Mitul lipsei eficienei romneti n rzboiul mondial

Prof. Ionel-Claudiu Dumitrescu Ieirea din comunism a implicat i o rescriere a istoriei pentru a se elimina balastul ideologic i, mai ales, valurile de minciuni lansate de propaganda roie. Rolul Romniei n desfurarea primului conflict mondial a fost considerat supradimensionat, istoriografia rus fiind plin de afirmaii despre complicarea evenimentelor militare n urma ofensivei din august 1916. Un document publicat de mult vreme ar fi trebuit s pun capt aa-zisei controverse. Premierul Marii Britanii, Lloyd George, recunotea c Romnia a fost nfrnt n 1916, dar armata romn nu era de vin (Emm. Cernianu, Comandamentul unic, vol. II, Sibiu, 1936, p. 37). Dezastrele srbesc din 1915 i italian din 1917 au fost posibile numai din cauza puterilor Antantei. i premierul englez precizeaz c armata german nu era de nenfrnt dac se ine cont de efortul la care era supus prin lungirea fronturilor. Prelungirea conflictului s-a datorat numai i numai lipsei de coordonare dintre comandamentele armatelor aliate n timp ce Puterile Centrale reueau s-i deplaseze eficient puinele trupe de elit de pe un front pe altul cu ajutorul reelei feroviare. Apariia generalului Foch n funcia de unic ef n 1918 a dus la prbuirea rezistenei

germanilor, chiar dac Rusia ieise din conflict i SUA nc nu-i demonstrase capacitatea ofensiv. Ofensiva romneasc din 1916 putea s aduc sfritul conflictului mondial cu doi ani mai devreme, dar certurile inutile au transformat totul ntr-o lung agonie a Germaniei.