Antreprenoriat n cadrul economic i social al Regiunii Sud - Est Definiii ale termenilor: afacere, profit, antreprenor.

Drumul ctre marile branduri.

Cercetri efectuate n vederea debutului n afaceri. Mediul extern, furnizor al informaiilor de baz.

Introducere n cercetarea mediului afacerii.

Management financiar. Managementul resurselor umane. Publicitate i branding. Ghid practic de nfiinare a unei firme. Planul de afaceri. Negocierea. Reluarea conceptelor de baz din curs.

1. Cadrul administrativ i ncadrarea n contextul naional i regional 1.1 Aezare geografic, suprafa i frontiere Regiunea Sud Est este situat n partea de Sud Est a Romniei i se nvecineaz la nord cu Regiunea Nord-est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia i Regiunea Bucureti - Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina i rmul Mrii Negre. Acoperind 35.762 km2 sau 15% din suprafaa total a rii, regiunea este a doua ca mrime din cele 8 regiuni ale Romniei.

1.2 Resurse naturale.

Regiunea dispune de petrol (zcminte de hidrocarburi de la Berca, Srata Monteoru, Pclele, Oprieneti, Ianca), gaze naturale n judeele Brila i Buzu i, de asemenea, n platforma continental a Mrii Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul n Munii Mcinului, piatra de var n Podiul Dobrogei, minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb i zinc, cuar, granit, marmur i varieti de piatr de var, caolin, baritin din dealurile Tulcei, depozitele de loess, sarea n Buzu. O categorie aparte a bogiilor de subsol o constituie apele sulfuroase, feruginoase, clorusodice (Brila, Buzu, Constana). Platforma continental a Mrii Negre conine rezerve semnificative de minerale i hidrocarburi, exploatate cu echipamente de foraj marin, produse n Romnia. Rezerve de hidrocarburi lichide i gazoase mai sunt i in judeele Brila, Vrancea i Galai. Singurul depozit de petrol la suprafa din Europa se afl n zonele Berca i Monteoru din judeul Buzu.

1.3 Contexul national

1.4 Uniti administrativ-teritoriale i dezvoltarea policentric Regiunea Sud Est cuprinde 6 judee: Brila, Buzu, Constana, Galai, Tulcea, Vrancea. La nivelul fiecrui jude structurile autoritii locale sunt reprezentate de consilii judeene, consilii locale, municipale, oreneti i comunale. Localitile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 orae i 355 comune avnd 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constana cu o populaie (1 iulie 2008) de 302.242 locuitori, urmat de Galai 291.608 locuitori, Brila 212.981 locuitori, Buzu 132.368 locuitori, Focani 98.646 locuitori i Tulcea cu 91.286 locuitori.

2. ECONOMIA 2.1 Structura economiei: PIB i conturi regionale 2.1.1. Produsul Intern Brut Reprezentnd aproximativ 15% din teritoriul trii i 13,16% din populaia total, Regiunea Sud Est a contribuit, n anul 2007, cu 10,65% la formarea PIB-ului naional (n valoare absolut de 44.273 milioane de lei, preuri curente), fiind a asea regiune din Romnia dup regiunile Bucureti Ilfov, Sud Muntenia, Nord Vest, Centru i Nord Est.

2.1.2. Structura sectorial a Valorii Adugate Brute

n perioada 2000-2007, sectoarele Agricultura, vntoarea i silvicultura, Pescuitul i piscicultura i Industria au nregistrat diminuri ale ponderilor n VAB regional. Contribuia sectorului agricol la formarea VAB-ului a sczut de la 15,93% n 2000, pn la 7,94% n 2007 i, de asemenea, ponderea VAB-ului industrial s-a redus cu 4 puncte procentuale de la 31,09% (n 2000) pn la 27,24% (n 2007). Contribuia sectorului Pescuitul i piscicultura este marginal, aceasta genernd 0,02% din VAB n 2007. Sectorul Construcii a nregistrat n perioada 2000-2007 o cretere formidabil de 719%, ca o consecin a expansiunii sectorului imobiliar care a caracterizat ntreaga ar pn n 2008, ncetininduse n 2009 ca efect al crizei mondiale; contribuia sectorului la formarea VAB, care n anul 2000 era sub 7%, s-a ridicat pn la 11,8% n anul 2007. Sectorul Servicii a generat, n anul 2007, 53% din VAB regional, fa de 45,95% n anul 2000.

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor si serviciilor cumparate de intreprindere de la terti si asigura remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii: personalul, statul, creditorii, actionarii etc.
Valoarea adaugata bruta = Marja comerciala + Productia exercitiului (Cheltuieli materiale totale + Cheltuieli cu serviciile executate de terti)

Valoarea adaugata neta = Valoarea adaugata bruta - Amortizare

Marja comerciala = Venituri din vanzari de marfuri - Costul marfurilor vandute

2.1.3. Veniturile populaiei

n anul 2008 veniturile totale ale populaiei regiunii (658,72 lei lunar/persoan ) se situeaz mult sub media naional (-10%). Se constat o cretere alarmant a diferenei dintre cele dou categorii de valori n ultimii doi ani, procentul aferent anului 2005 fiind puin sub media naional (-0,9%). Salariile contribuie cu 51,1% la formarea veniturilor totale ale populaiei regiunii. Ctigul salarial mediu net lunar din Regiunea Sud Est a crescut de la 972 lei/persoan n anul 2003 la 1.160 lei/persoan n anul 2008, datorit unor modificri semnificative n sectoarele: Sntate i asistena social, nvmnt, Administraie public i aprare; asigurri sociale din sistemul public, Intermedieri financiare Transport, depozitare i comunicaii, Tranzacii imobiliare. Rmn ns dispariti importante de la un sector la altul: ctigul salarial este mai mic n sectoarele Hoteluri i restaurante (733 lei/salariat pe lun), Activiti de servicii administrative i activiti de servicii suport (777 lei/salariat pe lun) i Comer (829 lei/salariat pe luni). Salariai mai bine pltii lucreaz n Intermedieri financiare i asigurri (2.308 lei/salariat pe lun) i n Industrie extractiv (2.205 lei/salariat pe lun).

Concluzii

Economia regional este caracterizat de un trend pozitiv de cretere, ns indic un dinamism mai sczut dect la nivelul naional. Avnd un produs intern brut de 44.273 milioane de lei, Regiunea Sud Est se clasific pe locul ase ntre regiunile din ar: contribuia la formarea PIB-ului naional a fost de 10,65% n anul 2008, fa de 11,55% n anul 2000, astfel nregistrndu-se o descretere de aproape un punct procentual fa de PIB-ul naional. PIB-ul pe cap de locuitor este cu 20 de puncte procentuale sub media naional i veniturile totale ale populaiei nsumeaz 90% din media naional, diferena dintre nivelul regional i cel naional artnd o cretere alarmant n ultimii ani. Analiza VAB-ului confirm faptul c regiunea este n tranziie de la o economie de producie, la o economie bazat pe servicii.

3. SOCIETATEA 3.1 Populaia 3.1.1. Structura demografic a populaiei Principalele caracteristici ale populaiei Regiunii Sud Est i a judeelor componente Populaia Regiunii Sud - Est era la data de 1 iulie 2008 de 2.819.565 persoane ceea ce reprezint 13,11% din populaia Romniei. n perioada 1992-2008, populaia regiunii a nregistrat o scdere continu, tendina pstrndu-se n continuare. Dac n perioada 1992-1999, judeele Constana i Galai au cunoscut creterinesemnificative de populaie (0,4% Constana i 0,49% Galai), iar populaia judeului Vrancea s-a majorat cu 0,09% n perioada 2000-2008, per total fiecare jude al regiunii a nregistrat scderi ale populaiei n perioada 1992-2008.

Distribuia pe sexe a populaiei Regiunii Sud Est este n concordant cu distribuia la nivelul rii, dar i la nivelul Uniunii Europene, unde se nregistreaz o pondere uor mai crescut a femeilor n totalul populaiei. Dac la nivelul UE diferena procentual ntre sexe este de 2,4% n favoarea femeilor, iar la nivelul Romniei aceasta este de 2,56%, la nivelul Regiunii Sud Est diferena este de 2,03%, maximul nregistrnduse n judeul Brila (2,39%) i minimul n judeul Tulcea (0,74%).

n ceea ce privete evoluia numrului de locuitori pe grupe de vrst n perioada 2000-2008 se remarc scderea masiv a populaiei tinere i creterea numrului de persoane cu vrste de peste 35 de ani, aceast tendin fiind mai accentuat o dat cu creterea vrstei. Cea mai mare scdere a populaiei s-a nregistrat la nivelul ntregii regiuni n cazul persoanelor cu vrsta sub 14 ani , respectiv 21,92%, n timp ce creterea cea mai mare s-a nregistrat n cazul grupei de vrst de peste 65 de ani, respectiv 11,52%. n perioada analizat, cele mai mari scderi procentuale n cadrul unei grupe de vrst s-au nregistrat n judeele Brila (-25,79% n cazul grupei de vrst 0-14 ani) i Tulcea (-25,43% n cazul grupei de vrst 0-14 ani), iar cele mai mari creteri procentuale s-au nregistrat n judeele Constana (+19,33% pentru grupa de vrst peste 65 de ani i +19,28% pentru grupa de vrst peste 55-64 de ani) i Galai (+13,15% pentru grupa de vrst peste 65 de ani).

ANALIZA SWOT Economie Analiza SWOT n domeniul ECONOMIA, subdomeniu MEDIU INVESTIIONAL

Analiza SWOT n domeniul SOCIETATEA, subdomeniu PIAA MUNCII

Definitii ale termenilor

AFACERE

PROFIT

ANTREPRENOR

AFACERE Posibile definitii pentru termenul afacere AFCERE, afaceri 1. Activitate legal din domeniul agricol, industrial, comer, financiar etc. desfurat n scopul obinerii de profit. 2. ntreprindere cu rezultat favorabil. 3. Aciune (important), ndeletnicire, ocupaie

Termenul afacere are cel putin trei utilizari depinznd de scop: In sens restrns afacerea poate fi o entitate recunoscuta legal intr-o societate economica unde indivizii se organizeaza pe baza unei expertize si abilitatilor de a aduce inovare sociala si tehnologica. In economiile predominant capitaliste, afacerile sunt formate numai cu scopul de a obtine profit si sa augmenteze (mareasca) bogatia personala a proprietarilor lor. Proprietarii si operatorii unei afaceri au ca obiectiv principal chitanta sau obtinerea unui rezultat financiar in schimbul muncii lor care este concretizata in consumul de timp si energie si pentru abilitatea lor de a accepta riscul investind efort si bani fara a se astepta la un succes sigur.

Astazi, prin afacere se intelege cel mai adesea efortul organizat al unor indivizi de a produce si vinde pentru profit bunurile si serviciile care satisfac cereri ale societatii. In traditia liberei intreprinderi indivizii sunt liberi sa decida ce sa produca, cum sa produca si la ce pret sa vanda.

Tipuri de afacere: B2C (business to consumer), daca produsele si serviciile oferite se adreseaza consumatorilor si B2B (business to business), daca produsele si serviciile oferite se adreseaza altor afaceri, acestea incorporndu-le in propriile produse si servicii.
Scopuri sau obiective fundamentale: Supravietuirea - sa reziste pe piata un timp indefinit, infruntnd concurenta, sindicatele, autoritatile, luptand cu propriile ineficiente, evalund riscurile si asigurndu-se impotriva lor. Cstigul sau profitul sa maximizeze avantajele proprietarilor afacerii-ntreprinzatorilor actionarilor sau patronilor.

O afacere adevarata reprezinta transformarea muncii, imaginatiei, riscului si capitalului ntreprinzatorului n profit durabil.

Profitul este surplusul obtinut de o societate comerciala atunci cnd venitul total pe care aceasta il obtine din toate activitatile sale depaseste cheltuielile necesare realizarii acestor activitati. Profitul brut (profitul impozabil) efectiv realizat al unei societati comerciale este calculat prin scaderea tuturor cheltuielilor (efectuate in limitele permise) din venitul total obtinut de societate. Profitul net se calculeaza prin scaderea din profitul brut a cotelor de impozit pe profit. Impozitul pe profit este un impozit personal, iar in cadrul reformei fiscale din Romania impozitul pe profit ocupa un rol important att prin prisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetare ct si prin influentarea activitatilor generatoare de profit.

PROFIT

In literatura de specialitate se intlnesc o multitudine de tendinte in definirea unor concepte. Astfel in lucrarea lui A. Marshal Priciple Of Economics(1890) mentioneaza importanta antreprenoriatului pe care il considera un motor al dezvoltarii societatii, opinia sa apartinnd teoriilor neoclasice. ROLUL ANTREPRENORULUI detine toata responsabilitatea asupra afacerii, exercitnd totodata intregul control asupra acesteia; el poate fi si manager-intreprinzator care raspunde att pentru coordonarea fortei de munca, gestionarea capitalului investit, ct si pentru devoltarea productiei si viabilitatea afacerii asumndusi riscul in acest sens; cauta permanent noi oportunitati de inovare si modernizare produselor si proceselor de productie precum si de reducere a pierderilor in vederea minimizarii costurilor; antreprenorul trebuie sa posede maiestrie, iscusinta si abilitati deosebite fiind capabil sa gndeasca simultan la o paleta larga de lucruri si activitati.

La rndul sau Kirzner, in lucrarea sa Competitie si antreprenoriat descrie antreprenorul: ca fiind o persoana activa capabila sa identifice si sa exploateze oportunitatile de profit inainte altora. dovedeste echilibrul si valorifica experienta bazata pe cunoastere, vigilenta si risc; calitatile cerute antreprenorului sunt vigilenta, rapiditatea in reactii (sa fie cu un pas inaintea altora), capacitatea de a face diferenta dintre oportunitatile reale si cele aparente. n profilul psihologic al antreprenorului trebuie sa se regaseasca abilitati si calitati de conducator si inovator.