-umane
zatiile
ane in
alului,
ititilor
a li se
ireascd
ultatele
tiv a
ctivitiit
sscuti —
surselor
jomeniu
tivitatile
plus de
streze ci
manesti,
de tirile
2OUNION,
ord, 1994
, 2000
a EDITH
ura Holding
CAPITOLUL 10
FORMAREA $I PERFECTIONAREA RESURSELOR UMANE
IN CADRUL ORGANIZATIE!
Prof. univ, dr. Corneliu Russu
Universitatea Petrol - Gaze Ploiesti
lomplexitatea crescdnda a activitstii economice 51 sociale, largirea continua si
Gea ‘a orizontului cunoasterii, determinati de progresul stiinjific si
tehnologic contemporan, necesitatea cresterii eficientei in orice domeniu al activitati
impun existenfa unei preocupiri constante si permanente @ managementului oricarei
organizaii pentru formarea si perfectionarca resurselor umane ale acesteia — cadre de
conducere, specialisti si executanti.
10.1. Conceptele de formare si perfectionare a resurselor umane
fn societatea contemporand, importanta capital a activitatilor de formare si
nerfectionare a tuturor angajatilor oricdrei organizatii este determinata de caracteristica
Jominanti a perioadei actuale ~ accelerarea schimbarilor, a innoirilor in orice domeniu de
ctivitate uman, produse sub imperiul stiintei si tehnologiei devenite forte motrice
orimordiale ale dezvoltérii societiti
Cunoasterea, avind la baz& informagia, contribuie, intr-o masuré necunoscuté
zaterior, la cresterea si dezvaltarea economicd, la progresul general al societatii. In timp ce
tuala perioada de progrese stiintifice si tehnologice a adus 0 cunoastere si o putere faré
vedent, s-a accentuat insi decalajul uman, termen care desemneaza distanta dintre
omplexitatea cresednda a problemelor contemporane si capacitatea oamenilor de a-i face
1 !. Reducerea decalajului uman obliga omul modem si se instruiasca permanent, si-si
ezvolte neintrerupt capacitatile pe care le poseda prin procese adecvate de formare si
fectionare,
Principalele ealititi si capacitati pe care trebuie sa le posede oamenii care lucreazi
= organizatii pentru a-si realiza corespunzator munca sunt urmatoarele:
— tehnice — stpénirea limbajului adecvat profesiei sau meseriei, cunoasterea
.todelor si tehnicilor specifice, competenta profesional, experienta;
— de personalitate — abilititi de comunicare, capacitatea de Iucru in coleetiv, spirit
2 colaborare si cooperare, puterea exemplului personal, dorinfa de invajare continud, de
‘operfectionare, disciplina in munc8, capacitatea de influengare a subalternilor si colegilor;
Botkin, M. Elmandjra, M. Malia, Ori lime al cunoasterii. Lichidarea decalajutui uman,
ctia Idei contemporane. Editura polities, Bucuresti, 1981, pag‘Managori gi management resurselor umane
= conceptuale — spirit analitic/sintetic, de interpretare corecti a informatiilor,
inovator, reflexiv, capacitate de examinare critic’ a problemelor, de discemémént,
judiciozitate, realism, adaptabilitate, flexibilitate a gindirii;
~ alte calititi — increderea in sine, stépinirea de sine, capacitatea de folosire
adecvatd a cunostinfelor, spirit organiza, simful datoriei, corectitudine, integritate moral,
ccuraj, tenacitate.
Insusirea, dezvoltarea si consolidarea acestor calititi necesare ,omului organiza-
tional* constituie obiectivele proceselor de formare si perfectionare la care acesta este
supus pe parcursul vietii. Pentru infelegerea contributiei acestor procese la realizarce
obiectivelor mentionate este necesara precizarea continutului lor.
Formarea profesionala este activitatea desfisurata in scopul insusirii de cunostinje
teoretice si deprinderi practice de un anumit gen si nivel, in masura si asigure indeplinirea
calificata de cdtre Iuerdtori a sarcinilor ce le revin in exercitarea, in procesul muncii, a une
profesii sau meserii.
Perfectionarea profesionali este activitatea cu caracter precumpinitor informativ
desfisurata in institutii de invatémant sau in organizatii, in vederea largirii si actualizari
cunostinfelor, dezvoltirii aptitudinilor si modelarii atitudinilor necesare lucratorilor in
vederea cresterii nivelului calitativ al activitatii lor profesionale, potrivit cerinfelor generate
de progresul stiintific si tehnologic si de introducerea acestuia in activitatea practica.
in acest sens, P. H. Giscard se pronunfa clar: ,,Se poate defini formarea (pre;
in sensul cel mai general, ca o transformare a individului (acumularea de cunostinte
adoptarea unor atitudini sau deprinderea unor manifestiri) determinaté de transmiteres
‘unor continuturi noi de idei, a unor principii de judecata sau a unor moduri de actiune. intre
formare si perfectionare trebuie si se stabileascl 0 anumita distinctie, cel putin de
principiu: formarea este dezvoltarea unor capacititi noi, in timp ce perfectionarea este
‘imbunatatirea capacititilor existente"!
Cele doui definitii pun in evident cdteva aspecte importante:
— ambele procese trebuie sé rispund& unor cerinfe reale, determinate de progresul
stiingfic gi tehnologic;
— in ambele procese dorinta lucritorilor de autodezvoltare, cu implicatiile acesteis
pe planul promovarii gi al dezvoltarii carierei, este esenfiala;
= procesele trebuie si fie permanente, adied s& asigure educatia permanenti =
lucratorilor,
— procesele trebuie sa cuprind’, practic, toti angajatii organizatiei, numai astfel
aceasta putind si-si imbunatteasea permanent performantele;
— ambele procese sunt dinamice si se suprapun partial, aga cum sustin numerosi
specialistis
~ cele doua procese sunt stimulate de existenta unor factori de influent — nevois
individualé de perfectionare, nevoia sociala de perfectionare, perfectionarea continua
metodelor, tehnicilor si instrumentelor specifice de lucru, dorinta lucritorilor de a fi
'P.H, Giscard, La formation et le perfectionnement du personnel d'encadrement, Presses Universitaires de
France, Paris, 1958, p. 1-2
Bhi TBE REED ipue
rea
ntre
eu!
steia
nth
astfe!
neros
revoii
inua @
ea fi
Capitol 10 + Formarea si pefecfonaresresurselor umane in cau organiza 187
promovati,stadiul in care se gisesc in cariera lor profesionald ~ si a unor momente
favorabile — perioada imediat urmatoare angajérii, perioada perspectivei de promovare,
petioadele de restructurari, retehnologiziri, modemizari le organizatiel, penioadeie de
dezvoltare rapida a organizatici;
— eficacitatea proceselor de formare si
avestea sunt cuprinse grupuri de persoane si nu persoane iz
ofera posibilitatea de a aplica impreund, corelat si sine
insusite;
perfectionare creste semnificativ cénd in
late din organizatie, cea ce le
gic, cunostintele si abilitatile
eficacitatea procesclor de formare si perfectionare se reflecti in sporires
iti cunostintelor gi abilitatilor insusite, in modificdri comportamentale si
ganizational, finalmente, in rezultatele de
volumului si cali
atitudinale, in imbundtayirea climatului ot
ansamblu ale activitdtii organizatiei
10.2. Metodologia proceselor de formare si perfectionare
Pregatirea si desfaigurarea proceselor de formare si perfectionare @ personalului
organizatiei cuprind mai multe etape care se succed logic
2) Stabilirea cerinfelor imediate si de perspectiva de formare si perfecti
personalului organizatiei, care cuprinde
‘¢ Determinarea cerintelor generale, realizat& pe baza:
ceetinalizel globale a conditici actuale a forfei de mune din cadrul
rganizatiei (nivetul cantitativ si calitativ al acesteia, fluctuatile $1 cauzele
ei, climatul organizational etc.);
— analizei organizarii si functionarii organizatiel;
— evidentierii diferenfelor dintre cerinfele organizirii si funetionarti eficiente
4 organizatici si potentialul profesional real al personalului existent;
« Determinarea cerintelor individuale, realizata in funefie de:
— cerintele activititii lucrdtorului, reiesite din fisa postuluis
= cerintele generale de formare si perfectionare:
— standardele de performants stabilite pentru Tucratori;
_ _ performantele realizate de acestia;
ccunostintele si abilititile necesar a fi posedate in perspectivis
diferentele ce reies din cerinfele viitoare si performantele prezente
Pentru determinarea cerinjelor individuale si colective, se poate folosi o gama de
metode, tehnici si mijloace: analiza activitatii lucratorului, @ comportamentului su, a
Capacitatii sale de rezolvare a diferitelor probleme complexe, # modului cum isi
organizeaza munca, a performantelor sale, comparatiy cu standardele; interviul; ancheta
sfectuati pentru consultarea unui grup de munca; lista de control ce cuprinde tematica
ccraliatd ¢ unor programe de formare gi perfectionare ce se intenfioneaz’ a se orga,
aatrorii webuind si indice temele care ii intereseaza; folosirea consultanfilor exterior!
specialisti in probleme de formare si perfeetionare, care utlizeazi, {in interventiile lor,
‘terviuri, chestionare, organizeazi dezbateri, fac anchete ete.
mnare a