Universul este constituit din toate materiile, lumina si alte forme de radiatii si energie.

El este constituit din tot ceea ce exista oriunde in spatiu si timp.Universul include Pamantul si tot ceea ce este pe el. De asemenea, include tot ceea ce este in Sistemul Solar. Toate stelele, dintre care Soarele sunt parti din Univers. Soarele este una dintre mai mult decat 100 bilioane de stele grupate intr-o galaxie gigantica spirala, numita Caleea Lactee. Calea Lactee se intinde pe o distanta de 100.000 ani-lumina. Studiile spatiului distant cu ajutorul telescoapelor optice si radio indica existenta a peste 100 bilioane de galaxii. Galaxiile se grupeaza in clustere, iar unele clustere par sa se grupeze in superclustere. Marimea Universului. Nu se stie daca dimensiuea Universului este finita sau infinita. Obiectele stralucitoare, neobisnuite numite quasari, sunt cele mai distante obiecte din Univers. Quasarii pot fi atat de departe cat 16 ani-lumina fata de Pamant. Teorii. Majoritatea teoriilor cosmologice se bazeaza pe o idee, numita principiul cosmologic. Dupa aceasta teorie, in orice moment, orice parte a Universului este ca oricare alta, avand aceeasi varsta. Teoria relativitatii generale a lui Albert Einstein pune bazele comportamentului Universului. Teoria sa se bazeaza pe doua principii:(1) nici un semnal nu poate calatori mai repede decat viteza luminii(2) legile fizicii sunt la fel oriunde in Univers Exista mai multe teorii, dar nici una nu se poate dovedi corecta. Oamenii de stiinta vor trebui sa astepte pana cand astronomia observationala si fizica teoretica se vor mai dezvolta. Stiinta care studiaza structura, dinamica dezvoltarea Universului, se numeste cosmologie. Ea incearca sa explice cum s-a format Universul, ce s-a intamplat in trecut, ce se poate intampla in viitor. Big Bang-ul este modelul cosmologic ce explic condiiile iniiale i dezvoltarea ulterioar a Universului. Acest model este susinut de explicaiile cele mai complete i corecte din punct de vedere tiinific. Termenul de Big Bang, n general, se refer la ideea c Universul s-a extins de la o singularitate primordial fierbinte i dens acum aproximativ 13.3-13.9 miliarde de ani. Teoria Big Bang este modelul care explic apariia materiei, energiei, spaiului i timpului, altfel spus la existena Universului. Aceast teorie ncearc s explice de ce universul se extinde permanent nc de la apariia sa, i de ce pare a fi uniform n toate direciile. Astrofizicienii nu pot (nc?) explica apariia universului la secunda "zero" (momentul iniial). Ei iau ca punct de plecare momentul 10-43 secunde dup explozia originar (Big Bang). La aceast "vrst fraged" tot universul vizibil era coninut ntr-o sfer de mrime infim, subnuclear, de

numai 1033 centimetri diametru (nucleul unui atom are ordinul de mrime de 1013 centimetri). Temperatura la acel stadiu era ns inimaginabil de mare, de ordinul a 1032 grade. Teoria nu este aplicabila mai devreme de momentul "zero" + 1043 secunde; pentru c se izbeste de zidul Planck (tiina este nc incapabil s explice comportamentul atomilor n condiiile n care fora de gravitaie devine extrem, aa cum era cazul n universul de 1033 centimetri). Zidul Planck reprezint de fapt existena limitelor minime fizice ale obiectelor; una din barierele fizice este quantumul de aciune sau aa-numita "Constant a lui Planck" = 6,62 1034 Joule secund, care reprezint cea mai mic dintre cantitile de energie existente n lumea noastr fizic, adic limita divizibilitii spectrale i, prin aceasta, limita extrem a oricrei divizibiliti. Prin analogie exist o lungime ultim numit i Lungimea lui Planck, precum i Timpul lui Planck, care este cea mai mic unitate de timp posibil teoretic. Dou scenarii posibile au fost propuse pentru a descrie viitorul Universului: Astfel, n prima variant, Universul are un nceput la singularitate, urmat de o faz de expansiune; dac masa galaxiilor depete un anumit prag, aa-numita mas critic, fora de gravitaie va putea depi ineria initial i va duce n cele din urm la ncetinirea expansiunii, apoi galaxiile vor ncepe s se mite una spre cealalt, Universul sfrind printr-o contracie ntr-o alt singularitatea, eveniment numit Big Crunch (marea contracie). Cealalt posibilitate era ca masa materiei din Univers s nu ajung la valoarea necesar pentru a invinge viteza iniial, n care caz expansiunea ar continua la infinit, intr-o rat tot mai lent, dar care nu va ajunge niciodat la zero. Totui, observaii recente[2] indic c Universul posed o rat de expansiune n continu acceleraie - altfel spus, se extinde din ce in ce mai repede. Explicaia pare a fi prezena unei forme de energie ( "energia neagr" ) care nu a fost luat n calcul pana atunci.