TULBURARI CIRCULATORII

Hiperemia si congestia Hiperemia proces activ implicand dilatarea arteriolelor Tesutul apare rosu si cald Congestia (hiperemie pasiva)- stagnarea sangelui in vene Tes apare rosu murdar sau cianotic si este umed si rece -hiperemia - exces de masa sg intr-un tes/organ/teritoriu Dupa sediu: - arteriala - venoasa Dupa patogenie: - activa - cresterea aport de sg arterial + circ venoasa N - pasiva-aport de sg arterial N + scaderea debit circ venoase Hiperemia activa Dupa etiologie: ~fiziologica tipic inflamatie roseate; Cresterea fluxului sanguin in muschi in timpul exercitiilor fizice; mc tub dig in impul digestiei, endometru premenstrual ~patologica tegum eritem circumscris (rozeola sifilitica);eritem confluent (exantem,enantem b.i. Hiperemia pasiva = staza sanguina (congestie)

= cresterea masei de sg in terit venos si capilar dat incetinirii si/sau scaderii cantitative a flux sg venos, cu circ arteriala normala; Locala, regionala, generalizata STAZA SANGUINA ACUTA M: -culoare: rosu-vinetie, uniforma (Hb redusa crescuta) -volum, greutate crescute (masa crescuta de sg) staza prelungita => tumefactii = edem in grade variabile m: -vene + capilare dilatate, pline cu hematii alipite, inegal colorate (hipoxie) -perivascular, inconstant = edem + hematii extravazate (creste pres. hidrost.) STAZA SANGUINA CRONICA Macro: -culoare: cianotica; -t locala scazuta -volum si greutate crescute urmate de tumefiere si extravazari(picheteuri tahicromatice), -leziuni distrofice (hipoxie) induratia (scleroza) Micro: - extravazari de hematii (permeabilitate vasc. crescuta) - Macrofage locale = incarcate cu hemosiderina (din degradare hematiilor)=> se depun in tesuturile respective - celulele parenchimatoase sufera leziuni distrofice fibroza locala EVOLUTIA STAZEI - staza acuta- fara sechele dupa disparitia stazei - staza cronica- la disparitia cauzei, se restabileste circulatia, -cianoza si edemul retrocedeaza -scleroza si dep. de hemosiderina persista - favorizeaza tromboza si infectiile PLAMANUL DE STAZA Staza cronica = induratie bruna In stenoza mitrala M:-crestere in greutate si volum, culoare cianotic-bruna, consistenta crescuta (fibroza) - la sect. se scurge sange venos si f. putin lichid de edem - pulmonul e mai dens,mai putin poros, cu zone hipoaerate. m:- capilare si vene dilatate, pline cu hematii alipite - septuri alveolare si interlobare ingrosate (scleroza difuza si dep de hemosiderina) - alveolele au lumenul ingustat, contin resturi de hematii,lichid de edem(transsudat- lichid clar, sarac in proteine) + macrofage alveolare = celule cardiace = cel. mari, cu unul/m.multi nuclei, citopl. abundenta galbui-cafenie ce contine granule de hemosiderina din Hb hematiilor extravazate (sputa ruginie a cardiacilor) FICATUL DE STAZA Staza cronica - decompens cord dr sau afect ale VCI

M:

- crestere in volum si greutate, - culoarea cianotica, rosu inchis - vinetiu - capsula Glisson este destinsa, suprafata externa neteda, - la sectiune se scurge o mare cantitate de sange venos, - pe suprafata de sectiune desenul lobular este accentuat Leziunea evolueaza in 4 etape: I. Staza incipienta desen lobular accentuat cu zone punctiforme vinetii-negricioase alternand cu zone brune II.+III. Staza prelungita si intensa mult extinsa in lobulii hepatici=aspect de nuca muscada / ficat pestrit IV. Ciroza cardiaca (scleroza cardiaca) Stadiul I - VCL si capilarele dilatate, pline cu hematii Stadiul II - n cocard zon cianotic de staza,zon galben (distrofie gras mediolobular zona sensibila Noel), zon brun-rocat periportal (cvasi-normal) Stadiul III intervertit n care se disting 2 zone: zona pericentrolobular si zona mediolobulara cu leziuni degenerative i zona periportal indemna; lobulul pare centrat de spatiul port Stadiul IV - in faza tardiv, fibroza ce nlocuiete parenchimul pericentrolobular poate duce la ciroz cardiac Lobulul pare centrat de spatiul port ,scleroza cardiaca RINICHIUL DE STAZA Cauze insuf. card. globala sau insuf. ventriculara dr. compresiuni ale v. renale prin tumori, anevrisme de aorta, etc. M: rinichi mare pestrit , crescut in volum si greutate, suprafata externa neteda, capsula destinsa, (decapsulare usoara) transparenta, parenchim rosu-vinetiu cu mici picheteuri violacee inchis, brun, consistenta elastica, Pe suprafata de sectiune, corticala este palid-violacee,glomerulii cu staza au aspect pestrit, venele sunt dilatate si au aspect de dungi fine rosii-negricioase; medulara este cianotic-violacee, mai intens decat corticala; Afectarea este bilaterala. Tromboza :proces de coagulare a sg intr-un sist cardiovasc. inchis in timpul vietii PATOGENIE: Triada Virchow = lez.endot. + modif al fluxului sg + alterari ale fact de coag.

Cheag postmortem-rosu-violaceu, lucios, translucid, slaninos, neaderent

Tromb-aderent, mat, neregulat, ferm TROMBOZA CLASIFICAREA TROMBILOR D.p.d.v. al constitutiei: trombi albi dimens. reduse,greu vizibili macroscopic, ca o masa sticloasa, hematii in centru + leucocite la periferie (fen. de marginatie leucocitara) se gasesc pe placile de aterom; trombi rosii in general in vene; intotdeauna recenti si mari, sunt inconjurati de hematii; trombi mixti cei mai freventi; prezinta 3 parti: cap + corp + coada In raport cu localizarea: arteriali de obicei ocluzivi in arterele coronare, cerebrale, femurale dar pot fi si parietali in artera aorta, iliaca si carotida; de obicei micsti/albi si aproape intotdeauna pe placi de aterom cardiaci mai frecv. in AS in SM si boala miocardiaca, initial fiind parietali; la sect., central, se gaseste un lichid verzui = ramolire puriforma aseptica; in endocardite valvulare apar pe marginea libera a valvei cu vicii depuneri trombotice de unde pleaca fragm. emboli in marea circulatie

in endocardite reumatismale pe marginea libera se dep. mase de fibrina cu aspect de veruca; venosi intotdeauna ocluzivi, rosii, apar frecv. in vv. micului bazin periprostatic la barbati si ale tract genital la femei, precum si in vv. prof. ale mb.

inf; -trombii din vv mari sunt frecv surse de embolii pulm.(poplitee, femurala, iliaca) In functie de suprafata ocupata in vas trombii parietali ocupa doar o parte a lumenului vascular; trombi obliteranti astupa vasul in totalitate; Dupa vechime: trombi recenti cvasiomogeni, zona aderenta la peretele vascular este albicioasa, pestrita; trombi vechi aderenti pe o intindere mai mare la peretele vascular/cardiac sunt micsti/organizati conjunctiv Dupa continutul septic: trombi aseptici tromboze neinfectioase; trombi septici de pe vegetatiile din endocardita bact. streptococica; contin germeni/ fungi EVOLUTIA TROMBILOR: Disparitia prin actiunea fibrinolitica eficienta fibrinolizei dep. de marimea trombului Organizarea trombului trombii parietali mari sufera o retractie = sinereza spatii in masa tromb; din cel subintim, mioepit=recanalizare si transf fibropara=organizare Ocluzia vaselor se face in functie de obstructia totala/partiala a vasului, felul vasului (artera/vena), tipul de circulatie (terminala/colaterala) Aparitia de embolii tromboza venoasa e cea mai importanta sursa de embolii CARACTERELE MORFOLOGICE ALE TROMBULUI: M: aderent, uscat, sfaramicios, cu suprafata rugoasa; prezinta 3 parti: cap, corp si coada -capul = port cea mai veche, situat la locul de implantare,albicios -corpul = stratificat, format din zone albe si rosii alternante (linii Zahn) -coada = cheag rosu (retea de fibrina continand toate elem. fig. ale sg.) Trebuie deosebit de cheagul postmortem = neaderent, umed, consistenta slaninoasa, rosu / alb-galbui m: trombul recent prezinta in zona de fixatie material granular si o retea coraliforma (laxa de fibrina) in jurul si in ochiurile retelei : leucocite si hematii asem sg. normal la dist se gasesc: fibrina, leucocite, hematii si plachete sg.

INFARCTUL = necroza ischemica de coagulare prin oprirea circulatiei sg. intr-un teritoriu arterial terminal bine delimitat Se produce prin: - embolie, tromboembolie, stenoza coronara + spasm art., Dupa timpul scurs de la ocluzie infarcte recente/vechi; Dupa natura embolului septice/aseptice; Dupa tipul de circulatie albe (miocard,rinchi,splina) rosii(pulmonar, intestinal) INFARCTUL - progresiv PMN-urile fagociteaza tesutul necrozat in 5-6 zile reactie macrofagica si fibroblastica - dupa 7-8 zile apare tesutul de granulatie cu rol de reparatie & organizare;- rezultatul proc de granulatie infarctul sechelar dupa 8-10 sapt Dupa 8-10 sapt in zona de infarct putem gasi: - hialinoza inlocuirea tes cj cu hialin; - calcificare dep de saruri calcare in zona de necroza - proces supurativ rareori INFARCTUL M: - infarctele albe recente sunt triunghiulare pe supraf. de sect. cu varful spre centrul organului; - zona de necroza predomina la supraf organului, consistenta ferma, inconj de un lizereu leucocitar alb si o zona hiperemica m: - limite celulare pastrate, nc lizat, citplasma eozinofila granulara, stroma se pastreaza mai mult timp - la periferie reactie inflamatorie cu PMN, hiperemie si hemoragie Infarct miocardic

15-24 ore primele semne macroscopice paloare a miocardului 2-3 zile devine mai marmorat si mai circumscris

3-7 zile aria de necroza mai aparenta, moale, brun galbuie in centru cu margine hiperemica INFARCTUL MIOCARDIC = necroza ischem a m. cardiac Evolutie: - dupa 5-12h necroza de coagulare (fibre miocardice de aspect valurit) - dupa 24h hiperemie,edem, infiltrat neutrofile si lez de necrobioza - ziua 5-6 PMN urile sunt inlocuite de macrofage care fagociteaza material necrobiotic - ziua 7-8 proliferare de vase si fibre cj(tesut de granulatie) la periferia zonei de infarct - dupa 2-3 sapt continua inlocuirea fibrelor necrozate, producerea de colagen la nivelul zonei de infarct - dupa 6-8 sapt cicatrice alba, sidefie, ferma, asem tes tendinos Infarctul renal (alb) Reprezint necroza ischemic a parenchimului renal provocat de obstrucia unui vas arterial.

Rinichii reprezint locul de elecie pentru producerea unui infarct, n cazul unei embolii sistemice (deoarece un sfert din debitul cardiac trece prin rinichi !). Sursa major a embolilor este tromboza mural n atriul i ventriculul stng, ca rezultat al infarctului miocardic. Alte cauze: tromboza n ateroscleroza avansat a arterei renale i vasculita acut din poliarterita nodoas Trunchi de con cu baza la perif org si vf spre hil,Culoare palida, galbuie, Baza infarctului bombeaza pe la supraf org, aspect in geam mat, nc. au disparut, contur cel estompat, siluete de glomeruli si tubi La perif z de infarct-PMN si macrofage , Hiperemie si hemoragie INFARCTUL ROSU Apare in tes bogat vascularizate, cu multiple anastomoze (pulmon intestin subtire, intestin gros, rar in ficat sau testicul) INFARCTUL ROSU PULMONAR Se prod prin embolii cu pct de plecare in micul bazin TEP In primele 12-24h clinic: durere toracica, dispnee, hemoptizii cu cheaguri de sg M: forma de piramida, cu baza spre pleura si vf spre hilul pulmon initial bombeaza pe supraf pleurei, apoi deprima; culoare rosie-negricioasa, consistenta crescuta; la sectiune compact, neaerat, cu putina serozitate m: necr hemorag, zone de hematii ce distrug sept. interalveolare, invadeaza alveolele, iar la periferie => PMN + edem alveolar Dupa 2-3 zile hematiile sunt inlocuite de macrofage si incepe organizarea Dupa 2-3 sapt aspect de infarct rosu pulmonar vechi M: pulmonul e deprimat, brun (dep de hemosiderina), consistenta crescuta sau scleroza pigmentata feruginoasa

Distrofii - Procese patologice datorate unor tulburari ale metabolismului

Pot fi : - cantitative(volumetrice) si calitative; intra si extracelulare;Hidroprotidica;Boli toxico-infectioase, septicemii, intoxicatii recente; Distrofia granulo-vacuolara renala Macroscopic, rinichiul este crescut de volum, se decapsuleaz uor, culoare albicioasa, aspect de carne oparita. Microscopic, celulele epiteliale ale tubilor renali se tumefiaz (intumescen tulbure). Citoplasma celulelor din tubii renali contori i colectori prezint granule si / sau vacuole. Leziuni la nivelul nucleilor Distrofia hialina Substanta omogena, sticloasa,translucida, anhista.

Macroscopic: aspect sticlos, albicios, dur, bine delimitat Microscopic, ovarul conine formaiuni ondulante, cerebriforme, cu contur policiclic, omogen, eozinofile, alungite, coninnd rare fibrocite. Mai pot apare vase cu perete ngroat prin depuneri de hialin. Corpi Malory - hepatocit Distrofia amiloida Degenerescenta protidica Rokitausky-prima data lez macro; Virchow a identif histologic si histochimic depoz de amiloid prin colorare cu iod: brun-acaju, asemanatoare amidonului. Col metacromatica (rou violaceu) cu violet de metil i ortocromatic cu rou de Congo. Macro: rinichi palizi-cenusii, consistenta crescuta asem cauciucului vulcanizat, duri, suprafaa usor ondulat (rinichiul mare slaninos) sau poate fi retractat datorit stenozelor vasculare prin depunerea amiloidului n pereii vasculari. Micro: corpusculii Malpighi prezint ngrori ale membranelor bazale glomerulare care apar colorate omogen, ca i membranele bazale ale tubilor renali. Pereii vaselor pot fi ngroti, iar unii tubi contorti conin cilindri hialini Staza biliar (colestaza) n ficat Staza biliar n ficat este o distrofie pigmentar cu acumularea intrahepatic de pigment biliar, consecutiv obstruciei cilor biliare (prin litiaz biliar, hepatic, parazii, inflamaii) sau prin compresie extern (ciroz biliar, cancer de cap de pancreas). Colestaza n cile biliare determin destinderea acestora, ruperea jonciunilor intercelulare i acumularea de pigment n hepatocite. Macro ficatul este mrit de volum, capsula este destinsa i este colorat brun-verzui(datorit depunerilor biliare). Microscopic, arhitectura lobular este pstrat, n spaiul port canaliculele biliare conin bil de culoare brunverzui, denumit impropriu trombi biliari, iar hepatocitele conin granule brun-verzui n citoplasm. Steatoza hepatic Steatoza hepatic reprezint acumularea de lipide (trigliceride) n hepatocite. Malnutritie, diabet, obezitate, stari toxico-septice, sarcina Depunerea se face difereniat pe regiuni : steatoza centrolobular, datorat alcoolului ,steatoza periportal, n carene proteice, steatoza intermediar, n staza cronic Macro:ficatul este mrit de volum, consisten sczut i un aspect glbui pe suprafaa de seciune (ficatul de gsc). Microscopic, lipidele pot fi evideniate pe preparate la gheata, secionate la criotom, cu coloratii histochimice: Sudan III (portocaliu) sau Scharlach (rou). Preparatele la parafin prezint hepatocite vacuolizate (picatur lipidica), cu nucleu periferic (inel cu pecete) Prezena vacuolei lipidice cu pstrarea nucleului indic caracterul ei reversibil, n timp ce dispariia nucleului este semn de ireversibilitate. Boala Niemann-Pick Tezaurismoza ;Boala autozomal recesiva ;Deficienta de clivare a sfingomielinei, prin absenta sfingomielinazei si acumulare de sfingomielina si colesterol in cel reticuloendoteliale in maj tes si org Tip A 75-80% din cazuri: Infantila, severa, Atingere neurologica si acumulare viscerala marcata de sfingomielina, Deces in primii 3 ani Tip B organomegalie fara atingere SNC Tip C asemanator tip A, apare dupa 10 ani Hepatosplenomegalie, Organe palide , crescute in dimensiuni,Creier scazut in greutate, devine mai ferm, Retard mintal Microscopic se constat prezena unor macrofage mari, cu diametru de ~ 50 m, cu un nucleu situat central, cu citoplasm spumoas, numite celule Niemann-Pick; Col pt lipide pozitive

Maladia Gaucher Boala autozomal recesiva; Deficit de glucocerebrozibaza cu acumulare de glucocerebrozide in sist macrofagic si in SNC Tip I 80% din cazuri, forma noncerebrala, depozite hepatice, splenice si scheletice la adult, longevit scurta Tip II infantila, cerebrala Tip III tip intermediar, la tineri, asem tip I, deces in decada III de viata Boala Gaucher Morfologic apar: splenomegalie gigant (~ 10kg), hepatomegalie, adenopatii datorit acumulrii de celule Gaucher (histiocite de ~ 50-100 m, cu citoplasm fibrilar, cu aspect de hrtie creponat, datorit suprancrcrii lizozomale cu cerebrozide). Inflamatii nespecifice Inflamatia- Generalitati Reprezinta un proces de aparare al organismului - proces benefic pentru organism Apare pentru a izola sau a inlocui teritoriul lezat Inflamatia acutasecunde, minute, ore, zile/saptamani Inflamatia cronicaperioade mai lungi (luni/ani) Tipuri celulare implicate:

Inflamatia

inflam. nespecif. (lez. sunt ~ indiferent de ag. etiol.)

inflamatii specifice (aspectele macro- si microscopice difera pentru agentii etiologici, realizand un tablou caracteristic util pentru diagnostic, nefiind nevoie de a evidentia agentul cauzal: tbc, sifilis, inflam. virale, inflam. microb Calor Rubor Tumor Dolor Functio laesa Clasificarea din punct de vedere al evolutiei 1. Acute: infiltr. = PMN-uri, fibrina; Evol.= scurta, de obicei cu restitutio ad integrumpuroiul poate fi: expulzat, se desica (crusta), limitat de o membr.(abces), sau persista (sechestru in osteomielita). 2. Subacute; infilt.= PMN, limfocite, plasmocite; Inflam. micotice au infilt. de tip subacut. Evolutie = stearsa. 3. Cronice; infiltr= limfocite, plasmocite, histiocite, macrofage, celule epitelioide, celule gigante multinucleate. Simptomat. clinica , evolutia este indelungata

Inflamatiile nespecifice

Leziunile sunt de acelasi tip indiferent de agentul etiologic Meningita

Meningita bacteriana reprezinta un proces inflamator acut al leptomeningelui si lichidului cefalorahidian din spatiul subarahnoidian de etiologie bacteriana Reprezinta o urgenta medicala, netratata avand o rata de mortalitate Meningitia bacteriana acuta este mai frecventa la copii (1 luna 2 ani) Etiologie: Agentul patogen variaza in functie de varsta bolnavului: Nou-nascuti: E coli; Streptococ de grup B Copii: Haemophilus influenzae Adolescenti si adulti tineri: Meningococ Varstnici: Pneumococ; Listeria monocytogenes

Imunodeprimati: Klebsiella; anaerobi Patogeneza: Diseminare hematogena a bacteriilor spre leptomeninge

 Inoculare directa dupa traumatisme Propagare de la nivelul SN periferic (rar) in rabie, infectia cu herpes simplex Extensie locala de la:Sinusuri, Abcese dentare, Plagi chirurgicale de la nivelul craniului, coloanei vertebrale osteomielita erodarea osului propagare la nivelul SNC Clinic:Febra, Cefalee intense, Fotofobie, Confuzie, somnolenta, Redoare de ceafa, Greata, Voma Macroscopic: meninge cu aspect tulbure, ingrosat, Vase meningeale dilatate, proeminente, Exudat purulent galbencafeniu in spatiul subarahnoidian(Bazal: in M. cu H. influenzae,Dens in vecinatatea sinusului sagital: in M. pneumococica), De la nivelul zonelor cu acumulare maxima a exudatului se desprind traiecte purulente de-a lungul vaselor, pe intreaga suprafata a creierului; Grad variabil de edem cerebral Microscopic: Initial: exudat inflamator acut (PMN degradate, fibrina) in spatiul subarahnoidian focare de hemoragie; hiperemie vasculara ;Exudatul se poate extinde in spatiul perivascular Virchow-Robin Ulterior: predomina macrofagele, Organizarea exudatului cu eventuala fibroza meningeala, Glioza reactiva usoara in tesutul cerebral din vecinatate, Ocazional tromboza venelor cortexului sau a sinusului sagital, vasculita Complicatii: Daca meningita nu este tratata neutrofilele sunt inlocuite de limfocite si macrofage care impreuna cu bacteriile, determina iritarea si degenerarea nervilor cranieni, producand fibroza intimei in artere si fibroza leptomeningelui care poate determina infarcte corticale si blocajul orificiilor (gaurilor) Luschka si Magendie hidrocefalie Apendicita acuta flegmonoasa Definitie Este o inflamaie exudativ purulent care infiltreaz peretele apendicelui, organ bogat n esut limfoid (amigdala abdominal), frecvent la adolesceni i aduli tineri. Este o afeciune cu etiologie bacterian, produsa prin obstrucia lumenului apendicular cu coprolii, tumori sau paraziti Macroscopic: Initial: edem si congestie (desen vascular accentuat) la nivelul vaselor seroasei Ulterior:lumen dilatat, perete ingrosat, seroasa mata (luciul sters)/cu depozite fibrinoase sau fibrinopurulente Final: picheteuri hemoragice la nivelul mucoasei, lumen cu continut purulent, exudat purulent pe seroasa Microscopic:In lumen: PMN-uri degradate, detritus necrotic, hematii; Ulceratii la nivelul mucoasei ; PMN in toate straturile peretelui apendicelui (infiltrat inflamator transmural) ; Edem ; Hiperemie importanta la nivelul seroasei; Exudat fibrinopurulent pe seroasa Inflam. supurativa / exudat purulent

Puroi = material vascos, semifluid = PMN lezate sau moarte (piocite) prot plasm., detritus tisular lichefiat. ABCES = distr. tis. localiz.= cavitate plina cu puroi delim de membr. piogena. FLEGMON = exudat purulent difuz

EMPIEM=colectie purulenta intr-o cavitate preexistenta: cav pleurala, VU, piosalpinx, piometru, pionefroza Abcesul hepatic

Abcesul hepatic este o inflamaie exudativ purulent circumscris, localizat n ficat. Supuraia este dat de infecia cu diveri piogeni cu poart de intrare:biliar - n caz de colangit supurat intrahepatic = abces colangitic, venoas supuraia este n teritoriul venei porte (apendicit) antrennd pileflebita i propagarea germenilor n trunchiurile venoase intrahepatice = abces pileflebitic, arterial, cnd exista pioemie = abces pioemic. Abcesul colangitic are puroi cu o tent verde, prezint tendina de propagare n ramurile arborelui biliar, iar din loc n loc procesul supurativ se ntinde n esutul hepatic vecin Abcesul pileflebitic are dimensiuni mari, se observ colectii purulente multiple, cu un diametru de 5-6 cm, cu un contur rotunjit sau policiclic i net delimitat de o membran piogen; uneori aceste abcese pot fi constituite dintr-o aglomeraie de mai multe caviti purulente separate unele de altele prin perei incomplei (abces areolar Chauffard ficatul in burete, datorit propagrii procesului supurativ n lungul ramificaiilor vasculare). Abcesul pioemic este n general multiplu, de dimensiuni mici, infecia ficatului este concomitent cu o infecie generalizat, i se prezint sub form de abcese miliare; ficatul este congestionat, friabil, presrat cu noduli galbeni, cu diametrul de 3-4 mm ncojurai de o zon hemoragic Parotidita epidemica Etiologie, simptomatologie

 Parotidita epidemica este o inflamatie acuta exudativa data de virusul urlian (paramixovirus) care se transmite prin saliva persoanelor contaminate Virusul are chemotactism pozitiv pentru pancreasul exocrin, testicule, ovare i glandele salivare. Perioada de incubatie: 18-21 zile Clinic:Tumefierea dureroasa a gl parotide (uni/bilateral), Febra, Durere la masticatie, Fatigabilitate Microscopic: Acinii si canalele apar distantate,interstitiul prezentand hiperemie si abundent exudat seros, slab colorat, acidofil, continand relativ rare elemente histiomonocitare. Enterocolita ulcero-necrotica Definitie Inflamatie acuta necrozanta a intestinului subtire si gros; Este o boala grava, ce pune in pericol viata nounascutilor (sapt 2-3 de viata), fiind caracterizata prin inflamatie, necroza si hemoragie la nivelul mucoasei intestinale; Tipic afecteaza prematurii cu greutate de 1000-1500g Macroscopic, mucoasa este hiperemic, edemaiat, cu zone de ulceraie i, uneori apar pseudomembrane alb-galbui (enterita pseudomembranoas cu Clostridium Dificile); ulceraiile pot fi dispersate, dar uneori conflueaz, denudnd arii largi. Ileonul terminal este cel mai frecvent afectat; Orice parte a intestinului subtire si gros poate fi afectata; Leziuni multiple; Afectarea difuza este posibila; Intestin dilatat, congestiv, cu arii bine delimitate de necroza Microscopic: Necroza hemoragica si de coagulare initial limitata la mucoasa, Ulterior, in anumite focare, afectare transmurala, Infiltrat inflamator mixt (acut si cronic) la nivelul mucoasei (in enteritele cu evolutie lenta), Hiperemie vasculara, edem, Ulceratii, Colonii bacteriene, Modificari reparative: regenerare epiteliala, tesut de granulatie, fibroza; Ulcere, care pot fi neuniforme sau difuze i n general, pot afecta orice parte a tractului gastro-intestinale. Site-uri preferate includ ileonul terminal, colon drept, i stomac. Apare necroz transmural i pot fi asociate cu chisturi de gaz n interiorul peretelui intestinal Bebeluii supravieuitori episod acut pot dezvolta mai trziu stricturi fibroase; Complicatii: Gangrena intestinala,Perforatie, Sepsis, Soc, Stricturi, Recurente Pleurezia fibrinoasa Definitie: inflamatie fibrinoasa a pleurei Intalnita in cadrul: bolilor pulmonare: tuberculoza, pneumonie, infarct pulmonar, abcese pulmonare, bronsiectazii; bolilor sistemice: artrita reumatoida, lupus eritematos diseminat, uremie, infectii sistemice difuze; ocazional: metastaze postiradiere (in terapia tumorilor pulmonare si tumorilor de mediastin). Macroscopic: Pleura este ingrosata, mata (lipseste luciul caracteristic) si acoperita de depozite de fibrina de aspect albicios-cenusiu; Aspect de limba de pisica sau de tartina unsa cu unt; In cavitatea pleurala exudatul este redus sau absent Microscopic:

Exudat fibrinos eozinofil, neregulat Rare hematii si PMN in reteaua de fibrina Organizarea exudatului fibrinos prin aparitia tesutului de granulatie Vindecarea prin fibroza determina aderente focale sau difuze intre pleura viscerala si cea parietala Edem in subseroasa

Tesutul de granulatie Apare in cadrul procesului de vindecare a unei leziuni granulomul inflamator infectiile granulomatoase MACROSCOPIC:Tesut fin, moale, de culoare rosietica, cu suprafata cu granulara (de aici si denumirea acestuia) Sangereaza usor din cauza numarului mare de capilare Scop: Inlocuirea tesutului afectat Microscopic: La ~3 zile de la producerea leziunii la capetele acesteia apare tesutul de granulatie care consta in: Vase de neoformatie (neovascularizatie/angiogeneza), componenta celulara dipusa in reteaua de fibrina: macrofage, neutrofile, plasmocite, limfocite, eritrocite, Fibroblaste, fibre de collagen,

Angiogeneza - formarea de vase noi din capilarele preexistente prin invaginari in care se mentine continua m.b. si endoteliul prolifereaza, Sinteza de matrice noua:Initial:proteoglicani, Ulterior: colagen Celule inflamatorii

Pe masura ce tesutul de granulatie se matureaza, formandu-se cicatricea, componenta vasculara se reduce progresiv (vasele se colabeaza, inchizandu-se), edemul si infiltratul inflamator diminueaza cantitativ pana la disparitie, in schimb, predomina fibrele de colagen.

Inflamatii specifice
Tuberculoza pulmonar Tuberculoza este o inflamaie proliferativ granulomatoas, specific, dat de bacilul Koch (BK) BAAR evidentiabil prin coloratia Ziehl Neelsen. TBC primara - portiunea inf a lobului superior si portiunea sup a lobului inf, in apropierea pleurei. Arie de 1-1,5cm, gri albicioasa complexul Ghon In cateva saptamani apare diseminare limfogena si hematogena Complexul primar TBC cuprinde: afectul primar, limfangita de legatura, adenopatia satelita hilara Foliculul TBC matur (cu cazeificare central) prezint de la interior la exterior: o zon central cu material cazeos fin granular (necroz cazeoasa) o zon mijlocie constituit din celule gigante Langhans, cu diametrul de ~ 100 150 de m, citoplasm omogen, acidofil, cu nuclei numeroi dispui la periferie sub forma de potcoava i celule epitelioide, cu nucleu n picot sau in pantofior o zon periferic cu limfocite si plasmocite Tubeculoza ganglionar este o tuberculoz secundar care apare n ganglioni, afectai prin diseminare pe cale limfatic. n urma diseminrii, bacilii Koch pot produce leziuni tuberculoase n: ganglionii limfatici (scrofuloza), meninge (meningita TBC), rinichi (TBC renal), suprarenal (boal Addison), oase (osteomielite TBC, morbul Pott), trompa uterin, epididim (TBC genital) Macroscopic, tuberculoza ganglionar a copilului i adolescentului, prinde grupele ganglionare latero-cervicale, unilateral, progresiv. Ganglionii cresc n dimensiuni, la palpare au consisten ferm, lemnoas i sunt puin dureroi. In timp se produce o fistulizare la piele prin care, la compresia masei ganglionare se elimin o substan alb, omogen, asemntoare cu brnza uscat (cazeum) datorita necrozei. Microscopic caracteristic este granulomul cazeos (foliculul Koster Aortita luetica In stadiu tertiar sifilisul are predilectie catre sist cardiovascular si nervos Luesul (sifilisul) este o inflamaie proliferativ granulomatoasa specific dat de Treponema Pallidum, ce poate fi detectata n esutul afectat prin impregnare argentica Warthin-Starry, imunofluorescen sau prin examinarea preparatului proaspt ntre lam i lamel, la microscopul cu fond ntunecat - metoda Levaditi Leziunile evolueaz dinspre adventice spre medie cu dezorganizarea structurilor elastice ale mediei (mezaortita). Macroscopic, n zona lezat, tunica intern este groas, cu o tent gri, nu exist striuri (ca n ateromatoz), ci zone mari, ridicate, brzdate. Din cauza cicatricilor profunde, intima are un aspect comparat cu scoarta de copac. La seciune, peretele este ngroat, adventicea este sclerozat, cicatricial, aderenta de esutul vecin. Leziunile luetice favorizeaz ateromatoza si anevrismul aortic. Anevrismul aortic este localizat cu predilecie pe artera aort ascendent si / sau cros (diagnostic diferenial cu ateromatoza aortei, care prefer aorta descendent i emergena vaselor mari). Arii de distructie in tes elastic- .mancat de molii; Apar cicatrici neregulate, rugoase aspect de scoarta de copac; Slabirea peretelui vascular duce la anevrism sifilitic, n special n arcul aortic. Ruptura de anevrism poate duce la hemoragii fatale . Microscopic, caracteristic este endotelita proliferativa si infiltratul gomos; la nivelul vasa vasorum, infiltrat perivascular in mansoane cu limfocite i plasmocite, cu dispozitie difuza sau nodulara (plasmomul Unna).

Miocardita reumatismal Este o inflamaie cronic proliferativ, granulomatoas, ce face parte din complicaiile reumatismului articular acut (febra reumatismal), dup o infecie faringian cu streptococ beta hemolitic de grup A Apare printr-o reactie autoimuna la antigenul M streptococic, care prezinta similitudini antigenice cu fibra miocardica Macroscopic, miocardita presupune dilatarea cardiac ventricular, n particular inelul valvular mitral. De obicei miocardita se nsoete de pericardit, uneori i de endocardit, mai ales la nivelul valvelor mitrale i aortice. Microscopic, leziunile proliferative nodulii reumatismali Aschoff pot fi evideniai la nivelul interstiiului miocardic n vecintatea vaselor situate spre endocard sau epicard. Granulom inflamator nodul Aschoff , in apropierea vaselor Granulomul este compus din : necroza fibrinoida, celule Aschoff (mari, ~ 50 m, multinucleate cu nucleoli proeminenti), celule Anicikow (alungite, cu nucleu vezicular sau omida), limfocite, plasmocite, macrofage. Actinomicoza Actinomicoza - reprezint o infecie cu Actinomyces Israelii (bacil Gram pozitiv, anaerob) care se localizeaz cu predilecie n regiunea cervico-facial, dar i n alte regiuni ale organismului (toracic, abdominal, n particular asociat cu dispozitive de contracepie intrauterine sau cicatrici apendiculare). Infecia este endogen, bacilul fcnd parte din flora normal a orofaringelui, vaginei i tractului gastrointestinal. Microorganismul poate invada osul subjacent i ocazional poate disemina hematogen n creier sau prin aspiraie n plmn. Bolnavul se poate prezenta clinic cu tumefierea lemnoas a regiunii cervico-faciale, febr, pierdere n greutate, leucocitoz n sngele periferic, tuse i hemoptizie cnd este implicat i plmnul. caracteristic este prezena unui granulom supurativ ce conine n centru granule de sulfur (colonia de actinomicete, care are aspectul de soare care arde), nconjurate de neutrofile i fibrin. Pielonefrita micotic Este o inflamaie subacut de etiologie micotic (Candida Albicans). Fungul se gsete la indivizii aparent sntoi n cavitatea bucal, tractul gastrointestinal, vagin. Exist trei moduri de mbolnvire: proliferare superficial (pe tegumente), invazia profund (candidoza viscerala), inocularea direct n circuitul sanguin Microscopic, Candida apare ca lanuri de bastonae tubulare neramificate (forma vegetativa - hife), care formeaz o retea, n care se gasesc mici formaiuni rotund ovoide de 2-4 m (spori). Filamentele au in ansamblu aranjament plexiform si au o culoare roie (PAS pozitive). Grmezile de pseudohife sunt nconjurate de un infiltrat inflamator mixt (prezena de PMN i limfocite n interstiiul renal). Macroscopic, n 90% din cazuri pielonefrita micotica apare prin invazie profund i se caracterizeaz prin prezena a numeroase microabcese att n cortical, medular, ct i n bazinet, de obicei asociate cu abcese localizate n ficat, miocard, creier. Incluziile citomegalice Sialadenita viral cu citomegalovirus este o inflamaie acut exsudativ datorat citomegalovirusului (CMV), membru al grupului herpesviridae. Semne i simptome: hepato-splenomegalie, pneumonie interstiial, enterocolit secundar leziunilor ulcerative intestinale, n SIDA apare o mprtiere a CMV n tot organismul evideniindu-se formele congenitale ale bolii (afeciuni pulmonare, interstiiale, intestinale, corio-retiniene) , CMV Microscopic, interstitiul este plin cu exsudat i infiltrat inflamator format din celule mononucleare (limfocite, plasmocite, macrofage), iar vasele sunt hiperemiate. Trstura caracteristic leziunii o reprezint celula epiteliala acinara parazitat de CMV. Celulele au nucleu mare, pleomorfic, datorit unei incluzii nucleare virale ce ocupa mai mult de jumtate din nucleu i este nconjurat de un halou clar, ce da aspectul de ochi de bufni (efect citopatic de tip incluzionar).

Tumori benigne Tumori benigne Crestere lenta; Expansive Supraf ext neteda, incapsulate Omogene pe sectiune Culoare uniforma Nu metastazeaza Seamana cu tes de origine Nuclei normali ca forma si marime Rare mitoze Prognostic favorabil

Tumori maligne Crestere rapida Invazive Supraf ext neregulata Nu sunt incapsulate Pe sectiune variabile Culoare variabila Metastazeaza Anaplazice nu seamana cu tes de orig Nc- atipici, pleomorfi,hipercromatipici Numeroase mitoze, in gen atipice Pronostic rezervat

Neoplazia Un neoplasm- o masa anormala de tesut In contrast cu celulele normale cel neoplazice:Autonome- cresterea este indep de fact de crestere si de mecanism din tes normal; Excesive ; Dezorganizate Tumora umflatura, tumefactie = neoplasm Benigne, Maligne, Cancer = tumora maligna, Neoplazia Metastaze prin 3 cai:Limfatic- Hematogen- Implantare in cav corpului Carcinoamele metast prin limfatice, sarcoamele prin vasele de sange Stadiul determina extinderea si diseminarea tumorii. Se utilizeaza TNM; T marimea tumorii ( 1-4), N afectare ganglionara(0-3), M metastaze (0 negativ, 1 pozitiv) Gradul exam micro; pe o scara de la I la III, bine dif, moderat dif, slab dif

Cea mai frecventa forma de cancer la sexul F si M- cancerul de piele

Cea mai frecventa cauza de moarte; Variatii geografice ale diferitelor tipuri de carcinoame; Tumori benigne Note: o tumora care apare ntr-o locaie nefavorabila anatomic care cauzeaz compresiune si distrugerea structurilor vitale. De exemplu, tumori hipofizare benigne care cauzeaza atrofie de compresie pe tesut glandular. O tumora cu producie de hormon excesiv, care poate provoca deranjamente fatale metabolice. De exemplu, un adenom de insule de pancreas- cauzelor hiperinsulinism. Tumori maligne Termeni care se folosesc cand vorbim de tumori maligne:Cancer termen frecvent utilizat pentru tumori maligne Carcinom utilizat pentru tumori epiteliale maligne; Sarcom- pt tumori nonepiteliale; Solid tumors are circumscribed tumors such as carcinomas and sarcomas. Non-solid tumors are systemic autonomous proliferations of noncohesive individual cells, such asoccur in leukemias Metastazarea Definitie: diseminarea celulelor tumorale dintr-o parte a organismului in alta parte, unde se stabilesc si cresc tumora secundara

Nota: Metastazarea - ntr-un sens mai larg se refer la rspndirea unui proces de boal dintr-o parte in alta a organismului Tumorile de prostata, rinichi, tiroida si san metastazeaza frecvent la nivelul oaselor Celule tumorale latente:celule tumorale izolate pot coloniza un organ sau tesut sim pot ramane latente pentru 1020 ani. O crestere agresiva poate apare din motive necunoscute ducand la metastate tardive ( cancer de san) Papilomul Este o tumor benign a epiteliului pavimentos (keratinizat sau nu), a uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate pavimentos. Macroscopic, papilomul apare ca o cretere exofitic papilar, n fire de iarb, rugoas sau neted, cu un diametru de ~ 1-2 cm. Exista si papiloame cu model de crestere endofitic (papilom inversat) Papilomul poate fi: sesil (baz de implantare larg, axul tumorii fiind paralel cu suprafaa unde s-a format) sau pediculat (baz de implantare ngust, axul tumorii fiind perpendicular pe suprafata unde s-a format) unic sau multiplu.

Microscopic, papilomul se caracterizeaza printr-o serie de proiectii papilare, digitiforme, ce contin un ax conjunctivo-vascular tapetat de un epiteliu pavimentos cu: akantoza (ingrosarea stratului spinos) hiperkeratoza (ingrosarea stratului cornos) papilomatoza (ingrosarea si inmultirea papilelor dermice) Polipul

Polipul reprezinta o tumora benign a epiteliului cilindro-cubic de pe suprafaa mucoaselor din organele cavitare, proeminnd n lumenul cavitilor (intestinale, endometriale, bronsice). Macroscopic, tumora poate fi unic (~ 50% din cazuri) sau multipl, sesil sau pediculat, de obicei aezat pe creasta pliurilor mucoaselor (cel mai frecvent recto-sigmoidiene), cu diametru de ~ 1-2 cm. Suprafaa tumoral este n general neted, umed, lucioas. Microscopic, tumora este constituit din multiple lumene glandulare cu celule nalte, cu nuclei la polul bazal sau pseudo-stratificai, hipercromi i cu citoplasm bazofila in care pot persista mici picturi de mucus. La nivelul intestinului gros se descriu polipi non-neoplastici: hiperplastic, juvenile, hamartomatos (din polipoza Peutz Jeghers), limfoid, regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa) Polipi neoplastici: Polipul adenomatos, Polipul viols, Polipul mixt Fibroadenomul mamar Este o tumor benign cu punct de plecare la nivelul epiteliului glandular mamar, caracterizandu-se printr-o proliferare adenomatoas, nconjurat de o strom conjunctiv ce comprim epiteliul. Este o tumor hormonodependent, ce apare n perioada de fertilitate a femeii, frecvent nainte de 30 de ani. Se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 - 5 cm), gri-albicios, de consisten ferm, bine delimitat, mobil la planurile supra- sau subjacente, care se dezvolt frecvent n cadranul supero-extern al snului. Fibroadenom mamar Microscopic, se constat spaii glandulare delimitate de un epiteliu cubic, care are la periferie stratul de celule mioepiteliale. Spaiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele conjunctive fiind dispuse concentric (fibroadenom pericanalicular). Uneori, lumenul canalicular este comprimat de proliferarea neuniform a fibrelor conjunctive, cu aspect de coarne de cerb (fibroadenom intracanalicular). IHC tumora este pozitiva la ER, PgR, CK pentru celulele epiteliale, actina, CD10 pentru celulele mioepiteliale Hemangiomul

Hemangiomul este o tumor benign vasculara ce presupune proliferarea de vase sangvine capilare (hemangiom capilar) sau vase adulte (hemangiom cavernos, frecvent n ficat). Macroscopic, apare subcutanat, pe mucoase, pe buze, n cavitatea oral sau n viscere (ficat, splin, rinichi). Variaz n talie de la civa milimetri la mai muli centimetri. La nivel cutanat are culoare roie-albstruie, putand fi plan sau tuberos. Epiteliul de acoperire este de obicei intact. Un aspect particular il reprezinta hemangiomul pielii la nou-nscut (hemangiom juvenil), care crete rapid n cteva luni, ncepe s regreseze la 1-3 ani i dispare la 5 ani n proporie de 80%. Microscopic, leziunea se caracterizeaza prin proliferarea unor vase cu pereti proprii, delimitati de endoteliu, ce formeaza mici caviti cu perete unistratificat, dispuse plexiform, separate unele de altele prin esut conjunctiv. Lumenul cavitilor poate conine snge. Se pot evidentia vase adulte cu nucleii endoteliului turtiti asezati pe o membran bazal, sau capilare embrionare (cu endoteliu cu nuclei proeminnd n lumen). IHC tumora este pozitiva la CD34, CD31, FVIII

Tumora mixt de parotid (adenomul pleomorf) Reprezint 65-80% din tumorile glandelor salivare majore. Apare cel mai frecvent n decada a 5-a i a 6-a, cu o usoara predominan feminin. De obicei este unic, dar poate fi multipl, uni- sau bilateral. Excizia tumorii poate fi dificil prin nvecinarea cu nervul facial i datorit micilor proiecii ce se pot extinde la distan de masa principal. Recidivele sunt frecvente i apar uneori dup zeci de ani de la prima excizie. Aproximativ 2% din adenoamele pleomorfe, de obicei recidivante, se transform malign. Macroscopic, tumora este ferm, elastic, nodular, net delimitat de o capsul conjunctiv. Pe seciune este alb sau gri, cu zone de aspect hialin sau mixomatos, uneori ferma, albastru translucid zone condroide. Microscopic, se evideniaz elemente epiteliale ce formeaz ducte, acini, tubi neregulai sau insule, plaje celulare; frecvent celulele mioepiteliale, mici, ntunecate, fusiforme, mrginesc epiteliul cuboidal, crend dou straturi distincte de celule. De asemenea, se pot evidentia arii de esut mixoid lax care poate include insule cu matrice condroid i, mai rar, matrice osoas. Teratomul ovarian Teratomul este o tumor disembrioplazic (chistic n 95% din cazuri) cu originea n celulele germinale din dou sau trei foie embrionare. Tumora este bilateral n 10-15% din cazuri. Celulele difereniaz spre variate structuri somatice, producnd esuturi ce pot fi identificate ca piele, muchi, grsime, epiteliu intestinal, dini, etc. O form particular o reprezint chistul dermoid ovarian n care diferenierea se face pe toate cele 3 linii embrionare, crend o tumora chistic delimitat de esut epidermic i a crui coninut este sebum, fire de pr, dini. Chistul dermoid are un aspect chistic unilocular de dimensiuni variabile care la seciune evideniaz n centru o mas cu aspect de sebum, amestecat cu multiple fire de pr i uneori dini. Dup evacuarea coninutului chistic, peretele apare subire, opac, gri-alb cu zone calcificate, ce contin fire de pr. Microscopic, peretele chistului este compus din elemente difereniate de origine ectodermic (epiteliu malpighian cu fire de pr i rare glande sebacee), zone de origine endodermic (epiteliu cubic) i structuri mezodermale (muschi neted i insule cartilaginoase). Leiomiofibromul uterin Leiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumor benign (apare la una din 5 femei n perioada de fertilitate) hormono-dependenta. Poate fi asimptomatic, dar poate produce meno-metroragii sau dureri prin compresia vezicii urinare. Macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice sau multiple cu variate dimensiuni (5 mm 15 cm). n general se dezvolt n miometru, n mod excepional n colul uterin sau n ligamentele uterine. Tumorile pot fi localizate n miometru (intramurale), n apropierea seroasei (subseros) sau n apropierea endometrului (submucos). Pot proemina n cavitatea peritoneal sau n cavitatea endometrial. Pe suprafaa de seciune, apare un model n vrtejuri pe seama benzilor de muchi neted. Tumorile mari prezinta arii galben-brun-rocate, moi (degenerare chistic). La vrste avansate (cnd se produce o regresie n postmenopauz) masele tumorale atrofiate tind s devin colagenice, hialinizate, i uneori prezint o calcificare parial sau complet. Microscopic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule musculare netede (cu nucleu in trabuc) dispuse in vartejuri sau fascicule, incluse intr-o stroma conjunctiva

Schwannoma= neurinom Tumora benigna a nervilor periferici; Se poate asocia cu neurofibronmatoza; Frecventa la adulti tineri, ambele sexe Ma- masa rotund ovalara, incapsulata, dimensiuni diferite, pe sectiune alb-galbuie, tumorile mai mari pot prezenta zone chistice Mi- bifazica zone Antoni A si zone Antoni B in proportii variabile

Antoni A arii compacte celulare; proliferare de celule fuziforme aranjate in manunchiuri scurte sau fascicule, cu nuclei alungiti in forma de creion. Arii cu nuclei paraleli,asezati unii peste altii - corpii Verocay Antoni B zone hipocelulare ce contin vase cu pereti hialinizati, pot prezenta degenerari mixoide, chistice,hemoragie stromala si calcificari

Tumori maligne
Carcinomul bazocelular

Este o tumor maligna, cu punct de plecare in celulele bazale epidermice, cu model de cretere infiltrativ i ulcerant, fr metastaze. Apare cu predilecie la fa, la cei cu expunere cronic la soare i cu tegumentele puin pigmentate. Are potenial de recuren dac nu este excizat n totalitate, cu invazivitate local. Macroscopic, suprafaa are aspectul unei papule sau este nodular cu tendin la distrugerea tesuturilor vecine (ulcus rhodens) i se asociaz cu dilatarea vaselor din derm (telangiectazii). Unele tumori conin pigment melanic (carcinom bazocelular sclerodermiform pigmentat) sau au diferentiere keratozica. Carcinomul spinocelular (scuamos)

Carcinomul spinocelular cutanat este o tumor malign epitelial a pielii cu punct de plecare in stratul spinos, frecvent la persoane n vrst. Se poate extinde att pe cale limfatic, ct i hematogen. Printre factorii favorizani se numr: expunerea la RUV, carcinogenele industriale, ulcere cronice, cicatrici vechi post combustie, consumatori de tutun (n cavitatea bucal). Macroscopic, leziunea se poate prezenta sub forma de plac solzoas roie sau sub forma nodular, cu o productie variabil de keratin (hiperkeratoz) cu sau fr ulceraii Carcinom spinocelular, HE, Microscopic, se observ plaje sau insule separate de benzi conjunctive, compuse din celule poligonale, cu citoplasma eozinofila si nucleu central, ce amintesc de stratul spinos al epidermului. Pot fi prezente mitoze atipice. Central apar mase sferice sau ovoide eozinofile constituite din lamele concentrice de keratin, n bulbi de ceap sau perle asemntoare stratului superficial al pielii. Uneori diferenierea keratinei este incomplet i mai rmn nuclei picnotici, iar denumirea este de perle parakeratozice. Alteori diferenierea este complet, folosindu-se denumirea de perle ortokeratozice Schirul mamar

Este o tumor malign (carcinom ductal invaziv trabecular) cu reacie desmoplazica intensa a stromei la prezena celulelor tumorale. Histopatologic se caracterizeaz prin proliferarea malign a celulelor epiteliale ale unitii ductolobulare terminale (TDLU). Localizarea frecvent este n cadranul supero-extern. Apare de obicei n jurul vrstei de 4055 de ani, odat cu debutul menopauzei. Tumora are o consisten ferma, nodular, slab delimitat, cu diametru variabil; la palpare sunt prezente aderene la structurile vecine, cu fixarea la peretele toracic subjacent (muchiul pectoral mare), producnd depresiuni cutanate cu aspect de coaj de portocal (pe seama stazei limfatice datorit invaziei tumorale) i retracia mamelonului. Masa tumoral pe suprafaa de seciune se prezinta ca o masa albicioasa, cu contur neregulat, cu prelungiri in structurile adiacente, zone de necroz i hemoragie, uneori focare de calcificare. IHC : ER, PgR, c-erbB2, bcl-2, EGFR, Ki-67, p53, TOP2a

Carcinomul mamar Microscopic, se remarc prezena celulelor ductale tumorale, dispuse n cordoane, cuiburi, tubi, fiind separate de o strom fibroas. Celulele sunt poligonale sau cubice, au nuclei rotunzi, hipercromatici, iar invazia n spaiile perivasculare i perineurale este frecvent, ca i intravascular (sangvin i limfatic). Adenocarcinomul de colon

Este o tumor epitelial malign a mucoasei colonului, rectul si sigmoidul fiind localizarea de elecie (60-70%).

Macroscopic, tumora poate fi vegetanta, ulcerata sau infiltrativa. Culoarea tumorii este gri-rozat, marginile sunt proeminente, iar prin infectarea tumorii i prin ptrunderea n grsimea pericolonic i n ganglionii limfatici regionali, pot s apar abcese pericolonice sau peritonit. Microscopic, trecerea de la celulele mucoasei colonice la celulele tumorale este brusc, acestea din urm avand tendina s formeze tubi (structura glandular) de form i dimensiuni neregulare (ADK bine diferentiat), cu caracter invaziv, fr membran bazal; celulele tumorale prezinta atipii nucleare i mitoze. Celulele tumorale se pot dispune uneori pe mai multe straturi, avnd aspect de insule sau formeaz n interiorul tubilor vegetaii papilare. Poate apare diferentiere scuamoasa sau producere de mucus. Cele mai frecvente metastaze sunt in ficat. Metastaze ganglionare de adenocarcinom mprtierea la distan a celulelor tumorale maligne de natur epitelial se face preferenial pe cale limfatic.

Invazia ganglionar se face iniial la nivel subcapsular (sinusurile marginale), apoi prin sinusurile medulare este invadat tot parenchimul, care este n final nlocuit de ntreaga metastaz. Macroscopic, n masa ganglionar apare un esut albicios, omogen i de consisten friabil. Ariile de necroz i hemoragie pot fi prezente. Microscopic, ntreaga mas ganglionar cuprinde celule tumorale maligne dispuse n structuri tubulare sau plaje. MTS - celule inel cu pecete, HE, 4x Sarcomul

Este o tumor malign primitiv cu originea n esutul conjunctiv mezenchimal. Sarcoamele pot apare retroperitoneal, mediastinal, subcutanat, la nivelul coapsei i extremitaile membrelor.

Macroscopic tumora nu este ncapsulat, este infiltrativ, albicioas, moale cu aspect de carne de pete, cu arii de hemoragie i necroz. Microscopic, se observa un esut dens n care elementele fusiforme se aranjeaz n facicule i vrtejuri, pe alocuri cu zone hemoragice. Celulele sunt de tip fusiform, alturate, formnd fascicule, avnd aspect de oase de pete (herring-bone) sau aspect storiform (vrtejuri scurte), altele sunt gigante, multinucleate cu aspect pleomorf. Celulele tumorale au mitoze atipice frecvente i monstruoziti nucleare, cu nuclei bizari, de aspect gigant, situai central sau dispui spre periferia citoplasmei. Spaiile vasculare sunt lacune vasculare delimitate de celulele tumorale sau vase cu perei discontinui coninnd hematii. Osteocondrosarcomul Este o tumor malign primitiv a osului ce formeaza o matrice osteoida, uneori cu metaplazie condroida, frecvent la tineri (10-20 ani). Macroscopic, cele mai multe osteosarcoame apar la nivelul extremitilor oaselor lungi: extremitatea distal a femurului, extremitatea proximal a tibiei, extremitatea superioar a humerusului i extremitatea inferioara a radiusului si ulnei (regula: fuge de cot si se apropie de genunchi); 60-70% din tumori apar la genunchi. n momentul diagnosticrii, cel mai frecvent, tumora a distrus spongioasa medular si a trecut n cortex i periost. La periferie se observ travee osoase rectilinii (spiculi ososi) vizibile radiologic (triunghiul Codman). Tumora apare de culoare gri-alb (n centru), relativ omogen, cu zone de necroz, hemoragii, zone de consisten moale, iar la periferie pot s apar zone dense, albicioase i de consisten dur (cartilaj sau osteoid). Microscopic, pot fi remarcate travee osoase, delimitate la periferie de celule bombate fusiforme (osteoblasti maligni). Exist si zone cartilaginoase: mas omogen, palid (condroid), n mijlocul creia apar celule cartilaginoase cu

citoplasma clar, cte 2-3 ntr-un condroplast. Vasele prezente nu au perei proprii, iar n lumenul lor pot fi prezente celule tumorale. Histopatologic, osteosarcomul poate fi: osteoblastic, condroblastic, fibroblastic sau telangiectazic.