tomfut ' poet, Ia - I8I&1885; nascut Tflrgoviste; Wimulmal fabulist

?oarecele #l plalca
Raton, de Un goarece neam,gi anume su' crescut pat Ia Pension, Ce fusese $i care,ln sf0rsit,dupl un nobil plan, \{ retiratl intr-un vechi parmezan2, Petrecea intani intr-o zi pe chir Pisicovici, pisici. Cotoi careaveabun nume-nfie Cum ci domnulRatonindatl s-agitit S-o ia la picior, nu e deindoit. Dar smeritulcotoi,cu ochii ln pamint, Cu capu-nueurechi, cu un aer de sftlnt, lncepua striga:,,Dece fugi, domnulmeu?
I retirat = ttEas (din franceza). 2 parmezan specialitate = de italieneascl ca;caval(uscat). \

1 I I

i7

Nu cumva iti fac rlu? Nu cumva te gonesc? cdt Binele $oricesc de mult il doresc $i cdt imi esti de scump,o $tie Dumnezeu! Cunosc ce rautiti v-au facut fralii mei, $i c4 aveti cuvAntsa va pldngeti de ei; Dar eu nu sunt cum crezi; caci chiar asupralor Veneamsa va sluiesc;de vrefi un ajutor. Eu came nu mfutinc; ba insl socotesc, De va vrea Dumnezeu,si mi calugaresc". La ast cuvint frumos, Raton ?nduplecat, Ydzdndc4 Dumnezeude martor e luat, isi ceru iertAciuniqi-l pofti a veni, a Cu neamul goricesc se imprieteni.

pe il duse la totri, il infafisa, si

Ca un prietenbun ce norocul le da. Sa fi vazut la ei jocuri qi veselii! Caci soareciicred mult la fisionomiil. striin atAtde cinstit $-acest Nu le infadsa nimic de banuit. Dar intr-o zi, cAndtoti ii deteraun bal, Dupl ce refuzdsi limbi de cagcaval, Zicdnd ctr e in post gi nu poatem0nca, Pe prietenii sai ceru a-i imbrltisa. Ce fel de imbratisari! Ce fel de shrutat! Pe cdti gura punea indata ii jertfea; incdt abia doi-trei cu fuga au scapat. Cotoiul cel smait E omul ipocril

CAinelo ?i chfrelul
uneledobitoace, ,,Cdtimi suntdeurAte Cumlupii, ur$ii,leii si alteciteva, ceva! sineca prefuiesc Carecreddespre De setrag din neammare,
I fisionomie (fizionomie) = infati$are,chip.

l
r1

58

Asta e o-ntdmplare: $i eu poatesuntnobil,dar s-o arit nu-miplace. cf,-n Oameniispunadesea tarile civilizate Esteegalitate. gi Toate o schimbare lumeasecioplegte, iau pe noi mdndrianu ne mai pirisegte. Numai gtie mine unul, fiegtecine CAtdespre C-o am de bucurie macar$i ceamai proastA, Cffndtoatalighioana, imi Cdinesadea zice,iar nu domniavoastrtr." Agavorbea deun6zi un bou oarecare cu Samson. dulaude curte celafia foartetare. ce Cltelul Samurache, gedea o parte la Ca simpluprivitor, Auzind vorbalor, nici capritiil de$arte, $i c6 nu au mdndrie, S-apropie indati Sf,-$iarateiubireace arepentruei: voastrA, zise,imi pareminunattr, ,,Gdndirea vostruil cinstesc, frafii mei." $i sentimenful Noi, frafii tai?rlspunseSamson ,,plin de mAnie. Noi, fratii tli, potaie! O s[-ti damo bataie Cares-opomenegti. Cunogti cinesuntem, ti secade nr tie, Si Licheaneru$inatl, astfelsA vorbegti?" ne ,,- Dar ziceati..." ,,- $i ce-ti pastr? Te-ntreb eu ce zicearn? Adevirat vorbeam Canu iubescm6ndria$i ctrurlsc pe lei, Ca voi egalitate, nu pentructr1ei." dar Aceastafute noi adesea vedem, o $i numaicu cei mari egalitatevlern

t capriliu(capriciu)= moft, pofta.

G

59

MoE

Nae

@a|:zaria) Haplaa
Dar drumetulvede-ndatl in De ce Haplea-i gregeala; Pe mdgarulce-i subddnsul la Nu-l trecea socotealtr. $i-i graiegte: Staicalare cu incepe-nt0i tine, $i Doar a$ae lucru sigur. este Socoteala bine.

publicist5i prozatorin nascut Macedonia; - 1874-1952;

t"t f:r:,:i,r'f,s#i IJfi tr i

Haple-alnostru strtrf,iasca Opt mlgari odatd-avea, $i de teamasa nu-i piarda, Toati ziua-i numara. Unu, doi, trei, patru, $apte, Iar pe unul l-am pierdut! Mai acum vreo trei minute, Opt la numlr i-am avut. Stau c[lare, unu-i lipsf,, Iar de-i numar sthndPejos, Sunt cu totii, ce dracie, Ce mai treabatot pe dos.

pe Haplea-ncaleci unul. din nou cflndsocote$te, $i zice ,.Urru"-ntAi la dinsrrl ln capii nimcrr;t: Opt - Iacl, frate,astafuse. Eu pe minem-ampierdut! mtri Mulfumescu-fi, badiF, Marebine mi-ai facut. Dar m[ jur cf,pAn-acuma Nici prin mintenu-mi ftecea cu Ca-mpreuni migarii Sama numlr trebuia.

strigi: unul,Haplea-l Trece vino-ncoa - Mai voinice, Caciminunecum e asta, in viag n-oi mai vedea.

60

Lracian

Bla,ga,
9elgu6

' 1895'1961; nescut satul ln Lancrem, judeSul din Alba; filosof, publicist,poet$i dramaturg remarcabil -

l''

,$

- Negrule,ciregule, G6ndulrlu te-mprejmuie, Jinduiesc tainecoapte la / Guri sosite-n miez de noapte." Om Sipisf,ri, duhuri,fluturi Nu agteaptf, te scuturi. si Preaestiplin de rod si wajt, Vne furuI, pune-tlsfajA! - Las' si vie si culeagf,, VaramearimAne-ntreagtr. Steleledeasupra mea Nimeni nu mi le-a fura.

- 61

NiYaa &,ssian
* nAscuffifn 1924, la Galati; poeffi contemporana-

TrlnFul Mlorlau
.,.Parintiinu gtiauce s6-i mai facl - numai sa taca... ii aduceautn fiecare zi o mie-o sut[ una juclrii: Caisori de lemn, puqti de tras la selnn, gume gi creioane, rate dolofane de celuloidl, gi c[[ei, $i mAte, gi papugisemete2, cu ochi ce se-nchid, gi iar se deschid... . Ah, dar prin;ul nostru nu taceadefel. El voia ceva $tiut numai de el: ceva rotund, dar gi paffat, mai mult subtire, dar $i lat, bun si la spart,$i la mincat, de o culoare (nu Stiu care), pe dar nu aceea care-oafe... - de ce e luna mare? Miorlau! Miorlau! - friptura nu e buntr! Miorlau! - vreau si maninc comPot! Nu vreau compot, ci nu mai Pot! Miorlau - ci nu mi plac deloc! De ce am nas gi nu am cioc? (Ei, si pe urmi, tine-te:) cocogii? De ce-scoco$i,
I celuloid materie = flexibila9i plastica' incolori,lucioasi, solida, 2 semet mindru. =
lfa-iilm

62
\
2

De ce sunt rogiile rogii qi vinetelevinete? ...Albi 9i implranrl, albi qi-mpardteasa, De-atita miorlaial4 se-mbolnavise casa. Canarii asurziserA, clteii leginara, iar caii se mukra cu totu-n altatwa.

Coltii tai vor $ti saroada coada-coada, Si-osa-ticreascl-o

gheare-gheare la picioare, blana moale, pe spinare, sfdrr..sfAn.. ochi ceacAril, Si mustiti gi-o sd te feregtide bat gi de cei cu collii rai, de dulai gi de potii..." Atunci prinligorul, de frica si nu se prefaci-npisica, uita de miorlairullui, gi prinse sii vorbeascd omeneq;te. Pisicile-auplecat tiptil, tiptil: nu-i pisoi, ci e copil!" ,,Acesta $i foartebosumflatefura ele ca au putut astfel si se inqele...

, '

gi Bostanii verzele parlsirr grldinile. Fugirl glinile. Zburardsi berzele. $i sefacu- pe c6teStiuin jurul prinfului - pustiu. ...Doar mdtele sosirtr toate cu cozileincdrligate, torcdnd zor. de la printrigor. Sfarr... sf0rr... pisici Ce cu ochimici! ce motani nizdrtrvani! $i-ncepurisa-laldte: ,,Miau*miorlau! Hai cu noi! Nu egtiprint. Eqtipisoi. Nu mai sta!Vino-ncoa! De-acum, vei $oareci mAnca.

Dragicopii,povestea-i gara. Sava ducetiimediat gi firegte, la mama,9i la tata, sale spunepi raspicat: ,,Iubi;iimei parinti,nu vreau safiu Sieuun prinl Miorlau!"

I ceacdri = (despreochi) de culori diferite.

63

'O+llia
VarA
vApli Apunesoarele-n ca $i inserarea, un val, Pe subrlchitile din deal Se lasf,-nliniStepe vtri. spre Coboarl-ncovoiat pod Un biet pescar pe Siret, de pier incet $i-n umbrasurA gi Pescar, apA, nf,vod. $i Din jos, din ceata pe prund, de Doi pescarugi apf,rut au $i-n zboringeminatgi mut Se duc sprebal$ledin fund. inchidpleoapele si-ascult... De pacea largtrlegtrnat, Mi-adoarme etu-mpacat, sufl Caun copilce-apldnspreamult.

&,zinnir

tr

Ge,o,rete
IJ

GEb.^e Nuntsatn codru

Iar mireasa! Din cosip Numai flori ii cad, Mierla e. $i e pestrip, $i gatiH ca o cruce: Cizmegalbene $i-aduce Tot din farigrad. - Ei, atuncisi Stii,vecino, C-amsl viu gi eu. - Pai, de buntrseami,vino! Tot a$a, voie buni cu Prepelila-ns0rgadunl Pe nuntagimereu. din $i s-astrdns zarea-nalta Neamu-ntr-aripat, Si din crdngSi de la baltl de $i din gesuri prin grAne; Ba si vrlbii mai batrine, Musafiri din sat. Pdnn-n noaptetotriveniri prin crengiau mas. $i Iar in zori serf,scoliri, $i-n gorunaveaualtarulIa-nchinati-mi patrarul, cu Sl-mi mai vie glas. Ml-nftebati de nun?Ei, nunul, Soare-ntr-adev4r: Dumnealui, rog, plunul! ma Nunamare-a fost gai1a, paunifa, Stete-acasf, var. Ca-i murise-un
r

Cemai chiu si chefprin ramuri Se-ncinsese-atunci! Numai frati Si veri si neamuri De-arfi fostumpleau tar4! o Dar aga, s-adunarl cf, $i strainidin lunci! De mi-ntrebi, eu nu Stiubine Allii poateStiuCe si-ntrebi calici ca mine! $tiu c[ lumeadintr-o dati S-atrezit ci-i adunatA chiu. $i c-o duce-n Ca-ntr-ozi, purt0ndin mdna Un colac$i-unbaL Prepelila bitrfrna cea S-apomit qi-ndealgi-nvale, pe $i chema-ntilnind cale Lumeala osp6[. - Ce-itu, soro? Ce sl fie? Nunti mare-ncring! N-ai vizut tu veselie De cind eStiSiporti un nume. frimeasa-n lume, $iam plecat, Oaspetrii strAng. sl-i - Dar pe mire cum il cheami, Cine-i el, si-al cui? - N-auzisi sturz, de bag' sama! P0n[ gi-mpiratu-lStie. - $i-i bogat? Ce-ipe cdmpie, Tot ce vezi,i-al lui!

65

,,4

- Ttr, sffnta! - Pop-aveau? maic6 vorbegti? Stai samai cum c0nta? $tii pe ciocArlan Dumnezeu tie firea! sl-i A-nvtrfattrei veri psaltirea La vlldici s0rbesti. Drugcel-aveau cotofana o balfat. $iun cdrstei Pitpalacul, nene,-n strantr! Iar cadelnita aur de O tineajupAnulgraur, Dascilu-nvtrfat. Dar sa vezi! La socru-mare Zgomotedin zori: Piligoiu-ntruna sare, goimulsuie, pe Steag casa Gheunoaia cuie bate Ca s-anine flori. Iar prin cuhnii2sfatsi vorbi, Astas-ovedeti! Prepelila faceciorba, Presurile friprura, fac Vin sticletii $i le-o fura, Dracii de sticlefi! Chiaracumdin cring venii bunf,! $i c-o veste Iarigi e concert, copii; Merg-gi'eu, tu si vii, $i Mergemimpreuni. Vrei programa, lamurit? Staiputrin caut... sa Cucul,un solistvestit, De prinm-albFri venit, Va cdntadin flaut.
= mireasa. I druSca fatl careinso(egte 2 cuhnie= bucit6rie. 3 cintitoi = cintezoi. - 6
L I

$oimii repeziscot in gheare Cameadin caldari, Corbul cel cu ciocul tare Dumicatd-n blide-olasa, Cintiloii3 duc la masa Rdndul de rnAncari. $i, cu Sortde jupAneasd, vin RAndunele $i dereticaprin casa, Iar pe mese-agtern prosoape aproape $i dau lavitrele cu Cane-aduc vin. Dar te miri tu, prin pahare Cine le tuma? Cucul sur, ctr-i me$termare La urat gi-nchindciune, E proroc Ai-1igtie spune Tot ce-o fi Si-oda. C0nti-n cobza-acum buhaiul cu gAtul strAmb, Cel Mierla guiera naiul, cu Cu cirnpoiul cAntacioara, Pitulicea vioara. cu Bufnita c-un drAmb.

Concertul ?rimeverii

[...] Turturelele-ntenor, $ialte voci maiestre, Toatedupa glasul lor. Vor urma dup-acest cor Fel de fel de-orchestre. Voci de gai1e, cari fac Sa scoboare ploaia, $intr-o scoa4ade copac O si batAtica-tac Tactulghionoaia.

[...] Vom cinta qi noi ce-omgti, Cdntecedin carte. $i, de va puteaveni Vantul, $i el va doini, Ca e dus departe. Codobaturiiuti ca focul, Tot batdnddin cozi, Mlturari-n clipa locul $i facur-o baatura, $i ce horAmai facura, Ca la voievozi! Jucausirba porumbeii, Ca e jocul lor, $i-au luat la joc cirsteii Pe-o rafugca vai de mine! Graurul juca pe vine, Barza-ntr-unpicior. Numai cioaracu cimpoiul, Tot izbind cu el. Se bateacu piligoiul, Iar sitarul dup-o uqa Se certac-o gainugi Pentr-ungAndacel. Vin de-arfi, ci cearti vine, Altfel cum s-o zici? Sa te superitu, cre$tine, Pentru dintii scosi din gura? Penf-un ghiont Si-o-mbr0ncitura Cheful sl ti-l strici?

$i tipau de-avalma-nramuri Miile de guri! strAinigi neamuri, N-alegeai tot $i pe placcdnta insulde Clocotea chiu cuprinsul piduri. Veselei -Tu erai? -Ma-nnrebi caprosnrl! Vorbadin batrdni: Eu la chefca-nMartepostul, Vinu-l beamdin coji de-alun4, de $i azvArleam, voie buntr, cdini. Cu ctrciula-n

Ba si-nciur le-adusei apa, Ca safiu in rost, Lemnele-amtliat cu sapa pe-obuturug4, sarind $i, Am venit la voi in fugi, fost! Sava snunce-a
- 6I

lena Motanul pedepsifr

e Rdndunica plecatA Dupl hrani pentrupui. Cuibu-i singurelsub stre$ini $i prin curte,nimeni nu-i. Ride submustatimotanul: P[cat sa-lscap. ,,- Cenoroc!... Iute sus!" Dar poc, o piafti fl lovestedrepttn cap.

Fara,,go

Trist setdnguiemotanul: ,,- Miau si vai de capulmeu!" il Petri$or ia in brate: te ,,- Iarta-ma, rog, cf,ci eu Te-amlovit si rtruimi pare, Dar de bietii puisori, lie cum nu [i-a fost mill C0ndslrise$isa.i omori?"

bondarul lene?
O furnicamititica, Cit un griuncior de mei, greutate Duce-nspate-o De trei ori cit botul ei. jale Pe carare-n mare ceapcinl: un Pl0nge bondar ,,- Mor de foame $i n-ampoame $i-agmunci Dar n-amst[pdn!... - Hai $i-mi cartrdin povari $i suntgatas[-ti platesc." ,,- Cum n-a$merge!Dar pe lege Jur cf,nu pot samuncesc!" ,,- Vd de tine! Ce rusine, cer$etor, Lene$ule Nici de mili, nici de sill da Nu ti-aS un ajutor!"...
I ceapcin = om reu, $iret. - 68

B oE,dan

Petri

eeicvt

Hos

de,.^

- 18j8-1907; n\scut in Basarabia; poet,prczator,dramaturg, publicist,istoricSi lingvist-

frradul
Cdndardesoarele mai, de CdndvAntuliemii geme, Maretulbradpe-naltulplai Staverde-n oricevreme! O radacina colos de in $ia sfredelit st6nca de pe piara, maiestuos, $i Mai sfredeleste inca! De mult cu stdnca granit de El s-afacuttot una, necontenit $i pe-amdndoi ii zguduiefurruna. $i lemnqi piatrala un loc Verdeala-i ne-ntrerupti Aspirager,indurafoc Cu trisneful selupta!
La piept cu viforul turbat La cap cu norul rece, De-atAtiaani nesffimutat El tot a$apetrece. De-ar fi sa-i dati in vai addnci Odihna dezmierdata. Rapindu-i visele Si stdnci L-afi omori pe dath. C0nd arde soarelede mai, CAndvflntul iernii geme, Mareful brad pe-naltul plai Sti verde-norice vreme!
|@

Ni-hifa
larna
Vrne-o pasaregi coase in fuioare de mitase ale norilor atlase de Fri lungi gi lunecoase... Vine-o fati Si descoase tot ce pasdrea lucrase gi cu genele-ilucioase ningea flori de nea frumoase gi-apoi le preschimba-n raze, argint6ndcarari gi case...

Stanesc',.

Gh-orghFuiul

Tornl.oz.ei

- nlscut in 1936; la Bucuregti; poet contemporan_

...$i-aqa adormitpisicul a in buzunarela bunicul cu ghearele-n mitaseavestei gi coada-nlinigteapovestei. Trezit din somn,in miez de noapte, goareciide lapte viseazd' gi e viteaz si-ntindelaba zbfulit ca tigrii pe degeaba; gata sa pradevechi ceta{i. Dar se incurcain mustati,

n!

70

Ge.ot

ge

Topf,.c.&,t^q

F.alada unui qreler mlc

Pestedealuri zgribulite, Pestetarini zdrenfuite, A venit aga,deodata, Toamnaceaintunecati. Lung6, slaba si zalldd, Botezind naturauda C-un minunchi de ciumafai,CAndse scufuri de ciudtr, imprejurul ei, deparre, Risipegte-n evantai Ploi mirunte, Frunzemoarte, Stropi de tin5, Guturai... $i cum vine de la munte, Blestemdnd $i lacrlmAnd, Toti ciulinii de pe vale Se pitescprin vagauni, Iar mAcegiide pe cArnpuri O int0mpinain cale Cu grabiteplecaciuni... Doar pe coasmla urcug, Din casutalui de humi, A ieqit un greierug, Negru, mic, muiat in tug $i pe aripi pudrat cu brumi: - Cri-cri-cri. Toamni gri,

*k

a{*i

hrF
,F

*o,

,,,6*-Eho= *.ijt""S,&

Nu credeam si mai vii c-o inaintede Crf,ciun, gi Ctrputeam eu s-adun O graunfl cdt de mictr, Ca strnu cer imprumut La vecina meafumictr, Fiin'ctrnu-mi da niciodati, $i-apoiumplelumeatoata Ca m-amdusli i-am cerur... Dar de-acu$, Zise el cu glassfdrgit Ridicdnd piciorug, un Dar de-acug ispravit... s-a Cri-cri-cri, Toamnl gri, Tare-s mic Si

- 7L

Accsleraful
Pestefagi cu vffiui sure A cf,zutamurgulrece. Inserarea mutAsece, Furigat[prin padure. Spreapusabias-aratA Printrecrengi,intunecati, O vipaie de rubin... Din frunzigurile grele De-nnoptare, mai vin tot Glasurimici de pisdrele... Reci si palide-nsenin Seivescdeasupra stele. printredealuri, $i deodata, Se desprinde un zvon larg Deplrtat gi monoton, Ca un murnur lung de ape Revtrrsate pestemaluri... Cregte-n lunci, mai aproape, Umple viile vecine De risunetmare... Vine!... Fulgernegru...trtsnetlung Dus pe aripi de furtuna. Zguduindpimdntul tunfl ZariIede-abia-i ajung... Parctrzbouit, Parcl-noatf,, Scuipi foc, inghite drum $i-ntr-unval-vdrtejde fum Taie-nlung pidureatoata... A trecut... Dinsprecdmpie, Vuiet greu de fierarie Sedesftamtr ttcere... in
rn:

Scade-n departare... Piere... Iar in urma-i,din tufiguri, De prin tainice-ascunziguri, Seivescpejumatate Pasarele ciufulite, Alarmate $i-ngrozite: - Cine-i?... Ce-i?... fostpe-aici?... Ce-a Ciripesccu glasurimici Cintezegi pitulici. Dar un pui de piligoi, Intr-unv0rf de fag pitic, StAcu penele vulvoi facdnd suptrratul: pe $i, - Ce si fie?Nu-i nimic. A trecutAcceleratul.,.

72

Jon

AgAr$ic.anr,r
TkVddia

ndscut judegul in - 1882-1962; Alba; poetgi prozator -

Iarnaintflrziase mult in anul acela; uneoriplrea ci vreast-Siia tllpigiga, gi dar se rizgindea si iar inv0ltorea susnori de cenu$e, lmprogca mielugei pe cu cdndnu mai puteasf,scutureztpadadin cojoace. Vinturile de la miazdnoapte scf,pau tot mai multAgreutate inchisocu de rile lor, dar cdndsevedeau slobode rizbunaupe toatalumea:tiiau obrajii ca se nigte plesnede bici nevtrzute, invinefeaumdinile copiilor, inlacrimau ochii guierau batrdnilor, prin stregini sperie vrebiilecare,ademenite sl de-oochirede soare, incepurl strciripeascides,toatedeodat6, spundnd vine primivara. tot cf, Zile de-ardndul pufiArlzboi mareprin vizduh pdn6cebirui primAvara. se grei gi intunecafifura alungafispremiazlnoapte vAntulde la miazizi Norii de gi, intr-o zi-doul, cerul rimase curat ca lacrima,de-adragul strse plimbe, pe drumullui, soarele tdnir, vtrrsindu-gi cel argintulpestelume. intdrziattr, gr4bea se acumgi primlvara strcAgtige ce-apierdut.Dintr-o zi in alta inverzeauluncile $i rizoarele tot mai tare gi, intr-o buna dimineatl, Anicutarimisese tncremenita cAnddeschisese portifa gradinii: vazu un covor nesfAr$it floricelegalbene, intr-altaincnt abiaincipeau. de una pArea i-au furat ochii, qi copilanu mai putu facenici un pas: Floricelele ctr priveaintins covorulde banugei galbeni, parcade luminile - gi incet-incet ba se insenintr toattrfata,cdt pareacAo sAruta deasupra. de intr-un tdrziu,batudin palmesi navxli in curte: - Nicule! Nicule! Ni-cu-le! incepu si strige tot mai asculit qi mai intaratatA. Undeo fi frate-siude nu o aude? Nicule! Ugatinzii sedeschise incet Siin crxpaturlseivi Nicu. - Ce-i cu tine, Anicutl? Ce strigi aga? - Haida!Haidarepede! - Undesdviu? - in gradina. vino odata! Dar - Ce safac in gradinA? - Haidasavezi!
ry

Nicu inllta din umeri ca un om mare care nu pricepe stiruinta unui copil Si iesi in curte. Anicuta fugi la el, il prinse de mina 5i tncepu sd-l tragii intins portila gradinii. cd,tre Copila deschise usa $i intinse braful liber' Parcd erau gi mai dese floricelele galbene. gi apoi simti cum Nicu rtrmase el mut o vreme.Il lu6 ca un fel de amefeald, se incd.lzeste. - Da! A ?nflorit ptrpldia, gopti el parca oft6nd usor. - Ce-a inflorit? il intreba copila. - P4pf,dia,nu vezi? - Ce-i aia papadia? - Pai, floricelele astea,agale cheam4.Tu nu stiai? inflorise pipadia, copila Anicuta cl[tin[ din cap. Nu Stia!Anul trecut, c6.nd era bolnavf, in pat. - Asa le zice: plpadie. - De ce le zice a$a? Anicutei nu-i placu numele:ni$te flori a$ade frumoasesl aiba un nume a$ade urdt! Copilul o vreme nu $tia ce s6-i raspundi. Se gdndi 5i zise: - Toateflorile isi au numele lor. Pe papadiecum s-o chemealtfel? Anicuta nu fu multumita de rispuns, dar i$i uita in graba nemullumirea: cu incepuse sA urmAreasca privirea albinele cari, tot mai multe, treceaudin floare in floare. Nu $tiu cum i separeaei cd albinelesuntcam supirate,nu se opreaumult capui in puful acelagalben. pe o floare, ffeceaupe alta tot cufunddndu-si - Siracile! zise Nicu, uit6ndu-sesi el la albine. - Cine-s sf,race? - Albinele! Au noroc cu florile de papidie, cA alteleincd n-au inflorit. - Adun4 miere? - Adunl, c4 nu mai au in stupi. Zice manra ci a finut iarna prea mult. Copilul mai rf,masepufin in gradina,urmirind munca albinelor, apoi se duseiar ln casi. Anicuta e singuraacum gi privegtedusi la minuneadin fata ei. in linistea mare,din covorul cu stelulede aur seridicd un zumzetugor: copila nu $tiadaca florile cinta sau albinele? Acum sunt tot mai multe: aproapenu-i floare fara Cdtevor fi? Cine le poatenumara?,,Nici bunialbina,iSi face copila socoteala. ca nu poate",isi zise Anicuta. Priveapierdutf,covorul de flori 9i plimbareadomoali a albinelor' tot Le vedeabine pe cele de aproape: suplrateii pareau$i acum! Poatenu afll in flori destulamiere?Uite, cAt de in grabatrec de la una la alta! Daca mai

zboarduna de pe-o floare, c.lnclnu mai gase$te miere, de ce se pune pe aceeasi floare alta, gi alta? Nu inlelegea, Suparate pllteaufi pentruasta.Nici pentruca au iegit din cognile:afara nu era soareSi cald. Cine qtiece necazvor avea! Tot privind isi uita de albine gi vede iaraqi numai florile, multe_s, Doamne!De undese vor fi ivit atatea? toatedeodat6! cum rdd in $i soare!$i $i iaraginu-i placeca le cheamaa$ade urdt! Nici nu mai vrea sd audi! poate ct Nicu nu gtie cum le chearna, a spusgi el agao vorba, sa se laude ca gtie. gi va intreba-o bunica!Ea toal.e gtie. pe ie Se ridica rarziu din paji5te.inlepenisegi parcl o pitrunsesegi o leaca de frig. Iegi din gradini, pisind nesigur,panai se dezmorfirapicioarele. -- Haida, tu copiJa,sa manOnci ceva. E mult de azi-dimineatl, si-ti va fi foame. - Nu mi-e foame,bunico. - Da' ce-ai facut at0tavremeih gradina? - M-am uitat la flori si la albine. -, Da, mi-a spusNicu cA a inflorit papadia. Copila simfi o dezamegire anrara. - $i dumneata zici asa'l le - D-apoi cum, dacdista li-e numele. - Credeamca Nicu n-a Efiutrii le rtii dumneata numele.Altul, nu ista. Batrina o privi nedumerita. - Altul nu au, tu copila. cum sa le zic? - Sa le pui un nulne mai frunros. - Papadienu-i fiumos'l Anicula clatinadin cap. - Florile-s frumoase,dar numelenu, zise ea suparata. - Hm! Poateca ai 5i tu dreptate.Dar agale-au botezatoamenii qi eu nu pot sa le pun alt nume. Copilaticu gi inh'a?ncasa. gdndeale pusese nume: levaziceluminite. in alt Pestezi se strecuri de mai multe ori in gradinas6 le vada: parcaerau tot mai multe, tot mai dese,gi albinelese leseaupe deasupra neostenite. lor Dar c0nd se duse dupa ce trecu umbra inserarii pestegradina, Anicula ramaseiar ?ncremenita Ei azi-dimineati: nu mai era nici o floare, ca nu mai zbura nici o albini. Se raci toata$i se duseplAngdnd casa. in - Ce-i, tu copilA?Ai cizur? o intrebabunica. Ea clatinadin cap,plAngdncl mereu. - Te-ai finspinat pe De ce umbli desculli prin gridina? 'ndeva?
- 75

- Nu m-aminspinat!reugis&spuni Anicufa. - PAi,spune odat4, ce pl6ngi? de copila se opri o clipl din pldns,seuita cu ochii inlacrimalila batrana: - Bunici, s-audustoate!Nu mai e nici unain gradina. $i plAnsulo zguduiacumgi mai tare. - Cine s-audus,tu fata? - Florile! - Ce flori, tu copilr? - Luminitele! - Luminitele?Nu gtiuce vorbegti!Ce luminite? - Floricelele celegalbene. - Papadiile? copila inclin[ din cap.Nici acumnu voi s[ le spuna numele ur6t. cel - Ce spuiprostii?Undesafug4?Doar florile nu pot umbla! - Nu mai e nici una in gradina.vino si vezi dacanu crezi, 9i Anicula, incetind din pl6ns,o luf, de mnnape bunica-sa. - Doamne,tu copill, m4 faci str-mipierd vremeagi eu nu mai gtiuunde mi-e capul. Nemulfumittr, porni totugicu nepoata m6n[. de Da! nu se mai vedeanici o floare! umbrele ctrzusera rnult peste de gridini. Bitrina privi la florileinchise toate cdte-un in capacel qi verde, incepu rid[. sa - N-a fugit nici o floare,tu prostuto, s-auinchisde umbra.Ele nu-si ca aratl fata decit in lumina soarelui.vei vedeadimineafa,dupa ce va rasdri pestegr4dinf,, sunttoateaici. soarele ci Copilanu pf,ruincredintaH. Bunicd-sa rupseo floarede papadie desfacu banululde aur. si-i -Yezi? Toates-auinchispdn4dimineafa cind le va batedin nou lumina soarelui. suntflorile astea: soare placestrseuite si elela lumeaasta. A$a in le Anicutaofta, pareatot nedumerita, mai impacaH, parasigradinacu gi dar bunicade mina. - Miine vin iar gi albinele, bunico? - vezi bine ci vin! Pina dn florile vin si ele fin toat6ziua dupi ce da gi soarele sedeschide pipadia. copila strflmbl din nisucul ei cam: iar numelelsta ur6t! Mdine ii va spune bunicii si le zici gi ea:luminite.$i-i va spune lui Nicu! Numai daci ar gi inflori iar dimineala! cu in.jurul capului, $i cum dormea, parulde aurbucilat ca o coronita cu obrajii palizi,parea insigi o floaredeschisi papadie. ea de
E

76
L - .-

Jon

Crar.gc.
Fata babei gi fafra mogneagului

Era odat6 un mo$neag $-o babi; Si mogneagul avea o fatl Si baba iar o fati. Fata l {i{t babei era sluti, lene$tr$i rea la inim6; dar, penru ca era ,,fata mamei", se alinta cum s-alinta cioara-n lat, lis0nd tot greul pe fata mo$neagului. Fata mogneagului insi era frumoasl, harnici ascultitoare 9i buna la inima. Dumnezeu o impodobise cu toate darurile cele bune si frumoase.Dar aceastf, fata buna era horopsita 9i de sora cea de scoarfl gi de mama cea vitrega; noroc de la Dumnezeucl era o fattr robacel $i rabdtrtoare,caci altfel ar fi fost vai Si amar de pieleaei. Fatamogneagului deal, fata mogneagula lui la vale; ea dupa glteje prin pf,dure,ea cu tlbuiegul2 in spate la moari, ea, in sf6rgit, in toate plrfile dupl treaba. CAt era ziulica de mare, nu-gi mai strangeapicioarele; dintr-o parte venea gi-n alta se ducea. $-apoi baba si cu odorul de fiica-sa tot cdrtitoaresi nemulfimitoare erau.pentru baba, fata mogneaguluiera peatra de moari in casf,;iar fata ei, busuioc de pus la icoane.

cap, de parc-o linseseviteii. Nu erajoc, nu era claci in sat la caresi nu se ductr

I robace= hamici, muncitoare. z tAbuiet= sac.
re

c0nd se duceau amdndoua fetelein satla gezatoare sara,fata mo$neagului nu se incurca,ci torceac6te-un ciur de fuse,iar fata babeitndrugasi ea cu marece cdteun fus; g-apoi, cdndveneau am6ndou6 feteleacasa noaptea tdrziu, fatababeisirea iute pesteparleazsi zicea iute fetei mogneagului deieciusa-i rul cu fuse,ca sa-ltie pdnava sarisi ea.Atunci fatababei,vicleana cum era,lua ciurul gi fuga in castr babagi la mogneag, la spun0nd ea a tors acelefuse.in ci zadatfata mogneagului spunea urml ci acelaestelucrul m6nelorsale;ctrci in indatao apucau obrazbabasi cu fiici-sa 9i trebuia de numaidec6t rtmiie pe-a st lor. cdnd venea duminicasi sarbatorile, babeieraimpopotatlsi neteziti pe fata

fata babei,iar fata mogneagului oprita cu asprimede la toateaceste. era $-apoi, cAndveneamogneagul pe unde era dus, gura babeiumbla cum umbli melita: de cA"fatalui nu ascultA,cl-i ugemicitl, cit-i lenegd,cA-i soi rdu... ca-i laie, ca-i bflaie; $i cl s-o alungede la casa;s-o trimita la slujba,unde gtie,ci nu-i de chip gi s-o mai [ie; pentru cf, poatesi inni.riveascA pe fata ei. Mogneagul,fiind un guri-cascAsaucum iti vre si-i ziceTi, uita in coarse poatec-ar mai fi nele ei, gi ce-i spuneaea, sfnnt era. Din inima bietul mo$neag a zis cdteceva; dar acum apucase cdntagainala casalui, 9i cucoqulnu mai avea nici o trecere;g-apoi,ia sl-l fi pus pacatulsa se intreacacu didiochiul, ca baba si cu fiici-sa il umpleaude bogdaprosti. fiind foarte amardtde cAte-i spuneababa, inr-una din zile, mogneagul, cheml fata gi-i zise: - Draga tatei,iaca ce-mi tot spunema-m de dne: ci n-o asculli,ca egtirea de gurl si lnnlrlvitl si c[ nu estede chip sa mai stai la casamea; de-aceea du-te gi tu tncotro te-a indreptaDumnezeu,ca si nu semai faca atdtagdlceava casa la ca asta,din pricina ta. Dar te sftrtuiesc, un tati ce-ti sunt, ca, oriunde te-i duce, s[ fii supusl, blajinl li hamicl; caci la casamea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost si mila pdrinteasclla mijloc... dar prin striini, Dumnezeugtiepestece soi de slmdntl de oameniii da; gi nu ti-or putearibda cdte1i-amribdat noi. Atunci, biata fattr, vlzdnd ca baba si cu fiica-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, sdruti mAna ta6-sau $i, cu lacrimi in ochi, porne$tein toatir lumea, deplrtAndu-se casapArinteasca nici o nidejde de intoarcere! fara de ii $i merse eacdt mersepe-un drum, pdnace, din intAmplare, iegi inainte o cf,telu$i,bolnavaca vai de capul ei si slabade-i numaraicoastele; cum viztr $i pe fati ii zise: - Fat6 frumoasagi hamica, fie-ti mila de mine si ma ingrijegte,ca ti-oi prinde si eu bine vreodatA! Atunci fetei i se ficu mila Si,ludndcifeluga,o spila g-o ingriji foartebine. Apoi o lasl acolo Si-Sicluti de drum, mulfumita fiind in suflet cf, a putut sivdrgi o fapt4 buna. Nu merseea tocmai mult, gi numai iaca ce vede un par frumos qi inflorit, dar plin de omizi in toate partile. PArul, cum o vede pe fatd, ztce: - FatA frumoasi gi hamic6, grijegte-ma$i curat[-ma de omizi, cA ti-oi prinde si eu bine vreodatf,! Fata, hamicf, cum era, cur4fi pdrul de usctrturi qi de omizi cu mare ingrijire Si apoi se tot duse inainte sa-$icaute stap0n.$i, mergAndea mai departe, numai iaca ce vede o fan6na mdlita 9i parasiti. FdntAna,atunci zice: * Fattrfrumoasl Sihamic6,ingrijegte-mtr, fi-oi prinde 9i eu bine vreodata! ca
I ugemic persoan6 = cdreia nu-i placesAstea acasa. - 78

Fata rdnegtelf?ntAnag-o grijegtefoarte bine; apoi o lasa si-si cauta de numai iacace da de-uncuptior nelipit si mai drum. $i, tot mergfindmai departe, mai si se risipeasci.Cuptiorul, cum vede pe fatd zice: - Fatl frumoasi $i hamicd,lipegte-rnigi grijegte-ma, poatetri-oiprinde ca si eu bine vreodati! Fata, care gtia ci de facut treabdnu mai cade coadanimf,nui, igi sufleci mAnicile,cAlcalut 9i lipi cuptiorul, il humui gi-l griji, de-fi era mai mare dragul sa-lpriveSti. Apoi igi spalafrumu$elmAinilede lut gi pomi iarlsi la drum. nu $i mergdndea acum si zi si noapte, $tiu ce facu ctr se rlt6ci; cu toate ci in aceste nu-gi pierdu nadejdea Dumnezeu, mersetot inainte,panace, inff-una printr-uncodruintunecos, de-opoiandfoarte treclnd da din zile, des-diminea[i, frumoasi, gi in poiana vede o casutaumbrita de niste loziiz pletoase;si cdnd spe nunl:.li ilicl o babaint6mpina fata cu blAndete zice: apropiede aceacasa, si-i - Da' ce caufiprin aceste locuri.copila.si cineesti? - Cine sd fiu, matugica? o fata siraca,faramamagi fara tata,pot zice; Ia. gi numai Cel-de-Sus stie cdte Am tras, de cAnd mama care m-a facut a pus pe caut gi, necunoscAnd nimeni si umbldnddin loc in mAinilepe piept! Stap0n de-amnimerit la casadumitale insi m-a povaguit loc, m-am ratacit.Dumnezeu qi te rog str-midai salagluire3. - Sarmani fata! zise batrAna. adevarat numai Dumnezeute-a indemCu primejdii. Eu sunt Sfanta-Duminica. Slujegte nat la mine si te-a scapatde la ca mine astlzi si fii incredintrata mine n-ai iesi cu mdinile goale de ia casamea. - Bine, mxicuF, dau'nu$tiuce trebi am sa fac. - Ia, sd:-mi copilagii, caredorm acum,$i sd-ihrarneSti; sa-mifaci apoi laia gi, cAnd m-oi intoarceeu de la biserica,sa le gasesc nici reci, nici bucate; la fierbinti, ci cum is mai bune de mdncat.$i, cum zice,batrina porne$te biserde ici, iar& fata suflici mAnicile gi s-apucA treabi. IntAi Si-ntAiface lautoare, incepea striga: apoi iese afara si - Copii, copii, copii! Veniti la mamasAvd leie! fojgaia de-o $i, cAndse uita fata ce sa vada?Ogradaseumplusegi padurea mullime de balauri gi de tot soiul de jivine mici si mari; insd,tare in credintl Si cu nAdejdea Dumnezeu, fata nu se sparie;ci le ia pe cdte una gi le ll si le in ingrijegtecdt nu se poatemai bine. Apoi s-apucl de facut bucate,si c6nd a venit Sfdnta-Duminicl de la bisericaSi Si-avdzut copiii lauti frumos gi toate trebile bine facute, s-a urnplut de bucurie; gi dupi ce-a $ezutla masa,a zis fetei sa se uite in pod gi si-gi aleagade-acoloo lada, care a vre ea, si sA li-o ieie ca siml a rAn i = ac ur at a. 2lozie = specieclesalciesau rachita din ale carui ramuri se fac impletituri. 3 salasluiri = adiloost. 4 ala'= a soAla.

- 79

pAn-acasa tata-sau. Ia Fatase suie in pod gi vede acolo brie; dar sa n-o deschida o mulfime de lazi: unelemai vechi gi mai urAte,altelemai noua qi mai frumoase. Ea insi, nefiind lacomd,g-alegepe cea mai veche si mai urdta dintre toate.$i jos, Sfdnta-Duminici cam increfeSte sprAncene, n-are din dar cflnd se da cu dAnsa incotro, ci binecuvAnteuape fata, care iSi ie lada in spate$i se intoarna spre casaparinteasca bucurie,tot pe drumul pe carevenise. cu pe drum, iaca cuptiorul grijit de dAnsa plin de placintecrescute era Cand, gi rumenite...$i maninca fata la pltrcinte,9i maninca, hat bine; apoi igi mai ie citeva la drum gi pornegte. Cind mai iiicolo, numai iaca fdntAnagrijita de dAnsa,era plini pAna-n gurf, cu apl limpe<te cum ii lacrima, dulce si rece cum ii gheafa.$i pe colacul f6ntf,nii erau dou4 paharede argint, cu care a baut la apl pdnx s-a rxcorit. Apoi a luat patrarelecu sine 9i a pomit inainte. $i mergdndmai departe,iaca parul grijit de ddnsaera incarcat de pere, galbeneca ceara,de coaptece erau, si dulci ca mierea.Parul, vlzdnd fata, g-a plecat crengile-njos; si ea a m6ncatla pere si s-a luat la drum cAtei-a trebuit. gi De-acolomergind mai departe,iaca,se intAlnegte cu cileluga, care acum era voinicASifrumoasa, pe git purtao salbade galbeni, carea dat-ofetei,ca iard la la inainte,a mulpmita pentruca a cautat-o boala.$i de aici, fata, tot mergAnd ajuns acasA uu-sau. Fata arunci scoatesalbasi paharelecele de argint gi le la iada impreund,nenumarateherghelii de cai, Ca ur.ine-siu: apoi deschiz^dnd pe cirezi de vite 5i rurme de oi ies din ea.incAtmo$neagul loc a intinerit, vaz6nd bogadi: Iara babaa ramasoprita si nu ttia ce si faci de ciuda.Fatababei ad,rea aruncisi-a iuat inima-n dinli si a zis: - Las', marna,ctr nu-i prldatl lumea de bogatrii; duc si-ti aduc eu $i mi mai multe. $i cum zice, pome$te cu ciudl, trdsnind gi plesnind. Merge $i ea cit gi merge,tot pe acestdrum, pe unde fusesefata mo$neagului;se intOlnegte ea ea de parul cel ticsit de omide, de fAntAna cu cltelusa ceaslabasi bolnav[; da si si ceamfllita gi seactr pirisita, de cuptiorul cel nelipit gi aproape serisipeasca; 9i dar cdnd o roagf,$i cltelu$a,gi plrul, Si fdntdnagi cuptiorul ca si ingrijeasci de cu dinsele, ea le rhspundea ciuda si in bataiede joc: - Da' cum nu!? Ca nu mi-oi festeli eu mAnutele tatucutei si ale mimucufei! Multe slugi afi avut ca mine? Atunci, cu toatele,$tiind ctr mai ugor ar puteacapatacineva lapte de la o vacf, stearpadecit sA te indatoreasc4o fati alintata gi lenegi, au lasat-o sa-$i unneze drumul in pace$i n-au mai cerut de la d6nsanici un ajutor.$i mergnnd dar 9i aici s-a purtat tot ea tot inainte, a ajuns apoi si ea la SfAnta-Duminica; in hursuz,cu obrazniciegi prosteste. loc si faca bucatelebune gi potrivite gi si de leie copiii Sfintei-Duminici cum i-a llut fata moqneagului bine, ea i-a opirit

pe to facut si clt a gas mintt ut po Dumt cacii bunf, ziua t pustie rhzgit lada.

s-apr La fdr apl p: pahan setescu lop Nu, ci crengi inainte c6nd a puie n de ciur

bogafi au mdr s-au fa I bogafi pe stA la cas aveau babap

srurlu I coclor
-

T"

o ;. ti E E le n il ri e, .a rL ia )a a le ti, d ci si '
at ia la

a;
le le o

'si
rd ot

pe tofi, de lipau 9i fugeau nebuni de usturime Si de durere. Apoi bucatele le-a facut afumate,arse$i sleite,de nu mai era chip s4le poatl lua cineva in gurtr... $i cind a venit Sff,nta-Duminici de la biserici gi-a pus mAinile-n cap de ceeace a gasit acasa.Dar Sf6nta-Duminictr,blinda 9i ingaduitoare,n-a vrut si-gi puie ci mintea cu-o $turlubatecal$i c-o lenegi de fatl ca aceasta; i-a spus sd se suie in pod, si-gi aleagi de acolo o lada, care i-a pllcea, $i sf, se duca in plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit si si-a ales lada cea mai noui $i mai frumoasa; cici ii placea si ieie cdt de mult Si ce-i mai bun gi mai frumos, dar sl facl slujba Apoi, cum se da jos din pod cu lada,nu se mai duce si-gi ieie bunl nu-i pltrcea. ziua buntr si binecuvdntarede la Sffinta-Duminictr, ci pomegte ca de la o casl pustie gi se tot duce inainte; 9i mergea de-i pArAiaucf,lcdiele de fricl s[ nu se si rf,zg0ndeasci Sfdnta-DuminicA, pomeascl dupa ddnsas-o ajungl gi sa-i ieie lada. $i cAnd ajunge la cuptior, frumoase placinte erau intr-insul! Dar cAnd s-apropiesd ieie dintr-inselesi sa-siprinda pofta, focul o arde $i nu poatelua. La fdnt6na, agijderea;paharutelede argint, nu-i vorba, erau, gi fintdna plina cu apl pAna-n guri; dar cind a vrut fata sa puie mdna pe pahar gi sa ieie api, paharelepe loc s-au cufundat, apa din fdntina, intr-o clipiti a secat si fata de setes-a uscat!...Cand trecu prin dreptul parului, nu-i vorba, ci parcaera barut cu lopata de pere multe ce avea,dar credefi c-a avut fata parte sa gustevreo una? Nu, ctrci parul s-a facut de o mie de ori mai inalt de cum era, de-i ajunsese fata babei in dinti! Mergdnd mai crengile in nouri! g-atunci... scobe$te-te inainte,cu citelu$a inca s-a intalnit; salbade galbeni avea gi acum la glt; dar c6nd a vrut sf, i-o ieie, citeluga a mu$cat-ode i-a rupt degetelegi n-a lisat-o si mf,mucutei$i ale tatucutei puie mAnape dflnsa.isi muscafata acum degefelele de ciudtr si de rusine, dar n-aveace face. la in sfdrsit,cu mare ce a ajuns ea acastr, m[-sa, dar si aici nu le-a ticnit lada, o multime de balauri au iegit dintr-insagi pe loc bogitia. CAci,deschizdnd au mdncatpe babl cu fata cu tot, de parcan-au mai fost pe lumea asta,gi apoi s-au ftrcut balaurii nevizuti cu lada cu tot. Iar mogneagul a rirnas linistit din partea babei, gi avea nenumirate bogifii. El a maritat pe fiictr-sa dupl un om bun si hamic. Cucosii cdntau acum pe stAlpii porfilor, in prag $i in toate pa{ile; iar gainile nu mai cdntaucucogegte la casa mogneagului, sa mai facf, a rf,u, c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau.Numai atatacamogneagula rtrmaspleguv gi spetit, de mult ce-l netezise baba pe cap si de cercat in spatelelui cu cociorva2,daci-i copt malaiul.

sa rit

I sturlubatec= (aici) flri minte. 2 cociorva= unealE casnicl, semdnind cu o lopetichcu coadi lungtr,folosita la scosjarul sau cenu$adin cuptorul tirinesc.

81

Tovestrea porcului
mogneagulde o sutade Cica era odatao babi Si-unmo$neag, :ni si baba de nouf,zeci,si amdndoibatrAnii acegtia erau albi ca iama si posomordfi ca vremea cea rea, din pricini cf, n-aveau copii. $i, Doamne! tare mai erau doriti si aiba mAcarunul, cici cdt eta ziulica gi noapteade mare, $edeausinguri-singurei cuc, si le tiuia urechile, de urit ce li era. $-apoi pe linga toate acestea, nici vreo scofali mare nu era de dAnqii:un bordei ca vai de el, nigte foale rupte, a$ternute pe laitil, Si atataeratot. Ba de la o vreme incoace,urdtul ii mdnca si mai tare, citci tipenie de om nu le deschidea usa; parcaerau bolnavi de ciuma, stumanii! in una din zile, babaofta din greu si zise mogneagului: - Doamne, mo$nege,Doamne! De cdnd suntem noi, inca nu ne-a zis nime: tatl si mamtr! Oare nu-i plcat de Dumnezeuc4 mai triim noi pe lumea asta?Cici la casafara copii, nu cred cl mai estevreun Doamne-ajuti! - Apoi da, mai bab4,ce putem noi face inaintealui Dumnezeu? vxd bine, dar, pini la una, pdni \a alta,qtii ce am - Asa este,mognege, gAnditeu asti-noapte? - $tiu, mai babtr,daci mi-i spune. - Ia, mdne dirnineafa,cum s-a mijit de ziutr, si te scoli 9i sAapuci incoffo-i vede cu ochii; Si ce ti-a iesi inainte lntdi Si-ntdi,dar a fi om, da', gerpe.da', in sfdrgit,orice altajivina a fi, pune-oin traistl 9-o ada acasi; vom cre$te-o noi $i cum vom putea,$i acelastrfie copilul nostru. Mogneagul,sf,tul si el de-atita singurtrtate dorit s[ aiba copii, se scoali a Si bat $i face cum i-a zis baba.,.Pornegte gi el doua zi des-dimineata, ie traistain lsi pdnace dl peste bulhac3. numaice iata un seducetot inaintepe nigteponoare2, $i purcei, care $edeau tologili in glod gi ca vede in bulhac o scroafacu doisprezece cl cum vedepe mo$neag vine asupra indataincepe ei, sepirleaula soare. Scroafa, Numai unul, cate era mai ogArjita, a grohai, o rupe la fuga, gi purceii dupl dAnsa. gi pe mai rapanos mai ripciugos, neputdnd iesi din glod, rtrmase loc,
I laita = scdndurA. pe care se stA,fixati de-a lungul peretelui,in caseletarAne$ti. latA , ponor = povaml$ abrupt. r bulhac= baltoaca. a ogdrjit = slab,pipemicit.
ffi

d T

3u
t

- su

82

Mogneaguldegrabail prinde, il bagain traisti, agapiin de glod si de alte podoabecum era, gi pomegtecu dAnsulsprecasd. - Slava lie Doamne! - zise mogneagul ci pot sa duc si babei mele o qtiu eu?...Poateori Dumnezeu,ori dracul i-a dat in gdnd ieri mAngAiere!... Mai noaptede una ca asta. zise: $i cum ajunseacastr, - Iaca,mhi blbulci, ce odor [i-am aduseu! Numai sa-ti ffaiasca!Un baiat ochios, sprincenat si frumusel, de nu se mai poate! iti samana{ie, rupta bucltici!... Acum pune de lautoare9i grijegte-lcum $tii tu ca se grijesc baiedi; ci, dupl cum vezi, ii cam colbtritl, mititelul!... - Mognege,mognege!- zise baba - nu ride, ci gi acesta-ifaptura lui Dumnezeu,ca gi noi... ba poatesi mai nevinovat,si.rmanul. Apoi, sprinteni ca o copill, face degrabalegie,pregtrtegte scaldatoare de purcelul, il scaldtr,il trage frumugel cu Si fiindca stia bine treaba mogitului, ltr unturi din opait2pe la toate incheieturile, il strdngede nas gi-l sumula, ca sa nu se dioacheodorul! Apoi il piaptlnl gi-l grijegteagade bine, ci pestecAtevazile il scoatedin boali; si cu tirdfe, cu cojile, purcelul incepea se infiripa gi a cregte vtrzind cu ochii de-ti" mai mare dragul sa te uiti la el. IarAbabanu gtiace str era mai faca de bucurie ci are un baiat a$ade chipos,de hazliu, de gras si invalit ca un pepene.Sa-i fi zis toatf,lumeaci-i urAt $i obraznic,ea finea una gi buni - ci bfiet ca baietul ei nu mai este altul! Numai de un lucru era baba cu inima jignita - ci nu putea str le zici tata $i mama. voiegtea mergela tArgsi mai cumperecdteceva. intr-una din zile, moqneagul - Mognege- zise baba- nu uita sa aduci si nistero$covepentru ist biiet, ca tare a fi dorit mititelul. brdncasf,-lminlnce, - Bine, mii baba.Dar in g6ndul sAu:,,DamAnca-l-ar surla3,ca mult mA mai inadusi cu ddnsul! De-am ave pdne $i sarepentru noi, da' nu sl-l mai lndop 9i pe dAnsulcu bunit6ti... Cdnd m-a$ potrivi eu babei la toatecele, apoi ag lua cdmpii!" se el in sfirsit, mogneagul duce latArg,tArguiegte ce are de tArguitsi, cAnd vine acasl, baba il intreabtr,ca totdeauna: - Ei, mo$nege, mai stii de pe la tnrg? ce - Ce s6$tiu,mai babil Ia, nu preabuneve$ti:imparatulvrea s6-qimdritefata. - $i asta-ivesterea, mognege? putin, mai baba, ca nu-i numa atdta,cit, de ce-am - D-apoi lngtrduiegte auzit eu, mi s-a suit parul in vdrful capului. $i cdnd ti-oi spunepAnala sfArgit, cred cf, ti s-a lncrdncina si lie camea pe tine.

G'ilJ,="Iia""'ur 2

opail = lainpr miia ce lumineazi cu ajutorul unui fitil introdus intr-un vas cu seu,ulei sauuntur6. r surlA= instrumentmuzical popular de suflat. T*

Vai - Da' de ce,mognege? demine! - D-apoi, iaca de ce, mtri baba,asculta.imparatul a dat de gtire prin gi ctr aceluia pina crainiciisai,in toattr lumea, oricines-aaflasl-i faca,dela casa la cu4ile impir[tegti, un pod de aur pardositcu pietre scumpegi fel de fel de copaci,pe de-opartegi pe de alta,$i in copacisl c6ntetot felul de p[seri, care ii nu semai aflf pe lumeaasta,aceluia da fata;ba cicl-i mai d[ 9i jumltate din de impAratia Iari cine s-abizui savie ca s-o ceara nevasti,$i n-a izbutit sa lui. pe podul,a$a cum [i-am spus,aceluia loc ii si taiecapul.$i cicapdnaacum facA crai 9i de implrati, cinemai stiede pe unde,au venit gi o multimede feciori de gi nici unul dintreei n-a flcut nici o isprava; implratul, duptrcum s-ahotlr6t, pe de toti ia taiat,fAracrufare, le pldngelumeade mila! Apoi, mai baba,ce zicl? Ba Buneve5tilesuntacestea? gi impiratul cicl s-abolnivit de suptrrare! noastrf,! Numaidespre - Of! moSnege, boalaimplrafilor e ca sAnatatea of! mi ce fetii de impf,rat, mi-ai spus, serupeinima din mine,ctrmarejale gi alean mamele pentruddnsii!Mai bineci al nostrunu poatevorbi lor or fi mai duc0nd pe al1ii... atdte la iznoavel. $i nu-l ducecapulca gi cdndar avea mli da' cine- Bune-s acestea, baba... buntrar fi si aceea, cf, va un fecior caresi facl podul Sis[ ia pe fata imptrratului, gtiuc-ar inctrleca pe nevoie$i, Doamne!mareslavi ar mai dobindi in lume! in batrdnii,purcelulgedea culcu$,lntr-uncotlon subvatrf,, CAndvorbeau ce cu ritul in sus,gi,uitdndu-se tintain ochii lor, asculta spunei $i numaipufnea batranii,ei inde ei, numai iaca se audesub din cind tn cind. $i cum sftrtuiau vatril ,,Tattr mam[! eu il fac." $i insi, c[-i mogneagul gdndind uciga-l-crucea, Babaatunci ametit bucurie, a de s-aspiriet $i, uimit, seuita prin bordeiin toateptrdile,sl vadf,de undea iesit acel glas;dar,neviznndpe nime,si-amai venit in sine.insi godacul a sfrigat: iar pe - Tata, nu te infricoga,cf, eu sunt! Ci treze$te mama $i du-te la implratul de-i spuneca eu ii fac podul. Mogneagul atunciziseinglinat: - D-apoi ai sal pofi face,dragultatei? - Despreastan-aibi grijf,, tatf,,ctr e$ticu mine. Numai du-te si veste$te impiratului ce-amspuseu! baietulgi-i zise: ln Babaatunci,venindu-$i sine,saruta - Dragulmamei,drag!Nu-fi punecapulin primejdie,gi pe noi si ne lagi, tocmaiacum,str4ini,cu inima arsl gi faranici un sprijin! ai - Nu te ingriji, mimucfudefeliu,cl frlind si nemurind s4vezi cinesunteu. ce Atunci mogneagul, nemaiavfind zice, iqi peaptanlbarba frumos, ie apoi iesedin casl gi pomegte spre lmptrrltie, Si toiagul batr0netelor mAntr, in
I iznoava noutate. = ndscocire. - 84

cum ajunge in tirg, se duce cu pieptul deschisdrept la palatul imparafului. Un strljer, cum vede pe mo$neag sta pe-acolo,il intreabi: ca - Da' ce vrei, mogule? - Ia, am treabtrla imptrratul; feciorul meu se prinde c* i-a face podul. gi-l vorba, ci ia mogneagul duce StrAjerul, $tiind porunca,nu mai lungegte inaintea imparatului. imparatul, vlzdnd pe mo$neag,il intreaba: - Ce voiegti de la mine, mogule? - Sa treiti multi ani cu bine, luminate qi preaputerniceimparate! Feciorumeu, auzind cl aveti fata de miritat, m-a trimis, din partealui, ca si aduc la cunogtinfa Mariei voastreci el, cici, poates4 vi faci podul. - Daci poate sl-l facd, factr-I, mo$nege;$i atunci fata gi jumitate din imparitia mea ale lui slfie. Iara de nu, atunci...poate-ifi auzit ce-aupatit altii, mai de vip decdt ddnsul?! Daca te prinzi aqa,apoi mergi de-ti ada feciorul incoace.Iar4 de nu, cauta-tide drum gi nu umbla cu gargauniiin cap. Mogneagul,auzind acestechiar din gura implratului, se pleaci plna la plmnnt, apoi iese gi pomegtesprecasi, ca si-$i aducafeciorul. $i, cum ajunge acasa,spune fecioru-siu ce a zis imparatul. Purcelul atunci, plin de bucurie, incepea zburdaprin bordei, da un ropot pe sub liiti, mai ristoama cdtevaoale cu rdtul gi zice: - Haidem, tituci, si md vada imparatul! Baba atunci incepea se boci $i a zice: - Se vede ci eu nu mai am parte in lumea asta de nimica! Pdni acum m-am chinuit de l-am crescutsi l-am scosdin toati nevoia,gi acum...parcxvad c-am si rAmAnfara dAnsul! $i, tot bocind ea, o apuci lesin de suptrrare. pe Iar mogneagul, cuvdnt;pune cu$malpe cap, o indeasf, urechi, igi ie de toiagul in mAna,iese din casf,gi zice: - Hai cu tata,b6iete,s-aducem nori mfine-ta! Purcelul, atunci, de bucurie,mai da un ropot pe sub lliti, apoi se ie dupi mo$neag, cit cole, mergeain urma lui, grohaind si musluind2pe jos, cum e $i treabaporcului. Abie ajung ei la porlile palatului imptrritesc,gi strijerii, cum ii vid, incep a se uita unul la altul si a pufni de rAs. - Da' ce-i acesta, mo$ule?zice unul din ei. - D-apoi acestami-e feciorul care se prinde c-a face podul impdratului. - Doamne,mogule,Doamne! multA minte iti mai hebuie! zise un strtrjer batran,se vede ci ti-ai urAt zilele! - Apoi da, ce-i scris omului, in frunte-i estepus, 9i tot de o moarteare sa moari cineva.
I cusma= caciula. 2 a muglui = a scotocicu botul pentru a gasi clemAncare.

85

- Dumneata,mo$ule, cum vedem noi, cauti pricina, ziua-miaza-mare, cu luminare, ziserl sfffjerii, - D-apoi astanu vl privegtepe dumneavoasffi;ia mai bine paziti-vi gura mogneagul. si dati de stire imparatului c-am venit noi, rtrspunse Strajerii, atunci, se uitara lung unul la altul gi string si ei din umere, apoi lmplratului desprevenirea noilor pefitori, mogneagulcu unul din ei veste5te purcelui sau!...Atunci imparatul ii cheam4inainteasa. Mogneagul,cum inffa, se pieaca pdni la pAm0ntSi sttr la ugf,, smerit. Iartr purcelul calci inainte pe covor grohaind 9i incepea muglui prin cas6. Atunci impiratul, vizdnd a$amare obriznicie, pe de-o parte i-a venit a rdde,iari pe de alta se tulburi grozavgi zise: cdnd ai venit in celardnd,parcf,erai in toatxmintea; - Da' bine, mo$nege, dar acum unde te visezi, de umbli cu porci dupl tine? $i cine te-a pus Ia cale sa mi iei tocmai pe mine in bataiede joc? Dumnezeu,inal@teimpdrate,sa cuget eu, om batran,la una ca - Fereasca mi-i flacaul,desprecare sdavemiertare,Luminareavoasffi, ca acesta asta!D-apoi, v-am spusmai deunazici m-a tramisla Maria voastri, daci v[ mai aducetiaminte. - $i el are si-mi faci podul? - D-apoi aganadAjduimin Dumnezeu,ca chiar el, Miria ta! - Hai! ia-[i porcul de-aici si iesi afarl! $i daci pnntrm6ne dimineati n-a are fi podul gata,mognege, str-tisteiecapul unde-ti stautalpele.inlelesu-m-ai? Mdria voasffi. Iar[ dactrs-a intimpla - si nu - Milostiv esteCel-de-Sus, banuiti, puternice imparate! - dupi dorinta Luminlrii voastre,apoi atunci sa ne trimiteti copila acasi. se $i zicAndaceste, pleci dupl obicei, isi ie purcelul,iese gi pome$tespre casaurmat de cAtivaosta$i,inpaza c4roral-a dat implratul plnl a doua zi, ca sa vada ce poate fi una ca asta.Caci multa vorbtr, mult rds gi mare nedumerire se mai facusela palat gi in toatepA$ile despreo astfel de batjocurf,nemaipomenitA. gi mogneagul cu purcelul acasi,pe babao gi apuca $i, ctrtrasari, ajungAnd un tremur, de spaima,gi incepea se vf,icari gi a zice: - Vai de mine, mognege!da' ce foc mi-ai adus la cas6?!Mie ostasiimi trebuiesc? - inca mai ai gurtr si intrebi? acestea-s faptele tale. M-am luat dupa capul gi m-am dus pe coclauri, str-ti aduc copil de suflet. $i acum, iaca in tiu cel sec, ci ce chichionl am intrat! Cl n-am aduseu osta$ii, ei m-au aduspe mine. $i capului meu se vede ca pdna mAnedimine{a i-a fost scris sa mai steieunde sta! Purcelul lnsl umbla musluind prin cas[ duptrmdncaregi nici grija n-avea desprelncurcalace facuse.Mognegii s-au ciondtrnitcdt s-au mai ciondanit, $i,
t chichion ghinion, = nenoroc.

cdt erau ei de ingrijili, despre ziui au adormit. Iarl purcelul atunci s-a suit biniSor pe laip, a spart o fereastrf,de bardlhan $i, suflnnd o datl din nxri, s-au facut ca doua suluri de foc, de la bordeiul mo$neagului,care acum nu mai era bordei,gi pdnala palatul implratului. $i podul, cu toateceleporuncite,era acum gata.Iu6, bordeiul mogneaguluise prefacuse inff-un palat mult mai stralucitor dec0tal imparatului.$i, deodat6, babagi moqneagul trezesc se imbricafi in porgi toate bunitxtile din lume erau acum in palaturile lor. Iara fira hpfulteasc4, purcelul zburdagi se tologeape covoarein toatepa{ile. vremegi la imparaliesffagnicA s-a Tot in acea zvomra facut,9i insuqiimptratul cu sfenricii sAi, vAznndaceast4 grozav s-au spiriet, qi temAndu-se mare minune, imparatulsi nu i se int6mplecevade rau, a facut sfat 9i a gasit cu cale sa deie fata dupAfeciorul mogneaguluigi de indati a $i timis-o. C[ci gi imparatul,cAt era de imparat,le daduseacumtoatepe una, Sinici micar aceea era buna: frica! nu Nunti n-a mai facut, caci cu cine era s-o faci? Fataimpararului,cum a ajuns la casamirelui i-au placut palaturile $i socrii. Iar cAnda dat cu ochii de mire, pe loc a incremenit,dar mai pe urm4, strAngAnd din umere, a zis ln inima sa: ea ,,Dac[ a$aau vrut cu mine parintii Si Dumnezeu,apoi a$asa ramAie!" $i gi apucatde gospodfie. s-a Purcelul toattrziua mu$luia prin casa,dupa obiceiul s4u, iar noaptea,la culcare,leplda pielea cea de porc Ai rtrmAnea fecior de imparat foarte fruun mos! $i n-a ffecut mult, gi nevastalui s-a deprins cu ddnsul,de nu-i mai era acum a$ade urit ca dintdi. La weo slptf,minA, dou[, tdn4ralmpiriteasd, cuprinstrde dor, s-a dus str-gi mai vadaparinfii; iartrpe blrbat l-a lf,satacasi,ctrcinu-i da mAnastriasi cu dAnsul. Parintii, cum au vizut-o, s-au bucurat cu bucurie mare, gi, intrebAnd-o despregospodlrie $i bfubat,ea a spustot ce Stia.Atunci imparatula inceputs-o sfatuiasca,zic6.nd: - Draga tatei! Strnu cumva strte impinga picatul sa-i faci vreun neajuns, ca strnu paFSti vreo nenorocire!Clci, dupl cum v[d eu, ornul acesta, ce-a sau fi el, are mare putere. $i trebuie s[ fie ceva neinfelescu mintea noastra,de vreme ce a ficut lucruri pesteputerea omeneasctr! Dup[ aceastaau iegit ie5it amdndoui impXrdtesele gr6dina ca sa se in primble. $i aici mama sfatui pe fat4 cu totul de alt fel: - Draga mamei, ce fel de viatl ai strmai duci tu, daci nu pofi iegi in lume cu btrrbatulttru?Eu te sff,tuiescaga:si potrivegti totdeaunasa fie foc zdravan in sobl, gi, cind a adormi bf,rbatu-tlu,si iei peleacea de porc Si s-o dai in foc, cr str ardl, $i atunci ai str te m0ntui de dAnsa! - C[ bine zici, mamf,t iaca,mie nu mi-a venit in cap de una ca asra. cea a $i cum s-a lntors imp6r4teasa tanarasaraacasa, gi poruncit sa-i i";, un foc bun in soba.$i, cind dormeabarbatu-siu mai bine, ea a iuar le^e, ;e:

.F

de porc, de unde o puneael, gi a dat-o pe foc. Atunci perii de pe dinsa au inceputa pdr0igi peleaa sfdrAit, prefacdndu-se cioric arsqi apoi in scrum;gi in s-a ficut in castro duhoarea$ade grozavi, incdt barbatulpe loc s-a trezit inspaimintat, sAiitdreptin picioare$i s-auitat cu jale tn soba. cdnda vtzut a $i, aceastf, ma^re nenorocire, lacrimat,zicind: a - Alei! femeienepriceputa! Ce-aiflcut?! De te-ainvlpt cineva,rtu ti-a priit, iara de ai f[cut-o din capultiu, rlu capai avut! Atunci eadeodat[s-avf,zutincinstr peste mijloc cu un cerczdravin defer. Iara barbatu-stru zis: i-a - Candvoi puneeumf,na dreaptipemijlocul ttru,atuncistrplezneasctr cea gi cerculacesta, numai atuncisi senasctr prunculdin tine,pentruci ai ascultat gi ctrzaturile de sfarurilealtora,de ai nenorocit iestede batrani,m-ai nenorocit qi pe mine gi pe tine deodatl!$i daca vei avea cdndva nevoiede mine,atunci sl Stiicf, mf, cheamiFtrt-Frumos, sl mf, cautiin Mdn[stirea-de-Tf,miie. 9i a sfar$it zis aceste, Cum de deodata stimit un vfuitntrprasnic, venindun s-a si virtej ffiico$at, a ridicatpe ginerele impiratului ln susgi s-afacutnevdzut. Atunci podulcel minunatindati s-astricatSis-amisnrit,denu $tiece s-aftrcut.Iarl palatul gi in caregedeau mognegii cu nora,cu toate boglfiilegipodoabele el, s-aschimdin bat iara$iin sdrtrctrciosul bordei al mogneagului, mai inainte.Atunci banflnii, de gi vdzdnd marenenorocire penor[ ln asa aulnceput o mustracu lacrimiasta hal, a le in ochi,gi a-i zicecu asprime seductr si unde$tie,ctrei n-aucu ce s-o1ie. Ea, v4zindu-seacumagade nenorocitl gi horopsit4, si facl gi-ncotro ce s-apuce? se ductrla parinli?- se temeade asprimea Sl taH-sau de gugubatra 9i deflimarea oamenilor; rlmdie pe loc?Nu aveacelehebuitoare eralehamite sa si-i de musttrrile socrilor.in sfArSit, hotlrit a se duceln toatalumea,si-gi caute s-a berbatul. hotardndu-se astfel,a zis Doamne-ajuta! a pomit incofto a vazu cu 9i $i ochii. $i a mersea,a merstot lnainte,prin pustiuri,un an de zile, pAnace a ajunsinff-un loc silbatic Si cu totulnecunoscut. aici,vlztnd o cisufA $i fir ' f ; f tupilata 9i acoperit4 mugchi,care cu despre vechimea a batutla i / marnuisea ei, poartl. Atunci se aude dinlaunfu un glasde femeiebandna, zicflnd: - Cine-iacolo? - Eu sunt,un drumetrAtAcit. - De egti om bun, aproape de
chilioara mea; iar6 de eSti om riu, departede pe locurile aceste,cf, am o ctrtea cu dintii de ofel, gi de i-oi da

drumul,le facemii $i farame!

- 88

- Om bun,maicuti! poarta$i drumeata intra inlaunfu. Atunci i sedeschide rizbateprin aceste locuri,femeie, - Da', cevdntte-aadus, cum ai punat $i nu hai! Ca pasare m4iastrA vine pe aici, necumom pamdntean. Atunci drumeafa oftat din greu$i a zis: a - Ia, picatelemelem-auadus, mlicuta. CautMinastirea-de-Tamdie nu Si Stiuin carepafie a lumii seaflA! - Sevedeca tot mai ai oleaci de noroc,de ai nimerit tocmaila mine.Eu de-i suntSfAnta-Miercuri, fi auzitde numelemeu. nici prin capnu - De numeam auzit,mf,icu$, darc[ te afli in lumeaasta, mi-a trecutvreodat4. -Yezi? Tot de noroc sl sepldngtromul! Apoi Sfinta-Miercuri a strigat o datl cu glas putemic, 9i pe loc s-au despreManAstirea-deadunattoatejivinele din imparitia ei; si intreb6ndu-le pomenindu-se ca de Tamaie, rispuns toatedeodata nici n-au auzitmAcar au cu mareparere rAu,dar, s-a de numeleei. Sfinta-Miercuri,auzindaceste, aratat un de neavindnici o putere,a dat drumetei com de prescurf, un patraruf vin, 9i ca si-i fie pentruhranl la drum; si i-a mai dat inca o furci de aur,caretorcea ca singurf,, i-a zis cu binegorul: ,,P&streaz-o, fi-a prindebine la nevoie".Apoi Si la a lndreptat-o sori-saceamare,la SfAnta-Vineri. pomind, a mersiar un an de zile tot prin locuri silbaticesi $i drumeata, pana la necunoscute, ce cu maregreuajunse Sfnnta-Vineri. aici i s-ahtampht $i i-a ca si la Sf0nta-Miercuri; numaica Sfanta-Vineri mai dat gi eaun com deprescurl, un pAhdrut vin gi o vdrtelniti de aurcaredepinasingur[;gi a indreptat-o de cea la ea,cu multabunltatesi bldndete, sorf,-sa mai mare,la Sfdnta-Duminica. $i pomind chiar in acea a mersiarigi un an de zile zi, $i de aici drumeata, grozavedecAt prin nigtepustietlti si mai celede pAnaaici. $i fiind ins4rcinati pe al treileaan,cu maregreutate putut sXajungi pdnala SfAnta-Duminica. a $i rflnduiall gi tot agade bine ca gi surorile Sf6nta-Duminicl primit-o cu aceeagi a fiinfd, a strigat sale.$i, ftrcdndu-i-se mila de aceastinenorociti si zdruncinata toatevietafile:cele o $i SiSfdnta-Duminictr datadin rtrsputeri, indati s-auadunat din ape,cele de pe uscat$i cele zburatoare. atunciea le-a intrebat,cu tot $i dinadinsul, dacastievreunadin ele in carepartea lumii seafla Mantrstirea-deguri, cAnu li s-a intAmplat sa ca Tamdie. toateau rtrspuns dintr-osingura $i Atunci Sfdnta-Duminica a audAmacarvorbindu-sevreodatA despreaceasta. gi drumeata i-a zis: oftat din addncul inimii, s-auitat galigla nenorocita sau asa - SevedecAvreunbllstamal lui Dumnezeu altaceva, trebuiesa capatul unei lumi fie, de nu ai partede ceeace cauti,fiica mea! Ca aici este necunoscute Si de mine,Si oricdtai voi tu gi oricarealtul sAmai mearga inca inaintede aici, estecu neputinfi.
- 89

$i atunci,numai iaca un ciocirlan gchiopse vede viind, cdt ce putea; gi, govilc, $ovilc, qov6lc! se infitrogeazlinaintea Sfintei-Duminici. Atunci ea il intreabagi pe acesta: - Tu, ciocirlane, nu cumva gtii unde se afla Min6stirea-de-Tamiie? * Da, cum sl nu gtiu,stapdna? doarpe-acolo m-a purtatdorul, de mi-am Ca frint piciorul. - Daci-i aga, apoi acum indatl id pe aceasta femeie, du-o numaidecdt cum acolo,cum ii $ti tu, oi pov4truiegte-o a fi mai bine. Atunci ciocirlanul, oftdnd, a raspunscu smerenie: - MA supun cu toaffi inima la slujba Mlriei voastre,sgpana, de$i este foarte cu anevoiede merspAnaacolo. Apoi Sfdnta-Duminici a dat gi ea drumetei un corn de prescuri gi un paharutde vin, ca sa-i fie de hrantrpAnala Manasdrea-de-Ttunaie; ia mai dat si o tipsie mare de aur, gi o clogc& de aur,btrtutl cu pefre scumpe,gi cu puii tot tot de aur, ca si-i prindi bine la nevoie;gi apoi a dat-o pe samaciocdrlanului,care indati a gi pornit, sov0lcAind. pe $i cAndciocArlanulpe jos, c6nd drumeafa sus,cind ea pe jos, cAndel pe sus.$i cAndbiata drumeaftr mai puteanici pe susnici pe jos, atunci indati nu ciocdrlanulo lua pe aripioarelesalegi o ducea.$i tot agamergdndei inca un an de zile, cu mare greutategi zdruncen,au trecut pestenenumruate Si mari, $i tari qi pustietafia$ade ingrozitoare, carefojgaiaubalauri,aspideveniprin codrii in noase,vasiliscul cel cu ochi farmacitori, vidre cu cdte doutrzecisi patru de capeteSi alta mulgimenenumaiati de g0ngdnii 9i jiganii inspiimAnt6toare,care stateau gurile ctrscate, cu numai qi numai sa-i inghiti; desprea clror licomie, viclenie $i rautatenu-i cu putintrl si povesteascl limba omeneasca. $i, in sfArgit,dupa atdta amar de trudl gi primejdii, cu mare ce au izbutit sa ajunga la gura unei pegteri.Aici cf,lf,toarea suit iarasi pe aripeleciocirs-a lanului, din care abia mai putea fafai, Si el Si-adat drumul cu dinsa pe o alta lume, unde era un rai, $i nu altdceva! - Iaca Minastirea-de-Tamdie! zise ciocnrlanul.Aici se afla Fat-Frumos, pe care-l caufi tu de-atdta amar de vreme.Nu cumva [i-i cunoscutceva aici? Atunci ea, de$i ii fugeau ochii de atAtea strf,luciri, se uita mai cu bagarede podul cel minunat din ceealume, $i palatul ln care traise samagi indati cunoa$te ea cu Fat-Frumosagade putin, si indatr i se umplura ochii de lacrimi de bucurie. - Mai stai! Si nu te bucura a$adegrabtr, egti incA nememicApe aceste c6 locuri, gi tot n-ai scapatde primejdii, zise ciocnrlanul. ii arataapoi o fentana,unde trebuiasa se duci trei zile de-ar6ndul; il spuse cu cine are sl se intAlneasclgi ce s[ vorbeasctr; povlfuie$te ce si faci, rdnd pe o rAnd,cu frrca, cu vdrtelnila,cu tipsia gi cu clogcacu puii de aur,daruitede celetrei surori: Sfnnta-Miercuri,Sfdnta-Vineri Si Sfdnta-Duminica.Apoi, luindu-gi ziua
- 90 \-

buni de la cdLlf,toarea lui, lncredintattr iute seintoamainapoi, zburlnd neincetat,de frica sx nu-i mai rupAcineva Sicelalaltpicior. Iari nememicadrumeala, lacrimand, il petrecucu ochii ln zbor, mergAndsprefintAna ce-i aritase el. $i cum ajungela fintdna, scoatemai intli furca, de unde o aveastrAnsa, gi apoi se punejos strse odihneasci. Nu trecemult gi, viind o slujnici sa ieie apa,cum vede o femeienecunoscuta $i furca cea minunatl torcdnd singura fire de aur, de mii de ori mai subtiri decAtparul din cap, fuga la st[pdni-sa si-i da de veste. Stapdnaacesteislujnice era viespeacare inalbisepe dracul, ingrijitoarea careinchegaapa gi care gtia de la palatul lui Fat-Frumos,o vrijitoare strasnicA, toate driciriile de pe lume. Dar, numai un lucru nu $tia hlrca: gAndulomului. Talpa-Iadului, cum aude despreaceasti minunitie, trimite slujnica degraba,sa-i chemefemeia cea strainala palat, gi cum vine o intreabi: - Am auzit ch ai o furca de aur care toarce singuri. Nu ti-i de vinzare gi cAtmi-i cere pe ddnsa,femeie,hai? - Ia, slr m[ laSi sa stauintr-o noaptein odaiaunde doarmeimpiratul. - De ce nu? Di furca incoacesi ramii aici pAnala noapte,cdnd s-a inturna impiratul de la vdnitoare. Atunci drumeagada furca si rtrmdne. $tirba Baba-Cloanta,gtiind ca imparatul are obicei a bea in toata sarao cupa de lapte dulce, i-a pregZitit acum una ca sa doarmadus pAni a doua zi dimineati. $i cum a venit imparatul de la vAnatoare$i s-a pus ln a$ternut,hArca i-a Si trimis laptele; gi cum l-a baut imparatul,pe loc a adormitca mort. Atunci Talpa-Iaduluia chematpe necunoscuta drumea@in odaia imparatului, dupi cum avusese tocmeali, gi a lasat-o acoio, zicAndu-iincetigor: - $ezi aici pAni spre ziu4, ca am sa vin atunci tot eu sd te iau. Hnrca,nu doar ca $optea umbla citinel ca san-o audaimparatul,ci avel $i grija sa n-o audi, din odaia de alaturea, credinciosal imparatului, care in un toate zilele umbla cu dAnsulla vdnat. baboiul de acolo,nenorocitadrumeafaa ingenunchi.:: $i cum s-a departdt lAngapatul sofului ei si a inceput a pldnge amar pi a zice: * Fat-Frumos!Ftrt-Frumos! intinde mdna ta cea dreaptapesten'rirlo.: plesneascicercul ist afurisit $i si se nascapruncul taul meu, ca si $i, sirmana, s-a chinuit pnna despre ziuit, dar in zadar,caci inr:,,::.'.. parcaera dus pe cealume! Despreziua,Talpoiul a venit posomoritr. a ir,- . :: necunoscuta acolo si i-a zis cu ciuda striasi din ogradasi sa nie.,:-: ..r -: de g t i e $ i n e n o r o cita,ie$indcunepusinmasigin e c a jit a c a v a ia .s -. .' ' . . -. : -, . . . d ee . la fdntAni $i a scosacumvdrtelnita. viind iaragislujnicaia:::. :. '.,::r - .. $i mare minune,fuga la stapini-sagi-i spunec?rfemei:::- -: -:.. -:: aceasta a c u mo vAr te ln itadeaurcaredeapanA singu ra g ic a re -imu : -: -. ---. : -: --' : it n i-'

furca ce i-a dat. Atunci pohoafalde babao cheami iaraSila d6nsaprin slujnici, viclegug,$i a doua zi des-dimineapo pune mdna gi pe virtelnita, tot cu acelagi scoateiarasi din odaia impiratului si din ogradi. insl ln aceastl noapte,credinciosul implratului, simtind ce s-a petrecut $i viclegugul facdndu-i-se mila de nenorocitastraini, gi-apus in gind sa descopere babei. $i cum s-a sculat implratul $i s-a pomit la vAnitoare, credinciosuli-a in ce spuscu de-amturuntul se petrecuse odaialui in cele doua nopti din urma. imparatul, cum a auzit aceste,pe loc a tresarit, de parctri-a dat inima dintr$i insul. Apoi a plecat ochii in jos gi a inceput a lacrima. $i pe cind din ochii lui Fat-Frumos se scurgeaugiroaie de lacrimi, la fAnt6na$tiuti, urgisita $i zbuciuacum pe tipsie $i closcacu puii de aur, ceamai de pe urmi mata lui sotie scosese a ei nidejde! $i cum sta ea in preajmafdntdnii,numai ce iaca pe slujnica stiuta iarasi o aduce Dumnezeu la fdntnni, $i cdnd mai vede $i aceasta mare sa minunitie, nici mai a$teapta ieie apd,ci fuga la stip6ni-sa gi-i spune: - Doamne, stipdna, Doamne! Ce-am vazut eu! Femeiaceeaare acum o tipsie de aur $i o closci de aur,cu puii tot de aur, a$ade frumogi, de-ti fug ochii pe ddngii! pe Babomila, cum audeaceasta, loc trimite s-o cheme,zicdndin g6ndul sau: ,,Dupl ce umblAea,nu se mindnci..." $i cum vine straina,hoanghinapune mAna9i pe tablauacea de aur gi pe viclequg. clogcade aur cu puii de aur, tot cu acelagi Dar lmptrratul,cdnd a venit in asta-saride la vAnat Si cdnd i s-a adus laptele,a zis in gindul sau: ,,Acestlapte nu se mai be," $i cum a zis, l-a gi aruncatpe furig undeva,$i pe loc s-a facut ci doarmedus. Dupa ce hdrcas-a incredintat ca imparatul doarme,bizuindu-seea 9i acum rinin putereabauturii sale, a adus iariqi pe striini in odaia lui, tot cu aceeagi duiall ca Si in noptile trecute; $i, lisAnd-o acolo, s-a deptrrtat.Atunci zbuciumata drumeald, cdzdndiarasi in genunchi ldnga soful ei, se ineca in lacrimi, spuind iartsi cuvintele aceste: - Fat-Frumos!Fat-Frumos!Fie-ti mila de doui sufletenevinovate,carese chinuiesc de patru ani, cu osAndacea mai cumplita! $i intinde mina ta cea cercul $i sa se nascapruncul tau, ca pestemijlocul meu, sa plesneasca dreapttr nesuferita sarcina! nu mai pot duce aceasta $i cnnd a sfArsitde zis aceste,Fat-Frumos a intins mdna ca prin somn, gi, cdnd s-a atins de mijlocul ei, dang! a plesnit cercul, qi ea indata a nascutpruncul, impariteasa poveste$te fara a simti cdtuSide pugindurerile facerii. Dupa aceasta sofului strucAtea patimit ea de cdnd s-a facut el nevieut. t pohog perSosrli = ticf,loasi, imorala. 92

Atunci lmpiratul, chiar in puterea noptii, ridica toamcurteain picioare9i porunce$te aduc6 hArca babainaintea dimpreuna toateodoarele pe sa-i de sa, cu luatecu viclegugde la implrAteasa Apoi mai poruncegte aducao iapa lui. sd-i sireapf,l un sacplin cu nuci,9i si lege$i sacul nucilegi pe hflrca coada cu de $i iepei,si sl-i deiedrumul.$i agas-aficut. $i cdnda inceputiapaa fugi, unde picanuca,pica gi din Talpa-Iadului bucitica;gi canda picatsacul, picat9i i-a hdrceicapul. Hdrcaaceasta babaerascroafa purceiidin bulhaculpeste cu de carev-am spusca daduse crescatorul Fat-Frumos. prin dracariileei, lui Ea, mogneagul, preficuseatuncipe st4p0ne-siu, Fit-Frumos,ln purcelulcel og6rjit,rapciugos gi rf,pinos, chip sa-lpoata cu facemai pe urmasi ieievreofati de-aei, din cele unsprezece aveagi carefugisera Iacadar pentruce ce dup[ ddnsa bulhac. din Fat-Frumos pedepsit-o de grozav.Iarx pe credincios mari daruri l-au a aqa cu daruit hparatul gi lmplrlteasa, $i pe l0ngadAnSii l-au finut pdnala sfirgitul vietii lui. Acum, aduceti-vi aminte,oamenibuni, c4 Fat-Frumos facusenuntf, nu cdnds-ainsurat. totodattr, cum nu s-amai Dar acuma facut$i nunta$i cumatria pomenitSinici credc6 s-amai pomeniuna ca aceasta undeva. numaic0t a $i g0nditFit-Frumos,$i indataau fost defataparintii imparatesei si cresctrtorii lui pe stri,babagi mogneagul, in imbracafi iarASi porfiri impariteasci, carei-au pus in capulmesei.$i s-aadunat lumeadepe lumela aceastd maregi bogati nunta, a tinut veseliatrei zile si trei nopti, si mai tine si astazi, daciinu cumvas-afi si sfdrsit.

r sireap iute,navalnic, = greude stapAnit, salbatic. - %

Vladivni'^ Glin Tweofrea ursulul catenlu

Urgii care triiesc la Polul Nord sunt albi. Cred ca din pricina asta le spuneur5i albi (dar, firegte, daci vreunul dintre voi a aflat ctr li se spune albi din alte pricini, il rog sf,-mi dea de Stire Si str nu mtr mai lase si scriu minciuni). Asa... Ei, si iati ca printre urgii cei albi de la pol s-a ramcit intr-o buntr zi un urs cafeniu, un urs mare gi frumos, careveneatocmai din muntii nogfri. Cum a ajuns el la pol str nu mi intrebafi, ci nu gtiu. Ce gtiu e ca s-a pomenit acolo gi ctr a inceput sf, ca$teochii la muntii de ghea(agi la focile care se zbenguiaupe ei. - Ia te uita!... Un urs murdar! strigtro foci, $i toatesurorileei incepurtrsd chicoteascA, hohoteascigi sa se prlptrdeasctr rAs. str de - E mAnjit tot! - De la gheare p0n' la bot! - Vai, vai, ce caraghios! - Parc-afost muiat in sos! Uite-a$arideau focile, rddeaude nu mai puteau.Ursul nostru se uita in jur, gatasarddasi el de ursul cel murdar(pentruci urgii, se $tie,se spalape dinti in fiecare dimineatl gi seari, ba mai fac gi baie) cind, spre marealui mirare, nu vizu nici un urs. - Nu cumva rddeti de mine? intreba el supf,rat. - Pai de cine, mf,i Martine? - Eu sunt curat, spuse gi mai suparat Martin. M-am spllat chiar azidimineati. Dar focile nu-i crezuri gi rdsertr mai departe, aga cl bietul urs igi lua talpagifa, mormtrind.$i nu merseel cine gtiecit, cl se intdlni cu nigteurgi albi. - Fratilor! strig1bucurosMartin. Ah! Ce bine-mi pare cA vl vhd... - Cine-i urArulastacarese credefrate cu noi? spusecu disprefun urs alb. - Ia te uita ce neobrdzare! vorbi un altul. De ciuda, bietul Martin simti ca-i dau lacrimile. - Dar bine, fralilor, nu vedefi ctr sunt urs, ca gi voi? - Ursii cumsecade sunt albi, rf,spunse primul urs alb, si flra a-l mai invrednici cu o privire, toli urtii albi plecarf,,legdnindu-gi ingdmfali blanurile albe. pe Martin se a$eza un sloi si incepu sAplAnga.
MT

94

- Facea bat atdta pdnala pol, ca sf,gtrsesc numaibatjocura? s[ cale aici se intrebael. Vai, ce urgi rai trtriesc printremuntii de gheafi! cum pldngea un pinguinseapropia a$a, tncetigor. $i - De ce plAngi,ursule? intrebapinguinul. - cum si nu plang,pinguinule,daci ursii albi mtr disprefuiesc focile gi rdd de mine?Eu suntcafeniu,la noi toti urSiisuntcafenii. Pinguinulera o pastrre isteata. tare - $i numaipentruatatalucru pl6ngi?Hai, vino cu mine! il dusepinguinulintr-un loc ferit $i, cdt ai batedin parme, aduse bucara o de strpun. - Ia sipune$te-te jos! il indemniel pe Martin. bine,de sus9i p0na - $i tu? sesupirtrursul.Le-amspusgi focilorci suntcurat.M-am spalat chiu azi-dimineati! - Nu-i nimic, rf,spunse pinguinul.F[-mi mie plicereaasta... Bombanind, Martin semuie intr-un ochi de api gi prinsea se s6puni. De mdniosce erasefrectrbine,bine,bine,$i - iat6- curdndtoatf,blanaii eraplina de clabucialbi si stralucitori. - A$a,destul, pinguinul. spuse Martinlasl jos strpunul voi sl sev6rein ochiuldeapi, darpinguinul opri. gi il - Stai!RtmAi asa! Apoi il lutr de mina Si-ldusein mijlocul urgiloralbi. - Vai, ce urs frumos!strigr un urs alb. - Ce blanaalba!seminunl al doilea. \ - $i ce mdndrustrtrlucegte soare!$optial treilea. in BietulMartinnu mai inlelegea nimic.Dar eraatatdebucuros primirea de carei-o faceau urgii albi, ca nici nu-sibtrtucapulsl in(eleagi. multumipinii guinuluigi rtrmase prinfe urSiialbi cu carejucd, uiranj ,,bdz"9i ,,baba-oarba,,, de toate. Deodatiinsi, un muntede gheaflseapropie sloiulpe caresejuc:.* de - Fugigi! Fugiti! strigi un pui de urs Si se aruncain apa. ino:.:: voinicegte. UrSii se opriri din joactr,vizurh muntele pricepura se r-acic.--: j: gi ca sloiul1or, strivindu-i greutatea sub lespezilor gheata. de Speriaqi. sarir:i: ,:: , se departarf, degrabtr, vremece Martin - neobignuit r-iaraje .; :: in cu rimasepe sloi.cdnd infelese primejdie pagte sa sara e- :: ,:-. -.ce voi il si chiarin clipa aceea risuni glasulinspaimdntat uneiursoaice: al - Puiul!Puiulmeu!... rAmas sloi! pe A Nici unul dintreurgiicaresedepirtaserA scoase o vo!:. :".-. *: nu nici nu cuteza seintoarcA sloi.Martinserepezi incepu Jj-:3 _:i_-::_ : str pe si 5i

-E-

afll pe o movilitl dezapadisi-l lua in brate,darin clipa aceea auziun troznet se cumplit $i muntelede gheat[izbi sloiul. valuriletAsnirA inaltecdt muntele. Totul pdrdia,seprtrbugea, mari cAto casa, Martin Cu puiul in brateSiferindu-ldebucitile degheald, sepomeniin apl. Fusese rinit de sulitelede gheafl.Dar puiul eranevatamat. greail impiedicaacumpe Martin saiasala lumina.Cu chiu, cu O lespede gi, vai sparse lespedea inotind, seridica pe un sloi ce plutea,la adapost alte de primejdii.Mamaursuletuluiserepezistr-imultumeasci, cind ajunse dar, ldnga Martin, incremeni.$i la fel incremeniri si ceilalti urgi albi. Clibucii de sapun din blanalui Martin setopfuA apf,,gi ursul nostrueradin nou cafeniu... in - Alb sau cafeniu,e$ti un urs bun gi viteaz, spusemama ursuletului, vizind cum puiul se prinsese labufelede gitul lui Martin. i1i multrumesc... cu pe Nici unul dinre noi n-a cutezat ramAna sloi... sa - Nu blanail facepe urs,incuviinfari si ceilalfi urgi albi, adunindu-se ?n jurul lui Martin 9i stringdndu-icaremai de carelaba. Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit s[-gi impodobeasca blanacu ctrcis&punul clabucide sipun (treaba carel-a bucuratsffagnic uscatii pricinuia cu mdncirimi cumplitegi-l sileasi se scarpine toatecele zecegheare, ceeace plicut nu era). nu eradelocfrumossi nici printe urSiialbi s-abucurat cinste9i prietenie, cdnds-a de iar Cdt a ramas intorsacasia alergatla prietenulmeu,carescrietoatepovegtile pentrucopii, gi De i-a povestitintdmplarea. atuncimai c6ntaMartin gi-n ziua de azi: Crezicd-mipas| cd te $tiu Negnr,alb saucafeniu? Inima sa4i fie dreaptL. Eu tejudec dupdfaptA!

96

R-rA'+ $tefa.^esc,a t-tz11412fdVle@,

- ultimul nume este adoptat amintireastdbunilor; 1858-1918; In nascut Bucwesti; in prozator, dramaturg, critic literar gi publicist_

Neqhiniph
fra6ment A fost odardo babi ban6na.baffina. Abia z6rea baffinaceera-$i mAinile de ii umblaula ciorap,iar gnndulei seruga la Dumnezeus-o daruiascf, un cu
copil, cl n-aveadecdtpe unchiagul ei. $i unchiagul,ba la pAdure,ba la arie, ba la tArg, iar baba sta singuri cuc, cf, toata ziulica i-ar fi fiuit tAcereain firndul

gi n-ar fi nrsit citeodata. *'.ffi Ba uneori, str-$i tie deurdt, ftftSg ca mai tot
ea vorbea gi tot ea raspundea- r6dea $i ea de ea,ca gi cum ar fi rds de ea cineva, ingirandochiurile pe c6rlige. - Ei, ei, ce n-ar pl6ti un flacau la bltrinetele noastre! - Cat, cat? - Ehe, mult de tot! - Adica ce, nu te-ai mulfumi gi c-o fati mare? - Ba, ce sdzic, bine ar fi S-ofati... - Da, dar la fati vrea zestre. - S-ar gisi, ci eu gi unchiagul avem ce ne frebuie, gi nu ne trebuie mult, trei cotide pdnzd, alba si c0teun cogciug;iar boii mogului,iar plugul mogului, iar casa mogului gi a babei, toate ar fi ale fetei. - Bine, mituge,bine, da' de undegi fata?Tu nu Stii cA copacii uscag nu

urechilor,daci n-ar fi stranutatl

mai daude la radtrcini? $i bandnaincepu si,riz6.gisaofteze:,,Hi, hi, hi, oof, of!.. - Ei, toateseintorc,gi apele intorcdela Dumnezeu, se numaitinereple ba ce nu e la timp nu mai e niciodata. M-asmulfumieu gi cu un prichindeldebaiarI

- Ba te-ai mullumi $i p-o codana.Tu sa-ngiri,gi ea sa degire,tu sa cerni, gi ea si risipeasci,tu sa pui de mamaliga,gi ea si rastoamecildarea pe foc. - Daci e p-a$a,m-ag mullimi gi p-un copil cat ghemul, numai s-auz in casi,,mamh'', ci. mult e pustiu cdnd uga se inchide pestedoi batrani. - Da' daci ar fi mai mic? - Fie si mai mic. $i batrdnaincepu sd rdzt. - Ce neroadi! - Ba neroadi, nu gluma! - Dar dacaar fi cdt un bob de mazirre? capul pestecap de r0s,o dati tresarici, de dupe $i tocmai cand da batrana uge,s-auziun glas ascufitgi infepat: - Dar dacaar fi cAt o neghinig? Batrdna se uiti, se uita gi incepu sa se inchine. - Bine, bine, zise acelagi glas,vdz eu c4 nu-[i trebuiecopii... Baba igi lui inima in dinti gi zise: - Ba-mi trebuie...da' unde esti...cine esti? - cine sunt? Neghinip, gdndul lumii. De mic ce sunt, pitrunz in urechile oamenilor gi-i ascult cum g6ndesc.Adineauri eram in urecheata dreapti, apoi am ffecut in stAnga,g-am rds de m-am prlpldit cAnd am vinut ce-[i trece prin minte... - Ei, ag! ce mi-a ffecut?Nimic! - Nu e adevdrat,rf,spunseNeghinila rdzdnd,omul spunemai pufin decdt gdndegte. Dac6nu-ti gopteam ca copaculuscatnu mai da de la radicini, cine eu gtie ce mi-ai fi spus... Baba se ff,cu ca para focului. - ZAu, a$a...nu te rugina, mama, nu ziu... Aga e omul. C6nd e mic face nebunii fiindci e mic; cdnd e la tinerefeface nebunii fiindca e Anar, iar |a batrinete se gdndegte nebunii fiindca nu le mai poateface... la Bitrdna perdu sfiala 9i ribdarea 5i se resti cdt putu! - Neghinili, ci taci-fi gura Ei vin si te vinl $i pe loc s-auzi un f19t ca de lircustaSi un bAzditca de albinl. BatrAna simli pe mdna o picafuracalda. - Iacati-ma9i pe mine!... Biata femeie facu nigte ochi mari cdt toate zilele qi se mira toatd de ce vizu pe mdna, ci cerul de i s-ar fi deschisnu s-ar fi minunat mai mult. \ Neghinila era frumos ca o peatri scumpi; gi era mic c6t o neghina gi avea nigte ochigori ca doua sc0ntei albastre,9i nigte maini 9i picioruge ca nigte firisoare de paiajan. Batrina d5du s[-1 sf,rute.Neghinila, tAgnipe nas, fdgni iar pe mAni!
rI

98

- Incet,maml, incet,cf, ml stri'ie$ti,ziseNeghinitrl. cdndtmi ziseSi mami. cu - SAte sdnrt,ci-mi umplugicasa dr4goste - incet, sl nu mf, sorbi. il saruta. - Cum mininci tu, Neghinili al maichii ? - Eu?Eu mtr saturdin fum. Pina acumammdncatla meseimparitegtiflrl sl $tienimeni. $i ce-ammai ris cdndceilalfi fremurauinainteaimplra{ilor, iar eu mi plimbamprin urechilelor si le aflamgdndul. - Bine o fi de ei, Neghinili mama... - A$, binele focului! Slracii mor de foame,iar ei mor de mincare.De slraci e riu cf, n-aucui sl porunceasci, de ei e riu ci trebuiestrporunceascl $i la mul1i.Pe ceilalti oamenicAndii minti te ia de guler gi te judeci judecatf, dreaptl; pe ei ii minF si dau din cap; ba si mai si: ei stiu ci-i minti, $i tac, $i ingit, gi n-au ce fase,ca s[ nu se stricetrebile lmplra$ii. se I [...] Ajunsela unchias. sesui pe nas;ca si-l vaz6,mubine.Unchiagul grozav,zise se intristi. Dar ca strs-arate bucurf,,dar nu ca baba,iar Neghiniti unchiasului: - Nu cita ci-s mititel. Calul nu e mai mare ca copilul? si-l incaleci copilul.Bivolul nu e mai mareca omul?gi-l injugaomul.Muntii nu-smai mari nu Pamantul e mai marecaferul plugului?si-l despicl caoile?gi-l pascturmele. ferul plugului. Codrul nu e mai mareca un topor?gi-l culci toporul la plmint. Ttr nu eqti mai mare ca mine? $i te-au ostenitmurgii tn arie. Ia si vezi cum ii dau eu la arie, fara bici, fara nimic. Neghinila siri p-un cal gi Unchiagul,minunat,il dusela arie. Cum ajunse, pe pe lncepu sl strige: ,,Hi, hai, hi; hf,i!" Ciupegte unul, cluPe$te altul, caii lor. incepuri sl fug4,dar ce fug6,parc-arfi avutdoulzecide bice pe spatele $i imparaffi. caf,e la trecea scaunul cum secrucea mogul,iaci Siun negustor cine mini caii a$ade grozav,ctreu auz,,hi- Mosule,ii zisenegustorul, h[i, hi-hai" 9i nu vilzpe nimeni?... - Ei, tata, rispunse bAtrinul, m-a daruit Dumnezeucu un copil ca o neghini, da' cu minteacdtz,weca mine si ca d-ta. Neghinila opri caii si sfi in palmaunchiagului.Cum il vf,zu negustorul, segindi sf,ducl impiratului agaminune. itl - Mo$ule,zisenegustorul, dau o pungl de bani pe el. mo$uluisi sopti ce si vorbeasctr. mogul Neghintrl,sfirrr, in urechea $i zise,crezind cf, de la el zice: - TU,carevinzi gi cumperi,ai cumplratvrun sufletp-o pungl de bani? ' - iti dau...douf,. r $i iar mo$ul,dupeNeghiniti: - Doul pungi...pentruun suflet?
- I

T I

- iti dau... zece. MoSulingilbeni si ziseiar dupe$oapta Neghinill: lui - Sufletele df,ruiesc se DomnuluiSi sevdndNecuratului. - itt durr... douazeci! mogul,culcflndin gural5comiii,tAcu, toategoaptele cu bietuluiNeghinip. $i vizu lf,comia,da' tot el goptimogului,,fie!" $i mogulzise: NeghinftA - Fie! Batu palmtrin palml cu negustorul. Tocmeala ficuse. Negustorul se pl6ti si lui pe Neghinifi, vdndut de bunivoie. Negustorulpleca.Neghinip striga mogului: - Mo$ule,mogule,ai fost s[ n-ai copii, iar biatababa,da! Implratul era la maregi la greu sfat cu tofi cirturarii, ca bdntuiauseceta gi molima.$i dacanegustorul spuse areun copil ca o neghinitrtr, ii ctr imparatul rf,maseinmarmurit, invitatii imparAfirii ciscari ochii mari gi se traserade birbile lungi. - Nu sepoate,Mlria ta, agacevanu scriela carte. - Ba sepoate,ziseNeghini$, sarindpe masasfatului,c4 multe sepot gi nu stauin cl4i; Simult mai multe suntaltfel de cum suntticluite din condei. $i dupAce seminunari cit seminunari, lncepusfatul. Neghinilase sui pe mf,naimpf,ratului, umAr,apoi in cregtetul pe capului, si d-acoloziserdzdnd: - invala,Maria ta, caceimai mici suntcei mai mari. implratul, cam de voie, cam de nevoie,rtrspunse: - Asa e, Neghinitrtr, e. aga gi Iar clrturarii i$i deteri ghespe submastr plecarl ochii in jos. Imp[ratulporuncisf,-itoamelui Neghinilf, castr zece o cu caturi,chto nuci gi impodobitacu pietre scumpe. de mare,toatAdin aur-lamur Neghinifarimase la sfat gi seperdudin ochii tuturora,numaica strsetie de nizdrivdnii. $i, incetincet, p0S-pdS, pdna infra in urecheainvitatorului, cere ciuta in stele cu ocheanele. Acolo asculta, asculti $i lntelese acest ce ca vestitcdrturar, loc str in segdndeasci sfat,segindeactrimplratul arenasulcammare.Sedusebinigor la clrturarului care ziceach gtiemlruntaiele omului Si leacurile Si intra in urechea bolilor. Asta segindeanu la sfat,ci ci-i placea inelul impiratului. Asa afla, pe rtnd, cf, unul se gindea la o cocoanl frumoastr, altul se gdndeacam ce ca lingugealtr cdrpeasci sf, imparatului, altul ca ce n-ar da el pentruo sticlade vin, altul ci e bine si fii impirat; altul ctr imparatule un om ca toti oamenii,nurnai unul cu frunteacit toate zilele,asculta cuvintelegi intrebarileimpiratului.
l0--

:
I

1
I

T
Neghiniti, cum afli gAndultuturora,zbughiin urechea imparatuluisi ii
gopai tot, din flu pdnAin afi. Imptrratul, crezAndci singur, el de la el, a citit in mintea 1or,se mdnie foc si le zise: - Ei, tu, cari cati in stele, si-ai facut ochii ochean gi-mi vezi nasul cnt un bugtean.Astfel li-e gAndul la Sfatul domnesc? Carnuarul se cutremurl gi dldu in genunchi, cerdnd iertare. - Tu, se resti imparatul cifte doftor, dac4ai aveainelul meu, ai omori mai pufini oameni? Doftorul se cuffemura si didu si el in genunchi. - Tu, zise impiratul necijit trlorlalti, te gdndegtigi nu vezi cu egti cu un picior in groapa; tu ifi preglteSti limba ca s6 mi minti; tu crezi ctr intr-o sticlf, cu vin este mai mult duh decdt in capul meu; tu nu gtii ca un om invapt pe scaunul domniei ar face mai multe boroboate ca un neghiob; tu te pricepi ctr imparatul e om ca tofi oamenii, da' nu te gdndegtica invltatii sunt ca neoamenii; iar tu abia te tii sa nu cagti o gura cAt sa inghifi impardfia toata; numai tie ti-e mintea la sfatul domnesc. Cu totii ctrzurl,in genuchi. - Acum ce str le fac, zise imparatul mAnios, sa le tai capul? Carturarii murirl gi inviari, iar Neghinita, care se suisein cregtetulimptrratului: - Ferit-a Dumnezeu,Miria ta, fara invatafi cine sa minta lumea? - Sa nu fie decAtadevarulpe lume! - Ferit-a Dumnezeu! Ce-ai face, chiar Maria ta, fara minciuna? Apoi, Mlria ta, ti-ai fdcut socotealavietei? Mai multe ceasuri ai mAncat,ai dormit, ai vinat, ti-ai socotit cazanele bani, ai petrecut,ba cu Luminltia sa Imp4riteasa, cu ba gi fari ea, decit te-ai necljit cu trebile si cu nevoile imparatririi. Cum ai sta, Maria ta, pe scaunul lumii cdnd lumea ar afla adevtrrul? imparatul zdmbi, cu ciudi, nu e vorbi, dar zdmbi ca sa dreagtrtreabasi ii ierta pe toti. Vazand insi ci cel din urml carnrrar, care se gdndise la sfat. tremura mereu, ii zise: - Ei, dar tu, cel mai cuminte, de ce tremuri? - Maria ta, zise bietul batrin, mai bine sa spui $i eu decit, sa afli \fari" :n ci ci Iaci, socotese nu gtiu nimic $i tot ma gdndesc mi-e leafa prea rnica. imparatul rdse cu pofta gi-i fagidui o leafa mai mare, apoi sp:rs: s:::* clrturarilor gi pleci cu Neghinifi ?ncregtetulcapului, nedomirit cul:r :3 _::-: -:: gindurile tuturora. ce-i veni lui Neghinila,vru sar?na5i de in:"::: :- -:. r*rr t...] in sf6.rsit, lnt-o bun[ dimineatl: ', iu;r-r ::*- ::31s. ,,Yezice e omul! Spune-iorice, spune-imereuacela5i ci omul e prost. Ce nu credeintai credemai pe urm3--{n ::-r :o. -- - :. :u.trJ impdratului,sa-l las fara sfetnicii cei credinciosisi si-. :::,'';: : - -.3:ri- '._

!4

imparatul, de umbla in fruntea ogtilor, de sta la sfat mare, de se culca, de se scula,de mdnca,de-gimdngAiacoconii, un gAndnu-l mai slabea:,,Nu vezi, omule de Dumnezeu, ci ti-au imbatrdnit sfetnicii 9i imparatia merge riu?" Pasimite, Neghiniti ii intrase tntr-o ureche. Azi a$a,mAne aga,pAnanu mai avu incotro. Sparsesfatul cel vechi si chema altul nou. Tot unu $i unu! Cum veniri, cum aruncari pe bietul impdrat din scaunulneamuluilui... - Acu' si-l vedem! zise impeliprul de Neghinila.imparatul ieqi ptdngAnd din cetate.Neghinila, sus pe umarul lui. - De ce plAngi, Maria ta! Tine-ti firea, nu fi muiere! - Ei, ei, Neghinila, cum si nu plAng?Unde mi-e toiagul imparitesc? - Ci taci, Maria ta! la taie un corn qi fa-1i,colea, o cirje. Buzduganule greu la batrdnete, doboari. Cdrja te sprijina. te ei, Neghinili, unde mi-e scaunulimpirAtescpe care au stat atatia - Ei, mo$i-strdmo$i mei? ai - Ci taci, MAria ta! intinde-tecolea,pe fXnulinflorit $i moale,qi sa-mispui sau drept care e mai dulce la oase:scaunulcu scumpetea finul cu frumusetea? - I, i, Neghinila, unde mi-e coroanacu stemelegi cu luminile? pletelor albe gi - Ci taci, Maria ta! Pune foaie lata de lipan pe deasupra spune-midrept, care e mai u$oari, coroanacu grijile saulipanul cu umbrile? - Asa o fi, Neghinita, mai ziseimparatul, oftAndtocmai din biierile inimii, fiindci stii tu sa le potrive$ti, dar cAnd mi gindesc agao fi, se potriveEte$-a$a, cu in ce slavi eramieri... imi vine sa scaldtot pamAntul lacramilemele! [...] Se mai imbuna imparatul la cuvAntul lui Neghinita si se duse, in crucig gi tn curmezig,in toata imparafia, c-o foaie de lipan pe cap qi sprijinit c-o cArjede corn. $i de ce vedease minuna gi intrebape Neghinila: - Neghinifi, de ce-l bat pe dla, de rdrcne$te din guri de sarpe? ca - Fiindca imparatul e surd gi n-aude, rlspunse Neghinita. - Neghinili, de ce-or fi atatia oameni goi 9i disculti? - Ia, fiindci imparatule orb gi nu vede. - Neghinili, de ce batrlnul ila s-o fi muncind sa roazain gingii o coaja uscati? - Fiindca imparatulmannnci prea mult. - Neghinili, de ce-o munci unii noaptea,de dau pe brdnci? - Ca si doarmaimparatul $i ziua, de i-o veni pofta. vie - Neghinili, atuncide ce sd: pe scaunulmeu un imparat$i surd,si orb. gi.lacom,gi somnoros? - Ei, apoi, inainte d-a fi impiLrat,vedea, auzea,muncea, cumpatat i3 gi mAncare la beutura.

'iil

in Bietul pribeagsttrtupe gAnduri, mijlocul unui ora$mare,maresi zise: imptrrat, assti eu si fac - I, i, Neghinig, mult cuvdntai! Acum s-ajung si cum e bine. un $i ca din senin,abiasfirSisevorbade pe urma,g-auzio galagie, vaiet pam0ntul. colo,ce si fie? $tafetamare. CAnd o duduiturl,ci parcl secutremura vesteacf, norodul a bagat la duba pe Niste voinici, cu sulili lungi, aducea pe impArat. ci cheamA iarA$i adevf,ratul impiratul f,l nou, cu sfeuricicu tot, Si Cum auzi batrfrnul,zisevoinicilor: . Stati,cl eu sunt! Iar to[i, $i-l cunoscurf, si ii deterl in genunchi. Neghinifl, de colo, de pe umAr: - Mlria ta, mai vezi, mai auzi,or [i s-aficut foamesi-ti vine si dormi? roata,ctr d-aiae roati, sl se La toatevine rindul, dupi cum se intoarce intoarctr, nu si stealocului. $i-i veni rindul 9i lui Neghinip, gandullumii. iar ii str cu intr-o zi vru si glumeascf, impf,ratul, mai factrvreo dr6cie. intrain n-avzea deloc. ,,Nu face ln a stAngl.Cu st6nga c[ urechea dreapti,crez6nd e voi nimic. Mi-e lenesAma mut, segdndiNeghinip. In loc sl goptesc, striga." care imparatul atzea de $i incepu sf, strige din toate puterile in urecheacu minune: - Un lmplrat daci n-a $ti el de la el adevirul,nu-l mai aflf, de la nimeni! imptrratul,auzindacestglastare in fundul urechii,ii zvAcniinima $i-i traseo zic6nd: palm[ cdt putu pesteureche, gtii cl ce credeam cf,-miffeceprin minteeranumaiin ureche! eu - fii, sl in urechea podul palmei...Neghinip cazuleginat... cnndi$i scuturtr $i imp[r[{iei? Bine! Am - Tu mi-ai fost?Tir m-ai ff,cut sL caz din scaunul eu ac de cojocultau! legede gf;t cu un fir lung de mitase 5i-l imparatul,infuriat, poruncis6-1 cobori de-l lnecf,in puful din curteadomneascl. Asa sfirsi bietul NeghiniF.

- 108

r
Dunicul
- Se scuturl din salcdmi o ploaie de miresme. Bunicul stl pe prispl. Se gAndegte.La ce se gdndegte? nimic. Numtrri florile care cad. Se uita La

in fundul grfdinii. Se scarpina-n cap. Numf,r4 florile scuturate adiere. de

tPletele lui albe gi crefe parca sunt nigte ciorchini de flori albe; sprincenele,

peste musttrfile, barba... toateauninsani mulli 9i grei. Numai ochii bunicului au rf,mas ca odinioara: b16nzi mnngiietorv' 9i
- Cine ffanti poarta? Credeam ct s-a umflat vdntul... O bati-vi norocul,

Un biietan Sio fetitf,,roSiiSibucilati, sirutf, mdnelelui tata-mogu'. zise de - Tat4-mogule, fetitra, ce zboari plslrile? - Fiindci au aripi, rlspunsebatrdnulsorbind-odin ochi. - PAi,ratelen-au aripi?De ce nu zboara? - Zboarh,zisebf,iatul,dar pejos. Bltrflnul cuprinse inft-o mdnape fatl $i-ncealalti pe bliat. - O, voinicii mosului!... gi ctr dragoste, ochii lui eraunumai $i znmbipe submusttrfl, privi cu at6ta luminAgi binecuvAntare. da' - Tattr-mogule, cocoriiun' seduc c6ndseduc? - in taracocorilor. - in taracocorilor? - Da. - Da' rdndunelele seduc cind se duc? un' - in tarardndunelelor. - in tararindunelelor? - Da. - Tata-mogule, vreasl-mi creasciqi mie aripi si sazborsusdetot-=iE ag in slavacerului,zisebaiatulnetezindu-i barba. gi-unsticlete. - Daci fi-o cregte aripi, mie s[-mi prinzi o presurtr 1ie - Da...hi...hi...poi ce fel...si mie? Fataseintrista
- 104

Ir

Barenul o mAngiiegi zisebAiatului: - Bine, sl prinzi gi pentrutine, s4prinzi gi pentruea. - Tie doui qi mie douf,... Nu-i aga, tati-mogule? Firegte, doui, lui doua$i mie una. fie - Vrei $i tu, atA-mogule? inrreabA baiatulcu mAndrie. - Cum sAnu?! Mie un scatiu. Ce fericiti sunt! Baiatul incaleci pe un genunchisi fata pe altul. Bunicul ii joaci. copiii bat din palme. Bunicul le canta,,Mii cazace, chzrcelqce cati noapteaprin argele"... o femeieuscifiv4 inra pe poarti cu dour doniti de apa.Copiii tacurddin r0s 9i bunicul din cintec. E mumalor si fata lui. Cum il v4zu,lncepu: - I... hti, Sid-ta...fi rdzgAi... strti sesuieln cap... o Femeia intra h casa. - Sa-i bati norocul gi sAntrtatea, mogul,ca qi cum ar fi musfratpe gopti cineva,Si slrutl in cregtetul gi pe unul, gi pe altul. capului, iar incepuri risul, gijocul, gi cdntecul. $i Se ostenibunicul.Statudin joc. Copiii incepurf, m0ngdie. si-l Din vorbi-n vorbi, copiii seficurtr stipdni pe obrajii bunicului. - Partea astaestea mea. - $i parteaasta,a mea! - Mustataastaestea mea. - $i asta, mea! a La barbase-ncurcara. Bunicul ii impictr,zicdndule: - Pe din doui. cam ca din $i copiii o gi despicara, repede, b1ndnulstrdnse ochi. - Jumitatemie. - $i jumitate mie. $i dupace o lmpldirl frifegte,incepulauda. Bfiatul: - Ba a meae mai lungl. gi $i baiatulintinsede-omustafA fata de alta,ba a lui, ba a ei, strfie mai lungi. Pe bunic il trecurilacrimile, dar ttrcugi-i impfci zicdndu-le: - Am0ndouf, suntdeopotrivtr. - $-a mea,g-alui! - $-a mea,g-aei! La obraji ceartase aprinsemai tare. _il_

- Partea meae mai frumoasi. - Ba a mea,ci e mai albl! Bunicul zflmbi. - Ba a mea,ctre mai cald4! Vict - Ba a mea,ci e mai dulce! - B a a m e a ,ctrn u e ca a ta ! - Ba a mea,ctrareun ochi mai verde! - Ba a mea,cl areun ochi Simai verde! Af Bunicul abiasetine de ris. si ci itia - Ba a mea! zoioasic - Ba a mea! Da baianrl,lnfuriindu-se, traseo palmain parteafetei. )rau toat( $i Fata 1ipl, slri de pe genunchiulbatrdnului,se repezi Si nase o palmi in \uzind d partea bdiatului. ie daruri partea $i fata,suspinind,pe a ei. :i, numit Baiatul,cu lacrimilein ochi, sAruffi lui, Mamalor iegi pe ugi Si-nfteblristit: runi gi t - Ce e asta, vermi neadormiti! luse nun buniculuieraurosii qi calzi. Obrajii Int

i spunea, :u braf v Aj, Cetrei or -(

-t

_I
-t

ci trebu -I repezin n-aveaI sotiei:

i

Fr C Fr D : apoism erapute infrunta

i,rpoi,m - 106

Vic+o

"

;f+irniq YAunagul-Codrilor

A fost odatl o faranca tdnhrl, frumoasi 9i spomici la treaba,P.rmrtra"a. itia sAcAnte,de inveseleape oricine se apropia de dinsa. $i era sprinteni 9i ;oioasaca nici una alta. Dar iata ci un zmeu, care nu gisise nici o zmeoaici sA-i fie nevastd,ci :rau toateurAte,lenegegi cicalitoare,se gdndi si se insoarecu o pamdnteanca. ml in Auzind de frumuseteaSi de vrednicia.Dunitranei*:cel z4eu ii trimise tot felul le daruri.Dar copila nici nu voia s-audi. Isi alesedrept mire un flacau din satul a ei. :i. irumit Boldur. Se cununara$i ffaira fericiti in cAsutalor, muncind cu spor, in un baiat caruia ii :uni gi 6iGE"tegere. Nu trecu anul $iryalggscu luse numeleFlorin. Era un prunc tare drigllag gi pfin1ii il iubeaunespus. intr-o f,unazi, pomira sa-l botezela fAntina din Pldurea SAnzienelor. Se valregte frumos gi putemic, spunea, anume,ci pruncul scildat in aceafdntXna :u brat vAnjosSi minte istea@. Ajunseri acolo, cu baietelul infisat intr-o plapumioari albastri, il muiari de trei ori in apa minunatd$i, cAndsAplece,le iesi in cale zmeul. - Ce ciutati aici? - Nu e treabata. - Va-ntreb ce cautati aici, in imparafia mea? - Nu e imparatiatal... Cauta-fide drum $i lasa-ne ducempruncul acas6, si ci trebuies[ doarmi! - Pruncul 1il las, dar nu ti-o las pe Dumitrana,rhcmzmeul gi trasepalogul repezindu-lin omul acela semet,care indriznise sd se misoare cu el. Boldur n-avea sabie,dar se lupta, cu bAta,ciobane$te. in vreme ce lupta, ii striga $i soliei: -P-g@ana, dragamea, Fugi hEia16 cu odorul! CAt de iute vei putea, Fugi gi scapi-nefeciorul! Dumitrana il lui pe Rglm-in brafe, alergdcu el gi-l ascunseintr-un tufig, rpoi smulseun vlastar din pimAnt gi veni sa-gi ajute soful in lupta. Dar zme\ :ra puternic, iar bietul Boldur, cu tot ajutorul pe carei:l OaDumitrAn"-n-a putut ) intrunta multa vreme, ffi lui, olelul palogului...Zmeulil lovi de moarte,9i r ,noi. mAniatfoarte 9i pe Dumitrana,pusemdnape ea,o lega gi ludnd-o in cdrca
-

tul

7'

Poruncislujitorilors-oarunc.:, o dusecu silain palatulnf,ruit,care-ieralocuinta. in beciulcel mai adinc si sf,nu-i deaaltceva decdt codrudepnine$i o ulcii' t{Pte ( un cu api pe zi, atat cat sl nu moardde foame.Iar biata DurUitratgse topeaI rrOtre temnittr nu atAtde foame, cdt de jalea sofului mort qi nelngropat, de jalea prur+ ,Bcit r unes cului care se va pripidi Si el in acelepustietifi pline de fiare hrapare1e... 1 Dar n-a fost si fie asa! c in Padurea Snnzienelor trtria, negtiut de nimeni, un lntelept batrs #pa

Demult, mogneagul acesta fusese cArmuitor al Frii. il izgonise din frunt. impirafiei acelaSizmeu, care-o rlpise gi pe Dumiffana. inleleptul sta cufund, ,futoc in ginduri, rasfoind carfi din vechime, $i se hrtrneacu laptele unei caprenumitF "it n-z
'f Zoica,aciueti pe hnga el de multi ani. pusbriculc[ lapteleincepesx scadf,. De la o vreme,blg[ de seamf, D, unde lnainteZoica veneacu ugerelepline, acumsosea la ptrscutsleittr,de de ----parcaar fi muls-ocineva.
I

iura n

4ume ,utazi. acum iescpr intr-o zi, mo$neagulse lu6 dupl ea. AjungAnd-o din urm[, ce sa vadi? L:L oe ble poala batr2nului stejar, Zoica alapta un prunc balai, infisat in plapumioari f

albastri... La c6tiva pagi de acel stejar gtrsi bitrdnul trupul neinsuflefit al unui dati Fran tanar. ii sapa o groapl, il agternuacolo $i arunci 1aranapeste el, apoi se ,o Iar Flc mai uita o data la vietatea inf6surat6 in plrpumioari gi care sugea de zor din

ugeru![ode!,_,

Nu-i veneasi-gi creadtrochilor! Isi freci pleoapelegi, lncredintindu-se cd ,]

sapas necun

pe$tera bucurindu-se lui, nu viseaztr, ridictrbf,ieteluldin iarbi gi-l duse-n foarte po* gi pustiul. pe cinevasi-i m0ng0ie ca are bltr0netele ] i Capraii hrinea acum pe amdndoi,pAna-iveni sorocul strmoara.De atunci, uitare numai cu rf,ddcini gi cu tcu frtn cei doi singuratici ai p4durii trebuirl str se hrAneasca buruieni fierte. el. CA Copilul se ff,cea mare, cregtea voios in Padurea SAnzienelor. Bunu Iba car mo$neag,care-l ocrotise ca un plrinte adevtrrat,ii ficuse arc Ai o ghioagl c ':arul r

care sf, vAnezeplslri si sllblticiuni, li vorbise despreoameni gi despreviafa lo' Jti prin sate Si prin tArguri, il lnv4fasesi citeasci gi sl scrie... rume I Numai despremoarte$i omul mort, ingropat,nu-i vorbise: celor mici, celo' r .

caren-auajunslncl la virsta barba$ei, trebuiesi le tulburi sufletulcu lucru: Codril nu ce vor veni mai tArziugi la carenu e nici un folos strne g0ndimpreadevreme. gArul r 1 inn-o buni zi, insf,,ffebui strse mirturiseasca. lua de mdnape bAiat, il gi careeraacumdecincisprezece ii deteo sapa o lopatl si amnndoi arri, incepuri racest I sl sape, alituri de movilita subcareodihnea veci Boldur. de napas pestemine cdndvei vedeac?r - Aici ai s[ mi culci Si ai straruncitarAna r.supr4 nu mai suflu. Atunci am murit. S"orp - Ce lnseamnicf, ai murit?intrebaFlorin.
- 108

t
6

- Vine o weme cAndtrupul nostrue sleit...Bltrflnetilenu-l mai ajutas[ i+atcu viaga... viala fuge din el $i nu mai rf,mine decit un trup rece gi $i Rostulvietii omuluinu e altul +uebnic!Nu mai rimAnedin el decdtamintirea! prin Frumoasf, faptele -scit salaseln urmalor o amintire.Cit mai frumoastr!... rne saumlrete pe carele-ai ficut in slujbasemenilor tii. Nu trecu mult $i, lnff-o dimineatl de primivartr, infeleptul inchiseochii, .rpace mai vorbi o datAflacaiandrului:

cu albastra... Uite Si salbaastace fi-am gasit-ola gdt. La "-utece, pltrpumioartr . it n-ai s-omai pofi purta,ctrnu te mai lncape. Ftr-obrf,tarlgi pune-ola lncheie?i ,ra mAinii. Yezi? Pe fiecare bdnut esteo slovi. $ase slove' I:L|{.-E Q9 tiu. Mai afli, dragul meu, cf, eu n-am fost lntotdeauna agTT[m sunt ) -umele tinut. Dar zmeulm-a alungatgi le /$ad. in trecutewemi, eramcArmuitorulacestui ; acutrr, pe impreunicu Scorpia-PAdurii, mum6-sa, secf,tuiesc oameniice locuii pa4i...Cind vei fi maregi putemic, n-ai alt gfuiddecdt rapui str sa Fscprin aceste p,eblestematiiace$tia. fi ftrcutcel mai marebine semenilortai! Vei r? ' ca Asagrli bitrAnul$i,lntinzdnd brafele, $i cum ar fi dorit si mai cuprindl tu o dua pam6ntul piept,isi lisl capulpeumirul stdng lsi didu ultima suflare. la si r pleoapele, plAnse Isr Florin il lnchise indelunggi-l culci in groapace-o apoi il bt s"lpaseri amtndoi, ahturi de movilitele sub care dormeauZoica gi acel om tnmormintat cu ani Si ani ln urmtr. . necunoscut, :a Baiatulse imbr4ci in pieile lf,sate mogneag, lui arcul gi ghioagagi i$i de t' p"*i prinne copaciipldurii, strajungi-n lumeacei umblata. unui sat.Oameniise Se pomenipe-un drum de [ara, apoi la marginea . f,' r,utara el, din pricinablanurilorce-l acopereau. vazAndu-l de chipeg, la Dar, at6t tu cu frunteam0ndr{ cu pletelebilaie, rtrsfirate umeri,nu mai r0dea pe nimenide pe :i. Cind l-au vizut Sila treaba, lemnecu toporul, ajutdndu-i tofi, ba spfrgAnd i *a carAnd apl, ba lu6ndla goanl lupii, ba ridicind cu un singurumar ditamai ; :strl rAstumat, botezartr il Piuna$ul-Codrilor. ] ' cu tot ce i-a tirane$ti., Plunagul-Codrilor rtrmas $i dupA s-aimbrtrcat straie '.umele. ) " lntr-o zi, un bivol rurbatserepezila un copil str-lia in coame.Ptrunagul. Codrilor sari in spatele jivinei, apuctrtaurul de amdndouX coarhplegi-i suci
] [.

ii,tul ca unui pui de glini.

Vazandat6tavitejie, oameniise adunarl,sesfatuiragi socotiri ctrnumai n .&restbaiatva puteasi-i minfuiasctr Scorpia-Plduriigi de fiul ei, zrneul,care-i de :rpastuiade ani indelunga{i, vitele,rlpind copiii gi cerind, pe deafurAndu-le :: :s-Tra,un bir de doisprezece pe an. flf,cii - Scapf,-ne Pf,unag-al-Codrilor, vom da tot ce ne vei cere. Ucide Si-ti S;,orpia, scaldtr-te sdngele gi pieleata seva intAri$i nici o sigeatan-o va in ei
- 109

mai stripunge 9i nici un palognu va puteasi te taie! $i anrnci il vei putea de invingeqi pe zmeulcel neasemuit puternic. - Bine! rispunseFlorin. il cu ci Nu uitasePtruna$ul zmeul,lmpreunf, mumi-sa,Scorpia-Pidurii, ca izgonisedin casalui gi pe inteleptuldin pidure, care-ifusese un parinte. flurar, vestitin nouizeci de tdrguri marginea aceluisatun me$ter Traiala gi citune. Se dusePlunagulla el fi-i spuse: gi sl-mi faci un buzdugan un palogde zeceori mai putemic - Me$tere, pe sau decdtcelemai tari buzdugane paloge carele-ai facut vreodati.VreausI mi lupt cu Scorpia$i cu fiu-siu, strvl izblvescfinutul de nipastd! - Le-a$faceeu, fiule, - ofttr faurarul- dar suntbdtrAn$i nu mi mai tln puterile.Uite ce sfat iti dau: intra la mine $i ftr ucenicieun an incheiat.$i la aga fiuresti singurun palog9i buzdugan, str-F il, capitul acestui d slfii in stare cum Ie vrei. Baiatul se invoi si intri ucenic la acel fierar. Toatl ziua, PAuna$ulsufladin foale ctrrbunelui, nu-l mai cuno$teai, de Codrilor,negrude funinginea cuie,strbii,taigdeplug pe taciunii,batea nicovalafier inro$it$i ftrcea 9i aprindea pe Si alteunelte.$i iata cf,, dupace seimplini anul,Florin il intrecuse fierar ln lui, megtegugul de se mira ri batrAnulcdt era de priceputflacaul. $i incepu armele. Florin si-$i ftrureasctr cere Dar pe cdndlucrael de zor in fiurtrrie, veni zvonc&Scorpia-Pidurii se chiar pe baiatulfierarului,cu carePtrunagul imprietenise tainr pe luna aceea in rlstimpul uceniciei. megterul incepus4 Cdndvenirtrsitenii s6-i spuntrce nipasti il lovegte, pldngasi si-si smulgi pirul din cap. pe ftrurit Dar iatl-mi-l pe Florin,cu buzduganul umirul stAng cu palogul 9i dreaptf,. de elln mAna - Am sx vi-l scapeu pe btriat,oamenibuni! A venit vremeasl rtrpun Scorpia. dar Mare fu bucuriaoamenilor, mai alesa fierarului. porni spreptrdure, draga cu LuAndpe fiul acestuia el, Paunasul-Codrilor la pegtera unde-5iavea pe$cheSul2. Ajungdnd Doamne,si-i duca blestematei Florin strigl: sala$ul Scorpia, pe - Sarutmdna,mtrtu$ico, ti-am adusmdncf,rica ziua de azil P::--:= de ti-o ia! nimic, muma zmeului iegi degrabas;,:e i---i'::"e de Fari sa banuiascf, Florin nu pregeti mult $i, cdnd il era Scc;-:. - -e; mai baiatul fdLurarului. de-o ameps:'< ;-,:: I :.i.rint. dragi, o pocni o datd-ncap cu buzduganul,
I tain - (aici) birul caretrebuiaplatit de sateni. 2 pegcheg plocon. =

-i6-

I
I

Se Apoi o ciop2rti cu sabiade-o facu bucatele. imbaie in singele ei negru, cum il invafaseri oamenii 9i grai catre baiatul fierarului: -Iavezi, nu mi s-alipit vreo frunzdpe spate,sa-miramiie vreun loc unde sa ma sigetezeduSmanii? stAng. Feciorulme$teruintr-adevar,o frunzi veStedii se lipise de umiLr:ul lui fiurar i-o dezlipi. Piunagul-Codrilor se mai scdldi-n sAngele Scorpiei si astfel intadt, simlindu-se de zece ori mai putemic ca pAn-acum,se intoarsein sat impreuni cu.baiatulfierarului, pe care-l aduseviu gi nevitimat. Cdnd aflarade moartea pacostei, oamenii incepura si cdnte gi sa joace de bucurie. Dar Pauna$ul vorbi astfel: le - Oamenibuni, nu va bucurafipreadevreme!Cdt mai traiegtezmeul, n-o sa avetiliniste.Si pomim impotrivalui, si-l ripunem gi ne-omveselidupi aceea!... Se adunarain jurul lui Florin cete mari de flacai. - Sa mergem,Piunag-a1-Codrilor, si-l ucidem! strigari ei cu mare insu$i fle{ire. - Cu hotul ista - spuseFlorin - trebuiesi ne luptdm cu bigare de seami. unul cAteunui, preficdndu-neciobani de la Sa ne strecurirnpe poteci ascunse, munte, si-l inconjurim din toateplrtile, nevdzufiSinesimtiti, gi cAndne-o veni bine, sirim pe el gi-i facem felul! Flacaii inconjurara,tipaga Cum a spusPaunaSul-Codrilor, s-a intAmplat. avea lighioana sala$ul9i, cdnd i-a gtiut pe til-tiptil, cetatea blestemati,unde-$i toti ajungiin fafa zidurilor niruite, a $uierato dataqi s-apomenit cu toati ceata puhoi in jur. Au dat navala in ogtenii intunericului,pizitorii din palatul naruit, qi i-au ucis ca pe ni5te fapturi netrebnicece erau. inspaimdntat de atdta zarva $i micel, zmeul se inchiseseintr-un turn cu ugile de fier, lnchipuindu-Si nu va puteapitrunde nimeni p0ni acolo. ca - Pe tartorl si mi-l lasatimie! strigaPiuna$ul-Codrilor. $i urcdnd, patru cAtepatru, treptele tumului, se repezi cu umarul in uga zixoritir, de mi-o scoase t6tAni,cum ai da la o parte din drum o babapricajita. din Zmetlpdndea in dosulugii. Cum intra flacaul,balaurulil lovi in piept, dar palogul aluneci pe pielea unsa cu s6ngele Scorpiei gi se facu Fndari la picio arele PaunaguluiCodrilor. $i deodati, dintr-o singura lovitura, Florin retez(tgdtul zmeului. Apoi, impreuni cu cei mai apropiatidintre ostagiisai,cobori in beciurilepalatului,de undeii dezrobi pe cei aruncatiacolo. Zixoarele fura sparte,lacatele lanturile Si cazura.Oamenii, robiti de ani intregi, vi;zurd iar lumina zilei Si plecari spre pe s-aSele binecuvnntdnd cei ce-i scipaseri. 1or,
1 tartor = capetenia dracilor.

111

7
Din chilie ln chilie, din beci in beci, unde gdrsea fiin1e omenegtiingropate de vii si saci plini cu aur furat, Piunagul-Codrilor ajunse in cea mai adanci subpamdnttr. Acolo era legati cu lanfuri grele o femeie batrana,cu ochii adinciti Si cu pirul albit de at6ta amar. Cdnd vazu intrind, la lumina ficliilor, oameni necunoscufi, femeia igi acoperi cu palmele ochii, ce nu mai puteau indura lumina, atat ii coplegise intunericul de-a lungul anilor. Apoi, deprinzandu-se pufin cu lumina si vizdnd cl acei oameni ii vorbesc cu buntrtate,bf,trdna se uita la unul din ei, cel care parea a le fi clpitan, incepu si tremure Si ficu cAliva pagi cAtreel: - Florin! Dragul meu Florin! Eu sunt Dumitrana, maica, maiculila ta! Se repezi gi, cuprinzAndu-lin brate, il saruti cu foc. Dar Piunagul-Codrilor nu infelegeacine este femeia aceasta, care n-o pe vieuse niciodati. - De Florin, Florin mA cheamd, dar de unde gtii cine sunt? Cum m-ai cunoscut? - Egti briatul meu, nu pofi si fii altul decAtbf,iatul meu! Ai leit chipul tatllui tiu, agacum era el cAnd l-a ucis zmeul cel ntrprasnic! Cind Dumitrana mai vizu la mdna Piunagului acea salbf, pe care i-o petrecusein jurul gitului, c6nd flacaul nu era dec6tun prunc, salbacu banutri pe care scria F-L-O-R-I-N, n-a mai rimas pic de indoiali c6 se aflau acolo, fati-n fafi, mama $i feciorul. Florin o lui in brate, ca pe un copil, atat era sarmana de ugoartr...Cu lacrimi de bucurie ln ochi, plecartrspre casalor din satul pirintesc... Ajungdnd acasi, cel dintdi drum pe care-l facurtr PlunaSul-Codrilor Si Dumitrana a fost la Pf,durea Sdnzienelor.Acolo Florin ii arata mamei sale pegterapustnicului gi cele doua movilite de plmAnt, pe care le acoperi cu flori. - Aicea, maictr draga, hodinegtebatrdnul infelept care mi-a finut loc de tati, iar sub movilila aceasta, mai mlruntf,, am ingropat peZoica, o biata capri, din laptele ctrreiaam supt in pruncie gi care mi-a tinut loc de mamtr! Iatf,-i, in sfirsit, la casa lor, unde hodinira amdndoi o vreme, dup-atdta trudi Si viali zbuciumatA. Dar nu le-a fost dat str stea mult impreuni. Sfatuit de insigi Dumitrana, careia ii era urit far4 suflet de tAnlra femeie gi de nepolei dragi in jurul ei, Plunagul-Codrilorpomi in lume str-Si cautemireasi...

- Lt2
I

Mihai

tninescq FAE-Frumoe din lacrimA

in wemea veche, pe c6nd

suntei azi, nu eraudec6tin germeniiviitorului, pe cdnd Dumnezeu cilca incl cu picioarele sale sfinte piefroaselepustii ale plmAntului, in wemea veche traia un implrat intunecat Si gdnditor ca miaztrnoaptea gi avea o impirateasa mnarAsi zimbitoare ca miezul luminos aJ nlei.

Cincizecide ani de c6ndimparatul purta razboi c-un vecin al lui. Murise vecinul si ltrsasede mogtenirb fiilor si vrajba de s6nge. nepofilor ura si Cincizeci de ani, gi numai imparatul
triia singur, ca un leu imbanf;nit, slabit de niciodata,carenu znmbeanici lupte gi suferinte- imparat ce-n viata lui nu rdsese la cAnteculnevinovat al copilului, nici la sur6sulplin de amor al sotiei lui tinere, nici la povegtile biudne gi glumefe ale ostagilor inalbiti in bitalie gi nevoi. Se simlea slab, se simtea murind gi n-aveacui strlase mogtenireaurei lui. tdnara- pat aurit, instr Trist se scula din patul implrtrtesc, de linga impartrteasa pustiu gi nebinecuvintat; ffist mergea la rf,zboi cu inima neimbl0nzita, gi implrtrteasa sa, rf,mastrsingurl, plingea cu lacrimi de vf,duvie singuritatea ei. Parul ei cel galben ca aurul cel mai frumos cidea pe sdnii ei albi gi rotunzi, gi din ochii ei albaStrisi mari curgeaugiroaie de mirglritare apoasepe o fafa mai vinete se fftrgeauimprejurul ochilor, Si albtrca argintul crinului. Lungi cearcf,ne vine albastrese trtrgeaupe fala ei alba ca o marmuri vie. Sculati din patul ei, ea se aruncl pe treptelede piatrd ale unei bolte de zid, in care veghea,deasupraunei candelefumegdnde,icoana imbrlcata ?n argint a Maicei durerilor. induplecatl de rug[ciunile imptrrtrtesei ingenuncheate, pleoapele icoanei reci se umeziri si o lacrimi curse din ochiul cel negru al umezua $1 lacnma om ocnlul lcoanel recl Mamei lui Dumnezeu. impartrteasase ridicd in toata mAreataei staturA,atinse cu buza ei seacl lacrima cea rece gi o supse in addncul sufletului ei. Din momentul acela ea purceseingreunati.
113

7
Trecu o luna, trecuri doua, trecuri noui, gi impariteasa facu un ficior alb ca spuma laptelui gi cu parul balai ca razelelunei. imparatul surdse,soarelesurAse el in toati infocata iui imparitie, chiar si stitu pe loc, inci trei zile n-a fost noapte,ci numai senin gi veselie- vinul bolta cerului. curgeadin butii spartesi chioteledespicau pusemama numele:Fit-Frumos din lacrima. $i-i ?ntr-oluna cdt altii $i crescusi se facu mare ca brazi codrilor. Cregtea intr-un an. C6nd era destul de mare, pusesesd i se faca un buzdugande fier, il arunci in sus gi despicabolta cerului, il prinse pe degetul cel mic gi buzduganulse rupsein doua. Atunci puse sa-i faci altul mai greu - il aruncain sus aproapede palatul de nori ai lunei; chztnd din nori, nu se rupse de degetul voinicului. Atunci Fat-FrumosiSi lul ziua buna de la parinti. ca si se duci si se bata Puse pe trupul stru el singur cu ogtile impararului ce-l dugmineape tata-sau. impf,rf,tesc haine de plstor, cimega de borangiclesutain lacrimile mamei sale, mdndra palfie cu flori, cu coardelegi cu margelerupte de la gArurilefetelor de imparafi, igi puse-nbrAul verde un fluier de doine si altul de hore, gi, cdnd era soarelede doui sulile pe cer,a plecatin lumea larga gi-n toiul lui de voinic. Pe drum horea gi doinea,iar buzduganulsi-l aruncasa spintecenorii, de cadeamai departetot cale de o zi. Viile Si muntii se uimeau auzindu-i cdnteizvoareieisi tulburauadAncele,apele-Si ridicau valurile mai susca sa-l asculte, cul, ca si-gi azvdrleafwhundelelor, pentruca fiecaredin unde sa-i auda,fiecare din ele sa poati cdntaca ddnsul,c6nd vor gopti vailor si florilor. Rdurile se cioriiau mai in jos de br0ielemelancolicelorstince. invafaude la pastorul impirat doina iubirilor, iar vulturii ce sfau amutiti pe cre5teteleseci gi sure a stdncilornalte,invifau de la el tipatul cel pldns al jelei. toateuimite pe cAndtreceapistoragulimpirat, doinind si horind; Steteau ochii cei negri ai fetelor se umpleaude lacrimi de dor; gi-n piepturile pistorilor tineri, rdzimati c-un cot de-o stAncagi c-o mdni pe bdta, incoltea un dor mai addnc,mai intunecos, mai mare - dorul voiniciei. Toate steteauin loc, numai Fit-Frumos mergeamereu, urmarind cu cdntecul dorul inimii lui, 9i cu ochii buzduganul,ce sclipeaprin nori gi prin aer ca un vultur de otel, ca o steanazdrlvani. Cnnd era-nspresara zilei a treia, buzduganul, cdzdnd,se izbi de o poarta gi de arami, gi ficu un vuiet puternic qi lung. Poartaera sfarAmatA voinicul intrar gi limpede, ca seninul Luna risdrise dintre munfi 9i se oglindea tntr-un lac mare cerului. in fundul lui se vedeasclipind, de iimpede ce era, un nisip de aur; ia1 in mijlocullui, pe o insula de smarald,inconjuratde un crAngde arbori verzi gi stufogi,se ridica un mdndru palat de o marmuraca laptele,lucie gi alba - atdt ca-ntr-o oglinda de argint: dumbrava$i lunc6, incdt in ziduri rirsfrdngea 1!$.t",

lac ai trarmuri.O luntre auriti vegheape undele limpezi ale lacului ldnga poafia; gi-n aerul cel curat al serei tremurau din palat cAntecemAndre si senine. FatFrumos se sui in luntre gi, vdslind, ajunsepAnala scirile de marmura ale palatului. Pitruns acolo, el vtrzu in boltele sctrrilor candelabrecu sute de brate, $i-n fiecare bral ardeacdte o stea de foc. Pltrunse in sala. Sala era inalH, sustinutir de stdlpi $i de arcuri de foc, toate de aur, iar in mijlocul ei stateao mnndri masa, acoperitacu alb, talgerele toate sapatedin cdte-un mtrrgiritar mare; iar boierii ce gedeaula masa in haine aurite, pe scaunede catifea rogie, erau frumo$i ca zilele tineretu si voiogi ca horele. Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur, btrtut cu diamante, gi cu haine sffalucite, era frumos ca luna unei nopti de vartr. Dar mai mdndru era Fit-Frumos. - Bine-ai venit, Fit-Frumos! zise imparatul; am auzit de tine, da' de vlnut nu te-am vxzut. - Bine te-am gtrsit, imptrrate,de$i m4 tem ci nu te-oi ltrsacu bine, pentru cA arn venit sa ne luptam greu, ci destul ai viclenit asupratatilui meu. - Ba n-am viclenit asupratatilui ttru, ci totdeaunam-am luptat in lupta dreapttr. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci mai bine-oi spuneliutarilor gi cuparilor si imple cupele cu vin $i-om lega fralie de cruce pe cdt om fi si-om trli. $i se sf,rutari feciorii de-mparaliin urarile boierilor, si bauri Si se sfaruirl. Zise implratul lui Fit-Frumos: - De cine-n lume te temi tu mai mult? - De nime-n lumea asta,afara de Dumnezeu.Dar tu? - Eu iar de nime, afari de Dumnezeu si de Muma-Pldurilor. O babi batrana si urdta, care imbli prin imparitia mea de mdna cu furtuna. Pe unde treceea,fala p[mdntului seusucf,,sateleserisipesc,t6rgurilecadnaruite.Mers-am eu asupraei cu batalie, dar n-am isprivit nimica. Ca si nu-mi prapAdeascitoattr impirtrfia, am fost silit sa stau la-nvoiala cu ea, 9i s6-i dau ca bir tot al zecelea din copiii supugilor mei. $i azi vine ca s6-$iieie birul. Cdnd suntr miaztrnoaptea,fetele mesenilor se posomorflsertr;cici pe miazdnoaptecilare, cu aripi vdntoase,cu fata zbircita ca o stlnci buhavi $i scobita de plraie, c-o padure in loc de pf,r, urla prin aerul cernit Muma-Pddurilor cea nebunl. Ochii ei - doutr nopti turburi, gura ei - un hiu ctrscat,dintii ei Siruri de pietre de mori. Cum veneavuind, Flt-Frumos o apuci de mijloc si o trdnti cu toati puterea intr-o piua mare de piatra, pestepiui pr[vili o bucata de stAnc4,9i pe care o legd din toate partile cu geptelanturi de fier. inauntru, baba guiera9i se smulgeaca vdntul ?nchis,dar nu-i foiosea nimica. doui Veni iar la ospif; cdndprin boltile ferestrelor,lalumina lunei, vtrzurA lungi de api. Ce era? Muma-Pidurilor, neput0nd si iasi, trecea peste dealuri ape cu piutr cu tot Si-i brinda fata in doutr dealuri. $i fugea mereu, o stancade 115

7 piatra indrecita,rupindu-gi caleprin piduri, br[zdind plmintul cu dhri lungi, pina ce sefecu nevf,zuti in depdrtarea noptrii. Flt-Frumosospf,ti ce osptrttr, apoi,ludndu-Si dar buzduganul de-aumf,r, mersemereupe unna trastrde piu6, p6nl ce ajunsela o casi frumoasi, albacare stecleala lumina lunei in mijlocul unei gridini de flori. Florile erauin straturi verzi gi luminau albastre, rosii-inchise$i albe,iar printre ele roiau fluturi u$ori, ca sclipitoare stele de aur. Miros, lumin[ gi un cdntecnesfir$it, incet, dulce, ieSinddin roireafluturilor Si a albinelor, imbltau grldina 5i casa. LdngAprispa stlteau dou[ butii cu apf,,iar pe prispl torceao fatf, frumoasl. Haina ei albi Si lungl pirea un nor derazegi umbre,iar parul ei de aur eraimpletit in cozi ltrsate pe spate, cind o cununtrde mirglritlrele era agezatipe frunteaei netedi. pe Luminati de nzele lunei, eapirea muiattrintr-un aer de aur.Degeteleei ca din cearf,alba torceaudintr-o furcl de aur $i dintr-un fuior de o ldna ca argintul torceaun flr de o mf,tasealbi, subfire, strilucitA, ce semlna mai mult a o vie raza- luntr, ce cutreieraaerul,decit a fir de tort. de La zgomotulugoral pagilorlui Fit-Frumos,fata-$iridica ochii albastri ca undelelacului. - Bine-ai venit, Ftrt-Frumos, zise ea cu ochii limpezi Si pe jumtrtate inchigi,cit e de mult de cind te-amvisat.PecAnddegetele meletorceau fr, un gindurile meletorceau vis, un vis frumosin careeu mi iubeamcu tine; Fitun Frumos,din fuior de argint torceam$i eram str-ti tes o haina urzita in descintece,betutA-n fericire;s-opo{i... sf,te iubeSti mine.Din tornll meu[i-agface cu o haina,din zilele mele, o viat6 de dezmierdiri. Astfel, cum privea umilita la el, fusul ii sclpl din m6nf $i furca ctrzu allturi de ea.Ea se sculi gi, ru$inati de celece zisese, miinle ei spinzurauin jos ca la un copil vinovat si ochii ei cei mari seplecari- El seapropiede ea,c-o minf, ii cuprinse lncetfrunteasi plrul si-i mijlocul, iar cu cealaltiii dezmierdf, gopti: - Ce frumoasi e$titu, ce dragi-mi e$i! A cui estitu, fata mea? - A Mumei-Pldurilor,rlspunseeasuspinind;m[ vei iubi tu acuma, cdnd Ea bratele goalegrumazul gi seuittr ei a cui sunt? inconjuri cu amAndoutr lui Stii lung, in obhii lui. - Ce-mipasi a cui egti,ziseel, destulcl te iubesc. zise - DacAmf, iubegti,sl fugim atuncea, ea lipindu-semai tarede pieptul lui; daci te-argisi mama,eate-ax omori, Sidac-aimuri tu, eu agnebuniori agmuri gi eu. - N-aibi fricl, zise el zimbind si desflcindu-sedin brateleei. Unde-i mumtr-ta? - De cind a venit se zbuciuml in piua in careai incuiat-otu si roadecu collii la lanturilece-oinchid.

-ilr

- Ce-mipasf,!ziseel repezindu-se vadl unde-i. sa - Fit-Frumos,zise fata, gi doul lacrimi mari

stralucirain ochii ei, nu te duce inci! Sa te-nvAt eu ce si facem ca sa lnvingi tu pe mama. Vezi tu butiile asteadoui? una-i cu apa,alta cu putere. Sa le mutarn una in locul alteia. Mama, cind se lupti cu vrtrgmagii ei, strigi cAnd obosegte: de ,,Stai,sf, mai bem cdte-oleacf, api!" Apoi ea bea putere, in vreme ce dugmanul ei numai aptr. De aceea noi le mutam din loc: ea nu va sti $i va "'ry.-, r i i ,.+ bea api in vremea luptei cu tine. "n Precum au zis, a$aau Si facut. El se ripezi duptr casi. - Ce faci, bab[? strigtr el. Baba, de venin, se smulse o dati din piua-n sus gi

rupselangurile, lungindu-se slaba$i marepAntr-n nori. - A, bineca mi-ai venit,Ftrt-Frumos! ea,ff,cAndu-se scurta, hai zise iar ia, acu' la lupttr,acu' om vedeacine-i mai tare! - Hai! ziseFit-Frumos. Baba-lapuctr cu de.mijloc,se lungi rlpezindu-se el pdna-n nori, apoiil gi-l pnna-nglezne. izbi de pamAnt bagain tarana Fat-Frumos izbi pe ea gi o bdgl-n pAment pAni la genunchi. o - Stai,samai bem aptr,ziseMuma-Padurilor ostenittr. gi Statura serasuflard. Bababtruapi, F[t-Frumosbau putere,$-unfel de foc nestinsii cutreiertr fiori de rtrcoare muSchiiSi toatevinele lui cele cu toti sllbite. C-o putereindoita,cu bratedefier, o smuncipe babl demijloc gi-obigapimdnt pdni-n gAt.Apoi o izbi cu buzduganul capgii risipi creierii.Cerul n in incaruntidenouri, vdntulincepua gemerecegi a scutura casa mictrin toate cea incheieturile ctrpriorilorei. $erpi roSiirupeautrlznind poalaneagri a norilor, apelepireau c6,latrd, numaitunetulcAnta adAnc un prorocal pierzlrii. Prin ca acelintunericdesgi nepitruns,Fat-Frumos vedeaalbindo umbri de argint,cu plr de aur despletit, cu mdinileridicategi palida.El se apropiede ea rf,tf,cind, gi-o cuprinsecu bratelelui. Ea chnt.ca moarti de groazl pe pieptul lui, $i miinile ei reci s-ascunsertr-n lui. Casf,setrezeasca, ii sarutf, snnul el ochii.Norii serupeau buciti pe cer,lunarogieca focul seiveaprin spxrturile risipite;iar lor pe s1nullui, Flt-Frumosvedeau cum infloreaudoutrstelealbastre, limpezi, 9i 'uimite - ochii mireseilui. El o lua in brateSiincepusAfugtrcu eaprin furnrna. Ea-giculcase capul in sinul lui Si pdreac[ adormise. Ajuns ldnga gridina impAratului, o pusese luntre,duc6nd-o el in leagtrn ca-ntr-un pestelac, smulse
- Lt7

iarba, fin cu miros fi flori de gradina si-i cladi un pat, in care o agezi ca-ntr-un cuib. Soareleiesind din rlsirit privea la ei cu drag. Hainele ei umede de ploaie se lipise de membrele dulci $i rotunde, fafa ei de-o paloare umedi ca cearacea albi, mdinile mici 9i unite pe piept, parul despletit $i rasfirat pe fAn, ochii mari, inchisi si ad6nciti in frunte, astfel ea era frumoasa.Dar parea moafia. Pe acea frunte netedaSi alba, Fat-Frumospresurac6tevaflori albastre,apoi gezualaturi cu ea gi-ncepua doini incet. Cerul limpede - o mare, soarele- o fata de foc, ierburile improspitate, mirosui cel umed al florilor inviorate o faceau sa doarma mult gi lin, insotiti ?ncaleavisuriior ei de glasul cel plAnsal fluierului. Cdnd era soarele-n axtiazi, firea ticea Si Flt-Frumos ascultafericita ei rAsuflare,cald[ gi umedtr.incet se pleci la obrazul ei si-o siruta. Arunci ea deschiseochii inci zise plini de visuri si-ntinz0ndu-se somnoroasf,, incet si z6mbind: - Tu aici esti? - Ba nu sunt aici, nu vezi ca nu sunt aici? zise el mai lacrimdnd de fericire. el Cum gedea lnngii ea, ea-qiintinse un braf gi-i cuprinsemijiocul. - Hai, scoala,zise el desmierdlnd-o,e ziua-namiaza-mare. Ea se scula,igi netezi parul de pe frunte gi-l dete pe spate,el ii cuprinse mijlocul, ea ii inconjuri grumazul - si astfel trecura printre straturile de flori si intrara in palatul de marmura al imparatului. El o dusela imparatul gi acesta-izAmbi,apoi il lui de mAnape FAt-Frumos, ca Si cAnd ar fi vrut si-i spuie ceva in taind, $i-l trasela o fereastrf,mare, pe care vedea lacul cel tntins. Ci el nu-i spusenimica, ci numai se uiti uimit pe luciul lacului si ochii i se impluri de lacrimi. O lebadaisi iniltase aripile ca pe nigte fala senini a lacului. pinze de argint gi, cu capul cufundat in api, sfASia zise Fit-Frumos. De ce? - Pl2ngi, imparate? - Fit-Frumos, zise impiratul, binele ce mi l-ai ficut mie nu ti-l pot plati nici cu lumina ochilor, oricdt de scumpi mi-ar fi, gi cu toate asteavin sa-fi cer gi mai mult. - Ce, imparate? - Yezi'tu lebada ceea indrigit[ de unde? Tanar fiind, ar trebui sa fiu indragit de viati gi cu'toate acestea cAteori am vrut si-mi fac sama.Iubesc de o fatf, frumoasi, cu ochi g6nditori, dulce ca visele marii - fata genarului, om O, mindru si sllbatic ce igi petreceviafa v6ndndprin piduri batrAne. cAt e dei aspru el, cAt e de frumoasa fata lui! Orice incercare de a o ripi a fost degarti. incearca-tetu! Ar fi stat Fat-Frumos,dar scumpi-i era frltia de cruce, ca oricirui voinic, decdt zilele, mai scumpi decAtmireasa.. $u-Oi 118

prd - Impf,rate luminate,din cdtenoroace-ai avut,unul a fost mai mare decat toate:acelaci Fit-Frumosti-i fratede cruce.Hai, ctrmf, duc eu strrf,pesc pe fata Genarului. 9i $i-si lua cai ageri,cai cu sufletdevdnt,Ff,t-Frumos, erasi plece.Anrnci rnireasa - Ileanao chema ii ziseincetla ureche, lui sf,rut0ndu-l dulce: cu - Nu uita, Ftrt-Frumos, pe cAtvei fi tu de departe, tot oi plinge. cf, eu El se uiti cu mila la ea, o mdngdie, dar apoi, desftrcdndu-se de pe calului gi plecl in lume. imbrafog4rile seavdntA $aua ei, prin codri pustii,prin muntri frunteaninstr,gi cAndrtrsf,rea cu Trecea dinre stAncibatrlne luna cam palidl, ca f.alaunei fete moarte,atuncivedeadin cind in cdnd cdte-osffeanttr uriagi atdmattr cer, ce inconjuracu poaleleei de virful unui munte- o noapte un ffecutin ruini, un castel numaipietre sfdrticattr, :i ziduri sparte. CAndselumintrde ziuA,Fit-Frumosvedeca $irulmunfilordaintr-o mare verdeSi intinstr,ce htriegte mii de valuri senine, in strilucite, caretreiertraria mareiincet si melodios,pdni unde ochiul se pierdein albastrulcerului si in verdele mi.rei,seoglindea mf,rii. in capltul sirului de munfl, dreptdeasupra in granit,din carerf,sdrea un cuib alb o cetate ca fundulei o mtrreatf, st6nclde frupoleitacu argint.Din zidurilearcate rasaieau moasi,care,de albtrce era,pdrea printreoalecu flori, un ferestre deschisisezdrea, strilucite,iar dintr-ofereasfia ca capde fati, oache$ vistrtor, o noaptede vara.Erafata Genarului. $i zise - Bine-aivenit, Ff,t-Frymos, ea,sl'rind de la fereastrisi deschizind po{ile mtrrefului ca castel; undeea locuiasingurtr un geniutntr-unpustiu,astf, pareactr vorbescc-o stea,gi steaua mi-a spusci vii din partea noaptemi se implratului ce mi iubeSte. vetrei,veghea motancu gepte ?n un in salaceamarea castelului, cenuga calede-o zi, iar c0ndurla din cdte capete, carecdndurla dintr-uncap s-auzea cale zile. s-auzea de gepte $epte, pierdutin silbatecele vanAtori, depf,rtase de-ozi. cale sale se Genarul, in brate $i pundnd-ope cal, zburauamdndoiprin Fat-Frumos f.ata lui pustiullungului mirei ca doui dbiavizute incheglri alev[zduhului. cu Dar Genarul,om nalt gi puternic,aveaun cal nazdrtrvan doul inimi. Motanul din castelmieuni dinn-un cap,iar calul Genaruluinechezicu vocea lui de bronz. - Ce e?il intrebl Genarulpe calul ntrzdrf,van. s-aurdt cu binele? fi - Nu mi s-aurAtmie cu binele,ci detine-i rau.Fat-Frumos furat fata. ti-a - Trebuiestrne grf,bimmult ca sa-iajungem? - Sane grlbim gi nu pr6, pbntruc4-i putemajunge. _ 119

7
Genanrl incfici $i zburf, ca spaimacea batrini in urma fugiflor. in cur6ndii 9i ajunse. sebati cu el Fat-Frumos putea,pentruci Genarulera Si nu cregtin$i puterealui nu erain duhurilelntunericului,ci in Dumnezeu. - Fdt-Frumos, Genarul, zise mult egtifrumos,si mi-e mill detine.De asti datl nu-ti fac nimica,dar de altedatA... minte. tine fata $i luAndu-$i allturi de el, pieri in vint, ca gi clnd nu mai fuse. Dar Fat-Frumos voinic si stia drumulinapoi. El se reintoarse glsi era gi pe fati iar singur[, instr,mai palida si mai plfuisi, ea ptrreasi mai frumoasi. Genarulera dus iar la vAnatoare de doui zile. Fat-Frumos alfi cai din cale lui chiar grajdul Genarului.Astf, dati plecari noaptea.Ei fugeaucum fug razele lunei pesteadincilevaluri alemf,rei,fugeau prin noaptea pustiegi receca douf, visuri dragi;ci prin fuga lor auzeau miaunele lungi 9i indoitealemotanuluidin vatracastelului. Apoi li sepiru cl nu mai pot merge,asemene celor ce vor si fuga in vis si cu toate aceste pot. Apoi un nor de colb ii cuprinse,cdci nu Genarulvenea fuga calului,de rupeapamintul. ln Fatalui era infricogatA, privireacrunti. F[r[ de-azice o vorbi, el apuc1 pe F[t-Frumos$i-l zvf;rli in nourii cei negri gi plini de furnrnaai cerului.Apoi dispfru cu faH cu tot. Fat-Frumos, de fulgere,nu cizu din el decit o mina de cenugi in ars nisipul cel fierbinte gi sec al pustiului. Dar din cenuga se facu un izvor lui limpedece curgea un nisip de diamant, lfuigael arboriinaltri, pe pe verzi,stufogi rlspfurdeau umbri ricorita si mirositoare. o Dacl cinevaar fi priceputglasul izvorului, ar fi intelesctr o jelea int-o lungtrdoini pe lleana,implrlteasa cea b4laiea lui Fit-Frumos.Dar cine si inleleagi glasulizvorului intr-un pustiu, undepina-atuncinu ci.rlcase picior de om? Dar pe vremeaaceea Domnul imbla inci pe pam0nt.int-o zi se vedeau doi oamenicalatorindprin pustiu.Hainelesi fata unuia strlluceauca lumina alba a soarelui;celilalt, mai umilit, nu pirea decAtumbracelui luminat. Era Domnul si Sf. Petrea.Picioarelelor infierbdntate nisipul pustiu calcari de atuncea rf,coarele limpedele in gi pdrAu curgea izvor.Acolo, Domnulbau ce din din apa$i-$i spili fata ceasfdntagi luminoastsi minele salefacetoare mide nuni. Apoi gezur4 amdndoi umbri, Domnul cugetAnd TaHl siu din cer,$i in la Sfintul Petreaascult6nd cugetedoina izvorului plfrngitor.CAndse scular6 pe sPrea mergemai departe, Sf. Pefiea: zise fi ,,Doamne, ca acest izvor si fie ce-a fost mai inainte".,,Amin!" ziseDomnulridicdndmAna ceasfanta, Sa dupi care apoi sedepdrtarlspremare,fara a mai privi inapoi. Ca prin farmecperi izvorul 9i copacii,gi Fat-Frumos, frezit ca dinft-un sornnlung, se uita imprejur.Apoi vlzu chipul cel luminat al Domnului, cd mergea valurile mtrrei,careseplecauinaintealui, intocmaica pe uscat pe ; $i pe Sf. Petrea, care,merg6nd urmalui si invins de firea lui ceaomeneascl, in se rI?D

uitainapoisi-i flcea lui Fat-Frumos cap.Fit-Frumosil urmlri cu ochii p0na din ce chipul Sf. Petreaserisipi in deplrtare,gi nu sevedeadecdtchipul stralucital Domnuluiaruncindo dungf,de luminApe luciul apei,astfelincdt dacasoarele n-ar fi fost in amiati, ai fi crezutci soarele apune!El ?ntelese minunea invierii salesi lngenunche inspreapusulaceluisoare dumnezeiesc. Dar apoi i$i aduseaminteci faglduise a ripi pe fata Genaruluigi ceeace voinicul anevoie lasl neficuttr. fagaduiegte o Deci se pomi 9i inspre sari ajunsela palatulGenarului,ce stralucea in intunericulsereica o uriasl umbri. El intra in casl... fata Genaruluipldngea. Dar cdnd il vtrzu, fata ei se-nseninf, cum se-nseninio unda de o razi. El ii povesticum inviese;atunciea-i zice: - De rlpit nu mtr poti ripi pini ce nu-i av6un cal asemene acelace-l cu arctatAlmeu,pentruc-acelaaredouf,inimi; dar eu am si-l intreb in asti sartrde unde-gi calul,ca sf,pofi Situ sacapeliunul ca acela. are P0ni atunciinstr,pentnr ca sf,nu te afle tati-meu, eu te voi prefaceintr-o floare. pe El $ezu un scaun, eagoptio vrajl dulce,gi, cum il sirutt pe frunte, iar el seprefecuintr-o floare ro$ieinchisi ca vigina coapti. Ea il puseintre florile din fereastrl si c6ntade veselie,de rtrsuna castelultattrlui ei. gi Genarul. Atunci intra - Vesehfata mea?si de ce e$tiveseli?intrebael. ca - Pentru cl nu mai esteFat-Frumos sa mf, rf,peasci,rispunse ea

razend.
Sepuserl la cine. - Tati, inuebl fata,de undeai calul d-tale,cu careimbli la vdnat? - La ce-ti trebuie s-o gtii? zise el incruntind sprincenele. - $tii prd bine, rispunsefata,cf, nu vreauca s-o stiu decdtnumai ia-aga ca s-o gtiu,pentnrc-acunu mai e Fit-Frumossi mi rf,peasca. niciodatf,, ziseGenarul.Departede-aicea, - $tii tu canu m[ impotrivesctrie l6ngamare,gade babi carearegepte caresl i le plzeasci o iepe.Ea line oameni (cu toateci anulei nu e dec0tdehei zile),si daci cinevai le pizegtebine, un an ea-lpunesi-gi aleagldreptrlsplatl un mfuiz,iar denu, il omoari gi-ipunecapul int-un par. Chiar lnsi dacl pizegtecinevabine iepele,totugi ea-l viclenegte pe cici scoateinimile din caii toti si le pune int-unul singur, againcit ce-a om, pazit alegeintotdeauna cal fArAinima, care-imai riu decit unul de rind... un Esti multlmitl, fata mea? - Mulpmita, rispunseea zimbind. li in TotodatlinsAGenarul aruncf, fateo batisti rogie,u$oara, mirositoare. Fataseuita mult in ochii tatllui siu, ca un om caresedegteapta dintr-un vis, de tatA-sau. carenu-gi poateaduceaminte.Ea uitasetot ce-i spusese lnsa floarea printre frunzeleei, ca o stearo$ieprin increfiturileunui nor. din fereastriveghea

7
A doua zi, Genarulpleci iaragides-dimineatlla vdnatoare. Fata siruta murmurAnd floarea roSie Si Fat-Frumos niscu ca din nimica inaintea ei. - Ei, gtii ceva? o intrebi el. - Nu Stiu nimica, zise ea trista Si pundnd dosul mdnei pe fruntea ei, am uitat tot. - insl eu am auzit tot. zise el. Ramai cu bine. fata mea: in curind ne vom vedea iar. El incaleci pe un cal 9i displru in pustiuri. in arsita cea dogoritoare a zileivhzu aproapede padure un tdntar zv|rcolindu-se in nisipul cel fierbinte. - Fit-Frumos, zise Fntarul, ia-ma de ma du pdna-npidure, ci ti-oi prinde Si eu bine. Sunt imparatul tlntarilor. Ftrt-Frumosil duse pina h pldurea prin care era si treacl. Iesind din padure, ffecu iar prin pustiu de-a lungul marei gi vf,zu un rac atdt de ars de soare,incdt nu mai aveanici putere si se mai intoarca-napoi... - F#Frumos, zise el, aruncf,-mi-n mare, ci ti-oi prinde Si eu bine. Sunt imparatul racilor. Fat-Frumos il arunci in mare li-si urma calea. Cdnd inspre sari ajunsela un bordei urdt si acoperitcu gunoi de cal. Imprejur gard nu era, ci numai nigte lungi fdru$eascutitedin care $eseaveaufiecare-n vArf cdteun cap,iar al gepteleafirl, seclatinamereuin vint gi zicea:cap! cap! cap! Pe prispi, o babi bAhanA zbdrcita,culcatdpe un cojoc vechi, stacu capul Si ei sur ca cenu$ain poalele unei roabe tinere gi frumoase,care-i ctrutain cap. - Bine v-am gisit, zise Fat-Frumos. - Bine-ai venit, fliciule, zise baba sculdndu-se. Ce-ai venit? Ce cauti? Vrei sa-mi pagti iepele poate? - Da. - Iepelemele pascnumai noaptea... Uite, chiar de-acupofi sapomegticu ele ce la piscut... Fati hai! ia d[ tu fl[ciului demAncatul i-am ficut eu gi pomegte-l. Allturi cu bordeiul era sub pamAnto pivni16.El intra in ea si acolo vazu gapteiepe negre stralucite- $aptenopfi, care de cAnderau nu zirise inci lumina soarelui. Ele nechezau$i biteau din picioare. NemAncattoati ziua, el cini ce-i dadusebaba g-apoi, incalecdnd pe una din iepe, mdni pe celelalte"Dar, incet, incet simti cum se strecoari un somn de plumb prin vinele lui, ochii i se paienjenira Si el cdnt ca mort in iarba pajigtei. El se trezi cAndmijea de ziua. Cdnd colo, iepele niciieri. El igi credeacapul pus in treapi,c0nd vede iegind dintr-o padure-ndepartarecele gapteiepe alungatede un roi nemarginit de t6ntari gi un glas sublire-i zise: - Mi-ai ficut un bine, ti l-am ficut gi eu. - t22
I

t'-

Cind se intoarsecu caii, babaincepu sl furbe, si rf,stoamecasacu susu-n ;rs si sAbatdfata, carenu era de vin6. - Ce-ai,mama?intreba Fit-Frumos. - Nimica, zise ea, mi-a venit Si mie toane.Asupra ta n-am nimica... sunt :oarte mul@miti. Apoi intrdnd in grajd, incepu strbatl caii, gipdnd:Ascundeti-va nai bine, batf,-v-armama lui Dumnezeu,ca sa nu va mai giseasci, ucigi-l .-rucea manAnce-l moartea! $i A doua zi porni cu caii, dar iar cazujos si dormi pAni se mijea de ziua. Desperat, si ieie lumea-ncap, cAnddeodati vede risarind din fundul marii era .'ei saptecai, mu$catide-o multrimede raci. - Mi-ai ficut un bine, zise un glas, ti l-am flcut gi eu. Era imparatul racilor. El mAni caii inspre casagi vede iar o priveligte ca-n ziaa frecuta. insa in cursul zilei roaba babii s-apropiede el si-i zise incet, string6ndu-l ie mAna: - Eu gtiu ca tu egti Fht-Frumos. Sa nu mai manAnci din bucatele ce-1i i-ierbebaba, pentru ci-s ficute cu sornnoroasf,... ti-oi face eu altfel de bucate. Fata intr-ascunsii facu merinde, gi-nspre sari, cAnd era si plece cu caii, isi simti ca prin minune capul treaz. Spre miezul noptii, se-ntoarseacasi, mnna caii in grajd, ii incuie si intra in odaie. Pe vatra cuptorului, in cenugdmai licurea cAtiva cirbuni. Baba sta intinsi pe laip gi inlepenitf, ca moarti. El gdndi c-a murit g-o scuturi. Ea era ca runchiul gi nu se mi$ca deloc. El trezi fata ce dormeape cuptor. - Uite, zise el, ti-a murit baba. - AS! asta sA moara!? rispunse ea suspinlnd. Adevarat ci acu e ca gi un moartf,.Acu-i miaztrnoaptea... somn amortit ii cuprinde trupuI... dar sufletul ei cine.qtie pe la cnte raspinteni sti, cine gtie pe cAtecai a vrijilor umbla. PAna ce cAntacucogul, ea smulge inimile celor ce mor, ori pustiegtesufletele celor nenorocili.Da, badica,mAineti se-mpline$te anul, ia-mi 9i pe mine cu d-ta, ci ti-oi fi de mare folos. Eu te voi scipa din multe primejdii care fi le gitegte baba. Ea scoase din fundul unei lizi hdrbuite 9i vechi o cute, o perie gi o raframa. A doua zi de dimineati i se impiini lui Flt-Frumos anul. Baba trebuia si-i Pe deaunui din cai g-apoisa-l1ase plececu Dumnezeu. cdndprAnzeau, baba sa caii, spre a ie pune pe toate iesi pina in grajd, scoaseinimele din cdtegigapte intr-un tretinl slab, caruia-i priveai prin coaste.Fdt-Frumos se sculi de la masi si dupi indemnareababei se duse sa-gi aleagl calul ce trebuia si si-l ieie. Caii

- 123

- MA arde-n spate! zise fata. F4t-Frumos se uiti inapoi. Dintr-o volburi nalta, verde, se vedeau nemi$cati doi ochi de jaratec a caror raze roSii ca focul ars ptrtrundeau in rarunchii fetei. - Arunci peria, zise fata.

cei farainimi eraudeun negrustrtrlucit, tretinulcel cu inimile staculcatintr-un colt,pe-omovilade gunoi. - Pe acestal alegeu, ziseFat-Frumos, aratdnd calul cel slab. la - Da' cum Doamneiarta-ma,si slujegtitu degeaba! zise baba cea vicleant. cum sa nu-ti iei tu dreptultlu? Alege-ti unul oir, igti frumogi... "uii oricare-ar ti-l dau. fi - Nu, pe acesta-l ziseFat-Frumos, voi, findndla vorbalui. Babascrdgni dinti ca apucau,dar apoii$i stranse din moaraceah0rbuita de guri, ca sanu iasaprin eaveninulce-i riscoleainima pestrila. - Hai, ia-fi-l! zise-nsf6rSit. El seurci pe cal cu buzduganur umere.prrea ca fafapustiuruiseia de-a dupl urmelelui, gi zburaca un gand,ca o vijelie printrevolburelede nrsip ce seridicauin urmd-i. intr-o pddureil agtepta fugita.El o urctrpe cal dupaddnsul fugea fata 9i mereu. Noaptea inundase pimdntul cu aerulei cel negru9i ricoare.

Fit-Frumoso asculH.$i deodati-nurmi-le vizuri ci seridica o p4dure neagra,deasa,mare, infioratd de un lung freamatde frunze rle un urlet si flamandde lupi. - inainte! striga Fit-Frumos calurui,care zbura asemenea unui demon urmaritdeun blestem prin negura noptii. Lunapalidaffecea prin nouri ca o fa1[ limpedeprin mijlocul unor vise turburi gi seci. Fat-Frumos zbura... zburanecontenit. - Ma arde-nspate! zisefatac-ungematapisat,ca gi c6nds-arfi silit mult ca si nu spuieinca. Fit-Frumosseuita gi vazuo bufrritamare$i suriL, carenu strdluceau din decit ochii rogii, ca douafulgerelanpite de un nor. - Aruncacutea,zisefata. F4t-Frumos arunca. o : $i deodatiseridici din pamint un coll sur,dreptneclintit,un uriagimpie_ trit de spaimA, capulatingdnd nori. cu de il Fit-Frumosvdj6iaprin aeraga iute, ?ncat separea nu fuge,ci cade de i ci din inaltul ceruluiintr-un addnc i; nevizut. - Ma arde,zisefata.
ffim

tu

Babagiurise st0ncaintr-un loc Si treceaprin ea preff,cutaintr-o funie de irm, a ctrreicapf,tdinainte ardeaca un cf,rbune. - Aruncl n{frama, zisefata. Ftrt-Frumos asculti. o $i deodati vtrzuri in urmf,-leun luciu intins, limpede,adinc, in a cirui oglindebilaie se scf,lda fund luna de argintsi stelele foc. h de Fat-Frumos auzi o vraja lungl prin aer si seuita prin nori. Calede dout .rasuri - pierdutf, in naltul cerului - plutea incet, incet prin albastrul tiriei \{iazanoaptea bitrAntr cu aripelede aramf,. Cind baba inota smintiti pe la jumatea lacului alb, Ff,t-Frumosaruncf, huzrluganu-n nori Si lovi Miazdnoaptea aripi. Ea clnt ca plumbul la pamfuit in croncini jalnic de doulsprezece ori. si Luna s-ascunse tntr-un nor gi baba, cuprinsi de somnul ei de fier, se efirndain adincul cel vrljit gi necunoscut lacului. Iar in mijlocul ei seridicf, al gi neagrf,. sufletulcel osdndital babei. o iarbalungl Era - Am scipat,zisefata. - Am sclpat,zisecalulcel cu gapte inimi. Stapine,adiogi calul,tu ai izbit Miazinoaptea, a cf,zutla pimlnt cu douf,ceasuri inaintede vreme,$i eu simt de srb picioarele melerlscolindu-se nisipul. Schelete inmormdntate volburele de nisipului arzitor al pustiilor au si se scoalespre a se sui in luni la benchetele ior. E primejdiosca sl umbli acuma.Aerul cel inveninatgi receal sufletelorlor moartev-ar put6 omorl. Ci mai bine voi culcati-vf,,gi eu pin-atunceam-oi fortoarce mama,ca si mai suginc-o dattr la laptele devf,paiealbaa Fplor ei, cel pentruca sl mi fac iar frumos Si strilucit. FAt-Frumos asculti. Se detejos de pe cal $i-$i a$temumantauape il nasipulincl fierbinte. Dar ciudat...ochii fetei se-nfundase cap,oasele incheieturile in fetei li Si i6ise afarf,,pielila din oachegf, ff,cu vfuiete,mina greaca plumbul gi receca se un sloi de ghaep. - Ce ti-i? o intrebl Flt-Frumos. - Nimica, nu mi-i nimica, zise ea cu glasul stins; si se culcf, in ntrsip, uemurind ca apucati. Fit-Frumos dadu drumul calului, apoi seculci pe mantaua gi-o asterce pArea nu adormise. nuse.El adormi;cu toate-acestea cl Pielifelede pe lumina ochiuluii serogiseca focul si prin el pirea ci vedecum luna se coboraincet, pfln[ ce pdrea o cetate marindu-se pf,mfuit, sfintl gi argintie,spdnzuratl spre ca din cer, ce hemura stralucita...cu palate nalte, albe... cu mii de feresfre randafirii; $i din luni se scoborala plmflnt un drum imptrrf,tesc, acoperitcu prundde argint si bittrt cu pulberede raz,e.
-

TE

Iar[ din intinselepustii se rf,scoleau prin n6sip cu nalte... capete secide oase... schelete invaluitein
lungi mantele albe, tesuterar cu fire de argint, incdt prin mantale se zi.rreauoasele albite de seciciune. Pe fruntile lor purtau coroane ficute din fire deraze si din spini aurili 9i lungi... Si incalicati pe scheletede cai, mergeau incet-incet... in lungi siruri... dungi migcitoare de umbre argintii... $i urcau drumul lunei, 9i se pierdeau in palateleinmarmurite ale ceta(ii din 1un4,prin a ci.ror feregti se auzea o muzici lunateci... o muzici de vis.

Atunci i sepiru ci gi fata de l6ngi ci el seridicaincet..., trupulei serisipea aer,de in ci, nu-i mai r4rn6neau decdtoasele, inundati de o mantieargintie,apucagi ea imparafie umbrelor, in in calealuminoasice ducea luni. Seducea turburea a de undevenisepe plmdnt, momitade vrljile babei. Apoi pielila ochilor lui seinverzi...seinnegri- 9i nu mai vizu nimica. ochii, soarele susde tot. Fatalipsea$i aievea. era Cdnddeschise Dar in pustiul arid necheza calul frumos,strtrlucit, imbatatde luminaauritaa soarelui, pe careel acuo vedeapentru-ntaia oarf,. pe cdtorvag0ndurifericite ajunse Fat-Frumos avdnttr el gi-nrtrstimpul se la castelul incoltit al Genarului. calede gapte zile. El o lua pe fattrpe De asti dataGenarulvdnadeparte cal dinaintea Ea-i cuprinsegdtul cu brafeleei si-si ascunse lui. capulin sdnul lui, pe cAndpoalelelungi ale hainei ei albe atingeau zbor nisipul pustiei. din Mergeau de iute, incit i sepdreac6 pustiul 9i valurilemareifug, iar ei stau aga pe loc. $i numaiincet se auzea motanulmieundnd cAtegapte din capete. Pierdutin paduri,Genaruligi audecalul nechezdnd. - Ce e?il intrebl. - Fat-Frumos furi fata,rtrspunse calul nindrlxan. iti - Put6l-om ajunge? intrebtrGenarulmirat,pentruci gtiacd-l omorise pe Ftrt-Frumos. pe - Nu, ztru,rispunsecalul,pentruc-ainciLlecat un frateal meu,careare gapte inimi, pe cdndeu n-amdecit doutr. calului, care fugea scuGenaruligi infipse pintenii adinc in coastele turdndu-se... o vijelie. Candil vizurf, pe Fit-Frumosin pustiu,zisecalului ca sau:

"*l'f-\ii

- L?6

- Spune-i fritine+au sa-qiaruncestapAnul nori, Ei si vind la mine ca l-oi in - ,:.i cu miez de nuci gi l-oi adapacu lapte dulce. iar frafine-siu ceeace-i spusese, frate-siu i-o Calul Genaruluiii nechezd - -.e lui F?rt-Frumos. - Zi frittine-tau, ziseFat-Frumoscalului slu, si-gi aruncestipdnul in nori, .-:i hrani cu jaratecsi l-oi adapacu pari de foc. Calul lui Fat-Frumos o necheza asta frifine-sdu, gi acestaazvArli pe -':r.-:ftrlpAni in nori. Norii cerului inmirmurira 5i se facurdpalat sur gi frumos, ful-: :Ln doua gene de nouri se vedeadoi ochi albaqtrica cerul, ce rapezeau - =:: iungi. Erau ochii Genarului,exilat ?nimpara$acerului. pe Fit-Frumos domoli pasul calului sau $i a$eza fata pe acela al tatAne.-. O ziinca gi ajunsera m0ndracetatea imparatului. in cdnd seimprAqtie faima Lumea-l crezuse mort pe Fat-Frumos, de aceea, $i mur=:Lreilui, ziua-gimuie aerultt lumina de sarbatoare oamenii agteptau $i -.:rind la faima venirii lui, cum vuiegteun lan de grAula suflareaunui vAnt. Ileanaimparateasa? Dar ce ficuse oaretn vremeaaceea Ea, de cum plecaseFit-Frumos, s-a inchis intr-o gradinacu nalte ziduri :: t-ier,5i acolo, culcf,ndu-sepe pietrele reci, cu capul pe un bolovan de ::3r1ene,pidnse intr-o scaldi de aur, a$ezatilAnga ea, lacrimi curate ca dia:-.rtul. de in gradinacu multe straturi,neudata$i necautata nimeni, nhscuri din nopfii flori cu frunze galbenegi :.::rig sterp,din arsitazilei si din secaciunea -r coioarestinsagi turbure ca turburii ochi ai motii - florile durerii. : Ochii imparitesei Ileana,orbiti de plins, nu mai vedeaunimica, decit i se : ':ea numai ci-n luciul baiei, plina de lacrirnileei, vedeaca-n vis chipul mireincetasede a mai varsa lacrimi. -: ei iubit. Ci ochii ei, douir izvoare secate, - -:e-o vedea cu parul ei galben gi lung, despletitgi impriqtiat ca crefii unei -',:iii de aur pe sAnulei rece,cine ar fi vizut fafa ei de-o dureremuti, sapaa , .::,-acu dalta in trisaturele ei, ar fi gindit ci-i o inmirmuritZt zdnda undelor, . --,-3ta pe-un mofinan de prund. ea Dar cum auzi vuietul venirei lui, fata ei se-nsenina; lui o mdnade lacrimi --: oaiegi stropi gradina.Ca prin farmec,florile galbeneale aleilor de arbori si -.: straturilor se-nverziraca smaraldul.Florile triste si turburi se-nilbira ca .':rsaritarul cel strilucit, $i din botezulde lacrimi luari numele de lacrimioare. imparateas cea oarba umbla incet printre sffaturi gi culesein poale o a lAngabaia de aur, facu un :::urtimede lacrimioare, pe care apoi, a$temflndu-le - ,: Ceflori. Arunci inffa Fat-Frumos.
- 127

7
Ea s-arunci la gitul lui, instr, amutita de bucurie, ea nu putu decdt sa indrepte asupri-i ochii sli stinSi Si orbi, cu care ar fi vrut sa-l soarbi in sufleful ei. Apoi ea il lua de mAnasi-i arat[ baia de lacrimi. Luna limpede inflorea ca o fagi de aur pe seninul cel adinc al cerului. in aerul noptii, Fit-Frumos isi splll fafa in baia de lacrimi, apoi, invelindu-se in mantia ce i-o tesuse din raze de luna, se culci si doarmi in patul de flori. imparateasase culci gi ea ldngi el si visi in vis ci Maica Domnului desprinsese pe din cer doua vinete stele ale diminefii Si i le agezase frunte. A doua zi, degteptatf,, vedea... ea A treia zi se cunun[ imparatul cu fata Genarului. A patra zi eru str fie nunta lui Fat-Frumos. Un roi deruze venind din cer a spus ltrutarilor cum horesc ingerii cdnd se sfintesteun sfdnt, $i roiuri de unde rf,sf,rinddin inima pimAntului le-a spuscum cAntAursitoarele cdnd urzesc binele oamenilor. Astfel. lautarii maiestriri hore nalte gi urari adAnci. Trandafirul cel infocat, crinii de argint, licrimioarele sure ca margiritarul, mironositele viorele si florile toate s-adunara,vorbind fiecare in mirosul ei, 9i linura sfat lung cum sa fie luminele hainei de mireasa; apoi incredintari taina lor unui curtenitor flutur albastru stropit cu aur. Acesta se suise gi flutura in cercuri multe asuprafetei miresei cdnd ea dormea g-o ficu si vada intr-un vis luciu ca oglinda cum ffebuia si fie-mbricatd:.Ea zimbi cAnd se visa at6t de frumoasi. Mirele-gi puse cirnagi de tort de raze de lund, br0u de margaritare,manta alba ca ninsoarea. $i se facu nunta mdndra $i frumoasi, clun n-a fost alta pe fafa pimdntului. $-au triit apoi in pace gi in liniste multi ani si fericiti, iar dac-afi adevarat ce zice lumea, ci penffu fetii-frumogi vremea nu vremuie$te,apoi poate c-or fi trAind Si astazi.

r28

Petre

Jspireseu
Fata silracului cea isbeapk

A fost odataca niciodattr... Au fost odataun om gi o femeie.Ei erau atit de siraci, incit n-aveau dupi ce bea apa.Nici

tu casa,nici tu ma-sit, nimic, nimic, dartr nimic n-aveaudupl sufletul lor. Muncea bietul om de dimineatl p6nf, searat6rziu, al[turi demuierea de-itreceau sa, ntrduselele, gica sadeasi ei in spor, ba. Se finea,vezi, noroculdupadnnSii capulberea dupi c6ini,cum sezice. Umblau cu tarabutele colo pAnt de
colo, $i ca sl se statomiceascigi ei la un loc, nu gaseau. Caci cine era si-i primeascf,pe ei, doi calici, cu leaota de

copii dupi ddnsii?! Adica uitasem si vtr spui. Aveau acegti oamenio spuzi de copii. Din acesticopii, cei mai mari eraunumai fete, iara baietiieraumdrunfeigi staupe ldngl dAnSii ulcelugele. ca Sa nu va fi dus Dumnezeu vreo dati sa fiti fata cind veneaomul de la munci, ci v-afi fi luat cAmpii.Iegeau afarl inaintea jigarif si hirtiniti, toti lui, ca nigtenetoti, subtiraticiSi piFgaiati,m6 rog, le$inatide foame,gi tibAraupe bietulom cu gura:,,mtA, mi-e foame, tatA, mor de foame". Tatf,llor se zipicea Si nu $tiac4ffecarestrse intoarci mai int6.iSi le da toau agoniseala dintr-ozi. Dar de undesale ajung6 lui brumace le aducea el? Abiapuneau masea. p-o Bietul tat'siu si biatami-sa demulteori seculcaunemdncafi. serupea Li inima de mila, dardn-aveau incoffo.$i ca sr-5i linigteasci copiii, el le figtduia ci a douazi arc sa le aduc6 mai mult. Astfel,mai cu gogele, cu momele, mai adormeau bietii copii, cu nidejde cf, a douazi aresf,fie mai bine. Si Dintre tofi copiii, fata cea mai mare era mai ticuta Si mai judecattr. Ea ramdnea surorilesi fratii cei mai mici cAnd duceau cu pArintllla muncf,, se vedea dedangii, mugtruluia ii povafuia fie mai cu ribdare,mai ingaduitori, sa ii st ca si nu seamarasca hff-adt parinfii.Dartr, pdna batetobala urechea surdului. Adec4,
T

t29

7
de! ce sf,zici?Ar fi fost gi ei, poate, lnglduitori,$i maicu r6bdare, burta mai dara le da ghesSili flcea de multeori strfie neinfelegtrtori. tntr-acestea, boieruluipe mogiaciruia seaflauacegti oamenica 9i urgisitri de Dumnezeu seflcu mil4 deei gi, inff-o zi, cdndveniomul saseroagepentru i sila$,el ii zise: - Omule,tevLzhamic,muncegti te spetegti, dou6in rei Evazcl nu gi de poti lega.Iatf,,eu m[ indur si-ti dauun petecde loc, strfie de veci al ttru.Du-te petecul gi de-fialege ce-ti va pltrcea apucf,-te numaidecdt sa-dfaci un bordei. gi - Bogdaproste, cucoane, Dumnezeu primeascl.De unde dai sf s6 izvorasctr, rispunsebietul om. Se dusede-$ialese petecde loc si pina in seartr un groapapentrubordei gi detegata. o Nepartea Cum sebrodi ca locul ce-gialesese fie alaturicu al unui lui. s[ bogat$i mfuidru,de nu-i ajungea cinevacu prtrjinala nas. ftrran Pestenoapte,nu gtiu cum se facu, nu gtiu cum se drese,c4 o vita d-ale bogatuluicizu in groaptr muri. Si A douazi de dimineafa bogatul,vf,zdndu-gi moafia,siri cu guramare vita asupra si.racului, lui de piept gi cu el tirds se dusela curteaboierului,si le il judecati. faci Boierul semira cind il vtrzugi-i lnfrebtr: cautf,? ce cel bogatzise: llranul - Boierule, prapadit om,venetic satulnostru, mai avea acest de in n-ar parte el! dupl ceti-ai facutpomanldei-ai datun petec loc, el tocmail6ngl minegi-a de alessi-$i faci bordei!una la m6na.Bagl de searna, dupf,ce e strrac, apoie gi cu nasul sus. doilea, pe groapa gi-aficut penftrbordei, Al ce duptr ci e marefoarte, ce apoi n-a avuttrUe o acopere sf, peste cu noapte ceva,numaica str-mifacamie pagubi, si mi-a caztt o vita htr-insa de gi-aruptjunghietura. Judeca acum,nu d-ta e datorstrmi-o plf,teasci? zicecan-arecu ce.$i ce-mipasf, de asta? El mie - Boierule,rispunse$i sf,racul umilit gi cu lacrimilein ochi cit pumnul. Boierule, n-amcezice,omoari-ml,spdnzurtr-mf,, ce facedaci a dat ptrcatul n-am peste mine.Agaestecum zicebogltagulmeuvecin.$i fiindca lui Dumnezeu ii placedreptul,dreptsl-ti spui ce e drept:am strpat gi groapA, o groaptr mare,ca strincapi bordeiulpe tofi ai mei, dartr gindit ca str-iaducpaguba. nici cf, m-am nici n-a fost la sufletul meu cugetulde mdndrie,cici n-aveamde ce m4 $i mnndri, cind mi-am ales loc l6ngl d-lui. Acum lumineze-vtrDumnezeu, boierule,9i judecatidupl dreptate. Boierul stain cumptrnl.Nu gtiacui strdeadreptate. Vedea ctrstrracul el a cizut in plcate, dar flrl voie. Dupt ce segAndiel nitel, zise:
- 130

- Bre, oameni buni! Eu am sf,vi fac trei inrcbari: cine le va dezlega mai 'rrne, aceluia fie dreptatea. daurdgaz hei zile,gindili-vl. Dupl trei zile a sa Vtr de :a veniti Si sl-mi ghicitrilntrebf,rile.Tinetrbine minte.intAiaintrebare suntraga: Ce estemai grasin lume? A doua: Ce estemai bun? $i a treia: Ce alearglmai iute? Aide, duceti-vi acum.Dartrsi mai Stitiuna:dacanici unul din voi nu va ghici vreunadin intrebirile mele,si Stificf, undevA staupicioarele s[ vf, stea o capetele. 9i Amdndoi impricinatrii intoarserhlacasele Bogltagul,laudAndu-se se lor. ci el ares[ ghiceascf,, fiindctrce lucru poatefi mai ugordecit a spune porcul cf, siu din ogradi estemai gras,deoarece slinina pe d0nsulde o palm6;iarl sttr plingea de potopea pf,mdntul, gdndindu-se ce o si spuieel. saracul ca Dacf, ajunserf, fiecarela ai stri,bogitagul era veselci are sr-gi cdgtige pricina,iarf, siracul se pusepe gdndurisi tot ofta. Copiii se adunarf, l6nga pe ddnsul, uitau,dari nu cutezau intrebeceva.incepurl $i ei a plAnge; se se sA-l $i gi o jelaniede te luau fiori de mil[. facuacolola dAnSii pldngere o Numai fataceamai mareiSi lul inima ln dinti gi-l intreb4ce are,de este a$a trist. - Ce si am, fata mea?Iaci ptrcatede la Dumnezeu.Boierul ne-a indatoratsl-i ghicim ni$teintreblri pe cari nici oameniicei procopsifinu i le-arputeaspune, necumun sirman prostca mine. gi - Ci spune-ne noul, c[ doarad-om puteasA-tid[m vreunajutor. - Ca ce ajutor afi puteavoi str-midafi, voi carenu Stifi lnci nici cum se manAnci mimlliga. - Te mir6, tatl,,la ce am puteafi bunegi noi. $i apoi ce stricf,dac4ne vei spune noutr? 9i Atunci saraculzise;iach,iacf,,iaci ce ne-azis boierul s[ ghicim; ctrcide nu, ne va stacapulundene stauttrlpile. gi, Fataceamaresepusepe gAnduri dupdce mai cugeti eace mai cugeta,
se apropie de tati-stru Si ii zise: - Ia lasf,, hta, nu mai fi aSamdhnit. Nu ne lasf, Dumnezeu pe noi sa pierim. Cdnd te vei duce la boierul si-i dai rispuns, fi-oi spune gi eu ceva. $i poate ca va da Dumnezeu sf, scapi cu fafa curati dinaintea lui.

paru a se mdngdia Saracul oaxecum; dari numaiinima lui gtia.Nu voia, vezi, si-$i mai mdhneascl copiii. 9i in dimineata c6ndfu a se infedsala boierulca str-ighiceasciintrebarile, fie-saii spuse ce strrf,spunzf,. ca Saracul artrta fi mulfumit,darasehdoia. se a

mindru 9i cu pieptul deschis; boierului.Bogtrtagul, Se infitiSardinaintea piept de sta str-i crapesumanulcel zdrenfuit de pe sf,racul,umilit Si shins la d6nsul. Boierul intrebi pe bogf,taq: - Ei, bade,ce estemai graspe lumeaasta? porcul meu din ogradi, care ce - Apoi de, cucoane, strfie mai grasdecAt pe aregrf,simea el de o palml de groasi. - Minciuni spui,rispunseboierul. cu $i intrebind $i Pe siracul,el rtrspunse sfialtr. cl zic cu minteameaa proasta plmintul safie mai eu - Apoi de,cucoane, graspe lumeaasta,cAel ne dl toatebuntrtltilepe cari le avem. boierul. - Asa este,rf,spunse iar[: Acum zisebogtrta$ului pe lumeaasta? - Ce alearglmai iute pestevtri gi c6 bogf,tagul; aleargtr rf,spunse - Armf,sarulmeu, cucoane, dealuri,cnndii dau drumul,de nu-i vezi copitele. dau faradecdt cu capulmeunu mi duceagadeparte, - Apoi de, cucoane, aga cl socoteal& nimic nu aleargtr de iute ca gindul, rtrspunse strracul. $i Celaaiureazi. - Tu ai dreptate. in celedin urmtr,mai inFebao dattrpe bogtrtaS: - Ce estemai bun pe lumeaasta? el milostivestapAne rtrspunse - Nimic nu estemai bun pe lumeaasta, cea cajudecata dreapti,a marieitale. - Eu, boierule,cu prostiameami ducegdndulsl crezci nimic nu e mai care ne sufertrpe lume cu toate rlutltile bun pe lumea astaca Dumnezeu, noastre. a$a - Adevtrrat, este,ziseboierul. cltre bogltag,ad6ogi: $i lntorcindu-se - IeSiafartr, t6ranviclean9i mojic ce e$ti,saupui acumde-ti fragela tllpi atita cit nu pofi duce. Bogltagulie$i cu coadatntrepicioare. pe il mai aproape sf,rac, intreb6cu un grai blajin: $i chemdnd bre, omule, cine te-a invApt pe tine sf, rf,spunzia$ade - Spune-mi, potrivit, clci din capultlu trlasecu'nu crezs4fi ieOita$acuvinteinfelepte. Bietul strracse cam codea.Nu-i veneastr spuie drept, de teamtrsa nu precumera. tot se p{eascf,ceva.Dari dactr v4zulncoltit, spuse adevf,rul fetei strracului, porunci ii in Atunci boierul,mirAndu-se sinede iscusinta Ea ca a douazi strvie cu fata la curteaboiereascf,. sf, fie nici imbrAcati,nici jos, nici pe drum,nici pe lAngadrum. nici dezbricattr, cilare, nici pe

incepu a se boci gi a se v4ictrra,de nu-ti Cum auzi siracul unele ca acestea, ::l:a sa-l mai auzi, $i se intoarsela ai sii. zise: Fataceamare,c6nd auzi celece ii spuse, - Nu te teme, tituci, cd-i viu eu 9i lui de hac. Numai si imi caufi doui
::ri e .

Cum se ficu dimineatd, fata aruncf, pe dinsa un vologl, lua mdtele la .-rL'tiori,incllecl pe un 1apsi plecl la curteaboiereasci. MergA:ndastfel pe drum, ea nu era nici cilare, nici pe jos, ctrci ii da de :i:rint cdnd un picior, cdnd altul, tapul fiind pitic; umbla nici pe drum, nici pe .l;:ga drum, caci lapul nu tinea drumul drept. Aci freceape hnga cite un gard r"r 3pucecAtevreun llstar de la vreun pomigor; aci trecea de cealaltaparte. Nu cu :r-r nici imbricatf,, nici dezbracatdL, vologul aruncatpe ddnsa. $i aga,cu chiu, cu vai, ajunsela curteaboiereasci.Cind o vtrzuri boierul ,: oamenii cudii, venind aga, incremenira.Boierul, vezi, nu voia s6 se dea :i:rna-\.gi porunci si dea drumul la doi zirvor2ce-i tinea la curte in lant. Acegtia, : -:m vazuri alaiul cu care veneafata strracului,se repezirdla dinsa, dari ea dete rr-rmul indati mAtelor si zavoii se luarf, dupl dAnsele, iari fata siracului ajunse .: SC&rB boiereascd precum ii porunciseboierul. a$a Vazand gi aceasti iscusinlf, a fetei, boierul n-avu lncotro gi fu nevoit s-o o :rimeasci. Atunci porunci sa o fereduiasctr3, imbrtrcf, cu nigte haine ca de :reasa ti hotlri sh o dea dupa un fecior ce-l aveaboierul pe l6ngl d6nsul, care :. slujeacu credinp. Dupi ce o vazu boierul curitittr Si ferchezuita ca o mheasa gi, cum avea :l ;i pe vino-incoace, i se paru mai frumoasd de cum era atunci; ce-i abatu lui, :: pofti sa o aibi de nevasti, mai cu seami ci era burlac, gi se cunun4cu ddnsa. \Iai-nainte de a se cununa,boierul zise ddnsei: - Eu te iau de sotie, dartrsi gtii ca tu n-ai voie si judeci niciodatl firi de mine. Ea primi. Dup[ ce trecu cdt trecu de la cununia lor, boierul se duse o datf, in ffeaba .:.lipe moqie. in lipsa lui venirl doi tarani cu o prigonire la curte. AflAnd ca :oierul nu este acasa,si vazAndpe cuconila inff-un ceardac,ei incepuri str se ;:iuiasca la ddnsa.Ea ascultagi ticea. Unul zise: - Aveam str mi duc p6na in cutare loc, insi o roati de la clrutl mi se iapa la cdrufacu trei roate, mai cu seamf,cf, era s:ncase. mai puteaminhd.ma Nu 3 tata. Atunci m-arn rugat de vecinul meu, trstacare e de fatA,sl-mi imprumute mi-a imprumutat roata ce i-am cerut, cu gAndca el o roatd.El, ce e drept, asearf,
I rolog = plasi. j zavoi= (aici) dulai. ra fe re dui= aim biia.

- L33

r- azi in ziud si mf, duc la ffeabamea.Cdnd,ce strvedeti,cinstifi boieri?Asta noaptemi-a fltat iapaun mdnz. laranul cel cu roataii taiecuvdntulSizisesi el: - Nu-l credefi, cucoantr, v[ tie Dumnezeu! si Roatameaa ftrtatmAnzul. asculta ceardac ticea. din Cucoana $i ce mai agteptari9i, dac6virnnh ctr cucoana le face nu faranii agteptarl intrebartr: nici o judecattr, - Da' unde-idusboierul,cucoantr? ea - Ia, s-a dus - r4spunse - str vazf, un sac de malai ce-l avem pe dinr-insul gi mln6ncA margineaunui iaz, ci in toate nopfile ies broagtele mllaiul. Ajungdndla poartaogrizii boieregti, ei faranii se uitarf,lung gi plecarf,. incepurl a seintrebaunul pe altul: mtr, nea trsta?Cum se poate Ca ce fel de vorbtr fu aia a cucoanei, broa$tele mindncemilaiul? sa s[ Ce sesfatuireei, ce vorbirf,,ctrnumaiseintoarce intrebepe cucoanice vorbafu aia. a ceardacului iartr,prinsertr intreba: Daci venirtrdinaintea ca - Da' bine, cucoani,ca ce str fie vorba ce ne-ai spus-o? Poate-se broagtele mf,nAnce milaiul? str pot mllai au ba, rtrspunse cucoana; - Nu Stiudactrbroagtele si mandnce daraStiuci roatanu poatesi fetemnnji. Acum in{elesera igi Tocmaiatuncea venirtrSi taranii de acasf,. $iretenia gi vorbeicucoanei, mirarf,de atdta infelepciune seimpf,cartr se cum $tiur4ei mai bine. Viind si boierul acastr, intreba: - Cine a mai fost p-aici in iipsamea?Ce s-amai petrecut? - Ce safie, rispunseea.Iaca,iacacine a venit gi iaci ce s-aintdmplatcu ei, $i ce le-amzis eu. Boierul,cum auzi,ii zise: - Fiindcf ai ctrlcatflgaduiala 9i ai judecatfAramine, nu mai putemftii amnndoi. Ia-ti ce poftestide la mine si ce-ti estemai dragin casamea,$i si te duci la taE-tau. acasa. zise: Cucoana - Vorbele tale, bdrbate,sunt sfinte pentru mine, pentru ci de aceea barbatulestebtrrbat.Nu sunt vinovatf,intru nimic, clci n-amjudecatpe acei jeluitori, ci le-am spusnumai unde estestlpdnul lor. Dar daci d-ta gtrsegti cu calesamf, gonegti, mtrsupunflrtr si cdrtesc mulfumesc eu inci din addncul Si-ti pentrubuntrtatea ai de a mf, lf,sasl-mi alegce mi-e mai drag din ce sufletului

:nra dumitale.Un lucru te mai rog: fiindci md gonegti,lasl-m6 si mi mai . sselesc datl gi eu ln casadomnuluimeu Si blrbat. Dl o masi gi cheamf, o pe :r'leteniino$ffi $i cunoscutiistrpetrecem lmpreunl Si si ne chefuimpentrucea :in urmi oartr. gi Boierul seinduplectr poruncide facu o masl d-aleainfricosatele, unde :hemi prietenii 9i pe cei mai de aproapeai lor. $ezurtr,se inveselirl 9i se :hefuiri cit le cerurf,inima. Cucoana paharele instrtot indesa boieruluisi el le :ct bea.$i mai deteunul, ri inc[ unul, pfurtr ficu cuc.Se imbataboierulde se il ;oclise tuftA. Atunci gi cucoanail ia frumugella spinare,fara sa mai simtl boierulceva,gi-l dusela tat'siu acas6, undeil pusepe cuptorde dormi pAnase =ezi. A doua zi, cind se degteptf, boierul,vf,zAndu-se astfelde hal, intrebtr ln '.rnde aflf,. Cucoana rf,spunse: se ii -Latata acasi.Cind m-ai gonit de la d-ta,mi-ai dat voie si iau din casa Cumitale mi-o fi mai drag.Aceeaam gi ftrcut.Nimic nu mi-a fost mai drag ce decAt barbatul. crezsf,mtrtii rlu pentruci mi l-am luat. Nu vorbecu noimf,,se gindi ce se gindi, apoi Cnndauzi boierul asemenea iaspunse:. - Aidem, nevastl, acasi gi strfti.im ca in sin de rai; acumpricep eu ce odor de femeieam dobdndit. $i m-am suitpe o gea a1a. Si am spus-o M-am suitpe o roatd toatd. $i am spus-o

- 135

A!-xandn,,banul rnunciE

Mifi^r^

/ Numai ce-i dobindit prin munctraretemeinicie! Numai ce-i cigtigatcu cinstearepre[! pe A fost odatf,intr-uncolt de tar6un potcovar, numePetcu. gi-l Toatl lumea il cuno$tea prefuia.Petcu trudea din zori 9i pdne-n utt{@ 6. nu noapte; seda-napoi lu AveaPetcu$i un fecior:pe Iliuta. s4 $i cdt eraziuademare,Iliutl nu $tiaaltceva facf,decdtsasetolineascl prin pldure, si string4mure $i sl doarmtr. Priveala ceilalti cum muncesc nu serusina.Vorbacdntecului: ai ,,Latoati casa batecoasa, dar la mine n-arecine!..." bucatele, bea ii frint de oboseahsi ii mdnca Priveala tattrlsf,ucum ctrdea cel vinul... La o astfelde munctrera totdeauna dintAi.Cum spuneo zicitoare: cit gapte!" e ,De e munc{ nu sevede;la mdncare tltine-slu $i nu serusinadeloc. Mdncadeci,precumspun,bucatele pe alenesaule sorbea indelete plecaiarl sf,seculce. Le mesteca 5i linistit. cum bocturea penicovalasi-adormea tatil Mai auzea depirtare din De la o weme s-a luat insaplrintele de gdnduri.Azi, mdine,n-o mai fi nici el pe lume...Baiatul a crescutdeshrlde mare.$i n-arenici un rost. L-a tattrlpe Iliut6, l6nganicovalA a rostit: chemat $i toatl casa5i hamiciasingurl ifi dl cf, - Sa$tii, biriatule, aculmic lmbractr vina apoi deprindeo meserie, Te de mdncare... du darl in lume $i muncegte, cu cu banii dobinditi, sf,mf, mdndresc tine! De nu cdgtigi,s6 nu te mai acasl intorci la pragulpf,rintesc! lliutl. Aude astfel de cuvinte si semAhneste Nu str Sa-si lase odihna,bucatelede-acastr, munceasc4? prea-i vine la socoteali! StA,segAndegte pe data-ivine-nminte: 9i Ea la strmf, duc degraba m&icuta. nu-i a$ade rea ca tata.$i o sf,-icer ,,O un galben." Se duce-nfata mameigi o roagi:
n

136

De - Maicuti, nu vrei tu str-midaiun galben? mult nu mi-ai mai dat!$i-rni -buie$te..#* Sta maicuta-ncumpanf,,dar vede pe baiarul ei cel drag posomorntsi -iristat $i-o doareinima s[-l stie astfel. prin munc4gi-i da Cauttr peml, unde-$i sub tine blrbatul ei banii adunati 'raiatuluiun galben. spre in Pornegte pldure gi staacoloziua A douazi, ia Iliuti bucate traisttr. bine, mindncf,zdravin $i se lntoarceseara hreaga. Numirf, frunzele,doarme acasa. cu c-un $o4 de piele Potcovarul, fafaasudatf,, lnel la tatf,lstrusubgopru. gi zgurtr,nu se-ndurasf, lase lucrul, mai inainte, murdar tot de funingine ciocAnea pe nicoval6. 1nc4 Cum si-avtrzutfiul venind,l-a intrebat: ceva? - Ce-aifAcuttoatl ziua,Iliuti? Ai cAgtigat ca-i trudit: Baiatulsepreface Ma - Ehei,tatuca,abiamai pot merge. doaregi grumazul, spatele. Am 9i muncitmult. $i iati galbenulpe carel-am c69tigat. Potcovarul luat in mdnl banul,l-a c0ntaritsi tntr-omdnl si inu-alta... a banulin foc in fata lui luceauc[rbunii apringi.S-adusspreei. A aruncat l-a hsat sf,setopeascl. Si a Apoi l-a privit dreptin ochi pe fiul sf,u,pe lliu16.Fltrctrul tacut,a privit jos. in nu-i cdgtigat - Ma minti, fllctrule - a rostit tarepotcovarul banulacesta sa-f cAgtigi de tine, ci de altul. Te du din nou. Sanu te intorci, de n-ai sh-nvefi banulprin muncf,. minciunamai departe. A plecatIliutl, da-ngf,ndullui seinvArtea ,,Eae mai buni - chibzuiafeciorul- si o strseindurestrmai imi deaun galben!" - Mlmucl - a lnceputsAseprefaca Iliuta - strvezi...ampierdutgalbenul ce mi l-ai dat.Da-mi altul. o O doareinima pe-omamacflndisi vedecopilul strumAhnit, doareinima cAndvedeumbrelece i sestrdngpe frunte. maml. Cauti subpemi unde-gi Setnduplecldin nou sf,rmana tineabanii cei dob6nditiprin munctr, scoate galbensi i-l da. un dupagAt,pomi iarasi Iliut4, cu traistademAncare A douazi de dimineattr, la drum. Pleci pe malul riului. Numf,rl pegtiice-i vedeaprin ap[, se scf,ldi ziua intreagl,dormi, minctr, gi pe tnserate luf, sprecastr. o htra la tatal sau,facanddin nou pe obositul. nici - Nu mai pot de spinare, de picioare,tattr.Poftim ce-amdobAndit. t37

il Tual lua galbenul, azvnrt in foc, igi privi in ochi feciorul 9i glasui: ctr-i cea din urmf, oara cAnd mi mai minti. - Sa pleci! Nadajduiesc md Minciuna-i gogoneaff,, biiatule, e greu s-o tii in mdntr,scapaiute. Sa nu tatil de cdgtigat tine! graiegte cu blindete. un te-ntorcipananu vei aduce galben Da-n ochii lui nu e decit durere!$i-alaturiseivegtemamapldnsi Siintristata. Ce slabisuntam6ndoi' Cum a putut si minta asafararusine?Cumnu i-a fost mila de ei? sa li veni lacrimi in ochi lui Iliup. Ar vrea strcadtrin genunchi, le ceari iertare. vreo Dar vorbelede asti dattrnu vor aveade buntrseaITIa citare. mai privegteo dattrspre Din igi pleac[ ochii lliutl gi pornegte. departare pirinteasci. casa taie Muncegte |a plug, 9i la semtrnat, $i 9i Umbll prin sate.Se tocmegte. lemnein pldure. Acum aremiinile zdrelite,fata arsade vdnt si de arsiF. Se simteinsi bine. E veselcum n-a fost vreodati. $i sti agao lunf, incheiata. Pe la sfdrsitullunii vine acastr. de Tattrle tot la muncf,,mamai-altrturea el. Vorbesc. poatechiar pe el $i il pomenesc. - Te uita, tath,ziceIliuttr, Si li intindeun galbenlucitor, cu zimtii noi. E iarf,-npalml si-l zvirle-n foc. de cagtigat mine.Tatilil cflntire$te cu nu-l arunca!$i serepede miinile ln fltrcari, - Nu, tati - strigi lliutA galbenulde acolo.E galbenmuncit,tatl. in el suntsffdnse scoate se arde,1nsf, la zile multe Sinopti trudite,la arf,tur6, ctrratde lemne'Imi parertru de e1... tattrlui. fal.a a Selumineaz Petcu potcovarul.De bani - Acum Stiu ci rostegtiadevdrul,grtriegte nici rf,u,de-aceea nu te-aimi$catstrscapigalbeniipe strtini nu-ti pareniciodata carei-am aruncatin foc mai inainte.Dar de trstacare-idobindit din trudata, vezi cum te doareinima, vezi cum if parertru,mii Iliufi? cu-adevarat, 5i-are - Asa-i banul.gruncit! adaugl milma. il pretruiegti mtri temeinicie, copile. Asa-ibanulmuncit!...

138

unti. an u lege. rta.

Tomifrd iepura?ul
Sf,nu te iei dupl fricos...Cine se ia dupAfricos ajunge... strvedetiindatl unde-ajunge! O Aceastiintimplare s-apetrecut demult,demult,pe \TemeacAnd animalelese hotardsertr nimiceasctr si pe vAnator. S-a intocmit ogtireaanimalelor;ariciul inainte,pe urmalupul, vulpea,cerbul,bursucul, ursul.Ba au chemat inn-ajutorgi-o pastrre, vultur, str zboare,si-i vesteasci pe cdndvine vdnatorul. Sepregf,tea batfie mare. o A venit castorul,dulgherpreaiscusit,$i a ridicat ici-colo ziduri de lemn. in dosullor s-ausftansin rinduri animalele, lupte. str ascuflttoti dintii gi ghearele. $i-au Erau aproape gata, cAndnu gtiucine a spus: - Mergemla bAtf,lie, nu avemhataman. dar - Asa e, sf,alegem hataman! rostit toatedihtrniiledintr-odattr. un au cine sl fie? cine? Ariciul nu e bun,cici e fepos; lupul estede trebuinla-n bltilie; vulpeae preavicleanA; gi cerbule-ncomorat se agap-nramuri;bursucul e preagreu;ursul e cambatran... Nu sein1elegeau... cand cearta mai aprinstr, era cineveneafarl de grja pe cirare, cu paliria pe-osprAnceantr, fluierAnd mulfumit? Tomiti iepuragul. - ce e cu tine, mii romitl? $i de ce fluieri atdtde mulfumit?l-au intrebat dihaniile. . gi-a s-a op'fit iepuragul, impins pal[ria mai pe ceafa,apoi plictisit a dat dinft-o ltbut6: - L-am dobordt... M-am repezitcu dintii, $i hat,hat,ca 9i cumn-arfi fost... - Pe cine?a intebat cu spaiml cerbul. - Peun dugman! inceputsA-gi aere a dea Tomip, vtrz6nd ascultat toti. ca-i de . $i-ntr-adever, TomiF doborase trunchidin cel subfire, rarusca- vita un de sllbatici. ii placea mult,cici ane coaja acrisoari- eradusman, ii penftilc-odibuiacamgreu. - A dobor6tsingurdu$manul! minunatbursucul. s-a - Hm, hm! a mormf,it sineursul.De-amfi 9i noi aga in viteji ca tine...
- 139

,axa

pre )$i

el

I I

un - Vrem sAalegem hataman nu ne inlelegem!a glasuitariciul. $i pesteanimale? va destoinic - Vreti un hataman?... Vreti un hataman Sa Tomita.Nu-i nimeni mai viteazca mine in padure. fiu eu! s-aingAmfat - Ar putea sf, ne fie el hataman!s-a invoit cumatravulpe. Tot nu ne tntre intrelegem noi. viteaz!a spusgi cerbul. - Sl fie dacl-i aga ariciul gi vuiturul. S-auinvoit gi lupul, $i ursul,bursucul, i-au I-au datdecilui Tomig clciula de hataman, dat qi-ospada. in Era hataman lege. orbegte. Tomifi! a spuslupul. Noi te ascultam - $i acumporunce$te, - Du-nela bitalie, si-l doborimpe vinltor! a strigat vulturul. 9i in Tomita,darca safie hataman bataliesi sa-lrapuna La toatese-a$teptase pe vAnator, asta la nu... sl lncepuse tremure. Candamsi fluier,datitoti navali cu putere... - Voi staliaci!le-aporuncit. vAdpe unde-iv0nltorul! Mtr duc sf, prin pldure. S-astrecurat gi incepsacadi. Erao zi recedetoamnl,c&rdvlntul batecu putere frunzele Inima lui TomiF eranumai a6ta, cet vfuful acului... Dactra auzitgi vAnitorul?... str-ldoboare O Cinel-a pus sl fie hataman? cu slgeata!... pieptul.Sta cu urechile Se tupila la pamdntsi inima-i bateasa-i sparga (De-atunci a$a urechile... sunt rnari!...) i-au ciulite.De frictr,i-aucrescut, tot crescut bat6vAntulmai tare gi frunzelesi fogneasci. Niste Deodata inceputstr a rtrmurele s-aufrdnt Si l-au lovit pe Tomitadreptin obraz. A ,,E vinf,torul! s-agindit iepuragul. auzitce-amspus.Vine spremine"A trascu arcul." S-aintorsintr-oclipita... tugi!...$i tugi!... $i clciula pe ochi.Nemaivizdnd, impies-a hatamanului De frictrii cf,zuse dicatde spada, si-atliat libutele din fata.De frici si de durerea mai facutun si (De-aceea-s scurte a$a labutele cap.Atunci,$i-atiiat coada. saltSis-adatpeste gi coadalui Tomiti pAna-n ziua de azil...) din fatA vizduhu-n urmalui. cf,lciiele,$i $uiera F*'"u acumde-i sfdrdiau au Dihaniile, auzind $uierul,au crezut ci-i semnalulhatamanului, dat prindl vdnltorul. nlvali duptrel, sA Au iesit din pldure, pe cAmp. mai se de Era c4ffeamurg,cind umbrele-s lungi, c0ndsoarele pregateste culcare. ci-i Tomip igi vedeaumbra$i, crezAnd vinatorul in urma lui, fugeadin ce in ce mai repede...

-16-

Abia semai tineao$tirea dupl el. S-amai tinut o vreme.Peurmtrs-apierdut de hataman. TomilA amai fugit?nc-o bucatf,bunl, datpeste copac s-aizbit.Atit a un ai detares-aizbit, c-a v4zutsteleverzi. (De atunciareprivireaimprlgtiatt gi buza de suscrlpatf,de lovinua!...) lat... $i-a rtrmas Tirziu, cAndsi-avenit tn fire, s-aintorsin ptrdure clciula de hataman ftrrtr gi fArf spada. Iar seltruda: dup[ mine,il ripuneampevdnltor!...Dar m-atiltrsat - De veneagi singur... Animaleleau inceputsi ridi. il urmarise-n zbor vulturul. Vizuse tot. $i povestise. rds dihAniilede Tomita.L-au luat la goantr. Au nu - Cine setemede fo$netulfrunzelor, arece ciuta-n pldure. Din acea silbaticiunileca lupul, vulpea,ursul $i vulturul il fugirescpe zi, iepurag. unde-lprind, ii fac de petrecanie. e necaz l-au avuthataman... Le ci $i

Fdn,ag

Ne,a,,gq

in - nAscut 1932,ldngdBrLila;invefitur, povestitor ziaristSi

I n ajun de Anr:l Nou

,,C e zhpada? Lacrimi inghefate. O, cirufa.gulesI nu mi min;i", c6ntamama, de cu seali, in timp ce frlmdnta aluatul gi-n casA mirosea a vanilie si-a sco{isoarf,, iar afari s pomi sa ningtr indesat. Banictr nu

intrelegea nimic din acest cAntecvechi, ' priveape fereasffa, atrasde jocul fulgilor pe careseroteaugi cAdeau sanialui rezesalcimul gros in trunchiul clruia mati de bunicul a trfipt doutrinele de fier penffu V & legatcaii.,,Cede zhpadit'... murmuri el gi '*P* rdse ugor pentru ca i se paruseci ninsoarea
.l {' capataculoareaalbastrb$i astanu poate sa fie adevarat.S-a intors cu tot trupul Si a intAlnit ochii mamei care-l priveau bhnd. Atunci el a

pe intins pumnulgi mamal-a mdngdiat frunte.Mina mirosea frumosa vanilie. i-a spusea,mAine-iajunulAnului Nou si vrei strmergicu uratul,cu ,,Culci-te, Georgegi cu Radu." pe in El ar fi vrut si-l mai aqtepte tata,caretrecuse casade alaturi,la bunici, sf, tragf,vin in damigene, somnulil toropea,se strecuri sub plapumi gi dar pe penadormicu gfuidulla colaculcaun porumbel caremamail ficuse anume incepea cAmpia el o tru el. La cipitiiul lui, dincolode peretele cartrmida, de si aspri, tnchisi, simfeanelinigtea atzeain fiecarenoaptecum seleaginl tAcutA, vdnruluigi gravaaplecare buruienilorfrdntesub viscol gi toate-ipliceau. a cucuvtrile crivf,fului." ,,I-auzice largl-i, si tot zboare se Spusecevaprin somn si zAmbi.,,Viseaztr", g6ndi marna,apoi stinse lumina gi trecu alaturiin odaie,hsandu-lsingurpe baiatcu visul acelain care sefaceaci el areun muntede colacisi doi sacide nuci poleitegi-auvenit sa-i cAntesub ge:Lm ciprioarf, 9i patru iepuri. o ,,$i-amplecatstrcolindim, Pe la casesAurAm."
n

t42

Afari era frig, ninsoarea albnsffuie prinsese culoarealbi, curati, gi din o repuriiseatimasertr llbutele de cercevele cdntau cu indArjit,iar cel din stAnga, $i mai prost, incurca vorbele, spuneaceva desprebugteanul uscat, atArnat pe gi reretedeasupra sobei.Era limpedeci inghetau atunciBanicadeschise $i u$a le facu loc intruntru.Clprioaraintra intAi.Purtala gdto impletituradin ramuri verzi de brad gi-n odaie se rispindi un miros de rlsinl. Iepurii se suirApe s.aune(toti aveaufulareinflsuratelarg).Banicile imparfi colaculrumengi le pusedinainte paharde vin. Ei il dAdurlpeste gi sedezmo4ira. un cap ,,Nucinu ne dai?" il infrebarl Si el le ff,cu semns[ ia din saci,cdtepatru de fiecare,iar caprioarei prinseintre cornile doi canafi de ldna pe care-i ftrcuse pentru ii el cdinele promiseel ftr gflnd,lui Bujor o st-i daucovrigi." Bujor. ,,Lastr, ceruiepuragul zevzec cel carelncurcase vorbele,mai di-ne cdte ,,Bdnictr, o nuci. Trebuiesi mergemgi la Georgesi la Radu, pe uliti la vale." ,,Cu placere!" pocnirtro dattrdin picior.Iepurii iSi umflari pieptulgi Bdnici gi ctrprioara izbucnira nou in cAntec: din verdepe mastr, ,,Busuioc Ramai,gazdl,s6ntrtoastr..." $i ieSirape ugf,, in ninsoare,siltind Si dan$ind. Capetelefularelor, desftrcute vAnt, atirnau in zilpadt 9i cdprioara ferea sf, nu le calce.La de se poarti seoprirf,si numere nucile,apoicoborArtr, ulip. ln hai!" ,,Btrnictr, glasulmameiSi seridici din pat. Binici recunoscu cf, ,,Scoala-rc a venit GeorgeSiRadusaplecaficu uratul." spuse bf,iatul,a fost aici o clprioari cu patruiepuri. De-abiaau ,,Mami, plecat." Mamaseapleci Si-lslrutl zgomotos frunte.Subgeaminzdpad6.,Radu pe gi Georgeflceau repetifie: anul se-nnoiegte..." ,,MAine

- t43

Joa,vt Slawici
ndscut judetul Arad; scriitorclasical literatuii romilne tn - 1848-1925;

Doi fepi cu fiEGa in fru nfre

A fost ce-a fost; dacAn-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odatl un implrat. Implratul acesta stipdnea o lume infteagl, gi in lumea astaerauun picurar baffin gi o pacurarifi, care aveau trei fete: Ana, Stanagi Laptila. ; Ana, cea mai in v0rstl dintre surori,era frumoasa,incat oile lncetaua pagtecand o zf,reauin mijlocul lor; Stana, ceamijlocie, erafrumoasx,inclt lupii pazeau

turrna cind o vedeaupe dAnsasmpana; iara Laptrta, mai Anarasord,albaca spuma cea laptelui
gi cu pir moale ca lAnamieluseilor, era frurnoasi - mai frumoasadec1tsurorile sale impreuni- frumoasi cum numai dAnsaera. Intr-o zi de varf,, cdnd razele soarelui erau mai stAmparate, cele trei surori se dusertrca sa culeagtr cAp$unein marginea codrilor. Pe cAnd ele culegeau cf,pgunele, indatf, se aude un gir de tropote, ca si cAnd ar veni $i s-ar apropia o ceatf, de clllreti. Era, cine era? Era tocmai feciorul imparatului, venind ca si meargi cu prietenii $i cu curtenii sii la vAnat. Tot voinici frumo$i, crescuti in gelelecailor, dar cel mai frumos gi pe cel mai infocat armtrsarera... cine altul putea fi?... Fat-Voinic, feciorul de imparat. Focul cailor se stAmptrrd,inzhri:rea celor trei surori Si calaretii deteraln pas mai lncetigor,pdna ce, veniti $i socotiti, se simtira du$i. - Auzi tu, soro, grli Ana cate sora sa mijlocie, dacAm-ar lua pe mine, i-ag friminta o pdine din care mdncdnd s-ar sim$ g-ar fi tot june gi voinic, mai voinic decdt toti voinicii din lume. - Eu, ziseStana,dacape mine m-ar lua, i-a$toarce,fesegi coaseo cama$a pe care, imbracand-o, s-ar putea lupta cu zmeii, trecdnd prin apa fara ca sa se ude, trecdnd prin foc ff,ra ca str se arda. - Iarn eu, gri.i Laptila, cea mai tanarasori, dactri-aS fi sofie, i-ag face doi feti-frumoSi, gemeni cu pirul de aur gi cu steain frunte, steaca luceafarul din zori. - TM

L-

Cdnd trec pe ldngi fete, voinicii, chiar 9i cei imparategti,vid cu ochii gi ,sculta cu urechile. Ascult0nd, ei auzira, auzind ei inleleseseri, iar infelegdnd, :i suciri friiele Oistrrir1 la fete. - Sfanta-d fie vorba gi a mea sa fii, sotie de impdrat! grai feciorul de trnparatridicAnd la sine in 9a pe Laptila cu cipgune cu tot. - $i tu a mea! grfi cel dintdi voinic cifre Stana, ff,cdnd gi el precum a '. azutpe stapAnul sau. - $i tu a mea! grai al doilea in voinicie citre Ana, ridicind-o 9i pe ea in ga. FacAndaga,voinicii pomira spre curtea impir4teasci. in ziua urmatoare se flcurtr nunfile 9i apoi trei zile si rei nopli inmeaga imparafierisuni de veselia oaspetilor. Peste alte trei zile Si trei nopti merse vestea in tara ctr Ana gi-a facut rAinea:a culesbobi, a mdcinat,cemut, fram0ntatgi a copt pnineaprecum a fost zis la culesul de capgune. lnca de trei ori cite trei zile Si de trei ori cdte trei nopli trecuri qi o noul \.estemersein tara, cA Stanagi-a facut cirnaga:a cules fire de in, le-a copt gi melitat, a periat fuiorul, a tors firele, a tesut pdnzagi a cusut ctrmaga trupul pe sotuiui ei, precum a fost zis la cules de capqune. Numai a Laptifei vorba nu s-a ?mplinit. Dar toate se fac numai cu vremea. CAnd se implini de-a gapteaoara a $apteazi, numf,ratd de la cea de intAi zi de cununie, feciorul de imptrrat se ariti inaintea vracilor Si celorlalti curteni ai sii cu fala veselagi cu vorba de sutemii de ori mai bhnda Si mai indurf,toare decdtpAna. acuma,d6nd de vesteca de aici inaintemulta vremen-aresi.mai iasi din curte, fiindcl-l poarti inima si steazi gi noaptelinga sofia sa.Era adectr str se intdmple - din indurarea lui Dumnezea - precum a griit Laptita la cules cap$une... lumea,$i [ara,5i intreagaimparaflesebucuraua$tep6ndstrsevad& $i ce nu s-a mai vdzut tnci. Hei! dar multe se petrecin lume, Si dintre multe, multe bune gi rele multe! S-a int6mplat adeca,ca feciorul de imparat si aibi gi o mami vinegi, iartr asta,o fata mare tn pir, pe care a fost adus-o cu sine, av0nd-o de la cel dintai barbat.$i apoi, vai gi amar de acelace cadetn asemenea cuscrii! Dupi gnndul vitrigei era sa fie ca fiica sa s-ajunga sofie de imptrat gi peste imparitie, iari nu Laptifa, fata cea de picurar. $i acuma sf,rmana stapana Laptila avea sf, sufere pentru ca n-a fost pe gindul vitrigei, ci dupl vointa lui Dumnezeu.Vezi! agae lumea: chiar Si acolo e rea unde o poarta gindul bun. Era acuma,in gAndul vitrigei ca intdmplindu-se dup4 cum a fost Ltptifa, si faci pe lume sa creada gi sa creadafeciorul de imparat ctr nu e precum este 5i precum s-a zis. Nu putea?nsi face nimic, fiindca feciorul de impdratstetea de-apunrea, zi gi noapte,l6nga soda lui. igi puse dar de gnnd ca, cu una, cu doui, cu vorbe gi iscusinte,si-l urneascX acesta, dupf, aceea, pe iar rdmdndndLlptifa in grija ei, a ei.si fie grija. $tia cA nu-i va fi greu sa afle cale 9i chip. t45

Cu una, cu doui, feciorul de impirat nu se umea insl din loc. Vorbele rlmaseri lucru ff,rtr treabf,.Vremeafiecea,ziua se zburartr vint $i iscusinfele in apropia, mdne-poimfine, feciorul deimplrat nu sedepirta de ldng4sotiasa. era si ci Cdnd vitrega vZizrt acumanu e tncotro, igi puse peatri pe iniml gi cum trimise carte, StireSivestela frate-slu,a ctrruiimplrAfie eravecintr,spuse gi voinici gi str chemepe $i ce, gi grii doutr-treivorbe, ca str vinl cu oaste feciorul de implrat larLzboi. Asta erauna, buni gi ceadin urmi. Nici nu rimasein zadar!Feciorulde ctr nu imparatsiri cuc de m6niecind ii veni vestea acuma e bine, c6 iactrcum gi ce, gi cum ctro$tilevrtrjmagilor suntpe calesf,vini, strintre gi si fie precum bltaie grozavl,bAhieinne doi impArati! de mult n-a mai fost...Bitaie adech, nu Vazu Siel ci acuma e incotro,ci n-aredecdtsAfac6ce e de ftrcut. A$asuntfeciorii deimplrat! Oricdtdein draggi-arpazinevestele oricit si vadf,fetii, cind audde bitaie, li sezvircolegte de-ador ar agtepta s6-gi inima in ochii...lastrnevasta feti trup, li sefr6minti creieriiin cap,li seimpaienjenesc $i grija Domnului gi pomescca vAntullarhzboi. in lui Feciorul de implrat a pomit ca primejdia, s-a dus ca pedeapsa Dumnezeu, bf,tutcum sebate,cum numaiel sebategi, cdndin atreia zi au s-a sosindcu inima st6.mp4ratl crf,patzorrle,iarlsi a fost la curteaimptrrtrteasctr, prin lupta gi cu eaplini de dor nestnmpirat $tiece e gi cum, de c6nds-adus! se ce cAndv6d Hei! dar ce-aluzi? vlnfl imi vine nici sf, nu mai povestesc treabl, atetarautate,atAta sufletfArAmila, gi urdtA,gi suplrlcioasi, gi grozavd incdtnici nu sepoatespunefaraca strrisufli o datl cu greu! Adecl a fost a$a:in clipita cAndstelelese sting pe cer, cdndfeciorul de implrat eranumai frei pagide la poartacurtii, s-acoborntdarul lui Dumnezeu gi s-aintAmplat intocmaiprecuma fost zis Llptita: doi feti-frumosi,feciori de imptrrat, unul ca altul, cu pir de aur gi cu luceferiin frunte. Dar eraca lumeasi nu-i vadf,! Vitrega,rea precum era in gdndul ei, in pripl puse doi cltei in locul copiilor feti-frumosi,iar pe copiii cu pirul de aur $i cu steain frunteii ingropa impAratului. in colful casei,tocmaila fereasffa Cdndfeciorul de implrat intra in casi gi cerci s-auddti si vadi, n-auzi pe nimic, civhzu numaipe cei doi catelusi, carevitregai-a pusin patulLaptitrei. Multi vorbl nu semai facu. Feciorulde implrat vieu cu ochii, $i astaera pedeapsa. sa-Si nu ajunga Litptttanu gi-atinut vorba,9i acuma rimasedecAt destul. Feciorul de impirat n-avu incofto, iSi cilci pe iniml 9i porunci si o rim6nAnda$ain ochii lumii, pentruca sa tngroape pamfintpdni la sdnigori, in gtiece e aceea cind cinevaouteaza in$elepe un fecior de imparat. si se intr-alta zi, apoi,se facupe gdndulvitrigei.Fecioruldeimparatsecununf, veseliilede nunt4ffei zile 9i trei nopti. a douaoarf,$i iarisi rtrsunartr pe Hei! dar nu e darullui Dumnezeu faptanedreapta! Cei doi feti-frumosinu aflau odihnain pamdnt.

In locul in careerauingropaficrescuridoi paltini frumo$i.Cdndvitriga ii ..rzu crescand, poruncica si-i stlrpeasci radacina. din - Lasati-i si creasc4! porunci imparatul.imi plac aici la fereastri! Aga :aitini n-ammai vtrzut incf,. paltinii,crescura cum alfi paltininu cresc: fiecarezi un in $i apoicrescurf, :r. in fiecarenoaptealt an,iara in crepetul zorilor,cdndse sting stelele cer, pe -.rei intr-o clipita. Cdndseimplinira nei zile gi trei nopfi,cei doi paltini erau ani mdndri inalti,ridicAndu-se crengile pnnl la fereastra cu lor implratului.$i apoi, si cdndadiavhntul $i se mi$cau frunzele, imparatulasculta, asculta intregi la zile lor. ii pareactr audeun suspinneincetat o pldngere ca pusi in vorbe soptirea gi ne?n1elese,carenumaisufletullui o simtea o simtireascunsa nepriceputa, pe ca carcziuanu-i lasaodihnl $i carenoapteail trinea teaz.il cuprindeau fiorii in goptirigi totugiii ptrrea n-arputeasafie farade ea. auzulacestei ca Vitriga simti, insi, ce e gi cum. igi pusede gAndca cu orice pref si paltinii. Era greu, dar mintile muieregti storc din peatra zAr. starpeasca Viclegugulmuierilor dezbracd voinicii: ce putereanu poate,poate dulceafa gi vorbelor, ce nici asta poate, lacrtrmile pot nu mincinoase. intr-o dimineata implrateasa pusepe de marginea se patului sofuluiei Si incepusl-l ademeneascf, dezmierdari vorbede dragoste. cu Mult a finut p6na si la ruptul firului, dar in sfArSit... imparaliisunttot oameni. 9i - Bine! grii feciorul de imptrratcam cu jumtrtate gurtr.Sa fie pe voia de ta; sastdrpimpaltinii: dar din unul si facemun patpenffumine,din alnrlun pat penffutine. Impirateasa mulfumi cu atdta. se Paltinii furi ttriati,Si nici nu seinnopttrbine pAnace paturileerauficute imparatului. 9i pusein casa Cdndfeciorul de implrat seculctrin patul nou, ii pareacf, se simtede o suti de ori mai greu decdtpdni acuma tonr$iafla odihnacum n-a mai aflat; si iara impirltesei i se ptrreacL zaceculcati pe spini gi mtrricini, incdt toattr noaptea putu dormi. nu Dupd ce impf,ratuladormi,paturileincepurl s[ sclr!0ie.$i din aceste scd{dituriimpirtrteasa scotea intelescunoscut: separea audevorbepe un i ctr carenimeninu le pricepea decit numaidAnsa. * Ti-e greu,frlfioare?intrebaunul dintrepaturi. patulpe caredormea - Ba! mie nu mi-e greu,rispunse impXratul, mi-e bine,cici pe mine zaceiubitul meutat4! - Mie mi-e greu,zisecelalaltpat,cacipe mine zace sufletrtru! un pAnA crepetulzorilor. tot agavorbiri paturilein auzulimplrtrtesei in $i Cdndse f.tcu ziuh,imparf,teasa pusein gAndstrpripideasctr igi paturile. gi, Poruncidar sa se faca alte douapaturi tocmaica gi acelea cdndimpiratul merse vdnat,le pusepe aceste negtiute casi, iari paturilede paltinile la pe in arunci in foc pdnala ceamai mici scdndura.
L47

plrea cf, audetot acele Focul ardea;iara in pocniturile focului imparateasa vorbe de inteles nepriceput. Dup[ ce paturile arsera,inc0t nu rf,rnase nici mf,car o bucAlicf,de clrbune, impdriteasaadun4cenu$agi o aruncA vdnt, pentru ca si fie dus[ pestenouf, in Fri Si noutr miri, ca parte cu parte in veci sa nu se mai afle. Ea n-a vi,zut insa ca tocmai atunci cAnd focul ardea mai frumos se ridicaserf,in sus doui scAntei$i, ie$ind la lumini, cf,zuri tocmai unde au fost crescufi cei doi paltini, iartr cizute aici, cele doud scdntei se preff,curl in doi mielugei gemeni, din care unul era atlt de frumos ca 9i celalalt, tocmai atit de bland, cu 16natocmai at1t de strilucita. Doi miei, fiecare pret de o impirltie! Cdnd impartrteasavtrzu mielugeii pascnndpe sub fereasfraimplratului, siri plin4 de bucurie la df,nSii,ii lua in bra{epe amnndoi Si-i duse sofului stru. Din clipita asta, feciorul de ?mparatzi gi noapte nu se gindea decit la mielugei: ii parea c[ in fiecare migcarea mielugeilor, in fiecare zbieret ie$it din gura lor, in fiecare privire afla ceva, care ii cadeagreu gi totusi ii ugura inima. VAzandca soful sau a indragit mielugeii,imparateasa iartr$ipuse gind rau gi nu se impacApdna ce, cdnd cu bine, cAndcu rau, cdnd cu vorbe dulci gi c0nd cu pl6ns,nu fdcu pe feciorul de imparat ca sa seinvoiasctrcu peruzrea mielugeilor. puse s[ se arunce Mielugeil furl taiati. Ce nu se putu mAnca,imparateasa in foc... in foc ai piele, si 16na, oase,$i tot ce a mai fost. $i Nu mai rimtrsesenimic. Nimeni n-a bigat de seami ca tocmai pe fundul vasului in care s-a spalat carnea,intre crdpitura doagelor,au ramasdoua bucateledin creierii mieluSeilor. CAnd apoi siujnica implratului s-a dus la vale dupi apA,buclfelele de creier s-au spllat $i au mers cu piriul pina in apa cea mare, care curgeaprin mijlocul imparAflei. Aici din cele douir bucAteles-au fdcut pegtigoricu solzii de aur, unul tocmai ca gi celalalt,deopotriva,ca si se $tiec6 sunt frafi gemeni. intr-o zi pescariiimpdrategtise scularades-de-dimineatlsi-Siaruncari mrejele in apa.Tocmai in clipa cind cele din urma doui stelese stinserape cer, unul dinfe pescariridici mreaja$i vizu ce n-a mai vizut doi pegtigoricu solzii de aur. Pescariis-adunara vadi minunea,iar dupi ce vizurd 5i se minunara, sa hotirlri ca, a$avii precum sunt, si duca pegtigoriila impdrat gi sl-i faca cinste. - Nu ne duce acolo,ca de acolo venim, de-acolosuntemSi acolo e peirea noasfa, grli unul dintre pegtiqori. - Ce sa fac dar cu voi? intrebapescarul. - Pune-te $i adunf,roui de pe frunze, lasf,-nesa inottrm in rou6, pune-ne la soaregi apoi nu veni pAni ce razelesoarelui nu sorbiri roua de pe noi. Pescarulfacu precum i s-a zis: aduni roui de pe frunze, lisa pegtigoriisi inoate in rou6, ii puse la soare9i nu veni pdna ce razelesoareluinu sorbirtrroua de pe ei. Ce-a aflat? Ce-a vizut? Doi copilasi, feti-frumogi cu pirul de aur gi cu stea in frunte, unul ca Si celalalt; incAt cine ii vedea trebuia str gtie ctr sunt gemeni.

E'
t-

Copiii crescuri repede...in fiecare zi un an, in fiecare noapte alt an, iar in crepeml zorilor, cihd stelele se stingeau pe cer, trei ani intr-o clipit6. $i apoi cre$teau precum aitii nu cresc; de trei ori in vdrsti, de trei ori in putere Si tot de trei ori in inlelepciunea mintii. CAnd se implinira trei zile si trei nopfi, copiii eraude doisprezeceani in vdrsti, de dou4eecigi patru in putere Sitreizeci gi gase in hlelepciunea minlii. - Acuma lastr-nesamergemla tatfl nostru, gr4i unul dinne copii cifie pescar. Pescarulii imbrici frumos pe amandoi, le facu cdte o caciultr de miel, pe care o traserape cap ca nimeni si nu vad4 parul de aur gi steauain frunte, apoi fegii pomira catre curtea imparatului. Era ziua mare cdnd ajunserdla curte. - Vrem si vorbim cu imparatul! grai unul dintre fe[i, citre sfinjerulce sta incircat de arme la poerta curtii. - Nu se poate, fiindca tocmai acum gadela masi, ii rlspunse strljerul. - Tocrnai pentru ca gadela masa! vorbi al doilea fat intrand indaratnic pe poarta. Strajerii se adunari, voind sa scoati pe fefi din curte, dar acegtiatrecura printre ddnsii precum trece argintul viu printre degete. Cu trei pagi inainte gi alti trei in sus se pomeniri tocrnai inaintea casei celei mari, unde imparatul ospatacu curtenii stri. - Vrem sa inffam! grai unul dintre feii cf,tre slujitorii ce stau la ugi. - Nu se poate,r6spunse slujitor. un - Ei! vom vedea noi daci se poate ori nu se poate! strigl celalalt fet, cotind indaratnic pe slujitori in dreapta9i tn stflnga. Dar multi erau slujitorii si fetii numai doi. Se facu o imbulzeala 9i o larm4 inaintear.lgii,incdt risuni curtea. - Ce e acolo, afarl? intreba imparatul mdnios. Fetii se deteri pagnici cAnd auzira vorbele tatilui lor. - Doi baieti voiesc sa intre cu puterea! zise un slujitor inrand la impirat. * Cu puterea? Cine si intre cu putereain curte la mine? Cine sunt baietii

aceia? strigaimparatultntr-o risuflare.

- Nu gtiu, inilfate impirate,

raspunse slujitorul,dar curatnu-i lucru,

caci baietii sunt tari ca puii de lei, incAt au stribAtut prin strijuirea de la poarta,gi acumane dau noui de lucru! $-apoi, de

indarAtnici sunt,nici caciulilenu si le ce

iau din cap! Imparatul se rogi de mAnie. * Scoatefi-i afari, sffigi el, inhaFfl-i cu cAinii!
.P

149
br----.. ..- * 'f

- Lasi, ctr mergem noi si aga- graira fefii plOngdndde asprimeavorbelor ce auzkl - 9i pomiri in jos pe trepte. CAnderau striastrpe poarta,ii opri un slujitor ce veneain ruptul sufletului. c[ - A zis imparatul sf,venitri, impariteasavrea s6vi vada! Baietii segAndira putin, apoi setntoarsertr, suira trepteleSi intrarala imptrratulcu ciciulile in cap. Era o masaplina, lungA gi lata, iar pe ldnga masi toti oaspefiiimparitegti, in capul mesei impfratul 9i linga ddnsul impariteasa, gezdndpe douasprezece perini de mf,tase. impariteasa.Ea Cdnd bAietii infrarA,cazuuna dintre perinile pe care gedea perini. rirnase pe unsprezece - Luati caciulile din cap! striga un curtean catre baiefi. - Acoperamintul capului este cinstea omului. Noi avem poruncf, str fim precum suntem. - Ei bine! grai imparatul imblAnzit de auzul vorbelor ce iegira din gura baietului. RamAnetiprecum sunteti!Dar cine sunteti?De unde veniti? $i ce voiti? - Suntemdoi feti gemeni,doi lxtari dintr-o tulpina rupta tn doua,jumltate in pamAntgi jumatate in cap de masd;venim de unde-ampomit $i suntem sositi de unde venim; fost-am cale indelungataqi am grait cu suflareav1nturilor 9i am vorbit in limba fiarelor gi am cintat in valurile de apf,,iar acuma,in grai de om, voim si-ti c6ntim un c0ntecpe care-l cunogti fara ca s[ Stii! De sub imptrriteasa sari a doua perina. - Lasa-i sa meargAciffe prostiile lor! grai ea citre soful ei. - Ba nu, lastr-i str cAnte! r4spunseimpiratul. Tu ai dorit sa-i vezi, iar eu doresc str-i ascult. CAntati,baiefi! implrateasa ttrcu, iar fetii incepura sa cnntepovesteavielii lor. ,,A fost un implrat"... tncepuri felii: de sub impariteasi cizu a ffeia perin6. Cind fetii povestiri desprepomirea feciorului de imptrrat la bataie,de sub impariteasd cdzarhtrei perini deodati. CAndfetii sfAnirAcdntecul,sub ?mpariteasinu mai era nici o perina, iar cAnd parul de aur $i stelelein frunte, oaspefii,curtenii ei luartrclciulile din cap Si-siaratara 9i imparanrl igi acoperiraochii, ca nu cumva shpiardl lumina de atAtasfrAlucire. $i s-a facut apoi precum de la inceput a fost sa fie. Llptila fu pusain cap de masa ldngi so[ul ei; fata vitregei rimase cea mai rea slujnicd la curtea Laptitei, iar pe vitrega cea cu gdnd riu o legarl de coadaunei iepe nebune $i inconjurardlaru de gapteori cu ea,incdt lumea strgtie Si si nu mai uite ci cine incepe rlu, cu rtru sfdrgegte.

150

De ce tgl cAnfrHcucul numela

(le6endd gopulard ram Aneaoc6)
OdataseintAlnicucul cu un mierloi scipatdin colivie. - Bine te-amintahit, zisecuculctrtremierloi, ia spune-mi zice lumea ce decdntecele noastre!? - Numai bine, zisemierloiul. - De privighetoare zice? ce - Hm, pe eao laudf,toati lumea - Toati lumea!Dar de ciocflrlie? - $i pe ea o laudf,lumea,dar campejumitate. - Pejumitate! Dar pe voi, pe mierle? - Ei, $i pe noi ne vorbegte bine, dar $tii, mai rar, din cdndin cAnd... de Dar pe mine?Spunedrept,ce zicelumea? - Cum sepoate? spun... - De tine,dreptsa-gi - A$a,vreausl-mi spui drept,il intrerpuse cuculcu nodul in g0t. - De tine, n-am arqi5penimenivorbind! - Penimeni?!il inrebi cuculinfuriat.Atunci las-ci le spuneu cine sunt! cu-cu,cu-cu!" $i de atunciincepudin rlsputeri si cdnte:,,Cu-cu,

LuVul,calul gi puiul de vulpe

(poveohe ?o? ularh romAn eaoa A)
Odatf,,un lup, dind pesteun cal carepagtea intr-un ochi de padure,se pusela pAndl,cu gAndul mdn6nce. gi sl-l Stind aga fAcandu-gi planul, cum gi ce fel s-o scoatf,la mai bine, numai ci se pomenegte un pui de vulpepeste Puiul de vulpebagase cu el. de seami $iretenialupului 9i i;i puse-n gAnd s4-l tragl pe
sfoarf,.

ii - Bunf, ziuala dumneata, zisepuiul. Multumim dumitale. - Dar ce faci aci dumneata? - Uite, mf, cf,znesc vedemn-oi puteasf,mtrndnc str calul asta? N-ai puteastr-midai Situ ajutors4-1 omordm, ctr apoiminAnciSitu.
- Aoleou, vai de mine, ce sApot face eu agtii lighioane at6t de mare!
- 151

7
c[ o Calul blgi de seama lupul se sf[tuie$tecu vulpoiul, $i numaidecf,t rupsela fuga. nu vlzu lupul unaca asta, mai puteade ciudl! Dar puiul devulpeli CAnd zise: altadatA. - Hai dupl el str-lvedemmai bine, str-lcunoa$tem calul. Lupului atdtii frebui,fugi, fugi, pdnaajunse calul. - Ce aveticu mine?le zise lupul. mai - Sate cunoa$tem bine,ii rtrspunse il dumneata? intrebi puiul de vulpe. - CAtprefuiegti pe Preful?Prefule insemnat copitamea.De vreti si aflatr,n-avetidecit si cititi. * Eu nici nu gtiu carte,ca parinfii mi-au fost sf,racigi nu m-au dat la ii dar, $coalf,; citestedumneata, ziselupului, vulpoiul. gi apropiindu-se si se uite, pe c0ndtinea ochii ca - Atunci strcitesceu, pe ca si poattrciti, calul hait, ii frageo copita-ncapgiJ omoarf, loc. tinttr Calul o rupse la fugi, iar puiul de vulpe plecl p-aci lncolo, vesel c-a scf,pat lup. de

L52

Ja,n

d-

la Fonfaine Vulpea gi obru6urii

poetclasic - -521-1695; francez --

Pribeagasi lihnita de foame,da de-o vie Cu nigte struguri rumerd, frumogi, de razachie. Ciorchinii-s plini, gi vulpea,de sine infeles, Ar fi mincat cu pofta si nici n-ar fi ales. labei, o-mpiedicas-ajungi Dar, la-ndemdna Pdni la ei zLbreaua ulucilor prea lungi ghimpii-n care gardul e prins gi impletit. $i Ciorchinele-iaproapede bot. S-a tot sucit, S-a ridicat, se-nfeapa lasagura apir. Si-i struguriverzi si acri! ofteazi. Nu-s de teapii ,,Ce $i-s prea cruzi. IVIiegustul ce-mi piace-i de stafidi. Nu-mi strepezesc dintii cu-aceastf, eu agurida."

Stejarul 9i qhinda
Un gridinar, mirat din caie-afara vrej ca pe o sfoari, cre$te-n Ctr pepenele Zicea ci Dumnezeu,fara-ndoiala, S-a inselatla socoteala lumeagi pe om. Cdnd zamislise ,,in locul lui eu i-as fi pus in porn. Colea-ncopaci frumos ce i-ar mai sta: Copaculmare,poamatot aga! Nu s-a gdndit cel vegnicca, micar, Sa*ntrebe-ntreacatgi un gradinar, De ne-nfeles, ghinda cdt un degetar o Si se rtrsfetetocmai in stejar, de-o vfina, $i pepenii, sdracii,aninatri
n

153

De-abuqilea si setdrasctr tarana. prin E o sciparemaredin vedere, $i-mi parerdu ca n-amnici o putere!" isi zisegrAdinarul infelept, Mahnitca e gi om degtept. Ca-ntr-adevlr, mai da gAndul nu-i pace, V[zdnd ci ce nu ffebuieseface. Atunci,se-ntinde stejar doarme gi sub dus. O ghindes-adesprins sus de l-a lovit ln nas,ca dracul. $i Nemulfumitulintelese bobimacul. Frec0ndu-gi locul nimeritin vis: gi-a ,,Binectrn-a fostpepene!" zis.

Greierele ei furnica
$i-a pierdutvaracdntAnd, gi, Greierele, flamdnd, Avdzut, aga, deodati, Pomindviscolul s[ bati. Nu sepomenea fardml De ginganiesaurdmtr; nimica, $i nemaigasind Detefuga-mpleticit La vecinalui, fumica. Muguroiulstacladit, Plin cu tot ce-aifi rdvnit. Magaziacu flinl Era subo rtrdlcinl; $i, la rdnd,ln multecaturi, Erau sacicu mei pe paturi. Adunafiintr-o firida, Snmburi rosii de stafidl. in dulapgi-ntr-unseftar, Mdlai galbenSizahar. Outrlecu coajamici Erauoutrde fumictr, Cacicumetrele fac iSi Prajituri gi cozonac.
Intr-un beci inchis cu scoabe, Boloboace:struguri boabe, Va sa zicd, un belgug Rdnduit cu me$te$ug. - Ma rog, maici, dumitate, Sunt in picioarelegoale, Am rupt opinci gi obiele, De calc de-a dreptul pe piele, Straie,ce mai am pe mine, De gol ce-s,mi-e gi rugine, Am rirnas de capul meu, M-a uitat gi Dumnezeu... Luat de vAnt, t0rdt de api, PlApnndca foaia de ceapi, Inc[ de la arltura N-am mai pus nimic in guri. S4 m[ ierfi, de nemdncare S-a prins burta de spinare. Uite ce ti-aSfi cerut, Niscai boabede-mprumut... Pdn[ pe la Mi4iSor... Vreau si rabd, dar nu sa mor, $i mAjur, i-a spus,ci-[i voi

Da cu dobdndi-napoi. Pofi sa-ntrebi daci nu sunt Om cinstit gi de cuvdnt. Ce picat c[ gospodina E zgdrcita,bat-o vina! In loc si ia din ctrmari $i si dea,pune-ntrebiri. Ca agao fi bogaiul, Damic mai vdrtos cu sfatul. - Cum de ceri cu imprumut? Asti-vari ce-ai ficut? Zise potrivindu-gi baba Negri-i ochelari cu laba. - Ce si fac? De mi-e iertat, Asta vara am cdntat. Am c6ntat cri-cri, gri-gri, Nopfi cu nopfi Si zi de zi.

- Ai cdntat?imi pare bine!... Acum joaca daca-tivine! $i calica de mituge TrAnti ivdrul la uge.

&

Ccnbul pi vLllpea
Jupinul Corb, pe-o creangacocofat, tinea in clonf un bot de cag furat. Ademeniti de mirosul cagului, cumitra Vulpe-i spuse-a$a borfagului: ,,- SAne traifi mulli ani, Maria Voastri ci suntefi,zau,ca din cutie scos! Iar de-ati aveagi glasul mladios pe cdt v-aratApenele frumos mi prind c-ati fi vreo Pasire Miiastri!"

Ci Corbul, auzind-o, gAnduri mai gade. pe nu

Deschideciocul. Pradacade. $i Vulpea, inghifind-o, il dascalegte: ,,- Bade, lingugitorii - nu gtiai, se pare trtriescpe seamacui le di crezare. Dar lectia pe care o-nvifagi o fi facind cdt boful tiu de cag!..." inmarmurit, croncanul juratu-s-a cumplit Ca n-o sl se mai lasede-acuma pacalit.
re

155

/,rnl.or'ldo

d-

yAmicis

- 1846-1908: scriitor italian -

Micul coViab
Era in clasa a patra primari, un florentin gingag, in vArsta de doisprezeceani, cu parul negru Ei chipul alb, copilul mai mare al unui funcfionar de la caile ferate, care triia strflmtorat. deoarece avea o familie mare si un salariu cu totul insuficient. Tatil sau il iubea foarte mult 9i era bun gi ingaduitor cu el; lngiduitor in toate in afara de invatatui4 in aceastaprivinta taica-siu pretindeamult 9i se aratachiar severpentru ca fiul siu trebuia s[ ajung[ in cel mai scurt timp in staresAcigtige ceva ca sa-gipoatd ajuta familia; $i, penffu a reugi sd rcalizeze cit mai repede ceva, trebuia si trudeascamult intr-un timp cAt mai scurt. A$a ca tatal lui 1l indemna mereu la invf,faturf,, degicopilul iSi dldea toatasilinla. $i aqadestulde inaintatin vArstA, tot muncind pestemf,surtr,tatal sau imbatraniseinainte de vreme. Ca si mai cdgtige un ban pentru a face fati nevoilor familiei, in afara ffeburilor impuse de serviciu, el luase de ici si de colo cAte ceva de lucru suplimentar,o buna bucattrde vreme pierzAndla masade scris. in ultima vreme obtinuse de la o editurtr, care publica reviste si carti distribuite pe bazi de abonamente, sarcinade a scrie pe nigte banderolenumele gi adreseleabonatilor, primind cite trei lire pentru cinci sutede banderolescrisede mdni cu litere mzri gi regulate.Dar aceasta muncail istovea$i deseoriin timpul meseiel seplAngea familiei: - Ei, ochii mei nu mai vid ca inainte- spunea munca aceasta noapte de mtr da gata! Intr-o zi fiul siu ii spuse: - Tattr,lastr-mdpe mine in locul tiu, gtii ci scriu la fel ca tine, avem acelagiscris. Dar tat6l ii rispunse: - Nu, copile, tu trebuie s[ invefi; gcoalaeste mult mai importanta decat adreseleasteaale mele; de un singur ceasde invitituri dacate-aglipsi, ag avea remugctrri;eu iti multumesc,dar nu primesc; si nici strnu mai vorbim despreasta. Copilul $tia ci era zadamic si mai insiste pe l6nga tatal siu asupraacelui j subiect, a$aca nu a mai adus vorba. in schimb, iatd ce a facut. 156
\-

si pirisea odaita ctr El Stia fix la miezulnoptii,tatf,lsauinceta mai lucreze, se duceala culcare.Il auzise de cdtevaori. De indaH ce se auzea el bat8nd si gi simleascA46itul gi pasul greoi al ceasulde doulsprezece se scaunului ori, tamlui.Intr-o noapte, ca bf,ianrla a$teptat tatil strusi ajungl in pat,s-aimbricat incetigorgi, tiptil, pe dibuite, ajunsein cimarutA,aprinselampacu pefrol gi incepu scrie,imitandintocmaiscrisultatalui.$i scriabucuros, mulEumit, cam sl din cu teama, foile dehdrtiecu adrese ingrtunideau; c6ndin cdndseoprea se iar degetele, pentruca apoi str ca sl-gi mai frecemiinile si sa i se dezmorteasci: reinceapicu mai multa rdvnf,,ftagAndcu urecheaspre ugf, gi zAmbind. Le numiri: erauo sutf,$aizeci, adici o lira! Atunci seopri, pusetocul la locul lui, gi stinse lumina,setrtoarsein odaip lui in virful picioareior sevdri in pat. tatalsea$eza masi,mai voiosca oricdnd. la in ziuaurmf,toare, amiazb, Ia numirra ceasurile, atdt,ff,ra Nu btrgase fiindc[ lucramecanic, nimic de seamtr si a semai gandila altceva. le abiaa douazi. Se ageza mas1 la Banderolele scrise noaptea, numf,ra plin de voie buntrsi batdndu-l umir pe fiul stru,ii spuse: pe agadar - Ei, Giulio, tatal ttru inci mai poatemunci! Ce crezi?Aseari in doutr ceasuri, flcut cu o treimemai muit ca de obicei.Mina mi-e acumsprintena, am si ochii nu m-aulisat incA. in Giulio, mulfumit, gdndea sinealui: ,,Bietultata,pe lAngacdgtigii dau curaj,Simai departe!" a secredeintinerit.Agadar, de si satisfactia urmatoare, dupl a douisprezecea b4taie insufletitde izbnndi,in noaptea a asffel, noapte noapte. ceasului, noujos din pat$i din noula lucru.$i continua de din de Tatil slu nu-sidldeaseama nimic.Dar odati,la masa seari,a exclamat: de de asta la o vreme! ce - Ciudat, mult petrolseconsum[in casa Giulio treslri; dar discutiase opri aici. $i muncade noaptecontinui mai departe. mereusomnul,noaptede noapte, Giulio nu se Numai c6, intrerupAndu-si dimineatase sculaobosit,iar seara, cdnd isi facea mai odihneaindeajuns, $i intr-o seari, lectiitepentruziuaurmatoare, igi maiputeatine ochii deschigi. abia pentruprima oarl in viatra adormicu capulpe caiet, lui, - Curaj! Curaj! ii strigatatil siu, batanddin palme,la lucru! El tresf,ri speriat si-si relutr lectiile. Dar a doua seartr,gi in zilele urmltoare,intAmplarea repetat chiarSimai rtru:motiia cu carfilein mdntr, s-a Si pdrea seftezea fAranici mai tirziu ca de obicei,igi pregltealectiilela repezeala, apoi a intrat la gdnduri,9i a o poftAde invf,tat.Tatil strumai intAil-a observat, sl inceputs1-1 Niciodati nu semai intdmplase fie nevoit s6-lcerte. dojeneascl. - Giulio - fi spuse lntr-o dimineati- tu-mi zdrunciniincrederea tine, ln nu mai egti ca altadata. Nu-mi place asta.iti anag atenfiaci toattrnldejdea familiei esteln tine. Suntfoartenemulfumitde tine, intelegi? prima intr-adevir gravape care o primise pnnl La aceastf, observatrie, atunci,biiatul se cutremura. nu ,,Da - g6ndi in sinealui- esteadevArat; mai mergea$a; trebuiesAdautotul pe fa[i",
- 157

Dar in searaaceleiasizile, la cin4, tattrl s4u le comunici cu mare bucurie: - SA Stiti cA luna asta am cdgtigat treizeci Si doui de lire mai mult decit luna ffecuti cu banderolelemele! puse pe masi un carton cu prijituri cumparatede el $i spundnd acestea, pentru a sarbatori cu ai lui cdgtigul extraordinar,si toti le-au primit batdnd din palme. Arunci Giulio prinse curaj gi igi spuse:,,Nu, sirmane tata, eu n-am si incetez s[ te ingel; mA voi stridui Si mai mult sa-mi pregatesclectiile in timpul ziIei, dar voi continua totusi si lucrez noapteapentru tine Sipentru toti ceilalti". $i tatal sf,u adlugi: - Treizeci si doua de lire in plus! Sunt mulfumit... Cel de colo insa - si arittr spre Giulio - mf, necijegte foarte mult. $i Giulio primi mustrareatacu| stapdnindu-gigreu doui lacrimi gata stri se prelingtr pe obraji; dar ln acela$i timp simli in addncul inimii o imensi duiosie. $i continutr sl lucreze din rtrsputeri.Dar obosit azi, obosit miine, rezista din ce in ce mai greu. Stareaaceastaa durat doui luni, timp cAnd tatal slu nu inceta si-l dojeneasci$i si-l priveascatot mai incruntat.Intr-o bunf, zi, ii se duse sAsteade vorbi cu invtrtitorul, $i acesta spuse: - Da, merge bine, fiindca-i inteligent... Dar nu mai invafa cu rf,vna dinainte.Mo!trie,casc6,estedistrat.Facecompuneriscurte,gdnditein pripi, qi scriseneglijent. Oh! ar putea face mai mult, foarte mult. In seara aceeatatll isi lua baiarul deoparte gi ii spuse cele mai aspre cuvinte din cAteii fusesedat copilului sa audapdna atunci. - Giulio, tu vezi cdt muncesceu, penffu familie. Dar tu nu mi ajuti. Nu deloc mila de mine, nici de fratii tai si nici de mama ta! ti-e - Ah, nu! Nu mai spune a$a,tata! sffiga copilul izbucnind ln pl6ns qi tot. Dar tatll sdu il intrerupse: gura gata,gata sa mirturiseasca deschise - Tu cunogti conditiile familiei noastre;gtii bine cdta bunivointi si c0te sacrificii se cer din partea tuturor. Eu insumi ar ffebui sf, muncesc de doua ori pe atdt.Mf, bizuiam luna astape o gratifica[ie de o suti de lire, de la clile ferate, qi chiar azi-dimineattram aflat cir nu primesc nimic! La vestea aceasta Giulio igi stapAni marhrrisirea care era gata si-i izbucneascidin suflet,gi-qirepeti siesihotirAt: ,,Nu,tati, nu-fi voi spunenimic; eu voi pastrataina ca s4 pot munci in continuarepentru tine; pentru durereace ti-'{lpricinuiesc,te voi raspliti altfel, la $coalavoi fi bine pregltit". Pe dinafartrl-a cuprins deodatao tristetefara margini Sicu o migcareplini de elan a luat din nou in mdni tocul ca si reinceapi lucrul lui de fiecare noapte. o Dar, cind sa hdnda mAna,atinsedin gregeala carte $i carteacizu jos. val de sdngeii navlli in cap. Dactrse ffezeatatll sau?Desigur ca nu l-ar fi Un surprins flcnnd ceva rau, la urma urmei, el insusi luase hotarlrea sa-i dezvaluie in tot, $i totusi...S6-i audi pagii apropiindu-se putereanopfii... si fie surprinsla desavdrSitl.Dac4 maicula lui s-ar fitrezit sau s-ar ortr asemenea in liniStea aceea fi speriat...Apoi la gAndul ca penffu prima oarl tatil siu ar fi incercat poate o il toate acestea ingrozeau. umilin6 in fafa lui, in fatarealitlttii descoperite,..
ffi

158

Trasecu urechea risuflarea.Nu auzinimic. Ascultala ugacare tin6ndu-9i erala spatele nimic. Toattr lui: casa cufundatiln somn. Tatil lui nu auzise nimic. Se linisti. $i reincepusi scrie. $i banderolele inmulleau teancurise jos teancuri. Auzi pasulcadentat sergenfilor tn strada pustie,apoiun zgomot al defrAsurtr, lncettr care brusc;dupl pufin timp scArpitulunui gir de care,trec1nd agale,dupi aceea totul se pierdu lnff-o linigte addncl", intrerupttrdin cAndin cind de latratulindepdrtat unui cdine. al scria,scria,fara infferupere. $i Dar lnte timp ffial slu venise acolo, in spatelelui; se ffezise atzrnd zgomotulci{ii cazute$i rf,mase a$teptarca momentpotrivit: scdrt2itul ln unui careloracoperise pasilorsai gi deschisul migcarea uSoral usii; si iata-l acolo,cu capullui alb plecat, cipgoruluinegrual lui Giulio - a pututvedea deasupra astfel panaiute-iutepehirtii - ti int-o clipl a ghicit totul, gi-aamintittonrl cumfi alerga totul.O musffare cuget, de disperati, nemf,rginita o duiogie cuprinse ii Sia inteles qi il incremenise inima sufocat emotie, cum staacolo,in spatele de copiluluisau. Deodattr Giulio scoase tipAtascufit: un doul brateffemurindeii cuprinsera capul. - Oh, tata, iarta-m6", iarta-mit!striga,recunoscdndu-Si tatal. - Tu, tu strmtriedi! rtrspunse bietultati, suspindnd acoperindu-i fruntea Si cu strrutiri,acumam infelestotul, gtiutotul, eu, eu iti cer iertare,sfdntafaptura, copilul meu drag.Vino, vino cu mine! il $i il impinse,sau mai degrabtr duselingA patul mamei sale,care se trezise, i-l aruncl in brate,zicAndu-i: si pe - SAruta-l lngeragul astade copil, carede trei luni nu doarmeca sA pentru mine, iar eu ii amAram munceascf, inima, tocmai lui, care ne cdgtiga pdineade toate zilele! Mama sa il strdnse pieptul ei flrl strpoattrrosti un cuvdnt;in celedin la wma spuse: - Acum du-tela culcare, copilul meudrag,strdormi,s6te odihneSti! Du-l pat! in Tatalil lu1 in brate,il dusein camera il a$eztr pat, dezmierddndu-l lui, ln mereu,gi ii potrivi pernelegi plapuma. - Iti mulfumesc, tata,repeg fiul lui, mulfumesc, du-teSitu la culcare; eu suntmulfumit,du-teSitu de te culcf,. Dar tattrlsXu voia si-l vadf,cf,doarme, a$ezA l6ngapatullui, ii lui m6na se intr-a sa Siii spuse: - Dormi, dormi,copilulmeu! adormisi dormi ore in gir, bucurdndu-se ' in $i Giulio, fr6nt de obosealtr, pentruprima oar6,dupf, atitealuni, de un somnlinigtit, ugor gi cu vise sfdrSit senine; cAnddeschise ochii in lumina puternici a soarelui,ridicat de o sulita, mai intii simfi, apoi vf,zuldngapieptullui, sprijinit de marginea patului,capul gi acuma alb al tatalui siu, carestf,tuse toati noaptea acolo mai dormeaacolo, cu frunteaaproape inima lui. de
- 159
I
I

Fr^afii

6.riwlrt+t

Yrtnpul "fernr ecafr

A fost odati ca niciodati, a fost un implrat care avea mai multe fete gi toate erau frumoaseca nigte zdne.Dar cea mai mici era atdt de frumoasd, ci pAna gi soarele, care doar vizuse atitea, se oprea in loc, uitAndu-sela ddnsa si se minuna de atatafrumusete. La o mica depirtare de palatul imparAtesc intindeao pidure addnceSi se intunecoasi,iar in pddure,la umbra unui tei bAhan,seputeavedeao fhntdna.in zilele cu preamare zaduf, ceamai rnicl dinre fetele imparatului se duceain pidure $i se a$eza ghizdurile f0ntdnii racoroase. pe StAtea a$a,ftrri strfaci nimic, si cdnd o prindeauriful, scoteadintr-un buzunar ea o minge de aur, o aruncain sus, o prindea din zbor in cauguipalmelor qi-apoi o aruncaiar. Asta erajocul care-i bucura cel mai mult inima. S-a intimplat insi o dati ca mingea si-i scapedin palme 9i, cizAnd pe pf,mfuit, sf, se duci de-a rostogolul, de-a dreptul in fdntdna. Fata de imparat o urmf,ri cu privirea, dar mingea pieri de parci n-ar fi fost, gi t'Antdnaera tare addncf,, atdtde addncl, de nu-i puteaizari fundul!... Se pomi afunci domnila pe pl6ns 9i plinse ln hohote, neputAndin nici un chip si-$i ostoiasci amdriciunea. $i cum sejeluia ea, numai ce aude ci-i striga cineva din apropiere: - Ce tr s-a tntAmplat,domnila, de te bocegtia$a...? Pldngi ci s-ar muia si pietrele de mila ta! Fata citf, ln jur, sf, afle cine anume ii vorbegte, gi vfrzu un broscoi care taman atunci igi scosesedin apa capul lataret gi bubos gi privea la ea cu nigte ochi cdt cepele. - Ah, tu erai, mos Balicili! se miri ea. Iaca,pl6ng ca mi-a cazut mingea de aur in ffintana. - $terge-trilacrimile si nu mai plinge - o mingdie broscoiul - ca-rni sta in putintl s[ te ajut. Dar vorba e: ce-mi dai daca-Faduc din api jucaria? - Orice doregti, dragul meu broscoi: rochiile mele, pietrele nestemate, mlrgtrritarele, chiar gi coroanade aur pe care o port pe cap, de-o poftegti cumva. Broscoiul o asculti pe ginduri, apoi grii:
- 160

L.

i{

- Nu-mi trebuie nici rochiile, nici mtrrglritarele, nici pietrele nestemate, nici coroanata de aur, dar dacl ai incepe si mf, iube5ti, dacl ai ingadui sl-ti fiu prieten gi tovaragde joaci, strstaulAngatine, la mtrsufata, sf,mtrninc din talerul tau de aur, sir beau din cupa ta Si sa dorm in pdtuceanultau, dacl-mi flg4duiegti toate astea,acu' mi cobor in fdntdnaSi-ti aduc mingea. - id fagaduiesc,iti fagaduiesctot ce vrei, numai.sd-mi aduci mingea! Dar in aceeagivreme, fata igi zicea in sinea ei: ,,Ce tot indruga nerodul ln dstade broscoi! Ca doar i-e sortit sAse bal4ceasctr api cu cei de-o fiinp cu el gi si ordcaieintruna; cum poateunul ca el sl lege prieteniecu oamenii?!..." Cum o auzi pe domnita fagaduindu-i tot ce dorea, broscoiul se dtrdu aftrnd in fAnt8nagi, cAt ai bate din palme, iesi iar deasupraapei cu mingea de aur in guri, gi-o zvlrli in iarbl. Fata de imptrrat str sartrln sus de bucurie, nu altceva,cdnd isi revlzu jucaria ei draga. O ridica si, fara si-i spunabroscoiuluiun singur cuvdnt,o lul la fug6. - Stai, stai, nu fugi! strigi ln urma ei broscoiul.Ia-ml gi pe mine, ci nu pot s-alergatdt de repede! Dar in zadaroriciia broscoiul cdt il ;ineau puterile, ctr fata de impirat nu se sinchiseade el gi, cu cAt se apropia mai mult de casf,,cu atit fugea mai tare. isi uitasecu destrvirsirede bietul mos Biltrcila, iar acesta, neavind incotro, se inapoie$i se lasadin nou sa cadain fundul fantanii. bine str se a$ezela mastrimpreuni cu A doua zi, domnila nici nu apucase imparatul si cu toti curtenii, Si nici nu incepusesd ia o buciturd. din talerul ei de aur, ci $i auzi deodataniqte pagi lipaind afarf,, pe scara de marmurA...$i paSii faceau: ,,plici-pleosc,plici-pleosc!" Asculta ea un rf,stimp, gi numai ce se pomeni c-o bataiein usa si deslusiun glas strigAnd: - Fatade lmparat,tu ceamai micf, dintre domnite,vino de-mi deschide uSa! Domnita alergl intr-un suflet la u$a sl vadi cine era gi cdnd o intredeschise, gi trezi cu broscoiul in fata ei. Trdnti repedeuga, gi luAnd-o la se fuga inapoi, se agezd nou la mastr,tremurdndtoati de spaimA. din imparatul baga cogul pieptului, gi-o infteba: de seamaca fetei ii bateainima, mai-mai s[-i spargtr - De ce te-ai ingrozit aga,copiltr dragil?Au nu cumva a zarit la ugtrun zmeu,care a venit sf, te rlpeascA? - Da' de unde, tata, n-arn vizut nici un zmeu - rispunse fata cu sila in glas.La ug6e un broscoibuburos!... - Un broscoi?$i ce vrea broscoiul trstade la tine? . - Nu indramesc,tatd,a-ti spunecum a fost!... Ieri, pe cdnd ml jucam lfuigi fAnt0nadin pddure, mi-a cdzut mingea de aur in apl. $i fiindca plAngeamdupl ea de nu mai puteam,a iesit din fantanAun broscoi, 9i pocitania ast4 cum a fAcul cum n-a ficut, mi-a scos mingea tocmai de la frlrd. Iar mai inainte imi ceruse sa-i fagaduiescca dacl mi-o aducemingea, o si leglm prietenie si o sf, fim tovarlgi de joaca.Atdta m-a batut la cap,ca i-am faglduit, ce eras6fac! Dar nu mi-a tecut nici 161

o clipl prin minte ca broscoiul si-ar puteaface veacul gi alrundevadecdtin apa!... $i-acum sti profap afardSitine mo{iS sf,vina la mine! broscoiul bltea cu inver$unarelausd si striga: in timpul trsta, Hai, deschide uga, Fata de-mpdrat! Ai uitat cuvdntul Care mi l-ai dat Ieri, cAndla fintilna Mi te-amajutat?... Hai, deschide u$a, Fatd de-mpdrat! acestea, implratul grai: Auzind - Acu', daci ai apucatsafagaduie$ti, tine-ti fAglduiala.Du-te de-i deschide! Fata se duse si deschidl uga gi broscoiul siri pe dat6 pragul in sala impirtrteascf,;gi se tinu scai dupi domnita pdnace ajunsein dreptul scaunuluiei. glasulbroscoiuluise auzi poruncitor: Acolo se opri, gi cum fata dadusi se ageze, - Da' pe mine cui mi lasi? Ia-ma lAngatine! Se codi ea ce se codi, se facu a nu fi auzit, dar impf,ratul fi porunci sa-i voia broscoiului.Cum se vizu broscoiulpe scaun,gata,ceru sa-l lndeplineasci. gi pe masa...$i dintr-o sariturase pofti singur intre blide. $i ceru de-acolo: urce - Ia trage talerul mai aproape,si mincf,m amAndoidin el! Biata copild se vf,zu siliti sl faca agacum ii porunceabroscoiul, cu toate ci-i era scArbi gi n-aveanici o tragerede inimi. Broscoiul mdncacu mare pofta, dar fetei de implrat i se opreaubuciturile in gAtgi nu se atinseaproapede nimic. La urmf,, broscoiul zise: - M-am ospatatcum se cuvine, dar ma simt ostenitriu. Du-ma in odaip ta gi vezi de infatd pituceanul cu a$ternuturide matase,ca sa ne culcam. Domnita incepu s[ pldngi: tare se mai temeade broscoi. De fricl 9i siia, nu-i veneanici s4-l atingtr,c-aveao piele umeda$i rece ca ghea[a... $i cdnd te gAndegtica de aici inainte trebuia sa doarmd cu el, in pltucelul dar ei curat $i frumos...Parcl ar fi vrut si se impotriveascA, imparatuise mAnie gi-i spuse: - CAnd te-ai aflat la ananghie, ti-a pllcut si te bucuri de ajutorul nu-i aga?!... Nu-ti mai broscoiului! Iar acum crezi cit se cade sa-l disprefuie$ti, face placere tovirasia lui! Nemaiavind incotro, domnita apuci broscoiulcu douf, degetesi, duc6ndu-l cu ea sus, il zvdrli lntr-un unghe.ral iatacului. Dar cdnd dldu str se intinda $i ea in pat, broscoiul fupai pdna aproapede margineapatului gi-i strig[ de-acolo: - N-ai auzit ca-s ostenit rlu? Vreau strdorm si eu la fel de bine ca si tine; ia-ma sus in pat cA de nu, te spun impdratului!

T
L-

Domnila se facu foc si paracind il auzi cum o ameninfi; il ridica de jos, :;: -:d0 se otara la ea, gi, izbindu-l cu toatAputereade perete,striga: - Na ce ti-a trebuit, broscoibuburos!Acu' ai si tu liniste, am gi eu... $i ce sa vezi? De indatace cazvjos, broscoiulse prefdcuintr-un fecior de cu -:.:3rat, cl {i-eramai mare dragul si te uiti la el: chipesla infatisare, privirea :.::i.or bldndagi c-un farmecin ei, cum nu se mai poate... ca imparatul isi dadu cu mare bucurie incuviinfarea t6niLrul crai s-o ia de -:1 3,itape fiici-sa. Iar acestaii povesti domnitei cum fuseseblestematde-o :"'itoare rea si se prefaci in broasci gi ci nimanui, in afari de ddnsa,nu i-ar ,- s:atin putinta si-l scapede sub povaraceagrea a blestemului. Apoi luarA hotdrdreaca a dona zi sd pomeasci impreuna spre imparatia ::r-loruluide implrat. Mai povestiraei ce mai povestiri, si-apoise culcari. Cdnd ca :eziri din somn, in revarsafulzorilor, bagarA seama la poarta ii a$tepta de o -: iea5catrasi de opt cai albi, impodobiticu pana$e albede strut si avAndhamuri gedea : i :orul Sicu totul de aur.Iar la spatele caleEtii Heinrich,slugacredincioasi . :eciorului de imparat. intr-at6t se intristasesluga astacredincioasa st?rpAnul ci l:u fusese prefacutin broasci, incit umblasenduc cdtavavreme,$i de teami ca :.-rcr.rnvasl-i plesneasciinima de durere,$i-o strAnsese trei cercuri de fier. in Caleagca a$tepta scarapalatului sa-l ductrpe t6nairulcrai Si pe aleasa la :.rmii lui in imparatiaparinteasci.Heinrich cel credincios,carepregatise totul, ::lpa cum cereacuviinfa, ii ajutl pe amdndoi si se urce in caleagci,iar dupa :--eease sui Si el ln locul din spate.$i inima ii tresaltade bucurie ca-i fusese ::r sa-$irevadasttrpAnul. Mersera ei o bucata bund de drum si numai ce auzrfeciorul de imparat o :osnitura inapoialui, de parci s-ar fi rupt ceva. $i cum nu-gi putu da seamace poatefi, ii strigi slujitorului siu: - Heinrich, auzi trosnitura? Nu cumva s-a rupt trhsura? Iar Heinrich se gribi si rispundi: - Fii, stApilne,linigtit, Ia un cerc ici a plesnit, Ce-mi tinea inima strdns, pl6ns; Sa nu mor de-atAta Ca un biet broscoi erai, $i sub vrajAgrea ziceai... $i se auzi trosnind inch o datl si apoi iar o data...Iar feciorul de imparat irn nou ctezrJ ffosne$tecalea$ca ca-i gata strse rup6. Dar nu caleagca ca se Si jurul inimii lui mpea, ci cele douf, cercuri de fier, care se desprindeaudin i{einrich cel credincios,care nu mai putea de bucurie ca stipdnu-sauscapase :e sub urgia blestemuluigi cd era acum fericit cu aleasa inimii lui. 163

L-ev N ikolaewici
Creanqa de alun

-Eolstoi

- 1828-1910;cel mai mare scriitor realist rus $i unul dintre cei mai mari romancieri ai lumii -

A fostodattr negustor un bogat,careavea fete.intr-un rdnds-apregltit trei el si plecedupl marfl Sia intrebatpe fetece vor sf,le aduca. Ceamai marel-a rugatsl-i aducl mlrgele,a douaa cerutun inel,iar ceamai micaa spus: - Nu-mi ffebuienimica.De-ti vei aduceamintede mine, adu-mi$i mie o creangide alun. A plecatnegustorul. fetei celei mai $i-a terminattreburilegi a cumpdrat mari mf,rgele, celei de-adouaun inel. iar prinfr-o pdduremaresi-giaduceaminteci fata cea Treceella intoarcere mictrn-a cerutnimic altceva decit o creangidealun.Coboartr carutasaruph din una.Deodat4 ziregteintr-untufig o creanga alun,darnu o creangd de obignuita, pe ea.igi spune ci unacu alunede aur atuncinegustorul: ,,Iat4un dar frumosgi gi-a pentrufatameaceamai mictrSicuminte".A aplecat creanga rupt-o. pe Pe dati a rtrsarit, din pam0nt, urs,l-a apucat negustor mdnagi ca un de i-a spus: - Cum ai indriznit si rupi creanga mea?Acum am sate mtrnAnc. gi i-a rispuns: Negustorul speriat s-a fi dacl nu m-arfi rugatfatameaceamai mici. - N-aS luat creanga, SerAzgdndi atunciursul: - Du-teacastr, tineminte:cinete va intAmpina intAi,pe acela sami-l dar ai dai mie. Negustorul flgltuit $i ursul i-a dat drumul.Peurml, negustorul pori-a a nit mai departe a ajunsacasi. 9i Cuma intrat in curteacaseisale, iesitfugainaintefatalui ceamai mici i-a qi-a_adus iubit6.Negustorul amintec6 a ftrglduitursuluipe fiinla care-iva iegi Si intai in intAmpinare i s-aumuiatpicioarele. $i povestitapoi tot ce i s-a intAmplat c6 ursul i-a cerut se i-o deape El a Si fata ceamai mictr.Cu totii au lnceputsapldngi. - Nu plingeli - spuse mama- $tiueu ce-i de ficut. Cind o sAvina atr,rnci ursuldupi fatanoasfrf,, o s-ogtrtimpefataciobanului i-o dfm pe eain loc. apoi Si Infr-o zi,pe cdndseaflaucu totii acasf,, intrl ln curteo trlsurtr.$i ce iati gi s[ vezi?Secoboartr trisurtrun urs, se apropiede negustor ii spune: din

-iil

- Ddr-mifata! Negustorulnu gtiace si rispundi. Mama insl a priceput tndatXce are de iacut. A gatit-o pe fata ciobanului gi a adus-oursului. Cum au pomit, ursul a nceput si mormi{e $i a vrut s-o minAnce. Atunci, ea a mirturisit ca-i fata ;iobanului gi nu a negustorului. Ursul s-a intors la negustorgi i-a spus: - M-ai ingelat,da-mi-o pe fata cea adeviratl! Din nou s-au pomit cu totii sa pl0ngl. Au gltit fata, gi-au luat rimas bun de la ea gi au dat-o ursului. Ursul a a$ezat-oin trtrsurtrgi au plecat. Au mers ei c0t au mers, au ajuns intr-o pldure mare $i s-au oprit. Ursul s-a dat jos din rasura gi a spus: - Aici e casanoasfftr,vino dupl mine! Ursul a cobor6t infr-o groapa, iar fata s-a dus dupi el. Dupa aceea,ursul a deschiso ugf, mare, a tras-o pe fati intr-un beci intunecosgi a spus: --Vino dupamine! Fata tremura de spaima $i se gAndeac[ i-a sosit sfirgitul, dar tot s-a dus dupaurs. Deodati se auzi un bubuit ca de tunet. Se facu lumini Si fata vAzu ctr nu-i intr-un beci, ci intr-un palat bogat. Peste tot lumini, muzici; oameni frumos imbricati o intAmpinl Si i se inchina, iar lAnga ea - un print tdnar. Prinful s-a apropiatde fata qi i-a spus: - Nu sunt urs, sunt prinl gi vreau sl mA insor cu tine. Pe urma au trimis dupa parinfii fetei, au poftit oaspeti$i au facut nuntl. $i au trait fericili, iar creangade alun au pistat-o cu mare grijf,.

ffi

165

lR.^dya,rd Kipli^g
Premiul Nobel,1907- 1865-19i6;poetgi prozatorenglez;

Tovestea balenei
Odatf,,demult, dragame4 trlia in mare o m6nca tot soiul de Balentr,si Balena aceasta gi steaua-de-mare, pisica-depegti.Mdnca 9i mare, $i crabul, gi crapul, gi morunul, gi barbunul,gi calcantrl,$i ciortanul, gi cega si pAsfuga si homanrl, si tipanrl. Toli pegtiipe care-i gaseape unde umbla ii lnfuleca uite-asa! Dar tot hapeind, se pomeni lnff-o zi c[ nu mai rirnasesein toati mareadecAtun singur

a pegtigor: pegtigor detot, dartareistef,careinotala adipostulurechiidrepte mic un nimic demAncare, Balena primejdii.Nemaigasind Balenei, sf,fie in afaraoricarei ca gi seridicf,in coada spuse: * Mi-e foame. cu peStiSorul istetraspunse o vocemici, dar cel Auzind vorbeleacestea, gireati: * Nobil gi generos om? cetaceul, gustatvreodatf, ai Balena. gustare? Ce - Nu, rf,spunse " - Are gustbun, spuse camgreude mistuit. pe$ti$orul istet.E bun,.dar cel - Atunci fa-mi rost de cdtiva, spuseBalenaplesninddin coada,de se tnspuml mareacdt vedeaicu ochii. cel - Ti-ar ajungesi cdteunul, din cind in c0nd,rispunsepegtigorul iste1. Daci inoli pdnl la cincizecide gradelatitudinenordictrgi patruzecide grade mea),o si afli in mijlocul (astae cevamai complicat,draga longitudinevestictr de imbrdcatdoarcu o pereche pe m6rii, gezdnd o pluttr,un marinarnaufragiat, (nu care cumva sa uifi pantalonide pdnzi albastri, cu o perechede bretele ci bretelele, dragamea) Si lnarmatcu un cufit. Trebuiehsa sa-ti rnAfturisesc marinarulesteun om grozavde infelept9i de priceput. la A$actrBalenasea$temu drum gi inottr,$i iar inota,c6tputu de repede, pAni ce ajunsela cincizecide gradelatitudinenordici gi patruzecide grade
1 cetaceu mamiferacvatic. = -

t6
,4. --

-ongitudine vesticf,. Acolo, pe o plutf,, in mijlocul mfuii, imbracat doar cu o rreche de pantaloni de pdnzl albastri $i cu o perechede bretele (neaplrat s[ tii :rinte bretelele, draga mea) Si inarmat cu un cutit, $edeasingur-singurel un voie str narinar naufragiat, blllcindu-si picioarelein api. (Mamica lui ii dAduse sebalaceasci,pentru ca altfel nu s-ar fi incumetatniciodati, fiind un om grozav de intelept gi de priceput.) De indattr ce-l zini, Balena deschise gura mare, atdt de mare, incdt col[urile buzelor i se llsara pAna aproape de coada. it ingtrig pe marinar cu pantaloni,bretele (pe care nu trebuie si le uifi), cufit $i cu pluta cu tot. it ingtriti a si-i dldu drumul in cimara caldl si intunecoasa pdnteculuiei. Apoi plescli din buze - aga- gi facu trei tumbe. Dar, de tndam ce se vtrzu in pdntecul Balenei, marinarul, care era un om grozavde intelept gi priceput, se pomi pe topait gi trAntit, pe sarit 9i buqit, apoi lovi si izbi, se smuci, se rf,suci,trosni gi plesni, mugci gi pigca, se invdrti, se zvdrcoli,urla si strigi, setdri $i ocari,chiui si sudui,se stropgi$i hauli, 9i sepuse pe danfuit tocmai unde nu trebuia gi, nu mai incapevorba, Balena se simti cum nu se poatemai nenorocita.(Mai tii minte bretelele?) celui istef: A$a ci ii spusepe$ti$orului - Omul trstae greu de mistuit, 9i unde mai pui ca din pricina lui gi sughit. Ce s[ fac? - Spune-isf, iasf,,iSi dadu cu pirerea pestisorulcel iste1. Zis Si ficut, Balena strigl in josul gdtlejului citre marinarul naufragiat: - Iesi afartrsi poartA-tecuviincios! Din cauzata sughit intruna. - Nu, nu, rispunse marinarul, nu merge asa.Altul o sa fie tdrgul nostru. Du-mtr acasl,pdni la stdncilealbe aleA-lbionului9i pe drum o sama mai gAndesc. mai dihai decit pdna atunci. $i se pomi strdanfuiasca cel - Ai face mai bine si-l duci acasi, o sfatui pegtigorul istef. Trebuia sl te fi prevenit cl-i un om grozav de in{elept 9i de priceput. Aga ctr Balena se puse iarxgi pe inotat $i inota, 9i iar inoti cu aripioarele $i coada,atAtde repedecAt o lasa sughifut.in sfArsit,zari tamul de bastinaal marinarului si albele stAnciale Albionului. AjunsA acolo, se salta cu jumahte o din trup pe plajA gi deschise gura cAt o $uri, strigdnd: - Aici coboartrcei care merg la Winchester,Ashuelot, Nashua,Keene gi celelaltestafii dinspreFirchburg.$i cind rosti Fitch, marinarulsari afarala luminl. Dar, pe cind Balena inota de zor spre tann, marinarul, om grozav de intelept gi priceput,pusesemdna pe cufit qi, sp[rgAndlemneleplutei, ficuse o multime de agchii pe care apoi le legasestrdnscu breteleleintr-un fel de gritar (acum Stii de ce nu trebuiasi uiti bretelele!)O datatreabaterminati, infepenise grltarul in gdtlejul Balenei.$i acolorimase! Apoi recitaurmitoareleversuri,pe pdna acum,o sa ti le spun eu: care,tu nemaiauzindu-le
- L67

,,Ungrdtarfi-am pusin ght, Sdnu mai mtuilnci atdt!,, marinarul,de felul siu, eralipsit de scrupule. $i o datl ce pigi pe mal, seduseacastr mimica lui, care-idaduse la voie si se bd.ltrceasctr; tirziu se insurl si rai fericit inca multi ani. tot agade mai $i fericitl fu si Balena. Dar, din ziua aceea, gratarul gdtlej,pe carenu putunici din s[-l scuipe, si-l inghita,n-o lasasi man0nce nici decdtpegtifoarte,foartemici. Iat[ dece,in zilelenoasfre, balenele mfurdnca nu oameni, baiedsi nici fetite. nici Pestisorul istef fugi qi seascunse mdlul de subpragulEcuatorului. cel ln Setemea nu carecumvaBalena sefi mdniatpe el. ca sa Marinarullul cu sinecutitulcAnd la lumind" purtapantalonii p6nzi iesi Mai de albasffi"darnu mai avea bretele, penffuc4 dupi cumgtii,legase elegrahrul. cu s-a $i cu asta,povestea terminat.

i,3

,,,*1.,

&i :

n:n|

168
. h