnezeu, El fiind izvorul vieii, nsi Viaa. mpria lui
Dumnezeu este coninutul Vieii venice: "aceasta este viaa veni-
c ca s te cunoasc pe Tine" (Io. XVII, 3). Pentru aceast via
real i venic n plintatea cunoaterii, unitii i a iubirii a fost
creat omul. El a czut de la aceasta n pcat i, prin pcatul omu-
lui, n lume s-a instaurat rul, suferina i moartea, s-a instaurat
prinul acestei lumi. Lumea a respins pe Dumnezeu i mpratul
su. Dumnezeu ns nu S-a ntors de la lume, "nu Te-ai deprtat,
toate fcndu-le pn ce ne-ai suit la cer i ne-ai druit mpria
Ta ce va s vie" (Rugciunea euharistic la Liturghia Sfntul loan
Gur de Aur].
Aceast mprie o ateptau, pentru ea se rugau, pe ea o
vesteau proorocii Vechiului Testament, spre ea, ca spre scopul i
mplinirea sa, a fost ndreptat istoria sfnt a Testamentului
Vechi, sfnt nu cu sfinenia omeneasc - plin de cderi, de
trdri i pcate - ci cu acea sfinenie prin care Dumnezeu a
pregtit descoperirea mpriei Sale i biruina ei. lat, "s-a mpli-
nit vremea i s-a apropiat mpria lui Dumnezeu" (Mrc. I, 15).
Fiul Unul Nscut al lui Dumnezeu a devenit Fiul Omului, pentru ca
s se vesteasc i s druiasc oamenilor iertarea pcatelor,
mpcarea cu Dumnezeu i o Via nou. Cu moartea Sa pe
cruce i nvierea din mori El s-a mprit: "Dumnezeu L-a ae-
zat pe El de-a dreapta Sa n ceruri, mai presus dect toat ncep-
toria i stpnirea, i puterea i domnia i dect tot numele... i
toate Ie-a pus la picioarele Lui i L-a pus mai presus de toate"
(Efes. I, 20-22)... Hristos s-a mprit i tot cel ce crede n El i
este renscut cu ap i cu Duh aparine mpriei Lui i-L are pe
Ei n sine. "Hristos este Domnul", aceasta este mrturisirea cea de
la nceput a credinei primilor cretini i, n decursul a trei secole,
lumea - prin Imperiul Roman - i prigonea pentru refuzul de a
47
Page 201 of 417
Alexandre Schmemann
recunoate pe pmnt alt Domn dect singurul Domn i mprat
lisus Hristos. mpratul nsui a venit n chip de rob i S-a mpr-
it n lume prin infamia Crucii. Pe pmnt nu exist semne exte-
rioare ale acestei mprii. Ea este mpria veacului viitor,
pentru c numai n slava venirii a doua vor cunoate toi pe ade-
vratul mprat al lumii. Dar pentru cei ce au crezut i L-au primit
pe El, mpria este deja prezent n veacul acesta, mai presus
dect toate dovezile i mai vdit dect toate evidenele. "Domnul
a venit, Domnul vine, Domnul va veni!" n sensul triadic al vozgla-
sului aramaic antic "maranatha" este cuprins ntreaga credin
biruitoare a cretinismului, mpotriva creia s-au artat neputin-
cioase toate prigonirile.
De la prima vedere, aceasta apare ca o chemare plin de evla-
vie. Citii ns o dat cele de mai sus i comparai-le cu credina
i cu "trirea" cretinului la majoritatea covritoare a cretinilor i
v vei convinge c ntre cele spuse aici i "trirea" lor exist o
adevrat prpastie. Se poate spune fr exagerare c mpria
lui Dumnezeu - noiune-cheie a vestirii evanghelice - a ncetat
s fie coninutul central i mobilul intern al credinei cretine. nain-
te de toate, spre deosebire de Biserica primar, cretinii din vea-
curile urmtoare au devenit treptat tot mai puin capabili s per-
ceap mpria lui Dumnezeu care "se apropie". Prin mprie
ei au nceput s neleag tot mai mult "pe cel de dincolo", lumea
de "dup moarte" i aceea numai coraportat la moartea indivi-
dual, "personal" a omului.
"Lumea aceasta" i "mpria lui Dumnezeu", unite n Evan-
ghelie ntr-o coexisten oarecum ncordat i n lupt, au nceput
s fie gndite aproape exclusiv ntr-o succesiune cronologic:
acum numai "lumea aceasta", pe urm numai mpria, n timp
ce pentru primii cretini realitatea atotcuprinztoare i noutatea cu-
tremurtoare a credinei lor a fost tocmai c mpria s-a apropi-
at i, dei nevzut "lumii acesteia", ea se afl deja "n mijlocul
nostru", lumineaz deja, lucreaz deja n lume...
mpria lui Dumnezeu, deplasata dup sfritul lumii n depr-
trile tainice i neptrunse ale timpului, a ncetat s fie simit de
cretini ca ceva ateptat, ca ceva dorit, ca mplinire plin de bu-
curie a tuturor ndejdilor, a tuturor dorinelor, a vieii nsi, a tot
Euharistia Taina mpriei
ceea ce Biserica primar punea n cuvintele rugciunii Domnului:
"s vin mpria Ta...". Este caracteristic c n cursurile noastre
de teologie dogmatic, care nu pot trece sub tcere nvtura
primar a Bisericii, se vorbete despre mpria lui Dumnezeu cu
zgrcenie, cu nepsare i plictiseal. mpria este accentuat n
eschatologie, n nvtura despre "soarta final a lumii i a omu-
lui" - transpus n nvtura "despre Dumnezeu ca Judector
i Rspltitor". n ce privete evlavia, adic trirea personal a
credincioilor n parte, i aici eschatologia s-a ngustat pn la
individualismul extrem, pn la interesul pentru soarta personal
"de dup moarte". n acelai timp, "lumea aceasta" - despre care
Apostolul Pavel scria "chipul ei trece" i care pentru Biserica pri-
mar a fost "transparent" - a cptat din nou stabilitatea i inde-
pendena sa fa de mprie.
IX
Aceast ngustare treptat, acest prejudiciu i, n sfrit, schim-
barea aproape total a eschatologiei cretine prin ruperea ei de
tema i de strlucirea mpriei au avut o influen covritoare n
dezvoltarea contiinei liturgice a credincioilor. Revenind la cele
de mai sus despre simbolism, putem afirma c slujirea divin a
luat natere i s-a "constituit" n structura ei extern, mai nti ca
simbol al mpriei i al Bisericii, ca ceva .care se nal spre
mprie i n aceast nlare "se mplinete" pe sine ca Trup al
lui Hristos i Loca al Sfntului Duh. Toat noutatea, unicitatea
real i absolut a Liturghiei cretine a fost inclus n esen es-
chatologic drept "parusia" viitorului, descoperirea viitorului, prt-
ia la mpria "veacului viitor". n lucrarea mea "Introducere n
Teologia liturgic" am scris c tocmai din aceast trire eschato-
logic a luat natere "ziua Domnului" ca "simbol", adic n "lumea
aceasta", n timpul ei s-a descoperit mpria lui Dumnezeu; tri-
rea "zilei Domnului" a determinat primirea Patelui i a Cincizecimii
- bazele "anului bisericesc" - n primul rnd ca srbtori de "trece-
re" din eonul actual n eonul "veacului viitor". Desigur, ns, c
simbolul mpriei - care mplinete toate simbolurile zilei
48 49
Page 202 of 417
Alexandre Schmemann
Domnului, a Patelui, Botezului i ale vieii cretine n totalitatea
ei, ca "via ascuns cu Hristos n Dumnezeu" (Col. III, 3) - a fost
Euharistia, Taina venirii Domnului nviat, Taina ntlnirii i comuniu-
nii cu El "la Cina Lui, n mpria Lui...".
Biserica, "turma mic" creia Tatl a binevoit s-i dea mpria
(Le. XII, 32), se adun n mod tainic i nevzut pentru lume, "cu
uile ncuiate". i n separarea ei de lume, cu adevrat n afara
ei, se svresc nlarea i intrarea Bisericii n lumina, n bucuria
i n triumful mpriei. Se poate spune fr exagerare c din
trirea unic i de neasemuit a simbolului mplinit i ntrupat pn
la capt s-a dezvoltat i triete ntreaga slujire divin cretin. A
aduga aici i ntreaga teologie cretin i ntreaga via cretin,
dar despre aceasta vom vorbi mai trziu. Acum, voi spune doar
att: Euharistia nu "prenchipuia" nimic, ci descoperea totul i
mprtea tuturor...
Acum devine clar, ndjduiesc, de ce i cnd a nceput slbirea
i adumbri rea artat mai sus a esenei eschatologice a credinei
cretine. Simbolismul mpriei n slujirea divin a fost acoperit
treptat cu buruienile slbatice ale explicrilor secundare i ale
exegezelor alegorice, cu acel "simbolism de prenchipuire" care,
dup cum am artat, nsemna de fapt destrmarea simbolului i a
simbolismului real, nsemna reducerea lui la categoria unui simplu
"semn". Cu ct trecea timpui, se uita simbolismul mpriei care
st la baza Bisericii. Cnd slujirea divin cu tot ritualul i orn-duirea
ei a fost deja organizat, cnd exista ca fiind dat - ca o tradiie
vdit i inviolabil a Bisericii - ea a cerut o nou explicare n
punctul cheie, n sensul n care au nceput s fie concepute de
contiina cretin locul i slujirea Bisericii n "lumea aceasta". Aa a
nceput s ptrund tot mai mult "simbolismul de prenchipuire"
chiar i n explicarea Euharistiei, ajungnd s triumfe ntr-o epoc
apropiat. n acest proces, orict ar suna de paradoxal, realitatea
cereasc a Euharistiei, care nu este din lumea aceasta, a fost
"inclus" n "lumea aceasta", n cauzalitatea ei, n timpul ei, n
categoria gndirii i tririi ei; iar simbolismul mpriei lui
Dumnezeu propriu creaiei i nedesprit de ea, care este cu ade-
vrat cheia Bisericii i a Vieii ei, a fost considerat de prisos... i
redus la un simbolism de prenchipuire...
Este nevoie s subliniem c procesul artat mai sus a fost un
proces de durat i complex, iar nu o "metamorfoz" de moment
i c "simbolismul de prenchipuire", cu toat "popularitatea" lui
extern, nu a reuit niciodat s nlocuiasc pn la capt simbo-
lismul real liturgic, cel iniial, cei nrdcinat n credina nsi.
Orict de mult s-ar fi dezvoltat, de exemplu, slujirea divin bizan-
tin, n latura amintit de mine n "Introducerea n Teologia litur-
gic" i numit "fast extern", orict de mult ar fi crescut amnuntele
alegorice i decorative mbrcate cu pompa cultului imperial i cu
sfinenie nvluit n mister, totui, slujirii divine n ntregul ei a
continuat s i se atribuie - prin intuiia iniial din contiina credin-
cioilor- un simbolism al mpriei. Despre aceasta mrturise-
te, cel mai bine, perceperea ortodox a locaului i a iconogra-
fiei nedesprite de el, aa cum s-au alctuit n epoca bizantin i
care exprim adnc trirea sfineniei bisericeti din Bizan, pe care
nu a depit-o niciodat retorica de mai trziu a scrierilor bizantine.
"n loca stnd, de fapt n cersm...". Am vorbit mai sus des-
pre apirip~TocaulurcretTn din trirea "adunrii n Biseric".
Acum putem aduga, tot att de sigur, c adunarea aceasta o
socotim cereasc, iar locaul - acel "cer pe pmnt" - care reali-
zeaz "adunarea n Biseric", prin simbolul care unete cele dou
realiti, cele dou dimensiuni ale Bisericii -"cerul" i "pmntul"
-descoperje unul n altul, transform pe u nujjn altuj^. Aceast
privire asupra locauTurrTsensu! de mai sus, repet, traverseaz
ntreaga istorie a Bisericii fr s se schimbe, fr s slbeasc
i fr s se in seama de cderile i ntreruperile survenite n
tradiia real a arhitecturii i iconografiei bisericeti.
Locaul apare astfel ca un ntreg care unete i co-supune
unul altuia toate elementele: spaiul i forma locaului, aezarea
icoanelor i legtura ntre ele, tot ce poate fi numit organizarea i
construirea locaului. Prin acelai simbol al mpriei, prin "epifa-
nia" lui se descoper fptura transfigurat i preamrit, n ideea
ei iniial care este ntrupat n icoan; iat de ce Biserica inter-
ziceJransfannarfiaJcQanaiJa^simbolism de prenchipuire" sau n
50
51
Page 203 of 417
Alexandre Schmemann
alegorie. Icoana nu pre ncjiipuie^ddescoper^i descoper
n I rrilsuriln care a este^rt^_cu_ceT|e^careTdescoper,
n m sura m^cire^e TnslisI'este prezen i partici pare...
Estejsufi-cienfslro^srTgur dat 7n~ "locaul tuturor locaurilor",
n Sfnta Sofia din Constantinopoi, chiar i n starea ei pustiit i
kenotic de acum, pentru ca s cunoti cu toat fiina c locaul
i icoanele s-au nscut din trirea vie a cerului, din prtie la
"bucuria, pacea i dreptatea n Duhul Sfjnf - aa
currTa~definiCApostolul Pavel mpria lui Dumnezeu.
Desigur, trirea aceasta a fost ntunecat de multe ori. Istoricii
artei cretine au spus i au scris de multe ori despre cderea
arhitecturii bisericeti i a iconografiei. Este caracteristic faptul c
aceast cdere s-a datorat tocmai slbirii i prejudiciului adus
ntregului, sub influena amnuntelor ce se tot nmuleau. Astfel,
n locaul care se "ncarc" treptat, prin nfrumuseri" arbitrare ce
domin att n icoanele bizantine ct i n cele ruseti, integritatea
iniial este schimbat tot mai mult prin amnuntele pictate artistic.
Aceasta este aceeai micare de la ntreg la pri, de la trirea
integral la explicarea discursiv, de la simbol la "simbolism". Cu
toate acestea, atta timp ct Biserica - indiferent de cderile i
schimbrile ei - se "refer" la mpria lui Dumnezeu ca la scopul
i mplinirea ei proprie, i triete - fie numai n adncul ei - cu
dorul dup Dumnezeu i cu suspinul dup "patria rvnit", mica-
rea centrifug nu va birui micarea centripet.
Putem spune c, n decursul unui timp ndelungat, "simbolis-
mul de prenchipuire" - fie ca slujire divin, fie ca loca sau ca
icoan - se dezvolt nuntrul simbolismului ontologic, adic n
simbolul mpriei. Ruptura cea mai profund i cu adevrat tra-
gic ncepe odat cu ruperea de tradiia Sfinilor Prini i cu "pri-
zonieratul apusean" al teologiei ortodoxe i al contiinei biseri-
ceti... Nu este ntmpltoare nfrumusearea pompoas i nelimi-
tat a "simbolismului de prenchipuire" n explicarea Liturghiei,
care coincide uneori cu triumful n teologie al "justiiei" apusene,
n iconografie - cu 'tablouri" evlavioase i sentimentale, n arhitec-
tura bisericeasc - cu sentimentalismul liric. Toate aceste mani-
festri se datoresc aceleiai cderi, aceleiai "pseudomorfoze" a
contiinei bisericeti.
Euharistia Taina mpriei
Dar i aceast "cdere liturgic", cu adevrat profund i tra-
gic, nu trebuie socotit definitiv. n adncimea ei ultim, contiina
bisericeasc rmne neatins de cderea aceasta. Experiena
zilnic ne convinge c "simbolismul de prenchipuire" rmne strin
pretutindeni unde este trirea bisericeasc vie i reala, dup cum
rmne strin credinei vii i teologia "colar" fr via. "Simbo-
lismul de prenchipuire" rmne partea de suprafa, de parad, de
rutin bisericeasc, n care este larg rspndit curiozitatea super-
ficial ctre tot felul de "sfinenie" i considerat adeseori senti-
ment religios i "interes fa de Biseric". Unei credine simple, vii
i reale, n sensul bun al cuvntului, nu-i trebuiesc toate acestea,
cci ea nu triete prin curiozitate, ci prin nsetare... Ca i cu o '
mie de ani n urm, credinciosul merge i acum n loca pentru
ca, nainte de toate, s se "ating cu adevrat de alte lumi". "Cu
cerul de nebiruit respir sufletul liber...". ntf-uTranumttsens, el "nu
se intereseaz" de slujirea divin aa cum se "intereseaz" iubitorii
ei ferveni i cunosctorii tuturor amnuntelor ei; nu se intereseaz,
pentru c el primete lumin, bucurie, mngierea mpriei lui
Dumnezeu, "bucuria, pacea i dreptatea n Duhul Sfnt..." dup
care este nsetat. Ce-i pas lui de complexitatea i fineea explic-
rilor, c acest ritual "prenchipuie" una sau alta, c nchiderea sau
deschiderea uilor mprteti nseamn una sau alta. El nu alearg
dup toate aceste "prenchipuiri", pentru credina lui ele snt de
prisos. El cunoate cu trie c, pentru un timp anumit, a ieit din
"lumea aceasta" i a venit acolo unde totul este altfel, dar att de
trebuincios, dorit, esenial, nct acest altfel i lumineaz i d sens
ntregii lui viei... Chiar dac nu va putea s exprime n cuvinte, el
cunoate, de asemenea, c acest altfel este tocmai aceea pentru
care merit s trieti, ctre care se ndreapt totul, la care se
refer totul, se mplinete totul i anume mpria lui
Dumnezeu. El cunoate c, dei i snt de neneles unele cuvinte
sau ritualuri, mpria lui Dumnezeu i se druiete lui tn Biseric,
n "lucrarea er-de obte", n prezena obtei n faa lui Dumnezeu
-n "adunare", n 'nlare", n "iubire"...
52
Page 204 of 417
XI
Astfel ne ntoarcem la cuvntul cu care ncepe Euharistia: la
binecuvntarea mpriei lui Dumnezeu. Ce nseamn "a bine-
cuvnta mpria"? Aceasta nseamn a recunoate i a mrturisi
c ea este valoarea suprem i ultim, c este nsi "Viata vieii".
Aceasta nseamn a proclama c este scopul Tainei - a peregri-
nrii, a nlrii, a intrrii - care ncepe chiar acum. Aceasta n-
seamn a ndrepta atenia, mintea, inima, sufletul i ntrega via
spre ceea ce cu adevrat este unicul de trebuin. Aceasta n-
seamn, n sfrit, a mrturisi c nc de acum, nc n "lumea
aceasta" este posibil a deveni prta mpriei, a intra n lumina,
adevrul i bucuria ei. De fiecare dat cnd cretinii "se adun h
Biseric", ei mrturisesc c Hristos este mprat i Domn, c s-a
descoperit i s-a druit deja mpria Lui, c a nceput deja viata
nou i nemuritoare.
Iat pentru ce Liturghia ncepe cu aceast mrturisire i slavos-
lovie solemn a mpratului su, care vine acum, dar care este
ntotdeauna i mprtete n veacul veacurilor.
"Vremea (Kcapo?) este a face Domnului...", anun diaconul
pe proistos. Aceasta ns nu este doar o amintire simpl despre
timpul "potrivit de a svrijaina", ci este afirmarea i mrturisirea
c vremea nou, vremea mpriei lui Dumnezeu i mplinirea ei
de ctre Biseric intr acum n timpul czut al "lumii acesteia",
pentru ca Biserica s ne nale pe noi la cer i s ne prefac n
"ceea ce este ea": Trupul kji Hristos i Templul Sfntului Duh.
"Binecuvntat este mpria Tatlui i a Fiului i a
Sfntului Duh..." anun proistosul. Adunarea rspunde: Amin.
Acest cuvnt este tradus n mod obinuit "aa s fie". ns sensul
i rsunetul lui snt mai puternice. El reprezint nu numai acordul,
dar i o acceptare activa. "Da, aceasta aa este i aa va s fie".
Cu acest cuvnt se mplinete i parc "se pecetluiete" fiecare
rugciune pronunat de proistos, exprimnd prin aceasta partici-
parea fireasc i iniial a fiecrui credincios i a tuturor la un loc,
ntr-o singur lucrare sfnt a Bisericii.
"Voi sntei cei care spunei Amin, spune Fericitul Augustin, i
n acest fel pecetluii cu rspunsul vostru. Voi auzii Trupul lui
Hristos i rspundei Amin. Fiii dar mdulare ale Trupului lui
Hristos ce se nfptuiete cu Aminul vostru... Lucrai sfinenia
aceea care suntei voi...".
Capitolul trei
Taina Intrrii
"Stpne, Doamne, Dumnezeul nostru, Cela ce ai
aezat n ceruri cetele i ostile ngerilor i ale arhanghe-
lilor spre slujba slavei Tale, f ca mpreun cu intrarea
noastr s fie i intrarea Sfinilor ngeri care slujesc
mpreun cu noi i mpreun slveec buntatea Ta..."
(Rugciunea intrrii)
La nceput, prima parte a Liturghiei dup adunarea credincioi-
lor era intrarea proistosul ui*. "Cnd proistosul adunrii intr, scria
Sfntul loan Gur de Aur, el spune: Pace vou". Cu intrarea
ncepea propriu-zis slujba divin, despre care mrturisete pn
acum ntmpinarea arhiereului n slujba noastr. Din diferite moti-
ve, intrarea iniial a fost acoperit cu alt "nceput", nct acum
ceea ce numim "intrarea mic" (vohodul mic) nu se mai nelege
ca prima intrare, ca nceputul Liturghiei. De aici i interpretarea
popular a "intrrii" n categoriile "simbolismului de prenchipuire",
ca ieirea lui Hristos la propovduire etc. Amintim de practica
iniial, nu dintr-o "pedanterie arheologic", ns ideea intrrii
(vohodului) are o nsemntate hotrtoare pentru a nelege Euha-
ristia Toat cercetarea noastr are drept scop s arate c sensul
Despre intrare (vohod), dezvoltarea-i istoric, cele trei antifoane etc,
vezi Juan Mateos, Evolution Historlque de la Uturgie de St. Jean Chry-
sostome, B. "Proche-Orient Chretien", XVI, 1966 (133-161).
55
Page 205 of 417
Alexandre Schmemann
Euharistiei const n intrarea Bisericii n mpria lui Dumnezeu,
c ea este n ntregime intrare i c nlarea, 6va<j>op, se
refer nu numai la sfintele Daruri ("sfnta nlare n pace s o
aducem..."), ci se refer la Biserica nsi, la adunarea nsi.
Repet nc o dat i nc o dat c Euharistia este Taina
mpriei ce se svrete prin nlarea i intrarea Bisericii n
Sfnta Sfintelor cereti.
Acum, naintea intrrii exist o parte introductiv i anume
ectenia cea mare, trei antifoane i trei rugciuni. Trebuie s ex-
plicm pe scurt cum i de ce a aprut aceast "parte de prein-
trare" care a devenit nceputul Liturghiei. S ncepem cu ectenia
cea mare, adic un ir de rugciuni de cerere cu care ncep fr
excepie toate slujbele Bisericii n tipicul contemporan. Aceast
ectenie mare o gsim la nceputul vecerniei, a utreniei, a svririi
tainei cununiei, a nmormntrii, a sfinirii apei .a. Probabil de
origine antiohian, ectenia mare apare de timpuriu n ritualul sluj-
bei divine bizantine i anume ca rugciunea de obte nceptoare
a adunrii n Biseric. Totui, pn n secolele XII -XIII inclusiv,
aceast ectenie nu se pronuna ca acum la nceputul Liturghiei, ci
dup intrare (vohod), nsoind cntarea Trisaghionului, rugciu-
nea de intrare care mrturisete sfinenia lui Dumnezeu: "Sfinte
Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fr de moarte, miluiete-ne
pe noi". n unele manuscrise, ectenia mare se numete "ectenia
Trisaghionului". Aceasta este nc o dovad c adevratul nceput
al lucrrii sfinte euharistice a fost tocmai intrarea (vohodul), iar
ectenia cea mare, care se afl acum naintea antifoanelor, a fost
trecut dup ce acestea erau deja ataate la Liturghie, ca nceput
al ei.
Trebuie s amintim de la nceput c "slujba celor trei antifoa-
ne", adic cntarea celor trei psalmi desprii unul de altul prin
rugciuni - ntr-un singur ritual - ce se cnt alternativ de doi cn-
trei sau coruri, este foarte rspndit n slujirea divin bizantina.
Noi aflm astfel de antifoane i n aa numita "Cntare Alternativ",
la privegherea de duminic a ornduirii constantinopolitane i n
slujbele de fiecare zi: utrenie, vecernie, prevecernie .a. Putem
considera ca incontestabil c, la slujba euharistica, ele au fost
Euharistia Taina Intrrii
ataate tocmai ca "ntreg", ca ceva ce a existat separat de
Liturghie.
De obicei, "slujba celor trei antifoane" era slujba adus n cins-
tea unui sfnt sau eveniment i se svrea n timpul procesiunii
spre locaul n care urma s fie srbtorit aceeast "amintire"
prin svrirea Euharistiei. Spre deosebire de situaia de acum,
cnd fiecare parohie este "independent" i svrete singur tot
ciclul slujbelor divine, n biserica bizantin oraul i ndeosebi
Constantinopolul era privit ca un ntreg, nct "Tipicul Bisericii
Mari" cuprindea toate locaurile consacrate diferitelor "amintiri".
n anumite zile, procesiunea bisericeasc ncepea de la Sfnta
Sofia (asemenea procesiunilor noastre sfinte de azi) i se ndrepta
spre locaul nchinat sfntului sau evenimentului a crui amintire
urma s se prznuiasc, iar Biserica ntreag - i nu "parohia" n
parte - urma s prznuiasc aceast amintire. De exemplu la 16
ianuarie, la praznicul "lanurilor Sfntului Apostol Petru" procesiu-
nea - dup indicaiile 'Tipicului Bisericii Mari" - iese din Biserica
cea Mare (de la Sfnta Sofia), se ndreapt spre locaul Sfntul
Petru i acolo se svrete Sfnta Euharistie a praznicului. Astfel,
cntarea antifoanelor avea loc n timpul acestei procesiuni i se
termina la ua locaului, cu citirea "rugciunii intrrii" i cu intrarea
clerului i a poporului n loca, pentru svrirea Euharistiei. De
aici i varietatea antifoanelor, "schimbarea" lor n funcie de eveni-
mentul srbtorit, de existena pn astzi a anumitor antifoane
prescrise pentru zilele marilor srbtori mprteti etc... Uneori,
n locul antifoanelor se cntau tropare speciale ale sfntului i
atunci Tipicul", consemnnd aceste tropare, scrie: "...i intrm n
Biserica Sfntul Petru i se cnt Slava cu acelai tropar. Anti-
foane nu exist, ci ndat Trisaghionul..."
Astfel, chiar din aceast analiz ce poate fi prelungit de zeci
de ori, reiese c antifoanele alctuiau iniial o slujb aparte, care
se svrea nainte de Euharistie i n afar de loca. Slujba aceas-
ta aparinea de litie (procesiune prin ora), foarte popular n Bi-
zan i pstrat acum n slujbele Privegherii de Noapte ca litie i
n "procesiunile religioase". n continuare, ca o dezvoltare logic
a slujirii divine n care acioneaz legea sui-generis de a preface
"particularitile" n "regul general", acesta slujb a nceput s
56 57
Page 206 of 417
Alexandre Schmemann
fie ntegrat n slujba Euharistiei, ca expresie liturgic a "adunrii
n Biseric". Dar i aici, ea era considerat ca parte separat, in-
troductiv: de exemplu, Patriarhul intra n loca numai dup cnta-
rea antifoanelor. Acest fapt poate fi vzut pn n zilele noastre n
Liturghia arhiereasc, n care arhiereul nu particip faptic pn la
"intrarea cea mic" (vohodul mic); astfel c "binecuvntarea mp-
riei" de la nceput i toate ecfonisele se fac de ctre preoi. Din
toate cele spuse, rezult clar (dup cum scrie specialistul catolic
despre istoria slujirii bizantine) c la nceput "cele trei antifoane"
nu se cntau n loca, ci n afara lui i numai n caz de procesiune
solemn. Ceea ce se numete acum "intrarea mic" (vohodul mic)
nu a fost altceva dect intrarea poporului i a clerului n loca, fie
dup sfritul procesiunii, fie fr procesiunea premergtoare.
II
Euharistia Taina Intrrii
scopul i mplinirea sa. Noi ne separm de lume pentru ca s o
aducem, s o nlm ctre mprie, s-i facem din nou cale
ctre Dumnezeu i s o facem prta mpriei venice a lui
Dumnezeu. n aceasta i const valoarea Bisericii, pentru aceasta
este lsat n lume, ca parte a ei, ca simbol al mntuirii ei. Acest
simbol, noi l mplinim, 'TI realizm" n Euharistie...
Pe msur ce vom urmri slujba Euharistiei, vom descoperi tot
mai clar i mai profund scopul ei. Chiar de la nceput, n "rugciu-
nile obteti i armonioase", n antlfoanele pline de bucurie i
biruin, care vestesc i proslvesc mpria lui Dumnezeu, noi
artm c "adunarea n Biseric" este nainte de toata bucuria
fpturii renscut i renoit, c este adunarea lumii n contrast
cu cderea ei n pcat i n moarte. Taina mp r ie i - Euharistia
este prin aceasta i Taina lumii, pe care "att de mult a iubif-o
5umneze~ure~a dat pe Fiul Su..." (Io. III, 16).
Toate cele de mai sus ar avea doar un interes istoric i arheo-
logic dac nu ar sublinia nu numa! c intrarea (vohodul) alctuie-
te cu adevrat nceputul lucrrii sfinte Euharjstice, dar c intrarea
(vohodul) oglindete i caracterul dinamic al sfintei lucrri a Euha-
ristiei ca micare. Noi nu mai trim ntr-o lume cretin sau
care "se cretineaz"; lumea nu poate nelege simbolurile liturgice
- ca litii, procesiuni etc. - nu poate vedea Biserica drept calea
spre mprie i, prin aceasta, s-i manifeste propria tendin
ctre mpria lui Dumnezeu. Locaurile noastre snt nconjurate,
dac nu de o lume vrjma, n crice caz o lume "neutr din punct
de vedere religios", de o lume "secularizat" i indiferent. De
aceea este important i trebuie s fim contieni de raportul iniial
i neschimbat al Bisericii fa de lumea care cndva, n alte condi-
ii, afla expresia sa liturgic tocmai n aceste procesiuni ale popo-
rului spre loca... Dac "adunarea n Biseric" presupune separa-
rea de lume ("prin uile ncuiate" s-a artat Hristos), atunci ieirea
aceasta se svrete n numeie lumii, pentru mntuirea ei. Cci
numai noi, care sntem trup din trupul lumii acesteia i snge din
sngele ei, care sntem parte a ei,- numai cu noi i prin noi lumea
se poate nla ctre Creatorul, Mntuitorul i Stpnul ei, sprp
III
S ne ntoarcem la ectenia cea mare*. "Cu Pace Domnului s
ne rugm", spune diaconul. Dup mrturisirea i slavoslova m-
priei, vine vremea "rugciunii obteti i conciliatoare". Oare
nelegem noi toat valoarea i, mai ales, ntreaga noutate a
acestei rugciuni care este rugciunea nsi a Bisericii? Oare
nelegem noi c aceasta nu este o rugciune "simpl" a omului
sau a unei grupri omeneti, ci este rugciunea lui Hristos nsui
ctre Tatl Su, druit nou, c acest dar al rugciunii lui
Hristos, al cererii Lui, este darul cel dinti i cel mai mare al Biseri-
cii? Noi ne rugm ntru Hristos i El, prin Duhul Su Sfnt, se
roag n noi cei adunai n numele Lui. "Pentru c sntei fii, a
trimis Dumnezeu Duhul Fiului Su n inimile voastre, care strig
Awa, Printe" (Gal. IV, 6). Noi nu putem s adugm nimic la
rugciunea Lui, dar dup voia Lui, dup iubirea Lui, noi am deve-
Ectenia cea Mare, Juan Mateos...
58 59
Page 207 of 417
Alexandre Schmemann
nit mdularele Trupului Lui, alctuim un tot unitar cu El i avem
prtie ntru El, n prezentai mijlocirea Lui pentru lume. Aposto-
lul Pavel, chemnd pe credincioi "nainte de toate s facei cereri,
rugciuni, mijlociri, mulumiri pentru toi oamenii", adaug: "cci
unul este Dumnezeu, unul este Mijlocitor ntre Dumnezeu i oa-
meni, omul lisu Hristos" (1 Tim. II, 1, 5). De aceea, rugciunea
Bisericii este rugciunea divinouman, cci Biserica este omeni-
rea lui Hristos, avnd Cap pe Hristos: "Eli n ei i Tu,n Mine, ca
s fie cu desvrire Una i s cunoasc lumea c Tu M-ai trimis
pe Mine" (Io. XVII, 23).
Pentru pacea de sus i pentru mmtuirea sufletelor noas-
tre... Nou ne este dat n Biseric pacea lui Hristos, dup cum
este dat ungerea Sfntului Duh. Nou ne este dat totul i, totui,
ne rugm nencetat: Vino.i ne mntuiete pe noi, s vie mpria
Ta... Ceea ce este dat trebuie primit i noi sntem chemai ca
permanent s cretem n acest dar. Pcatul i Harul, omul cel
vechi i cel nou duc n noi o lupt nentrerupt, iar dumanul lui
Dumnezeu caut permanent s recunoasc ceea ce ne este dat
de Dumnezeu. Biserica-adunarea sfinilor-este totodat aduna-
rea pctoilor care au primit, dar nu i-au nsuit, care snt miluii
dar resping Harul i cad nencetat din El... Noi ne rugm n primul
rnd pentru ceea ce este numit n Evanghelie "unicul de-trebuin".
Pacea de sus este tocmai mpria lui Dumnezeu - "bucuria,
pacea i dreptatea n Duhul Sfnt" (Rom. XIV, 17). Pentru acest
"unic de trebuin" trebuie tocmai s fim gata s dm totul, s
renunm la tot, s jertfim totul: "Cutai mai nainte mpria lui
Dumnezeu i celelalte se vor aduga vou". Agonisirea acestei
mprii, a acestei "pace de sus", este mntuirea sufletului. n
limbajul Sfintei Scripturi, sufletul nseamn omul nsui, n natura
i destinaia lui real. Aceast prticic dumnezeiasc face pe om
chip i asemnare cu Dumnezeu, datorit ei, ultimul pctos este
comoar nepreuit. n ochii lui Dumnezeu i pentru mntuirea lui
pstorul las 99 de drepi... Sufletul este darul lui Dumnezeu fcut
omului i de aceea: "ce-i va folosi omului dac va dobndi lumea
ntreag, iar sufletul su l va pierde? Sau ce va da omul n
schimb pentru sufletul su?" (Mt. XVI, 26). Prima cerere din ecte-
nia cea mare ne indic ultima i cea mai nsemnat int a vieii
Euharistia Taina Intrrii
noastre, pentru care am fost creai, la care trebuie s tindem i
care trebuie s devin pentru noi - "cel unic de trebuin".
Pentru pacea a toat lumea - ne rugm ca pacea lui Hristos
s se rspndeasc asupra tuturor, pentru ca aluatul aruncat n
lume s dospeasc toat frmnttura (1 Cor. V, 6), pentru ca toi
cei de departe i cei de aproape s devin co-participani la mp-
ria lui Dumnezeu.
Pentru bunstarea tuturor bisericilor lui Dumnezeu. Hristos
spune ucenicilor Si: "Voi sntei sarea pmntului, voi sntei lumi-
na lumii" i aceasta nseamn c Biserica este lsat n lume
pentru a mrturisi pe Hristos i mpria Lui i c Bisericii i este
ncredinat lucrarea Lui. "Dar dac sarea va pierde puterea sa,
atunci cu ce o voi face srat?" (Mt. V, 13). Dac cretinii uit
slujirea, la care toi snt chemai, de- la primul pn la ultimul,
atunci cine va vesti lumii mpria lui Dumnezeu i cine va intro-
duce pe oameni n viaa cea nou? Rugciunea pentru buna
stare este rugciunea pentru credincioia i tria cretinilor, pentru
ca Biserica, mprtiat n ntreaga lume, s fie credincioas siei
n orice loc, esenei sale, destinaiei sale - ca s fie "sarea pmn-
tului i lumina lumii".
Pentru unirea tuturor. Unitatea tuturor n Dumnezeu alctuie-
te ultimul scop al creaiei i al mntuirii. Hristos a venit "pentru ca
s adune laolalt pe fiii lui Dumnezeu cei mprtiai" (Io. XI, 52).
Pentru aceast unitate se roag Biserica, pentru depirea tuturor
dezbinrilor, pentru mplinirea rugciunii lui Hristos - "ca toi s fie
cu desvrire una" (Io. XVII, 23).
Pentru locaul acesta i pentru cei ce cu credin, cu evla-
vie i cu fric de Dumnezeu intr n el: iat condiiile participrii
noastre adevrate la rugciune i Tain, i fiecare, intrnd n loca,
trebuie s se verifice pe sine dac n inima lui este credina cea
vie i evlavie n faa prezenei lui Dumnezeu, dac exist n el
acea "team mntuitoare de Dumnezeu" pe care noi, adeseori, o
pierdem "din obinuin" fa de Biseric i fa de slujba divin.
Pentru episcop, cler i popor - adic pentru Biseric, la care
aparinem i care, n unitatea tuturor slujitorilor: episcop, prezbiteri,
diaconi i poporul lui Dumnezeu, arat i mpljnete pe sine, aici,
n acest loc - Trupul lui Hristos.
60 61
Page 208 of 417
Alexandre Schmemann
Pentru ara, pentru oraul, pentru stptnirile, pentru toi
oamenii, pentru buna ntocmire a vzduhului, pentru mbelu-
garea roadelor pmntului, pentru cel ce cltoresc, pentru
cei care ptimesc, pentru cei bolnavi, pentru cei ntemniai...
Rugciunea se extinde i cuprinde n sine lumea toat, natura
toat, omenirea toat, cuprinde viaa ntreag. Bisericii i este dat
stpnirea i puterea de a nla aceast rugciune universal, i
este dat s mijloceasc naintea lui Dumnezeu pentru ntreaga Lui
creaie. Adeseori, noi ngustm credina noastr i viaa religioas
la noi nine, la nevoile noastre, la grijile i necesitile noastre i
uitm destinaia Bisericii de a nla ntotdeuna i pretutindeni
"rugciuni, cereri i mulumiri pentru toi oamenii...". Venind la
Liturghie, noi trebuie s nvm din nou i iari s trim ritmul
rugciunii bisericeti i s lrgim interiorul i contiina noastr
pn la plintatea Bisericii...
n sfrit, pomenind toi sfinii, adic ntreaga Biseric, n frun-
te cu Maica Domnului, pe noi nine, i unul pe altul, i toat
viaa noastr lui Hristos Dumnezeu s o dm. Ne rugm, nu
numai pentru aprare, ajutor, reuit. "Cugetai cele de sus, nu
cele de pe pmnt, cci voi ai murit i viaa voastr este ascuns
cu Hristos n Dumnezeu. Iar cnd Hristos, care este viaa voastr,
se va arta, atunci i voi mpreun cu El v vei arta ntru slav"
(Col. III, 2-4). Noi predm viaa noastr lui Hristos, pentru c El
este viaa noastr, pentru c n baia botezului noi am murit pentru
a ne limita numai la "viaa natural" i viaa noastr cea adevrat
este ascuns n creterea tainic a mpriei lui Dumnezeu.
IV
Dup ectenia cea mare urmeaz trei antifoane i trei rugciuni
nscrise n Liturghier ca fiind "rugciunea primului antifon", pe
urm rugciunea celui de-al doilea etc. Am vorbit despre antifoa-
ne, apariia i includerea lor n slujba Liturghiei i ntruct ele se
refer la partea slujbei care s-a modificat, nu ne vom opri la ele
acum. Dar trebuie s spunem cteva cuvinte despre cele trei rug-
Euharistia Taina Intrrii
ciuni, prin care proistosul pare c nal cntri de slav i de mul-
umire lui Dumnezeu.
Tuturor le este "cunoscut c n practica contemporan, despre
care vom vorbi n mod deosebit, aceste rugciuni nlate de ctre
proistos au devenit tainice, el le citete pentru "sine" n aa fel
nct adunarea aude numai slavoslovia de la urm, de obicei n
chip de ecfonis: "c ie se cuvine...". Aceast practic a aprut mai
trziu. Iniial, toate rugciunile Liturghiei se citeau n auzul tuturor,
cci prin sensul i coninutul lor snt rugciuni ale ntregii adunri,
sau mai bine zis ale ntregii Biserici. Introducerea acestei practici
n slujb a dus la nmulirea aa-numitelor ectenii mici, formate
din prima i ultimile dou cereri ale ecteniei mari. Acum, aceste
ectenii mici se rostesc de ctre diacon, n timpul n care proistosul
citete rugciunile n tain. Cnd ns slujba se svrete fr
diacon, atunci preotul trebuie s spun ectenia i s citeasc
rugciunea. Iar aceasta a determinat citirea rugciunii n timpul
cntriii antifonului. n acest fel, pe lng faptul c practica aceasta
a dus la repetarea frecvent i monoton a ecteniei mici, ea a
tulburat unitatea "adunrii n Biseric", a lipsit-o tocmai de acele
"rugciuni obteti i de conciliere", n care se exprim unitatea.
n "rugciunea primului antifon", proistosul mrturisete credina
Bisericii, stpnirea lui Dumnezeu care este neasemnat, n
slava Lui neajuns, n mila Lui nemsurat i iubirea de oameni
negrit. Toate cuvintele acestea - n textul grec al rugciunii,
care ncepe cu partea negativ (aa numita alpha privativum)
-exprim experiena cretin a transcendenei absolute a lui
Dumnezeu, care este de nemsurat prin cuvintele, noiunile i
definiiile noastre, care snt baza apofatic a credinei cretine, a
cunoaterii cretine a lui Dumnezeu. Sfinii au simit ntotdeauna,
n mod deosebit, c Dumnezeu este inexprimabil.
Dar Dumnezeu nsui a voit s Se arate pe Sine i, odat cu
mrturisirea c este inexprimabil, Biserica i cere Lui "s caute
spre locaul acesta i spre adunarea aceasta". i Dumnezeu a
artat, S-a artat nu numai pe Sine oamenilor, dar i-a i unit pe ei
cu Sine, i-a fcut pe ei ai Si. Aceast apartenen a Bisericii lui
Dumnezeu o i mrturisete "rugciunea antifonului al doilea":
"mntuiete poporul Tu, binecuvinteaz motenirea Ta, pzete
62 63
Page 209 of 417
Alexandre Schmemann
plintatea Bisericii Tale" - cci n Biseric s-a artat stpnirea,
mpria, puterea i slava Lui...
n sfrit, dup mrturisirea din "rugciunea*antifonului al trei-
lea", acestei omeniri noi unite cu Dumnezeu i se druiete viaa
venic - "dndu-ne nou n veacul de acum cunotina Adevrului
Tu i n veacul viitor Via venic druindu-ne..."
Expresia mica intrare (vohodul mic) - spre dosebire de intra-
rea cea mare, vohodul cel mare, de la nceputul Liturghiei celor
credincioi - o ntlnim pentru prima oar n manuscrisele din se-
colul al XlV-lea. Aceasta este timpul n care se definitiveaz sluji-
rea euharistic n felul n care o avem acum. Noi tim c, n timp
ndelungat, intrarea a fost nceputul Liturghiei, prima lucrare sfn-
t. Cnd ns ea i-a pierdut nsemntatea i prima parte a slujbei
a devenit cntarea "antifoanelor", accentul s-a pus atunci pe scoa-
terea Evangheliei. n practica actual, intrarea (vohodul) aceasta
este, nainte de toate, intrarea cu Evanghelia, adic scoaterea ei
solemn din altar i ducerea ei din nou n altar, prin uile mpr-
teti, n unele manuscrise, ea se numete "intrarea Evangheliei".
Aceasta a i slujit ca punct de plecare n dezvoltarea "simbolis-
mului de prenchipuire", care aplicat la ntrarea cea mic (vohodul
mic) setlcuiete c "prenchipuie" ieirea lui Hristos la propovdu-
irea Evangheliei. Despre scoaterea Evangheliei i nsemntatea
ei vom vorbi n capitolul urmtor, consacrat Liturghiei ca Taina
Cuvntului. n capitolul de fa, este important s subliniem numai
c "intrarea mic" (vohodul mic) de acum are n vedere dou slujiri
sfinte diferite i unete dou teme: tema intrrii ca atare i ritualul
legat de citirea Cuvntului lui Dumnezeu. n capitolul de fa, vom
analiza pe scurt prima din aceste dou teme.
Vom sublinia nc o dat c, fcnd abstracie de complexitatea
sa, "intrarea cea-mic" a pstrat totui caracterul intrrii, al ncepu-
tului, al apropierii. Despre aceasta mrturisete, n primul rnd,
Liturghia arhiereasc iar, n al doilea rnd, rugciunea intrrii.
Dup cum am artat, rugciunea aceasta se citea cndva la intra-
Euharistia Taina Intrrii
tea proistosului i a poporului n loca. i acum chiar, se citete
la sfinirea noului loca bisericesc, dar n faa uilor de la intrare,
nu n faa uilor mprteti ale iconostasului. Rugciunea aceasta
nu amintete intrarea ca ceva "prenchipuit", ci arat caracterul
ceresc al intrrii: "conslujire" n loca cu puterile i otirile cereti,
adic mpreun artngerii.
Ca un element nou care a aprut n urma dezvoltrii bizantine
a locaului i care a complicat ideea intrrii, a fost transpunerea
noiunii de sfinenie - ce aparine ntregului loca - la altar, adic
la partea locaului care nconjoar Prestolul (Sfnta Mas) i este
separat de restul locaului prin iconostas. Aceasta s-a fcut sub
influena teologiei pretins a fi "mistic", despre care am scris n
lucrarea "I ntroducere n teologia liturgic". n centrul aceste teologii
st opoziia dintre "cei consacrai" i "cei neconsacrai", ceea ce
nseamn clerul faa de mireni. nuntrul locaului a aprut sfine-
nia intern: altarul, care este accesibil numai "celor consacrai",
n acest altar au nceput s se svreasc toate "intrrile", fapt
care a slbit nelegerea i trirea nsi a "Adunrii n Biseric"
ca intrare i nlare a Bisericii, a poporului lui Dumnezeu, n Sfn-
ta sfintelor cereasca. ntruct "Hristos n-a intrat ntr-o sfnta a sfin-
telor fcut de mini -- care ar fi nchipuirea celei adevrate - ci
chiar In cer, ca s Se nfieze pentru noi naintea lui
Dumnezeu" (Ebr. IX, 24)
v'l
Cu toat complexitatea tipic "bizantin", aceasta r^ a desfiinat
totui principalul i anume c esena intrrii este apropierea de
Prestol (Sfnta Mas), care de la nceput a fost punctu! central al
locaului, sfinenia lui. Cuvntul "altar" se refer, nainte de toate,
la Prestol i numai treptat a nceput s fie aplicat la spaiul ce l
nconjoar i s fie desprit de restul locaului prin iconostas. Ne
vom opri mai amnunit la nsemntatea Prestolului, cnd vom
vorbi despre aducerea Sfintelor Daruri. Este suficient s spunem
acum c, dup mrturisirea de comun acord a ntregii tradiii,
Prestolul este simbolul Sui Hristos i al mpriei lui Hristos. El
64
Page 210 of 417
Alexandre Schmemann
este Cina la care Hristos ne adun pe noi, el este jertfelnicul care
unete pe Arhiereu i Jertfa. El este Prestolul mpratului i al
Domnului, este Cerul, acea mprie n care "Dumnezeu este
totul n toate". Din aceast trire a Prestolului - ca punct central
al Tainei euharistice a mpriei - s-a dezvoltat ntreaga "mistic"
a altarului: ca Cer, ca pol eschatologic'a Liturghiei, ca acea pre-
zen tainic ce umple ntregul loca i-l transform n "cer pe
pmnt". Ca urmare, intrarea, fiind apropierea de Prestol, este
ntotdeauna nlare. Prin Prestol, Biserica se nal acolo unde
adevrata ei via "este ascuns cu Hristos n Dumnezeu", se
nal la Cer unde se i svrete Euharistia...
Este important s inem minte aceasta, cci, sub influena ne-
legerii apusene a Euharistiei, noi interpretm de obicei Liturghia
nu n sensul ei de nlare, ci n cel de coborre. Toat mistica
euharistic apusean este ntreptruns de chipul lui Hristos care
coboar peste altarele noastre. n realitate ns, experiena euha-
ristic iniial mrturisit de nsi slujba Euharistiei ne vorbete
despre nlarea noastr acolo unde s-a nlat Hristos, ne vor-
bete de natura cereasc a lucrrii sfinte euharistice.
Euharistia este ntotdeauna ieirea din "lumea aceasta" i nl-
area la Cer; iar ca simbol al acestei nlri, "posibile" i reale,
este Prestolul. Cci Hristos s-a nlat la Cer i Prestolul Lui este
"mai presus de ceruri i de gndire". n "lumea aceasta" nu este
i nu poate exista Prestol, cci mpria lui Dumnezeu "nu este
din lumea aceasta". De aceea este att de important s nelegem
c ne purtm cu evlavie fa de Prestol - cu srutare, metanie i
altele - nu pentru c el este "sfinit" i astfel a devenit "sfinenie
material", ci pentru c sfinenia lui se refer la realitatea mpr-
iei, fiind transformat n simbol al mpriei. Evlavia i nchinarea
noastr nu se refer niciodat la "materie", ci la ceea ce desco-
per ea prin epifanie i la prezena pe care o arat. Orice sfinire
n Biseric nu creaz "obiecte sfinte", care cu sfinenia lor s se
opun "profanului", adic celor nesfinite, ci obiecte care se refer
la starea lor iniial i, totodat, la sensul lor final, la ideea lui
Dumnezeu despre ele. Lumea ntreag a fost creat ca "Prestol
al lui Dumnezeu", ca templu, ca simbol al mpriei. Lumea n-
treag a fost conceput sfnt, iar nu "profan"; esena lumii este
Euharistia Taina intrrii
cuprins n cuvintele lui Dumnezeu "toate snt bune"... Pcatul
omului este tocmai c a adumbrit n el nsui acest "toate snt
bune" i aceasta a rupt lumea de Dumnezeu, a fcut-o "scop n
sine" i astfel, a rezultat cderea i moartea...
Dumnezeu ns a mntuit lumea, a mntuit-o prin aceea c a
descoperit din nou n lume scopul ei: mpria lui Dumnezeu;
viaa lumii s fie calea ctre aceast mprie; sensul ei s fie
comuniunea cu Dumnezeu i ntru El, cu ntreaga fptur... Spre
deosebire de "sfinirile" pgne, care constau n sacralizarea unor
pri sau obiecte ale lumii, sfinirea n cretinism restituie sfinenia
ntregii lumi, naturii ei simbolice, "tainice", referind totul la ultimul
scop al existenei... ntreaga noastr slujire divin este nlarea
ctre Prestol i ntoarcerea din nou n "lumea aceasta", pentru a
mrturisi despre ceea ce "urechea nu a auzit, ochiul nu a vzut i
la inima omului nu s-a suit, pe acestea Ie-a gtit Dumnezeu celor
ce-L iubesc pe El" (1 Cor. II, 9).
VII
Acest sens eschatologic al intrrii, ca apropiere de Prestol i
nlarea spre mprie, este exprimat mai bine n rugciunea i
cntarea Trisaghionului cu care culmineaz intrarea. Proistosul,
intrnd n altar i stnd naintea Prestolului, nal 'rugciunea cn-
trii celei ntreit sfinte", pentru c Dumnezeu
Care ne-a nvrednicit pe noi smeriii i nevrednicii,
a sta n ceasul acesta naintea slavei sfntului Su jertfelnic
i a-l aduce datorita nchinciune i preaslvire,
a primit de la noi ntreit sfnta cntare
i ne-a cercetat pe noi
i ne-a iertat nou toat greeala
i ne-a sfinit sufletele i trupurile noastre...
Aceast rugciune ncepe prin Sfinte Dumnezeule, ncepe cu
mrturisirea sfineniei lui Dumnezeu i este, totodat, pentru sfini-
rea noastr adic pentru prtia noastr la aceast sfinenie.
Dar ce nseamn acest nume al lui Dumnezeu - Sfnt, care, dup
cuvntul proorocului Isaia, alctuiete coninutul venic al slavosla-
66
67
Page 211 of 417
Alexandre Schmemann
vei ngereti, n care ne pregtim i noi s lum parte n "ceasul
acesta"? Nici o cugetare discursiv, nici o logic nu este n stare
s ne explice aceasta i totui, tocmai aceast percepere a sfine-
niei lui Dumnezeu, aceast intuiie a sacrului este baza i izvorul
religiei. Ajungnd la acest moment, poate mai mult dect oricnd ne
dm seama ca slujirea divin - fr s ne explice ce este sfinenia
iui Dumnezeu ne-o descoper i n aceast descoperire se
cuprijnde esena de totdeauna a cultului, a acelor ritualuri de
baz i vechi ca nsi omenirea: binecuvntarea, ridicarea mini-
ior, metaniile a., care aproape c nu pot fi separate de sensul
care Ie-a determinat. De altfel, cuitul s-a i nscut din necesitatea,
din setea omului de a fi prta sfineniei pe care el a simit-o
nainte de a fi putut "gndi" asupra ei.
"Parc numai slujirea divin - scrie L Bouyer - cunoate sen-
sul acestei noiuni de neptruns pentru'raiune i numai slujirea
divin este n stare s ne-o redea i s ne nvee a o nelege...
Trind acest fior religios, aceast tulburare interioar naintea
Ceiui Cura. Celui Neptruns, naintea Celui cu desvrire Altul i
senzaia prezenei Celui Nevzut, atracia acelei iubiri infinite i
lotui rits't de personal, nu tim dac mai putem numi altceva
iubire... Numai slujirea divin poate reda aceast trire n ntregi-
me, trire unic i intransmisibil... n slujirea divin, trirea aceas-
ta parc se revars de pretutindeni - din cuvinte, din gesturi, din
iurnnri, din mireasma care umple locaul, ca n vremea Iui Isaia.
Dincoio de toate acestea, nu exist nimic din eie, dar ni se trans-
mite esena - aa cum expresia frumoas a feii ne descoper
sufletul ntreg, dei noi nu tim cum..."
Prin aceasta, noi am intrat i stm dinaintea Celui Sfnt. Noi
sntem sfinii prin prezena Lui, sntem luminai prin lumina Lui.
Aceast sfinire cutremurtoare i dulce a prezenei lui Dumnezeu,
bucuria i pacea cu nimic asemntoare pe pmnt, toate acestea
snt exprimate n cntarea lent a Trisaghionului - "Sfinte
Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fr de moarte..." - a cntrii
cereti care se cnt pe pmnt i care mrturisete c Dumnezeu
S-a descoperit pe Sine oamenilor, mrturisete mpcarea pmn-
tului cu oerul, i c nou ne este dat "sa avem parte de sfinenia
Lui"(Ebr. XII, 10).
Euharistia Taina Intrrii
n timpul acestei cntri, proistosul se nal i mai sus, trecnd
n adncul locaului, dincolo de Prestol, la Prestolul cel de sus, n
Sfnta Sfintelor. Aceast micare sau ritm al nlrii nseamn
trecerea din "lumea aceasta" spre uile locaului, iar de la uile
locaului spre Prestol, iar de la Prestol dincoio de PrestoL la locul
cel de Sus; micarea aceasta mrturisete unirea ce se svre-
te, mrturisete nlimea la care ne-a ridicat pe noi toi Fiul lui
Dumnezeu. De la locul cel de Sus, de acolo proistosul, cu faa
spre adunare - ca fiind unul din adunare, dar totodat i chipui
Domnului, mbrcat ntru stpnirea i puterea Lui - ne trimite
nou pacea pentru a auzi Cuvntul lui Dumnezeu. Dup taina
intrrii, urmeaz Taina Cuvntului.
Page 212 of 417
Capitolul patru
Taina Cuvntului
Strlucete n inimile noastre, lubitorule de oameni,
Stpnule, lumina cea curat a cunoaterii Dumnezeirii
Tale i deschide ochii gfndului nostru spre nelegerea
evanghelicelor Tale propovduiri; pune n noi i frica
fericitelor Tale porunci, ca toate poftele trupului clcnd,
vieuire duhovniceasc s petrecem, toate cele ce snt
spre buna plcerea Ta i cugetnd i fcnd...
(Liturghie. Rugciunea dinaintea Evangheliei)
I
Primele manuscrise mrturisesc unanim c citirea Sfintei Scrip-
turi alctuia, chiar de la nceput, partea indispensabil a "adunrii
n Biseric" i n special, a adunrii euharistice. n una din cele
dinti descrferi ale Euharistiei ajuns pn la noi citim: "n ziua
denumit a soarelui, noi avem adunarea tuturor celor care triesc
n orae i sate, la un loc i, ct permite timpul, se citete ceea ce
au spus apostolii sau din scrierile proorocilor. Cnd termin citito-
rul, proistosul ia cuvntul i ne d povuiri i ndemnuri, ca s se
imite lucrurile frumoase. Du|J aceea ne ridicm i nlm rug-
ciuni. Dup ce terminm rugciunile... se aduce pine i vin i
ap..." Aici este evident legtura ntre citirea Scripturii i propov-
duirea pe de o parte, i aducerea darurilor euharistice, pe de alt
parte. Despre aceasta mrturisete i slujba contemporan a Eu-
haristiei, n care este legat indestructibil liturghia celor chemai,
consacrat ndeosebi Cuvntului lui Dumnezeu, i liturghia celor
71
Page 213 of 417
Alexandre Schmemann
credincioi, care const n aducerea, sfinirea i mprtirea
Sfintelor Daruri,
Aceast mrturisire unanim despre unitate (a celor dou li-
turghii - n.n.) este ignorat n manualele noastre oficiale, n ex-
plicrile i definirile teologice ale Euharistiei. n viaa i practica
Bisericii, Euharistia const din dou pri legate indisolubil ntre
ele. n gndirea teologic ns, Euharistia este redus numai la o
singur parte, la cea de-a doua - a credincioilor, care se svr-
ete asupra pinii i vinului, de parc aceast a doua parte este
independent i duhovniceasc, fr a fi legat teologic de prima.
Aceast reducere (la o singur parte - n.n.) se explic prin
influena ideilor apusene asupra teologiei noastre colare, n care
Cuvrrtul i Taina s-au rupt unul de altul nc de mult i au deve-
nit obiecte de studiu i de definire de sine stttoare. Aceast
rupere alctuiete totui unul din neajunsurile mari ale nvturii
apusene despre taine. nsuit "de facto" i de sistemele noastre
colare, mai devreme sau mai trziu duce la o nelegere neco-
rect, unilateral i irrtervertit att a Cuvntului - adic a Sfintei
Scripturi i a locului lui n viaa Bisericii - ct i a Tainei. Eu n-
drznesc s afirm c "descompunerea" treptat a Scripturii, des
trmarea ei tot mai mare printr-o critic special i negativ, este
rezultatul ruperii Cuvntului de Euharistie, adic de Biserica nsi,
ca trire i realitate spirituala. L rndul su, aceast rupere lipse-
te Taina de coninutul ei evanghelic, transformmd-o ntr-un "mijloc
de sfinire" independent i de sine stttor. Scriptura i Biserica
snt reduse astfel la dou categorii formale, la dou "izvoare de
credin", aa cum se i numesc n tratatele colare, rmnnd
doar a se stabili care din acestea dou este autoritatea superioa-
r: care din ele "interpreteaz" pe cealalt... Pe baza acestei logici
proprii se ajunge la o ngustare i mai mare a acestei reduceri.
Astfel, dac autoritatea suprem de a nva n Biseric se pro-
clam Sfnta Scriptur, atunci care este criteriul Scripturii? Mai
devreme sau mai trziu, "tiina biblic" devine criteriul, adic, n
cele din urm, raiunea goal. Dac dimpotriv, interpreta supre-
m i purttoarea Duhului Scripturii este proclamat Biserica,
atunci cine, unde i cum se realizeaz acesta interpretare? Ori-
cum am rspunde la ntrebarea aceasta, "organul" i "autoritatea"
Euharistia Taina Cuvntului
apar deasupra Scripturii, ca o autoritate dinafar. Dac, n primul
caz, sensul Scripturii lipsit de autoritatea Bisericii se frmieaz n
multiple i diferite interpretri i "teorii tiinifice", n al doilea caz,
Scriptura este privit ca un "material brut" pentru formulri i defi-
niri teologice, ca un "material biblic" ce urmeaz s fie "interpretat"
de raiunea teologic. Aceast stare nu este caracteristic numai
Apusului. Acelai lucru se produce i n Biserica Pravoslavnic,
numai c n alt fel. Dac teologii ortodoci persist n principiul
formal - conform cruia autoritatea pentru interpretarea Scripturii
aparine Bisericii, care se nfptuiete la lumina Tradiiei - atunci
coninutul vital i aplicarea practic a acestui principiu rmn ne-
clare i, n cele din urm, duc la o anchilozare a "nelegerii Scrip-
turii" n viaa Bisericii. tiina noastr biblic, aa cum exist ea n
general, se afl n ntregime sub influena premiselor apusene i
merge cu team pe urmele ei, meninndu-se moderat dup ulti-
mele teorii apusene. n ceea ce privete, ns, propovduirea i
evlavia bisericeasc, acestea au ncetat de mult s se hrneasc
din Scriptur, ca din singurul i adevratul lor izvor...
Ruptura dintre Cuvnt i Taina a determinat tot attea urmri
duntoare i n nvtura despre taine. n nvtura aceasta,
Taina nceteaz s fie biblic, evanghelic n sensul cel mai
adnc al acestui cuvnt. Nu ntmpltor i-a concentrat teologia
apusean atenia fa de Taine, privind nu esena i coninutul lor,
ci condiiile, 'modul" svririi i "efectul" lor. Astfel, interpretarea
Euharistiei se reduce la felul i momentul prefacerii darurilor n
Trupul i Sngele lui Hristos, ns nu se vorbete aproape nimic
despre sensul acestei prefaceri pentru Biseric, pentru lume, pen-
tru fiecare din noi. Orict de paradoxal ar aprea, interesul fa de
prezena real a Trupului i Sngelui lui Hristos nlocuiete intere-
sul fa de Hristos. mprtirea se primete ca un mijloc "de a
primi Harul", ca un act al sfinirii personale, dar nu mai este neles
ca participarea noastr la Potirul lui Hristos: 'Putei oare s bei
paharul pe care-l voi bea Eu sau s v botezai cu botezul cu care
m botez Eu?" (Mt. XX, 22). Rupndu-se de Cuvnt, care este
ntotdeauna Cuvnt despre Hristos- "cercetai Scripturile, ele mr-
turisesc despre Mine" (Io. V, 39) -, tainele se rup, se separ ntr-
un anumit sens de Hristos. Desigur, Hristos rmne i n teologie
72 73
Page 214 of 417
Alexandre Schmemann
i n evlavie ntemeietorul tainelor, dar nceteaz s fie coninutul
lor; tainele nu mai snt, nainte de toate, Darul prin care Hristos se
druiete pe Sine nsui i i druiete viaa Sa divino-uman
Bisericii i credincioilor... Astfel, taina pocinei nu se triete ca
o "mpcare i reunire cu Biserica ntru Hristos lisus", ci ca o pu-
tere de a "elibera" de pcate; la fel, taina cstoriei "a uitat" baza
ei, care este n "taina mare Hristos i Biserica" .a.
n tradiia liturgic i spiritual, esena Bisericii se mplinete
tocmai n nentrerupta legtur a Cuvntului i a Tainei, ca ntrupa-
rea Cuvntului care se mplinete n timp i n spaiu, nct, referin-
du-se la Biserica nsi, n Faptele Apostolilor se spune - "i Cu-
vntul cretea..." (F. A. XII, 24). Prin Tain, noi devenim prtai
Aceluia Care vine i rmne cu noi n Cuvnt: destinaia Bisericii
const n a binevesti pe Acela. Cuvntul consider Taina ca fiind
mplinirea sa, cci n Tain Hristos Cuvntui devine viaa noastr.
Cuvntul adun Biserica pentru a se ntrupa n ea. Prin ruperea
Cuvntului de Tain, Taina este ameninat s fie neleas ca
magie, iar Cuvntul fr Taina este ameninat s fie redus la doc-
trin. Taina este tocmai interpretarea Cuvntului, cci interpreta-
rea Cuvntului mrturisete totdeauna Cuvntul care devine Via.
"i Cuvntul trup s-a fcut i a vieuit cu noi, plin de Har i de
Adevr" (Io. I, 14). Taina este tocmai aceast mrturie i, ca ur-
mare, n ea este izvorul, principiul i baza interpretrii i nelegerii
Cuvntului, izvorul i criteriul teologiei. Numai n aceast unire
nedesprit a Cuvntului i a Tainei, putem nelege cu adevrat
sensul afirmaiei c Biserica este singura care pstreaz adevra-
tul sens al Scripturii. De aceea, prima parte a Liturghiei este un
nceput necesar al sfintei lucrri euharistice, este acea Tain a
Cuvntului care va afla mplinirea i culminarea sa n adunarea,
sfinirea i mprirea darurilor euharistice credincioilor.
II
n unele manuscrise liturgice vechi, intrarea cea mic se nu-
mete intrarea cu Evanghelia. n adevr, n practica contempo-
ran, Evanghelia reprezint punctul central: ea se scoate n mod
solemn de ctre diacon, prin uile de nord ale iconostasului i, pe
urm, prin uile mprteti se aduce i se aeaz pe Prestol (pe
Sfnta Mas). Dac am ine seama de sensul iniial al intrrii mici
- pe care l-am expus mai sus, c este intrarea proistosului i
poporului n loca - atunci devine clar c "intrarea cu Evanghelia"
apare ca o a doua form a acestei intrri. n vechime, dup intra-
rea proistosului n loca, urma aezarea lui i a clerului conslujitor
la "locurile lor", pentru a asculta Scriptura. Acum ns, pentru c
intrarea cea mic iniial a ncetat s mai fie nceputul propriu-zis
al Liturghiei, "intrarea cu Evanghelia" a devenit coninutul acestei
procesiuni. i ca s nelegem sensul ei n cadrul sfintei lucrri
euharistice, este necesar s spunem cteva cuvinte despre topo-
grafia iniial a locaului.
n practica contemporan, locul firesc i vdit al proistosului i
al clerului este altarul. n vechime nu era aa. "Proistoia", slujirea
la Prestol avea loc numai n timpul Liturghiei celor credincioi,
adic la aducerea i sfinirea darurilor, a Euharistiei n sensul
propriu al acestui cuvnt. Proistosul venea la Prestol numai n
momentul aducerii darurilor. n restul timpului, ca i la slujbele de
fiecare zi ale anului, locul proistosului i al clerului era "pe vim",
adic n mijlocul poporului. i pn acum, acest fapt este indicat
prin partea sferic din mijlocul locaului la rui, iar la greci, de
amvonul din dreapta. i pn acum, n sfintele slujbe ne-euharisti-
ce, prile cele mai de seam, ca de exemplu policleul .a., se
svresc n mijlocul Bisericii iar nu n altar. Prestolul a fost trape-
za exclusiv pentru Cina Domnului, Jertfelnicul pe care se aduce
jertfa cea fr de snge. Slujirea divin avea parc dou centre:
unul n mijlocul adunrii, iar altul la Prestol. De aceea, prima parte
a Liturghiei - "adunarea n Biseric", ascultarea Sfintei Scripturi i
predica, nu se svreau n altar ci n loca, n-locurile special
desemnate pentru proistos i cler, pe "vima". n acest fel, dup
intrarea n loca (primul sens al "intrrii mici"), urma naintarea
75
Page 215 of 417
Alexandre Schmemann
spre altar i spre Prestol, pentru aducerea i sfinirea darurilor
(naintare reprezentat acum prin "intrarea cea mare" - vohodul
cel mare). Prin aceste trei "intrri" (procesiuni), se exprima simbo-
lismul de baz al "adunrii Bisericii" ca nlarea ei spre mpria
lui Dumnezeu...
Cauza care a tulburat i a schimbat aceast ornduire iniial
a fost, n primul rnd, dispariia primei intrri, a intrrii n loca,
despre oare am vorbit mai sus; iar n al doilea rnd, dispariia trep-
tat a "vimei" ca loc al proistosului i al clerului, n timpul tuturor
sfintelor slujbe n afar de Euharistie. La acestea se mai adaug
i faptul c Evanghelia a nceput s fie pstrat pe Prestol. n
epoca prigonirilor mpotriva cretinismului, Evangheiia nu se pstra
n loca, ntruct una din formele de persecuie ale Bisericii era
confiscarea crilor sfinte. Ca urmare, la fiecare Liturghie Evan-
ghelia se aducea n loca din afar. Odat cu ncetarea persecui-
ilor i cu apariia bazilicilor mree cretine, locul de pstrare al
Evangheliei a devenit locaul, iar n loca, n "sfnta sfintelor", pe
Prestol. Prestolul a devenit centrul ambelor pri ale Liturghiei,
dei n mod diferit. Astfel, n Liturghia celor chemai - ca i n
toate slujbele ne-euharistice - Evanghelia se scoate din altar i
citirea ei se face pn astzi n mijlocul locaului, de pe amvon
sau de pe vim, n timp ce Euharistia se svrete ntotdeauna
la Prestol.
Toate aceste amnunte tehnice ne snt necesare numai pentru
a arta c intrarea mic a unit treptat n sine trei momente de
baz: nceputul Euharistiei ca Intrare n adunare, mplinirea aces-
tei intrri prin nlare, prin intrarea Bisericii n sfnta sfintelor ce-
reti (rugciunea i cntareaTrisaghionului, apropierea de Pr.estol)
i, n sfrit, mplinirea acestui nceput al Liturghiei - n 'Taina
Cuyntului".
ntorcndu-ne la "intrarea cu Evanghelia" (vohodul mic), putem
spune c nelegerea Liturghiei Cuvntului i a legturii ei cu Euha-
ristia nu este mai puin important ca actul ei de baz - citirea
Sfintei Scripturi. Aici aflm paralelismul cu Euharistia, n care sfin-
irea darurilor urmeaz producerii. Trebuie s amintim aici c, n
tradiia liturgic ortodox, Evanghelia particip nu numai ca citire,
dar i ca fiind carte. Acestei cri i se d o cinstire ca i icoanei
Euharistia Taina Cuvntului
sau Prestolului. Este ornduit s fie srutat, s fie cldit, cu ea
s fie binecuvntat poporul lui Dumnezeu. n sfrit, n unele lucrri
sfinte - n hirotonia episcopului, n taina pocinei i n taina Sfntu-
luiMaslu.a. - Evanghelia particip ca o carte, nu numai printr-un
anumit text din ea. Evanghelia carte este, pentru Biserica, icoana
cuvnttoare care ne descoper nou prezena lui Hristos n mijlo-
cul nostru i, nainte de toate, este icoana nvierii Lui. De aceea,
intrarea cu Evanghelia nu este o "prenchipuire", nu este o nsce-
nare sfnta a unui eveniment din trecut, a ieirii lui Hristos ia pro-
povduire (n acest caz, nu diaconul ci proistosul - chip al lui
Hristos n adunarea Bisericii - ar fi trebuit s scoat cartea Evan-
gheliei), ci este chipul artrii lui Hristos Cel nviat pentru mplini-
rea fgduinei Lui: "Unde snt doi sau trei adunai n Numele
Meu, acolo i Eu snt n mijlocul lor" (Mt. IX, 20). Dup cum sfinirii
euharistice a darurilor i premerge aducerea lor la Jertfelnic, tot
aa citirii i binevestirii Cuvntului i premerge descoperirea Lui.
"Intrarea cu Evanghelia" este ntinire, ntlnirea plin de bucurie cu
Hristos care se svrete prin aducerea spre noi a acestei Cri
a tuturor crilor, Care se transform ntotdeauna n putere, via
i sfinire...
III
"Pace vou", vestete proistosul adunrii i adunarea i rspun-
de: "i duhului tu". Noi am artat c Pacea este nsui Numele
lui Hristos, este El nsui. Forma apusean a acestui salut este
"Dominus vobiscum", "Domnul cu voi...". Acest salut cu care prois-
tosul se adreseaz Bisericii la nceputul fiecrei pri a sfintei
lucrri euharistice -naintea citirii Cuvntului lui Dumnezeu, nainte
de srutul pcii, naintea mprtirii - amintete de fiecare dat
c Hristos nsui "este n mijlocul nostru", c El nsui ncoroneaz
Euharistia noastr, cci El nsui este "Cel ce aduce i Cel ce Se
aduce, Cel ce primete i Cel ce Se mparte".
Urmeaz prochimenul. Cu acest cuvnt care nseamn n
limba greac "premergere", se denumesc acum cele dou sau trei
versete din diferii psalmi ce se cnt antifonic - de ctre cintre
76
Page 216 of 417
Alexandre Schmemann
i popor sau cor. n vechime, prochimenul consta dintr-un psalm
ntreg, care se cnta nainte de citirea Sfintei Scripturi. ntruct
prochimenul ocup pn azi un loc nsemnat i deosebit n slujirea
divin ortodox, trebuie s spunem cteva cuvinte despre el. Pen-
tru nelegerea lui, amintim nainte de toate de locul pe care-l ocu-
pau psalmii n Biserica primar. Fr a exagera, putem spune c
n Biserica primar psalmii reprezentau nu numai culmea prooro-
ciei i a rugciunilor din Testamentul Vechi, dar erau ca o desco-
perire deosebit dinuntrul revelaiei. Dac ntreaga Scriptur
proorocete despre Hristos, valoarea excepional a psalmilor este
c, n ei, Hristos se descoper parc "dinuntru". Acestea snt
cuvintele Lui, rugciunile Lui, El nsui: "...ipse Dominus Jesus
Christus loquitus" - "nsui lisus Hristos vorbete n ei" (Fericitul
Augustin). i pentru c snt cuvintele Lui, ele snt i rugciunile i
cuvintele Bisericii - Trupul Lui. "n cartea aceasta vorbesc, se
roag i plng numai lisus Hristos i Biserica Lui". "Aceste mdula-
re multe, scrie Fericitul Augustin, unite prin legtura iubirii i a
pcii sub un singur cap de ctre Mntuitorul nostru, alctuiesc,
dup cum tii... un singur om". Vocea psalmilor rsun, n cea
mai mare parte a lor, ca vocea unui singur om. El se roag pentru
toi, pentru c toi "snt una n unul". Aceast nelegere, aceast
trire a psalmilor st la baza lor n ntrebi inarea liturgic. Aa de
exemplu, nu am putea nelege locul excepional al psalmului 118
("Fericii cei fr prihan") de la utrenia din Smbta cea Mare,
dac nu am ti c n aceast lung mrturisire de iubire a "ndrep-
tirilor dumnezeieti", n voina Lui, n ideea Lui despre lume i
om, Biserica parc aude glasul Domnului nsui care zace n mor-
mnt i ne descoper nou sensul morii Sale de via fctoare.
Psalmii apar astfel, nu numai ca o exegez inspirat de
Dumnezeu, ca o explicare a Scripturii i a evenimentelor istoriei
sfinte, dar n ei se arat, se ntrupeaz i ne este redat realita-
tea duhovniceasc, care ne permite s nelegem sensul real att
al textelor sfinte ct i al riturilor
Prochimenul - "ca psalm premergtor" - ne introduce n taina
Cuvntului. Cci Cuvntul lui Dumnezeu este ndreptat nu numai
ctre raiune, ci ctre omul ntreg, ctre acea adncime a lui care,
n limbajul Sfinilor Prini, este inima - organul cunoaterii reli-
Euharistia Taina Cuvtntului
gioase, spre deosebire de cunoaterea nedeplin, discursiv i
raional a "lumii acesteia". Cuvntul auzit i neles este precedat
de "deschiderea minii": "Atunci Ie-a deschis mintea ca s priceap
Scripturile" (Le. XXIV, 45). Putem spune c repetarea prochimenu-
lui cu bucurie, "comunicarea" i acceptarea lui de ctre adunare
subliniaz, n slujirea divin, momentul "deschiderii minii", al unirii
ei cu inima, pentru c astfel, auzind cuvntul Scripturii, s auzim
Cuvntul Domnului.
IV
Dup prochimen urmeaz citirea Apostolului, adic un frag-
ment din a doua parte a Noului Testament - "cea apostolic".
Sntem ndreptii s credem c, n Biserica primar, Sfnta Scrip-
tur includea n sine i fragmente din Testamentul Vechi. Studie-
rea amnunit a "prelegerilor", adic a principiilor care stau la
baza ornduirii liturgice i citirii Sfintei Scripturi, se refer la partea
teologiei liturgice pe care eu o numesc slujire divin n timp i
de aceea, omitem explicarea ei aici. Vom spune numai c "prele-
gerile" au avut o evoluie destul de lung i complex i una dintre
problemele de baz ale timpului nostru este de a le revedea n
lumina situaiei liturgice actuale. Ca s nelegem seriozitatea
acestei probleme, este destul s amintim c n "citirea" actual a
Sfintei Scripturi de la Liturghie se exclude o mare parte din Testa-
mentul Vechi, iar din Noul Testament ornduit chiar pentru slujirea
zilnic a Sfintei Liturghii, snt auzite i ajung n contiina credin-
cioilor doar o mic parte din textele lui. De aici rezult necunoa-
terea uimitoare a Sfintei Scripturi la cea mai mare parte a orto-
docilor, din care decurge lipsa interesului lor fa de ea, dezo-
binuina de a socoti Scriptura ca izvorul principal i cu adevrat
mntuitor al credinei i al vieii, ce nu poate fi comparat cu nimic.
In Biserica noastr, "acatistul" este mult mai popular dect Sfnta
Scriptur. Toat slujirea este construit pe o baz biblic i, de
aceea, necunoaterea Scripturii duce la necunoaterea slujirii
divine, duce la ruperea evlaviei liturgice de sensul cel adevrat al
"legii rugciunii" - al "lex orandi"...
78 79
Page 217 of 417
Alexandre Schmemann
Dup Apostol, se citete Evanghelia. nainte de citirea Evan-
gheliei se cnt Aliluia i se cdete. n practica contemporan,
cntarea Aliluia ocup numai dou, trei minute, care dau posibili-
tate diaconului s primeasc de la proistos cartea Evangheliei i
s se urce n amvon. De aceea, i cdirea se svrete acum nu
dup prescripie-n timpul cntrii Aliluia-ci n timpul citirii Apos-
tolului. Rugciunea dinaintea citirii Evangheliei, n care Biserica
cere lui Dumnezeu ca Ei "s deschid ochii gnduiui spre nelege-
rea evanghelicelor propovduiri", se citete acum n tain, pentru
sine, de ctre proistos i nu este auzit de cei care se roag.
Toate acestea, luate la un loc, au ntunecat sensul iniial al ritualu-
lui Liturghiei Cuvntului. Totui, acest ritual este important pentru
a nelege legtura dintre Liturghia Cuvntului i a Tainei, de aceea
este necesar s spunem cteva cuvinte.
Pe primul plan, st aici cntarea Aliluia, care n vechime alc-
tuia o parte important a ntregii slujiri divine cretine. Cretinismul
e motenit de ia slujirea divin a evreilor, Aliiuia aparinnd unui tip
ae cniri denumit melismatic. Spre deosebire de cntarea psalmi-
lor, cntarea meiismatic- n istoria cntrii bisericeti--se numete
cintarea n care meioaia primeaz asupra cuvntului. Se poate
crede c, pn ia apariia in Biseric a unei imnologii mai "tiinf
ce" - a troparelor, a condacelor a st'hinlor - n care muzica i
textul se definesc reciproc, Biserica a cunoscut numai dou tipuri
de cntri, care corespundeau la dou aspecte de baz pentru
i'nteleqetea cretin a slujirii divine, Gntarea psalmodic, aci:ca
rotirea intonat n ritm muzical a psalmilor, a Scripturii, a rugciuni
ior. exprma natura cuvnttoare a slujirii divine cretine, supune
rea ei intern, Cuvntului: a Sfintei Scripturi, a mrturiei apostolilor
a tradiiei credinei. Cntarea meiismatic, pe de alt parte, expri-
ma trirea slujirii divine ca un contact rea! cu transcendentul, ca
o intrare n realitatea supralumeasc a mpriei. Oricare ar fi fost
izvoarele cntrii melismaice, despre originea creia exist cteva
teorii tiinifice, nu este nici o ndoial c n slujirea cretin din
vechime ea ocupa un ioc nsemnat, i una din exprimrile ei cele
mai de seam a test tocmai cntarea Aliluia. Cuvntul acesta nu
este deci un cuvmt simplu, ci reprezint o exclamaie melodica
Coninutul ui logic poate n uadus prin cuvintele "laud ku
Euharistia Taina Cuvntului
Dumnezeu", dar i cu acest coninut el nu se epuizeaz i nu
poate fi redat, cci el nsui este elan de bucurie i de laud
naintea artrii Domnului, este reacia la venirea Lui... Profesorul
Van der Leeuv, care se ocupa cu istoria religiilor, scrie: "Cuprins
de prezena lui Dumnezeu, omul exclam. El ridic vocea. Aceas-
ta este lauda, cntarea de laud...". Aliluia este salutul de ntmpi-
nare n sensul cel mai profund al acestui cuvnt. Dup acelai
autor, salutul este ntotdeauna "confirmarea faptului". Acest cuvnt
presupune descoperire, ca reacie la ceea ce i arat. Cntarea
Aliluia premerge citirii Evangheliei care, dup cum s-a mai spus,
nseamn apariia Domnului n "adunarea Bisericii" i deschiderea
de ctre El a minii credincioilor, care premerge auzirea. Melodiile
vechi ale cntrii Aliluia au ajuns pn la noi, n sunete i melodii
care exprim bucuria i lauda i trirea Prezenei care este mai
real dect toate cuvintele i dect toate explicrile...
Concomitent cu cntarea Aliluia - iar nu n timpul citirii Aposto-
lului, cum se obinuiete acum - se svrea cdirea Evangheliei
i a adunrii. Aceast ornduire religioas din vechime, comun
multor religii, nu a fost acceptat dintr-o dat de Biseric, din cau-
za legturii acestui ritual cu cultul pgn. n epoca prigonirilor, se
cerea de la cretini s aprind tmie naintea chipului mpratului
i, prin aceasta, s-i acorde nchinare dumnezeiasc, Mai trziu,
aprinderea tmiei a intrat n slujirea divin bisericeasc i anume
ca ritualul religios cel mai natural, n care totul: i crbunele care
arde, i tmia ce se transform n bun miros i nlarea fumului
ctre cer exprim nchinarea fpturii naintea Creatorului i nai ntea
Sfineniei lui Dumnezeu, Care este prezent n mijlocul oamenilor.
Proistosul citete rugciunea dinaintea Evangheliei, prin care
cere lui Dumnezeu ca El s trimit "Lumina cea venic a nelep-
ciunii Sale Dumnezeieti i s deschid ochii gnduiui nostru cas
nelegem evanghelicele propovduiri". Rugciunea aceasta, care
se citete acum n tain, ocup acelai loc n taina Cuvntului ca
locul pe care-l ocup epicleza n rugciunea euharistic - pentru
trimiterea de ctre Tatl a Duhului Su Sfnt. n acelai fel i la
sfinirea Darurilor, nelegerea i primirea Cuvntului depind nu
numai de noi, de dorinele noastre, ci, n primul rnd, de preface-
rea tainic a "ochilor minii noastre", de venirea Duhului Sfnt la
81
Page 218 of 417
Alexandre Schmemann
noi. Despre aceasta mrturisete i binecuvntarea pe care o d
proistosul diaconului care citete Evanghelia: "S binevesteasc
cu putere mult spre mplinirea Evangheliei...".
V
Dovad c a fost auzit Cuvntul lui Dumnezeu, c a fost primit
i neles, este predica, legat organic de citirea Scripturii i care,
n Biserica primar, era reprezentat prin "Sinaxar" - act liturgic
esenial al Bisericii. Acest act este automrturia Sfntului Duh,
Care triete n Biseric i o povuiete la tot Adevrul (Io. XVI,
13), Duhul Adevrului "pe care lumea nu poate s-L primeasc,
pentru c nu-L vede, nici nu-L cunoate", ("iar voi l cunoatei...
cci El rmne la voi i n voi va fi" Io. XIV, 17). Biserica a auzit i
a cunoscut n aceste texte Cuvntul lui Dumnezeu i continu
permanent s-L cunoasc, s-L aud i s-L binevesteasc. Nu-
mai de aceea Biserica poate binevesti cu adevrat "lumii acesteia"
pe Hristos, l poate mrturisi i nu se limiteaz s expun doctrina
Sa, cci ea aude ntotdeauna Cuvntul lui Dumnezeu, triete cu
El i nsi viaa ei este creterea Cuvntuiui: "i Cuvntul lui
Dumnezeu cretea i se nmulea foarte numrul ucenicilor" (F. A.
VI, 7); "Astfel cretea cu putere i se ntrea cuvntul Domnului"
(F. A. XIX, 20).
n viaa bisericeasc contemporan, se observ o cdere evi-
dent i chiar o criz a predicii. Esena cderii nu este neiscusina
n a vorbi, pierderea "stilului" ori nepregtirea intelectual a predi-
catorilor, ci ceva mult mai profund: uitarea a ceea ce este predica
n adunarea Bisericii. Predica poate fi, i este adeseori i acum,
cuminte, interesant, instructiv, mngietoare, dar esena ei nu se
afl n aceste caliti spre a permite deosebirea predicatorilor
"buni" de cei "ri". Esena predicii const n legtura ei vie cu
Evanghelia care s-a citit n adunarea Bisericii. Predica adevrat
nu este doar o simpl explicare a celor citite de ctre persoanele
cunosctoare i competente, nu este expunerea cunotinelor
teologice ale predicatorului n faa celor care-l ascult, nici medi-
taia "prilejuit" de textul evanghelic. Predica, n general, nu este
Euharistia Taina Cuvtntului
o predic despre Evanghelie (la "tema evanghelic"); ea este
predica Evangheliei nsi. Criza predicii este, mai ales c ea a
devenit parc o lucrare personal a predicatorului, despre care noi
putem spune c are sau nu darul cuvntuiui; dar adevratul dar al
cuvntuiui - darul bunei vestiri - nu este darul imanent al predica-
torului, ci harisma Duhului Sfnt care se d n Biseric i Bisericii.
Adevrata bun vestire nu poate fi lipsit de credina c "adunarea
n Biseric" este cu adevrat adunarea n Duhul Sfnt, unde ace-
lai Unic Duh deschide gura vestitorului i minile pentru a primi
cele bine vestite.
De aceea, condiia unei adevrate propovduiri trebuie s cu-
prind deplina lepdare de sine a propovduitorului, lepdarea de
tot ceea ce este numai al su, chiar i de darul i talentul su.
Taina bunei vestiri bisericeti, spre deosebire de orice dar al cu-
vntuiui pur omenesc, se svrete dup cuvintele Apostolului
Pavel: "N-am venit ca iscusit cuvnttor sau ca nelept, cci am
judecat s nu tiu ntre voi altceva dect pe Iisus Hristos i pe
Acela rstignit. Iar cuvntul meu i propovduirea mea nu stteau
n cuvinte de nduplecare ale nelepciunii omeneti, ci n artarea
Duhului i a puterii, pentru ca credina voastr s nu se bazeze pe
nelepciunea omeneasc, ci pe puterea lui Dumnezeu" (1 Cor. II,
1-5). Mrturia despre Iisus Hristos prin Duhul Sfnt, iat coninutul
Cuvntuiui lui Dumnezeu care alctuiete esena predicii: "i Duhul
mrturisete despre El, cci Duhul este Adevrul" (1 Io. V, 6). Am-
vonul bisericesc este locul unde se svrete Taina Cuvntuiui, de
aceea el nu trebuie s fie transformat niciodat n tribun pentru
a vesti adevruri omeneti, numai ale nelepciunii omeneti - fie
ele ct de nalte i pozitive. "Noi propovduim ntre cei desvrii,
ns nu nelepciunea veacului acestuia, nici a stpnitori lor acestui
veac - care snt pieritori - ci propovduim nelepciunea lui
Dumnezeu cea tainic, ascuns, pe care Dumnezeu a rnduit-o
mai nainte de veci spre slava noastr" (1 Cor. II, 6-7).
lat de ce, din "adunarea n Biseric", din Taina bunei vestiri,
a aprut toat teologia bisericeasc, toat tradiia lat de ce,
numai n "adunarea n Biseric" poate fi neles sensul cel viu, iar
nu cel abstract afirmat de ortodoxia clasic, ntruct numai Bisericii
i este ncredinat pstrarea.Scripturii i interpretarea ei. Tradiia
82
83
Page 219 of 417
Alexandre Schmemann
nu are alt izvor de credin, altul dect Scriptura, ci are acelai
izvor: Cuvntul lui Dumnezeu, auzit i primit ntotdeauna de Bise-
ric. Tradiia este interpretarea Cuvntului lui Dumnezeu ca izvor
al Vieii nsi, iar nu al altor formulri i deducii. Cnd Sfntul
Atanasie cel Mare a spus c "Scripturile sfinte i inspirate de
Dumnezeu snt suficiente pentru expunerea Adevrului", el nu a
negat Tradiia i nu a propovduit o metod teologic specific
"biblic" - ca un text formal, credincios terminologiei Scripturii
-cci, dup cum ne este cunoscut, el nsui, n expunerea
credinei Bisericii, a introdus cu ndrzneal termenul nebiblic -
"deofiin". El a afirmat, nu o legtur formal-terminologic, ci
legtura vie ntre Tradiie i Scriptur, Tradiia fiind citirea i
auzirea Scripturii prin Duhul Sfnt. De aceea numai Biserica
cunoate i pstreaz sensul Scripturii, ntruct n taina Cuvntului
care se svrete n adunarea Bisericii, Duhul Sfnt vivific
"trupul" Scripturii, prefcn-du-l n "Duh i Via". Orice
teologhisire bisericeasc adevrat are rdcini n aceast Tain
a Cuvntului, are rdcini n adunarea Bisericii n care Duhul Sfnt
povuiete Biserica nsi-la tot adevrul - iar nu pe fiecare
mdular n parte. De aceea, orice citire particular a ScriRturii
trebuie s fie nrdcinat n cea bisericeasc: n afar de
raiunea bisericeasc, n afar de viaa divi-no-uman a Bisericii,
Scriptura nu poate fi auzit i nici interpretat corect. Astfel,
Taina Cuvntului svrit n adunarea Bisericii prin dou acte -
citire i vestirea cea bun - este izvorul creterii fiecreia i a
tuturor la un loc, spre plintatea raiunii de a fi a Adevrului.
n sfrit, n Taina Cuvntului se descoper conlucrarea ierarhiei
i a mirenilor n pstrarea Adevrului, conform i cu Pastorala
cunoscut a Patriarhilor Rsriteni (1869), "ncredinat ntregului
popor bisericesc". Prin predic se realizeaz, pe de o parte, darul
de a nva dat proistosului, ca o slujire a lui n adunarea Bisericii.
Pe de alt parte ns, predica nu este un dar personal, ci harisma
dat Bisericii - care se realizeaz n adunarea Bisericii - este
slujirea de nvtur a ierarhiei nedesprit de adunare, avnd
izvorul su haric n adunarea Bisericii. Duhul Sfnt planeaz asu-
pra ntregii Bisericii. Slujirea proistosului este propovduire i nv-
tur. Poporul lui Dumnezeu slujete primind aceast nvtur.
Euharistia Taina Cuvntului
Ambele slujiri, ns, snt de la Duhul Sfnt, ambele se svresc de
El i ntru El. A primi i a vesti Adevrul nu este posibil fr darul
Duhului Sfnt, iar acest dar este dat ntregii Adunri. ntreaga Bise-
ric - nu numai un anumit sector din ea - a primit "nu duhul lumii
acesteia, ci Duhul de la Dumnezeu, pentru ca s cunoasc cele
druite de Dumnezeu". "Pe Dumnezeu nu l cunoate nimeni dect
Duhul lui Dumnezeu", de aceea i acela care nva "vestete nu
nelepciunea de la oameni nvat prin cuvinte, ci nelepciunea
nvat de la Duhul Sfnt, lmurind cel duhovnicesc prin cel du-
hovnicesc", de aceea, i cel ce primete nvtura o primete n
Duhul Sfnt. "Cci omul sufletesc nu primete cele ale Duhului lui
Dumnezeu, pentru c el le socotete nebunie i nu poate s le
neleag" (1 Cor. II, 11-14). Episcopului i preoilor le este dat n
Biseric darul de a nva, ns le este dat pentru c ei snt marto-
rii credinei Bisericii, pentru c aceast nvtur nu este a lor ci
a Bisericii -n unitatea credinei i a iubirii. Numai Biserica ntrea-
g descoperit i realizat n "Adunarea n Biseric" are mintea lui
Hristos, numai n adunarea Bisericii toate darurile, toate slujirile se
descoper n unitatea i realitatea lor indivizibil - ca descoperirea
unicului Duh, Care umple tot Trupul - i de aceea, fiecare mdular
al Bisericii, orice rang ar avea n Biseric, poate fi, n faa lumii
acesteia, martorul plintii ntregii Biserici, nu numai al propriei lui
opinii.
n vechime, la propovduirea proistosului adunarea rspundea
cu solemnul Amin, mrturisind prin aceasta c a primit cuvntul,
pecetluind unitatea sa n Duh cu proistosul. n acest Amin al popo-
rului lui Dumnezeu este izvorul i principiul confirmrii c nvtu-
ra a fost "recepionat" de contiina bisericeasc. Despre aceast
"recepie", teologii ortodoci vorbesc adeseori, opunnd-o Bisericii
romane care mparte Biserica: n Biserica nvtoare i Biseric
pe care o nva i, de asemenea, individualismului protestant.
Dar poate de aceea este aa de greu de explicat n ce const
aceast "recepie" i felul n care se realizeaz ea, pentru c n
propria noastr contiin a disprut aproape cu totul amintirea
sau ideea c "recepionarea" Cuvntului este nrdcinat n