Cuprins Capitolul I:Asamblari filetate

Notiuni generale.................................................................................................................................................1 Definitie.............................................................................................................................................................1 Avantajele asamblarilor filetate.........................................................................................................................1 Principale dezavantaje a asamblarilor filetate...................................................................................................1 Materiale utilizate..............................................................................................................................................1 Aspecte generale................................................................................................................................................2

Capitolul II: Filetul

Filetul.................................................................................................................................................................4 Generarea filetului.............................................................................................................................................4 Clasificarea si caracterizarea filetului................................................................................................................5 Asamblari filetate..............................................................................................................................................6 Randamentul asamblarilor filatete.....................................................................................................................7 Repartitia sarcinii pe numar de spire in contact................................................................................................7 Asamblarea filetata fara strangere.....................................................................................................................7 Asamblarea filetata de fixare cu prestrangere...................................................................................................7

Capitolul III:Auto C.A.D.

Notiuni generale................................................................................................................................................8 Auto C.A.D. 2D................................................................................................................................................8 Auto C.A.D. 3D................................................................................................................................................9 Precizari.............................................................................................................................................................9 Bare de instrumente in modelarea 3D.............................................................................................................10 Umbrirea desenelor.........................................................................................................................................11 Crearea solidelor prin extrudare.....................................................................................................................11 Crearea solidelor complexe............................................................................................................................11

Cap I: Asamblari filetate

1.1 Notiuni generale
Asamblarea cu filet reprezinta imbinarea demontabila a doua sau mai multepiese , utilizand organe de asamblare filetate de tip surub-piulita

1.2 Definitie:
Asamblrile filetate sunt asamblri demontabile utilizate frecvent n construcia demaini; se realizeaz prin intermediul a dou piese filetate conjugate, una filetat la exterior numit urub, cealalt filetat la interior numit piuli (sau pies cu rol de piuli).

1.3 Avantajele asamblrilor filetate:

Realizeaz fore de strngere mari cu fore de acionare relativ mici; Permit o montare i o demontare uoar; Au un cost relativ redus datorit execuiei n serie mare, n fabrici specializate, peutilaje de nalt Productivitate; Asigur interschimbabilitatea, datorit standardizrii i tipizrii pe plan naionali internaional; Sunt sigure in exploatare

1.4 Principalele dezavantaje ale asamblarilor filetate:

Filetul este, prin forma sa, un puternic concentrator de tensiuni; Nu se poate stabili cu precizie mrimea forei de strngere realizat; Necesit elemente suplimentare pentru asigurarea mpotriva autodesfacerii.

1.5Materiale utilizate
Materialele utilizate pentru executia asamblarilor cu filet se aleg in principal functie de solicitarile din exploatare.Pentru suruburi se vor folosi o gama larga de oteluri,de la cele din uz general pana la otelurile inalt aliate:OL37 ,OL52 ,OLC15 , OLC60 , AUT30 , 18MoCN06 ,!5MoMC12 ,35CNS13 etc. Din otelurile speciale aliate cu Cr,Mo,Vn sau Ni , se executa suruburi destinate solicitarilor puternice si eforturilor variabile.Pentru suruburile din tamplarie se pot folosi lemnul ,materialele plastie si aliajele neferoase. Piulitele se mai pot executa din otel fosforos OLF, bronzuri sau fonte antifrictiune.

1.6 Aspecte generale:

Asamblarile demontabile se caracterizeaza prin aceea ca folosesc organe care permit montarea si demontarea, respective deplasarea relativa (in repaus sau in timpul functionarii) a pieselor asamblate.Sunt asamblari cu cea mai mare raspandire atat in constructia de masini,dispozitive si instalatii industriale (cazane,recipienti,conducte,etc) cat si in constructii metalice (grinzi,ferme). Aplicarea larga in toate domeniile tehnice a determinat elaborarea de standarde nationale (pentru unii standarde ISO) in toate tarile industrializate. Principiul de lucru al unor piese specifice acestui gen de asamblari sta la baza constructiei unor organe de masini cu mare importanta in tehnica (ex.Suruburilepentru transmisii). De asemenea,forma simpla (respective pretul scazut) permite folosirea ca organe ce distrug la suprasarcini organe de siguranta(pene,suruburi,stifturi). In general organelle asamblarilor demontabile constituie si sursa unor defecte si accidente grave ,motiv pentru care se intreprind si in present cercetari experimentale de laborator si se fac observatii practice.Aparitia unor materiale noi(aliaje pe baza de titan) si a unor medii de lucru caracterizate prin temperaturi ridicate (actiunea electrochimica, radioactivitate,etc ), face ca problema asamblarilor demontabile sa constituie o sursa de preocupare atat pentru cercetatori cat si pentru proiectanti

Capitolul II Filetul

2.1 Filetul:
Pentru definirea filetului, se utilizeaza notiunea de elice.Elicea este curba de pe o suprafata de revolutie (cilindrica, conica) care se bucura de proprietatea ca tangenta n orice punt al elicei face acelasi unghi cu o directie data.

Fig. 6.2.Scheme pentru elicele cilindrice

2.2Generarea filetului:

a) se utilizeaza un contur generator rectangular, triunghiular, trapezoidal, fierastrau, rotund; acest contur are o linie de referinta conventionala si un punct caracteristic pe aceasta linie; b) se mentine planul acestui contur n planul axial al corpului de baza (generator) al filetului (cilindru, n acest caz), astfel nct linia de referinta sa fie identica cu generatoarea corpului de revolutie; c) prin deplasarea punctului n lungul elicei se obtine filetul.
5

2.3Clasificarea si caracterizarea filetelor:

Filetul cilindric - realizat pe o suprafata de rostogolire cilindrica - are cea mai larga utilizare.

Filetul conic - realizat pe o suprafata de rostogolire conica - este reprezentat n este cea mai curenta, pentru ca - printre altele - permite chiar asamblarea cu filetul cilindric.

Filetul exterior are partea sa exterioara n afara suprafetei de revolutie; Spre deosebire, filetul interior are partea sa exterioara n interiorul suprafetei de rostogolire Filetul triunghiular (sau metric conform standardului SR ISO 724:1996) este cel mai utilizat la asamblarile de fixare. Se remarca urmatoarele aspecte: Aduce avantajul unui unghi de frecare si al unei autofrnari 1 mai reduse dect n cazul filetului trapezoidal ;el se utilizeaza la un singur sens de ncarcare pentru realizarea contactului pe acest unghi.

Filetul rotund are avantajul unei forme cu concentratori mai redusi dect la celelalte filete; ca urmare, el se utilizeaza: a) pentru preluarea unor sarcini dinamice mari (cuple de vagoane de cale ferata); b) pentru efectuarea de strngeri/desfaceri frecvente n medii improprii (armaturi de incendiu); c) pentru efectuarea unor manevre manuale usoare si rapide (la fasunguri si dulii)

Directia filetului este data de sensul elicei corespondente. Acest sens este definit de sensul de rotatie filetului al unui punct care se deplaseaza n lungul elicei si se departeaza fata de un observator care priveste n lungul axei asamblarii/corpului daca rotatia este n sensul orar, elicea sau filetul sunt dreapta; daca rotatia este n sens trigonometric, elicea sau filetul sunt stnga. Filetul cel mai des utilizat este dreapta. Filetul stnga poate fi cerut de rolul functional Pentru fixari curente se foloseste filetul metric, care asigura mai bine conditia de auto-frnare necesara n acest caz. Fixarile speciale sunt realizate de filetul rotund, asa cum s-a mentionat mai sus. Filetul metric conic permite etanseitatea asamblarii, facnd inutil un material ermetic; filetele conice se folosesc de obicei la asamblarile tuburilor (mai ales la forajele puturilor petroliere) sau unde este necesara etanseitatea (cnd presiunile si sarcinile sunt importante). Pentru miscarile n sarcina se utilizeaza n general filetele dreptunghiulare, trapezoidale si ferastrau, ale caror avantaje au fost mentionate anterior. Miscarea cu rol cinematic se obtine folosind n special filete triunghiulare cu pas mic si fara joc ntre flancuri (la micrometre).

2.4.Asamblari filetate:
Se realizeaza cu cel putin urmatoarele organe de masini: surubul si piulita. Este nsa posibil ca piulita sa lipseasca ca piesa propriu-zisa, asa cum se indica n asamblarea de fixare din fig. 6.1,c, n care surubul se nsurubeaza ntr-o piesa. surubul si piulita sunt denumite elemente filetate conjugate. n cadrul acestui curs nu se face analiza tipurilor caracteristice de suruburi si piulite.

2.5. Randamentul asamblarilor filetate:

Cresterea randamentului pna la 0,8 se poate realiza gratie utilizarii asamblarilor filetate de rostogolire. Ele difera constructiv n mod esential fata de asamblarile filetate de alunecare studiate n cadrul cursului. Se fac mai jos cteva consideratii de baza asupra acestui tip de asamblare.

2.6. Repartitia sarcinii pe numarul de spire n contact:

Pentru a ntelege mai bine ipotezele de calcul si aspectele legate de forma piulitei, este necesar sa se analizeze problema repartitiei sarcinii pe numarul de spire n contact. Fie pentru aceasta modelele reprezentate n fig. privind ncarcarea n functie de rigiditatea componentelor (surub, filet, piulita), valabile pentru suruburile ntinse si piulite comprimate.

2.7. Asamblarea filetata fara strangere:

n fig. este reprezentat cazul unui surub de macara: asamblarea filetata din care face parte este realizata fara strngere: prin simpla nsurubare a piulitei speciale cu suprafata de asezare sferica. Aceasta piulita are rolul de a se evita aparitia unor solicitari suplimentare de ncovoiere la balansarea sarcinii ridicate.

2.8.Asamblari filetate de fixare cu prestrangere:

Asamblarile filetate de fixare cu prestrngere pot fi definite utiliznd exemplele de asamblare: A unii capac pe cilindrul sau (la motorul cu ardere interna); A doua carcase (turbina); A flanselor conductelor pentru conducerea fluidelor sub presiune; A capacului pe corpul bielei etc
8

Cap III:Auto CAD

3.1 Notiuni generale

AUTOCADUL este cel mai cunoscut si raspandit software pentru proiectare. Proiectarea asistata de calculator (CAD = Computer Aided Design) inseamna activitatea prin care reprezentam cu ajutorul calculatorului , dupa anumite reguli tehnice, diversele obiecte pe care trebuie sa le concepem, sa le construim, sa le studiem, si sa le optimizam: piese si ansambluri pentru industrie ,cladiri, instalatii, drumuri si poduri ;harti topografice sau tematice ; circuite electrice s.a.m.d. Sistemul nativ de fisiere sunt cele de tip dwg, precum si cele dxf (Drawing eXchange Format), extrem de larg raspandite. Cu toate ca initial a fost creat pentru sa ruleze si pe platforme ca si Unix, Macintosh, s-a renuntat la dezvoltarea acestora in favoarea sistemului de operare Windows. Una dintre caracteristicile care au facut faimosa aceasta aplicatie, pe langa pretul comparativ mic la data lansarii cu alte softuri similare, a fost posibilitatea de ambientare si automatizare a proceselor. Aici sunt incluse AutoLISP, Visual LISP, VBA, .Net, ObjectARX.

3.2Auto CAD 2D

Cele mai utilizate comenzi in desenare 2d: TEXT Comanda TEXT deseneaza un text de marimea dorita, inclinat cu unghiul dorit. STRETCH Comanda STRETCH permite mutarea unei portiuni din desen selectata prin SELECT, pastrand legaturile cu restul desenului, ramas neschimbat. Poate fi aplicata entitatilor de tip line, arc, trace, solid, polyline, 3Dline si 3Dface. STRETCH se comporta diferit cu diferitele tipuri de entitati. Capetele liniilor sunt deplasate; arcele sunt transformate in linii sau sunt modificate (cand este posibil) pozitia centrului si unghiurile de inceput si sfarsit; polilinia este tratata segment cu segment, in functie de tipul segmentului respectiv (linie sau arc); informatiile referitoare la rotunjirea sau interpolarea poliliniilor nu sunt afectate de STRETCH SCALE Comanda SCALE permite modificarea dimensiunilor unor entitati existente. Factorul de scara este acelasi pe X si Y. Daca la ultima cerere raspundeti cu un numar, factorul este relativ la dimensiunile obiectelor selectate. Pentru marire, acesta trebuie sa fie mai mare decat 1. Daca raspundeti cu "Reference", puteti specifica dimensiunea curenta si noua dimensiune care doriti sa ii corespunda Lungimea de referinta poate fi specificata si prin introducerea a doua puncte. ROTATE Comanda ROTATE permite rotirea de entitati in jurul unui punct. Daca figura este deja rotita cu un unghi, trebuie sa dati unghiul sub care sa fie rotit ansamblul fata de acesta (deci un unghi relativ).
9

PLINE Polilinia este compusa dintr-o insiruire de linii si arce, tratate ca o singura entitate. Comanda PLINE deseneaza o polilinie. OSNAP Comanda OSNAP contine o trusa de unelte de selectare a unui punct, din care vom alege una sau mai multe (modurile OSNAP). Punctele selectate vor fi legate de una sau mai multe entitati deja desenate. ORTHO Comanda ORTHO permite trecerea in (sau din) modul de lucru ortogonal. In acest caz, toate liniile vor fi desenate orizontal sau vertical. MOVE Comanda MOVE serveste la mutarea uneia sau mai multor entitati dintr-un loc intr-altul. Entitatile selectate vor fi sterse din locul initial si vor apare in noul loc, corespunzator punctului precizat la cererea "Second point of displacement: ". MIRROR Folosind comanda MIRROR putem reprezenta obiecte oglindite in raport cu linia. Se cere in primul rand sa selectam obiectele pe care le oglindim. Apoi ni se cer doua puncte ale dreptei in raport cu care se face oglindirea. Dupa ce a fost selectat si al doilea punct, trebuie sa hotaram daca pastram obiectele care au fost oglindite (imaginea initiala) sau nu. De exemplu, daca desenam un camion, putem desena doar jumatate din el si apoi sa-l oglindim fata de axa de simetrie.

3.3 AutoCAD 3D

Exist trei modaliti de afiare a modelelor 3D n AutoCAD. 1.Modelarea wireframe (cadru de srm) este o descriere scheletic (doar prin muchii), fr suprafee, interior i exterior a obiectelor. 2.Modelarea suprafeelor este mai complex dect wireframe deoarece adaug suprafee muchiilor. 3.Modelarea solidelor adaug interior unui model (descrie ntregul volum) i este cea mai utilizat, deoarece solidele sunt cele mai complete informaional i mai puin ambigue. Pot fi create obiecte 3D complexe prin combinarea i editarea unor modele de baz (paralelipiped, con cilindru, sfer, prism, tor) sau efectund anumite operaii asupra unor obiecte 2D.

3.4 Precizari:
Fiecare tip de modelare utilizeaz metode diferite pentru construirea modelelor 3D. Efectele metodelor de editare difer i, de aceea, este recomandat s nu se combine metodele de modelare. Exist posibilitatea de conversie limitat din solide n suprafee i din suprafee n cadre de srm. Cadrele de srm nu pot fi convertite n suprafee i nici suprafeele n solide.

10

3.5 Bare de instrumente utile n modelarea 3D

3D Orbit; Shade; Solids; Solids Editing; View. Comanda 3dorbit (butonul din bara de instrumente) activeaz o vedere interactiv 3D de tip orbit care permite manipularea, cu mouse-ul, a vederii modelului, astfel nct s se vizualizeze ntregul model sau orice obiect al acestuia din diferite puncte de vedere. Cnd comanda e activ, se afieaz un cerc mare verde (mir), divizat n patru cadrane de patru cercuri mai mici. Centrul mirei este obiectul care este privit (tina target) i este fix, iar punctul din care se privete (vizorul) se poate modifica prin tragere cu mouse-ul apsat n diferitele zone ale mirei. Diferitele opiuni ale comenzii sunt accesibile din bara de instrumente 3dorbit i shade sau din meniul contextual aferent (afiat cu un clic dreapta cu mouse-ul cnd comanda este activ Obiectele nu pot fi editate cnd comanda 3dorbit este activ. Meniul contextual 3dorbit Orbit permite ntoarcerea la afiarea mirei, dup utilizarea altor opiuni precum Zoom, Pan sau Continuous Orbit.

Adjust Distance simuleaz efectul de mutare a camerei mai aproape sau mai departe de obiect, Swivel Camera simuleaz efectul de rotire a camerei. Continuous Orbit permite rotireacontinu a obiectelor ntr-o direcie i cu o vitez impuse din indicarea cu mouse-ul. Orbit Maintains Z pstraz orientarea axei Z la micarea prin tragere pe orizontal cumouse. Orbit Uses AutoTarget pstreaz punctul inta legat de obiecte i nu n centrul viewport-ului. Este o opiune activ n mod implicit.
11

3.6 Umbrirea desenelor Exist urmtoarele opiuni de umbrire, accesibile din:

- bara de instrumente Shade - meniul contextual - dup apelul comenzii shademode.

3.7 Crearea solidelor prin extrudare

EXTRUDE permite crearea de solide prin extrudarea (adugarea celei de-a treia dimensiuni) obiectelor existente 2D selectate, care trebuie s fie contururi nchise (polilinii care descriu un profil, fee 3D plane, cercuri, elipse, curbe spline) sau regiuni. Nu pot fi extrudate polilinii care se autointersecteaz i obiecte din blocuri. Extrudarea poate fi realizat de-a lungul unui ci sau prin specificarea nlimii i a unghiului de extrudare care va determina profilul corpului rezultat.

3.8Crearea solidelor complexe

Se pot crea solide complexe editnd solidele de baz, prin adugiri, eliminri de poriuni din acestea sau intersectndu-le. UNION formeaz un singur corp 3D prin unirea corpurilor 3D selectate SUBTRACT extrage dintr-un solid un alt solid care este coninut sau l intersecteaz pe acesta. Are aceeai aciune i asupra unui obiect de tip regiune. INTERSECT - formeaz un corp 3D din volumul pe care dou solide existente l au n comun.

12