AUTORITATEA NATIONALA DE CONCURENTA Organizarea Consiliului Concurentei Articolul 3 din Legea concurentei nr.

21/1996 incredinteaza administrarea si punerea in aplicare a legii Consiliului Concurentei, ca ,,autoritate administrative autonoma. Acestui organ, organizarii si functionarii sale, ii este consacrat capitolul IV din lege. In conformitate cu art. 17 alin. 1, Consiliul Concurentei are personalitate juridica si sediul in Bucuresti. In aplicarea art. 23 din lege, Consiliul Concurentei a adoptat actul normativ prin care si-a constituit aparatul proporiu, la nivel central si local, si-a organizat structurile si a stabilit normele dupa care isi desfasoara activitatea prin Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei1. Regulamentul precizeaza ca organele de conducere si decizie ale Consiliului sunt: plenul, comisiile si presedintele. Potrivit atr. 18 din lege, plenul Consiliului Concurentei este un organ collegial format din 7 membri: un presedinte, 2 vicepresedinti si 4 consilieri de concurenta, a caror numire se face de catre presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului. Functia de presedinte este asimilata celei de ministru, cea de vicepresedinte cele de secretar de stat, iar cea de consilier de concurenta, celei de subsecretar de stat. Durata mandatului membrilor plenului este de 5 ani si poate fi reinnoit o singura data. Doua sunt comisiile care, alaturi de plen, constituie structurile deliberative si decizionale ale Consiliului Concurentei: Comisia responsabila pentru domeniul fuziuni si antitrust si Comisia responsabila pentru ajutorul de stat. Fiecare dintre ele esta formata dintr-un vicepresedinte al Consiliului si doi consilieri de concurenta, desemnati de presedintele Consiliului, fiind condusa de catre vicepresedintele desemnat. Structurile cu caracter functional si operational ale Consiliului Concurentei sunt: directiile, serviciile, compartimentele si modulele. Directiile, dupa natura activitatii lor, sunt de doua feluri: directiile de specialitate si directiile operationale. Directiile de specialitate sunt: - Directia bunuri de consum; - Directia servicii; - Directia industrie si energie; - Directia autorizare ajutor de stat; - Directia rapoarte, monitorizare si control ajutor de stat; - Directia cercetare-sinteze; - Directia juridic-contencios; - Directia relatii externe si integrare europeana; - Directia monitorizare teritoriala. In compunerea Consiliului Concurentei intra si inspectoratele teritoriale, a caror activitate este coordonata si indrumata de catre Directia monitorizare teritoriala. Directiile operationale sunt: - Directia buget, resurse umane; - Directia administrativa; acestea, impreuna cu o serie de servicii si birouri, alcatuiesc Secretariatul general al Consiliului Concurentei. Principiile de organizare si functionare a Consiliului Concurentei Consideram ca aceste principii sunt:
1

M. Of. nr. 288/1.4.2004. Regulamentul a fost modificat si completat prin Regulamentul din 12 august 2004 (M. Of. nr. 822/7.9.2004)

principiul autonomiei; principiul independentei; principiul colegialitatii. Normele de constituire si de functionare a Consiliului Concurentei vadesc grija legiuitorului de a asigura acestui organ, esential pentru existenta unei economii de piata libera, o deplina autonomie, in acord cu calificarea sa legala de autoritate administrativa autonoma. Vom afirma deci ca primul principiu care guverneaza organizarea si activitatea Consiliului Concurentei este principiul autonomiei. Consiliul Concurentei nu este subordonat ierarhic in raport de niciun alt organ al puterii de stat iar membrii sau, desi numiti de guvern, ,,nu reprezinta autoritatea care i-a numit. Autonomia Consiliului Concurentei este relevata de o serie de prevederi ale legii, intre care mentionam: - abilitarea Consiliului Concurentei de a-si elabora si adopta propriul act normativ de organizare structurala si de functionare, precum si intreaga legislatie secundara in temeiul careia isi desfasoara activitatea (art. 23); - necesitatea obtinerii de catre Guvern a avizului Consiliului Concurentei pentru interventiile in materie de preturi, potrivit art. 4 alin. 2 si 3 din lege; - puterea autoritatii de concurenta de a interveni pe piata, in conditiile legii, atat in privinta practicilor restrictive de concurente, cat si in materie de concentrari economice si ajutoare de stat, ceea ce ii confera un rol esential in trasarea politicii economice a statului; - abilitatea Consiliului Concurentei de a recomanda Guvernului si organelor administratiei publice locale adoptarea unor masuri care sa faciliteze dezvoltarea pietei si a concurentei; - obligatia organelor administratiei publice centrale si locale, precum si a oricaror alte institutii si autoritati publice de a permite inspectorilor de concurenta accesul la documentele, datele si informatiile detinute de acestea, in masura in care sunt necesare indeplinirii misiunii legale a Consiliului Concurentei, fara a se putea opune caracterul de secret de stat sau de serviciu al respectivelor documente, date si informatii (art. 45 din lege); - competenta Consiliului de a asigura aplicarea efectiva a propriilor decizii. Un al doilea principiu, care constituie, in acelasi timp, si o conditie a realizarii principiului autonomiei, este principiul independentei membrilor Consiliului Concurentei. Acesta este afirmat explicit prin art. 18 alin. 3: ,,Presedintele, vicepresedintii si consilierii de concurenta trebuie sa aiba o independenta reala si prin alin. 7 al aceluiasi articol: membrii Consiliului Concurentei ,,sunt independenti in luarea deciziilor. Principiul este conturat si de alte dispozitii ale legii. Astfel, presedintele, vicepresedintii si consilierii de concurenta trebuie sa se bucure de inalta reputatie profesionala si probitate civica. Conditia pentru desemnarea presedintelui este ca acesta sa fi indeplinit o functie de conducere cu largi responsabilitati, in care sa fi facut dovada competentei sale profesionale si manageriale. Vicepresedintii si cei patru consilieri de concurenta sunt selectati dinte membrii prestigiosi ai urmatoarelor categorii profesionale: judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, consilieri ai Curtii de Conturi, profesori universitari in stiinte economice sau juridice, manageri in domeniul afacerilor si inalti functionari publici. Aceeasi atentie pentru crearea unui statut social independent, la adapost de orice suspiciune, a dictat legiuitorului impunerea unor incompatibilitati si interdictii. Articolul 18 alin. 6 din lege consacra urmatoarele incompatibilitati pentru membrii

Consiliului Concurentei, in calitatea lor de functionari publici: - exercitarea oricarie alte functii sau demnitati publice, cu exceptia activitatii didactice din invatamantul superior; - exercitarea oricarei alte activitati profesionale sau de consultanta, cu participarea directa sau prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entitati publice sau private. Interdictiile carora le sunt suspusi membrii Consiliului Concurentei sunt: - interdictia de a face parte din partied sau alte formatiuni politice (art. 18 alin. 8); - interdictia de a fi desemnati experti sau arbitri, de catre parti, instante judecatoresti sau alte institutii (art. 18 alin. 6); Independenta membrilor Consiliului Concurentei esta asigurata si prin reglementarea expresa a cazurilor si conditiilor de incetare a mandatului acestora. Astfel, potrivit art. 18 alin. 9 din lege, mandatul de membru al plenului inceteaza: - la expirarea duratei; - prin demisie; - prin deces; - prin imposibilitatea definitive de exercitare, constand intr-o indisponibilizare mai lunga de 60 de zile consecutive; - la survenirea unei incompatibilitati sau a unui impediment dintre cele prevazute la alin. 6-8. Intr-o atare ipoteza, persoana in cauza este obligata sa notifice de indata Consiliului situatia intervenita, fiind de drept suspendata din functie. - prin revocare. Revocarea nu poate insa interveni decat in cazul incalcarii grave a legii ori pentru condamnare penala, prin hotarare judecatoreasca definitive si irevocabila, pentru savarsirea unei infractiuni. Juramantul pe care sunt obligati sa-l depuna in fata Presedintelui Romaniei inainte de a incepe sa-si execute functia, are menirea de a sublinia independenta membrilor Consiliului Concurentei: ,,Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar interesele Romaniei, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate si fara partinire atributiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu! Actele effectuate de oricare din membrii Consiliului inainte de prestarea juramantului sunt nule de drept (art. 19 alin. 4 din lege). In fine, un al treilea principiu de functionare a Consiliului Concurentei, este principiul colegialitatii. Intr-adevar, legea precizeaza ca plenul este un organ collegial. Potrivit art. 14 alin. 3 si 4 din regulament, plenul Consiliului Concurentei delibereaza si decide valabil in cvorum de cinci membri, dinte care unul trebuie sa fie presedintele sau reprezentantul sau, desemnat din randul vicepresedintilor. Hotararile plenului se adopta cu majoritatea de voturi a membrilor prezenti, fiecare membru dispunand de un vot. In caz de paritate de voturi prevaleaza solutia votata de presedinte sau de reprezentantul sau. De asemenea, principiul colegialitatii isi gaseste exprimarea si in modul de functionare al comisiilor, care nu pot lucra decat in formatie completa. Hotararile comisiilor se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Atributiile si natura juridica a Consiliului Concurentei Atributiile Consiliului Concurentei fac obiectul de reglementare in special al art. 27 din lege (lit. a-r), dar si al altor dispozitii ale acesteia, precum si al reglementarilor din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat2. Analiza lor ne releva un triplu rol al
2

M. Of. nr. 370/3.8.1999. Legea a fost modificata si completata in principal prin Legea

autoritatii nationale de concurenta: a. coparticipant, alaturi de Guvern, la elaborarea si aplicarea politicii economice, in domeniul concurentei, conferit de atributii ca: - stabileste si aproba misiunea, strategia generala si programele de activitate ale autoritatii de concurenta (art. 27 lit. p); - competentele de decizie in materie de concentrari si ajutoare de stat, ambele constituind instrumente esentiale in strategia de politica economica; - reprezinta Romania si promoveaza schimbul de informatii si de experienta in relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de competenta straine si comunitare (art. 27 lit. n); - abilitarea de a propune modificarea acelor proiecte de acte normative care pot avea un impact anticoncurential (art. 27 lit. k); - sesizeaza Guvernul asupra existentei unei situatii de monopol si propune acestuia adoptarea masurilor necesare pentru remedierea disfunctionalitatilor constatate (art. 27 lit. g); - sesizeaza Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administratiei publice centrale si locale in aplicarea legii (art. 27 lit. j). b. rol consultativ, conferit de atributii ca: - face recomndari Guvernului si organelor administratiei publice locale pentru adoptarea de masuri care sa faciliteze dezvoltarea pietei si a concurentei (art. 27 lit. l); - comunica punctul sau de vedere asupra oricarui aspect in domeniul politicii concurentiale, la cererea Presedintelui Romaniei, a comisiilor parlamentare, a organelor administratiei publice centrale si locale, a organizatiilor profesionale, patronale si sindicale, a organizatiilor pentru protectia consumatorilor, a instantelor judecatoresti si parchetelor (art. 30 din lege); - emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential. c. un rol de organ de decizie, instructie, jurisdictie si de sanctionare, conferit de atributiile egale in materie de practici anticoncurentiale, de control al concentrarilor (art. 27 lit. a, b, c, d) si de ajutoare de stat (art. 6-14 din Legea nr. 143/1999, completata si modificata). Aceste puteri, sprijinite de o serie de atributii accesorii, cum sunt: abilitarea Consiliului de a face, din proprie initiativa, investigatii utile pentru cunoasterea pietei (art. 27 lit. f); urmarirea aplicarii dispozitiilor legale in domeniul concurentei (art. 27 lit. i); dreptul de a propune Guvernului sau organelor administratiei publice locale luarea de masuri disciplinare impotriva personalului din subordinea acestora, in caz de nerespectare a dispozitiilor obligatorii ale Consiliului (art. 27 lit. m); abilitarea de a realiza studii si de a intocmi rapoarte privind domeniul sau de activitate (art. 27 lit. n), ridica intrebarea majora asupra naturii juridice a Consiliului Concurentei. Din perspectiva deschisa de complexitatea acestor atributii, calificarea transanta pe care o face art. 17 din Legea nr. 21/1996: ,,autoritatea administrativa autonoma ne apare ca fiind simplista. Caci, fara a contesta Consiliului Concurentei caracterul de organ administrativ cu competenta cvasi-absoluta in materie de concurenta la nivel national, se impune observatia ca el constituie in acelasi timp o veritabila ,,magistratura economica. Consiliul Concurentei este cel care investigheaza, decide si sanctioneaza in privinta practicilor anticoncurentiale, concentrarilor economice si ajutoarelor de stat, bizuindu-se pe o procedura ce se revendica, partial, de la procedura civila, partial, de la nr. 603/2003 (M. Of. nr. 930/23.12.2003) si prin Capitolul III, Sectiunea a 8-a O.G. nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare (M. Of. nr. 803/31.8.2004).

cea penala. In concluzie, apreciem ca natura Consiliului Concurentei este dubla: administrativa si jurisdictionala. Atributiile organelor de conducere si decizie ale Consiliului Concurentei Potrivit art. 21 alin. 1 din Legea concurentei nr. 21/1996, Consiliul Concurentei isi desfasoara activitatea, delibereaza si ia decizii in plen si in comisii. Plenul, constituit din cei sapte membri ai sai, este formatiunea deliberativa si de decizie a Consiliului Concurentei. Potrivit art. 6 din regulament, atributiile sale sunt: - examineaza rapoartele de investigatie si decide asupra masurilor aplicabile; - autorizeaza concentrarile economice; - adopta, in cazul investigatiilor effectuate, deciziile prevazute de Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat; - sesizeaza instantele judecatoresti in conditiile legii; - adopta punctele de vedere, recomandarile si avizele de formulat in aplicarea Legii concurentei nr. 21/1996; - adopta punctele de vedere si avizele de formulat in aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat; - examineaza categoriile de intelegeri, deciziile luate de asociatiile de intreprinderi si practicile concentrate propuse pentru acceptare; examineaza propunerile de retragere a beneficiului exceptarii categoriale de la prevederile art. 5 alin. 1; - analizeaza proiectele de acte normative sau cu caracter reglementar privind activitatea Consiliului Concurentei; analizeaza incalcarile prevederilor art. 9 din Legea nr. 21/1996, savarsite de organele administratiei publice centrale sau locale; - sesizeaza autoritatea emitenta a unui act normativ prin care se instituie masuri de ajutor de stat care nu au fost notificate sau au fost interzise prin decizie de autoritatea de concurenta, in vederea modificarii sau abrogarii; - examineaza raportul annual asupra situatiei concurentei si raportul annual privind ajutoarele de stat acordate in Romania. Tot plenul Consiliului Concurentei este competent sa constate savarsirea contraventiilor prevazute la art. 56 alin.1 lit. a (incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. 1, referitor la antante, art. 6, referitor la abuzul de pozitie dominanta, si art. 13, referitor la concentrari) si b (punerea in practica a unei concentrari economice cu incalcarea art. 16 din lege) din Legea concurentei nr. 21/1996, sa individualizele sis a aplice amenda. Presedintele are rol de reprezentare a Consiliului Concurentei ca institutie publica si-l angajeaza patrimonial, prin semnatura sa. In plus, acesta mai are urmatoarele atributii: - emite ordinele de punere in aplicare, suspendare ori abrogare a reglementarilor Consiliului Concurentei; - semneaza ordinele si deciziile Consiliului Concurentei prin care se dispun masuri si se aplica sanctiuni; - exercita prerogativele disciplinare asupra personalului, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata si cu legislatia muncii (potrivit Regulamentului privind regimul disciplinar pentru personalul din cadrul Consiliului Concurentei3);
3

M. Of. nr. 374/29.4.2004

ordona efectuarea de investigatii, desemneaza raportul pentru fiecare investigatie, abiliteaza cu puteri de inspectie membrii echipei de investigatie; - conduce sedintele plenului; - controleaza aplicarea efectiva a deciziilor adoptate, dispunand masurile adecvate; In caz de absenta ori indisponibilitate, presedintele este reprezentat legal de catre unul dintre vicepresedinti, desemnat de catre acesta. De asemenea, presedintele isi poate delega unele dintre atributii oricaruia dintre vicepresedinti, consilieri de concurenta, inspectori de concurenta sau alti salariati cu conditia ca mandatul sa precizeze puterile delegate si durata acestei delegari. Comisiile Consiliului Concurentei isi desfasoara activitatea in scopul aplicarii amenzilor cominatorii si a sanctiunilor pentru unele contraventii. Ele au, potrivit art. 8 din regulament, urmatoarele atributii: - examineaza in activitatile preliminare notificarile, sesizarile si orice alte acte adresate Consiliului Concurentei in temeiul Legii nr. 21/1996 si al Legii nr. 143/1999, solutionandu-le potrivit dispozitiilor legale; - examineaza practicile anticoncurentiale, concentrarile economice, omisiunea notificarii unei concentrari economice; - propun acordarea derogarii de la regula potrivit careia este interzisa punerea in aplicare a unei operatiuni de concentrare economica pana la emiterea de catre Consiliul Concurentei a unei decizii, prevazute la art. 16 alin. 4 din Legea nr. 21/1996; - aplica amenzile cominatorii conform art. 59 din lege, pentru: - a determina intreprinderile sa respecte prevederile art. 5 alin. 1, ale art. 6 si ale art. 13 din lege; - a determina intreprinderile sa aplice masurile dispuse prin decizie a Consiliului, in scopul restabilirii unui mediu concurential normal; - a determina intreprinderile sa furnizeze in mod complet si correct informatiile si documentele solicitate; - a determina intreprinderile sa se supuna, in cursul investigatiilor, inspectiei la fata locului. - Precum si amenzile pentru contraventiile constand in omisiunea notificarii operatiunilor de concentrare economica si inceperea unei operatiuni de concentrare declarata incompatibila prin decizie a Consiliului Concurentei. EMILIA MIHAI DREPTUL CONCURENTEI, ED. ALL BECK, BUCURESTI, 2004