PARDOSELI TURNATE DIN MOZAICURI PENTRU CAMERE DE BAIE

Datorit aspectului lor grosier, pardoselile turnate din beton sau mortare de ciment nu se pot folosi n interioarele cldirilor de locuit, social-culturale etc., dect n msur foarte mic i n locuri mai puin vizibile, dei ele prezint o serie de caliti, i anume : sunt incombustibile, apa nu le distruge, unele sunt impermeabile i au o bun rezisten la compresiune i la uzur

 Mozaicurile sunt pardoseli din mortar de ciment, la care, pentru stratul de uzur, nisipul este nlocuit cu granule din pietre naturale (gris, mozaic). Dup ntrire este prelucrat astfel nct granulele de piatr devin aparente i cu feele netezite. Aspectul suprafeei apare ca n figura 146. Lucrrile de mozaic pot fi clasificate dup mai multe criterii. Dup natura cimentului folosit la alctuirea mortarului, mozaicurile sunt: -cu ciment portland normal; -cu ciment alb.
Fig. 146. Aspectul mozaicului turnat. mozaicuri n mai multe culori ; mozaicuri cu desene colorate

Dup natura griului ntrebuinat, mozaicurile sunt : -cu gri de calcar ; -cu gri de marmur, alb sau de diferite culori ; -cu gri de serpentine sau de alte roci dure ; -cu adaosuri de granule decorative (granule de sticl normal sau colorat, sfrmturi de scoici, mic etc.). Cel mai apreciat este mozaicul cu gri de marmur, att din cauza coloritului su ct i pentru c se lustruiete n condiii foarte bune. Dup mrimea granulelor de gri, mozaicurile pot fi : -cu bobul mrunt; -cu bobul mare ; -monogranulare ; -cu granulaie continu. Folosirea mai multor granulaii sau a celei continue d o desime mai mare a acestora pe suprafaa pardoselii, ceea ce este de preferat. Dup modul de prelucrare a feei stratului de uzur, mozaicurile sunt: -frecate ; -frecate i lustruite ; -buciardate. Acest din urm mod de prelucrare se aplic n special la treptele i podestele scrilor exterioare, deoarece devin nealunecoase, iar uzura apare ma puin evident. Dup modul de turnare, mozaicurile pot fi : -n cmp continuu ; folosite n special la suprafee mici, limitate la circa 4 m2 la interioare ; -mprit n panouri care la rndul lor pot fi cu rosturi strnse sau late, contribuind la mbogirea aspectului prin forme, limi i culoare. Dup colorit, mozaicurile se pot mpri n : -mozaicuri unicolore ; -mozaicuri n mai multe culori -mozaicuri cu desene colorate

Fig.147 Moduri de aranjare a panourilor de mozaic turnat: a - cu rosturile n continuare b - cu rosturile intercalate c - cu rosturile n diagonal

Dup modul de aezare a panourilor prin distribuirea rosturilor, mozaicurile pot fi : cu rosturile n continuare ; cu rosturile intercalate ; cu rosturile n diagonal. Acestea pot fi, dup cum s-a artat, strnse sau late, unicolore sau colorate, obinndu-se diferite desene n ah, n fii etc. (fig. 147).

 Agregatul principal al mozaicurilor este griul obinut din pietre naturale prin concasare i sortare prin cernere. Granulele de gri au dimensiuni ntre 0,2 i 15 mm. Se livreaz ambalat n saci de hrtie pe dimensiuni pentru cantiti mici i n vrac pentru cantiti mari. Rocile din care se fabric griul trebuie s fie compacte i s aib o duritate medie, care s permit a fi frecate. Rocile dure care nu se pot freca (cuarit, silice etc.) nu se folosesc. Producerea curent a griului se face din calcare compacte nealterate, marmure i serpentine. Rocile moi oolitice, cochilifere, tufurile vulcanice, cele alterate sau n curs de alterare nu se folosesc la fabricarea mozaicurilor, din cauz c au rezisten sczut la uzur.

 Mrimea boabelor de gri de mozaic trebuie s corespund prevederilor din deviz. La suprafeele mari, boabele mici se pierd i dau un aspect ters. Se recomand s existe o coresponden intre mrimea ncperii i granulaia mozaicului. De asemenea se recomand s se foloseasc mpreun granulaii deosebite, ceea ce d mai mult compactitate mortarului i o fa a pardoselii mai dens n granule de mozaic. Astfel, aspectul este mal plcut, iar rezistena la uzur mai mare.Dimensiunile de sortare i livrare a granulelor de mozaic i denumirea sub care se cunosc sunt date an tabela 5 (STAS 1134-61).

 TABELA 5 Dimensiunile granulelor de mozaic

 MOZAICURI IN DOUA CULORI. Pentru constructii mai pretentioase, mozaicurile se pot turna in doua culori, cu rosturi stranse sau late. In cazul rosturilor stranse, trasarea se face ca si pentru cele unicolore folosind fasii de tabla zincata sau de geamuri, umpland in continuare panourile de aceeasi culoare si apoi pe toate cele de alta culoare. In cazul rosturilor late, trasarea se face tot ca pentru mozaicurile simple cu asemenea rosturi, iar turnarea ,in ordinea culorilor, umpland toate panourile de aceeasi culoare si apoi se trece la urmatoarea culoare. Cand mozaicul a inceput sa se intareasca, se scot baghetele din rosturi si spatiul se umple cu mozaic colorat, dupa reteta stabilita anterior.

 FINISAREA MOZAICURILOR TURNATE Pentru a da un aspect corespunzator structurii lor si pentru a pune in valoare calitatile lor, pardoselile de mozaic se supun operatiilor de finisare, care constau in : indepartarea peliculei de ciment de la suprafata, frecare din gros, astuparea micilor lipsuri sau imperfectiuni de turnare, netezirea prin frecare mai fina, spalarea generala si completa si apoi eventuala ceruire si lustruire. . LUSTRUIREA MOZAICURILOR. Pentru a obtine pardoseli de mozaic cu lustru de calitate si durabil, se recomanda ca mozaicul sa fie alcatuit din gris de marmura. In vederea lustruirii, a doua frecare se recomanda sa fie facuta cu calupuri de smirghel de granulatie fina. Spalarea care urmeaza trebuie facuta cu o solutie slaba de soda, pentru a obtine o curatire cat mai buna, prin care sa se elimine orice pete, inclusiv cele de uleiuri si grasimi. Pe suprafata curatata si uscata se aplica un strat subtire de ceara de lustruit cu pensula cu par scurt sau cu un tampon din carpe: pe suprafete umede ceara nu se prinde. Ceara folosita poate fi cea gata preparata, care se gaseste sub denumirea de ceara de parchet sau ceara SIN.Aceasta se poate prepara si la santier. Ceara de lustruit SIN (pasta preparata cu apa) se prepara din: ceara de albine normala sau albita .......0,500 kg sapun de rufe solid........................................0,125 kg potasa alba........................................................0,100 kg apa fiarta............................................................3,00 l