You are on page 1of 15
-umane zatiile ane in alului, ititilor a li se ireascd ultatele tiv a ctivitiit sscuti — surselor jomeniu tivitatile plus de streze ci manesti, de tirile 2OUNION, ord, 1994 , 2000 a EDITH ura Holding CAPITOLUL 10 FORMAREA $I PERFECTIONAREA RESURSELOR UMANE IN CADRUL ORGANIZATIE! Prof. univ, dr. Corneliu Russu Universitatea Petrol - Gaze Ploiesti lomplexitatea crescdnda a activitstii economice 51 sociale, largirea continua si Gea ‘a orizontului cunoasterii, determinati de progresul stiinjific si tehnologic contemporan, necesitatea cresterii eficientei in orice domeniu al activitati impun existenfa unei preocupiri constante si permanente @ managementului oricarei organizaii pentru formarea si perfectionarca resurselor umane ale acesteia — cadre de conducere, specialisti si executanti. 10.1. Conceptele de formare si perfectionare a resurselor umane fn societatea contemporand, importanta capital a activitatilor de formare si nerfectionare a tuturor angajatilor oricdrei organizatii este determinata de caracteristica Jominanti a perioadei actuale ~ accelerarea schimbarilor, a innoirilor in orice domeniu de ctivitate uman, produse sub imperiul stiintei si tehnologiei devenite forte motrice orimordiale ale dezvoltérii societiti Cunoasterea, avind la baz& informagia, contribuie, intr-o masuré necunoscuté zaterior, la cresterea si dezvaltarea economicd, la progresul general al societatii. In timp ce tuala perioada de progrese stiintifice si tehnologice a adus 0 cunoastere si o putere faré vedent, s-a accentuat insi decalajul uman, termen care desemneaza distanta dintre omplexitatea cresednda a problemelor contemporane si capacitatea oamenilor de a-i face 1 !. Reducerea decalajului uman obliga omul modem si se instruiasca permanent, si-si ezvolte neintrerupt capacitatile pe care le poseda prin procese adecvate de formare si fectionare, Principalele ealititi si capacitati pe care trebuie sa le posede oamenii care lucreazi = organizatii pentru a-si realiza corespunzator munca sunt urmatoarele: — tehnice — stpénirea limbajului adecvat profesiei sau meseriei, cunoasterea .todelor si tehnicilor specifice, competenta profesional, experienta; — de personalitate — abilititi de comunicare, capacitatea de Iucru in coleetiv, spirit 2 colaborare si cooperare, puterea exemplului personal, dorinfa de invajare continud, de ‘operfectionare, disciplina in munc8, capacitatea de influengare a subalternilor si colegilor; Botkin, M. Elmandjra, M. Malia, Ori lime al cunoasterii. Lichidarea decalajutui uman, ctia Idei contemporane. Editura polities, Bucuresti, 1981, pag ‘Managori gi management resurselor umane = conceptuale — spirit analitic/sintetic, de interpretare corecti a informatiilor, inovator, reflexiv, capacitate de examinare critic’ a problemelor, de discemémént, judiciozitate, realism, adaptabilitate, flexibilitate a gindirii; ~ alte calititi — increderea in sine, stépinirea de sine, capacitatea de folosire adecvatd a cunostinfelor, spirit organiza, simful datoriei, corectitudine, integritate moral, ccuraj, tenacitate. Insusirea, dezvoltarea si consolidarea acestor calititi necesare ,omului organiza- tional* constituie obiectivele proceselor de formare si perfectionare la care acesta este supus pe parcursul vietii. Pentru infelegerea contributiei acestor procese la realizarce obiectivelor mentionate este necesara precizarea continutului lor. Formarea profesionala este activitatea desfisurata in scopul insusirii de cunostinje teoretice si deprinderi practice de un anumit gen si nivel, in masura si asigure indeplinirea calificata de cdtre Iuerdtori a sarcinilor ce le revin in exercitarea, in procesul muncii, a une profesii sau meserii. Perfectionarea profesionali este activitatea cu caracter precumpinitor informativ desfisurata in institutii de invatémant sau in organizatii, in vederea largirii si actualizari cunostinfelor, dezvoltirii aptitudinilor si modelarii atitudinilor necesare lucratorilor in vederea cresterii nivelului calitativ al activitatii lor profesionale, potrivit cerinfelor generate de progresul stiintific si tehnologic si de introducerea acestuia in activitatea practica. in acest sens, P. H. Giscard se pronunfa clar: ,,Se poate defini formarea (pre; in sensul cel mai general, ca o transformare a individului (acumularea de cunostinte adoptarea unor atitudini sau deprinderea unor manifestiri) determinaté de transmiteres ‘unor continuturi noi de idei, a unor principii de judecata sau a unor moduri de actiune. intre formare si perfectionare trebuie si se stabileascl 0 anumita distinctie, cel putin de principiu: formarea este dezvoltarea unor capacititi noi, in timp ce perfectionarea este ‘imbunatatirea capacititilor existente"! Cele doui definitii pun in evident cdteva aspecte importante: — ambele procese trebuie sé rispund& unor cerinfe reale, determinate de progresul stiingfic gi tehnologic; — in ambele procese dorinta lucritorilor de autodezvoltare, cu implicatiile acesteis pe planul promovarii gi al dezvoltarii carierei, este esenfiala; = procesele trebuie si fie permanente, adied s& asigure educatia permanenti = lucratorilor, — procesele trebuie sa cuprind’, practic, toti angajatii organizatiei, numai astfel aceasta putind si-si imbunatteasea permanent performantele; — ambele procese sunt dinamice si se suprapun partial, aga cum sustin numerosi specialistis ~ cele doua procese sunt stimulate de existenta unor factori de influent — nevois individualé de perfectionare, nevoia sociala de perfectionare, perfectionarea continua metodelor, tehnicilor si instrumentelor specifice de lucru, dorinta lucritorilor de a fi 'P.H, Giscard, La formation et le perfectionnement du personnel d'encadrement, Presses Universitaires de France, Paris, 1958, p. 1-2 Bhi TBE REED ip ue rea ntre eu! steia nth astfe! neros revoii inua @ ea fi Capitol 10 + Formarea si pefecfonaresresurselor umane in cau organiza 187 promovati,stadiul in care se gisesc in cariera lor profesionald ~ si a unor momente favorabile — perioada imediat urmatoare angajérii, perioada perspectivei de promovare, petioadele de restructurari, retehnologiziri, modemizari le organizatiel, penioadeie de dezvoltare rapida a organizatici; — eficacitatea proceselor de formare si avestea sunt cuprinse grupuri de persoane si nu persoane iz ofera posibilitatea de a aplica impreund, corelat si sine insusite; perfectionare creste semnificativ cénd in late din organizatie, cea ce le gic, cunostintele si abilitatile eficacitatea procesclor de formare si perfectionare se reflecti in sporires iti cunostintelor gi abilitatilor insusite, in modificdri comportamentale si ganizational, finalmente, in rezultatele de volumului si cali atitudinale, in imbundtayirea climatului ot ansamblu ale activitdtii organizatiei 10.2. Metodologia proceselor de formare si perfectionare Pregatirea si desfaigurarea proceselor de formare si perfectionare @ personalului organizatiei cuprind mai multe etape care se succed logic 2) Stabilirea cerinfelor imediate si de perspectiva de formare si perfecti personalului organizatiei, care cuprinde ‘¢ Determinarea cerintelor generale, realizat& pe baza: ceetinalizel globale a conditici actuale a forfei de mune din cadrul rganizatiei (nivetul cantitativ si calitativ al acesteia, fluctuatile $1 cauzele ei, climatul organizational etc.); — analizei organizarii si functionarii organizatiel; — evidentierii diferenfelor dintre cerinfele organizirii si funetionarti eficiente 4 organizatici si potentialul profesional real al personalului existent; « Determinarea cerintelor individuale, realizata in funefie de: — cerintele activititii lucrdtorului, reiesite din fisa postuluis = cerintele generale de formare si perfectionare: — standardele de performants stabilite pentru Tucratori; _ _ performantele realizate de acestia; ccunostintele si abilititile necesar a fi posedate in perspectivis diferentele ce reies din cerinfele viitoare si performantele prezente Pentru determinarea cerinjelor individuale si colective, se poate folosi o gama de metode, tehnici si mijloace: analiza activitatii lucratorului, @ comportamentului su, a Capacitatii sale de rezolvare a diferitelor probleme complexe, # modului cum isi organizeaza munca, a performantelor sale, comparatiy cu standardele; interviul; ancheta sfectuati pentru consultarea unui grup de munca; lista de control ce cuprinde tematica ccraliatd ¢ unor programe de formare gi perfectionare ce se intenfioneaz’ a se orga, aatrorii webuind si indice temele care ii intereseaza; folosirea consultanfilor exterior! specialisti in probleme de formare si perfeetionare, care utlizeazi, {in interventiile lor, ‘terviuri, chestionare, organizeazi dezbateri, fac anchete ete. mnare a

You might also like