Motorul Diesel

Componentele unui motor diesel:

Partile esentiale ale unui motor Otto si Diesel coincid. Camera de ardere este formata dintr-un cilindru inchis la un capat si un piston care aluneca de sus in jos. Printr-un sistem biela manivela pistonul este legat de un arbore cotit care transmite lucrul mecanic spre exterior (de obicei cu ajutorul unei cutii de viteze). Rolul arborelui cotit este acela de a transforma miscarea de du-te vino a pistonului in miscare de rotatie. Un motor poate avea de la unu pana la 28 de cilindri (pistoane) care pot fi asezate asa zis in linie sau in V. Sistemul de alimentare cu combustibil consta dintr-un rezervor o pompa si un sistem pentru vaporizarea combustibilului care l-a motorul Otto poate fi carburator sau la masinile de constructie recenta sisteme de injectie. Aceste sisteme de injectie sunt gestionate electronic iar eficienta lor a facut ca ele sa fie folosite pe majoritatea automobilelor Aerul din ametecul carburant precum si gazele evacuate sunt gestionate de supape actionate mecanic de un ax cu came. La toate motoarele este necesar un sistem de aprindere a combustibilului care la motorul Otto este o bujie. Conform principiului al doilea al termodinamicii un motor trebuie sa cedeze caldura; in general acest lucru este realizat in doua moduri, prin evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului si prin folosirea unui radiator. In timpul deplasarii unui vehicul echipat cu un motor cu ardere interna simpla deplasare genereaza un flux de aer rece suficient pentru a asigura mentinerea temperaturii motorului in limite acceptabile dar pentru ca motorul sa poata functiona si cand vehiculul sta, radiatorul este echipat cu unul sau mai multe ventilatoare. De asemenea se mai folosesc si sisteme de racire cu apa mai ales pentru barci.

Rudolf Diesel
La 18 martie 1858, cand, la Paris, se nastea cel al carui nume este purtat astazi de motoarele pe motorina: Diesel; Rudolf Diesel, si care a trait pana pe 29 septembrie 1913. Cam atat ar fi de spus despre el, dar este mult de spus despre inventia lui (motorul diesel) pe care a patentat-o in 1892. Rudolf Diesel a conceput motorul diesel ca o alternativa mai accesibila pentru intreprinzatorii particulari avand in vedere dimensiunile variabile si costul scazut

al motorului si al carburantului, fata de motoarele cu aburi care aveau un randament foarte scazut. Totul a pornit de la obsesia lui pentru a doua lege a termodinamicii si maxima eficienta a ciclului Carnot. Incepand din 1885, timp de 13 ani, Diesel a lucrat la motorul sau, intr-un laborator-magazin din Paris. La fabrica de masini de la Augsburg, pe la sfarsitul lui 1896 si inceputul lui 1987, primul model al lui Diesel, un cilindru inalt de fier cu o volanta la baza, functiona autonom pentru prima data. Rudolf Diesel a mai petrecut inca vreo 2 ani la perfectionarea lui si, la sfarsitul anului 1896, a prezentat un nou model cu o eficienta mecanica (teoretica) de 75.6%, fata de motoarele cu aburi care aveau o eficienta de 10% sau mai putin.

Primul motor diesel. Cu toate acestea productia lor a mai fost intarziata
inca un an, dar aceasta nu l-a impiedicat sa devina milionar prin vanzarea drepturilor de comercializare a inventiei lui.

Evolutia motorlui Diesel

1824: Fizicianul Francez Nicolas Leonard Sadi Carnot a pus la punct teoria termodinamicii motoarelor termice.Acest lucru a demonstrat necesitatea compresiei pentru a creste diferenta dintre temperatura joasa si inalta de functionare. 1890,Mai: Herbert Akroyd Stuart,asociat cu charles Richard Binney obtin patentul numarul 7164 intitulat:"Imbunatatirile Motoarelor Care Functioneaza Prin Explozia Amestecului Vaporilor de Combustibil si Aer".Acest patent descrie primul motor cu pornire prin compresie. 1892:Hornsby of Lincoln,din Anglia,a construit primul motor cu combustie interna,care functiona doar prin compresie.(experimental)

1892: 23 Februarie,Rudolf Diesel obtine patentul (RP 67202) intitulat: "Arbeitsverfahren und Ausfhrungsart fr Verbrennungsmaschienen". 1893:O ambitie al lui Diesel numita Teoria si Constructia Motorului Rational Termic Pentru a Inlocui Motoarele cu Aburi si cu Compresie Cunoscute Pana in Prezent (Theory and Construction of a Rational Heat-engine to
Replace the Steam Engine and Combustion Engines Known Today)

1897:In data de 10 August,diesel construieste primul prototip functional,in Augsburg. 1898:diesel vine licenta motorului sau catre compania petroliera Ruseasca Branobel,care isi arata interesele asupra unui motor care functioneaza cu petrol nedistilat.Inginerii Branobel au petrecut 4 ani pentru a construi un motor montabil pe nava maritima. 1899:Diesel isi vinde licenta catre fabricantii Krupp si Sulzer,care in curand devin fabricanti importanti. 1902: Pana in 1910,MAN produce 82 de copii al motorului diesel stationar. 1903:Shormovo Shipbuilding Yard lansazea petrolierul "Vandal"-prima nava propulsata cu motor diesel. 1904:Francezii construiesc primul submarin diesel,numit "Z". 1905:Bchl (Cehia) fabrica turbo si intercoolerul pentru motoarele diesel. 1908:Prosper L'orange dezvolta impreuna cu Deutz,o pompa de injectie minutioasa,cu duza cu ac. 1909:Antecamera cu combustia emisferica este dezvoltata de catre Prosper L'Orange si Benz. 1910:Nava de cercetare Norvegiana Fram este prima nava cu propulsie Diesel,dupa care Selania a fost prima nava comerciala diesel.Pana in anii 1960,motoarele diesel au inlocuit in totalitate motoarele cu aburi de pe navele maritime. 1912:Prima locomotiva cu motor diesel. 1913:Submarinele U.S Navy folosesc unitatiile NELSECO.

1913: Rudolf Diesel Moare in mod misterios,in timp ce traversaCanalul Englezesc pe nava SS dresden. 1914:Barcile Germane U-Boats sunt propulsate de motoare diesel MAN. 1919:Prosper L'Orange obtine patentul pentru insertia de antecamera,si fabrica injectorul cu duza cu ac.Primul motor diesel de la Cummins. 1921:Prosper L'Orange construieste pompa de injectie continua variabila. 1922:Primul vehicul cu motor diesel (cu antecamera) este Agricultural Tractor type 6 ,de la Mercedes-Benz agricultural tractor OE Benz Sendling. 1923:A fost testat primul camion cu motor diesel,fabricat de MAN,Benz,si Daimler. 1924:Introducerea pe piata camioanelor al motorului diesel,de catre fabricantii de camioane comerciale din IAA.Fairbank-Morse incepe productia de motoare diesel. 1927:Primele pompe de injectie si injectoare pentru camioane,fabricate de Bosch.Primul prototip de autoturism diesel produs de Stoewer. 1930:Caterpillar incepe fabricarea de motoare diesel pentru tractoarele sale. 1932: Cel mai puternic camion diesel din luma,fabricat de MAN-160 cai putere (120 kW) 1933:Primul autoturism cu motor diesel (Citroen Rosalie).Citroen foloseste un motor diesel al pionerului Englez sir Harry Ricardo.Insa masina nu intra in productia de serie din cauza restrictiilor legale,in privinta folosirii motoarelor diesel. 1934:Primul motor Turbo-Diesel fabricat de Maybach,pentru locomotive. 1934-35:Junkers Motorenwerke,din Germania,incepe productia familiei motoarelor diesel pentru avioanele Jumo,cel mai faimos fiind Jumo 205,din care sunt produse 900 de exemplare pana la izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial. 1936:mercedes-Benz construieste masina 260D diesel.AT&SF inaugureaza trenul diesel Super Chief.Dirijabilele Hindenburg sunt propulsate de catre motoare diesel.Prima serie de autoturisme cu motor diesel(Mercedes-Benz 260D,Hanomag si Saurer).Daimler Benz produce motorul diesel 602LOF6 pentru dirijabilul Hindenburg LZ129. 1937: BMW 114 (motor de aeronave) | BMW 114 avionul experimental de dezvoltare cu motor diesel.

1938: primul motor turbo diesel al lui Saurer.

1944: Dezvoltarea de racire de aer pentru motoare diesel de Klckner Humboldt Deutz AG (KHD) pentru etapa de producie i mai trziu, de asemenea, pentru Magirus Deutz. 1953: camion Turbo Diesel pentru Mercedes n serii mici. 1954: Turbo-Diesel camion n producia de mas de Volvo. Primul motor diesel cu un ax cu came al Daimler Benz. [10] 1968: Peugeot introduce 204, primele masini mici, cu un motor diesel montat transversal si tractiune fata. 1973: DAF produce un motor rcit cu aer diesel. 1976 februarie: Testarea de un motor diesel de Volkswagen pentru pasageri Volkswagen Golf masina. Sistemul de injecie Common Rail a fost dezvoltat de ETH Zurich 1976 - 1992. 1977: producia de autoturisme primul turbo-diesel (Mercedes 300 SD). 1983: Cositoare Grasshopper introduce primul zero-turn masina de tuns iarba propulsat de un motor diesel. 1985: ATI motor diesel Intercooler de la DAF. n primul rnd Rail sistemul comun cu tipul de camion IFA W50. 1986: Electronic Diesel Control (EDC) din Bosch cu 524tD BMW. 1987: Cel mai puternic camion de producie cu o CP 460 (340 kW), motor diesel MAN. 1988: Prima turbocompresoare cu injecie direct n motorul diesel de la Fiat. 1991: standarde europene de emisie euro 1 sa ntlnit cu motorul diesel de camion de Scania. 1993: Cap de aspirare injecie Pompa introduse n motoarele de camioane Volvo. 1994: Unitate injector sistem de Bosch pentru motoarele diesel. 1997: Prima comun n rail de autoturisme, Alfa Romeo 156. 1998: BMW face istorie prin castigarea celor 24 de ore cursa Nuerburgring cu 320d, propulsat de un doi litri, motor diesel cu patru cilindri. Combinatia de inalta performanta, cu o mai bun eficien a consumului permite echipei de a face escale mai puine groap n timpul cursei de anduranta lung. 1999: euro 3 din Scania comun, i n primul motor diesel de camion Rail de Renault. 2002: O strad bazate pe Dodge pickup Dakota cu un motor 735 diesel CP construit la Gale bnci de inginerie transport remorca propriul serviciu de la Bonneville Salt Flats i stabilete un FIA recordul de vitez ca autocamion din lume cel mai rapid de preluare cu o rulai ntr-o direcie de 222 mph si o medie de dou cale de 217 mph. 2004: In Europa de Vest, raportul de autoturisme cu motor diesel nu depete 50%. Catalitic selectiv de reducere (SCR), sistem n Mercedes,

Euro 4 cu sistem EGR i filtrelor de particule de MAN. Piezoelectric tehnologie injector de Bosch. 2006: Audi R10 TDI castiga 12 ore de funcionare n Sebring si infrange toate alte concepte de motoare. Euro 5 pentru toate camioane Iveco. 2008: Subaru introduce primul motor diesel orizontal opus, care urmeaz s fie montat pe un autoturism. Acesta este un motor Euro 5 conforme cu un sistem EGR. 2009: Volvo susine cle mai puternic camion din lume : FH16 700. Un 6 cilindri in linie, 16 litri de 700 CP (522 kW), motorul diesel produce 3150 N n deplin conformitate cu standardele de emisie Euro 5.

Modul de functionare al motorului diesel in 4 timpi

Motoarele diesel in 4 timpi sunt folosite la masini,locomotive,vapoare etc. Principala diferenta fata de un motor pe benzina in 4 timpi e faptul ca combustibilul e injectat in cilindru si nu intra in amestec cu aerul prin supapa de admisie.Iata ciclul de functionare al unui motor diesel in 4 timpi:

Timpul 1-Admisia
Prin deschiderea supapei de admisie, pistonul se duce in jos deplasandu-se de la punctul mort superior in punctul mort inferior si se introduce aer in cilindru.

Timpul 2-Compresia
Dupa inchiderea supapelor, pistonul incepe sa se deplaseze dinspre punctul mort inferior spre cel superior comprimand aerul din piston. La un anumit moment al compresiei, prin injector este introdus, in cilindru, combustibilul pulverizat.

Timpul 3-Arderea si detenta

Amestecul de aer cu vapori de motorina, comprimat intr-un timp foarte scurt, explodeaza, impingand pistonul din punctul mort superior in punctul mort inferior.

Timpul 4-Evacuarea
Supapa de evacuare se deschide, iar cea de admisie ramane inchisa si, prin deplasarea pistonului din punctul mort inferior in cel superior, sunt evacuate gazele arse din cilindru.

Pe durata timpilor 1, 2 si 4 miscarea este transmisa de la arborele cotit la piston, iar pe durata timpului 3, miscarea este transmisa de la piston la arborele cotit, fiind de fapt cea care genereaza functionarea motorului. Pentru o mai buna intelegere a modului de functionare a motorului diesel (motor cu aprindere prin compresie) vom explica mai amanuntit fenomenele care se petrec pe durata timpilor 2 si 3.Combustibilul, introdus prin injectare in cilindru, se autoaprinde venind in contact cu aerul, comprimat in prealabil in cilindrul motorului, datorita temperaturii inalte realizate prin comprimare. Presiunea aerului comprimat este cuprinsa intre 30 si 60 at. si temperatura 500C si 700C, corespunzator unui raport volumetric de comprimare cuprins intre 12:1 si 22:1. Introducerea (pulverizarea) combustibilului in cilindru se face cu ajutorul injectorului. Presiunea necesara pentru pulverizarea combustibilului se realizeaza cu o pompa de injectie. Randamentul total (efectiv) al motorului diesel este cuprins intre 0.28 si 0.40. Motoarele diesel se folosesc in centrale termoelectrice, pe nave, locomotive, autovehicule etc.

Ciclul de functionare al motorului diesel

Trasand schema de functionare a motorului diesel, in sistemul de coordonate presiune (p) si volum (v), observam urmatoarele transformari, in functie de cei 4 timpi ai motorului:

Timpul 1 - Aspiratia
A1 absorbtie izobara (P1=constant=presiunea atmosferica) Schema de functionare a motorului diesel

Timpul 2 - Compresia
12 compresie adiabatica (P2 este de cca. 35-50 atm., iar temperatura de aproximativ 700-800C )

Timpul 3- Arderea si detenta

23 ardere izobara (arderea este lenta, concomitent cu deplasarea pistonului, marindu-se volumul de la V2 la V3) 34 detenta adiabatica (este singurul timp, motor, cand se efectueaza lucru mecanic)

Timpul 4-Evacuarea
41 destindere izocora (momentul cand se deschide supapa de evacuare, iar pistonul este in punctul mort inferior) 1A evacuare izobara (gazul este impins de piston afara, la P1=constant=presiunea atmosferica)

Motoarele Diesel cu camere de ardere divizate (separate) jetul de combustibil este injectat intr-un compartiment separat de camera de ardere propriu-zisa din cilindru. In aceasta categorie intra: a) Motoare cu camera de vartej (turbulenta), la care camera separata (de forma cilindrica sau sferica) comunica cu cilindrul printr-un canal de forma unui ajutaj, dispus tangential la camere separate. Astfel, in timpul comprimarii in camera separata in care are loc injectia, se produce un vartej puternic care mareste viteza de ardere. Acelasi vartej produce in cilindru o miscare circulara a aerului, favorabil extinderii rapide si uniforme a frontulul de flacara. Prin aceasta circulatie se asigura arderea in cilindru a combustibilului care s-a aprins in camera de vartej. Volumul camerei de vartej reprezinta 50-80% din volumul total al camerei de ardere. b) Motoare cu antecamera (camera de preardere), la care injectia are loc intr-o camera separata, de forma cilindrica, tronconica sau sferica, reprezentand 2540% din volumul total al camerei de ardere, si care comunica cu cilindrul prin unul sau mai multe orificii de sectiune redusa care au rolul unor duze .

c) Motoarele cu camera de vartej si cu injectie directa Ia care injectorul este proiectat astfel incat sa dirijeze un jet direct in camera principala de ardere si altul (cu debit mai redus) in camera secundara de vartej. Arderea incepe in camera secundara, dand nastere unui curent invers in camera principala de ardere si favorizand procesul de ardere. O caracteristica comuna a motoarelor Diesel cu camere divizate este functionarea mai lina datorita cresterii mai reduse a presiunii in cilindrul motorului. Ca dezavantaj se remarca necesitatea montarii unei bujii incandescente in camera separat utilizata pentru pomirea la rece.

Motoarele Diesel cu camera de ardere nedivizata (camera unitar), combustibilul este injectat direct in camera de ardere (de unde denumirea de motoare cu injectie directa). Pentru ca sa se asigure o ardere buna, este necesara o intensificare a miscarii aerului in cilindru. Aceasta se produce ori cu supapa ecran ori cu ajutorul unor forme corespunzaoare ale camerei de ardere realizate in capul pistonulul (cu praguri de turbionare). In primul caz carburantul este injectat aproape perpendicular pe directia de deplasare a aerului, obtinandu-se reducerea consumului specific de combustibil la sarcini mari. In celalalt caz carburantul este injectat direct pe peretele camerei si formeaza acolo o pelicula in care se vaporizeaza rapid. In prezent sunt utilizate diferite sisteme de crestere a puterii specifice a motoarelor Diesel. Cel mai utilizat este supraalimentarea prin precomprimarea aerului admis in cilindru cu un airbocompresor. Procedeul se bazeaza pe folosirea energiei gazelor arse evacuate din cilindru intr-o turbina. Antrenat de catre gaze, turbina actioneaza o suflanta (compresor) cuplata pe acelasi arbore, care comprima aerul inainte de aspiratia in cilindru.

Motorul Diesel difera de cel Otto doar prin faptul ca arderea are loc la volum constant si nu la presiune constanta. Majoritatea motoarelor Diesel sunt de asemenea in 4 timpi dar functioneaza diferit. In primul timp este aspirat aer nu si motorina. In timpul 2 aerul este incalzit prin comprimare pana la circa 440 grade C. La sfarsitul acestui timp este injectata motorina care se auto aprinde datorita temperaturii mari a aerului. Timpul 4 este ca si la motorul Otto unul de evacuare. Randamentul unui motor Diesel este mult mai mare decat al unui motor Otto si astazi se situeaza putin peste 40%. Motoarele Diesel sunt motoare relativ lente cu viteze ale arborilor cotiti de 100 pana la 750 rpm spre deosebire de motoarele Otto care au viteze ale arborilor cotiti de circa 2500-5000 rpm. Deoarece motoarele Diesel folosesc rate de compresie de 14 la 1, sau mai mari, spre deosebire de motoarele Otto care au rate de compresie intre 8 la 1 si 10 la 1, ele trebuie sa aiba o constructie mai rigida de aceea sunt mai scump de fabricat.

Acest dezavantaj este compensat de randamentul mai mare si de faptul ca motorina este mai ieftina decat benzina.

Avantaje si dezavantaje ale motorului diesel in 4 timpi

Motoarele diesel in 4 timpi au un randament mult mai bun decat cele pe benzina.Cu toate acestea motorina are dezavantajele sale.Unele motoare diesel au bujii incandescente,deoarece la temperaturi scazute,aerul din cilindrii nu se poate incalzi indeajuns de tare pentru ca motorina injectata sa se aprinda.

Pasi importanti in evolutia motorului diesel 1892-Este patentat primul motor cu aprindere prin compresie de catre Rudolf Diesel 1894-Motorul lui Diesel functioneaza pentru prima data 1897-Este construit la Fabrica de Motoare din Augsburg (cunoscuta acum sub numele MAN) primul motor cu aprindere prin compresie, cu un cilindru, producea 20 cp la 172 rpm si cantarea 5 tone 1898-Primul motor diesel stationar este instalat intr-un gater din Germania 1900-Motorul diesel castiga Marele Premiu al Expozitiei internationale din Paris 1904-Prima centrala electrica actionata de un motor diesel construita in Kiev, Ucraina 1912-Prima calatorie a primului vas, Selandia, propulsat de un motor diesel -Aparitia primului dispozitiv mecanic de injectie, care a inlocuit sistemul de injectie pneumatic, permitand astfel utilizarea motorului diesel la autovehicule 1914-Motoarele diesel incep sa fie folosite de caile ferate germane 1921-Primul motor dezvoltat in colaborare de Dl. Tartrais si Peugeot este prezentat la Salonul Auto din 1921 -Prototipul Peugeot 156 echipat cu un motor diesel cu 2 cilindri, in 2 timpi, 40 cp, a fost testat pe traseul Paris-Bordeaux realizandu-se o viteza medie de 48 km/h

-Aceasta a marcat nasterea autoturismului propulsat cu motor diesel, dar au mai trecut multi ani pana s-au comercializat primele modele 1922-Se introduce motorul de tractor cu 2 cilindrii, 30 cp., 800 rpm de catre Benz 1923-Benz introduce primul motor de camion cu injectie indirecta 1924-Benz introduce motorul de camion cu 4 cilindrii, 50 cp., 1000 rpm. MAN realizeaza primul motor de camion cu injectie indirecta 1927-Robert Bosh lanseaza productia primei serii de pompe de injectie 1935-Citroen ofera spre vanzare primul autoturism echipat cu motor diesel (Rosalie 10cv) 1954-Volvo incepe productia de camioane turbo diesel 1989-Firma Lucas stabileste noul record mondial de economie la consumul de motorina cu Citroen AX diesel (2.5l/100 km)