Termometrul cu mercur

Principiu: Dilatarea aparenta a mercurului intr-un tub de sticla. Gradatiile de pe tubul de sticla permit citirea temperaturii ce este proportionala cu lungimea coloanei de mercur din interiorul tubului, lungime ce variaza cu temperatura. Pentru a creste sensibilitatea la capatul termometrului se afla un rezervor ce contine aproape intreg volumul de mercur;dilatarea sau contractarea acestui volum de mercur este amplificata in portiunea subtire a tubului

 Exceptie: termometre maximale

prezinta o constrictie a tubului capilar deasupra rezervorului. O data cu cresterea temperaturii mercurul este impins prin aceasta constrictie de catre forta de expansiune. Cand temperatura scade, coloana de mercur se intrerupe in zona constrictiei, nemaiputandu-se retrage in rezervor ramanand stationara in tubul capilar. Astfel observatorul poate citi temperatura maxima

 Dezavantaje:

mercurul este toxic, chiar si in doze foarte mici poate afecta

sistemul nervos daca vine in contact direct cu pielea ranita Reprezinta un pericol mai ales in caz de spargere

Solutii alternative:
mercurul este inlocuit cu un aliaj lichid de galiu, indiu si staniu Termometrele cu cristale lichide(pentru caldura timpanului) Termometrele cu raza infrarosii , cu o viteza de masurare net superioara

Acurantetea masurarii temperaturii

Depinde de stabilirea echilibrului termic intre termometru si mediu inconjurator.
TEMPERATURA NORMALA A CORPULUI
RECTAL ORAL AXILAR 37.6 C 37 C 36.4 C 99.6 F 98.6 F 97.6 F

Tipurile de termometre frecvent intalnite in domeniul sanitar vor fi :

Termometru clasic cu mercur

Termometru digital Termometru digital cu cap flexibil Termometru digital cu varf de aur Termometru digital tip suzeta

Capilar de sticla cu diametrul uniform. Balon umplut cu mercur la un capat sub vid, sau atmosfera de azot. Scara adiacenta gradata intre 34.5C si 42C Interval de masurare: 35.5C42C tip: creion semnale sonore. Interval de masurare: 32-43.9C Tip: creion Indicat sugarilor Tip: suzeta Inchidere automata pentru salvarea bateriilor

Termometru de frunte si ureche

Interval de masurare: 0-50C Acuratete : 0.2C pentru 36.0C -39C Scanare la nivelul urechii:1 sec

Termometru cu infrarosu , multiscan

Termometru cu aplicare temporala Termometru clinic tip banda

Termometru clinic tip plasture

masurarea temperaturii: corpului,lichidelor, solidelor, mediului ambiant Tip:infrarosu Interval de masurare: 15.5-42C de unica folosire/refolosibile Utilizate:oral, rectal sau axilar Inlocuiesc termometrele cu mercur sau digitale Sunt pediatrice,netoxice,fara mercur,latex,sticla

2.Aparate utilizate pentru determinarea tensiunii arteriale

Hipertensiunea este un factor de risc major al complicatiilor cardio-vasculare Aceasta este factorul de risc pentru : ateroscleroza cardiopatie ischemica accidente cerebro-vasculare Definitie: cresterea presiunii sanguine in circulatia sistemica, indiferent de cauza ce o produce. Sunt acceptate valorile situate intre 110 si 140 mmHg pentru presiunea sistolica si intre 65 si 90 mmHg pentru cea diastolica.

 Masurarea tensiunii arteriale. Pacientul trebuie sa stea confortabil, culcat sau sezand, in repaus fizic si psihic timp de 5 min anterior determinarii. Masurarea se face in clinostatism sau in sezut cu bratul dus pe cat posibil la nivelul cordului Manseta se adapteaza in functie de varsta Echipamentul folosit in determinarea tensiunii arteriale Sfigmomanometru simplu cu mercur Manseta Stetoscop Banda folosita la masurarea circumferintei bratului Alaturi de sfigmomanometrul cu mercur si cel cu aneroid exista si dispozitive semiautomate

 Procedurile de masurare Pregatirea pentru masurare : 1.subiectul, inainte cu o ora, nu trebuie sa manance, sa bea(altceva in afara de apa), sa fumeze sau sa ia medicamente care pot afecta presiunea sanguina. 2.inainte de a se aplica,trebuie sa se scoata tot aerul care se gaseste in manseta, deoarece poate influenta rezultatul inregistrarii 3.in interval de o ora nu ar trebui sa aiba loc proceduri dureroase sau exercitii 4.pacientul trebuie sa stea linistit aproximativ 5 minute inainte de a se inregistra tensiunea arteriala. 5.pacientul trebuie sa-si scoata hainele stramte. Partea superioara a bratului trebuie sa ramana goala.

6. tensiunea arteriala trebuie masurta intr-o incapere linistita cu o temperatura confortabila. Temperatura camerei si ora la care se face determinarea trebuie inregistrate 7. personalul medical care a facut masuratoarea trebuie trecut in fisa pacientului. Pozitia pacientului Masurarea se realizeaza in pozitie sezanda, iar bratul si spatele sa fie sprijinite. Picioarele trebuie sa atinga podeaua. Pozitia bratului masurarea se face la bratul drept cand este posibil. Alegerea mansetei Numarul de masuratori Trei masuratori trebuie facute la interval de un minut

 Metode de masurare a tensiunii arteriale metode neinvazive: a)metode ultrasonice: pe baza efectului Doppler b)metoda oscilometrica: presiunea arteriala sistolica-notata cand creste brusc amplitudinea oscilatiilor acului indicator presiunea arteriala diastolica-notata in momentul reducerii bruste a acestora c)metoda flush: manseta se fixeaza la brat sau coapsa, se infasoara bratul sub manseta cu o banda de cauciuc elastica, stransa, pentru a realiza o exanghinare, se umfla apoi manseta deasupra valorii presiunii sistolice, dupa care se scoate banda de cauciuc, membrul ramanand exanghinat, se decomprima lent manseta si momentul recolorarii membrului corespunde cu presiunea arteriala medie

 Aparate utilizate pentru determinarea tensiunii arteriale Medicul grec antic Galen, bazandu-se pe ideile predecesorului sau Hippocrate a fost primul care a emis ipoteza existentei a trei sisteme in organismul uman: Creierul si gandul erau responsabili de ganduri si senzatii Sangele si arterele strabateau organismul asigurand energia datatoare de viata Ficatul si venele asigurau hranirea si cresterea organismului Cari Ludvig a inregistrat in 1847 presiunea sangvina la om folosind un kimograf . Karl Vierordt a folosit o manseta gonflabila in jurul bratului pentru a comprima artera. Samuel Siegfried Karl Ritter von Basch a inventat sfigmomanometrul in 1881.

 In 1896 se dezvolta sfigmomanometrul cu mercur si in 1905 Nicolai Korotkoff dezvolta tehnica auscultatiei. 2.1 Stetoscopul Dispozitiv ce amplifica sunetele. Folosirea sa a condus la o descriere mai buna a sunetelor inimii si a imbunatatit abilitatea de a distinge si a determina variatiile si tulburarile ritmice ale inimii. A putut fi inteles ciclul cardiac pe care il face sangele in conditii normale si anormale Presiunea sanguina Forta exercitata de sange asupra peretilor vaselor de sange. Astazi, este masurata in mmHg, unitati care se refera la inaltimea la care urca mercurul intr-o coloana datorita unei presiuni echivalente.

 Astfel , stetoscopul este folosit alaturi de sfigmomanometrul clasic cu mercur sau cel aneroid in tehnica auscultatiei.