Partea 1

Sunt forme de exprimare ale dreptului roman: - izvoarele de drept n sens formal; - obiceiul; - legea. Sunt izvoare ale dreptului roman n sens material: Sunt izvoare ale dreptului roman, n sens material: - condiiile vieii materiale care au determinat o anumit reglementare juridic; In concepia roman obiceiul reprezint: - voina poporului exprimata prin lucruri si fapte; - regula straveche care reglementa relatiile dintre oameni sau dintre oameni si divinitate. Cel mai vechi izvor al dreptului roman a fost: - obiceiul; - consuetudo; Obiceiul a constituit un important izvor de drept: - la nceputul dreptului roman; - n timpul dominatului. Prin lex romanii nelegeau: - o convenie obligatorie ntre pri; - un acord de vointa intre 2 persoane; - un acord de vointa intre magistrat si popor. In conceptia romana, cuvantul lex avea sensul de lege cand intervenea un acord de vointa intre: - magistrat si popor; Cuvantul lex avea intelesul de contract cand acordul de vointa intervenea intre: In conceptia romana legea reprezinta: - quod populas Romanus iubet atque constituit; - o hotarare pe care poporul o lua in adunarile sale legislative. Initiativa legislativa apartinea: - magistratilor superiori. Iniiativa legislativ aparinea comiiilor: Iniiativa legislativ putea s aparin: - consulilor; - pretorilor; - dictatorilor; - tribunilor plebei. Adoptarea unei legi se fcea , de obicei, cu prealabila consultare a: - senatului; Propunerea legislativ era supus aprobrii, dup caz, a: - comiiei curiate; - comitiei centuriate; - comitiei tribute. 1

Calitatea de legislator era acordata: Promulgatio era de competenta: Un proiect de lege nu mai putea fi modificat: - dup ce a fost afiat n for pentru a fi adus la cunotina publicului; - dup promulgatio. Iniial, votul n comiii a fost: - oral; - deschis. De la lex Papiria, votul n comiii era: - secret; - in scris. Votarea legilor n adunrile poporului se fcea: - pe curii; - pe centurii; - pe triburi. Pentru adoptarea unei legi era necesar s se pronune jumtate plus unul din numrul: - curiilor; - centuriilor; - triburilor. In adunarea poporului, proiectul de lege putea s fie: - adoptat integral; - respins integral. Legea intra n vigoare: - imediat dup ce era votat. Legea rmnea n vigoare pn la: - abrogarea total; - abrogarea parial; - cderea n desuetudine; - modificarea printr-o dispoziie adiional. Abrogarea total a legii purta numele de: - abrogare; Abrogarea parial a legii purta numele de: - derogare; - exrogare. Modificarea legii printr-o dispoziie adiional purta numele de: - subrogare; In dreptul roman legea purta numele: - de la nomen gentilicium purtat de legis lator; - la genul feminin. Dupa organul de la care emanau, legile puteau fi: - leges datae, cnd proveneau de la magistrat n baza unei delegaii legislative; - leges rogatae cnd erau adoptate de ctre popor;

Legile datae reglementau situaii care priveau: - acordarea ceteniei; - ntemeierea unei colonii. Legea a avut un rol important ca izvor de drept: - n timpul Republicii; Ultima lege votat de popor a fost adoptat n timpul mpratului: - Nerva; Prile legii erau: - sanctio, rogatio, praescriptio. Termenul praescriptio desemna n dreptul roman: - parte a legii; - parte accesorie a formulei; - forma a uzucapiunii. Numele magistratului care a propus legea era menionat n: - titlul legii; - praescriptio; Cuprinsul legilor care opreau s se fac ceva era coninut de: - rogatio; Consecinele ce decurgeau mpotriva celor care violau legea erau artate de: Din punct de vedere al sanciunii, legile care opreau s se fac ceva, puteau s fie: - perfectae; - imperfectae. Din punct de vedere al sanciunii, legile care opreau s se fac ceva, puteau s fie: - imperfectae; - minus quam perfectae. Legea era perfect n cazul n care: - prevedea anularea actelor efectuate mpotriva dispoziiilor sale; Legea era mai puin perfect dac: - nu anula actele contrare prevederilor sale; - penaliza cu amenda sau alt sanciune nclcarea prevederilor sale. Legea era imperfect daca: - nu prevedea nici o sanciune n cazul nerespectrii prevederilor sale; - dispoziiile sale erau respectate n mod indirect. Era legea imperfect: - lex Cincia de donis et muneribus; Lex Furia testamentaria care interzicea legatele mai mari de 1000 de ai, sanciona nclcarea acestei dispoziii cu: Lex Cincia de demis et muneribus care interzicea donaiile peste un anumit cuantum, in cazul nerespectrii acestei dispoziii: - nu prevedea vreo sanctiune. S-a stabilit c toate legile sunt. perfecte , actele contrare fiind sancionate cu nulitatea, printr-o constituie imperial emis n timpul lui: - Teodosiu al II-lea; - Valentinian al III-lea. 3

Legea celor XII Table a fost adoptat: - in timpul Republicii; Legea celor XII Table cuprindea dispoziii de drept: - privat; - public; - civil. Legea celor XII Table reglementa proprietatea: - quiritar; Legea celor XII Table cuprindea dispoziii referitoare la: - ntreinerea drumurilor rurale; - stipulatie. Legea celor XII Table consacra posibilitatea cstoriei dintre: - plebei; - patricieni. Potrivit Legii celor XII Table, debitorul insolvabil putea sa fie: - ucis dac era plebeu; - ucis dac era patrician; - vndut ca sclav , dac era plebeu; - vndut ca sclav , dac era patrician. Edictele puteau fi emise de: - magistrati superiori; - cenzori. Edictele afisate in for timp de un an purtau numele de: - edictum perpetua. Edictul emis n cursul anului pentru soluionarea unor probleme noi neprevzute iniial, purta numele de: Edictele orale au aparut: Edictul emis de un magistrat era valabil: - in mod normal, timp de un an; - in mod normal, mai putin de un an, daca era un edict neprevazut. Partea edictului motenit de la magistraii anteriori , care trecea dintr-un edict n altul, se numea: - edictum vetus; - edictum translaticium.. Dispoziiile din edict care reprezentau creaia personal a magistratului purtau numele de: - edictum novum; Edictul pretorului a atins apogeul: Edictul pretorului urban a fost sistematizat intr-o forma definita de jurisconsultul: Se numea edictum perpetuum: - edictul care rmnea afiat n for timp de un an; - edictul sistematizat din ordinul imparatului Hadrian.

Sistematizarea edictului pretorului a avut drept consecine: - imposibilitatea derogarii de la dispozitiile edictului perpetuu; - imposibilitatea pt pretori de a crea noi institutii juridice. Anumite reguli ale dreptului civil puteau fi paralizate de pretor prin: - repunerea in starea de mai inainte. Definiia dat de Papinian lui ius praetorium sau ius honorarium a fost urmtoarea: Din definiia dat de Papinian dreptului pretorian rezult c pretorii aveau dreptul: - sa influenteze dreptul civil; - sa completeze dreptul civil; - sa imbunatateasca dreptul civil. Jurisconsultul care a afirmat c dreptul pretorian este vocea vie a dreptului civil" a fost: - Marcianus. Edictul perpetuu sistematizat de Salvius Iulianus cuprindea: - o parte principala si trei apendice; - 45 de titluri. In partea principal a edictului perpetuu sistematizat de Salvius Iulianus erau cuprinse: - formulele aciunilor privitoare la sesizarea instanei; - formulele aciunilor referitoare la executarea sentinei. Nu erau cuprinse n partea principal a edictului perpetuu sistematizat de Salvius Iulianus: - formulele interdictelor; - stipulatiile pretoriene. In edictul perpetuu sistematizat de Salvius Iulianus, excepiile erau cuprinse: - intr-un apendice; - alaturi de formulele interdictelor. In timpul Republicii au fost izvoare directe ale dreptului roman: - obiceiurile; - legile; - edictele magistrailor; In epoca veche , au fost izvoare directe ale dreptului roman: - legile; - edictele magistratilor. In timpul Republicii, senatul avea competena: - sa interpreteze legile; - sa avizeze legile; - sa declare o lege neaplicabila. In timpul Republicii, senatusconsultele puteau s fie izvoare de drept: - indirect, prin intermediul unor edicte ale magistrailor; Senatusconsultele au devenit izvoare directe ale dreptului roman: - in timpul principatului; - in timpul imparatului Hadrian. Senatul roman adopta: - senatusconsultele; - hotarari; - orationes. 5

Iniiatorul unui senatusconsult - izvor de drept putea s fie: - mpratul; - un consul; Senatusconsultul purta nomen gentilicium; - al mpratului care l-a propus; - al consulului care 1-a propus; - la care se aduga sufixul anum. Propunerea mpratului de adoptare a unui senatusconsult era precedat de: - expunerea de motive; - oratio. In epoca dominatului, erau izvoare de drept: - obiceiurile; - constitutiile imperiale. Constituiile imperiale (constitutiones principis) erau: - dispoziii luate de mprai; - dispoziii redactate de un consiliu imperial. Constituiile imperiale au fost izvoare de drept: - n epoca dominatului; - n dreptul clasic; - n dreptul, postclasic. Fceau parte din categoria constituiilor imperiale: - decretele; - mandatele. Dispoziiile cu caracter genera! date de mprat n calitate de veritabil legiuitor purtau numele de: Edictele imperiale erau valabile: In epoca postclasic , cele mai importante izvoare de drept erau: - edictele; In timpul dominatului, edictele mprailor erau numite: - leges edictales; - leges novae; - novellae; Instruciunile cu caracter administrativ trimise de mprat funcionarilor superiori purtau numele de: - mandate. Guvernatorii de provincii primeau instruciunile cu caracter administrativ trimise de mprai pe calea: - mandatelor; Simplificarea formelor de testare pentru militari a fost introdus pe calea: - mandatului; Pe calea mandatelor au fost introduse norme juridice referitoare la: - interdictia casatoriei fuctionarilor cu femei din provincia pe care o administrau; - simplificarea formelor de testare pt militari. 6

Hotrrile date de mprat n pricinile pe care le judeca se numeau: Instruciunile cu caracter administrativ trimise de mprat magistrailor municipali si care constituiau izvoare de drept purtau numele de: Rescriptele au fost: - consultatii date de imparat la soliciatarea unor particulari; - consultatii date de imparat la solicitarea unor magistrati. Rspunsul mpratului la solicitarea unui magistrat prin care se puteau introduce reguli noi n dreptul roman lua de obicei forma: - unui rescript; - unei scrisori (epistula); Rspunsul mpratului la solicitarea unor particulari prin care se puteau introduce reguli noi n dreptul roman lua de obicei forma: - unor rescripte; - unor rezoluii (adnotationes). Rescriptele care introduceau reguli noi erau nregistrate ntr- un: - liber libellorum rescriptorum et propositorum; In sens juridic roman, termenul jurisprudena" desemneaz: - tiina dreptului; - doctrina elaborat de jurisconsulii romani pe calea interpretrii dispoziiilor legii. Jurisprudena sacral a existat: - n epoca veche: - in timpul regalitii; - n timpul Republicii. Rspunsurile (responsa) pontifilor erau: - nemotivate; - considerate ca o manifestare a unei priceperi secrete; - considerate ca o manifestare a unor persoane initiate. Se crede c ar fi opera jurisprudenei pontificale: - adopia; - emanciparea; Se crede c ar fi opera jurisprudenei pontificale: - in iure cessio; Se crede c ar fi opera jurisprudenei pontificale: Faza sacral a jurisprudenei a ncetat prin divulgarea: - formulelor solemne ale legisaciunilor; - calendarului cu zilele cnd se puteau intenta aciunile; Principalii jurisconsuli din epoca veche au fost numii: - veteres. Un comentariu al Legii celor XII Tabte intitulat Tripartita a fost scris de: Fundatores iuris civilis au fost socotii jurisconsulii: - Publius Mucius Scaevola , Manilius i Brutus; 7

Un liber singularis, devenit modelul tuturor lucrrilor de acest gen din dreptul roman, a fost realizat de: - Quintus Mucius Scaevola. Publicarea de ctre libertul lui Appius Claudius Caecus a procedurii de judecat a avut drept consecine: - ncetarea monopolului pontifilor asupra dreptului; - incetarea fazei sacrale a jurisprudentei; - nceperea fazei laice a jurisprudenei. Faza laic a jurisprudenei a nceput n anul: Dreptul a devenit o tiin accesibil oricrui cetean roman: - odat cu nceputul fazei laice a jurisprudenei; - prin crearea lui ius Flavianum. Faza sacral a jurisprudenei se caracterizeaz prin: - interpretarea de ctre pontifi a normelor cu coninut juridic; - interpretarea de ctre pontifi a normelor cu coninut religios; - pstrarea n secret a metodelor de interpretare a dreptului, - pstrarea n secret a modului n care se rezolvaser anterior diverse spee. In epoca regalitii , pentru a afla formele ce trebuiau ndeplinite cu ocazia judecrii unui litigiu , prile trebuiau s se a Gaius. Primul jurisconsult cruia i s-a acordat ius publice respondendi a fost: Primul jurisconsult cruia i s-a acordat ius publice respondendi a fost: - Massurius Sabinus. Au scris comentarii asupra edictului pretorului: - M. Antistius Labeo; - Sextus Pomponius; - Gaius; - Iulius Paulus. Comentarii asupra edictului provincial au fost realizate de: - Gaius; Comentarii asupra dreptului pontifical au fost realizate de: - M. Antistius Labeo; O lucrare intitulat Res cotidiane a fost realizat de: - Gaius; Gaius a realizat comentarii asupra: - Legii celor XII Table; - Legii Iulia Papia; - Edictului pretoriului; - Edictului provincial. Funcia de praefectus praetorio a fost ndeplinit de: - Papinianus; - Ulpianus; Funcia de praefectus vigilum a fost ndeplinit de:. - Iulius Paulus. 8

Potrivit lui Cicero activitatea jurisconsultului de asistare a clientului n justiie se exprima prin termenul: - agere; Potrivit lui Cicero activitatea jurisconsultului de a acorda consultaii gratuite cetenilor se exprima prin termenul: - respondere. Potrivit lui Cicero, activitatea jurisconsultului de ndrumare a cetenilor n redactarea actelor se exprima prin termenul: - cavere. Potrivit iui Cicero, activitatatea jurisconsultului consta n: - ager; - cavere; - respondere. In perioada clasic a dreptului roman s-au creat: - coala cassian; - coala proculian; - coala sabinian; - ius publice respondendi coala cassian a fost ntemeiat de: - Ateius Capito; coala proculian a fost ntemeiat de: - Labeo; coala sabinian a fost ntemeiat de: coala cassian era o coal: - conservatoare; - traditionalista. coala proculian era o coal: - novatoare; - progresiva. coala sabinian era o coal: - conservatoare; - tradiionalist. coala proculian a funcionat: - n timpul principatului; In perioada clasic a dreptului roman au trit jurisconsulii: - Capito; - Labeo; A scris Libri iuris civilis: - Massurius Sabinus; Comentarii intitulate Libri ad Sabinum au realizat: - Pomponius; - Paulus. Principala oper a lui Salvius lulianus a fost: Un liber singularis enchiridii a scris: 9

- Pomponius. Tranziia ntre colile de jurisconsuli i marii jurisconsuli ai epocii clasice a fost tcut de: - Pomponius; Principala opera a lui Gaius a fost: - un manual de drept; Principala oper a lui Gaius a fost: - Institutiones; Cel mai mare jurisconsult roman (primus omnium) a fost: Principalele lucrri ale lui Papinianus au fost: - Quaestiones; - Responsa. Cel mai productiv dintre jurisconsulii romani a fost: - Iulius Paulus; Au scris Libri ad Edictum si Libri ad Sabinum: - Domitius Ulpianus; - Iulius Paulus. Jurisconsultul utilizat cel mai mult de comisarii lui lustinian aproape dou treimi din Digeste fiind alctuite din opera sa, a fost: Massurius Sabinus a fost: - reprezentant al colii cassiene; - reprezentant al colii sabiniene; - succesorul lui Capito; Libri tres iuris civilis a fost comentat n lucrarea Liber ad Sabinum de: - Ulpianus. O lucrare important pentru cunoaterea istoriei dreptului roman a fost realizat de: - Pomponius; Herennius Modestinus a fost elevul lui: Ius publice respondendi a fost creat n timpul mpratului: - Octavian Augustus; Ius publice respondendi presupunea: - dreptul de a acorda consultatii in mod oficial; - dreptul de acorda consultatii in numele imparatului; - acordarea consultatiilor numai in scris. Ius publice respondendi a avut ca scop: - atragerea jurisconsulilor de partea regimului monarhic; - supravegherea modului de elaborare a dreptului; In timpul mpratului Hadrian , rspunsurile jurisconsulilor care se bucurau de ius publice respondendi erau pentru judectori: - asimilate unei decizii a mpratului; - obligatorii n toate cazurile similare, dar numai dac nu existau controverse ntre jurisconsulii oficiali. In timpul mpratului Octavian Augustus , rspunsurile jurisconsulilor care se bucurau 10

de ius publice respondendi erau pentru judectori: - asimilate unor decizii ale mpratului; - obligatorii numai n spea n care fuseser date; Dac ntre opiniile a doi jurisconsuli ce fuseser consultai n soluionarea unei spee existau divergene , judectorul era liber s aleag: - una din cele doua opinii , dac ambii jurisconsuli se bucurau de ius publice respondendi; - oricare din cele dou opinii , dac nici unul dintre jurisconsuli nu se bucura de ius publice respondendi. Manualele elementare de drept destinate studenilor i nceptorilor purtau numele de: - Regulae; - Enchiridia; - Institutiones. Culegerile de spee imaginare purtau numele de: - Disputationes; - Quaestiones. Definitiones erau: - manuale elementare de drept; Quaestiones erau: - culegeri de spee imaginare; - culegeri de cazuri teoretice discutate n coal; Regulae erau: Enchiridia erau: Repertoriile de drept destinate n special practicienilor purtau numele de: - Opiniones; - Sententiae; Libri ad Edictum erau comentarii asupra edictului: - pretorilor; - edililor curuli; Lucrrile cu caracter enciclopedic purtau numele de: - Digesta; Din punct de vedere al izvorului de drept, legea citaiilor" a fost: - o constituie imperial. Constituiei mpratului Valentinian al III-lea i s-a dat numele legea citaiilor": Legea citaiilor a consacrat autoritatea jurisconsulilor: - Pomponius , Gaius , Paulus; - Papinianus , Ulpianus , Modestiiflus; Potrivit constituiei lui Valentinian al III-lea , n faa judecatorilor puteau fi citati jurisconsultii: - Papinianus si Gaius; - Papinianus si Ulpianus; - Paulus si Modestinus. In sistemul legii citaiilor, judectorul era obligat: 11

- s in seama de opinia majoritii jurisconsulilor; - s in seama de opinia lui Papinianus n caz de paritate. Legea citaiilor a fost inclus n: - Codul Theodosian; Din iniiative private au fost realizate: - Codul Gregorian; - Codul Hermogenian; Din iniiative oficiale au fost realizate: - Codul Theodosian; - Codul lustinian. Conine numai constituii imperiale emise dup mpratul Hadrian i succesorii si pna la Constantin cel Mare: - Codul Gregorian; Conine constituii imperiale emise pn n anii 364-365: - Codul Hermogenian; In anul 429 , mpratul Theodosiu al H-lea a acordat recunoaterea valabilitii pentru: - Codul Gregorian; - Codul Hermogenian; O comisie de jurisconsuli n frunte cu Antiochus a realizat: - Codul Theodosian; Prima ncercare de feunifieare pe pian legislativ a imperiului roman a fost realizat prin: - Codul Theodosian; Impratul Valentinian al III-lea a adoptat pentru partea occidental a imperiului: - Codul Theodosian; A fost completat cu constituii ale mprailor Diocleian i Maximian: - Codul Hermogenian: Prima ediie a Codului iui lustinian (codex vetus) a fost redactat de o comisie n frunte cu: - Tribonian; - Leontin; - Theophil. A doua ediie a Codului lui lustinian (codex repetitae praelectionis) a fost realizat de: - Tribonian; - Dorotheu. Codex repetitae praelectionis este structurat n: - 12 cri; Codex repetitae praelectionis conine materii: - de drept privat; - de drept public; - sub forma unor constituii imperiale aranjate n ordine cronologic. Materia din codex repetitae praelectionis este structurat n urmtoarea ordine: - cri, titluri, constituii, fragmente. Ordinea n care se citeaz un text din codex repetitae praelectionis este urmtoarea: Ordinea n care se citeaz un text din codex repetitae praelectionis este urmtoarea: - cartea , titlul, constituia, paragraful. 12

Ordinea n care se citeaz un text din codex repetitae praelectionis este urmtoarea: - cartea , titlul, constituia, paragraful; Codul lui Iustinian (codex repetitae praelectionis), conine constituii imperiale aranjate n ordine cronologic i emise ncepnd cu: - mpratul Hadrian; Ordinea cronologic n care s-a publicat opera legislativ a lui Iustinian , exclusiv Novelele, a fost urmtoarea: - codex vetus , Digesta , Institutionis , codex repetitae praelectionis. Ordinea cronologic n care s-a publicat opera legislativ a lui Iustinian , exclusiv codex vetus, a fost urmtoarea: - Digestele,Institutiunile, codex repetitae praelectionis, Novelele. Digestele lui Iustinian au fost redactate de o comisie alctuit din: Semnificaia cuvintelor digesta" i pandectae" este urmtoarea: - digesta nseamn ceea ce este pus n ordine; - pandectae nseamn ceea ce cuprinde totul"; Digestele lui Iustinian conin materii: - de drept civil; - sub forma unor extrase din operele jurisconsulilor clasici; - de drept public. Materia Digestelor lui Iustinian a fost structurat n: - 50 de cri; Ordinea n care se citeaz un text din Digestele lui Iustinian este urmtoarea: - cartea, titlul, fragmentul, paragraful; Ordinea n care citeaz un text din Digestele lui Iustinian este urmtoarea: Ordinea prezentrii fragmentelor n fiecare titlu al Digestelor lui Iustinian este urmtoarea: - masa sabiniana, masa edictala, masa papiniana, apendicele. Fragmentele din Digestele lui Salvius lulianus incluse n Digestele lui Iustinian fac parte din: - masa sabinian; In apendicele din Digestele lui Iustinian sunt incluse fragmente din: Instituiunile lui Iustinian au fost redactate de ctre: - Tribonian; - Doroteu; - Teofil. Instituiile lui Iustinian au fost: - publicate mai trziu dect Digestele; - promulgate n acelai timp cu Digestele; Instituiunile lui Iustinian au fost redactate: - n acelai timp cu Digestele; Instituiunile lui Iustinian reprezint: - un manual destinat studenilor; - opera legislativa, solutiile date fiind obligatorii pt judecatori. 13

Instituiunile lui Iustinian cuprind: - 4 cri; Novelele sunt: - cele 158 de constituii imperiale; - date de Iustinian n ultimii 30 de ani de domnie. Interpolaiile sunt modificri: - ale operelor jurisconsulilor; - ale constituiilor imperiale; - efectuate cu tiin (intenie); Glosele sunt modificri: - ale textelor jurisconsulilor clasici; - efectuate din greeal; Capitis deminutio minima se putea realiza prin: - emancipatio; - adoptio; - adrogatio; O condamnare penal putea s atrag: - capitis deminutio media; - pierderea ceteniei. Ceteanul roman scpat din captivitate i rentors n patrie , redobndea toate drepturile pe care le avusese pn n momentul n care fusese declarat mort n temeiul lui: - ius postliminii. Cetenia roman a fost acordat unor strini prin legi precum: - Iulia; - Plautia Papina; Ius honorarium este dreptul: Se bucurau de un ius commercii integral: - latini coloniarii; - latinii fictivi; - latini prisci. Peregrini alicuius civitatis erau: - peregrinii obinuii; - locuitorii unor state cu care Roma ntreinea relaii internaionale; Peregrini nullius civitatis erau: - dezrobiii care suferiser o pedeaps grav n timpul sclaviei; - dezrobiii care luptaser ca gladiatori n timpul sclaviei; - cetenii care i pierduser cetenia n urma unei condamnri; - dediticii Aeliani. Peregrini nullius civitatis erau: - strinii a cror cetate a fost desfiinat; - dezrobiii care suferiser o pedeaps grav n timpul sclaviei; - dezrobiii care luptaser n aren ca gladiatori. Strinii nvini care s-au predat i a cror cetate a fost desfiinat erau: - peregrini nullius civitatis; - peregrini dediticii; 14

Afirmaia vivunt quasi ingenui, moriuntur ut servi" i privea pe: Se bucurau de un ius commercii limitat: - sclavii eliberai prin manumissiones iure praetorio; - sclavii eliberai post mensam; - Latini luniani. Libertus orcinos este: - un fost sclav dezrobit prin testament; - persoan care nu are un patron. Formula hune hominem liberum esse volo" se folosea n cazul unei: - manumissio iusta ac legitima; - manumissio vindicta. Dezrobirea per fideicommissum era o dezrobire efectuat: - indirect; - prin testamen. Ius noxae dandi este: - un drept care aparine lui pater familias; - o component a lui patria potestas. Fceau parte din peculium castrense: - bunurile dobndite de fiii de familie n cadrul serviciului militar; - bunurile motenite de la soie de ctre un veteran. Patria patestas lua natere prin: - adoptio; - adrogatio; - legitimatio. Condiiile de form ale cstoriei fr manus erau: - deductio uxoris in domum mariti; - festivitas nuptiarum. Condiiile de form ale cstoriei cu manus erau: Usus este: - form a cstoriei cu manus; - servitute personal; - acelai lucru cu usus sine fructu. Coemptio este: - imaginaria venditio; - aplicaie a lui mancipatio; Lex Canuleia interzicea cstoria ntre. Impraii Marcus Aurelius i Commodus au interzis casatoria intre: - pupil i fiul tutorelui; - pupil i tutore; In timpul lui Iustinian constituia un impediment la cstorie: - cognaiunea n linie direct diferent de grad - cognaiunea n linie colateral pana la gradul al III-lea In timpul Republicii constituia un impediment al cstoriei: 15

- cognaiunea n linie colateral pana la gradul al IV-lea - cognaiunea n linie direct. Cognaiunea n linie direct un impediment la casatorie pana la gradul: - al III-ea; - al IV-lea; - al V-lea; - al VI-lea. In timpul lui Iustinian constituiau impedimente la cstorie: - adfinitas n linie direct; - adfinitas n linie colateral; - cognaiunea n linie direct, indiferent de grad; Intre Legea celor XII Table (449 Hr.) i Lex Canuleia (445 i.Hr.) era interzis cstoria: - ntre plebei i patricieni; - ntre ingenui i liberi; - militarilor. Copilul nscut din cstorie se afla sub patria potestas: - a tatlui, dac tatl era un sui iuris; - a bunicului, dac tatl era un alieni iuris Adfinitas constituie o legtur, de rudenie ntre so i rudele celuilalt so care: - dura perpetuu; - se stabilea n linie direct; - se stabilea n linie colateral Era un copil legitim, copilul nscut din: - confarreatio; - usus; - coemptio; - matrimonium sine manu.. Constituie efecte generale ale cstoriei: - aplicabilitatea normelor privitoare la savarsirea delictului de adulterium; - interzicerea donatiilor intre soti. Pentru femeie constituiau efecte specifice cstoriei fr manus: - pstrarea legturilor agnatice cu familia de origine; - dreptul de a-i moteni prinii; Adfinitas constituia: - un efect general ai cstoriei; In dreptul clasic , constituiau efecte generale ale cstoriei: - stabilirea prezumiei de paternitate pentru copilul nscut din cstorie; - interzicerea donaiilor ntre soi; - aplicabilitatea normelor referitoare la adulterium. Dac femeia era alieni iuris , cstoria cu. manus avea ca efecte: - dota devenea proprietatea brbatului; - considerarea sa ca o fric fa de soul, sui iuris. Femeia era considerat loco filiae faa de: - sotul sui iuris, in cazul casatoriei cu manus. Femeia era considerat loco neptis n cazul cstoriei: - cu manus, dac soul era alieni iuris; 16

Opinia potrivit creia fetele se putea cstori de la vrsta de 12 ani a fost sustinuta de: - coala proculian; - Iustinian. Desfacerea silit a cstoriei se putea produce prin: - capitis deminutio maxima; - capitis deminutio minima. In dreptul lui Iustinian existau urmtoarele forme de repudium: - divortium ex bona gratia; - divortium ex iusta causa; - divortium sive iusta causa. Copiii nscui din concubinat purtau numele de: - liberi naturalis. Divortium se putea produce ca urmare: Adulterul constituia un motiv pentru: - difarreatio; - divortium ex iusta causa. Adulterul constituia un motiv pentru: - difarreatio; - divotium ex iusta causa; - repudium. Pierderea drepturilor asupra dotei sau asupra donaiilor propter nuptias era sanciune care se aplica n cazul unui divortium: - ex iusta causa; - sine iusta causa. In timpul lui Iustinian , divortium communi consensu era admis n cazul: In timpul lui Iustinian, un motiv de desfacere a cstoriei , considerat legitim pentru soul reclamant ,dar neimputabil soului prt, constituia o cauz pentru: - divortium ex bona gratia; In timpul lui lustinian , un motiv de desfacere a cstoriei ,considerat legitim pentru soul reclamant , dar neimputabii soului prt, constituia o cauz pentru: La nceput concubinatul constituia o uniune de fapt: - nerecunoscut de dreptul civil; - tolerat de dreptul penal; Concubinatul reprezint: - o instituie specific dreptului roman; In timpul lui Iustinian , concubinatul producea fa de copii urmtoarele efecte: - existena unei obligaii de ntreinere din partea tatlui; - un drept redus la succesiunea ab infestat ntre copii i tat. Sub influena cretinismului, concubinatul era considerat: - o cstorie de rang inferior , recunoscut de dreptul civil; Concubinatul este o unire dintre un brbat i o femeie caracterizat prin: - stabilitate; - lipsa inteniei partenerilor de a se considera so i soie. 17

La nceput, concubinatul constituia o uniune de fapt: - tolerat de dreptul penal; - nerecunoscut de dreptul civil. La nceput , concubinatul constituia o cstorie de rang inferior: Copiii nscui din relaii ntmpltoare sau prohibite purtau numele de: - vulgo concepti; - spurii. Legtura dintre brbat i femeie era interzis n caz de: - stuprum. In raport de situaia lor juridic, ordinea descresctoare (de ia situaia juridic cea mai bun la situaia juridic cea mai proast) a copiilor era urmtoarea: ^ t - liberi legitimi, liberi naturalis, spurii, vulgo concepti; In raport de situaia lor juridic, ordinea descresctoare (de le situaia juridic cea mai bun ia situaia cea mai proast a copiilor era urmtoarea: - liberi legitimi, liberi naturalis, vulgo concepti, spurii. - liberi legitimi, liberi naturalis, spurii, vulgo concepti. In raport cu situaia juridic a copiilor, ordinea descresctoare (de la situaia cea mai bun la situaia cea mai proast) era urmtoarea: In raport de situaia juridic a copiilor, ordinea cresctoare (de la situaia cea mai proast la situaia cea mai bun) este urmtoarea: In raport de situaia juridic a copiilor , ordinea cresctoare (de la situaia cea mai proast la situaia cea mai bun) era urmtoarea: - spurii, vulgo concepti, liberi naturalis, liberi legitimi; Adopia n sens restrns este actul prin care: - un alieni iuris trece de sub puterea unui pater familias sub puterea altui pater familias. Adrogaia este actul prin care: Adrogaia este un act care presupune: - trecerea unui pater familias sub puterea altui pater familias; - trecerea unui sui iuris sub puterea altui sui iuris. Adrogaia este un act care presupunea trecerea: - lui adrogatus sub puterea lui adrogatus; - unui pater familias sub puterea altui pater familias. Adopia n sens larg cuprinde: - trecerea unui sui iuris sub puterea altui sui iuris; - trecerea lui adrogatus sub puterea lui adrogans. Adopia n sens larg cuprinde: - adoptio stricto sensu; - adrogatio. Adopia n sens larg cuprinde: - adoptio imperio magistratus; - adoptio populi auctoritate; 18

- adoptio stricto sensu; - adrogatio. Adoptio stricto sensu se realiza n: In epoca veche , adrogaiunea se realiza n: - comitia curiata; - adunarea poporului prezidat, de pontifex maximus. In epoca veche adrogaia se realiza: - printr-o lege curiat; In epoca trzie imperiului, adrogaiunea se realiza: - prin constituie imperial; - prin rescript; - prin adnotationes Prima faz a adopiunii propriu-zise a unui fiu de familie presupunea: - stingerea puterii printeti n persoana tatlui firesc; A doua faz a adopiunii propriu-zise presupunea: - crearea noii patria potestas in persoana tatalui adoptiv; - un proces fictiv tinand de procedura voluntara. Patria potestas a tatlui adoptiv se ntea: - n a doua faz a adopiunii propriu-zise; - prin in iure cessio, A doua faz a adopiunii propriu-zise presupunea: a) un proces fictiv; b) o procedur voluntar; c) o procedur graioas. In timpul lui Iustinian prin rescriptum principis se realiza: a) o adrogatio; b) o legitimatio; c) o emaneipatio. In epoca veche , prin rescripum principis se realiza o: Condiiile de form ale adopiei erau: Pentru realizarea adopiei, adoptanul trebuia s ndeplineasc printre altele urmtoarele condiii: a) s fie brbat, sui iuris , n vrst, de minimum. 18 ani; c) s fie pater familias , n vrst de minimum 18 ani. Pentru a se realiza adopia stricto sensu trebuiau ndeplinite , printre altele, urmtoarele condiii: a) adoptanul s fie mai mare de 18 ani; b) sa existe consimtamantul adoptatului. Pentru a se realiza adopia stricto sensu trebuiau ndeplinite, printre altele, urmtoarele condiii: a) adoptatul s fie o persoana alieni iuris; b) ntre adoptant i adoptat s fie o diferen de vrst de minimum 18 ani; In dreptul vechi , adopia producea n raport cu familia originar a adoptatului, printre 19

altele , urmtoarele efecte: a) pierderea legturilor agnatice; b) pierderea drepturilor succesorale; c) pierderea numelui. In dreptul clasic legitimarea putea fi fcut prin: Beneficiau de legitimare copiii nscui din: a) concubinat; Beneficiau de legitimare: a) liberi naturalis; In timpul lui Iustinian legitimarea avea loc: a) per subsequens matrimonium; b) per oblationem curiae; c) per rescriptum principis; In timpul lui Iustinian emanciparea avea loc: b)per rescriptum principis; d)per tabulas. In timpul lui Iustinian emanciparea avea loc: a) per rescriptum principis; b) per tabulas; c) prin redactarea unui document in fata magistratului. Pana in epoca tarzie a imperiului se desfasurau in 2 faze: a) adoptiunea propriu-zisa; b) emanciparea. In epoca postclasica emanciparea avea efecte: a) iesirea de sub puterea parinteasca; b) dobandirea statutului de persoana sui iuris; c) ruperea legaturilor agnatice cu familia de origine. Incapacitatea de drept poate rezulta din: a) capitis deminutio minima; b) capitis deminutio media; c) capitus deminutio maxima; d) unele condamnari. Sub tutela se putea afla: a) un sui iuris; b) un pater familias; Sub tutela se putea afla: a) un pater familias; b) vaduva din casatoria cu manus. Tutela este o forma de ocrotire a persoanelor: a) sui iuris; b) lipsite de capacitate de exercitiu. Aveau un caracter subsidiar: In timpul lui Iustinian, dupa persoanele puse sub interdictie, exista tutela: a) impuberului. 20

Negotiorum gestio a fost un procedeu de administrare a tutelui in cazul impuberului: a) mai mic de 7 ani; b) infans; c) absent. In cazul tutelei dative , de obicei era numit tutore: a) cognatul cel mai apropiat; Auctoritatis interpositio este procedeul prin care: Impuberul este copilul n vrst de cel mult: a) 14 ani; Se cerea auctoritas tutorelui n cazul n care pupillus efectua: a) acte per aes et libram; b) acte de dezrobire; Nu se cerea auctoritatis interpositio n cazul: Negotiorum gestio este procedeul prin care tutorele: a) nu-1 reprezint pe cel aflat sub tutel. In cazul lui auctoritatis interpositio: b) efectele actelor ncheiate se produceau asupra persoanei pupilului; c) tutorele asista la ncheierea actelor juridice. Auctoritatis interpositio se utiliza n cazul tutelei: a) femeii; b) impuberului mai mare de 7 ani. Dup modalitatea de constituire, curatela putea fi: a) dativ; b) legitima. Dup persoanele aflate sub ocrotire , curatela putea fi: a) a bolnavului mintal; b) a risipitorului. Persoana juridic era desemnat prin termenii: a) corpora; b) universitates; Constituiau persoane juridice de drept public: a) civitates; b) societates publicanorum. In timpul mpratului Augustus , o asociaie cu caracter religios putea funciona dac: a) existau cel puin trei membri. La nceput, dreptul roman a recunoscut calitatea de persoan: a) patricienilor; b) plebeilor; Prin caput romanii nelegeau: a) aptitudinea de a avea drepturi; b) aptitudinea de a avea obligaii: c) capacitatea juridic; d) personalitatea. 21

In dreptul roman , un om putea fi parte ntr-un raport juridic numai dac avea: a) caput; b) personalitate; c) capacitate juridica. Calitile care trebuiau ntrunite pentru o personalitate complet au fost: a) membra al unei familii agnatice; b) ef al unei familii agnatice; c) cetenia roman; d) libertatea. Capitis deminutio presupunea pierderea uneia din urmtoarele caliti ale individului: a) libertatea; b) cetenia; d) statutul familial; Capitis deminutio putea s fie: a) maxima; b) media. Cderea n sclavie a unei persoane constituia un caz de capitis deminutio: a) maxima; Cderea n sclavie a unei persoane constituia un caz de capitis deminutio: Sancionarea unei persoane cu infamia constituia un caz de capitis deminutio: Pierderea libertii unei persoane presupunea: a) cderea n sclavie; b) capitis deminutio minima; c) capitis deminutio maxima; d) capitis deminutio media. Principiul infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur era: a) o excepie n legtur cu nceputul personalitii; b) aplicabil la natere n dobndirea statutului de ora liber; Potrivit principiului hereditas iacens personalii defunci sustinet, se considera c personalitatea: a) a ncetat mai trziu. Prin fictio legis Corneliae, se considera c personalitatea: a) a ncetat mai devreme: Potrivit principiului infans conceptus pro nato hahetur quotiens de commodis eius agitur se consider ca personalitatea: a) a. nceput mai devreme; Principiul hereditas iacens personam defuncti sustinet se aplica n interesul: a) mostenitorilor straini (heredes extranesi); b) mostenitorilor voluntari (heredes voluntarii). Excepiile n legtur cu sfritul personalitii se refereau la: b) aplicarea principiului hereditas iacens personam defuncti sustinet; c) fictio legis Corneliae. Pentru a se aplica fictio legis Corneliae se cerea ca persoana s. fi murit: 22

a) ca sclav, prin cderea n prizonierat; Prin fictio legis Corneliae se considera c persoana a murit n momentul: a) n care a czut n prizonierat; b) pierderea libertii ca urmare a captivitii la dumani; Prin fictio legis Corneliae se urmrea: a) evitarea caducitii testamentului; b) aprarea intereselor motenitorilor testamentari; Ius postliminii presupunea: a) eliberarea ceteanului roman din prizonierat; b) rentoarcerea ceteanului roman n patrie; c) redobndirea de ctre cetean a drepturilor pe care le avusese n momentul n care czuse prizonier; d) redobndirea de ctre cetean a drepturilor pe care le avusese n momentul n care fusese declarat mort. Potrivit lui Gaius , clasificarea fundamental a oamenilor era aceea care distingea ntre: a) liberi i sclavi; d) oameni nvestii cu personalitate juridic i oameni fr personalitate juridic. Expresia familia rustica desemna: Sclavii care triau pe domeniile care se formaser n perioada clasic purtau numele de: a)sclavi rurali; b)familia rustica; In perioada clasic , cei mai muli sclavi triau: a) n afara casei stpnului; b) pe domeniile stpnului. In perioada clasic, numele sclavilor era format: a) dintr-un nume individual , la care se adaug numele 'stpnului; Un om putea deveni sclav: a) prin natere , dac mama era sclav; b) prin condamnarea la munc silnic n mine. Izvoarele sclaviei puteau s fie: a) razboaiele; b) nasterea. Dumanii capturai n rzboi deveneau sclavi: a) ai statului roman; b) ai particularilor , dup ce erau vndui prin intermediul edililor curuli Rzboiul a constituit principalul izvor al sclaviei: a) n epoca veche; b) n perioada clasic; c) n timpul principatului. In comparaie cu rzboiul, naterea a constituit un izvor mai important al sclaviei n: a) epoca postclasic; b) timpul dominatului. Principiul infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur presupunea c un copil se ntea liber dac: 23

a) mama fusese liber n momentul concepiei; b) mama fusese liber ntre momentul concepiei i cel ai naterii copilului; In dreptul vechi deveneau sclavi: a) copiii vndui de pater familias; b) dezertorii. In vechiul drept roman deveneau sclavi; a) cei condamnai pentru un furtuni manifestum; In dreptul clasic devenea sclav: Senatusconsultul Claudian sanciona cu sclavia: In dreptul clasic puterea stpnului asupra sclavului a suferit urmtoarele limitri: a) interzicerea dreptului de a-i expune pe sclavi fiarelor slbatice dac nu se fceau vinovai de comiterea unor infraciuni; b) interzicerea uciderii far motiv a sclavilor; c) interzicerea supunerii sclavilor la rele tratamente; In timpul mpratului Antoninus Pius li s-a interzis stpnilor de sclavi: a) s ucid sclavii far motiv; b) s supun sclavii la rele tratamente; Contubernium era: a) o stare de fapt care nu producea efecte juridice; In timpul lui Antoninus Pius , sclavul putea: a) sa se planga magistratului printr-o procedura extra ordinem, dar numai daca era supus de stapan la rele tratamente. Dac sclavul lui Primus suferea un prejudiciu din partea sclavului lui Secundus, existau urmtoarele posibiliti: a) Primus s-1 cheme n judecat pe Secundus , pentru a fi obligat la despgubiri; d) Secundus s-i abandoneze sclavul n favoarea lui Primus. In dreptul clasic , sclavul putea s ncheie acte juridice: In epoca veche, sclavul putea s ncheie acte juridice: a) in cazul n care prin actul ncheiat stpnul devenea proprietar; prin ficiunea conform creia sclavul mprumuta personalitatea stpnului; b) in cazul n care stpnul devenea creditor; prin ficiunea, conform creia sclavul mprumuta personalitatea stpnului Din categoria oamenilor liberi tceau parte: a) neceteni; b) quasi servi; c) servi terrae. In timpul principatului ingenuii erau: a) oameni liberi care s-au nscut din prini liberi; b) oameni liberi care s-au nscut din liberi; c) ceteni care s-au nscut din ceteni; d) ceteni care s-au nscut din neceteni. Din punct de vedere al calitii de cetean, copilul nscut din cstorie urma situaia juridic: 24

a) a tatlui, n momentul concepiei; Din punct de vedere al dobndirii calitii de cetean , copilul nscut n afara cstoriei urma statutul printelui cu situaia cea mai rea, n conformitate cu: a) ius gentium; b) lex Mincia. Pentru ca un sclav s devin cetean prin dezrobire trebuia,n mod normal , s ndeplineasc printre altele urmtoarele condiii: a) s fie mai mare de 30 de ani; c) s nu fi suferit o pedeapsa grav sau s nu fi exercitat o meserie dezonorant. Pentru ca un sclav s devin n dreptul clasic cetean prin dezrobire, trebuie, n mod normal, s ndeplineasc, printre altele, urmtoarele condiii: a) s fie dezrobit printr-o manumissio iusta ac legitima; b) s fie dezrobit vindicta, censu sau testamento. Potrivit Legii Aelia Sentia , un sclav eliberat sub vrsta de 30 de ani putea deveni cetean roman dac: a) era eliberat vindicta; b) exista o just cauz a eliberrii. Pentru verificarea justelor cauze ale eliberrii sclavilor, exista o comisie de eliberri compus: a) la Roma, din 4 senatori i 5 cavaleri; b) n provincii, din 20 recuperatori; Se considera c este vorba de o just cauz a eliberrii, cnd persoana ce urma s fie eliberat era: a) un copil natural al stpnului; b) un frate natural al stpnului; c) un sclav ce urma s fie pus n fruntea unei afaceri; d) o sclav ce urma s fie luat n cstorie. Sistemul tria nomina s-a impus n timpul: a) Republicii; Sistemul tria nomina a czut n desuetudine n timpul: a) epocii postclasice; b) dominatului. Drepturile civile ale cetenilor romani erau: a) ius commercii; b) ius conubii. Drepturile politice ale cetenilor romani erau: a) ius honorum; b) ius suffragii. Ius commercii (commercium) desemneaz dreptul de a ncheia acte juridice conform: a) dreptului civil; Cetenii romani puteau s ncheie conform dreptului civil , acte juridice, precum: a) mancipatio; b) testamentum per aes et libram; c) in iure cessio. Conubium desemneaz capacitatea cetenilor de a ncheia: a) o cstroie cu ali ceteni; 25

b) un matrimonium; c) iusiae nuptiae. Ius conubii a fost acordat plebeilor prin: a) Lex Canuleia; Ius suffragii desemneaz: a) dreptul de a vota n comitia tribula; b) un drept de care se bucurau , ntr-o oarecare msur, i latinii prisci; c) un drept de care se bucurau i liberii ceteni; Cetenia, se putea pierde prin: a) ius exilii; b) deportatio in insulam. Se pierdea numai cetenia cnd ceteanul roman: a)renuna la cetenia statului roman; b)dobndea prin naturalizare cetenia altui stat; c) era predat statului pe care i-a ofensat, dar- acesta refuza s-1 primeasc,. Latinii prisci erau: a) locuitorii coloniilor romane fondate pn n anul 338 Hr.; b) vechii locuitori ai Laiurnului. Latinii prisci se bucurau: a) integral de ius conubii; b) parial de ius suffragii; Latinii coloniarii erau locuitorii coloniilor romane fondate: a) dup anul 338 Hr.; b) pn la nceputul secolului al II-lea Hr.; Latinii coloniarii se bucurau de: b) ius commercii; Latini fictivi erau: a) locuitorii unor provincii crora romanii le atribuiser condiia juridic a locuitorilor din coloniile romane; Latini fictivi se bucurau de: a) ius commercii; Dezrobitul fr forme solemne purta numele de: Latini Iuniani aveau dreptul: a) s vnd; b) s cumpere; Peregrinii erau: a) locuitori liberi care triau n afar de lumea roman; b) strini care aveau relaii cu statul roman; Peregrini alicuius civitatis erau: a)strinii a cror cetate nu fusese desfiinat dup cucerirea roman; b)locuitorii statelor cu care Roma ntreinea relaii internaionale de pe poziii de egalitate; c)locuitorilor statelor cu care Roma ntreinea relaii internaionale de pe o poziie dominant. In mod obinuit, peregrini alicuius civitatis ncheiau acte juridice n conformitate cu: 26

a) ius gentium. Nu puteau dobndi cetenia roman: a)peregrinii dediticii; b)dediticii Aelianii; c)peregrini nullius civitatis; Nu aveau dreptul s locuiasc la Roma: a)dediticii Aeliani; b)peregrini nullius civitatis; Inclcarea de ctre peregrinii dediticii a interdiciei de a locui la Roma era sancionat cu: a) sclavia; Nu puteau fi eliberai din sclavie: d) cei care fuseser sancionai cu sclavia din cauza nclcrii interdiciei de a locui la Roma. Peregrini alicuius civitatis nu aveau dreptul: a) s fie alei ntr-o magistratur roman. Actul prin care stpnul renuna la dreptul su asupra sclavului, pe care l transforma ntrun liber, purta numele de: a) datio libertatis; b) manumissio. In cazul dezrobirilor , principiul nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet presupunea: a) c dezrobitui cpta , n principiu , statutul juridic al fostului stpn; Iniial termenul libertinus arta: a) condiia juridic a persoanei dezrobite; b subordonarea persoanei dezrobite fa de patron; Iniial termenul libertus indica: a) scalvul eliberat prin manumissio iusta ac legitima; In dreptul vechi, dezrobirea se putea face: a) numai prin forme solemne; b) prin testament; Din manumissiones iustae ac legitimae fceau parte: a) manumissio censu; b) manumissio testamento; c)manumissio vindicta. Magistratul rostea cuvntul addico n cazul unei dezrobiri ce a fost efectuat: a) conform dreptului civil; b) vindicta. Dezrobirea cu ocazia recensmntului era o form de dezrobire: a) solemn; b) efectuat dup dreptul civil; Dezrobirea prin testament putea fi fcut: a) direct; b) indirect; c) printr-un act inter vivos; d) printr-un act mortis causa. In cazul dezrobirii prin testament, patronul este: 27

a) motenitorul stpnului , dac dezrobirea a fost fcut indirect. Dezrobitul era un libertus orcinos dac: a) dezrobirea a fost tcut direct; c) testamentul era valabil; Dezrobitul era libertus orcinos dac: a) dezrobirea a fost fcut printr-un act mortis causa; b) motenirea a fost acceptat; Din manumissiones iure praetorio fceau parte: a) manumissio per epistulam; b) munumissio inter amicos; c) manumissio post mensam. In dreptul casic, dezrobirea se putea face: a) prin forme solemne; b) prin forme nesolemne: c) prin manumissio iusta ac legitima; Dezrobirea se fcea n scris , cnd era realizat: a) censu;; b) per epistulam. Erau forme solemne de dezrobire: a) manumissio censu;
b) manumissio in sacrosanctis ecclesiis; c) manumissio testamento; b) manumissio vindicta.

Dezrobirea se realiza prin intermediul unui registru , cnd avea loc o manumissio: a) censu; b) in sacrosanctis ecclesiis. Dezrobitul devenea latin Iunian , dac dezrobirea se fcea: a) vindicta , de ctre un latin Iunian; b) printr-o manumissio iusta ac legitima , de ctre un latin Iunian; c) per epistulam , de ctre un cetean; d) prin manumissio iure praetorio , de ctre un cetean. Intre numele libertului i numele patronului: b) exist praenemen ca element comun; c) exist nomen gentilicium ca element comun; Drepturile liberilor fa de patronii lor se numeau: Din iura patronatus fceau parte: a) operae fabriles; b) operae offtciales; c) obsequiwn; d) bona. Din obligaia libertului de a pzi casa patronului; Dreptul fostului stpn de a dispune de averea libertului cnd acesta murea fr motenitori legali, fcea parte din: a) operae; b) bona; 28

Respectul datorat patronului de libertul su presupunea interdicia de a intenta n justiie , mpotriva patronului , fr autorizaia magistratului: a) aciuni infamante; b) aciuni criminale. Respectul datorat patronului de libertul su (obsequium) presupunea obligaia libertului: Serviciile datorate de libert patronului, puteau s fie: a) operae fabriles , constnd n servicii care cereau o calificare din partea libertului; c)operae officiales, constand in servicii obisnuite, pe care le putea presta oricine. Liberii, ceteni romani, se bucurau de a )ius commercii; b) ius conubii; d) ius suffragii. In mod excepional, condiia juridic a libertului a putut s fie asimiliat din punct de vedere instituional unui ingenuus n timpul: a )principatului; d) dominatului. Restitutio natalium reprezenta: a) o favoare acordat de mprat; d) asimilarea condiiei juridice a libertului cu statul juridic al unui ingenuus. Legile care au limitat dezrobirile au fost: Dreptul de eliberare a sclavilor prin testament a fost limitat de legea: a) Fufia Caninia: Printr-o lege adoptat n anul 2 . Hr. , stpnii care aveau peste 500 de sclavi puteau s eliberze cel mult: Lex Aelia Sentia permitea dezdrobirile numai in cazul in care varsta stapanului era de minum: a) 20 de ani. Lex Aelia Sentia permitea dezrobirile numai n cazul n care vrsta sclavului era de minim: a) 30 de ani; Lex Aelia Sentia a prevzut: c) anularea dezrobirilor fcute n paguba creditorilor; d) crearea unei noi categorii de peregrini dediticii. Quasi servi erau oameni care: a) n drept i pstrau cetenia; b) n drept i pstrau liberatea; c) n drept aveau o situaie de cvasisclavie. Din categoria oamenilor liberi cu condiie juridic special fceau parte: a) addicli indicai: b) addicti nexi; 29

Din categoria oamenilor liberi cu condiie juridic special fceau parte: a) persoanele in mancipio; c) redempti. Din categoria persoanelor in mancipio fceau parte: a) descendenii vndui altui pater familias pe teritoriul statului roman; d) descendenii abandonai noxal; Situaia persoanei in mancipio era: a) emporar; b) pe un termen de ce! mult 5 ani. O persoan ajungea sub mancipium printr-un act: a) formal; b) de drept civil; Addicti erau: Addicti nexi erau debitori: a) care nu i-au pltit datoriile; b) care ncheiai de bunvoie o convenie cu creditorul , ratificat de magistrat, prin care se obligau s lucreze un anumit timp n contul datoriei. Addicti indicai erau debitori: a) care nu i-au pltit datoriile i atribuii de magistrat creditorilor; b) trimii dup manus iniectio timp de 60 de zile ia nchisoarea personal a creditorului; O persoan putea s intre sub mancipium pentru a se realiza: a) abandonul noxal; b) adopia; c) emanciparea; Auctorati erau: a) persoane care se angajau printr-un jurmnt fa de un antreprenor de spectacole s lupte ca gladiatori; Auctoramentum era un jurmnt depus de: Redempti erau: a) persoane rscumprate de la dumani: b) persoane aflate ntr-o situaie de cvasisclavie; c) oameni liberi cu condiie juridic special. Redempti ab hostibus se aflau sub puterea unui redemptor. a) pan la restituirea sumei pltit de redemptor; b) cel mult 5 ani; Colonii erau: a) o categorie de oameni liberi; b) oameni semiliberi. La origine, colonul a fost: a) un sclav cruia i s-a recunsocut o personalitate restrns; b) un arenda; Colonii puteau s fie: a) voluntari; 30

b) involuntari; c) pariali Colonii pariari erau coloni: a) voluntari; b) care se obligau s plteasc n produse. Colonii involuntari erau: a) prizionierii de razboi atribuiti marilor proprietari spre sfarsitul secolului; Colonii liberi au fost alipii solului; b) n secolele II-IV; Din categoria coloniior voluntari fceau parte: a) colonii pariari; b) colonii care se obligau s plteasc n bani; c) colonii care se obligau s plteasc n produse. Colonii aveau dreptul: a) s fie proprietari: b) s ncheie orice fel de acte juridice; c) s ncheie o cstorie cu ali ceteni romani. Pn la Iustinian , proprietarii aveau asupra sclavilor pmntului (servi terme) dreptul de: a) corecie: In dreptul roman , cuvntul familia semnific: a) un grup de rude; b) persoanele supuse puterii lui pater familias; c) sclavii supui puterii lui pater familias} d) bunurile supuse puterii lui parter familias. Puterea absolut exercitat la nceput de pater familias asupra soiei, descendenilor, sclavilor i lucrurilor purta numele de: a) mancipium; b) manus; c) potestas; Manus desemna puterea lui pater familias asupra: a) soiei, n matrimonium cum manu; b) nurorilor, n matrimonium cum manu; Mancipium desemna puterea lui pater familias exercitat numai asupra: Patria potestas desemna puterea lui pater familias exercitat numai asupra: a) fiilor de familie; b) nepoilor ai cror prini triau; c) nepoilor ai cror prini nu mai triau. Dominica potestas era puterea pe care pater familias o exercita: Dominium era puterea pe care pater familias o exercita: Mancipium era puterea pe care pater familias o exercita asupra: a) a descendenilor nstrinai n interiorul statului roman; Era sui iuris: a) o persoan care nu se afla sub puterea alteria; 31

b) un pater familias; Era alieni iuris: a) persoana care se afla sub puterea alteia; d) fiul fiului de familie la moartea bunicului pater familias. La moartea lui pater familias deveneau sui iuris: a) nepoii de familie; b) copiii fiilor decedai; O persoan alieni iuris putea deveni sui iuris prin: a) moartea tatlui care era pater familias; b) moartea bunicului pater familias , dac tatl murise naintea bunicului; c) capitis deminutio suferit de bunicul pater familias ,dac tatl murise anterior. O persoan sui iuris putea s devin alieni iuris prin: a) adrogatio; b) matrimonium cum manu , dac era o femeie. O persoan rmnea alieni iuris sau, dup caz, sui iuris , prin: a) adoptio stricto sensu; b) moartea tatlui, dac persoana era emancipat. Erau forme ale rudeniei civile i de snge: a) adgnatio; b) cognatio; c) gentilitas. Agnaiunea este rudenia n. linie masculin care unete: b) pe toi cei care au fost sub puterea aceluiai pater familias; c) pe toi cei care sunt sub puterea aceluiai pater familias; d) pe toi cei care ar fi putut s fie sub puterea aceluiai pater familias In categoria rudelor agnatice care s-ar fi putut afla sub puterea aceluiai pater familias intrau: a) nepoii nscui dup moartea iui pater familias; In categoria rudelor agnatice care au fost sub puterea aceluiai pater familias intrau: In categoria rudelor agnatice care sunt sub puterea aceluiai pater familias intr: a) soia cstorit cu manus; b) soiile fiilor cstorii cu manus; In categoria rudelor agnatice care au fost sub puterea aceluiasi pater familias intrau: a) fratii nascuti din acelasi tata, deveniti sui iuris dupa moartea lu pater familias. Gentilitatea este o forma a rudeniei: a) civile; b) care uneste pe toti cei care nu pot dovedi cu certitudine ca se trag din acelsi pater familias, desi exista unele indicii in acest sent. Gentilitatea produce efecte in materia: a) dreptul de mostenire; b) tutelei; c) curatelei. Cognatiunea este o forma a rudeniei: a) de sange; 32

b) care uneste pe toti cei care au un autor comun. Principalele efecte ale cognatiunii pana la Iustinian au fost materia: a) tutelei; b) exceptiilor de la les Cincia de donis et muneribus; c) impedimentelor la casatorie. Cognatiunea s-a impus in anul: a) 543. Cognaiunea s-a impus prin novela: a) 118; Pater familias dobndea prin nsui faptul naterii descendenilor patria potestas asupra lor, dac acetia: a) se nteau din matrimonium cum mnu; b) se nteau din matrimonium sine mnu; c) erau copii legitimi; Patria potestas era: a) perpetu , adic se meninea oricare ar fi fost vrsta descendenilor; In timpul mpratului Traian , patria potestas presupunea urmtoarele drepturi: a) ius exponendi; b) ius vendendi; c) ius noxae dandi. Dintre drepturile pe care le presupunea patria potestas , n timpul lui Hadrian a disprut din practic: a) ius vendendi; Posibilitatea pe care o avea pater familias de a-1 abandona pe noul nscut fcea parte din: a) patria potestas; b) ius exponendi. Posibilitatea pe care o avea pater familias de a abandona copilul care a comis un delict in favoarea victimei facea parte din: a) patria potestas; b) ius noxae dandi. Obligatia tatalui de a emancipa fiul pe care il maltratase a fost stabilita printr-o constitutie a imparatului: a) Traian. In timpul lui Iustinian s-a prevazut: a) dobandirea statului de om liber de catre nou-nascutul abandonat; Deplina capacitate juridica a fiilor de familie in legatura cu peculium castrense a fost recunoscuta: a) in secolul al II-lea d.Hr. Deplina capacitate juridica a fiilor de familie asupra bunurilor care alcatuiau peculium constrense a fost recunoscuta de: a) jurisprudenta; b) constitutii imperiale. Potrivit definiiei jurisconsultului Modestin , cstoria reprezint o comuniune ntre brbat i femeie n toate aspectele vieii n conformitate cu normele dreptului: a) divin; b) uman. 33

Soia se afla sub puterea brbatului prin: a) constituirea lui manus maritalis; b) usus; c) confarreatio. Trinoctii usurpatio producea urmtoarele consecine: a) evitarea intrrii sub puterera. soului sui iuris prin usus; b) evitarea intrrii in manu mariti. Erau condiii de fond ale cstoriei romane fr manus: a) affectio maritalis; b) conubium; Erau condiii de fond ale cstoriei cu manus: a) affectio maritalis; b)capacitatea de a ncheia o cstorie cu o persoan -cetean roman; Capacitatea de a ncheia o cstorie cu o persoan care era cetean roman reprezenta: a) o condiie de fond a cstoriei romane; b) acelai lucru cu ius conubii. Aveau ius conubii: a) cetenii; b) latini prisci; c) anumii peregrini; In epoca veche, casatoria femeii alieni iuris era valabila daca erau indeplinite urmatoarele conditii: Prezumia pater is est quem nuptiae demonstrant era un efect: a) al cstoriei cu manus; b) al casatoriei fara manus; Legitimarea este o instituie: Legitimaie per subsequens matrimonium presupunea urmtoarele: a) copiii erau nscui din concubinatus; b) copiii erau nscui n afara cstoriei; Legitimaie per rescriptum principis a fost introdus: Legitimatio per rescriptum princepis a fost introdus: a) n situaia n care nu era posbil cstoria; c) n situaia n care concubina se clugrise. Legitimatio per oblationem curiae a fost introdus: a) din motive fiscale; b) de mpratul Valentinian al IlI-lea; c) de mpratul Teodosiu al Il-lea. Legitimatio per subsequens matrimonium a fost introdus de: Iniial, emancipatio era instrumentul juridic prin care: a) copilul era dezmotenit; b) copilul devenea sui iuris; Emancipatio a fost un instrument juridic care: 34

In timpul lui Iustinian , emanciparea unui fiu de familie se realiza prin: In dreptul roman , incapaciti le de fapt puteau rezulta din: c) tutela; d) curatela. 520. Incapacitatile de fapt presupuneau: a) afectarea capacitatii persoanei de exercitarea a drepturilor; b) instituirea tutelei; c) instituirea curatelei. Persoana asupra creia se exercit tutela se numete: a) pupillus. Persoana care exercit tutela se numete: Tutela putea fi instituit prin: a) testament; b) lege; In tutela testamentar, pater familias indica un tutore pentru: a) soia cstorit cu manus; c) copiii impuberi: d) nepoii de familie impuberi. Tutela legitim presupunea: a) imposibilitatea instituirii tutelei testamentare; b) instituirea ca tutor a rudei agnatice celei mai apropiate; Agnatul cel mai apropiat exercita: a) tutela legitim; b) curatela bolnavului mintal; c) curatela risipitorului. Dup persoanele puse sub interdicie, tutela putea s fie: a) tutela mulierum; b) tutela impuberum. Tutela impuberum se putea institui n cazul n care: a) pater familias murise; b) pater familias suferise o capitis deminutio maxima; c) pater familias suferise o capitis deminutio media; Tutela impuberului nceta la mplinirea vrstei de: a) 14 ani n cazul brbailor; Tutela pentru liberta cu trei copii a fost desfiinat de: a) mpratul Teodosiu; b) mpratul Honoriu; Tutela pentru vestale a fost defiinat de: Tutela pentru toate femeile a fost desfiinat de: a) mpratul Teodosiu; b) mpratul Honoriu; Tutorelui i se interzicea: 35

a) cstoria cu pupila; d) dobndirea prin uzucapiune a unui bun din averea pupilului. In cazul administrrii tutelei impuberului prin negotiorum gestio , tutorele era obligat: a) s efectueze orice acte cu privire la averea pupilului; b) s dea un raport la ncetarea tutelei asupra modului n care a administrat patrimoniul pupilului. Curatela era o instituie: a) complementar tutelei; b) existnd ori de cte ori se constata o incapacitate de fapt; c) aplicabil n situia n care nu se organizase o tutel. Curatela era o instituie prin care un curator administra patrimoniul unei persoane: a) sui iuris, lipsit de capacitate de exerciiu. Cura furioi a fost instituit n cazul: b) persoanei care sufer de o boal mintal care i afecteaz discernmntul; Cura minorum XXV annorum a fost introdus: a) n epoca veche; b) prin Lex Laetoria; Cura minorum XXV annorum a fost introdus iniial n cazul: a) desfrnailor; b) minorului nebun; In epoca veche adrogaiunea era folosit pentru: a) crearea unui motenitor adrogantului; b) perpetuarea cultului familial al adrogantului; Avizul colegiului pontifical era obligatoriu pentru a se realiza o: a) adrogatio; In sec. I d. Hr., adrogaiunea se realiza n: a) faa a 30 de lictori; In epoca veche puteau fi adrogate: a) numai persoane care aveau calitatea de pater familias. In epoca trzie a imperiului puteau fi adrogate: a) orice persoane , indiferent de sex , dac erau ceteni sui iuris; In epoca veche puteau fi adoptate stricto-sensu: a) orice persoane , indiferent de sex , dac erau ceteni: Erau efecte ale adrogaiunii: a) stingerea cultului familial al adrogatului; b) perpetuarea cultului familial al adrogantului; Erau efecte al adrogaiunii: a) stingerea familiei adrogatului; b) trecerea persoanelor alieni iuris de sub puterea adrogatului sub puterea adrogantului Erau efecte ale adrogaiunii pn la lustinian: a) dobndirea de ctre adrogant a dreptului de proprietate asupra bunurilor adrogatului; Erau efecte ale adrogaiunii n timpul lui Iustinian: c) dobndirea de ctre adrogant a unui drept de folosin asupra bunurilor adrogatului; 36

In dreptul lui Iustinian adoptio stricto sensu consta: b) ntr-o declaraie aparinnd lui pater familias sub puterea cruia se afla persoana ce urma s fie adoptat; c) ntr-o declaraie aparinnd lui pater familias sub puterea cruia urma s intre persoana adoptat; Condiia ca ntre adoptant i adoptat s existe o diferen de vrst de minimum 18 ani a fost introdus de: Legitimatio per subsequens matrimonium a fost introdus de: al mpratul Constantin cel Mare; Legitimatio per subsequens matrimonium a cptat un caracter permanent n timpul mpratului: a) Anastasiu. Emanciparea per rescriptum principis a fost introdus de mpratul: a) Anastasiu. In timpul lui Iustinian , se desfurau n dou faze: Patria potestas avea un caracter absolut pentru c se meninea: Patria potestas era perpetu pentru c se meninea: a) oricare ar fi fost vrsta descendenilor; b) indiferent de poziia pe care descendenii o ocupau n stat; In dreptul lui Iustinian , fiul de familie care a svrit un act contra lui pater familias sau a intereselor acestuia putea fi pedepsit de: b) pater familias , numai pentru fapte mrunte , n temeiul unui drept de corecie; c) magistrat , pentru fapte grave ia sesizarea i cu consultarea lui pater familias. Ius peculii desemna: d) dreptul lui pater familias de a dobndi peculiul fiului de familie care a decedat fr s fi lsat testament. In dreptul clasic , dac fiul de familie titular de peculium castrense predeceda, bunurile care alctuiau peculium castrense reveneau: Peculium quasi castrense a aprut n timpul mpratului: a) Constantin cel Mare; Categoria de bunuri bona materna a aprut n timpul mpratului: a) Constantin; S-a stabilit c bunurile pe care le dobndesc copiii aflai sau nu sub patria potestas ,le dobandesc, in principiu, pt ei, in timpul imparatului: a) Iustinian. S-a stabilit c pater familias avea dreptul la o treime din bunurile care alctuiau bona adventicia aparinnd fiului de familie emancipat n timpul mpratului: a) Constantin cel Mare; Aveau acelai regim juridic: a) peculium castrense i peculium quasi castrense; b) peculium adventicium i bona adventicia. 37

Fiul de familie putea dobndi peculium quasi castrense n calitate de: a) funcionar public; Fiul de familie putea dobndi peculium adventicium n calitate de: c) motenitor al mamei sale; d) motenitor al ascedenilor mamei sale. Fiul de familie putea dobndi bona materni generis n calitate de: a) motenitor al ascendenilor mamei sale. Fiul de familie putea dobndi bona adventicia n calitate de: b) mostenitor al mamei sale; c) mostenitor al ascendentilor mamei sale; Fiul de familie putea dobndi peculium quasi castrense dac: a) exercita o profesie liberala; b) exercita o functie ecleziastica. Din peculium adventicium fceau parte: a) bona materni generis; b) bona materna; Fiul de familie avea un uzufruct legal asupra bunurilor care fceau parte din: Pater familias avea un uzufruct legal asupra bunurilor care fceau parte din: a) bona adventicia; b) bona materni generis; c) bona materna; d) peculium adventicium. Constituiau incapaciti de drept: a) capitis deminutio; b) turpitudo; c) infamia. Infamia constituia: a) o incapacitate de drept; b) o cauza de reducere a capacitatii juridice a unei persoane prin pierderea stimei publice. Turpitudo constituia: a) incapacitate de drept; c) o decaden moral a persoanei care determina desconsiderarea opiniei publice fa de acea persoan; Erau considerate persoane infame: a) gladiatorii; Erau considerate persoane imorale (turpes per srute): a) cei care fiind libripens participaser ia efectuarea unui act juridic per aes et libram i refuzau s depun mrturie n proces; b) proxeneii; c) martorii care participaser la efectuarea unui act juridic per aes et libram i refuzau s depun mrturie n proces. Pierdeau ius commercii: Pierdeau ius suffragii: 38

b) gladiatorii; Pierdeau drepturile politice: b) gladiatorii; Pierdeau drepturile civile: Erau considerate persoane infame: a) actorii de teatru; Erau considerate persoane imorale (turpes personae): a) femeia adulter surprins n flagrant; b) prostituatele. Pierdeau ius suffragii: a) actorii de teatru. Sufereau de reducere a lui ius conubii: a) femeia adulter surprins n flagrant; b) prostituatele; Pierdeau integral ius conubii: Pierdeau drepturile politice: a) actorii de teatru; Erau considerate persoane infame: a) cei condamnai n actio de dolo; b) cei condamnai n actio furti; c) cei condamnai n actio iniuriarurn; d) cei condamnai n actio vi bonorum raptorum. Erau considerate persoane imorale (turpespersonae): Pierdeau ius commercii: Pierdeau drepturile politice: a) cei condamnai n actio de dolo; b) cei condamnai n actio furti; c) cei condamnai n actio iniuriarurn; d) cei condamnai n actio vi bonorum raptorum. Pierdeau dreptul de a fi reprezentate n justiie printr-un cognitor sau procurator: a) cei condamnai n actio de dolo; b) cei condamnai n actio furti; c) cei condamnai n actio iniuriorum; d) cei condamnai n actio vi bonorum raptorum. Sufereau o reducere a lui ius conubii: Pierdeau dreptul de a fi martori: Pierdeau dreptul de a interveni n justiie pentru altul (postulare pro alio): a) cei condamnai n actio de dolo; b) cei condamnai n actio furti; c) cei condamnai n actio iniuriarurn; 39

d) cei condamnai n actio vi bonorum raptorum. Erau considerate persoane infame: a) cei condamnai ntr-o actio pro socio; b) cei condamnai ntr-o actio depositi; c) cei condamnai ntr-o actio mandati. Erau considerate persoane imorale (turpes personae): Pierdeau toate drepturile civile: 600. Pierdeau dreptul de a fi reprezentate n justiie printr-un
procurator.

-cei condamnai ntr-o actio pro socio; -cei condamnai ntr-o actio depositi; -cei condamnai ntr-o actio mandati. 601. Sufereau o reducere a lui ius conubii: 602. Pierdeau dreptul de a fi reprezentate n justiie printr-un
cognitor:

-cei condamnai ntr-o actio pro socio; -cei condamnai ntr-o actio depositi; -cei condamnai ntr-o actio mandati. 603. Pierdeau dreptul de a interveni n justiie pentru altul
{postulare pro alio):

-cei condamnai ntr-o actio pro socio; -cei condamnai ntr-o actio depositi; -cei condamnai ntr-o actio mandati. 604. Pierdeau drepturile politice: -cei condamnai ntr-o actio pro socio; -cei condamnai ntr-o actio depositi; -cei condamnai ntr-o actio mandati. 605. Latini prisci care i stabileau domiciliul la Roma dobndeau cetenia prin: -beneficiul legii; 606. Socii Italici au dobndit cetenia n urma legii Plautia Papiria (89 Hr.) prin:
-civitas donatio;

-naturalizare. 607. Peregrinii care fuseser ncorporai n armata roman dobndeau cetenia prin: -beneficiul legii; 608. Latinii coloniarii care erau decurioni ntr-o colonie roman nvestit cu maius latium dobndeau cetenia prin: -beneficiul legii; 609. Peregrinii dediticii dobndeau cetenia prin: 610. Celor mai loiali dintre strinii aflai n provinciile romane li se acorda cetenia prin: 40

ciyias donaia;

naturalizare. 611. Copilul - cetean roman, primea prenumele n: -a opta zi dupa natere; -a noua zi dupa natere; 612. Ius honorarum desemneaz: 613. Un civis optimo iure trebuia s dein:
-ius commercii; -ius conubii; -ius sufragii; -ius honorum. 614. Un civis minuto iure deinea: -ius commercii; -ius conubii; -ius suffragii;

615. Contractul de arend se ncheia, de regul, pentru o perioad de: 616. A fost un. izvor al colonatuui: -prescripia de 30 de ani; 617. Au fost izvoare ale colonatuui: -naterea; -prizonieratul; -prescripia de 30 de ani. 618. Dintre izvoarele colonatuui , n timpul Iui lustinian a disprut: -prescripia de 30 de ani. 619. Calitatea de pater familias exista numai dac persoana respectiva: -era brbat; -era sui iuris; 620. Puteau fi gentili {gentiles): -numai persoanele care au rmas n familie , dac nu au suferit o capitis
deminutio;

-persoanele care purtau acelai nomen gentilicium. 621. Gentilitatea a ncetat s mai produc vreun efect: p, -n sec. al II-lea d. Hr. 622. Ius expondendi a fost abrogat printr-o ' constituie a mpratului: 623. Puterea exercitat de pater familias asupra descendenilor a fost limitat ia un drept de corecie de ctre mpratul: -lustinian. 624. Peculium quasi castrense a fost instituit de mpratul:
625. Din peculium quasi castrense fceau

parte bunurile dobndite

de fiii de familie: 41

-cu ocazia exercitrii unor funcii publice; -cu ocazia exercitrii unor funcii ecleziastice; -prin exercitarea unor profesii liberale. 626. Potrivit unei constituii a mpratului Constantin $ bunurile motenite de mam le reveneau fiilor de familie: -sub numele de bona materna; -cu titlu de proprietate; 627. Potrivit unei constituii a mpratului Constantin , bunurile motenite de la ascendenii pe linie matern reveneau fiilor de familie: -sub numele de bona materni generis; - cu titlu de proprietate; 628. Potrivit unei constituii a mpratului Constantin , bunurile motenite de fiii de familie de la mam i ascendenii pe linie matern, reveneau lui pater familias: -sub numele de bona materni generis; -sub numele de bona materna; -cu titlu de uzufruct legal. 629. 'ncepnd cu mpratul Constantin , bona adventicia revenea fiilor de familie: -sub numele de bona materni generis; -sub numele de bona materna; -cu titlu de proprietate; 630. ncepnd cu mpratul Constantin , bona adventicia revenea lui pater familias: -sub numele de bona materni generis; -sub numele de bona materna; - cu titlu de uzufruct legal. 631 ncepnd cu mpratul Constantin , peculium adventicium revenea fiilor de familie: - Sub numele de bona materni generis; -sub numele de bona materna; -cu titlu de proprietate; 632. ncepnd cu mpratul Constantin , peculium adventicium revenea tui pater familias: -sub numele de bona materni generis; -sub numele de bona materna; -cu titlu de uzufruct legal. 633. Pn la mpratul Constantin , bunurile motenite de fiii de familie de la mam i ascendenii pe linie matern le reveneau: 634. In timpul mpratului Constantin, prin bunuri suplimentare se nelegea:
-peculium adventicium; -bona adventicia; -bona materna mpreun cu bona materni generis.

635. In timpul mpratului Constantin , fiii de familie aveau un 42

drept de proprietate asupra bunurilor care formau:

-peculium quasi castrense; -peculium adventicium; -bona adventicia; -bona materna mpreun cu bona materni generis.

636. bl timpul mpratului Constantin , fiii de familie aveau un uzufruct legal asupra bunurilor care formau: 637. In timpul mpratului Constantin , pater familias avea un uzufruct legal asupra bunurilor care formau:
-peculium adventicium; -bona adventicia; -bona materna mpreun cu bona materni generis. 638. In cazul n care fiul de familie deceda, bunurile care alctuiau bona adventicia reveneau lui pater familias: -n temeiul lui ius peculii; 639. Pater familias care i-a emancipat fiul, avea dreptul la bunurile care alctuiau bona adventicia:

-n proporie de o treime. 640. Cstoria ncheiat cu nesocotirea impedimentelor era lovit de nulitate: -dac ambii soi erau de rea-credm; 641. Cstoria ncheiat prin nesocotirea impedimentelor era putativ: -dac ambii soi erau de bun-credin; -dac numai unul dintre soi era de rea-credin; -dac numai unul dintre soi era de bun-credin. 642. Copilul nscut dintr-o cstorie ncheiat cu nesocotirea impedimentelor era considerat legitim: -dac ambii soi erau de bun-credin; -dac numai unul dintre soi era de rea-credin; -dac numai unul dintre soi era de bun-credin 643. Copilul nscut dintr-o cstorie ncheiat cu nesocotirea impedimentelor era considerat nelegitim: -dac ambii soi erau de rea-credin; 644. ntr-o cstorie ncheiat cu nesocotirea impedimentelor . soul dobndea toate drepturile unui so legitim: -dac fusese de bun-credin; -dac nu cunoscuse c. exist un impediment; 645. Posibilitatea de a cere napoierea femeii mritate privea: -efectele specifice cstoriei fr manus; -femeia alieni iuris. 646. Avizul favorabil al colegiului pontifical n cadrul adunrii curiate, era necesar: -n cazul adrogaiunii; -n epoca veche; 647. Pentru a se realiza adrogaiunea, era necesar ca: 43

s- existe consimmntul adrogantului; -s existe consimmntul adrogatului; 648. Pentru a se realiza adrogaiunea , vrsta minim a adrogantului trebuia s fie , de regul , de: -60 de ani. 649. Pentru a se realiza adrogaiunea . vrsta minim a adrogatului -trebuia s fie , de regul de: 650. Pentru a se realiza adrogaiunea, vrsta maxim a adrogatului -trebuia s fie , de regul, de: 651. Pentru a. se realiza adrogaiunea , vrsta maxim a -adrogantului trebuia s fie, de regul, de: 652. n adrogaiune, garania era acordat: - de adrogant; 653. Dac se ndeplinea condiia , garania acordat n cazul adrogaiunii revenea: - motenitorilor adrogatului 654. n timpul lui lustinian , adrogaiunea avea ca efecte: -trecerea adrogatului sub puterea adrogantului; -stingerea familiei adrogatului i a cultului familial; -dobndirea de ctre adrogant a unui drept de folosin asupra bunurilor adrogatului; 655. n dreptul lui lustinian , adopiunea se realiza: - ntr-o singur faz; -printr-o declaraie comun a celor doi patres familiarum n faa unui reprezentant al autoritii. 656. Copilul adoptat i pstra legturile cu familia de origine: -n dreptul iustinianeu; -n cadrul unei adoptio minus plena. 657. Copilul adoptat pierdea drepturile succesorale n familia de origine: -n dreptul anteiustinianeu; -n dreptul iustinianeu; -n cadrul unei adoptio plena; 658. Copilul adoptat i meninea drepturile succesorale n familia de origine: -n dreptul iustinianeu; -n cadrul unei adoptio minus plena. 659. Legitimatio per subsequens matrimonium a cptat, un caracter permanent n timpul mpratului: -Anastasiu; 660. Legitimarea copiilor a fost permis numai dac prinii se cstoreau ntr-un interval de timp determinat n urma unei constituii a mpratului: 44

-Constantin; 661. Formele de legitimare care produceau efectele cele mai largi au fost reglementate prin constituii emise de: -Anastasiu; -Constantin; -lustinian. 662. Forma de legitimare care producea efectele cele mai restrnse a fost introdus de mpratul: Theodosiu al II-lea; 663. Nu se stabilea nici o legtur ntre copiL i rudele tatlui n cazul formei de legitimare introdus de mpratul: -Theodosiu al il-lea; 664. Revocarea emanciprii pentru ingratitudine a fost permis pentru prima dat printr-o constituie a mpratului: 665. Emanciparea per tabulas a fost introdus de mpratul: -lustinian. 666. Emanciparea per rescriptum principis a fost introdus de mpratul: -Anastasiu; 667. Emanciparea judiciar a fost introdus de mpratul: 668. Emanciparea putea avea loc fr consimmntul lui pater familias dac: - pater familias i maltrata nul; -pater familias acceptase un legat cu condiia emanciprii fiului impuber; -pater familias acceptase un legat cu condiia emanciprii fiului puber; 669. Pentru a funciona , persoanele juridice erau reprezentate de:
- actor; -syndicus. 670. Pentru a funciona, persoanele juridice erau -curator; 671. Persoanele juridice puteau dispune de:

reprezentate de:

-toate drepturile reale.

672. : Persoanele juridice puteau dispune de: -ius commercii; 673. Dreptul de uzufruct al unei persoane juridice avea o

durat:

-de maximum 100 de ani; 674. Persoanele juridice puteau fi instituite ca motenitoare: -testamentare; -dac exista o autorizaie prealabil; 675. Persoanele juridice aveau dreptul s dein n proprietate sclavi: - n numr nelimitat; -fr a fi necesar existena unei autorizaii prealabile. 676. Nu puteau avea calitatea de tutore: -sclavii; 45

-latinii; -peregrinii. 677. Pn la lustinian, erau incapabili s primeasc tutela: -minorii; -nebunii; -risipitorii; - femeile. 678. In dreptul lui lustinian erau incapabili s primeasc tutela: -minorii; -nebunii; -risipitorii; 679. Femeile puteau fi numite tutore: -n dreptul iustinianeu; -ai propriilor copii; -ai propriilor nepoi. 680. Erau incapabili s primeasc ttitela: -dumanii pupilului; -dumanii tatlui pupilului; -muii; -surzii. 681. Pn la lustinian , erau incapabili s primeasc tutela: -evreii, dac pupilul era cretin: -soldaii n timpul exercitrii serviciului militar; 682. Pn la lustinian , erau incapabili s primeasc tutela: -creditorii pupilului; -debitorii pupilului; -mama, indiferent dac era creditoarea sau debitoarea pupilului; -bunica,indiferent dac era creditoarea sau debitoarea pupilului. 683. In dreptul lui lustinian , erau incapabili s primeasc tutela: -creditorii pupilului; -debitorii pupilului; 684. Numirea tutorelui testamentar se putea face: -de la un anumit termen; -pn la un anumit termen; -pur i simplu; -sub condiie. 685. Tutorele testamentar dobndea tutela: -n momentul deschiderii succesiunii;
-ipso iure. 686. Tutorii legitimi

dobndeau tutela: -iar a. fi necesar o confirmare din partea autoritii; -n momentul n care persoana alieni iuris a devenit sui iuris;
-ipso iure. 687. Din tutel se nteau

obligaii: -cvasicontractuale 688. Tutela era sancionat printr-o: -actio tutelae directa, acordat pupilului; 46

acordat tutorelui; 689. Tutorele putea fi constrns s-i execute obligaiile referitoare la administrarea bunurilor printr-o: -actio tutelae directa, acordat pupilului; 690. Tutorele putea solicita restituirea a ceea ce a cheltuit din -propriile bunuri n avantajul pupilului printr-o: -actio tutelae contraria, acordat tutorelui; 691. Tutorele care a sustras din bunurile pupilului putea fi urmrit printr-o: 692. Actio de distrahendis rationibus era o aciune: -penala; -acordat n favoarea pupilului. 693. Tutela nceta ipso iure prin: -ajungerea pupilului la vrsta de 14 ani; -mplinirea termenului, dac tutorele testamentar fusese numit pn la un termen; -ndeplinirea condiiei, dac tutorele testamentar fusese numit pn ia ndeplinirea condiiei. 694. Tutela nceta ipso iure prin: -capitis deminutio a pupilului; -capitis deminutio a tutorelui; -moartea tutorelui; -moartea pupilului. 695. Tutela nceta ipso iure prin - Recasatorirea mamei numita tutore in dreptul iustinianeu - Recasatorirea bunicii numita tutore in dreptul iustinianeu 696. Tutela nceta ipso iure: 697 Tutela putea nceta pe cale judectoreasc: -dac se dovedea c tutorele nu i ndeplinise cu fidelitate ndatoririle; -dac tutorele se mbolnvise grav; -dac tutorele i schimbase domiciliul. 698. Curatela avea ca scop reglementarea: -unor incapaciti de fapt accidentale; 699. Iniial a fost considerat prodigus cei care i risipea averea dobndit prin: -motenire ab infestat; 700. In timpul lui lustinian , cura minorum XXV annorum era aplicat: -brbailor sui iuris; -femeilor sui iuris; -indiferent de existena desfruui sau a nebuniei. 701. Cura pupilii era instituit: -n mod excepional; -cnd pupilul ncheia un act juridic cu tutorele. 47

-actio tutelae contraria,

702. Cura pupilii era instituit: -cnd tutorele nu putea s-i exercite atribuiile pentru o perioad de timp determinat; -cnd ntre tutore i pupil existau interese contrare; -cnd tutorele se afla n proces cu pupilul. 703. Curatela putea fi instituit pentru administrarea bunurilor unei persoane: -cnd tutorele nu putea s-i exercite atribuiile pentru o perioad de timp nedeterminat; - cnd ntre tutore i pupil existau interese contrare 704. Curatela putea fi instituit pentru administrarea bunurilor unei persoane: -care suferea de o boal grav. 705. Numirea tutorelui testamentar se putea face: -ncepnd de la un anumit termen; -pn la un anumit termen; -sub condiie; -pur i simplu. 706. Tutorele testamentar dobndea drepturile i obligaiile care decurgeau din tutel: -fr a fi nevoie de confirmarea magistratului; -fr a fi nevoie s dea vreo garanie. 707. Comorienii sunt persoane care au decedat: -n aceeai mprejurare; - fr a se cunoate ordinea n care au decedat. 708. In cazul comorienilor prini i copii se consider c: -impuberui a murit naintea prinilor; -copilul puber a murit dup prini. 709. In cazul comorineilor prini i copii, se considera c prinii au murit: -dup impuber; -naintea copilului puber; 710. In cazul n care comorienii erau donatorul i beneficiarul unei donaii care putea fi oricnd revocat n cursul vieii donatorului, se considera c: -donatorul a murit naintea donatarului; -donatarul a murit dup donator; 711. Procesul era divizat n dou faze: (in iure i apud iudicem) n: -procedura legisaciunilor; -procedura formular;
-ordo iudiciorum privatorum.

712. Magistratul avea numai rolul de a organiza instana de judecat n:

- ordo iudiciorum privatorum;

-procedura legisaciunilor; -procedura formular; 713. Magistratul avea numai rolul de a organiza instana de judecat n: 48

trimise n faa judectorului: -n a doua faz a procesului; -n faza apud iudicem. 715. n ordo iudiciorum privatorum prile erau trimise n faa judectorului: -dup faza in iure; -n faza apud iudicem. 716. Rolul judectorului nceta dup pronuarea hotrrii n: -procedura formular; -procedura legisaciunilor;
-ordo iudiciorum privatorum.

-faza in iure; -ordo iudiciorum privatorum, 714. n ordo iudiciorum privatorum prile erau

717. n ordo iudiciorum privatorum judectorul era: 718 Diziunea procesului n dou faze a disprut n: 719 Se numeau formulele legisaciunilor termenii pronunai de pri: -n faa magistratului; 720 Potrivit procedurii legisaciunilor , prin una din cele cinci aciuni puteau fi valorificate: - orice drepturi recunoscute de lege; 721 Caracterul judiciar al legisaciunilor consta n: 722 Aveau un caracter formalist: - toate legisaciunile; 723 - Caracterul formalist al legisaciunilor consta n faptul c: trebuiau s se foloseasc anumite cuvinte sau termeni formulai de ctre pontifi conform textului lege; prile trebuiau s foloseasc anumite gesturi sacramentale; 724. In procedura legisaciunilor , un cetean roman, prt ntr-un proces putea fi citat prin:
-in ius vocatio; -vadimonium;

725. Promisiunea prtului fcut reclamantului de a se prezenta n faa magistratului la data convenit printr-o stipulatio poenae n cazul n care citarea se fcea prin: 726. Reclamantul avea dreptul s foloseasc fora mpotriva prtului care refuza s se prezinte la proces n cazul n care citarea se fcea prin:
-in ius vocatio;

727. La nevoie , mpotriva ceteanului care avea calitatea de prt se putea folosi fora n cazul n care citarea se fcea prin:
-in ius vocatio; - libellus conventionis.

728.Sarcina citrii prtului revenea reclamantului cnd citarea se 49

efectua prin:
-condictio; -vadimonium;

729. Se trecea la faza apud iudicem cnd prtul se afla n situaia:

-infitiatio;

730. In procedura legisaciunilor , pricina era judecat direct de ctre magistrat cnd prtul se afla n situaiile: -confessio in iure i non defensio uti oportet, 731. Potrivit legilor Liciniane (367 Hr.) jurisdicia civil n materie de eliberri de sclavi era n competena: -consulilor; 732. Potrivit legilor Liciniane , consulii aveau competen n: -jurisdicia civil n materie de eliberri de sclavi; -jurisdicia civil n materie de emancipare; 733. n procedura legisaciunilor , n timpul cuceririi Italiei , puterea judiciar a fost exercitat, printre alii, de ctre: -consuli; -pretori; - edilii curuli; 734. La data apariiei legilor Liciniane, puterea judiciar era exercitat concomitent de ctre: 735. Jurisdictio desemneaz: -rolul in iure al magistratului; -dreptul magistratului de a participa la indeplinirea formelor unei legisaciuni. 736. Jurisdicia putea fi: -voluntar; -graioas; -contencioas. 737. Cnd interesele prilor erau opuse, jurisdicia era: 738. Procesul se termina prin pronuarea unei sentine n cazul n care era vorba de o jurisdicie: -contencioas. 739. Magistratul particip la realizarea unui act juridic n cadrai unui proces simulat n cazul unei jurisdicii: -graioase; -voluntare; 740. Dreptul de proprietate se transmitea prin procedeul in iurecessio cnd era vorba de
iurisdiciio: -

741 Pretorul putea s exercite: -jurisdicia voluntar n orice loc; -jurisdicia contencioas numai n forum; 742 In sens larg, imperium desemneaz: -rolul in iure al magistratului; - dreptul magistratului de a participa la ndeplinirea formelor unei legisaciuni; 50

- dreptul magistratului de a aplica justiia civil; - dreptul magistratului de a aplica justiia criminal i de a comanda o armat. 743 Imperium merum cuprinde dreptul magistratului: - de a aplica justiia criminal; - de a pedepsi pe rufctori; -de a comanda o armat. 744 Imperium mixtum cuprinde dreptul magistratului: -de a aplica justiia civil; -de a organiza instana. 745. Beneficiau de imperium: -pretorii urbani; -pretorii peregrini; 746. Beneficiau de imperium: -dictatorii; -guvernatorii de provincii de rang consular; 747 Beneficiau de imperium: - consulii; -guvernatorii de provincii de rang pretorian. 748. Beneficiau de imperium: 749. Beneficiau de imperium: 750. Magistratul rostea cuvntul do: n caz de infitiatio; 751. Procedeele pretoriene de soluionare a litigiilor n faza apud iudicem au fost: --------------------752. Stipulaiile pretoriene erau: --------------------753. Stipulaiunea pretorian este: a) un. procedeu de soluionare a litigiilor n faza in iure; 754. Interdictele (interdicta) sunt: a) procedee pretoriene de soluionare a litigiilor n faza in iure; c) ordine emise de urgen prin care pretorul rezolv pe cale administrativ anumite litigii. 755. Interdictele (interdicta)<srm restitutoria cnd: a) pretorul dispunea efectuarea unui act; 756. Interdictele (inierdicta) erauprohibitoria cnd: ----------------------------757. Erau interdicte (interdicta) exhibitoria: a) cnd partea era obligat s prezinte lucrai pe care l inea ascuns. 758. Dup obiect, un interdict putea fi: ----------------759. Missio inpossessionem constituie: a) un procedeu pretorian de soluionare a litigiului n faza in iure; b) un mijloc de constrngere mpotriva persoanelor care cutau s mpiedice 51

realizarea unor drepturi; c) o msur luat mpotriva prtului care refuz s se prezinte n faa magistratului; 760. Restiiutio in integram este: a) un ordin prin care pretorul repune prile n situaia pe care o aveau nainte de efectuarea actului pgubitor; b) un ordin prin care pretorul anuleaz actul pgubite pentru reclamant, considerndu-1 ca inexistent; d) un procedeu pretorian de soluionare a litigiilor n faza
in iure.

761. O persoan avea posibilitatea s intenteze o aciune n vederea valorificrii dreptului pierdut ca urmare a unui act pgubitor pe calea: a) unei repuneri n situaia anterioar; 762. Prin restituito in integrum: a) era anulat actul pgubitor pentru reclamant; b) actul pgubitor pentru reclamant era considerat ca inexistent; c) reclamantul era repus n drept n situaia anterioar. 763. Cauzele pentru care pretorul acorda reclamantului o restituito in integrum puteau fi: a) violena sau nelciunea; b) eroarea i absena; c) nelciunea i absena; d) violena i eroarea. 764. Pretorul acorda o restitutio in integrum n cazul n care victima actului pgubitor avea vrsta de cel mult: a) 25 ani. 765. Violena constituia o cauz pentru acordarea unei: a) aciuni; b) excepii; c) repuneri n situaia anterioar. 766. Dolul sau nelciunea constituia o cauz pentru acordarea: , a) unei aciuni; b) unei excepii; c) unei repuneri n situaia anterioar; 767. In ordo iudiciorum privatorum, iudex privatus putea s fie: a) un arbiter; b) un iudex unus; c) un senator; d) o persoana dm clasa ecvestra. 768. In ordo iudiciorum privatorum, un iudex unus judeca procesele: a) n care se constata dac faptele afirmate de ctre reclamant erau sau nu adevrate; b) referitoare la existena dreptului; 52

769. n ordo iudiciorum privatorum un orbiter judeca procesele: a) n care se constata dac faptele reclamate erau sau nu adevrate; b) referitoare la ntinderea dreptului; c) referitoare la grniuire. 770. n ordo iudiciorum privatorum , procesele puteau fi judecate de:
a) iudex privatus;

b) iudex unus; c) tribunale permanente; d) tribunale nepermanente. 771. n ordo iudiciorum privatorum , desemnarea judectorului se fcea: a) prin alegerea sa de ctre pri i confirmarea de ctre magistrat; b) prin tragere la sori, dac prile nu se nelegeau. 772. n ordo iudiciorum privatorum, judectorul era: a) un iudex privatus; b) o persoan particular; 773. Tribunalele nepermanente puteau s fie formate din: a) 3 recuperator es; b) 5 recuperatores; 774. Tribunalele permanente puteau s fie formate din: ------------775. Tribunalele nepermanente erau alctuite: a) dintr-un numr impar de recuperatores; b) din ceteni romani; c) din peregrini; 776. Tribunalele nepermanente judecau procesele: a) dintre ceteni i peregrini; b) mpotriva guvernatorilor de provincii. 777. Lista din care se scoteau i apoi erau alei
recuperatorescupr'mdea:

a) 50 de brbai; 778. Tribunalele permanente erau alctuite din: a) ceteni; b) magistrai inferiori; 779. Decemviri litibus iudicondis erau competeni s judece: a) procese referitoare la libertate; 780. Tribunalul centumvirilor (centumviri) a fost alctuit din: a) 105 membri; b) 180 de membri. 781. Dup reformele lui Augustus, tribunalul centumvirilor era competent s judece: a) procese referitoare ia libertate; b) procese referitoare la motenire; c) procese referitoare la proprietate. 782. In secolul al Il-lea d. Hr. n faa tribunalului centumvirilor s folosea: 53

a) numai procedura legisaciunilor; 783. In provincii, n procedura legisaciunilor, procesele dintre cetenii romani referitoare la libertate erau judecate de: ----------------------------784. n timpul lui lustinian, numrul membrilor tribunalulu: centumvirilor era de: ------------------------785. ntr-o provincie, litigiul dintre doi ceteni romani privitor la o motenire era judecat de:
a) iudex unus;

786. ntr-o provincie, litigiul dintre doi latini coloniari referitor la o proprietate, era judecat, n faza apud iudicem de ctre: b) judectori locali; 787. Litis contestaia n procedura legisaciunilor: a) avea Joc nainte de nceperea procesului; b) consta n luarea de martori. 788. n procedura legisaciunilor, n faa judectorului: a) se puteau folosi orice mijloace de prob; 789. n procedura legisaciunilor, n faza apud iudicem, dac prtul nu se prezenta la proces: a) se atepta pn la amiaz, dup care se da ctig de cauz reclamantului. 790.Procedura prin jurmnt este: a) o actio generalis; c) procedura de drept comun; 791. Sacramentum in rem se refer la: a) lucruri; b) dreptul de proprietate; 792. Sacramentum in rem presupune prezena lucrului litigios: a) n faa magistratului;
b) in iure;

793. n exemplul dat de Gaius de revendicare a unui sclav printr-un sacramentum in rem, reclamantul rostete urmtoarele cuvinte:
a) sicut dixi, eece tibi vindictam imposui; d) Quando tu iniuria vindicavisti L (aut D) aeris '- sacramento te provoca.

794. n exemplul dat de Gaius de revendicare a unui sclav printr-un sacramentum. in rem, reclamantul , printre altele, rostete urmtoarele cuvinte:
a) sicut dixi, eece tibi vindictam imposui;

795. n exemplul dat de Gaius de revendicare a unui sclav printr-un sacramentum in rem, prtul, printre altele, rostete urmtoarele cuvinte:
a) Hune ego hominem ex iure Quiritium meum esse aio, secundum suam causam; b) sicut dixi, eece tibi vindictam imposui;

54

c) ius feci sicut vindictam imposui;

796. In exemplul dat de Gaius de revendicare a unui sclav printr-un sacramentum in rem, reclamantul rostete urmtoarele cuvinte:
-------------------------------

797. In exemplul dat de Gaius de revendicare a unui. sclav printr-un sacramentum in rem, fraza i cer s-mi spui n ce scop ai revendicat, era rostit: a) numai de reclamant; . 798. n exemplul dat de Gaius de sacramentum n rem, sclavul litigios este atins: a) cu nuiaua, de ctre reclamant; b) eu nuiaua de ctre prt. 799. n legisactio per sacramentum, sacramentul putea s fie de: a) 50 de ai; b) 500 de ai; 800. n legis actio per sacramentum, n cazul n care obiectul litigiului avea o valoare de 500 de ai, sacramentul era: a) 50 de ai; 801. In legis actio per sacramentum, la nceput, suma depus era: ---------------------802. n legis actio per sacramentum, suma promis era: a) garantat de praedes sacrarnenti; b) depus de partea care pierdea procesul; 803. n' legis actio per sacramentum, n faza in iure, n ipoteza infitiatio, obiectul litigios era: c) atribuit n mod provizoriu de ctre magistrat uneia dintre pri; 804. Obligaia de a constitui praedes litis et vindiciarum revenea: persoanei creia i-a fost atribuit provizoriu obiectul litigios; 805. Praedes litis et vindiciarum erau persoanele care garantau: a) restituirea lucrului litigios; b) restituirea fructelor lucrului litigios produse n cursul procesului. 806. n legis actio per sacramentum judectorul: a) se pronun indirect asupra preteniilor reclamantului; b) nu spune cine a ctigat procesul. 807. n legis actio per sacramentum,forma in rem, judectorul: a) d ctig de cauz prii al crei sacramentum. a fost declarat just; b) se pronun implicit asupra fondului procesului; 808. n legis actio per sacramentum,m materia drepturilor reale, dac ambele sacramente au fost declarate injuste, lucru! litigios revine n mod definitiv: a) persoanei creia i-a fost atribuit posesia provizorie a lucrului. 809. Sacramentum in personam avea ca obiect: a) drepturi personale; b) drepturi de crean; 55

810. Sacramentum in personam presupunea: aun arbiirium itis aestimandae, dac obiectul litigios era un lucru oarecare. 811. Sacramentum in personam presupunea: a) o dezbatere contradictorie n faa magistratului; b) rostirea de ctre reclamant a unei fraze n genul Aio mihi centum dar
oportere";

c) o provocare reciproc a prilor la sacramentum. 812. Arbitrium litis aestimandae era necesar n cazul n care era vqrba de:
a) sacramentum in personam;

b) un lucru oarecare. 813. n cazul n care obiectul litigios consta ntr-o sum de bani, partea care ctigase procesul n urma unui sacramentum in personam trebuia s se foloseasc n continuare de:
d) manus iniectio. 814. Legis actio per iudicis postulationem consta ntr-o

cerere

adresat: a) magistratului; 815. Prin legis actio per iudicis postulationem se urmrea: a) desemnarea unui arbitru; b) desemnarea unui judector; c) reglementarea unei stri ntre mai multe persoane; d) evaluarea unei creane. 816. Legis actio per iudicis postulationem a fost extins prin: a) Legea Licinia; 817. Legis actio per iudicis postulationem era o procedur: a) cu caracter excepional; b) aplicabil n procesele de partaj; c) aplicabil n procesele de grniuire. 818. n cazul proceselor care se nteau din sponsio se utiliza:
a) legis actio per iudicis arbitrive postulationem; 819. n legis actio per iudicis postulationem, judectorul:

a) se pronuna direct asupra drepturilor prilor; b) pronun o condemnatio. 820. Partea care pierdea procesul pltea o sum de bani cu titlul de pedeaps, dac procesul se judecase prin:
a) sacramentum in rem; b) sacramentum in personam; c) legis actio per condictionem.

821. Procedura prin somaie a fost introdus i extins prin: a) Legea Calpurnia; b) Legea Silia. 822. Procedura prin somaie a fost: a) introdus n materie de certa pecunia; b) extins n materie de alia certa res; 823. Legea Calpurnia: -------------------------------824. Legea celor XII Table a introdus legisaciunea: 56

a) per iudicis postulationem; 825. Reprezint o legisactio specialis: c) iudicis postulatio;

d) procedura prin somaie. 826. n cadrul procedurii prin somaie, activitatea reclamantului consta, printre altele, n urmtoarele: a) afirma c debitorul i datoreaz un anumit lucru; c) i cerea debitorului s recunoasc acest lucru; d) i cerea debitorului s nege acest lucru. 827. Procedura prin somaie face parte din: a) procedura legisaciunilor;
b) ordo iudiciorum privatorum,

828. Fraza "pentru c negi, te convoc ca n 30 de zile s lum un judector" se ntlnete n: ---------------------------------829. Termenul de 30 de zile se ntlnete n:
a) legis actio per condictionem; b) legis actio per manus iniectionem. 830. n legis actio per conditionem, partea

care pierdea procesul

trebuia s plteasc: a) o sum variabil; b) o sum de bani cu titlu de pedeaps. 831. n legis actio per condictionem, partea care pierdea procesul trebuia s plteasc: a) 1/3 din valoarea obiectului; 832. Apariia procedurii prin somaie se explic prin: a) nevoia unei proceduri de judecat mai simple; b) dezvoltarea relaiilor economice; 833. Modul de sancionare prevzut de procedura prin somaie se explic prin: a) msura adecvat proceselor inflaioniste care aveau loc; 834. Erau legisaciuni de executare: ----------------------------------835. Erau legisaciuni de executare:
a) pignoris capio i manus iniectio;

836. Erau legisaciuni de judecat, legis actio per:

--------------------------------------

837. Erau legisaciuni de judecat, legis actio per:

c) iudicis postulationem, condictionem, sacramentum;

838. Erau legisaciuni de executare, legis actio per:

a) manus iniectionem si pignoris capionem. 839. Erau legisaciuni de judecat, legis actio per: a) condictionem i iudicis postulationem; b) condictionem i sacramentum;

840. Erau legisaciuni de judecat: a) legis actio per sacramentum i per condictionem; d) legis actio per sacramentum i per iudicis
postulationem.

57

841. Erau legisaciuni de judecat: a) legis actio per iudicis postulationem i per condictionem;
b) legis actio per iudicis postulationem i per sacramentum; c) legis actio per condictionem i per sacramentum; 842. Manus iniectio este o procedur referitoare la executarea unei

sentine: a) de condamnare; b) care privete o sum de bani; 843. n procedura legisaciunilor, n mod obinuit, sentina de condamnare era executat: a) n urma unui nou proces; b) prin ordinul dat de magistrat. 844. n legis actio per manus iniectionem, dac debitorul nu pltea, era readus n faa magistratului n termen de: a) 30 de ziie de la pronunarea sentinei de condamnare; b) 30 de zile de ia data cnd a avut ioc confessio in iure; 845. n legis actio per manus iniectionem, creditorul rostea, printre altele, urmtoarele cuvinte:
a) Quod tu inihi iudicatus; b) sive damnatus; c) ... decern milium indicai manum inicio. 846. n legis actio per manus iniectionem,

declaraia debitorului era ratificat de magistrat printr-o:

---------------------847. n legis actio per manus iniectionem, declaraia creditorului

era ratificat de magistrat printr-o: a) addiciio; 848. d) n legis actio per manus iniectionem , dup declaraia creditorului, dac debitorul nu se liberase prin mijloacele prevzute de lege, magistratul spunea":
a) addico; 849. In legis actio per manus iniectionem, dup ce magistratul

ratifica declaraia creditorului, debitorul era: a) dus la nchisoarea creditorului; b) inut n nchisoare timp de 60 de zile. 850. In legis action per manus iniectionem, daca datoria nu era platita in termenul prevazut, potrivit Legii celor XII table creditorul avea dreptul : -sa-l ucida pe debitor -sa-l vanda pe debitor ca sclav in Eturia 851. Adoptarea legii Poetelia Papiria de nexis a avut drept consecinte: -caderea in desuetudine a nexumului; -interzicerea dreptului creditorulor de a-I omora pe debitorii insolvabili; -interzicerea dreptului creditorilor de a-I vinde ca sclavi pe debitorii insovabili 852. Adoptarea legii Poetelia Papiria de nexis a avut drept consecinte: 58

-pierderea de catre nesum a fortei executorii; -generalizarea practicii incheierii de conventii intre creditori si debitori prin care acestia din urma se obligau sa lucreze pentru creditori, un anumit timp, in contul datoriei; 853. Se numeste vindex: -persoana care contesta in nume propriu pretentiile reclamantului9creditorului0 in legis actio per manis iniectionem; 854. Dac se constata c nu a avut dreptate, virtdex trebuia s plteasc: a) dublul datoriei; 855. Manus iniectio putea s fie:
a) pura i iudicta; * , . , mUtliL ' potrivi/''- dac datoria nu era actio per manus ? VU 850. In legis } __ ^zv Legiz celor XII Table. pltit n termenul pre creditorul avea dreptul: a) s-1 ucid pe debitor; / fffo h b) s-i vnd pe debitat J sclav j| Roma; c) s-1 vnd pe debitor^ cu d<%^Wia; d) s ncheie o conveni' rid pentru ca acesta s munceasc pentru /orCius. creditor n calitate de / 851. Adoptarea legii Poetelia / % nexis a avut drept consecine: <rw* b) pura i pro iudicato. 856. Era subsecvent unui proces, manus iniectio: -----------------857. Nu presupunea un proces prealabil manus iniectio: a) pura; b) pro iudicato;
. . . . . ......................... i

858. Manus iniectio pro iudicato este manus iniectio n care reclamantul: a) este scutit de a face un proces prealabil; b) este pus ntr-o situaie similar cu efectuarea unei judeci; d) este pus ntr-o situaie similar cu obinerea unei sentine de condamnare. 859. Garantul care a pltit pentru debitorul principal i execut creana pe calea unei manus iniectio:
c) pro iudicato;

860. O crean nscut din nexum era executat printr-o manus

iniectio: a) pro iudicato;

861. Legea care a prevzut executarea unei creane printr-o manus

iniectio pro iudicato a fost:

-----------------862. Manus iniectio pura: a) da posibilitatea, debitorului s se apere singur. 863. Legea care a fcut din manus iniectio pro iudicato regula, a fost: ------------------------59

864. Legea care a fcut din manus iniectio pura regula a fost: -------------------865. Pignoris capio presupunea prezena: a) creditorului; b) martorilor; 866. Pignorio capio este o legisaciune: b) de executare d) care nu presupunea existena unei sentine de condamnare. 867. Pignoris capio putea avea ioc: b ) i n afara tribunalului; c) n zilele cnd era interzis activitatea judiciar. 868. Activitatea creditorului n pignoris capio consta n: magistratului; b) pronunarea unor cuvinte solemne n prezena martorilor; c) uarea unui bun mobil al debitorului; 869. Asupra unui bun preluat prin pignoris capio, creditorul era ndreptit: a) s-1 pstreze pn cnd debitorul putea plti; b) s-1 distrug dac debitorul nu pltea i nici nu intenta un proces. 870. Prin pignoris causa se urmrea ocrotirea intereselor: a) statului roman; b) anumitor particulari. 871. In calitate de creditori, se puteau folosi de pignoris causa pentru realizarea creanelor: a) societile de publicani; 872. Legis actio per pignoris capionem era o procedur de executare asupra: -------------------------------873. Puteau s se foloseasc de pignoris capio mpotriva cumprtorilor care nu au achitat preul; --------------------------874. Pignoris capio se putea folosi mpotriva persoanelor: a) scutite de serviciul militar, care nu plteau solda unui osta; b) scutite de serviciul militar, care nu achitau plata nutreului pentru calul unui osta; c) scutite de impozite, care nu plteau solda unui osta; d) scutite de impozite, care nu achitau plata nutreului pentru calul unui osta. 875. Pignoris capio se puteau folosi mpotriva debitorilor care nu plteau: a) impozitele; d) preui pentru animalele cumprate n vederea sacrificiului religios. 876. Legea Aebutia: 60

a suprimat procedura legisaciunilor; a) a introdus procedura formular; 877. Potrivit lui Gaius, legisaciunile: a) deveniser cu timpul odioase pentru romani; b) au fost nlturate prin legea Aebutia; c) au fost nlturate prin lex Mia iudiciorum privatorum, 878. Introducerea procedurii formulare a avut drept consecine: a) dezvoltarea dreptului; corespundea stadiului n care se afla societatea roman; c) coexistena, timp de peste 100 de ani cu procedura legisaciunilor; d) posibilitatea prilor, a nceput, de a opta ntre cee dou proceduri, 879. Lex lulia iudiciorum privatorum.: a) a abrogat expres procedura legisaciunilor; b) a abrogat aproape total procedura legisaciunilor. 880. Dup adoptarea legii lulia iudiciorum privatorum, n unele cazuri, s-a mai aplicat legis actio per:
-------------------------

a) nu

881. Dup adoptarea legii ulia. iudiciorum privatorum,pvQcem& legisaciunilor a continuat s se aplice: a) n caz de daun eventual; b) n caz de damnum infectum; c) n czui litigiilor de natur succesoral judecate de centumviri. 882. In procedura formular, n faza in iure, prile: a) vorbesc liber; d) nu sunt inute s se exprime prin anumite gesturi rituale. 883. Formula reprezint: a) un rezumat al dezbaterilor care au loc n faza in iure; b) un nscris redactat de pri mpreun cu magistralul; 884. Deosebirea esenial ntre procedura formular, i procedura legisaciunilor const n: a)existena formulei. 885. n procedura formular, formula: a) variaz n funcie de natura procesului; b) conine instruciuni asupra modului de desfurare a procesului; 886. Formula ncepe cu; a) numirea judectorului unic; b) numirea recuperatorilor; 887. Prile principale ale formulei sunt cele care: c) sunt introduse de magistrat, indiferent de cererea prilor: d) nu lipsesc niciodat din formulele aceluiai tip de aciune. 888. Prile accesorii ale formulei sunt cele care: a) sunt introduse numai la cererea prilor din proces; b) pot lipsi din formul. 889. Sunt pri principale ale formulei: a) demonstraia i adiudicatio; 61

b) demonstraia i condemnatio; c) demonstraia i intenia.

890. Sunt pri principale ale formulei: ----------------891. Sunt pri principale ale formulei: a) demonstraia, intentio, condemnatio; 892. Sunt pri principale ale formulei: a) adiudicatio i condemnatio; b) demonstraia i intentio; c) intentio i condemnatio. 893. Sunt pri principale ale formulei: a) adiudicatio i intentio; b) condemnatio i demonstratio; 894. Sunt pri principale ale formulei: a) demonstratio;
b) intentio; d) condemnatio.

895. Sunt pri principale ale formulei: a) adiudicatio;

b) condemnatio;

896. Sunt pri principale ale formulei:

a) intentio; d) demonstratio.

897. Sunt pri principale ale formulei: -------------------898. Prile principale care pot s lipseasc dintr-o formul in ius sunt: a) demonstratio;
b) adiudicatio;

c) condemnatio. 899. Demonstratio este acea parte a formulei care cuprinde: a) actul juridic pe care reclamantul i ntemeiaz preteniile: c) faptul juridic pe care reclamantul i ntemeiaz preteniile; d) cauza juridic a preteniilor reclamantului. 900. Demonstratio se gsete situat n formul: a) nainte de intentio; ; d) duph praescriptio. 900. Demonstratio se gsete situat n formul: b) nainte de intentio; d) dupa praescriptio 901. Partea esenial a formulei este: a) intentio; 902. Indicarea cauzei juridice din cadrul unei formule se fcea sub forma: - unei scurte expuneri a operaiei juridice. 62

903. Intentio este acea parte a formulei n care reclamantul i exprim: a) pretenia sa; b) dreptul su; 904. Formulele in factum sunt cele n care: - nu exist demonstratio; - nu exist intentio; - se face o expunere a faptelor. 905. Partea formulei. n care se spune: Dac se constat c Numerius Negidius trebuie s-i dea lui Aulus Agerius 10.000 de sesteri" constituie:
- o intentio certa 906. Partea din

formul n care se spune: Ceea ce se va constata c trebuie s-i dea i s-i fac Numerius Negidius lui Aulus Agerius" constituie: c) o intentio incerta

907. Intentio este incerta cand obiectul pretentiilor reclamantului : - nu poate sa fie fixat de la inceput intr-o cifra; -este lasat la libera apreciere a judecatorului; -nu poate sa fie fixat de la inceput intr-un lucru cert. 908. formulele cu intentio incerta se intalnesc in czul : - in care judecatorul trebuie sa stabileasca ce anume trebuie sa-i dea paratul reclamantului; - actiunilor care sanctioneaza drepturi de creanta 909. Adiudicatio se intalneste in cazul actiunilor: -civile -divizorii; 910. Adiudicatio se intalneste in cazul unor actiuni precum: - actio familiae erciscundae si actio communi dividundo; - actio familiae erciscundae si actio finium regundorum; 911. Adiudicatio se intalneste in cazul : ---------912. Sunt actiuni divizorii: -actiunea in partaj succesoral; -actiunea pentru iesire din indiviziune; 913. Prin adiudicatio se acorda magistratului puterea : ----------914. Prin adiudicatio se d judectorului puterea:

a) s mpart un bun mai multor persoane; b) s atribuie prilor un drept de proprietate asupra a ceea ce le-a revenit; 915. Condemnatio este partea din formul prin care se acord magistratului dreptul: -----------916. Condemnatio este partea din formul prin care prile l nvestesc pe judector cu dreptul: ----------917. Condemnatio este partea din formul prin care magistratul l nvestete pe judector cu dreptul: c) de a condamna; d) de a absolvi. 918. Condemnatio este partea din formul prin care magistratul l nvestete pe judector cu dreptul: d) de a-l absolvi pe prt. 63

919. Condemnatio era certa n cazul n care: --------920. Condemnatio era incerta cum taxatione cnd n formul suma la care urma s fie condamnat prtul: a) era artat la nivelul maxim; 921. Condemnatio era incerta n cazul n care: a) suma la care urma s fie obligat prtul era lsat la aprecierea judectorului; 922. Partea din formul care coninea fraza Judecatorule, condamn-l pe Numerius Negidius fa de Aulus Agerius la ct va valora acel lucru, dac nu i se pare, s-l absolvi" este:
-o condemnatio incerta

923. Partea din formul care conine fraza Judectorule, condamna-l pe Numerius Negidius ctre de Aulus Agerius pn a suma de 10 000 de sesteri, dac nu socoti, absolv-l" este;
----------

924. Partea din formul n care se spune Judecatorule, condamna-l pe Numerius Negidius fa de Aulus Agerius la 10000 de sesteri, iar dac nu se dovedete, absolva-l", constituie: a) o condemnatio certa; 925. Intr-o formul, incerta cum taxatione putea s fie: a) condemnatio. 926. ntr-o formul, era posibil s fie certa: a) intentio; d) condemnatio. 927. ntr-o formul, era posibil s fie incerta: a) intentio; b) condemnatio; 928. Praescriptiones sunt: a) pri secundare ale formulei; b) pri accesorii ale formulei. 929. ntr-o formul praescriptiones sunt puse: a) naintea lui demonstratio; b) naintea lui intentio; 930. Prescripiunile (praescriptiones) puteau s fie: -------------------931. Prescripiunile n favoarea reclamantului: a) atrgeau atenia judectorului c reclamantul i limiteaz ntinderea dreptului dedus in justiie; b) erau mai frecvente dect prescripiunile n favoarea prtului. 932. Prescripiunile pro actore se ntlneau n cazul obligaiilor: a) cu prestaii periodice; b) nscute din contractul de nchiriere; 933. Prescripiunile pro actore se ntlneau n cazul unor obligaii: a) care nu au ajuns nc ia scaden; b) care au ajuns la scaden; c) nscute dintr-un contract de iocaiune; 64

d) nscute dintr-un contract de rent viager. 934. Prescripiunile pro adore se ntlneau n cazul unor obligaii: a) care nu au devenit exigibile; b) nscute dintr-un contract de depozit; d) nscute dintr-un contract de vnzare-cumprare cu plata preului n rate. 935. Partea din formul n care se spune "S fie adus n discuie numai prestaia care a ajuns la scaden" este: a) o paste accesorie; b) o parte secundar; c) o praescriptio pro actore; 936. Prescripiunile n favoarea prtului erau: a) mai rare dect cele n favoarea reclamantului; b) judecate nainte de a se intra n fondul chestiunii; 937. Partea din formul n care se spune S fie discutat faptul dac prin procesul acesta nu se aduce vreun prejudiciu succesiunii"este introdus: a) numai Ia cererea prtului; 938. Partea din formul n care se spune S fie discutat faptul dac prin procesul acesta nu se aduce vreun prejudiciu succesiunii este: a) o parte accesorie; b) o praescriptio pro reo. 939. Excepiile sunt mijloace procedurale: a) mai eficiente dect prescripiunile: b) care au nlocuit numai prescripiunile n favoarea prtului; 940. Excepiile sunt mijloace: b) de aprare n justiie; d) prin care prtul invoc fapte de natur s paralizeze preteniile reclamantului. 941. Excepia bazat pe pact este o aprare: a) indirect; b) care trebuie trecut n formul; 942. Cnd prtul neag in iure c ar datora suma de bani pretins de reclamant, este vorba de: a) o infitiatio; b) o aprare direct; 943. Cnd prtul recunoate in iure c datoreaz suma pretins de reclamant, dar susine c ulterior a intervenit un pact prin care reclamantul a promis s nu mai cear datoria, este vorba de: a) o aprare indirect. 944. Intr-o formul, excepia se insera: a) dup demonstratio; b) dup intentio. 945. ntr-o formul, excepia se insera: a) dup intentio; 65

b) nainte de condemnatio; 946. Replicatio este o clauz inserat n formul: a) la cererea reclamantului; b) dup excepie. 947. Intr-o formul, la cererea reclamantului, puteau fi introduse: - o praescriptio pro actore;
- o replicatio; - o triplicatio.

948. ntr-o formul, la cererea prtului, puteau fi introduse:

- o exceptio; -oduplicatio;

949. Excepiile au fost fost introduse n edictul pretorului: -dup adoptarea legii Aebutia; -cnd pretorul a dobndit puterea de a modifica dreptul civil prin msuri procedurale. 950. Introducerea excepiilor a presupus: -renunarea la principiul unitii de chestiune; -verificarea de ctre judector att a afirmaiilor -reclamantului, ct i a celor ale prtului; 951. Din punct de vedere al formei, excepiile erau: -pretoriene; 952. Din punct de vedere al dispoziiei pe care o sanciona, excepia se putea baza pe: -edictele pretorului; -legi -senatusconsulte; -constituii imperiale. 953. Erau excepii pretoriene:
- exceptio rei venditae et traditae; - exceptio doli.

954. Putea fi oricnd invocat: -o excepie peremptorie;

-exceptio metus; -exceptio doli.

955. Excepiile dilatorii puteau fi invocate: -fa de anumite persoane; -numai ntr-o perioad determinat de timp. 956. Excepia bazat pe un pactum de non petendo prin care creditorul se obligase s nu cear plata timp de un an de ia data iniial a scadenei era: 957. n procedura formular, excepiile puteau s fie: - absolutorii; -dilatorii; -peremtorii. 958. n procedura formular, exceptio metus era o excepie: - absolutorie -dilatorie; 66

-pretorian. 959. Judectorul nu poate da o sentin de condamnare la mai puin n cazul n care excepia este gsit ntemeiat, dac este vorba de o excepie: -absolutorie; 960. Dac prtul dovedise n procedura formular prin excepia ridicat c datoreaz o sum mai mic dect cea pretins de reclamant, judectorul comite un cvasidelict n cazul n care: -nu respect indicaiile cuprinse n formul; -i depete atribuiile; -l condamn pe prt la suma pe care o datora n realitate; 961. n procedura formular, dac reclamantul pretinde suma de 10 000 de sesteri, dar prtul pe calea excepiei dovedete c datoreaz numai 3 000 de sesteri, judectorul pentru a nu comite cvasidelictul iudex qui litem suam fecerii trebuia: -sa-l absolve pe prt. 962. n cazul n care formula fusese redactat eronat, judectorul: -nu putea s rectifice erorile; -trebuia s dea sentina cu luarea n consideraie a cuprinsului formulei, chiar redactat -eronat; 963. Erorile ntr-o formul erau foarte grave dac se comiteau n:
-intentio certa;

964. Erorile dintr-o formul comise n intentio aveau drept consecine: -respingerea aciunii; 965. Exist posibilitatea intentrii aceleeai aciuni pentru a doua oar dac plus petitio era comis de: -o persoan mai mic de 25 de ani; 966. Plus petitio putea fi comis:
-causa; -loco; -re; -tempore.

967. Dac debitorul a fost obligat s-1 dea fie pe sclavul Stichus, fie suma de 10000 sesteri, iar reclamantul pretinde s-i fie dat numai sclavul Stichus, cererea sa este: -respins; -exagerat cu privire la causa obiectului reclamant. 968. Reclamantul comite o plus petitio tempore dac va cere datoria: -inainte de mplinirea termenului suspensiv; -inainte de ziua scadenei; -inainte de ndeplinirea condiiei. 969. Cnd reclamantul cerea datoria nainte de punerea n ntrziere a debitorului, comitea o plus petitio: 970. Cnd pretindea mai puin dect i datora prtul, reclamantul comitea o plus petitio 67

971. Consecinele comiterii unei minuspetiiio erau: -admiterea aciunii pentru dreptul dedus injustiie; -posibilitatea intentrii pentru a doua oar a aceleeai aciuni pentru partea din drept omis iniial. 972. Magistraii care organizau instanele n epoca procedurii formulare au fost: -pretorul urban; -pretorul peregrin; -magistraii municipali. 973. In epoca procedurii formulare, magistraii care organizau procesele au fost: -pretorul urban i peregrinii; -magistraii municipali i guvernatorii de provincii; -pretorii (urban, i peregrin) i guvernatorii de provincii. 974. n procedura formular organizarea proceselor dintre cetenii romani revenea urmtorilor magistrai: -pretorului urban; -magistrailor municipali; -guvernatorilor de provincii. 975. n procedura formular magistraii superiori puteau s judece: -numai n zilele ngduite de lege;
-in dies fasti;

976. n procedura formular competena magistratului se determina: -dup domiciliul prtului; -conform principiului actor seqiutur forum rei. 977. n procedura formular, pentru a se evita conflictul pozitiv de competen ntre mai multe instane, competena revenea n primul rnd: -instanei locului n care s-a nscut prtul. 978. n procedura formular, magistraii puteau s judece:
- pro tribunali;

-numai la sediile lor. 979. n situaia n care prtul nu se nscuse i nici nu locuia efectiv la Roma, dar fusese surprins aici de ctre reclamant, competena de soluionare a litigiului revenea instanelor r. urmtoarea ordine:
- forum originis, forum domicilii, Roma;

980. Roma communis noslra patria est are urmtoarea semnificaie: - Orice cetatean era socotit ca ar avea ca domiciliu si orasul roma - Competenta de judecata putea sa revina instantei din capitala chiar daca paratul nu locuia efectiv la roma,dar fusese surprins aici de catre reclamant 981. n czui unui litigiu generat de neexecutarea unui contract, n procedura formular, competena de soluionare putea, s revin instanei de la: - locul ncheierii contractului, dac nu exista alt nelegere; - locul n care s-a nscut prtul, dac exist o asemenea nelegere ntre pri; 68

- locul n care se afl reedina efectiv a prtului, dac exista o asemenea nelegere ntre pri. 982. In cazul unui litigiu generat de neexecutarea unui contract, n procedura formular, competena de soluionare putea s revin instanei: - de la locul ncheierii contractului, dac nu exista alt nelegere; - de la locul n care se afla reedina efectiv a reclamantului, dac exista o asemenea nelegere ntre pri; - de la Roma, dac prtul a fost surprins aici i exista o nelegere n acest sens ntre pri. 983. n cazul unui litigiu generat de comiterea unui delict, n procedura formular competena putea s revin instanei de la locul: - naterii prtului, dac exista o asemenea nelegere ntre pri; - reedinei efective a prtului, dac exista o asemenea nelegere ntre pri. 984. n cazul unui ligi tiu generat de comiterea unui delict, n procedura formular competena de soluionare putea s revin instanei: -de la Roma, dac prtul nu locuia efectiv Ia Roma, dar fusese surprins aici de ctre reclamant i exista n acest sens o nelegere ntre pri; -de la locul reedinei efective a prtului, dac exista o asemenea nelegere ntre pri; -de la locul naterii prtului, dac exista o nelegere n acest sens; -de la locul comiterii delictului, dac nu exista altnelegere. 985. n procedura formular, competena instanelor se putea stabili: -dup domiciliul prtului; -dup locul ncheierii contractului; -dup locul comiterii delictului. 986. n procedura formular, citarea se fcea: -de ctre reclamant; -prin vadimonium: 987. n procedura formular, prtul care refuza s se preinte laproces putea fi constrns prin: -aplicarea unei amenzi; -vnzarea bunurilor sale prin venditio honorum: -acordarea n favoarea reclamantului a unei missio in posessioneni. 988. n procedura formular, vadiraonium reprezint: -un procedeu obinuit de citare; -un contract ntrit cu o stipulaia poenae. 989. n procedura formular, activitatea prilor in iure se desfura la iniiativa: - reclamantului; 990. In procedura formular, postulatio reprezint: 991. n procedura formular, n faza in iure, cererea oral adresat magistratului pentru a ncuviina introducerea unei aciuni, se numea: -postulatio; 992. Reclamantul recurgea la iusiurandum necessarium n: -actio certae creditae pecuniae; 993. n procedura formular, procesul era soluionat n faza in iure cnd se producea 69

-confessio in iure; -hon defensio uti oportet; -iusiurandum necessarium. 994. n procedura formular, reclamantul nu mai solicita formula: -n procesele ce aveau ca obiect o sum de bani determinat; -cand cerea paratului sa jure in fata magistratului daca recunostea sau nu prestatia -cand jura,la cererea paratului,ca are respectivul drept de creanta 995. Iusiurandum necessarium era depus: -de ctre reclamant; -de ctre prt; -n faa magistratului; 996. n iusiurandum necessarium , prtul se afla n situaia confessio in iure, fiind obligat s plteasc datoria dac: -la cererea reclamantului, refuza s jure c nu datoreaz nimic; -la cererea prtului, reclamantul jura c datoria exist; 997. n caz de iusiurandum necessarium, procesul era soluionat n faza in iure dac: -la cererea reclamantului, prtul jura c nu datoreaz nimic; -la cererea reclamantului, prtul refuza s jure c nu datoreaz ceva; -la cererea prtului, reclamantul jura c datoria exist; -la cererea prtului, reclamantul refuza s jure c datoria exist. 998. Magistratul proceda la redactarea formulei n caz de: 999. Magistratul proceda la redactarea formulei pentru a se trece la faza apud iudicem n caz de: -infitiatio, dac dezbaterile justificau acordarea unei aciun 1000. In procedura formular, litis contestaia consta n: -remiterea unei copii de pe formul; -dictarea formulei de ctre reclamant prtului. 1001. Litis contestatio era: - un veritabil contract judiciar. 1002. Litis contestatio prezenta, printre altele, urmtoarele efecte: -extinctiv i creator; -extinctiv i fixator. 1003. Efectul suspensiv al lui litis contestatio presupunea c dac a avut loc o modificare ntr-unui din elementele personale ale formulei (prin deces, capitis deminutio, etc), procesul se suspend pn cnd magistratul procedeaz la nlocuirea numelui: 1004. Efectul extinctiv al lui litis contestatio presupune: -----1005. Efectul extinctiv al lui litis contestatio presupune: a) stingerea ipso iure a dreptului dedus n justiie de ctre reclamant; b) stingerea exceptionis ope a dreptului dedus n justiie de ctre reclamant; c) mpiedicarea relurii procesului la iniiativa reclamantului; 70

1006. Efectul creator al Jui litis contestatio presupunre naterea n favoarea reclamantului a unui drept: a) nou; b) de crean; 1007. n comparaie cu dreptul iniial, dreptul rezultat n urma efectului creator al lui litis contestatio va putea avea: a) alt cauz juridic i acelai obiect; b) alt cauz juridic i alt obiect; 1008. In comparaie cu dreptul iniial, dreptul rezultat n urma efectului creator al lui litis contestatio va putea avea: a) acelai obiect i aceeai natur; b) acelai obiect i alt natur; c) alt obiect i aceeai natur; d) alt obiect i alt alt natura 1009. n comparaie cu dreptul iniial, dreptul rezultat n urma efectului creator al lui litis contestatio va putea avea : c) alt cauz juridic i aceeai natur; d) alt cauz juridic i alt natur. 1010. n comparaie cu dreptul iniial, dreptul rezultat n urma efectului creator al lui litis contestatio va putea avea: -----------------------------------1011. Dac dreptul iniial era un drept de crean avnd ca obiect o sum de bani, dreptul rezultat n urma lui litis contestaia avea: a) aceeai natur; b) acelai obiect; 1012. Dac dreptul iniial, era un drept de crean avnd ca obiect o sum de bani, dreptul rezultat n urma lui litis contestaia avea: a) alt cauz juridic; b) aceeai natur; 1013. Dac dreptul iniial era un drept de crean avnd ca obiect o sum de bani, dreptul rezultat n urma lui litis contestaia avea: a) aceiai obiect; b) alt cauz juridic. 1014. Dac dreptul iniial era un drept de crean asupra unui lucru oarecare (nu o sum de bani), dreptul rezultat n urma lui litis contesiatio avea: a) aceeai natur; b) alt obiect. 1015. Dac dreptul iniial era un drept de crean asupra unui lucru oarecare (nu o sum de bani), dreptul rezultat n urma lui litis contestaia avea:
-alta cauza juridica -aceeasi natura.

1016. daca dreptul initial era un drept de creanta asupra unui lucru oarecare (nuo suma de 71

bani) dreptul rezultat in urma lui litis contestatio avea : - alt obiect -alta cauza juridica 1017. Daca dreptul initial era un drept real, dreptul rezultat in urma lui litis contestatio avea : -alta natura -alt obiect 1018. Daca dreptul initial era un drept real, dreptul rezultat in urma lui litis contestatio avea : -alta natura -alta cauza juridica 1019. Daca dreptul initial era un drept real, dreptul rezultat in urma lui litis contestatio avea : -alt obiect -alta cauza juridica 1020. Daca dreptul initial era un drept real, dreptul rezultat in urma lui litis contestatio avea : -acelasi titular 1021. Daca dreptul initial era un drept real, dreptul rezultat in urma lui litis contestatio avea : -alt obiect -alta natura -alta cauza juridica 1022. Dac dreptul iniial era un drept de crean asupra unei sume de bani, dreptul rezultat n urma lui litis contestatio avea: a) acelai titular; b) acelai obiect; c) aceeai natur; 1023. Dac dreptul iniial era un drept de crean asupra unei sume de bani, dreptul rezultat n urma lui litis contestatio avea: a) alt cauz juridic. 1024. Dac dreptul iniial era un drept de crean asupra unui lucru, dreptul rezultat n urma lui litis contestatio avea: a) acelai titular; b) aceeai natur; 1025. Dac dreptul iniial era un drept de crean asupra unui lucru, dreptul rezultat n urma lui litis contestatio avea: a) alt obiect; b) alt cauz juridic. 1026. n procedura formular, dreptul iniial dedus n justiie de reclamant putea avea drept cauz juridic: a) un delict; b) un contract de mprumut de consumaie; c) un contract de mprumut de folosin 1027. Erau transmisibile: a) creanele contractuale: b) creanele din litis contestatio; 72

d) creanele delictuale, cnd victima murea dup litis contestatio. 1028. Elementele personale dintr-o formul erau: a) reclamantul; b) paratul; c) judectorul. 1029. Elementele reale dintr-o formul erau: a) afirmaiile reclamantului; b) afirmaiile paratului. 1030. Efectul fixator al lui litis contestatio consta n: a) fixarea unui mod definitiv n formul a elementelor personale; b) fixarea n mod definitiv n formul a elementelor reale; 1031. Consecinele efectului fixator ai lui litis contestatio constau n obligaia judectorului de a lua n considerare: a) numai persoanele indicate n formul; b) numai preteniile indicate n formul; 1032. n cazul n care nainte de finalizarea fazei apud iudicem intervenea o schimbare n cadrul elementelor persoanle sau reale ale procesului, magistratul proceda la o: a) translatio indicii; d) modificare corespunztoare a formulei. 1033. In materia reprezentrii n justiei, n epoca veche se aplica principiul: a) nemo aliena nomine lege agere potest; 1034. n procedura formular, reprezentanii privai n justiie au a) cognitor; b) procurator; b) un reprezentant privat n justiie; -un reprezentant legal n justiie; -reclamantul 1036.Cognitor este un reprezentant judiciar: a) care apare n epoca legisaciunilor; b) care trebuia constituit prin pronunarea unor cuvinte solemne; d) care putea fi constituit i prin modificarea unor cuvinte din formul. 1037 Pentru constituirea cognitorului era necesar prezena: a) persoanei reprezentate; b) adversarului persoanei reprezentate; d) magistratului. 1038., Nu puteau fi cognitor: a) femeile; b) infames; c) soldaii; d) persoanele care nu puteau pleda pentru ele nsele. 1039. Procurator era un reprezentant judiciar: 1035.In dreptul roman, termenul actor semnifica: a) care a aprut n dreptul clasic; 73

d) constituit fr forme solemne. 1040. Procurator este un reprezentant judiciar: a) privat; b) care putea fi constituit n absena adversarului. 1041. Mandatarul ad litem era un: a) procurator; 1042. In Digeste, procuratorul este definit: --------------------------1043. Defensor era: a) persoana care susinea interesele in justiie ale altei persoane, fr s fi primit vreo nsrcinare din partea acesteia; 1044. Persoana care pleda pentru altul era: a) un advocatus; b) un patronus causarum. 1045. Tutore era un reprezentant judiciar: a) a unui copil mai mic de 7 ani; 1046. Reprezentantul judiciar legal al unui municipiu era: a) un actor. 1047. Aveau acelai regim juridic prin asimilare: a) procurator; b) actor; c) tutor; 1048. n dreptul roman reprezentarea n justiie: a) nu era perfect; b) producea efectele asupra reprezentantului; 1049. Efectele hotrrii judectoreti treceau asupra , reprezentantului prin intermediul unei formule cu transpoziiune n care: a) n intentio se trecea numele reprezentatului; b) n condemnatio se trecea numele reprezentantului; 1050. Reprezentarea injustiie presupunea, printre alte consecine: b) posibilitatea ca prtul s fie chemat din nou n judecat, direct de ctre reprezentat; 1051. Prtul avea dreptul s refuze judecata cu un procurator al reclamantului dac procuratorul nu constituia: a) o garanie prin care prtul era asigurat c reprezentatul - va ratifica rezultatul; b) o cautio ratam rem dominam habiturum. 1052. n cazul unei reprezentri n justiie, reclamantul putea s-i cear procuratorului prtului: a) o garanie prin care s fie asigurat c dac va ctiga procesul, reprezentatul va plti suma de bani la care ar fi fost obligat reprezentantul; b) o cautio iudicatum solvi; c) o satisdatio iudicatum solvi. 1053. In dreptul clasic, aciunea era desemnat prin termenii: a) iudicium; 74

b) petitio; c) vindicatio. 1054. In epoca postclasic, aciunea purta numele de: a) actio; 1055. Aciunile in rem sancionau: -drepturi prin care titularii i exercitau prerogativele crean -drepturi reale 1056. Erau aciuni reale:
-actio hypothecaria -vindicatio servitutis -actio serviana 1057. Erau aciuni - actio Publiciana; - actio Pauliana;

reale:

1058. Cea mai veche diviziune a aciunilor cunoscut de dreptul roman a fost cea care facea deosebire ntre: -----------1059. Dreptul de proprietate era aparat : -actiuni in rem -actio negatoria -rei vindicatio 1060. Dreptul de servitute putea fi aparat impotriva tertilor prin : -actiones in rem -actio confessoria 1061. Actiunile in personam sanctionau : -drepturi de creanta -drepturi rezultanddin neindeplinirea unei obligatii ce sa nastea ex delicto; -drepturi rezultand din neindeplinirea unei obligatii ce se nastea ex contractu; 1062. Erau aciuni in personam: a) actio Fabiana; b) actio Calvisiana; d) aciunile in rem scriptae. 1063. Erau aciuni in personam ex contracta: a) actio ex stipitlatu; b) aciunile reipersecutoriae. 1064. Erau aciuni in personam ex delicto: a) actio de dolo; d) actio iniuriarurn. aestimatoria. 1065. Erau aciuni personale, actio: a) ad exhibendum, ex stipitlatu, quod metus causa, legis quiliae; b) in rem scripla, ex testamente, ex stipulatu, venditi; 1066. Numele prtului era trecut n intentio n cazul unor aciuni, precum: a) actio empti i actio venditi; b) actio empti i actio de dolo. 1067. Numele prtului era trecut n intentio n cazul unor aciuni, precum: 75

a) actio venditi i actio fiduciae; b) actio fiduciae i actio depositi; c) actio venditi i actio depositi. 1068. Numele prtului era trecut n intentio n cazul unor aciuni, precum: 1069. Numele prtului era , de regul, trecut n intentio n cazul unor aciuni, precum: a) aciunile personale ex contractul b) aciunile personale ex delicto 1070. Deosebirea esenial dintre aciunile reale i cele personale consta n modul n care, n formul, era redactat: --------------------------------------1071. Aciunile civile erau cele care se nteau din: a) legi; b) senatusconsulte; 1072. Aciunile pretoriene au fost create de: a) edilii curuli; b) pretorul urban; c) pretorul peregrin. 1073. Erau imprescriptibile: a) aciunile civile; b) aciunile introduse de motenitorii pretorieni. 1074. Erau imprescriptibile: a) rei vindicatio; b) hereditatis petitio; c) interdictul quorum bonorum; d) actio furti manifesi. 1075. Aciunile pretoriene se clasificau n urmtoarele categorii: a) aciuni cuprinznd formule cu transpoziie; b) aciuni ficticii; c) aciuni cu privire a un fapt. 1076. Aciunile in factum erau aciunile care: a) sancionau noile raporturi sociale. 1077. Erau aciuni in factum: a) actio de pecunia constituia; b) actio recepticia; c) actio Pautiana; d) actio sen'i corrupti. 1078. Erau aciuni in factum: a) actio riypomecaria; b) actio contra nantas, caupones, stabularias; d) actio sepulchri violai. 1079. Aciunile ficticii erau aciuni: 'a)pretoriene; b) care aveau formula redactat dup dreptul civil. 1080. Din categoria aciunilor ficticii fceau parte: 76

a) actio Publiciana; b) actio quod iussit; c) actio tributoria. 1081. Aciunile ficticii aprau proprietatea: a) bonitar; b) peregrin; 1082. Din categoria aciunilor ficticii fceau parte: a) actio institoria; b) actio exercitoria; c) actio de peciio et de in rem verso. 1083. O fictio si liber esset se introducea n formul n cazul: a) aciunilor ficticii; b) aciunilor adiecticiae qualitatis; 1084. Judectorul trebuia s in de un fapt nendeplinit, ca i cum ar fi sot ndeplinit, n cazul n care era vorba de: a) aciuni ficticii; b) aciuni cu caracter alturat. 1085. Formula cu transpoziie cuprinde: a) n intentio un nume i n condemnatio alt nume; * c) n intentio numele reprezentantului i n condemnatio numele reprezentantului; d) n intentio numele lui dornimis litis i n condemnatio numele procuratorului ad
litem.

1086. Din categoria aciunilor cuprinznd formule cu transpozie fceau parte: a) actio institoria; b) actio quasi institoria; c) actio exercitoria; d) actio de peciio et de in rem verso. 1087. Din categoria aciunilor cuprinznd formule cu transpozie fceau parte: a) actio tributoria; b) actio quod iussu; c) actio Rutiliana, 1088. Aciunile cuprinznd formule cu transpoziie erau aciuni care i aveau originea n: -----------------------------------------1089. Aciunile cu caracter alturat puteau s fie: a) aciuni pretoriene; b) aciuni ficticii; c) aciuni cuprinznd formule cu transpoziie. 1090. Erau aciuni private: a) actio ex testamento; c) actio famttiae erciscundae; d) actio communi dividundo. 1091. Erau aciuni populare: a) actio de effusis et deiectis; ^ b) actio de posito vel suspenso; 77

c) actio sepulchri violai. 1092. Aciunile populare: a) aprau un interes public; b) erau n acelai timp i aciuni penale; 1093. Aciunile penale duceau la: a) condamnarea prtului a o amend; 1094. Erau aciuni penale: a) actio iniuriarurn aestimatoria; b) actio de posito vel suspenso. 1095. Aciunile persecutorii (de recuperare) duceau la: a) obligarea prtului la restituirea lucrului; b) obligarea prtului la repararea pagubei; 1096. Erau aciuni persecutorii (de recuperare): a) actio redhibitoria; b) actio empti; c) actio depositi; 1097. Aciunile mixte erau aciunile: ---------------------------------------1098. Erau aciuni mixte aciunile introduse: a) pentru repararea daunelor provocate pe nedrept; b) pentru executarea sentinei. 1099. Aciunile de drept strict erau aciuni: a) in personam; b) avnd n formul o intentio certa; 1100. Din categoria aciunilor de drept strict fceau parte: a) actio ex stipulatu;
b) actio ex testamento 1101. ludicia bonaefides erau aciunile: a) in personam; d) avnd n formul o intentio incerta. 1102. Expresia ex fide bona figura n:

a) aciunile de bun-credin; b) intentio; 1103. n timpul lui Gaius era aciuni de bun-credin: a) actio negotiorum gestorum; b) actio depositi; c) actio mandati. 1104. In timpul lui Gaius era aciuni de buna-credina: a) actio pro socio; b) actio empti; 1105. n timpul lui lustinian au devenit aciuni de bun-credin: a) actio commodati; b) actio praescriptis verbis; c) aciuni divizorii. 1106. Erau aciuni de bun-credin: a) actio familiae erciscundae; b) aciunile privitoare la tutel; 78

c) aciunile privitoare la dota soiei; 1107. Erau aciuni de bun-credint:

-actio finium regundorum; a) actio communi dividundo;

b) aciunile privitoare la locaiune. 1108. Iudicia arbitraria erau aciunile: a) judecate n faza apud iudicem de un iudex privatus care iniial avea calitatea de arbitru, apoi calitatea de judector; b) care conineau n formul o clauz arbitral. 1109. Aciunile arbitrare presupuneau: a) un ordin dat de judector prtului de a-l repune pe reclamant n starea anterioar; b) condamnarea prtului, n cazul neexecutrii ordinului, la o sum de bani stabilit de reclamant prin jurmnt. 1110. Aveau caracter arbitrai: a)actio Calvisiana; b)actio Fabiana; c)formula Octaviana; d)actio Pauliana. 1111. Aveau caracter arbitrai: a) actio aquae pluviae arcendae; b) actio quod metus causa; d) actio de dolo. 1112. In procedura formular sentina era: a) oral; b) nemotivat. 1113. n procedura formular sentina de condamnare producea urmtoarele efecte: a) autoritatea de lucru judecat; b) fora executorie. 1114. n procedura formular sentina de absolvire producea urmtoarele efecte: ----------------------------1115. n procedura formular autoritatea de lucru judecat era: a) acelai lucru cu fora juridic a sentinei; 1116. n procedura formular autoritatea de lucru judecat era asigurat fa de: - reclamant, prin efectul extinctiv al lui litis contestatio 1117. Iniial, n procedura formular, fora juridic a sentinei: a) era asigurat numai fa de reclamant; 1118. Pentru a se mpiedica reluarea procesului ntre aceleai pri, n procedura formular a fost creat regula: a) lucrul judecat se consider ca adevr; de litis contestatio, fora executorie a sentinei a fost asigurat prin: -----------------1120. n procedura formular, alturi de litis contestatio, fora 79
c) res indicata pro veritate accipitur. 1 1 1 9 . n procedura formular, alturi

juridic a sentinei a fost asigurat prin:

) exceptio rei iudicatae.

1121. n procedura formular, fora executorie a sentinei era asigurat prin: a) actio indicati 1122. Revenit n faa magistratului, prtul debitor care nu a executat sentina de condamnare pronunat n procedura formular, avea urmtoarele posibiliti: a) s atace sentina pe motivul nulitii; c) s atace sentina pe motivul c judectorul nu a respectat indicaiile cuprinse n formul; d) s se supun imediat execuiei. 1123. Un al doilea proces grefat pe actio indicai: a) avea loc foarte rar; c) ducea la condamnarea la dublu a prtului, dac susrinerile sale erau nefondate; d) ducea la absolvirea prtului, dac susinerile sale erau ntemeiate. 1124. n cazul n care prtul nu pltea suma stabilit n sentina de condamnare, n procedura formular magistratul putea s ordone: b) trimiterea debitorului ia nchisoarea particular a creditorului; d) trimiterea creditorului n deteniunea bunurilor debitorului n scopul vnzrii lor. 1125. n procedura formular, actio indicai constituia mijlocul procedural: a) care a nlocuit manus iniectio; b) care ducea la executarea asupra persoanei; c) care ducea la executarea asupra bunurilor. 1126. Executarea asupra persoanei a constituit un sistem: c) preluat n procedura formular din procedura legisaciunilor; .; d) diferit n procedura formular fa de acelai sistem din procedura legisaciunilor. 1127. Executarea silit asupra bunurilor n procedura formular a constituit un sistem: a) introdus de pretor; b) cu caracter excepional. 1128. Formele executrii asupra bunurilor n procedura formular au fost: a) venditio honorum;
o ) distracia honorum;

l129. Missio in bona constituia o faz: a ) in venditio honorum; 1130. Prima faz a lui venditio bonorum presupunea: . b) trimiterea creditorului n deteniunea ntregului patrimoniu al debitorului; c) supravegherea debitorului de ctre creditor; d) pstrarea de ctre debitor a calitii de proprietar. 1131. In procedura formular, se numea magister bonorum:
--------------------------1132. Bonorum emptor era:

> c) cumprtorul patrimoniului debitorului care se substituia debitorului insolvabil 80

asemenea unui motenitor cu titlu universal; creanelor pe care le avea de ncasat debitorul erau exercitate de: d) bonorum emptor prin reprezentare perfect. 1134. n vederea ncasrii creanelor pe care le avea de ncasat debitorul, emptor bonorum se folosea de: b) aciunile pe care le avea debitorul insolvabil mpotriva debitorilor si; c) aciuni cuprinznd formule cu transpoziiune. 1135. n venditio bonorum sumele datorate de debitorul insolvabil erau oferite creditorului de: a) bonorum emptor; 1136. Debitorul devenea infam, dac era executat prin:
a) venditio bonorum; 1137. Disiractio bonorum constituie: 1133. n venditio bonorum, aciunile corespunztoare

a) o form de executare silit asupra bunurilor;. b) o vnzare a bunurilor cu amnuntul. 1138. Distracia bonorum se aplica n cazul n care debitorul insolvabil era: a) o femeie sui iuris; b) un impuber sui iuris; c) un senator; 1139. Cessio bonorum a fost introdus: a) n timpul mpratului Octavian Augustus b) printr-o Lex de bonis cedendis; 1140. Cessio bonorum presupunea: a) insolvabilitatea din motive neimputabile debitorului; c) abandonarea bunurilor debitorului n favoarea creditorilor si printr-o declaraie n faa magistratului; 1141. Aplicarea lui cessio bonorum: a) excludea executarea asupra persoanei; d) nu excludea executarea asupra bunurilor dobndite ulterior. 1142. n cessio bonorum debitorului insolvabil i se acorda un
beneficium: ----------------------------------1143. Aplicarea lui cessio bonorum:

a) rmnea la aprecierea magistratului. 1144. Dezbaterea proceselor n procedura extraordinar se desfura n faa unui: a) magistrat judector; b) reprezentant al autoritilor publice. 1145. Rolul determinant n procedura extraordinar revenea: a) statului. 146. Procedura extraordinar se realiza: a) m scris; d) contra cost (cu cheltuieli de judecat). 1147. n procedura extraordinar procesul se desfura n prezena: 81

a) judectorului; b) avocailor; c) funcionarilor judectoreti. 1148. n procedura extraordinar procesul se desfura: a) ntr-o cldire administrativ; b) m prezena prtilor; 1149. Procesul ncepea n procedura extraordinar prin: a) narratio; 1150. n procedura extraordinar, procesul ncepea prin: a) expunerea contradictorie a faptelor de ctre pri; b) supunerea prilor la un interogatoriu de ctre judector; 1151. n procedura extraordinar trebuia: a) ca reclamantul s-i dovedeasc dreptul; b) ca prtul s-i dovedeasc excepiile ridicate. 1152. O ierarhie a probelor a nceput s se contureze n: a) procedura extraordinar; 1153. n procedura extraordinar, n materia probelor: c) nscrisul avea o for probant mai mare dect probele orale; d) recunoaterea prtului avea o for probant mai mare dect un nscris. 1154. Fora probant absolut n procedura extraordinar avea: ----------------------1155. La Roma, n procedura extraordinar, procesele erau judecate de: b)praefectus urbi; 1156. La Constantinopol, n procedura extraordinar, locui pretorului urban a fost luat de: a) praefectus urbi. 1157. n procedura extraordinar ierarhia funcionarilor cu atribuii judectoreti era urmtoarea:; b) mpratul, praefecti praetorio, vicarii, rectores; 1158. n procedura extraordinar, n provincii, funcionarii nsrcinai cu atribuii judectoreti erau:
a) rectores;

b) guvernatorii. 1159. Formele procedurii extraordinare n perioada clasic au fost: a) procedura prin denuntiatio; b) procedura prin rescript; 1160. Formele normale ale procedurii extraordinare au fost: a) procedura prin denuntiatio; b) procedura prin litis denuntiatio; c) procedura prin libel. 1161. Formele normale ale procedurii extraordinare n epoca postclasic au fost: * a) procedura prin litis denuntiatio; b) procedura prin libel. 1162. Formele procedurii extraordinare n epoca postclasic au fost: a) procedura prin litis denuntiatio; 82

b) procedura prin rescript; c) procedura prin libel. 1163. Procedura prin denuntiatio consta din: a) notificarea adresat de reclamant prtului; b) autorizarea notificrii de ctre magistrat; c) invitaia adresat prtului de a se prezenta ntr-o anumit zi n faa magistratului; 1164. Procedura prin rescript era o form a procedurii extraordinare: a) excepional; b) ntlnit n perioada, clasic; c) ntlnit n epoca postclasic. 1165. Procedura prin rescript presupunea: a) posibilitatea reclamantului de a se adresa direct mpratului; d) trimiterea cauzei instanei inferioare pentru a stabili starea de fapt. 1166. Procedura prin litis denuntiatio era o form a procedurii extraordinare: a) normal; b) ntlnit n perioada postclasic. 1.167. In litis denuntiatio citarea prtului se fcea de ctre: a) un funcionar inferior; 1168. Procedura prin libel ncepea prin: --------------------------1169. Libellus conventionis era: a) o cerere de citare; b) o cerere cuprinznd preteniile reclamantului; , d) o cerere adresat instanei. 1170. n procedura prin libel, n timpul lui lustinian, citarea prtului se realiza: a) la nevoie, prin folosirea forei; b) de ctre un agent judiciar numit exsecutor; 1171. Libellus conventionis putea fi introdusa n termen de: --------------------------------------1172. n procedura prin libel, n timpul lui lustinian, termenul n care prtul putea rspunde printr-o ntmpinare la preteniile reclamantului era de: a) 20 de zile, > 1173. n procedura extraordinar sentina de condamnare avea ca obiect: a) o sum de bani, dac obiectul dreptului dedus n justiie de reclamant era o sum de bani; b) un lucru, dac obiectul dreptului dedus n justiie de reclamant l constituia acel lucru; d) o sum de bani, dac lucrul care forma obiectul dreptului dedus injustiie nu mai putea fi restituit. 83

1174. n procedura extraordinar judectorul putea: a) s-1 condamne pe prt la suma pretins de reclamant; b) s-1 condamne pe prt la o sum mai mic dect cea pretins de reclamant; c) s-1 absolve pe prt; 1175. n procedura extraordinar executarea sentinei era asigurat de: a) funcionari imperiali; b) apparitores. 1176. n procedura extraordinar executarea sentinei de condamnare se putea face: a) asupra bunurilor debitorului, n natur; b) asupra bunurilor debitorului, prin vnzarea lor; d) asupra persoanei debitorului, ntr-o nchisoare a statului. 1177. n procedura extraordinar executarea sentinei se realiza: a) mnu militari; b) prin folosirea forei. 1178. n procedura extraordinar, mpotriva sentinei se putea face apel: a)imediat b)intr-un termen scurt c)oral d)in scris 1179..in timpul lui iustinian apelul putea fi facut in termen de b)10 zile 1180.In procedura extraordinara apelul era judecat de obicei de: --------------------------------------------------c) vicarii praefectorium praetorio;
d) rectores.

1181. Putea s hotrasc vice sacra:

praefectus praetorio;

1182. n procedura extraordinar, apelul era: a) depus la judectorul care pronunase sentina; b) suspensiv de executare; 1183. n procedura extraordinar, executarea sentinei pn la soluionarea apelului era asigurat prin: ------------------------1184. Caracterul devolutiv al apelului presupunea c: a) a doua instan trebuia s cerceteze ex novo fondul procesului; b) prile puteau s fac noi cereri. 1185. n funcie de partea care declarase apel, respingerea cererii de apel avea drept consecin: a) amendarea prtului, dac apelul fusese declarat ele prt; b) amendarea reclamantului, dac apelul fusese declarat de reclamant; 1186. Respingerea apelului avea drept consecin a) amendarea prtului, dac apelul fusese declarat de prt; b) amendarea reclamantului, dac apelul fusese declarat de reclamant. 1187. n procedura extraordinar: a) se putea agrava situaia apelantului n propria cale de atac; b) prima sentin putea fi modificat in peius; 84

1188. n procedura extraordinar: a) prima sentin putea fi modificat in peius; b) a doua sentin nu putea fi modificat in peius. 1189. In procedura extraordinar, n mod normal: a) prima sentin putea fi atacat; b) a doua sentin nu putea fi atacat. 1190% n procedura extraordinar, a doua sentin putea fi atacat numai printr-o: a) supplicatio. 1191. n procedura extraordinar, a doua sentin putea fi atacat: c) printr-un recurs special adresat mpratului; 1192, n timpul Republicii, justiia era administrat n provincii de: a) guvernator; b) quaestor; c) legatus. 1193, In epoca imperial, n Italia, justiia era administrat de: >
b) iuridici;

1194. In epoca imperial, n provinciile senatoriale, justiia era administrat de: a) quaestor; b) legatus 1195. In epoca imperial, n provinciile senatoriale, magistratul cu atribuii similare edililor curuli la Roma, avea calitatea de: a) quaestor; 1196. n timpul Republicii, activitatea judiciar a magistrailor se putea desfura: a) numai ziua; b) n cursul zilelor faste; 1197. Din categoria interdictelor prohibitorii fac parte: a) interdictele posesorii utipossidetis; b) interdictele referitoare la tierea arborilor; 1198. Din categoria interdictelor restitutori fac parte - interdictele recuperandae possessionis causa 1199. n procedura prin libel, cererea reclamantului: a) nu trebuie s precizeze numele aciunii intentate; b) nu era supusa vreunei condiii de forma. 1200. n procedura prin litis denuntiatio, dup lumnarea citaiei, prile trebuiau s se prezinte n faa tribunalului n termen de: d)patru luni. LUCRURILE 1201. Din punct de vedere juridic, res semnifica: a) un lucru; b) un bun; c) o poriune a lumii reale susceptibil s fie obiect al unui drept patrimonial; 1202. Potrivit Instituiilor lui Gaius, clasificarea fundamental a lucrurilor deosebete ntre: ---1203. Potrivit Instituiilor lui Gaius, summa rerum divisio cuprinde: 85

a) res in palrimonio i res extra patrimonium; 1204. n general, res in patrimonio cuprind: )lueruri susceptibile de a forma obiectul patrimoniului persoanei particulare;
1 \ T . . . "

b) res in commercio; c) lucruri care se afl n circuitul civil; 1205. In general, res extra patrimonium cuprind: c) res humani iuris; d) res divini iuris. 1206. Din res extra patrimonium pot s fac parte: a) res nullius; b) res communes; c) res extra commercium; 1207. Coincid ntotdeauna, din punct de vedere juridic, noiunile de: a) lucru i bun; -res in patrimonio i res in commercio 1208. Un lucru care se afl n circuitul civil este un: a) lucru capabil s constituie obiect de raporturi juridice private; b) res in commercio. 1209. Un lucru care nu se afl n circuitul civil este: a) res humani iuris; b) res umversttatis; 1210. n comparaie cu res extra patrimonium, noiunea de res extra commercium este: a) n general, identic; b) uneon, mai restrns. 1211. Fceau parte din res in commercio:
------.

1212. Fceau parte din res extra commercium: a) res divini iuris; b) res humani iuris; c) res communes; d) res sanctae. 1213. Res nullius erau: a) lucruri in commercio fr un proprietar; b) res extra patrimonium; 1214. Dup cum afirma Gaius, n res quae tangipossunt intrau: --------------1215. Dup cum afirma Gaius, n res quae tangi possunt intrau: a) res corporales; 1216. Sclavul era: a) res in commercio; b) res corporales; 1217. Dup cum afuma Gaius, n res quae tangi possunt intrau: a) res inconsumabili; b) res indivisibili; pn n epoca postclasic, a fost aceea care deosebea ntre: 86

a) res in commercio i res extra commercium; b) res humani iuris i res divini iuris; c) res corporales i res incorporales; d) res mobiles i res immobiles.
1218.Red quae tangi non possunt erau: a)drepturi patrimoniale b)creantele 1219.Dreptul de abitatie era res: a)incorporales b)in commercio 1220.Dreptul de uz facea parte: a)res in commercio b)res in patrimonio c)res incorporales 1221.Din res incorporales faceau parte a)servitutile prediale rurale b)servitutile prediale urbane c)dreptul de uzufruct 1222. cea mai importanta clasificare a lucrurilor in patrimonio, pana in epoca postclasica, a fost aceea care deosebea inte : ----------------------------------------------------------------1223. Criteriul distinciei ntre res mancipi i res nec mancipi l

constituie: a) importana cultural a lucrurilor; b) importana economic a lucrurilor; 1224. n categoria res mancipi intrau: a) terenurile din Italia; b) dreptul de a aduce apa prin evi care trec prin terenul altuia. 1225. In categoria res mancipi intrau: a) aquaeductus; b) actus; 1226. In res nec mancipi intrau: a) terenurile din provincii, exceptnd cele care se bucurau de ius Italicum; d) praedia stipendaria et tributar ia. 1227. Din res nec mancipi fceau parte: -------------1228. Fceau parte din res nec mancipi: a) oi i capre; b) cmile i elefani; 1229. Calul fcea parte din categoria lucrurilor: a) corporales; b) mancipi; 1230. Dreptul de a trece cu turma de animale pe terenul altuia (actus) fcea parte din:
b) res incorporales; c) res mancipi;

1231. Servitus non atius tollendi fceau parte din: b) res incorporales; c) res nec mancipi. 87

1232. Conform lui ius civile, dreptul de proprietate asupra lucrurilor din categoria res mancipi se puteau transmite: a) prin modaliti accesibile numai cet[\enilor romani; b) prin in iure cessio; 1233. Dreptul de proprietate asupra lucrurilor din categoria res nec mancipi se puteau transmite: a) prin predarea material a lucrului; b) prin tradtio. 1234. Diferena dintre res mancipi i res nec mancipi era important n: a) epoca veche; b) dreptul civil (ius civile). 1235. Clasificarea lucrurilor n mancipi i nec mancipi a czut n desuetitudine i apoi a fost abolit n mod formal: a) n epoca postclasic; b) printr-o consituie a mpratului lustinian. 1236. Din scrierile jurisconsulilor rezult n mod implicit clasificarea lucrurilor n: a) res mobiles i res immobiles; b) res mobiles i res soli. 1237. Terenurile fceau parte din categoria: a) res corporales; b) res soli; c) res immobiles. 1238. De regul, o cldire situat ntr-o provincie roman fcea parte din: a) res nec mancipi; b) res soli; c) res immobiles. 1239. Dreptul roman a recunoscut expres clasificarea lucrurilor n: a) res corporales i res incorporales; b) res mancipi i res nec mancipi; 1240. Expresia res soli este sinonim cu: a) res immobiles; 1241. Un sclav fcea parte din categoria: a) res corporales; b) res mancipi; c) res fruttifere; 1242. Sclavul Stichus face parte din categoria: a) res corporales; b) res mancipi; c) res fmttifere; d) species. 1243. Lucrurile determinate prin caracterele genului din care fac parte se numesc: ----------88

1244. Lucrurile determinate prin caliti individuale se numesc: ------1245. Lucrurile care fonneaz obiectai unui mutuum fac parte din categoria: a) genera; b) res quae pondere, numero, mensura consistent; c) res fimgibili. 1246. Clasificarea lucrurilor n res mobiles i res immobiles (soli) prezint importan n materia: a) unor drepturi asupra altuia; b) unor contracte reale; c) uzucapiunii. 1247. Debitorul obligaiei imposibil de executat ca urmare a pieirii forate a lucrului era exonerat de rspundere, dac obiectul obligaiei l constituia un lucru din categoria: a) species; 1248. Lucrurile care se pot nlocui unele prin altele sunt: a) res fimgibili; b) res quae pondere, numero, mensura consistent; c) care fac obiectul unui mutuum. 1249. Res fimgibili sunt lucruri care: a) se pot nlocui unele prin altele; b) se pot cntri; d) se pot numra. 1250. Res quae pondere, numero, mensura consistent formau, de regul, obiectul unui: a) commendatio; b) mutuum; c) depositum irregulare. 1251. Res fruttifere sunt lucrurile: a) care produc n mod periodic alte lucruri materiale; b) care i pstreaz intact substana material; 1252. Fructele produse de res fruttifere puteau s fie: a) naturale: b) civile; 1253. Fructele produse de res fruttifere se numesc fructe civile deoarece: a) se realizau pe calea unor acte civile 1254. Aveau calitatea de fructtts: a) operae; 1255. Res infruttifere sunt lucrurile: -----------1256. In comparaie cu res accessoriae, res principales au de regul: a) o valoare economic mai mare; --o individualitate juridic proprie 89

1257. Clasificarea lucrurilor n res quae usu consumuntur i res quae in abusu continentur prezint importan n contractele: a) commodatum; d) mutuum. 1258. Cea mai important clasificare a lucrurilor extra patrimonium. distinge ntre: a) res divini iuris i res humani iuris. 1259. Res humani iuris erau: a) res extra commercium:
b) res extra patrimonium; 1260. Din res humani iuris fceau parte: a) res universatis; c) res communes; d) res publicae. 1261. Res communes omnium cuprindeau:

----------1262. Lucrurile care prin natura lor erau destinate folosinei comune a tuturor oamenilor fceau parte din categoria: a) res extra commercium; b) res humani iuris. 1263. Puteau deveni res privatae i. s se afle in commercio: a) fraciuni din res communes; b) res publicae din domeniul privat; 1264. Apa mrii fcea parte din categoria lucrurilor incluse n: a) res extrapatrimonium; b) res humani iuris;
;

c) res communes omnium. 1265. Res publicae cuprindeau: b) lucrurile aparinnd statului roman i care prin natura lor proprie erau afectate unei folosine comune; c) lucrurile care serveau procurrii unor venituri statului roman. 1266. Res publicae cuprindeau: a) lucrurile care aparineau poporului roman n totalitatea sa; b) lucrurile care serveau acoperirii cheltuielilor statului roman; 1267. n res publicae din categoria ce avea s prefigureze domeniul public al statului din dreptul modern intrau: a) lucrurile aparinnd statului roman care prin natura lor proprie erau afectate unei folosine comune; b) lucrurile aparinnd statului roman care prin destinaie erau afectate unei folosine comune. 1268. n res publicae, din categoria ce avea s prefigureze domeniul privat al statului din dreptul modem fceau parte: a) lucrurile care serveau acoperirii unor cheltuieli ale statului roman; b) lucrurile care serveau procurrii unor venituri statului roman; 1269,, Fceau parte din res publicae: 90

a) fluviile; b) porturile; c) drumurile. 1270. Teatrele puteau s fac parte din categoria: a) res publicae - domeniul public; b) res universitatis. 1271. Stadioanele puteau s fac parte din categoria: a) res publicae - domeniul public; b) res universitatis. 1272. Din res publicae - categoria domeniului privat - fceau parte: a) servi publici; d) ager publicus. 1273. Fraciuni din res communes puteau deveni res privatae prin: b) ocupaia; 1274. Erau repartizate n dou mari categorii: a) res publicae; 1275. Sumele provenite din impozite fceau parte din: a) res extra patrimonium; b) res publicae - categoria domeniului privat. 1276. Minele i carierele care aparineau statului roman, fceau parte din: --------------1277. Lucrurile care fceau parte din res publicae erau adminstrate de: a) magistrai. 1278. Contractele ncheiate cu particularii avnd ca obiect lucruri din categoria res publicae, erau supuse normelor: 1279. Unele res publicae. din categoria domeniului privat puteau fi dobndite de particulari prin: a) mancipaiune; d)tradiiune. 1280. Unele res publicae din categoria domeniului public puteau fi dobndite de particulari prin: -----------------1281. Servi publici puteau fi dobndi\i de particulari prin: a) mancipaiune; b) tradiiune; 1282. Unele res publicae din categoria domeniului public puteau s fie: c) date n folosina unor persoane particulare; d) nchiriate unor persoane particulare. 1283. Unele res publicae din categoria domeniului privat puteau s fie: a) nstrinate unor persoane particulare prin anumite moduri de dobndire specifice dreptului civil; b) nstrinate unor persoane particulare prin anumite moduri de dobndire 91

specifice dreptului ginilor; c) date n folosina unor persoane particulare; d) nchiriate unor persoane particulare. 1284. Res universitatis cuprindeau lucrurile: b) aparinnd unei colonii; c) apai-innd unui municipiu; 1285. Din res universitatis fceau parte: --------------------1286. Bile comunale fceau parte din: a) res universitatis; b) res extra patrimonium. 1287. Din res universitatis tceau parte: a) stadioanele; b) teatrele. 1288. Cuprindeau trei categorii de lucruri: a) res humani iuris; b) res divini iuris. 1289. Lucrurile destinate satisfacerii nevoilor religioase fceau parte din: a) res extra commercium; b) res extra patrimonium; c) res divini iuris. 1290. Res sacrae erau lucrurile: a) consacrate zeilor superiori; b) consacrate lui Dumnezeu. 1291. Consacrarea lucrurilor sacre se fcea prin: a) lege; b) senatusconsult; 1292. Res religiosae erau lucrurile: a) destinate cultului morilor; b) nchinate zeilor Mani; 1293. Res sanctae erau lucrurile: ------------------1294. Lucrurile nenchinate zeilor, dar socotite ca atare prin legi i ocrotite prin sanciuni severe, fceau parte din: a) res divini iuris; c) res sanctae; 1295. Fceau parte din res sacrae: * a) bisericile; b) altarele; c) templele. 1296. Bisericile fceau parte din: a) res sacrae; b) res divini iuris. 1297. Templele fceau parte din: 92

a) res divini iuris; b) res sacrae; 1298. Fceau parte din res religiosae: b) mormintele; c) cimitirele. 1299. Fceau parte din res religiosae -------------1300. Zidurile cetii fceau parte din: b) res divini iuris; 1301. Pietrele de hotar fceau parte din: a) res sanctae; d) res divini iuris. 1302. Din res sanctae fceau parte: ---------------1303. Porile cetilor fceau parte din: a) res divini iuris; 1304. Din res sacrae fceau parte: a) altarele; b) bisericile; 1305. Din res sanctae fceau parte: c) porile cetilor, d) zidurile cetilor. 1306. Erau sustrase dreptului privat: a) porile cetilor; b) zidurile cetilor; POSESIA 1307. Posesiea este: a) o stare de fapt; b) stpnirea material a lucrului; c) o stpnire care se bucur de protecie juridic. 1308. Posesiea, ca instituie juridic, a aprut: a) n epoca veche; b) n legtur cu atribuirea n folosina cetenilor a unor parcele din ager publicus. 1309. Iniial, termenul possessio desemna parcelele atribuite cetenilor din terenuri aflate n: a) proprietatea statului roman; . 1310. Stpnirea exercitat de particulari asupra lui ager publicus era desemnat prin termenul de: a) possessio; 1311. La nceput, stpnirea exercitat de particulari asupra lui ager publicus era privit ca o stare: a) de fapt; b) neocrotit de drept. 132. Posesiea a nceput s se bucure de ocrotire juridic: a) pe la sfritul secolului al IV-lea .Hr.; 93

b) prin apariia interdictelor; 1313. Interdictele constituiau mijloace de protecie puse la ndemna: a) posesorilor care nu erau proprietari. 1314. Elementele posesiei sunt: -----------1315. Termenul animus desemneaz n cazul posesiei: b) intenia de a pstra lucrul pentru sine; c) intenia de a se comporta ca un proprietar; d) voina de a se comporta ca un proprietar. 1316. n cazul posesiei, termenul corpus desemneaz: a) actele materiale prin care se realizeaz stpnirea asupra unui lucru; b) ptrunderea sau instalarea ntr-un imobil. 1317. Intr n elementele posesiei: a) animus domini; 1318. Posesiea se pierde: a) prin pierderea cumulativ a ambelor elemente; b) prin pierderea lui animus sau a iui corpus. 1319. Pentru dobndirea posesiei sunt necesare: a) animus; b) corpus; 1320. Possessio ad interdicta d dreptul la: a) protecie prin intermediul interdictelor; b) protecie posesorie; 1321. Pentru a exista possessio ad interdicta erau necesare: b) animus; c) corpus. 1322 Possessio ad usucapionem putea s duc la dobndirea prin uzucapiune a proprietii: a) quiritare; , 1323. Possessio ad usucapionem presupunea: a) animus; b) corpus: c) s fie neviciat; d) s fie nentrerupt. 1324. Posesia lipsit de orice protecie juridic fa de anumite persoane se numea: a) possessio in ius ta; c) possessio vitiosa. 1325. Possessio ininsta era: a) posesia viciat; b) posesia lipsit de orice protecie juridic fa de pguba sau victima violenei. 1326. Viciile posesiei erau: a) precaritatea i clandestinitatea; b) clandestinitatea i violena; 1327. Possessio iuris avea ca obiect: a) res incorporales. 94

1328. O servitute era ntotdeauna obiectul unei: a) quasi possessio; b) possessio iuris; 1329. Possessio iuris a aprut: b) n perioada postclasic; 1330. Un teren putea s fac obiectul unei: a) possessio ad interdicta; b) possessio ad usucapionem; c) possessio iniusta; 1331. Quasi possessio era aceiai lucru cu: --------------------1332. n dreptul roman, posesiea producea urmtoarele efecte: a) posesorul se bucura de protecie juridic prin intermediul interdictelor; c) ntr-un proces de revendicare posesorul avea calitatea de prt. 1333. Ca efect a posesiei, posesorul putea deveni proprietar: a) quiritar; b) prin uzucapiune; 1334. Interdictele posesorii erau: a) mijloace create de pretor; c) destinate meninerii posesiei; d) destinate redobndirii posesiei pierdute. 1335. Din categoria interdictelor recuperandae possessionis causa fceau parte: a) de. precario; b) de clandestina possessione causa. 1336. n cazul n care o persoan fusese deposedat de ctre o band, avea a dispoziie un interdict: a) recuperandae possessionis causa; b) unde vi armata. 1337. Interdictul unde vi era uri interdict: a) recuperandae possessionis causa; b) care se introducea n termen de un an de la deposedare; 1338. Celui care mprumutnd altuia un lucru, putea oricnd s cear restituirea lucrului, n cazul n care nu i se restituia lucrul, la cererea sa i se acorda un interdict: a) recuperandae possessionis causa; 1339. mpotriva celui care intra n posesiea lucrului pe ascuns fa de proprietar se acorda interdictul: ----------1340. Erau interdicte duble: a) uti possidetis; b) utrubi. 1341. n interdictele retinendae possessionis causa posesorul are calitatea: a) att de reclamant, ct i de prt. 1342. Interdictul utrubi era un interdict: 95

a) retinendae possessionis causa; b) aplicabil lucrurilor mobile; 1343. Interdictul utrubi se acorda: b) celui care a posedat lucrul, fr viciu fa de adversar, mai mult n cursul anului care a procedat eliberarea interdictului; c) n cazul lucrurilor mobile; 1344. Interdictul uti possidetis era un interdict: a) retinendae possessionis causa; d) aplicabil lucrurilor imobile. .1345. Interdictul uti possidetis se acorda: a) n cazul lucrurilor imobile; b) celui care a posedat lucrul, fr viciu fa de adversar, n momentul eliberrii interdictului. 1346. Deteniunea este acelai lucru cu: a) possessio corporalis; b)possessio naturalis. 1347. n comparaie cu posesiea, deteniunea prezint urmtoarele elemente comune: a) este o stare de fapt; b) elementul, corpus prezint aceeai semnificaie; 1348. Animus semnific intenia de a pstra lucrul pentru altul n cazul unei: a) possessio corporalis; b) deteniuni. 1349. Animus semnific intenia de a pstra lucrul pentru sine n cazul unei: a) possessio iniusta; b) possessio iuris; 1350. Animus are aceeai semnificaie pentru: a) possessio ad usucapionem i possessio iuris; b)possessio corporalis i possessio naturalis; 1351. Pstrau lucrai pentru altul: a) chiriaul; b) arendaul. PROPRIETATEA 1352. Formele proprietii romane n epoca veche au fost: a) proprietatea statului; b) proprietatea individual a cetenilor; c) proprietatea quiritar; 1353. Formele proprietii private care au aprut n dreptul clasic au fost: a) proprietatea pretorian; b) proprietatea provincial; c) proprietatea peregrin. 1354. Formele proprietii private n dreptul clasic au fost: a) proprietatea quiritar; 96

b) proprietatea pretorian; c) proprietatea provincial; d) proprietatea peregrin. 1355. Formele proprietii private n epoca postclasic au fost: ---------------1356. Formele proprietii private n epoca postclasic au fost: a) dominium; 1357. Dintre formele proprietii private, n epoca postclasic au disprut: a) proprietatea provincial; b) proprietatea peregrin. 1358. n epoca postclasic s-au contopit n dominium: a) proprietatea quiritar; b) proprietatea pretorian; 1359. Dintre formele proprietii private, pn la sfritul Republicii, romanii au cunoscut: a) proprietatea quiritar; 1360. n epoca veche, dominium ex iure Quiritium era acelai lucru cu: a) proprietatea quiritar; b) proprietatea privat; c) proprietatea individual a cetenilor. 1361. n dreptul clasic, dominium ex iure Quiritium era acelai lucru cu: a) proprietatea quiritar; 1362. Potrivit unei definiii celebre, proprietatea quiritar este: a) ius abutendi;
b ) ius fruendi;

c) ius utendi. 1363. n conformitate cu ius abudendi, proprietarul quiritar ai unei case avea dreptul: a) s vnd casa; b) sa distrug casa; 1364. n conformitate cu ius fruendi, proprietarul quiritar al unei case avea dreptul: a) s perceap chiria, dac a nchiriat casa; b) s strng recolta din grdina casei. 1365. n conformitate cu ius utendi, proprietarul quiritar al unei case avea dreptul: a) s locuiasc n cas; 1366. Dreptul proprietarului quiritar de a percepe chiria de la persoana creia i-a ncredinat lucrul intr n coninutul lui: a) ius fruendi; 1367. Dreptul proprietarului quiritar de a dispune de lucrul su intr n coninutul lui: a) ius abutendi; 1368. Dreptul proprietarului quiritar de a se folosi de lucrul su intr 97

n coninutul lui:
a ) ius utendi.

1369. n conformitate cu rus utendi, proprietarul quiritar al unui lucru avea dreptul: -------------1370. La nceput, ideea abstract de proprietate a fost desemnat prin termenul: ---------1371. n timpul iui Cicero, proprietatea era desemnat prin cuvntul: a) dominium; 1372. Termenul proprietas a aprut n timpul mpratului: a) Traian; 1373. Proprietatea quiritar avea un caracter: a) absolut i exclusiv; b) exclusiv i perpetuu; 1374. Proprietatea quiritar prezenta urmtoarele caractere: b) perpetuu; c) exclusiv; d) absolut' 1375. Caracterul exclusiv al proprietii quiritare presupune c: a) proprietatea quiritar aparine numai unui cetean roman; b) proprietatea quiritar poart numai asupra unui obiect roman. 1376. Caracterul absolut al proprietii quiritare presupune c: ------------------1377. Caracterul perpetuu al proprietii quiritare presupune c: a) proprietatea quiritar nu poate fi transmis; b) proprietatea quiritar nu poate fi revocat. 1378. Faptul c proprietatea quiritar putea fi transmis numai ( printr-un mod de dobndire prevzut de ius civile inea de caracterul su: a) exclusiv; 1379. Restriciile dreptului de proprietate quiritar sunt o excepie de la caracterul su: a) absolut. 1380. Restriciile dreptului de proprietate au fost prevzute n interesul: a) public; b) vecinilor; c) particular. 1381. Erau restricii ale dreptului de proprietate bazate pe interesul public: a) exproprierea imobilelor particulare cti despgubirea proprietarilor; b) exproprierea imobilelor particulare fr despgubirea proprietarilor; 1382. Erau restricii ale dreptului de proprietate bazate pe interesul public: a) obligaia proprietarilor ale cror terenuri erau vecine cu un ru navigabil de a suporta utilizarea public a rului respectiv; d) interzicerea demolrii caselor n vederea utilizrii materialelor. 1383. Erau restricii ale dreptului de proprietate bazate pe interesul privat al vecinilor: 98

a) obligaia proprietarilor de a suporta scurgerea apelor de pe terenurile .superioare: d) obligaia de a lsa pe un. proprietar s culeag fructele czute din arborii si pe terenul altuia. 1384. Era o restricie bazat pe interesul public obligaia proprietarului de a lsa njurai cmpului o fie liber de: -----------------1385. Era o restricie a dreptului de proprietate bazat pe interesul privat a vecinilor, obligaia de a ngdui extinderea ramurilor arborilor din vecintate, dac acestea se aflau a o nlime minim de: a) 15 pai; 1386. Coproprietatea reprezint o excepie a caracterului: a) exclusiv al proprietii quiritare; 1387. Constituie o excepie de a caracterul exclusiv ai proprietii quiritare: a) condominium; b) coproprietatea. 1388. Consituie o excepie de la caracterul perpetuu al proprietii: -------------1389. Faptul, c proprietatea, prin natura sa, avea un caracter exclusiv presupunea c: a) asupra unui lucru nu putea s se exercite dect dreptul de proprietate al unui singur cetean roman; b) mai muli ceteni nu puteau s exercite n acelai timp dreptul de proprietate asupra aceluiai lucru. 1390. Cazul temporar n care se aflau comotenitorii pn la ieirea din indiviziune a reprezentat o situaie: b) excepional, reglementat de dreptul roman; c) de coproprietate; d) de condominium. 1391. Asupra, lucrului aflat n indiviziune un coproprietar avea dreptul s-1 foloseasc: a) integral, n conformitate cu natura sa; b) integral n conformitate cu destinaia sa; 1392. Proporional cu cota-parte ce o deinea asupra lucrului aflat n indiviziune, un coproprietar avea dreptul: a) s culeag fructele; b) s dispun asupra cotei-pri ideale. 1393. Un coproprietar putea s dispun singur: a) asupra ieirii din indiviziune; b) asupra cotei-pri ideale ce o deinea. 1394. Ieirea din indiviziune a coproprietarilor putea fi fcut: b)oricnd; . 1395 Starea de coproprietate putea s nceteze prin: 99

a)actio communi dividundo b) actio familiae erciscundae; c) unele aciuni divizorii. 1396. Cea mai important clasificare a modurilor de dobndire a proprietii este cea care distinge ntre: a) modurile de drept natural i modurile de drept al ginilor; b) modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra lucrurilor mancipi i modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra lucrurilor nec mancipi. .
d) la iniiativa unuia dintre coproprietari,

1397. Clasificri romane ale modurilor de dobndire a proprietii au fost cele care distingeau ntre: a) modurile de transmitere cu titlu universal i modurile de transmitere cu titlu particular; b) modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra lucrurilor mancipi i modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra lucrurilor nec mancipi; - d) modurile de drept natural sau al ginilor i modurile de drept civil. 1398. Fceau parte din modurile civile de dobndire a proprietii; a) legea; b) uzucapiunea. 1399. Fceau parte din modurile de drept natural de dobndire a proprietii: a) accesiunea; b) ocupaiunea; c) specificaiunea; d) tradiiunea. 1400. Fceau parte din modurile civile de dobndire a proprietii: a) legea i in iure cessio; b) atribuirea i mancipaiunea; 1401. Fceau parte din modurile de drept natural de dobndire a proprietii: a) specificaiunea i tradiiunea; b) accesiunea i ocupaiunea. 1402. Fceau parte din modurile civile de dobndire a proprietii: a) legea, adiudicatio i in iure cessio; b) uzucapiunea, mancipaiunea i atribuirea. 1403. Fceau parte din dreptul natural de dobndirea proprietii: a) ocupaiunea, accesiunea, tradiiunea; b) accesiunea, ocupaiunea, specificaiunea; 1404. Fceau parte din modurile de drept civil de dobndire a proprietii: # a) legea i atribuirea; b) uzucapiunea i mancipaiunea; c) in iure cessio i atribuirea; d) adiudicatio i uzucapiunea. 1405. Fceau parte din modurile de drept natural de dobndire a proprietii: 100

--------------------------1406. Modurile de transmitere a proprietii cu titlu particular presupun transmiterea: d) numai a unor bunuri individuale. 1407. Din modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra bunurilor mancipi fceau parte: a) mancipaiunea i ocupaiunea; b) ocupaiunea i uzucapiunea. 1408. Din modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra bunurilor mancipi tceau parte: ------------1409. Din modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra bunurilor mancipi fceau parte: a) adiudicatio i in iure cessio; b) adiudicatio i lex. 1410. Din modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra bunurilor mancipi fceau parte: a) lex i in iure cessio; b) ocupaia i in iure cessio; c) ocupatio i adiudicatio; d) uzucapiunea i mancipaiunea. 1411. Din modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra bunurilor mancipi fceau parte: a) ocupaiunea, uzucapiunea i mancipaiunea; b) ocupaiunea, in iure cessio i atribuirea; c) ocupaiunea, lex i mancipaiunea. 1412. Din modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra bunurilor mancipi fceau parte: ----------------------1413. Din modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra bunurilor mancipi fceau parte: a) mancipaiunea, uzucapiunea i ocupaiunea; b) mancipaiunea, uzucapiunea i adiudicatio; 1414. Din modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra bunurilor mancipi fceau parte: a) ocupaiunea, lex i in iure cessio; b) ocupaiunea, uzucapiunea i adiudicatio. 1415. Din modurile de dobndire a proprietii quiritare asupra bunurilor mancipi fceau parte: a) lex, in iure cessio, adiudicatio i ocupatio; b) lex, in iure cessio, uzucapiunea i mancipaiunea; 1416. Proprietatea quiritar asupra lucrurilor nec mancipi putea fi dobndit prin: a) tradiiune; b) accesiune; c) specificaiune. 101

1417. Proprietatea quiritar asupra lucrurilor nec mancipi putea fi dobndit prin: a) accesiune i specificaiune; b) accesiune i tradiiune. 1418. Proprietatea quiritar asupra lucrurilor nec mancipi putea fi dobndit prin: a) accesiune i tradiiune; 1419. Proprietatea quiritar asupra lucrurilor nec mancipi putea fi dobndit prin: a) tradiiune i specificaiune; 1420. Principiul nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet se aplica n cazul n care proprietatea a fost dobndit printr-un mod: a) derivat; 1421. Ocupaiunea este un mod de dobndire a proprietii: a) de drept natural; b) quiritare asupra lucrurilor mancipi; 1422. Ocupaiunea este un mod de dobndire a proprietii: a) de drept al ginilor; b) de drept natural; c) originar; 1423. Ocupaiunea const n: luarea n stpnire a unui lucru care nu aparine nimniu; c) luarea n stpnire a unui res nullius;

1424. Puteau forma obiectul ocupaiunii: a) res derelictae; b) res hostium; c) res inventae in litore maris; d) res nullius. 1425. Puteau forma obiectul ocupaiunii: a) insula in mari nata; b) o poriune din res communes omnium. 1426. Puteau forma obiectul ocupaiunii: a) bunurile care alctuiau proprietatea locuitorilor statului duman; b) bunurile care alctuiau proprietatea statului duman; c) animalele domestice prsite. 1427. Lucrurile mobile care apreau la marginea mrii, fr s aparin cuiva, fceau parte din: a) res inventae in litore maris; b) res nullius; 1428. Cel mai important mod de dobndire a proprietii dup dreptul natural a fost: ----------------------1429. Tradiiunea (traditio) consta n: . c) punerea lucrului de ctre cel care l nstrneaz Ja dispoziia dobnditorului n baza unui act juridic care s justifice transmiterea proprietii. 102

1430. Obiectul tradiiunii trebuia s fie: a) res nec mancipi; b) n proprietatea transmitoralui. 1431. Tradiiunea se producea: a) dac dobnditorul avea intenia s dobndeasc lucrai n proprietate; b) dac transmit torul avea intenia s nstrineze lucrul; 1432. Iusta causa traditionis este o condiie a tradiiunii: a) exprimat printr-un act juridic; b) care precede remiterea lucrului; c) care explic remiterea lucrului. 1433. Puteau s fie o iusta causa traditionis: b) contractele de vnzare cumprare;
c) mutuum;

d) constituirea de dot. 1434. In epoca veche, traditio ficta: a) avea ca obiect lucruri imobile; b) nu presupunea remiterea lucrului. 1435. Principala form de tradiiune fictiv a fost: ----------------1436. Indicarea de ctre vnztor de pe o nlime a limitelor terenului pe care l nstrina constituia un caz de:
a) traditio longa manu; b) traditio ficta.

1437. nstrinarea unei case prin predarea cheilor easei vandute constituia un caz de: a) traditio symbolica; b) traditio ficta. 1438. nstrinarea mrfurilor aflate ntr-o magazie prin predarea ctre cumprtor a cheilor'magaziei constituia un caz de a) traditio ficta; b) traditio symbolica. 1439. n cazul n care chiriaul cumpra casa n care locuia remiterea casei se tcea prin: a) traditio ficta; b) traditio brevi manu; 1440. Predarea unui obiect care simboliza ntregul lucru instrainat constituia un caz de: a) traditio ficta; b) . 1441. Constituia o creaie a juritilor din evul mediu expresr a) traditio brevi manu; 1442. Situaia r care lucrul ce urma s fie nstrinat se afla deja n . . detenia dobnditorului constituia un caz de: .
a) traditio flcta;_ b ) traditio brevi mnu; 1443. Traditio brevi mnu constituia o a) traditio ficta;

form de:

103

b) traditio avnd ca obiect lucruri imobile. 1444. Traditio longa mnu constituia o form de: a) traditio ficta; b) traditio avnd ca obiect lucruri imobile. 1445. Situaia n care proprietarul vindea imobilul, continund s rmn n imobil n calitate de chiria, constituia un caz de:
a) traditio

ficta: b) constitutum possessoriurn.

1446. Constitulul posesori u era o form de: a) traditio ficta; c) traditio n care proprietarul lucrului l nstrina, continund s l dein n continuare n calitate de chiria; 1447. In epoca lui lustinian, modul general de dobndire a proprietii a devenit: --------------------------------------------------1448. Accesiunea (accessio) consta n dobndirea, proprietii prin: a) absorbia juridic a lucrului accesoriu de ctre lucrul principal; 1449. n accesiune lucrul principal este: a) lucrul care i pstreaz individualitatea dup unirea sa cu lucrul accesoriu; b) lucrul care poate avea o valoare mai mic dect cea a lucrului accesoriu. 1450. Accessio este o aplicaie a principiului general de drept: ------------------------1451. Fceau parte din incrimenti fluviali: a) insula in flumine nata; b) avulsiones. 1452. Alluviones sunt: a) o aplicaie a principiului aceessorium sequitur
principale;

c) un caz de incrementi fluviali; d) un caz de accessio. 1453. Avulsiones sunt: a) b) buci de pmnt rupte n urma unor fenomene naturale i alipite altui teren; c) o aplicaie a principiului accessorium sequitur
principale;

1454. Insula care aprea la mijlocul unui ru devenea proprietatea: a) comun a proprietarilor terenurilor riverane ambelor maluri ale rului din dreptul insulei; d) comun a proprietarilor terenurilor riverane de la marginea rului cu care se nvecina insula, dac insula nu se afla la mijlocul rului. 1455. Inaedificatio reprezint: a) o aplicaie a principiului accessorium sequitur
principale;

b) o aplicaie a principiului superflcies solo cedit; c) un caz de accessio; 104

1456. Plantaia pe terenul altuia reprezint: a) un caz de accessio; c) o aplicaie a principiului accessorium sequitur
principale;

d) o aplicaie a principiului superflcies solo cedit; 1457. Principiul accessorium sequitur principale se aplic la: a) alluviones; b) avulsiones; c) insula in flumine nata; d) inaedificatio i implantat io. 1458. Principiul superflcies solo cedit se aplica la:
a) implantatio;

b) inaedificatio; 1459. Nova species reprezint: a) lucrul creat cu materia prim aparinnd altei persoane; 1460. Specificaiunea reprezint un mod de dobndire a proprietii: a) de drept natural; b) care const n crearea unui lucru nou cu materia prim aparinnd altei persoane; 1461. Conform opiniei sabinienilor, n cazul specificaiunii, proprietatea noului lucru revenea: a) ntotdeauna proprietarului materiei prime; 1462. Conform opiniei proculienilor, n cazul specificaiunii, proprietatea noului lucru revenea: a) ntotdeauna specificatorului; 1463. Conform lui lustinian, n cazul specificaiunii, proprietatea noului lucra revenea: a) proprietarului materiei prime, dac noul lucru va putea fi readus la starea iniial a materiei prime, cu obligaia de a-1 despgubi pe specificator. 1464. Conform lui lustinian, n cazul specificaiunii, proprietatea noului lucru revenea: a) specificatorului, dac noul lucru nu va putea fi readus la starea iniial a materiei prime, cu obligaia de a-1 despgubi pe proprietarul materiei prime; 1465. Conform lui lustinian, n cazul specificaiunii, proprietatea noului lucru revenea: --------------------------------------------1466. Conform lui lustinian, n cazul specificaiunii, proprietatea noului lucru revenea: a) specificatorului, dac noul lucru nu va putea fi readus la starea iniial a materiei prime, cu obligaia de a-1 despgubi pe proprietarul materiei prime; d) proprietarului materiei prime, dac noul lucru va putea fi readus la starea iniial, a materiei prime, cu obligaia de a-1 despgubi pe specificator. 1467. In cazul n care se realizase o statuie din metalul care aparinea altei persoane, proprietatea statuii revenea: c) proprietarului metalului, cu obligaia de a-1 despgubi pe specificator, conform iui lustinian. 1468. In cazul n care se realizase o statuie din metalul care aparinea altei persoane, 105

proprietatea statuii revenea: a) specificatorului, conform opiniei proculienilor; b) proprietarului metalului, conform opiniei sabinienilor; c) proprietarului metalului, cu obligaia de a- despgubi pe specificator, conform iui lustinian. 1469. n cazul n care se obinuse vin din strugurii altei persoane, proprietatea vinului revenea: c) specificatorului, cu obligaia de a-1 despgubi pe proprietarul strugurilor, conform lui lustinian; 1470. n cazul n care se obinuse vin din strugurii altei persoane, proprietatea vinului revenea: a) specificatorului, conform opiniei proculienilor; b) proprietarului strugurilor, conform opiniei sabinienilor; c) specificatorului, cu obligaia de a-1 despgubi pe proprietarul strugurilor, conform lui lustinian; 1471. n cazul n care se obinea un lucru nou cu materia prim aparinnd altei persoane, proprietatea noului lucru revenea: a) specificatorului, conform opiniei proculieniior; b) specificatorului, n cazul unei specificaiuni perfecte; 1472. n cazul n care se obinea un lucru nou cu materia prim aparinnd altei persoane, proprietatea noului lucru revenea: a) proprietarului materiei prime, conform opiniei sabinienior; b) proprietarului materiei prime, n cazul unei specificaiuni imperfecte. 1473. n cazul n care se obinea un lucru nou cu materia prim aparinnd altei persoane, proprietatea noului lucru revenea: a) specificatorului, conform opiniei proculieniior; b) specificatorului, n cazul unei specificaiuni perfecte; c) proprietarului materiei prime, conform opiniei sabinienior; d) proprietarului materiei prime, n cazul unei specificaiuni imperfecte. 1474. n cazul n care se obinea un lucru nou cu materia prim aparinnd altei persoane, proprietatea noului lucru revenea: -------------------------------------------1475. Prin mancipaiune se putea dobndi proprietatea asupra: a) lucrurilor mancipi; b) lucrurilor mobile; d) lucrurilor imobile. 1476. Prile n mancipaiune erau: a) b) dans; c) accipiens; 1477.. La ritualul mancipaiunii, alturi de pri, mai participau: a) libripens; c) cinci martori; 1478. n cazul dobndirii unui sclav prin mancipaiune, ritualul presupunea atingerea sclavului cu nuiaua (festuca) de ctre: ------------------------106

1479. Gestul ritual al punerii minii (mnu capere) asupra lucrului care constituia obiectul mancipaiunii era fcut de: a) accipiens; 1480. n mancipaiune, accipiens rostea urmtoarea formul: a) Hune ego hominem ex iure Quiritium meum esse aio; d) isque mihi emptus esto pretio...hoc aere aeneaque libra. 1481. n mancipaiune, balana era lovit cu o bucat de aram de ctre: ----------------------------1482. n mancipaiune, dup lovirea balanei, bucata de aram era primit de: a) mancipio dans; b) dans. 1483. Prezena lucrului nu era neclar n ritualul raancipaiunii n cazul n care: a) obiectul nstrinrii l constituia un bun imobil; 1484. Cnd obiectul nstrinrii l constituia un teren, mancipaiunea presupunea: -------------------------------------------1485. Prin mancipatio nummo uno se putea realiza: a) o donaie; b) o dot; c) o mancipatio familiaei d) garantarea unei datorii1486. Cntrirea aramei era nlocuit cu lovirea balanei cu o bucat de aram i plata unei singure monede n cazul unei: a) mancipaiuni fiduciare; b) mancipatio nummo u">' c) mancipatio familiae. 1487. Mancipaiunea a disprut: a) n epoca postclasic; 1488. Dispariia n fapt a deosebirii dintre lucrurile mancipi i nec mancipi a avut loc: a) n epoca potclasic. 1489. In iure cessio reprezenta un mod de dobndire a proprietii: r; >. b) conform dreptului civil; c) aplicabil lucrurilor mancipi; d) aplicabil lucrurilor nec mancipi. 1490. In iure cessio presupunea desfurarea unui proces: a) fictiv; b) n cadrul unei jurisdicii voluntare; c) n cadrul unei jurisdicii graioase; . 1491. n procesul ce se desfura cu ocazia dobndirii proprietii prin in iure cessio vorbeau: 107

a) magistratul; b) dobnditorui; 1492. Prezena unui bulgre de pmnt care simboliza un teren era necesar la: a) sacramentum in rem; b) in iure cessio. 1493. Prin usucapio se putea dobndi: a) proprietatea quiritar; 1494. Constituiau condiii ale uzucapiunii: a) res habilis ad usucapionem i iustus titulus; b) res habilis ad usucapionem i iusta causa; c) bona fides i possessio; d) bona fides i tempus. 1495. Constituiau condiii ale uzucapiunii: a) justa cauz; b) buna-credin; c) termenul. 1496. Posesia efectiv nseamn o posesie: ------------------------1497. In cazul uzucapiunii, se admitea jonciunea posesiilor: a) mortis causa; b) cnd lucrul posedat era motenit; 1498. In cazul uzucapiunii, jonciunea posesiilor nseamn c: a) motenitorul putea s se foloseasc de timpul n care lucrul a fost posedat de autorul su; 1499. Potrivit Legii celor XII Table, termenul uzucapiunii pentru lucrurile imobile era de: ------------------------------1500. Potrivit Legii celor XII Table, termenul uzucapiunii era de: a) un an pentru lucrurile mobile; b) doi ani pentru lucrurile imobile. 1501. Fceau parte din res habilis ad usucapionem: a)fundi in agro provinciali; b)fundi in agro Italico; c) lucrurile nec mancipi nstrinate de femeia sui iuris fr auctoritas tutorelui. 1502. Din res habilis ad usucapionem fceau parte: d) res derelictae. 1503. Iusta causa era: a) un act juridic care justifica luarea n posesie a unui lucru; b) o condiie pentru usucapio; c) o condiie pentru praescriptio longi temporis; . 1504. Actul juridic care justifica luarea n posesie a unui lucru constituia: a) iusta causa; b) iustus titulus; 108

c) o condiie pentru praescriptio longi temporis; 1505. Dobndirea unui bun de la un neproprietar prin cumprare constituia: a) iusta causa; b) iustus titulus; c) o condiie pentru praescriptio longi temporis; d) o condiie pentru usucapio. 1506. Un just titlu putea s constea n dobndirea unui bun: a) de la un neproprietar; b) prin donaie; c) ca dot. 1507. Putea s constituie un just titlu: a) dobndirea prin cumprare a unui bun a non domino; b) dobndirea unei moteniri de ctre o persoan care se crede motenitorul ei; 1508. Constituia un just titlu dobndirea unui bun de la proprietar: -------------------------1509.Constituia un just titlu dobndirea unui bun a) pro donato; b) pro dote; c) pro emptore. 1510. Bun-credin n materia uzucapiunii consta n credina eronat a uzucapantului c a dobndit lucrul: a) n condiii legale; b) de la adevratul proprietar (verus dominus). 1511. In materia uzucapiunii. bona fides trebuia s existe: a) n momentul dobndirii posesiunii; 1512. In privina condiiei bunei-credine n materia uzucapiunii se aplica principiul: a) mala fides superveniens non impedit usucapionem; 1513. Praescriptio longi temporis a fost o instituie: a) destinat, s suplineasc lacunele uzucapiunii. 1514. Puteau forma obiectul lui prascriptio longi temporis: a) fundi in agro provinciali. 1515. n cazul unei praescriptio longi temporis, termenul care se cerea pentru posesia bunului era de: a) 10 ani, dac prile locuiau n aceeai provincie; d) 20 de ani, dac prile nu locuiau n aceeai provincie. 516. Uzucapiunea putea fi ntrerupt: a) natural; b) prin pieirea material a lucrului; 1517. Praescriptio longi temporis putea fi ntrerupt: a) civil; b) natural; c) prin pieirea material a lucrului; d) prin chemarea chemarea n judecat a posesorului. 1518. n cazul unei praescriptio longi temporis,s&. admitea 109

jonciunea posesiilor cnd posesia fusese transmis: a) inter vivos; b) mortis causa; c) prin donaie: d) prin dot. 1519. Cnd posesia fusese ntrerupt prin vnzare, jonciunea posesiilor avea loc: a) inter vivos; c) n cazul unei preascriptio longi temporis. 1520. Cnd posesia fusese transmis prin motenire, jonciunea posesiilor avea loc: a) mortis causa; b) n cazul unei usucapio; c) n cazul unei praescriptio longi temporis. 1521. Termenul de 10-20 de ani prevzut de praescriptio longi temporis nu curgea mpotriva: a) funcionarilor abseni ca urmare a exercitrii obligaiilor fa de statul roman; 1522. Termenul de 10-20 de ani prevzut de praescriptio longi temporis nu curgea mpotriva: -------------------------------------------1523. Termenul de 10-20 de ani, prevzut de praescriptio longi temporis nu curgea mpotriva: b) guvernatorului absent ca urmare a exercitrii obligaiilor fa de statul roman; c) militarului absent ca urmare a exercitrii obligaiilor fa de statul roman; 1524. Aciunea n revendicare era paralizat sau respins, fr a se transfera proprietatea, prin: s. a) praescriptio longi temporis; b) praescriptio longissimi temporis; . 1525. Praescriptio longissimi temporis a fost creat: a) n dreptul postcasic; 1526. Termenul pentru praescriptio longissimi temporis a fost dat de: -----------------------1527. Termenul pentru praescriptio longissimi temporis a fost de: a) 30 de ani, dup o constituie a mpratului Teodosie al II-ea; b) 40 de ani, dup o constituie a mpratului Constantin; 1528. Dup mplinirea termenului cerut de praescriptio longissimi temporis, aciunea n revendicare se putea respinge chiar dac: b) posesorul stpnea fr just titlu; c) posesorul stpnea fr just cauz. 1529. Unificarea instituiei uzucapiunii cu instituia prescripiei a avut loc @n timpul mp[ratului: 110

--------------------------------------1530. Dup unificarea uzucapiunii cu prescripia, s-a folosit termenul de: a) usucapio, pentru lucrurile mobile; b) praescriptio,jpenim lucrurile imobile. 1531. Dup unificarea uzucapiunii cu prescripia, pentru usucapio a fost stabilit un termen de: a)3 ani. 1532. Dup unificarea uzucapiunii cu prescripia, pentru praescriptio a fost stabilit un termen de: a) 10-20 de ani; b) 30 de ani; 1533. Adiudicatio reprezenta un mod de transmitere a proprietii: a) excepional; b) pe cale judectoreasc. 1534. Adiudicatio se putea ntlni n procesele: , a) n care prile aveau calitatea de coproprietar; b) n care prile se puteau folosi de aciunile divizorii; c) de ieire din indiviziune; d) de hotrnicie. 1535. Adiudicatio se putea ntlni n procesele: c) dintre posesor i proprietarul care a ncercai deposedarea prin violen; 1536. Sulta era pltit: a) n cazul n care proprietatea era transmis prin adiudicatio; b) cnd bunul aflat. n proprietate comun era atribuit unuia dintre coproprietari. 1537. Proprietatea se dobndea sau se transmitea n mod excepional prin: a) adiudicatio; b) lege; 1538. Proprietatea se dobndea prin lege n cazul unui: a) legatum per vindicationem; 1539. Prin confiscarea lucrurilor la vam, proprietatea asuprp lucrurilor confiscate era dobndit: a) prin lex; b) de societile de publicam; c) de ctre fisc. 1540. Coproprietarul care refuza s achite cota sa din cheltuielile ocazionate de reparaia lucrului comun, pierdea dreptul de proprietate asupra cotei sale pri din lucru: a) n temeiul legii; 1541. Dac proprietarul unui lucru ncerca s intre prin violen n posesia lucrului, proprietatea asupra acelui lucru era atribuit: a) n temeiul legii; b) posesorului. 111

1542. Stabilirea modului de atribuire a proprietii asupra lucrului pe care proprietarul ncerca s-1 ia prin violen, s-a realizat: a) n dreptul postclasic; b) n timpul mpratului Teodosiu I; c) n timpul mpratului Valentinian al Il-lea. 1543. Dac proprietarul unui lucra ncerca s-1 ia prin violen, proprietatea asupra bunului revenea: -------------------------------1544. Stabilirea modului de atribuire a proprietii asupra lucrului pe care proprietarul ncerca s-1 ia prin violen a urmrit: a) combaterea tendinei unor persoane de a-i face singure dreptate; b) combaterea violenei. 1545. Proprietatea asupra unui teren lsat n paragin revenea: a) potrivit legii; 1546. Proprietatea quiritar era aprat prin: a) aciunea n revendicare; d) rei vindicatio. 1547. n procedura legisaciunilor, aciunea n revendicare se introducea sub forma unei: -------------------------------------------------1548. Aciunea n revendicare se putea exercita sub forma: a) unei legis actio per sacramentum in rem; b) unui proces cu formul {per formulam petitoriam); 1549. Pentru exercitarea aciunii n revendicare era necesar ca reclamantul: a) s nu posede; b) s he cetean roman; c) s fie proprietar quiritar. 1550. Pentru exercitarea aciunii n revendicare era necesar ca prtul: a) s posede; 1551. Posibilitatea ca aciunea n revendicare s fie introdus i mpotriva prtului posesor, a fost admis: ---------------------------------------------------1552. Qui Uti se obtulit este situaia referitoare la cazul persoanei care: a) nefiind posesor, a lsat s se cread c este posesor; b) nefiind posesor, a lsat s se introduc mpotriva sa aciunea n revendicare, pentru ca ntre timp adevratul posesor s dobndeasc proprietatea prin uzucapiune. 1553. Qui dolo desiit possidere este situaia referitoare la cazul persoanei care: a) a nstrinat lucrul revendicat nainte de proces pentru a nu fi obligat s-1 restituie; b) a distrus lucrul revendicat nainte de proces pentru a nu putea fi obligat s-1 restituie; 112

1554. Aciunea n revendicare nu avea niciodat ca efect restituirea lucrului n cazul prtului: a) neposesor;
-

d) celui care l cultiva. c) aflat n situaia qui Uti se obtulit; d) aflat n situaia qui dolo desiit possidere,

1555. Pentru exercitarea aciunii n revendicare era necesar ca obiectul aciunii s fie: a) res corporales; e) species 1556. Pentru exercitarea aciunii n revendicare n cazul proprietii quiritare era necesar ca: a) reclamantul s fie cetean roman; d) obiectul aciunii s fie roman. 1557. Efectele aciunii n revendicare constau n obligaia prtului ctre reclamant: a) de a restitui lucrul; b) de a restitui accesoriile lucrului; c) de a plti despgubiri cnd nu era posibil restituirea lucrului. 1558. Proprietatea quiritar putea fi aprat prin:
a) rei vindicatio;

1559. Proprietatea quiritar putea fi aprat prin: a) actio negatoria;

b)

exceptio iusti domini.

1560. Excepia justei proprieti putea fi invocat de: a) proprietarul posesor; b) proprietarul prt. 1561. Din punct de vedere al dreptului civil, proprietarul pretorian este un posesor: a) de bun-credin; b) care sper s devin proprietar quiritar prin uzucapiune. 1562. Proprietarul pretorian a dobndit lucrul prin:
a) traditio;

1563. Proprietatea pretorian are ca obiect lucruri: a) mancipii; b) transmise prin traditio. 1564. Proprietatea pretorian putea fi dobndit: a) numai de un cetean roman; b) numai de la ceteni romani; d) printr-un mod de dobndire de drept natural sau al ginilor. 1565. Proprietatea pretorian era: a) acelai lucru cu proprietatea bonitar; b) acelai lucru cu in bonis habere; c) accesibil numai cetenilor romani; 1566. Proprietatea pretorian putea fi aprat: -------------------------------------113

1567. Actio Publiciana apra pe: a) proprietarul bonitar; b) proprietarul pretorian; , d) posesorul de bun-credin. 1568. Actio Publiciana putea fi introdus mpotriva: a) proprietarului quiritar; b) terilor. 1569. Pentru a fi intentat Actio Publiciana era necesar ca: a) reclamantul s exercite cu bun-credin o posesie continu i neviciat; b) reclamantul sa aib just titlu; c) obiectul aciunii s fie susceptibil de a fi uzucapat; 1570. Actio Publiciana era o aciune: a) honorarie; c) ficticie; d) in rem. .1571. n provincie peregrinii puteau fi titulari de proprietate: a) peregrin; c) provinciala; 1572. Proprietatea peregrin se transmitea: a) dup normele lui ius gentium; b) prin traditio. 1573. Proprietatea peregrin era aprat printr-o aciune: a) honorarie; b) fictiae; 1574. Proprietatea peregrin putea fi aprat: ------------------------------1575. Proprietatea peregrin a disprut n mare parte: a) n dreptul roman; 1576. Proprietatea provincial avea ca obiect: b) res nec mancipi; c) res soli. 1577. Proprietatea provincial era proprietatea exercitat: a) de un particular; b) asupra unor terenuri situate ntr-o provincie senatorial; c) asupra unor terenuri situate ntr-o provincie imperial, 1578. Dup dreptul civil nu putea exista o proprietate provincial deoarece: d) terenurile din provincii, cu excepia celor care se bucurau de ius Italicum, erau proprietate public. 1579. Proprietatea provincial putea fi exercitat asupra: c) terenurilor din provincii aflate n proprietate public i atribuite n folosina particularilor n schimbul unui impozit funciar. 1580. Gaius numete proprietatea provincial: a) possesio et ususfructus; 1581. Drepturile conferite de proprietatea provincial erau: a) perpetue; 114

c) ereditare; 1582. Proprietatea provincial putea fi transmis prin: a) traditio; b) succesiune ab intestat; c) succesiune testamentar. 1583. Proprietatea provincial putea fi aprat: a) prin actio Publiciana; "* c) printr-o aciune n revendicare special care nu mai coninea cuvintele ex iure
Quiritium;

1584. Proprietatea provincial a disprut n urma reformei ntreprins de mpratul; a) Diocleian; 1585. Dispariia proprietii provinciale a fost determinat de: a) suprimarea privilegiilor de care se bucurau fundo in agro Italico; b) supunerea tuturor proprietarilor de terenuri la plata unui impozit funciar. 1586. Fceau parte din iura in re aliena: a) agri vectigalis: b) emphyteusis; c) servilutes; d) superficies. 1587. Servitutile: a) sunt drepturi reale;
Teodor Smbrian

b) simt sarcini; c) confer anumite prerogative asupra bunurilor strine. 1588. Servitutile prediale confer anumite prerogative: a) asupra unor bunuri strine; b) n interesul unui fond determinat. 1589. Servitutile reale confer anumite prerogative: a) asupra unor bunuri strine; b) n interesul unui fond determinat; 1590. Din servitutile prediale fceau parte: a) servitutile rustice; b) servitutile urbane. 1591. Erau servituti rustice: a) n provincii, n sate (pagi sau viei); b) la Roma sau n alte orae (municipia sau colonia); c) cnd imobilul dominant era un teren; 1592. Erau servituti urbane: a) n satele din provincii: b) la Roma sau n alte orae (municipia sau colonia); c) cnd imobilul dominant era o construcie. 1593. Imobilul dominant era imobilul: a) n folosul cruia s-a constituit servitutea; b) n funcie de care se stabilea felul servitutii prediale; 1594. Imobilul aservit era imobilul: -grevat cu servitute 115

1595. Din categoria servitutilor prediale rustice fceau parte: a) actus; b) aquaeductus; c) iter; d) via. 596. Iter fcea parte din: a) res mancipi; b) res incorporales. 1597. Iter desemna: a) o servitute rustic; 1598. Servitutea via fcea parte din.: a) res incorporales; b) res mancipi; 1599. Via desemna: a) o servitute rustic: d)dreptul de a trece cu un car pe terenul altuia 1600. Iter desemna: a) dreptul de a trece pe jos prin terenul altuia; b) dreptul de a trece clare pe terenul altuia; 1601. Aquaeductus fcea parte din: a) res incorporales; b) res mancipi; 1602. Aqnaeductus desemna: a) dreptul de a transporta apa prin evi care trec prin terenul altuia. 1603. Actus fcea parte din: a) res mancipi; b) res incorporales. 1604. Actus desemna: a) dreptul de a trece cu turma de animale pe terenul altuia. 1605. Erau servituti urbane: ----------------------------------1606. Erau servituti urbane:
b) cloaca; c) servitus luminibus offlciendi; d) servitus non altius tollendi. 1607. Cloaca fcea parte din: a) res incorporales; b) res nec mancipi.

1608. Servitutile relative la lumin i vedere fceau parte din: a) res incorporales; b) res nec mancipi. 1609. Servitutea de a nu supranla o cldire fcea parte din: a) res incorporales; . b) res nec mancipi. 1610. Prin vindicatio servitutis puteau fi aprate servitutile: a) prediale; b) reale; 116

c) rustice; d) urbane. 1611. Prin actio negatoria servitutis puteau fi aprate servitutile: a) prediale; b) reale; c) rustice; d) urbane. 1612., Erau servituti personale: a) habitatio; b) operae servorum; c) usus; d) ususfructus. 1613. Uzufructul era: a) un drept real; b) o servitute personal: 1614. Dupa definiia lui Paul, uzufructul reprezint dreptul: a) de a te folosi de lucrul altuia: b) de a-i culege fructele; 1615. Proprietarul lucrului grevat de uzufruct se numete: - nud proprietar 1616. Ususfructus putea fi aprat printr-o: a) actio confessoria servitutis; b) vindicatio ususfructus. 1617. Usus sinefructus era: a) un drept real; d) o servitute personal. 1618.Dreptul de a locui n casa altuia constituia a) o servitute personal; d) habitatio. 1619.Habitatio era: a) un drept real; c) o servitute personal. 1620. Din operae servorum fceau parte ------------------------------1621. Operae servorum erau: a) o servitute personal; b) un drept real; c) o servitute real. 1622. Emfiteoza era: a) un drept real; c) n conformitate cu care mpratul arenda un teren al su necultivat n schimbul unei dri anuale. 1623. Conductio agri vectigalis era: a) un drept real; - c) n confoimitate cu care o cetate arenda unor particulari un teren pe termen lung n vederea cultivrii n schimbul unei dri anuale; 117

1624. Emfiteotul era obligat s plteasc: a) o dare sau o sum de bani anual; b)canon; 1625. Conductor ager vectigalis era obligat s plteasc: a) o dare sau o sum de bani anual; b) vectigal. 1626. Superfciarul era obligat s plteasc: a) o dare sau o sum de bani anual; c) solarium; 1627. Dreptul lui conductor ager vectigalis:
---------------------------------------------------

1628. Superficia reprezenta: a) un drept real b) dreptul acordat unei persoane de a se folosi pe veci de o construcie ridicat pe terenul altuia; c) dreptul acordat unei persoane de a se folosi pe termen lung de o construcie ridicat pe terenul altuia. 1629. Superficiarul avea posibilitatea: a) s-i nstrineze dreptul; b) s-1 greveze cu o servitute; c)s-i greveze cu o ipotec[; d) s-1 transmit motenitorilor. 1630. Dreptul emfiteotului nscut din contractul de emfiteoz era un drept: a) real. 1631. Canon era: a) o obligaie nscut din contractul de emfiteoz; b) o dare anual. 1632. In conductio agri vectigais arendarea putea s fie: a) pe un termen de peste 100 de ani; b) perpetu. 1633. Dreptul n baza cruia mpratul arenda un teren al su necultivat unei persoane n schimbul unei dri anuale era: a) un drept real asupra lucrului altuia; b) o emfiteoz;" 1634. Arendarea perpetu sau pe termen lung acordat de ceti unor particulari n vederea cultivrii terenurilor n schimbul unei sume de bani pltit anual, era: a) un drept real; b) conductio agri vectigais; 1635. Dreptul acordat unei persoane de a se folosi pe veci de o construcie ridicat pe terenul altuia, n schimbul unei sume de bani pltit anual era: a) un drept asupra lucrului altuia; d) o superficie. 1636. Din praedia rustica fceau parte terenurile: a) fr construcii; b) situate la ar; 118

c) situate la ora. 1637. Din praedia urbana fceau parte terenurile: a) cu construcii; b) situate a ar; c) situate la ora. 1638. ntre un teren i un lucru mobil, intra n categoria res
principales:

a) terenul, indiferent de valoarea sa economic; 1639. Res quae in abusu continentur sunt: a) lucruri care nu se distrug prin ntrebuinare; b) lucruri neconsumtibie. 1640. Res quae usu consummuntur sunt: a) lucruri care se consum dupa prima ntrebuinare; b) lucruri care se distrug prin ntrebuinare; 1641. Fceau parte din categoria res divisibili: a) n general, lucrurile incorporabile; 1642. Fceau parte din categoria res indivisibili: a) dreptul de uzufruct; b) drepturile de familie; 1643. Clasificarea lucrurilor n res divisibili i res indivisibili prezint importan n cazul dobndirii proprietii prin: a) adiudicatio; 1644. Se mai numea i posesie civil: a) possessio ad usucapionem; 1645. In dreptul lui lustinian, dintre interdictele conservatorii, se aplica interdictul: a) uti possidetis; b) n cazul lucrurilor mobile; c) n cazul lucrurilor imobile. 1646. Fceau parte din impensae necessariae cheltuielile: a) n lipsa crora lucrul ar fi pierit; b) n lipsa crora lucrul s-ar fi deteriorat; 1647. Fceau parte din impensae utiles cheltuielile: c) care au sporit valoarea lucrului. 1648. Fceau parte din impensae voluptuariae cheltuielile: c) avnd drept scop satisfacerea gustului personal ai posesorului; 1649. n cazul admiterii aciunii n revendicare, prtul, posesor de bun-credin, era ndreptit s primeasc toate cheltuielile: a) n lipsa crora lucrul ar fi pierit; b) n lipsa crora lucrul s-ar fi deteriorat; c) care au sporit valoarea lucrului. 1650. n cazul admiterii aciunii in revendicare, prtul, posesor de bun-credin, avea dreptul s ridice, dac prin aciunea respectiv nu era deteriorat lucrul, cheltuielile: c) avnd drept scop satisfacerea gustului personal al posesorului; 1651. n dreptul clasic, n cazul admiterii aciunii n revendicare, 119

prtul posesor de rea-credin avea dreptul s primeasc toate cheltuielile; a) n lipsa crora lucrul ar fi pierit; b) n lipsa crora lucrul s-ar fi deteriorat; 1652. n dreptul clasic, n cazul admiterii aciunii n revendicare, prtul posesor de rea-credin avea un ius tollendi asupra cheltuielilor: ------------1653. n dreptul postclasic, n cazul admiterii aciunii n revendicare, prtul posesor de rea-credin avea un ius tollendi asupra cheltuielilor: c) avnd drept scop satisfacerea gustului personal al posesorului; d) care au sporit valoarea lucrului. 1654. n cazul admiterii aciunii n revendicare, pentru restituirea cheltuielilor, prtul posesor dispune de:
a) ius retentionis;

b) exceptio doli; 1655. Dreptul la restituirea cheltuielilor de ctre reclamantul cruia i se admisese aciunea n revendicare subzist n cazul n care prtul: i a) era un posesor de bun-credin; b) nu fusese despgubit prin perceperea fructelor produse de lucru. 1656. Proprietatea pretorian era a) temporar; b) o stare de tranziie; 1657. Servitutile presupuneau: a) existena a cel puin doi titulari; ,d) imposibilitatea existenei unei servituti asupra propriului lucru. 1658. Principiul nemini res sua servit presupune, n cazul servitutilor: a) existena a cel puin doi titulari; d) imposibilitatea existenei unei servituti asupra propriului lucru. 1659. Puteau fi transmise motenitorilor: b) operae servorum. 1660. Nu puteau fi transmise motenitorilor: a) ususjructus; b) usus;
c) habitatio;

1661. Dreptul de emfiteoz nceta n cazul n care emfiteotul nu pltea darea timp de: c) 3 ani; 1662. Dreptul de superficie nceta n cazul n care superficiaral nu pltea taxa timp de: a) 2 ani; 1663. Conductio agri vectigais putea sa fie: a) nstrinat prin acte inter vivos; 120

b) nstrinat prin acte mortis causa; c) grevat cu ipoteci; d) grevat cu servituti. 1664. n timpul lui lustinian, erau drepturi asupra lucrului altuia: a) servitutile; b) emfiteoza; c) superficia. 1665. n dreptul lui lustinian, s-au contopit: a) emfiteoza;
:

b) conduclio agri vectigalis; 1666. Dreptul de servitute este un drept: a) real; b) asupra lucrului altuia. 1667. Regula nemini res sua servit decurge din: --------------------------------1668. Obligaia proprietarului lucrului de a suferi ceva constituie o trstur[ care caracterizeaz numai servitutile: --------------------------------------------------------1669. Obligaia proprietarului lucrului de a nu face ceva, constituie o trstur[ care caracterizeaz numai servitutile: ----------------------------------------1670. Caracterul lucrativ caracterizeaz numai servitutile: -----------------------------------1671. Caracterul perpetuu caracterizeaz numai servitutile: a) prediale; 1672. Caracterul indivizibil caracterizeaz numai servitutile: a) prediale; 1673. Raportul de vecintate ntre fondul dominant i fondul aservit caracterizeaz numai servitutile: a) prediale; 1674. Regula nemini res sita servit se refer[ numai la servitutile: -------------------------1675. Regula servitus servitutis esse non potest se refer numai la servitutile: --------------------------1676. Regula servitus servitutis esse non potest, se refer la servitutile: a) prediale; b) prediale rurale; c) prediale urbane; d) personale. 1677. Regula nemini res sua servit se refer la servitutile: a) prediale; b) prediale rurale; c) prediale urbane; d) personale. 121

1678. Caracterul lucrativ caracterizeaz servitutile: ) prediale; b) prediale rurale; c) prediale urbane; d) personale. 1679. Existena unui lucru aparinnd altei persoane dect titularul dreptului de servitute caracterizeaz numai servitutile: -----------------------------1680. Caracterul lucrativ a servitutii presupune: a) un avantaj n favoarea unei anumite persoane; b) un avantaj n favoarea unui imobil. 1681. Caracterul lucrativ al servitutii presupune un avantaj n favoarea: a) fondului dominant; b) unui teren; c) unei cldiri. 1682. Caracterul lucrativ al servitutii presupune: ------------------------------1683. Servitutile pozitive constau ntr-o obligaie: a) in patiendo; b) de a ngdui ceva; c) de a permite ceva. 1684. Servitutile negative constau ntr-o obligaie: a) in nonfaciendo; 1685. Servitutile pozitive presupun o aciune ntreprins de: a) proprietarul fondului dominant; b) titularul dreptului de servitute; 1686. Servitutile negative presupun o aciune ntreprins de: ---------------------------1687. n categoria servitutilor pozitive intr[: a) servitutea actus; b) servitutea aquae hauriendae; c) servitutea iter.
I 1688:in categoria servitutilor negative intra : a)servitutea de vedere asupra fondului vecin

1689, n categoria servitutilor pozitive intr[: a) servitutea vi*/ b) servitutea pecoris ad aquam adpidsus;
c) ius pascendi;

d) dreptul de a scoate apa de la fntna aflat[ pe terenul altuia. 1690. n categoria servitutilor negative intr[: --------------------------------------1691. n funcie de caracterul lucrativ, servitutile pot s fie: a) personale; b) reale. 1692. Se numeau pur i simplu servituti, servitutile: a) reale. 122

1693. n funcie de caracterul perpetuu, servitutile se clasificau n servituti: -----------------------------------1694. n funcie de caracterul indivizibil, servitutile se clasificau n: ---------------------------------------1695. Servitutile prediale erau aceia] i lucru cu servitutile: a) reale. 1696. Servitutile constituite n favoarea unei cldiri sunt ntotdeauna servituti: c) reale. 1697. Servitutile constituite n favoarea unui teren sunt ntotdeauna servituti: a) reale. 1698. Servitutile urbane sunt ntotdeauna servituti: a) reale. 1699. Se clasific n servituti urbane i servituti rurale, servitutile: a) reale. 1700. Servitutile rustice sau rurale sunt constituite n favoarea unui teren: a) fr construcii; b) care se poate afla n mediul urban; c) care se poate afla n mediul rural. 1701. Servitutile urbane sunt constituite n favoareaunui teren: a) cu construcii; b) care se poate afla n mediul urban; c) care se poate afla n mediul rural. 1702. Servitutile urbane sunt constituite in favoarea: a) unei cldiri; b) care se poate afla n mediul urban; c) care se poate afla n mediul rural. 1703. Pot fi supuse unui termen extinctiv servitutile: a) personale; 1704. Nu pot fi supuse unui termen extinctiv servitutile: a) urbane; b) rustice; c) prediale. 1705. Nu pot fi supuse unei condiii rezolutorii servitutile: a) urbane; b) rustice; c) prediale. 1706. Pot fi supuse unei condiii rezolutorii servitutile: a) personale; 1707. Caracterul perpetuu presupune c servitutile exist atta timp ct: a) exist fondul aservit; b) exist fondul dominant; 123

1708. Caracterul perpetuu presupune c servitutile se exercit: > b) fr intervenia proprietarului fondului aservit; c) fr intervenia unor tere persoane. 1709. Servitutile urbane se exercit: a) fr intervenia proprietarului fondului aservit; b) fr intervenia unor tere persoane. 1710. Servitutile rurale se exercit: b) fr intervenia proprietarului fondului aservit; c) fr intervenia unor tere persoane. 1711. Serv ituile prediale se exercit: a) fr intervenia proprietarului fondului aservit; b) fr intervenia unor tere persoane. 1712. In cazul unei seivitui prediale coproprietarul fondului dominant poate: a) s dobndeasc integral dreptul de servitute; b) s exercite integrai servitutea. 1713. Servitutile de trecere sunt servituti: a) care dau dreptul titularului s treac pe terenul altuia; b) prediale rurale. 1714. Din servitutile de trecere fceau parte:
a) via; b) iter; c) actus.

d) 1715. Servitutea de a trece cu animalele pe fondul aservit era: a) actus. 1716. Servitutea de a trece pe jos prin fondul aservit era: a) iter; 1717. Servitutea de a trece clare prin fondul aservit era: a) iter; 1718. Servitutea de a trece cu o cru prin fondul aservit era: a) actus. 1719. Servitutea de trecere n lectic prin fondul aservit era: a) iter; 1720. Servitutea de a folosi un drum corespunztor interesului titularului era: a) via; 1721. Servitutea aquae hauriendae includea i: a) iter; 1722. wspascendi includea i: a) actus. 1723. Servituteapecoris ad aquam adpidsus includea i: d)actus 1724. Servitutea de trecere cea mai larg era: a) via; 1725. Servitutea de trecere cea mai larg include i prerogativele 124

presupuse de: c) iter; d) actus. 1726. n categoria servitutilor de scurgere a apelor naturale intra: ----------------------1727. Servitutea aquae ducendae este: -------------------------1728. Aquaeductus este: ---------------------------1729. Servitutea pecoris ad aquam adpulsus este:

b) dreptul de a aduce animalele la adpat pe un teren strin; 1730. Servitutea aquae hauriendae este: a) dreptul de a scoate apa de la fntna aflat pe terenul altuia; b) acelai lucru cu aquae haustus. c) 1731. Servitus cloacae immitendae este: a) dreptul de scurgere a apelor menajere printr-un canal care trece pe terenul proprietarului vecin; 1732. Ius pascendi este: -----------------------1733. Dreptul de a arde varul i de a scoate nisipul era o servitute: a) rural; b) care putea fi exercitat numai n Uimita necesitailor fondului dominant. 1734. In categoria servitutilor de vedere intra: a) dreptul de a cere proprietarului fondului aservit ca prin plantaii realizate pe propriul teren, s nu mpiedice lumina ia care are acces fondul dominant; b) dreptul de a cere proprietarului fondului aservit ca prin construcii realizate pe propriul teren s nu mpiedice lumina a care are acces fondul dominant. c)dreptul de a cere proprietarului fondului aservit s nu refac edificiul aflat pe propriul teren peste nlimea pe care a avut-o iniial; d) dreptul de a cere proprietarului fondului aservit s nu construiasc pe propriul teren peste o anumit nlime. 1735, Servitus non alt ius tollendi consta n: c) dreptul de a cere proprietarului fondului aservit s nu refac edificiul aflat pe propriul teren peste nlimea pe care a avut-o iniial; d) dreptul de a cere proprietarului fondului aservit s nu construiasc pe propriul teren peste o anumit nlime. 1736. Servitutea luminum consta n: -------------------------1737. Servitutea ne luminibus officiatur consta n: a) dreptul de a cere proprietarului fondului aservit ca prin plantaii realizate pe propriul teren, s nu mpiedice lumina la care are acces fondul dominant; b) dreptul de a cere proprietarului fondului aservit ca prin construcii realizate pe propriul teren s nu mpiedice lumina la care are acces fondul dominant. 1738. Servitutea ne luminibus officiatur const n: ----------------------125

1739. Servitutea luminum const n: a.) dreptul de a face ferestre n zidul altuia; b) dreptul de a face ferestre n zidul comun; c) dreptul de a face ferestre n propriul zid, dac s-ar deschide vederea spre proprietatea vecin, dei acest fapt ar fi interzis prin regulamente locale. 1740. n categoria servitutilor referitoare la dreptul de a sprijini intra: a) servitus proiciendi protegendive; b) servitus tigni immitendi;
d) servitus oners ferendi.

1741. Dreptul de a sprijini o cldire pe un zid aparinnd altui proprietar constituie:

a) servitus oneris ferendi.

1742. Dreptul de a introduce grinzi n zidul vecin constituie: a) servitus tigni immitendi; 1743. Proprietarul fondului aservit are o obligaie de a face n czui n care este vorba de: --------------------------1744. Dreptul de a construi n prelungirea cldirii proprietarului fondului dominant deasupra sau dedesubtul proprietii vecine constituie: a) servitus proiciendi protegendive; 1745. n categoria servitutilor de scurgere a apelor naturale intr:
a)flumenis recipiendi; b) stillicidii.

1746. Uzufructuarul are un drept de proprietate asupra frajctelor a) percepute, care existau n momentul constituirii dreptului de uzufruct; b) percepute, care se vor nate n cursul exercitrii dreptului de umfract; . 1747. Proprietarul lucrului are un drept de proprietate asupra fructelor: c) nepercepute, care existau n cursul exercitrii dreptului de uzufruct; d) nepercepute, dar care se nfjteau n cursul exercitrii dreptului de uzufruct. 1748. La sfritul uzufructului, fructele existente, dar nepercepute, aparin: a) proprietarului lucrului; 1749. Titularul uzufructului are dreptul s-1 cedeze altor persoane: a) pe o perioad determinat; b) prin acte inter vivos; 1750. Titularul dreptului de uz poate: a) s se foloseasc de lucrul altuia; 1751. Servitutile se pot dobndi prin: a) uzucapiunea de 10-20 ani; b) uzucapiunea de 30 ani; c) testament;
d) adiudicatio.

1752. Servitutile personale nceteaz prin: 126

a) confuziune; b) prescripie extinctiv; c) moartea titularului; d) mplinirea termenului. 1753. Servitutile reale nceteaz prin: a) confuziune; b) prescripie extinctiv; 1754. Servitutile reale nceteaz prin: a) renunare expres; b) renunare tacit; c) dispariia lucrului care formeaz obiectul servitutii; 1755.. Servitutile puteau fi aprate prin: ; a) actio Publiciana; b) actio confessoria; c) interdicte posesorii. 1756. Se numete posesie civil: a) possesio ad usucapionem; 1757. Era numit de jurisconsulii romani, pur si simplu, possesio:
a) possesio ad interdicta;

1758. Proprietatea quiritar sau alt drept real se putea dobndi: a) possesio iuris; b) possesio ad usucapionem; 1759. Are ca obiect un lucru incorporai: a) possesio iuris; 1760. Elementul corpus consta n exercitarea servitutii ,n care este vorba de: a) possesio iuris; 1761. Possesio naturalis era acelai lucru cu:
----------------------------------- ..

1762. Producea efecte numai mpotriva terilor nepropfi0 an"

a) possesio iniusta.

1763. Sunt simpli detentori: a) comodatarul; b) uzufructuarul n raport cu nudul proprietar; 1764. Sunt cazuri de ntrerupere natural a uzucapiunii: a) pieirea material a lucrului; b) abandonarea lucrului; c) deposedarea lucrului de ctre un ter. 1765. n dreptul clasic, uzucapiunea putea fi ntrerupt P{m' a) pieirea material a lucrului; b) abandonarea lucrului; c) deposedarea lucrului de ctre un ter. 1766. Praescriptio longi temporis putea fi ntrerupt prin: a) chemarea n judecat a posesorului; b) pieirea material a lucrului; c) abandonarea lucrului; . d) deposedarea lucrului de ctre un ter. 127

1767. ntreruperea civil const n: a) chemarea n judecat a posesorului; 1768. Justul titlu presupune dobndirea lucrului de ctre o persoan capabil, de la: a) un proprietar, printr-un mod prin care nu se putea transfera proprietatea; b) un neproprietar, printr-un rnod prin care se putea transfera proprietatea; c) un neproprietar, printr-un mod prin care nu se putea transfera proprietatea. 1769. Constituie just titlu contractul de vnzare prin care un cetean dobndete prin tradiiune de la alt cetean: a) un sclav; b) o vit; c) un teren aflat la Roma. 1770. Constituie just titlu actul prin care un cet[\ean dobndete prin in iure cessio de la alt cetean: ------------------------------------------1771.Constituie just titlu actul prin care un cetean dobndete prin mancipaiune de la un proprietar roman: -----------------------------------------------------1772.Constituie just titlu actul prin care un cetean dobndete prin mancipaiune de la un neproprietar: a) o cas, situat la Roma; b) un teren aflat ntr-o localitate care se bucura de ius Italici; c) un cal. 1773.Constituie un just titlu actul prin care un cetean dobndete prin tradiiune de la un proprietar: a) o cas, situat la Roma; b) un teren aflat ntr-o localitate care se bucura de ius Italici; c) un cal.

Partea 2
Succesiunea mortis causa putea sa fie : -cu titlu universal,cand mostenitorul primea intreg patrimoniul -cu titlu universal,cand mostenitorul primea o anumita cota din patrimoniu -cu titlu particular,cand legatarul primea anumite lucruri determinate care apartinusera defunctului Succesiunea mortis causa cu titlu universal putea sa presupuna transmiterea catre mostenitor: -a intregului patrimoniu -a unei anumite cote din patrimoniu -a activului si a pasivului patrimoniului Succesiunea mortis causa cu titlu particular putea sa presupuna transmiterea: -anumitor lucruri determinate ce apartinusera defunctului Modurile de transmitere mortis causa a patrimoniului cunoscute de romani au fost: -succesio ab intestate -succesio ex testamento -hereditas contra testamentum Cea mai veche forma de transmitere mortis causa a patrimoniului a fost: 128

-succesio ab inestato Cea mai veche forma de transmitere mortis causa a patrimoniului a fost: -mostenirea legala -mostenirea legitima -mostenirea ab intestat Mostenirea legala avea aceeasi semnificatie cu: -mostenirea legitima -succesiunea ab intestat Mostenirea era numita legala deoarece: -era reglementata de Legea celor XII Table Succesiunea ab intestat desemna: -mostenirea lasata de o persoana decedata fara testament -cazul in care testamentul era lovit de nulitate -cazul in care,desi era un testament valabil,mostenitorii instituiti refuzau sa accepte mostenirea Din clasele de mostenitori,potrivit Legii celor XII Table,faceau parte: -sui heredes -gentiles Din clasele de mostenitori,potrivit Legii celor XII Table,faceau parte: -sui heredes Ordinea in care veneau la mostenire cele trei clase de mostenitori,conform Legii celor XII Table,era urmatoarea: Conform Legii celor XII Table,clasele de mostenitori au fost urmatoarele: -adgnatus proximus -gentiles -sui heredes Sui heredes se traduce prin: -cei ce se mostenesc pe ei insisi Din clasa de mostenitori sui heredes faceau parte: -persoanele care se gaseau sub puterea lui pater familias prin a carui moarte deveneau sui iuris -persoanele adoptate de cel despre a carui mostenire este vorba Din clasa de mostenitori sui heredes faceau parte: -copiii legitimati Din clasa de mostenitori sui heredes faceau parte: -sotia,in cazul casatoriei cu manus Din clasa de mostenitori sui heredes faceau parte: -persoanele adoptate de catre de cuius -persoanele adrogate de catre de cuius -fiii si fiicele Din categoria agnatilor privilegiati ce intrau in clasa sui heredes faceau parte: -nepotii fiilor decedati anterior Nepotii fiilor decedati anterior,in concurs cu bunica,unchii si matusile,mosteneau: -pe ramuri -partea care s ar fi cuvenit parintelui decedat anterior impartita corespunzator numarului 129

nepotilor Din clasa de mostenitori adgnatus proximus faceau parte persoane care in raport cu de cuius erau: -colaterali -agnati Din clasa de mostenitori adgnatus proximus faceau parte persoane care in raport cu de cuius erau: -frati germani -frati consangvini Din clasa de mostenitori adgnatus proximus faceau parte persoane care in raport cu de cuius erau: -nepoti de frati -nepoate de frati Din clasa de mostenitori adgnatus proximus faceau parte persoane care in raport cu de cuius erau: -matusi dupa tata(surori ale tatalui) -unchi dupa tata(frati ai tatalui) Calitatea de adgnatus proximus o aveau rudele agnatice colaterale ale lui de cuius pana la gradul: In cazul in care calitatea de adgnatus proximus o aveau mai multi agnati de acelasi grad,succesiunea o se impartea: -per capita -in parti egale,corespunzator numarului agnatilor In situatia in care,in lipsa mostenitorilor din clasa sui heredes,unicul frate al lui de cuius refuza mostenirea,ea revenea: Ca mostenitori legali,gentilii primeau succesiunea: -in parti egale -per capita In clasa de mostenitori gentiles intrau: -toti membrii sui iuris apartinand gintei din care facea parte de cuius Expresia de cuius provine din formularea: -de cuius successione agitur Succesiunea ab intestat dupa dreptul pretorian a fost introdusa: -in epoca veche -in scopul ocrotirii sotiei casatorita fara manus Succesorium edictum a fost introdus: -spre sfarsitul Republicii -in scopul ocrotirii rudelor de sange Mostenirea pretoriana era desemnata prin expresia: -bonorum possessio Ordinea in care erau chemate la mostenire clasele de mostenitori pretorieni a fost urmatoarea: -liberi,legitimi,cognati,vir et uxor Din clasa de mostenitori pretorieni unde liberi faceau parte: 130

-descendentii -sui heredes Din clasa de mostenitori pretorieni unde liberi faceau parte: -fiii si fiicele de familie -nepotii de familie -sotia casatorita cu manus Din clasa de mostenitori pretorieni unde liberi faceau parte: -fiul de familie emancipat -fiica de familie emancipata si casatorita fara manus -descendentii fiului emancipat Din clasa de mostenitori pretorieni unde liberi faceau parte: -fiul dat in adoptie si apoi emancipat de tatal adoptiv -persoana adoptata de catre de cuius -persoana adrogata de catre de cuius In cazul clasei de mostenitori pretorieni unde legitimi succesiunea revenea: -colateralilor agnati -urmatorului agnat daca cel mai apropiat agnat refuza mostenirea Din clasa de mostenitori pretorieni unde cognati faceau parte: -rude de sange care nu erau si rude civile pana la gradul al VI lea Din clasa de mostenitori pretorieni unde cognati faceau parte: -agnati care au suferit o capitits deminutio -frati emancipati Din clasa de mostenitori pretorieni unde cognati faceau parte: -sora emancipata -copilul fata de mama casatorita fara manus -unchiul matern(fratele mamei) Din clasa de mostenitori pretorieni unde cognati faceau parte: -mama fata de copilul nascut din casatoria fara manus -agnatii care au suferit o capitis deminutio minima -rudele de sange pana la gradul al VI lea care nu erau si rude agnatice Mostenirea pretoriana era dobandita de un mostenitor din clasa unde cognati in cazul in care: -nu exista niciun mostenitor din clasa unde liberi -nu exista niciun mostenitor din clasa unde legitmi In cadrul clasei de mostenitori unde cognati succesiunea se impartea: -in parti egale corespunzator numarului de mostenitori -per capita Din clasa de mostenitori pretorieni unde vir et uxor faceau parte: -barbatul din casatoria fara manus -sotia din casatoria fara manus In succesiunea ab intestat dupa dreptul pretorian sotul supravietuitor(clasa unde vir et uxor) era exclus de la mostenire: -de catre un agnat de gradul al VI lea -de catre un agnat de gradul al VIII lea -de catre un cognat(unde cognati) de gradul al VIII lea In dreptul pretorian varul primar al lui de cuius(colateral agnat de gradul al IV lea),venea 131

la mostenirea ab intestat: -daca de cuius nu avusese descendenti -daca fratii lui de cuius(colaterali de gradul al aII lea) refuzasera mostenirea -daca nepotii de frate(colaterali de gradul al III lea) refuzasera mostenirea In materia succesiunilor in dreptul imperial pana la epoca post clasica s a constatat: -adancirea tendintei de ocrotire a rudelor de sange In perioada clasica momentele cele mai semnificative in materia regimului juridic al succesiunii ab intestat au fost adoptarea: -senatusconsultului Orfitian -senatusconsultului Tertullian Senatusconsultul Tertullian a fost adoptat in timpul imparatului: Beneficiau de senatusconsultul Tertullian: -ingenua cu trei copii -ingenua cu patru copii -liberta cu patru copii Beneficiau de senatusconsultul Tertullian: Beneficiau de senatusconsultul Tertullian: -mama cu patru copii,indiferent daca era ingenua sau libera -mama care avea ius liberorum Prin senatusconsultul Tertullian s a acordat dreptul mamei care avea ius liberorum de a veni la mostenirea: -copiilor sui iuris rezultati din casatoria fara manus -alaturi de ceilalti agnati Prin senatusconsultul Tertullian s a acordat mamei care avea ius liberorum dreptul: -de a veni la mostenire alaturi de ceilalti agnati Prin senatusconsultul Tertullian mama care avea ius liberorum a fost inclusa in clasa de mostenitori: -unde legitimi Ca urmare a senatusconsultului Tertullian,femeia casatorita fara manus venea la mostenirea fiului: -decedat fara sa fi lasat descendenti -alaturi de celelalte rude agnatice -daca fiul fusese sui iuris Ca urmare a senatusconsultului Tertullian,femeia casatorita fara manus venea la mostenirea fiului: Ca urmare a senatusconsultului Tertullian,femeia casatorita fara manus venea la mostenirea fiului: Intre adoptarea SC Tertullian si a SC Orfitian unicul fiu rezultat dintr o casatorie fara manus fata de succesiunea mamei sale: -mosteneau numai in lipsa agnatilor Beneficiau de senatusconsultul Orfitian: -toti copii rezultati din casatoria fara manus 132

Beneficiau de senatusconsultul Orfitian: Prin senatusconsultul Orfitian copiii erau chemati la mostenirea: -mamei -daca erau rezultati dintr o casatorie fara manus Prin senatusconsultul Orfitian copiii erau chemati la mostenire: -inaintea tuturor agnatilor Prin senatusconsultul Orfitian copiii rezultati din casatoria fara manus au fost asimilati cu: -adgnatus proximus Primus,persoana sui iuris,casatorita cu manus,fara copii,a decedat dupa adoptarea senatusconsultului Tertullian.Sotia supravietuitoare a refuzat mostenirea.Mama lui Primus,ingenua cu 3 copii,casatorita fara manus,fata de succesiunea lui Primus: -nu avea in aceasta situatie niciun drept succesoral In materia succesiunilor in epoca postclasica masurile intreprinse de imparatul Constantin si continuate de succesorii sai pana la imparatul Anastasiu,au urmarit: -sa asimileze pe cognati agnatilor O constitutie din timpul imparatului Anastasiu a asimilat agnatilor: Prin constitutia imparatului Anastasiu veneau in concurs la mostenire: -fratii emancipati cu fratii neemancipati In timpul domniei lui Iustinian,pana la adoptarea novelei 118 s a decis situarea pe acelasi plan intre: -fratii uterini si fratii consanguini Reforma sistemului succesoral a fost efectuata de catre imparatul Iustinian prin: -novela 118 -novela 527 Rudenia de sange a devenit unicul criteriu al sistemului succesoral din dreptul roman prin: -patru clase de mostenitori Prima clasa de mostenitori dupa reformele lui Iustinian era alcatuita din: -descendenti care nu se aflau in patria potestate -descendenti care nu se aflau in patria potestate Prima clasa de mostenitori dupa reformele lui Iustinian cuprindea: -trei grade A doua clasa de mostenitori dupa reformele lui Iustinian era alcatuita din: -ascendenti -colaterali foarte privilegiati A treia clasa de mostenitori dupa reformele lui Iustinian era alcatuita din: -colaterali privilegiati A patra clasa de mostenitori dupa reformele lui Iustinian era alcatuita din: Dupa reformele lui Iustinian nepotii de fii ai lui de cuius faceau parte din: -prima clasa de mostenitori,gradul 2 Dupa reformele lui Iustinian stranepotii lui de cuius faceau parte din: -prima clasa de mostenitori,gradul 3 133

Dupa reformele lui Iustinian,copiii lui de cuius faceau parte din: Dupa reformele lui Iustinian parintii lui de cuius faceau parte din: -a doua clasa de mostenitori Dupa reformele lui Iustinian bunicii lui de cuius faceau parte din: -a doua clasa de mostenitori Dupa reformele lui Iustinian strabunicii lui de cuius faceau parte din: -a doua clasa de mostenitori Dupa reformele lui Iustinian fratii nascuti din acelasi tata si aceeasi mama faceau parte din: -a doua clasa de mostenitori Dupa reformele lui Iustinian fratii consangvini faceau parte din: -a treia clasa de mostenitori Dupa reformele lui Iustinian fratii uterini faceau parte din: -a treia clasa de mostenitori Dupa reformele lui Iustinian copiii fratilor germani ai lui de cuius faceau parte din: -a doua clasa de mostenitori Dupa reformele lui Iustinian copiii fratilor consangvini ai lui de cuius faceau parte din: -a treia clasa de mostenitori Dupa reformele lui Iustinian copiii fratilor uterini ai lui de cuius faceau parte din: -a treia clasa de mostenitori Dupa reformele lui Iustinian colateralii de gradul al saselea ai lui de cuius faceau parte din: -a patra clasa de mostenitori Dupa reformele lui Iustinian vaduva saraca facea parte din: Dupa reformele lui Iustinian copii naturali(liberi naturales) in raport cu succesiunea tatalui lor,faceau parte din: Dupa reformele lui Iustinian a patra clasa de mostenitori cuprindea colaterali: -pana la gradul al saselea Succesiunile extraordinare au fost: -o forma a succesiunii ab intestat -stabilite in afara celor patru clase dupa reformele lui Iustinian Quarta vaduvei sarace a fost instituita: -printr o constitutie a imparatului Iustinian Vaduva saraca era femeia care se casatorise: -fara zestre -fara sa i se fi constituit o donatie propter nuptias -fara sa i se fi constituit o donatio ante nuptias Succesiunea vaduvei sarace era o forma de succesiune: -ab intestat -extraordinara Vaduva saraca avea dreptul la o patrime din mostenire daca venea in concurs cu: -un mostenitor legitim -doi mostenitori legitimi 134

-trei mostenitori legitimi In cazul vaduvei sarace pars virilis putea sa reprezinte: -1\5 din mostenire 1\6 din mostenire 1\7 din mostenire Succesiunea copiilor nascuti dintr un concubinat la averea tatalui era o forma de succesiune: -ab intestat -extraordinara Drepturile succesorale ale copiilor nascuti dintr un concubinat(liberi naturales)la averea tatalui lor au fost stabilite prin: -novela 18 -novela 89 In timpul lui Iustinian copiii nascuti dintr un concubinat puteau sa mosteneasca: -a sasea parte din averea tatalui In timpul lui Iustinian copiii nascuti dintr un concubinat,in concurs cu descendentii legitimi,mosteneau: In timpul lui Iustinian copiii nascuti dintr un concubinat in concurs cu vaduva tatalui mosteneau: In timpul lui Iustinian copiii nascuti dintr un concubinat erau indreptatiti numai la alimente cand veneau la mostenirea tatalui lor in concurs cu: -descendentii legitimi ai lui de cuius -vaduva lui de cuius In timpul lui Iustinian succesiunea statului era o forma de succesiune: -ab intestat -extra ordinem In timpul Republicii daca nu existau mostenitori legitimi succesiunea ab intestat revenea: -poporului roman -catre aerarium In timpul Imperiului succesiunea ab intestat revenea fiscului daca nu existau: -descendenti -ascendenti si colaterali foarte privilegiati -colaterali privilegiati -alti colaterali ai lui de cuius pana la gradul al saselea La moarte lui de cuius,intervenita dupa reformele lui Iustinian,au ramas sotia,care beneficia de o donatio propter nuptias si patru colaterali de gradul al saptelea.In acest caz,patrimoniul defunctului se impartea astfel: La moartea lui de cuius intervenita dupa reformele lui Iustinian,au ramas sotia care beneficia de o donatio propter nuptias si patru colaterali de gradul al saptelea.In acest caz patrimoniul defunctului se impartea astfel: La moarte lui de cuius intervenita dupa reformele lui Iustinian au ramas sotia,care beneficia de o donatio propter nuptias si patru colaterali de gradul al saptelea.In acest 135

caz,patrimoniu defunctului se impartea astfel: -intreaga mostenire revenea fiscului La moarte lui de cuius intervenita dupa reformele lui Iustinian au ramas sotia,care beneficia de o donatio propter nuptias si patru colaterali de gradul al saptelea.In acest caz,patrimoniu defunctului se impartea astfel: -fiscului La moartea lui de cuius intervenita dupa reformele lui Iustinian au ramas parintii,doi bunici,sotia,cu care se casatorise fara zestre si fara sa i se fi constituit o donatio propter nuptias.In acest caz patrimoniul se impartea astfel: -vaduva primea 1\4 din mostenire -parintii primeau 3\4 din mostenire La moartea lui de cuius intervenita dupa reformele lui Iustinian au ramas sotia considerata vaduva saraca si sapte copii cintre care doi fusesera emancipati.In acest caz,vaduvei lui de cuius ii revenea: La moartea lui de cuius intervenita dupa reformele lui Iustinian au ramas sotia considerata vaduva saraca si sapte copii cintre care doi fusesera emancipati.In acest caz,unui copil neemancipat ii revenea: -1\8 din mostenire La moartea lui de cuius intervenita dupa reformele lui Iustinian au ramas sotia considerata vaduva saraca si cinci copii cintre care doi fusesera emancipati.In acest caz succesiunea defunctului se impartea astfel: -vaduva primea 1\6 din mostenire -copiii primeau fiecare 1\6 din mostenire La moartea lui de cuius,intervenita dupa reformele lui Iustinian au ramas sotia considerata vaduva saraca si patru copii din care trei copii legitimi si un copil natural(nascut din concubinat).In acest caz,patrimoniul defunctului se impartea astfel: -vaduva primea 1\4 din mostenire -copiii legitimi primeau impreuna 3\4 din mostenire Testamentul era un act juridic: -solemn -formal Testamentul era: -un act juridic unilateral Testamentul era un act juridic: -in care era exprimata vointa unei persoane inainte de moarte -realizat in vederea asigurarii vointei unei persoane dupa moarte Gaius spunea ca testamentu: Prin testament se putea dispune asupra: -distribuirii bunurilor testatorului -dezrobirii -numirii unui tutore Testamentul era un act: -iuris civilis -accesibil numai cetatenilor romani 136

Testamentul era un act: -esentialmente personal -care se realiza numai de testator sau de un reprezentant imputernicit in mod explicit de catre testator Testamentul era un act: -formal -care presupunea respectarea ad validitatem a anumitor forme prevazute de lege Testamentul era un act: -unilateral -care presupunea pentru validitatea sa numai manifestarea de vointa a testatorului Testamentul era un act: -mortis causa -care producea efecte juridice numai dupa moartea testatorului Testamentul era un act: -care putea fi revocat oricand de catre testator Testamentul poate fi revocat in epoca postclasica: -numai catre de testator -prin emiterea unui nou testament indiferent daca era sau nu valabil S a stabilit ca un testament imperfectum revoca automat precedentul testament printr o constitutie: -a lui Valentinian al III lea -a lui Teodosiu al II lea Ceremonia deschiderii testamentului se desfasura intre: -a treia si a cincia zi de la moartea testatorului Ceremonia deschiderii testamentului si putea desfasura: -la trei zile dupa moartea testatorului -la patru zile dupa moartea testatorului Ceremonia deschiderii testamentului se putea desfasura in fata: -pretorului urban -guvernatorului de provincie Testamentum calatis comitis se facea sub forma: -unei legi curiate Testamentum calatis comitiis se facea sub forma unei legi votate de: -adunare convocata -comitia calata Testamentum calatis comitiis putea fi facut numai la: Testamentul calatiis comitiis putea fi facut numai la: -24 martie -24 mai Comitia calata se intrunea la convocarea: Principiul libertatii de a testa a fost recunoscut o data cu aparitia: -Legii celor XII Table Testamentul calatis comitiis a incetat sa mai aiba caracterul unei legi curiate o data cu: -aparitia Legii celor XII Table 137

-recunoasterea principiului libertatii de a testa Testamentul calatis comitiis era accesibil: -patricienilor Testamentum in procinctu era accesibil: -patricienilor -plebeilor Testamentul in fata armatei gata de lupta era: -testamentum in procintu Testamentul in apropierea luptei era: Pontifex maximus participa la realizarea testamentului: -calatis comitiis Testamentum in procinctu a aparut: -ulterior testamentului calatis comitiis -anterior testamentului per aes et libram In epoca veche au aparut: -testamentum calatis comitiis -testamentum in procinctu -testamentum per aes et libram In epoca veche au disparut: -testamentum calatis comitiis -testamentum in procinctu Testamentum in procinctu putea fi intocmit: -numai de militari -numai in vreme de razboi Testamentum per aes et libram a cunoscut formele: Mancipatio familiae reprezinta o vanzare: -fictiva -a patrimoniului testatorului Prin mancipatio familiae averea testatorului era transmisa: -unei persoane de incredere -unui emptor familiae In cazul testamentului per aes et libram patrimoniul testatorului era transmis prin: -mancipatiune In cazul testamentului per aes et libram forma mancipatio familiae patrimoniul testatorului era transmis: -numo uno -in schimbul unui pret fictiv In cazul testamentului per aes et libram forma mancipatio familiae devenea: -proprietarul patrimoniului -practic numai un executor testamentar In cazul testamentului per aes et libram forma mancipatio familiae pactul de fiducie se incheia: -dupa ce avea loc mancipatiunea In cazul testamentului per aes et libram forma mancipatio familiae pactul de fiducie era 138

mijlocul prin care: -emptor familiae promitea ca dupa moartea testatorului sa transmita bunurile persoanelor indicate In cazul testamentului per aes et libram forma mancipatio familiae pactele fiduciare erau pacte: -de buna-credinta -nesanctionate de dreptul roman Emptor familiae era: -un cetatean roman -de obicei,un prieten al testatorului Emptor familiae nu mai devenea proprietarul bunurilor mancipate in cazul testamentului: -per aes et libram -per aes et libram secret Rolul lui emptor familiae se limita la sarcina transmiterii patrimoniului adevaratilor mostenitori in cazul: -testamentului per aes et libram public -testamentului per aes et libram secret -testamentului per aes et libram-forma mancipatio familiae Testamentul tipic pentru perioada clasica a fost: -per aes et libram public -per aes et libram secret Testamentul nuncupatio se intocmea: -oral -in prezenta a sapte martori Testamentul pretorian se intocmea: -in forma scrisa -in prezenta a sapte martori Necesita prezenta a cinci martori: -testamentum per aes et libram forma mancipatio familiae -testamentum ruri conditum Necesita prezenta a sapte martori: -nuncupatio heredis -testamentum praetorium Testamentul militar se intocmea: Au aparut in epoca post clasica: -testamentum tripertitum -testamentum solemne Trebuia redactat in fata unui notar(tabularis): -testamentum tripertitum -testamentum solemne Testamentum tripertitum a aparut in timpul imparatului: -Teodosiu al doilea Trei feluri de norme erau continute in: -testamentum solemne -testamentum tripertitum 139

Normele de drept civil continute de un testamentum tripertitum erau cele referitoare la: -prezenta martorilor Normele de drept pretorian continute de un testamentum tripertitum erau cele privitoare la: -numarul de sapte martori -pecetluirea testamentului Normele prevazute de constitutiile imperiale continute de un testamentum tripertitum erau cele referitoare la: -subscrierea testatorului -subscrierea martorilor In timpul lui Iustinian modalitatea obisnuita de intocmire a unui testament a fost: -testamentum solemne Testamentum parentis inter liberos a aparut in timpul imparatului: -Constantin Testamentum parentis inter liberos se intocmea: -in forma scrisa Nu necesita prezenta martorilor: -testamentum parentis inter liberos -testamentum per holorapham scripturam Indicarea olografa a numelui mostenitorilor a cotei atribuite si a datei era suficienta pentru valabilitatea unui: -testamentum parentis inter liberos Nu erau necesare conditii speciale de forma pentru: Au aparut in epoca post clasica: -testamentum per holographam scripturam -testamentum principi oblatum -testamentum apud acta conditum Martorii puteau fi si persoane analfabete in cazul unui: Continutul testamentului putea fi stabilit prin juramantul martorilor in cazul unui: -testamentum ruri conditum Testamentum per holographam scripturam a fost introdus in timpul imparatului: -Valentinian al III-lea Pentru valabilitatea unui testament olograf era necesar: -redactarea integrala in scris a testamentului de catre testator Testamentum apud acta conditum era testamentul in care declaratia testatorului era: -inscrisa intr un registru de catre functionari publici -inscrisa intr un registru de catre magistrati oficiali Testamentum principi oblatum era testamentul in care declaratia testatorului era: -efectuata la cancelaria imperiala -conservata intr o arhiva publica Prezenta martorilor reprezenta o conditie esentiala pentru valabilitatea: -testamentului nuncupatio -testamentului rural Testamenti factio activa reprezenta: 140

-capacitatea unei persoane de a si intocmi un testament -capacitatea unei persoane de a fi martora la intocmirea unui testament Testamenti factio passiva reprezenta: -capacitatea unei persoane de a fi gratificata printr un testament In principiu aveau testamenti factio activa: -toti cetatenii sui iuris -toti cetatenii capabili sa si exprime vointa In principiu aveau testamenti factio activa: -persoanele care se bucurau de status civitatis -persoanele care se bucurau de status familiae -persoanele care nu suferisera o capitis deminutio maxima Nu aveau testamenti factio activa: -mutii -surzii -fiii de familie,cu exceptia celor care aveau peculium castrense In timpul imparatulu Octavian nu aveau testamenti factio activa femeile cu exceptia: -vestalelor -ingenuei cu trei copii -libertei cu patru copii Nu aveau testamenti factio activa: -alienatii -impuberii -scalvii privati Nu aveau testamenti factio passiva: -persoanele incerte -peregrinii lipsiti de commercium In cazul femeilor s a restrans testamenti factio passiva prin: -Lex Voconia Testamenti factio passiva trebuia sa existe: -in momentul redactarii testamentului -in momentul mortii testatorului -in momentul dobandirii succesiunii Femeile cu auctoritatis tutoris au dobandit testamenti factio activa in timpul imparatului: -Hadrian Prin legea Voconia se interzicea instituirea ca mostenitor a: -femeilor Legea Voconia se referea la cetatenii care aveau o avere mai mare de: Persoanele incerte care nu se bucurau de testamenti factio passiva erau: -persoanele a caror existenta nu era sigura -persoanele care inca nu s au nascut Heredis institutio desemna: -indicarea mostenitorului -instituirea de mostenitori Gaius spunea ca instituirea de mostenitor reprezinta: -caput et fundamentum totium testamenti 141

Gaius spunea ca instituirea de mostenitor reprezinta: -fruntea intregului testament -baza intregului testament In timpul lui Iustinian instituirea de mostenitor trebuia sa fie facuta: -in fruntea testamentului -in termeni imperativi -in termeni solemni In timpul lui Iustinian instituirea de mostenitor trebuia sa fie: -universala Pana la imparatul Constantin instituirea de mostenitor trebuia sa fie: -in fruntea testamentului -in termeni imperativi -in termeni solemni -universala Iustinian nu a mai ca instituirea de mostenitori sa fie: -in fruntea testamentului Imparatul Constantin nu a mai cerut ca instituirea de mostenitor sa fie: -in termeni imperativi -in termeni solemni Constituiau conditii de forma cerintele ca instituirea de mostenitor sa fie: -in fruntea testamentului -in termeni imperativi -in termeni solemni Constituiau conditii de fond necesare pentru valabilitatea testamentului cerintele ca instituirea de mostenitori: -sa nu fie facuta sub termen -sa fie universala Principiul semel heres semper heres desemna: -o conditie de fond a instituirii de mostenitor -conditia ca instituirea de mostenitor sa nu fie facuta sub termen Principiul nemo pro parte testatus pro parte intestatus decedere potest desemna: -o conditie de fond a instituirii de mostenitor -conditia ca instituirea de mostenitor sa fie universala Principiul semel heres semper heres presupunea ca: -persoana care devine odata mostenitor devine mostenitor pe veci -instituirea de mostenitor se face pentru totdeauna Principiul nemo pro parte testatus pro parte intestatus decedere potest presupunea ca: -instituirea de mostenitor se face pe intreg patrimoniul -nicio persoana nu poate muri in parte cu testament si in parte fara testament Substituirea de mostenitor era: -o instituire de gradul doi -o instituire conditionata -instituirea ca mostenitor a unei persoane in locul alteia -o instituire de mostenitor care depinde de prima instituire Substituirea de mostenitor depindea de imprejurarea: -prima persoana instituita ca mostenitor sa fie predecedat 142

-prima persoana instituita ca mostenitor sa fi refuzat mostenirea -prima persoana instituita ca mostenitor sa fi decedat inaintea testatorului Substituirea de mostenitor putea sa fie: -exemplara -vulgara Substituirea de mostenitor putea sa fie: -pupilara -cvasipupilara -ad exemplum Substituirea de mostenitor putea sa fie: -exemplara -pupilara -cvasipupilara -vulgara Substituirea de mostenitor mai frecventa era substituirea: -vulgara Desemnarea unui mostenitor fiului impuber daca acesta ar fi murit inainte de a ajunge puber constituia un caz de substituire: -pupilara Numirea de catre testator a unui mostenitor fiului sau alienat constituia un caz de substituire: -exemplara -cvasipupilara Formula Titius heres esto.Si Titius non erit,Maevius heres esto se intrebuinta intr un caz de substituire: Cazurile de substituire de mostenitor mai putin frecvente au fost: -substituirea exemplara -substituirea pupilara -substituirea cvasipupilara Testatorul trebuia sa aiba calitatea de militar intr un: -testamentum in procinctu -testamentum militis Vointa testatorului clar exprimata era suficienta pentru valabilitatea testamentului: -militar Vointa testatorului clar exprimata era suficienta pentru valabilitate in cazul unui: Succesiunea deferita contra testamentului era desemnata in dreptul roman prin: -hereditas contra testamentum -vocatio contra testamentum -successio necessaria Succesiunea deferita contra testamentului presupunea: -existenta unui testament -transmiterea patrimoniului in alta modalitate decat cea prevazuta de catre de cuius Succesiunea deferita contra testamentului avea loc: -in cazul dezmostenirii regulate 143

-in cazul dezmostenirii neregulate -in cazul omisiunii -in cazul testamentului inoficios Proeteritio este acelasi lucru cu: -cazul dezmostenirii neregulate -cazul omisiunii Dezmostenirea descendentilor de catre pater familias era o consecinta ce decurgea din: -ius vitae ac necis -patria potestas La inceputul epocii vechi in privinta persoanelor aflate sub patria potestas pater familas putea sa dezmosteneasca: -oricand -orice descendent fara un motiv La inceputul epocii vechi dezmostenirea rudelor din clasa sui heredes putea fi facuta: -oricum -oricand Orice testament trebuia sa prevada: -persoanele instituite ca mostenitori -persoanele din clasa sui heredes care au fost dezmostenite In cazul dezmostenirii se foloseau cuvintele: -exheres esto -exheredes sunto Dezmostenirea putea sa priveasca: -numai intreaga succesiune In dreptul vechi in cazul dezmostenirii trebuia sa se prevada expres numele: -fiilor de familie In dreptul pretorian in cazul dezmostenirii trebuia sa se prevada expres numele: -fiilor de familie -nepotilor de familie In dreptul lui Iustinian in cazul dezmostenirii trebuia sa se prevada expres numele: -fiilor de familie -fiicelor de familie -nepotilor de familie In epoca postclasica pana la Iustinian in cazul dezmostenirii trebuia sa se prevada expres numele: -fiilor de familie -nepotilor de familie In dreptul vechi in cazul dezmostenirii trebuia sa se prevada expres numele: In dreptul pretorian in cazul dezmostenirii trebuia sa se prevada in mod expres numele: -stranepotilor de familie Un fiu de familie putea fi dezmostenit astfel: Un fiu de familie putea fi dezmostenit astfel: -Titius filius meus exheres esto Prin folosirea in testament a cuvintelor ceteri omnes exheredes sunto in dreptul vechi 144

se putea dezmosteni: -o fiica de familie -un nepot de familie -o nepoate de familie Prin folosirea in testament a cuvintelor ceteri omnes exheredes sunto in dreptul pretorian se putea dezmosteni: -o fiica de familie -o nepoata de familie Prin folosirea in testament a cuvintelor ceteri omnes exheredes suntoin dreptul lui Iustinian se putea dezmosteni: -o nepoata de familie Prin folosirea in testament a cuvintelor ceteri omnes exheredes suntoin dreptul lui Iustinian se putea dezmosteni: Testamentul era nul in cazul in care fiul de familie al testatorului: -fusese omis -nu fusese instituit ca mostenitor -nu fusese dezmostenit dar nici instituit ca mostenitor -fusese dezmostenit fara sa i se prevada expres numele Testamentul era rectificat in cazul in care fiul de familie al testatorului: In dreptul vechi testamentul era nul in cazul in care o fiica de familie a testatorului: In dreptul vechi testamentul era nul in cazul in care un nepot de familie al testatorului: In dreptul vechi testamentul era rectificat in cazul in care un nepot de familie al testatorului : -fusese omis -nu fusese instituit ca mostenitor -nu fusese dezmostenit dar nici instituit mostenitor In dreptul vechi testamentul era rectificat in cazul in care o fiica de familie a testatorului: -fusese omisa -nu fusese instituita ca mostenitoare -nu fusese dezmostenita dar nici instituita ca mostenitoare Testamentul era nul in cazul in care fratele testatorului: Testamentul era rectificat in cazul in care fratele testatorului: Consecintele dezmostenirii neregulate erau: -deschiderea succesiunii ab intestat in cazul testamentului nul -dreptul de acrscamant in cazul testamentului rectificat In dreptul vechi,consecintele dezmostenirii neregulate erau: -deschiderea succesiunii ab intestat daca neregularitatea privea pe un fiu de familie al testatorului -dreptul de acrescamant daca neregularitatea privea pe o fiica sau alt descendent al testatorului 145

In dreptul vechi in cazul dezmostenirii neregulate testamentul era mentinut daca neregularizarea privea pe: -o fiica de familie -un nepot de familie -o nepoata de familie In dreptul vechi in cazul dezmostenirii neregulate desi erau omisi primeau o parte din succesiune sub forma de drept de acrescamant la concurenta cu mostenitorii instituiti prin testament: -fiica de familie -nepotul de familie -nepoata de familie In dreptul vechi in cazul dezmostenirii neregulate ius adcrescendi putea fi primit de: -fiica de familie -nepotul de familie -nepoate de familie In cazul dezmostenirii neregulate dreptul de acrescamant era: -partea din succesiune pe care o primeau mostenitorii omisi la concurenta cu mostenitorii instituiti prin testament -partea din succesiune pe care o primeau descendentii altii decat fiul de familie Spre sfarsitul Republicii dezmostenirea fara motiv a rudelor apropiate putea fi facuta: Romanii au admis dezmostenirea fara motiv a rudelor apropiate: -in timpul regalitatii -la inceputul Republicii Cazul testamentului inoficios este acelasi lucru cu: -cazul dezmostenirii regulate Se considera ca prin dezmostenirea fara motiv a rudelor apropiate s ar incalca officium pietatis in timpul lui: -Cicero Conceptia conform careia prin dezmostenirea fara motiv a rudelor apropiate s ar incalca officium pietatis a aparut sub influenta: -stoicismului Testamentum inofficiosum era: -un testament prin care se incalca officium pietatis -un testament prin care testatorul incalca datoria morala de a si iubi rudele Testamentum inofficiosum a fost creat de: -tribunalul centumvirilor Prin testamentul inoficios rudele dezmostenite pe nedrept puteau ataca testamentul sub pretextul ca autorul: -nu era in deplinatatea facultatilor mintale Actiunea acordata rudelor dezmostenite pe nedrept li se acorda: -querela inofficiosi testamenti De plangerea cu privire la testamentul inoficios putea sau beneficieze: -fiii de familie -fiicele de familie -nepotii de familie 146

-nepoatele de familie De plangere cu privire la testamentul inoficios puteau sa beneficieze: -ascendentii -descendentii -fratii si surorile Pentru ca un fiu de familie sa poate beneficia de plangerea cu privire la testamentul inoficios trebuia printre altele sa nu fi primit: -un sfert din ceea ce ar fi primit ca mostenitor ab intestat -quarta legitima Pentru ca un fiu de familie sa poata beneficia de plangerea cu privire la testamentul inoficios trebuia: -sa nu fi primit quarta legitima -sa nu mai existe alta cale de actiune Pentru ca un frate al testatorului sa poata beneficia de plangerea cu privire la testamentul inoficios trebuia: -ca testamentul sa fi fost intocmit in favoarea unei persona turpis -sa nu fi primit quarta legitima -sa nu mai existe si alta cale de actiune Plangerea cu privire la testamentul inoficios putea sa fie introdusa: -numai daca nu exista alta cale de actiune In timpul lui Iustinian cauzele care justificau dezmostenirea rudelor apropiate erau: -prevazute in mod expres -prevazute limitativ La inceput (cand a fost creata plangerea cu privire la testamentul inoficios) cauzele care justificau dezmostenirea rudelor apropiate erau: -lasate la aprecierea tribunalului Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios ducea in principiu la: -nulitatea absoluta a testamentului in cazul in care titularul plangerii era un fiu de familie -nulitatea absoluta a testamentului in cazul in care titularul plangerii era o fiica de familie Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios ducea in principiu la: -deschiderea succesiunii ab intestat in cazul in care titularul plangerii era un fiu de familie -deschiderea succesiunii ab intestat in cazul in care titularul plangerii era o fiica de familie Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios in ipoteza in care prin testament fusesera instituiti ca mostenitori o persoana onorabila si o alta imorala ducea in principiu la: -nulitatea absoluta a testamentului daca titularul plangerii era un nepot de familie -nulitatea partiala a testamentului daca titularul plangerii era un frate al testatorului Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios in ipoteza in care prin testament fusesera instituiti ca mostenitori o persoana onorabila si alta imorala ducea in principiu la: -nulitatea absoluta a testamentului daca titularul plangerii era o nepoata de familie -deschiderea succesiunii ab intestat daca titularul plangerii era o nepoata de familie -deschiderea succesiunii ab intestat pentru partea lasata persoanei imorale daca titularul plangerii era sora testatorului Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios in ipoteza in care prin testament 147

fusesera instituiti ca mostenitori o persoana onorabila si alta imorala ducea in principiu la: -nulitatea partiala a testamentului daca titularul plangerii era sora testatorului -deschiderea succesiunii ab intestat pentru partea lasata persoanei imorale daca titularul plangerii era sora testatorului Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios in ipoteza in care prin testament fusesera instituiti ca mostenitori o persoana onorabila si alta imorala ducea in principiu la: -nulitatea partiala a testamentului daca titularul plangerii era sora testatorului -deschiderea succesiunii ab intestat pentru partea lasata persoanei onorabile daca titularul plangerii este sora testatorului Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios in ipoteza in care prin testament fusese instituita ca mostenitor numai o persona turpis ducea la: -nulitatea absoluta a testamentului daca titularul plangerii era un fiu de familie -nulitatea absoluta a testamentului daca titularul plangerii era un frate al testatorului Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios in ipoteza in care prin testament fusese instituita ca mostenitor numai o persona turpis ducea la: -deschiderea succesiunii ab intestat daca titularul plangerii era un frate al testatorului -deschiderea succesiunii ab intestat daca titularul plangerii era un frate al testatorului Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios in ipoteza in care prin testament fusese instituita ca mostenitor numai o persona turpis ducea la: -nulitatea absoluta a testamentului daca titularul plangerii era fratele testatorului -nulitatea absoluta a testamentului daca titularul plangerii era sora testatorului -deschiderea succesiunii ab intestat daca titularul plangerii era fratele testatorului -deschiderea succesiunii ab intestat daca titularul plangerii era sora testatorului Admiterea plangerii introdusa de fratele testatorului cu privire la testamentul inoficios in ipoteza in care prin testament fusesera instituite ca mostenitori o persoana onorabila si alta imorala ducea la: -deschiderea succesiunii ab intestat numai pentru partea lasata persoanei imorale -nulitatea partiala a testamentului Admiterea plangerii introdusa de fiul testatorului cu privire la testamentul inoficios in ipoteza in care prin testament fusesera instituite ca mostenitori o persoana onorabila si alta imorala ducea la: -deschiderea succesiunii ab intestat Admiterea plangerii introdusa de nepotul testatorului cu privire la testamentul inoficios in ipoteza in care prin testament fusesera instituite ca mostenitori o persoana onorabila si alta imorala ducea la: -deschiderea succesiunii ab intestat -nulitatea absoluta a testamentului Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios putea sa aiba ca efect o exceptie de la principiul nemo pro parte testatus pro parte intestatus decedere potest daca: -titularul plangerii e fratele testatorului Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios putea sa aiba ca efect o exceptie de la principiul nemo pro parte testatus pro parte intestatus decedere potest daca: Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios putea sa aiba ca efect o exceptie de 148

la principiul nemo pro parte testatus pro parte intestatus decedere potest daca: -plangerea fusese introdusa de fratele testatorului iar in testament fusesera instituite ca mostenitor o persoana imorala si alta onorabila Admiterea plangerii cu privire la testamentul inoficios putea sa aiba ca efect o exceptie de la principiul nemo pro parte testatus pro parte intestatus decedere potest daca: -plangerea fusese introdusa de fratele testatorului -plangerea fusese introdusa de sora testatorului -in testament fusesera instituite ca mostenitori o persoana onorabila si alta imorala Din puncte de vedere al acceptarii mostenirii existau urmatoarele clase de mostenitori: -heredes extranei -heredes necessarii -heredes sui et necessarii -heredes voluntarii Din punct de vedere al acceptarii mostenirii din clasa heredes sui et necessarii faceau parte: -sui heredes -sotia casatorita cu manus Sclavii instituiti mostenitori prin testament si eliberati faceau parte din punct de vedere al acceptarii mostenirii din clasa: -heredes necessarii Nu puteau refuza mostenirea: -heredes necessarii -heredes sui et necessarii Puteau sa refuze mostenirea: -heredes extranei -heredes voluntarii Fratii si surorile lui de cuius faceau parte din: -heredes extranei -heredes voluntarii Heredes sui et necessarii erau mostenitori: -de plin drept -care se aflasera sub puterea lui de cuius -care nu puteau sa refuze mostenirea Heredes necessarii erau mostenitori: -care nu puteau sa refuze mostenirea -care se aflasera sub puterea lui de cuius Heredes voluntarii erau mostenitorii: -care puteau sa refuze mostenirea -care nu se aflasera sub puterea lui de cuius Heredes extranei erau mostenitorii: -care nu se aflasera sub puterea lui de cuius -care puteau sa refuze mostenirea Pentru a putea dobandi mostenirea trebuia mai intai sa fie acceptata de: -heredes extranei -heredes voluntarii Adgnatus proximus facea parte din: 149

-heredes extranei -heredes voluntarii Din heredes sui et necessarii faceau parte: -nepotii de familie -fiicele de familie Din heredes necessarii faceau parte: Din heredes extranei faceau parte: -nepotii din frati -verii primari Potrivit dreptului civil erau moduri de acceptare a mostenirii: -cretio -nuda voluntas Cel mai vechi mod de acceptare a mostenirii a fost: -cretio -declaratia de acceptare a mostenirii Un procedeu formalist de acceptare a mostenirii era: -cretio -declaratia de acceptare a unei mosteniri In dreptul lui Iustinian modalitatea obisnuita de acceptare a mostenirii era: -simpla vointa Cretio consta: -in pronuntarea unei formule de acceptare -in prezenta a sapte martori Pro herede gestio consta: -intr o acceptare tacita printr o comportare ca a unui mostenitor Nuda voluntas consta: -in acceptarea expresa a mostenirii fara pronuntarea vreunei anumite formule Gaius a dat urmatorul exemplu de formula de acceptare a mostenirii: -quod me publius maevius testamento suo herede instituit -eam hereditatem adeo cernoque Modaliatea de acceptare a mostenirii in care se folosea o formula de tipul fiindca p.maevius m a instituit ca mostenitor in testamentul sau,accept aceasta mostenire,era: -cretio -declaratia de acceptare a unei mosteniri Termenul de exercitare a declaratiei de acceptare a mostenirii era: -fixat de de cuius Termenul de exercitare a declaratiei de acceptare a mostenirii putea sa fie de cel mult: Termenul de exercitare a declaratiei de acceptare a mostenirii putea sa curga din momentul: -mortii lui de cuius -luarii la cunstinta a decesului de catre mostenitor Declaratia de acceptare a mostenirii era: -obligatorie daca era impusa de testator -facultativa daca nu era impusa de testator 150

Pro herede gestio putea consta: -intr un act de dispozitie -in vanzarea unui lucru din mostenire In dreptul lui Iustinian nuda voluntas a inlocuit: -declaratia de acceptare a unei mosteniri -pe cretio Persoana care accepta mostenirea trebuia sa aiba: -testamenti factio passiva -capacitatea de a se obliga Acceptarea succesiunii avea printre altele ca efecte: -stingerea totala sau partiala a obligatiilor pe care le avea de cuius fata de mostenitor -stingerea totala sau partiala a obligatiilor pe care le avea mostenitorul fata de de cuius -transmiterea in patrimoniul mostenitorului a eventualelor sarcini care grevau succesiunea -confuziunea dintre patrimoniul defunctului si cel al mostenitorului Repudierea mostenirii se putea face: Repudierea mostenirii se putea face: -in mod expres -in mod tacit -numai in mod irevocabil Ius adcrescendi era un efect: -al dezmostenirii regulate -al dezmostenirii neregulate -al acceptarii succesiunii -al repudierii mostenirii Repudierea mostenirii putea avea ca efecte: -ius adcrescendi -deschiderea substitutiei vulgare -deschiderea succesiunii ab intestat -trecerea bunurilor succesorale in patrimoniul statului Ius adcrescendi presupunea: -sa existe cel putin doi mostenitori de acelasi grad -ca unul dintre mostenitori sa refuze mostenirea Partea celui care a renuntat la mostenire revenea celorlalti mostenitori de acelasi grad care au acceptat mostenirea ca efect: -al lui ius adcrescendi In cazul testamentului daca unicul mostenitor renunta la mostenire repudierea putea avea ca efecte: -deschiderea substitutiei vulgare -deschiderea succesiunii ab intestat -trecerea bunurilor succesorale in patrimoniul statului Ca efect al repudierii mostenirii bunurile succesorale treceau in patrimoniul statului: -intra vires hereditatis Intra vires hereditatis presupunea ca statul: -primea succesiunea sub beneficiul de inventar 151

-raspunderea numai in limita activului succesiunii Hereditatis petitio era o actiune: -care nu tinea de persoana lui de cuius -care apartinea mostenitorului civil Hereditatis petitio putea fi exercitata: Hereditatis petitio putea fi exercitata impotriva celui care: -detinea in fapt stapanirea asupra intregii mosteniri -detinea in fapt stapanirea asupra unor bunuri succesorale Hereditatis petitio avea ca obiect: -un complex de bunuri -res corporales -res incorporales -universitatis iuris Pentru a se introduce hereditatis petitio trebuia ca bunurile succesorale: -sa nu fie posedate de reclamant -sa fie posedate de parat Expresia possideo quia possideo desemna in cadrul petitiei de ereditate: -calitatea de posesor a paratului -inexistenta unui titlu al posesiei Expresia pro herede desemna: -o calitate a paratului in hereditatis petitio -o calitate a paratului in interdictul quorum bonorum -situatia unei persoane care pretindea ca este mostenitor In hereditatis petitio paratul putea sa se afle in situatia: -pro herede -pro possessore -qui dolo desiit possidere -qui liti se obtulit Pana la senatusconsultul Iuventian in cazul admiterii petitiei de ereditate paratul era obligat sa restituie: -bunurile succesorale -fructele pe care a omis sa le perceapa daca era de rea credinta -fructele pe care a omis sa le perceapa daca era de buna credinta -fructele pe care le a perceput Prin senatusconsultul Iuventian s a facut dinstinctia intre: Prin senatusconsultul Iuventian s a facut distinctia intre: -reclamantul de buna credinta si cel de rea credinta -paratul de buna credinta si cel de rea credinta -posesorul de buna credinta si cel de rea credinta -posesorul de buna credinta si paratul de rea credinta Prin senatusconsultul Iuventian s a facut distinctie intre: -posesorul de rea credinta si paratul de buna credinta In cazul admiterii petitiei de ereditate dupa adoptarea senatusconsultului Iuventian paratul era obligat restituie: 152

-bunuri succesorale daca era de rea credinta -bunuri succesorale daca era de buna credinta -fructele pe care a omis sa le perceapa daca era de rea credinta In cazul admiterii petitiei de ereditate dupa adoptarea senatusconsultului Iuventian paratul de buna credinta era obligat sa restituie: -bunurile succesorale -fructele culese in masura in care s a imbogatit In cazul admiterii petitiei de ereditate dupa adoptarea senatusconsultului Iuventian paratul de rea credinta era obligat sa restituie: -bunurile succesorale -fructele culese daca s a imbogatit -fructele culese chiar daca nu s a imbogatit -fructele pe care a omis sa le culeaga Regimul juridic al petitiei de ereditate a fost modificat prin: -senatusconsultul Iuventian Initial mostenirea pretoriana era aparata prin: -interdictul quorum bonorum -interdictul referitor la bunurile succesorale Interdictul quorum bonorum putea fi introdus impotriva: -persoanelor care posedau bunurile succesorale pro herede -persoanelor care posedau bunurile succesorale pro possessare Acordarea interdictului quorum bonorum era: -absolut necesara impotriva persoanelor care posedau fara drept bunurile succesorale si care refuzau sa le restituie -absolut necesara pentru a se intra in posesia mostenirii pretoriene chiar daca bunurile succesorale nu erau posedate fara drept de tert persoane Pentru punerea in posesia bunurilor succesorale nu era suficienta calitatea de: -mostenitor pretorian ab intestat -mostenitor pretorian testamentar Interdictul quorum bonorum avea ca obiect: -res corporales Intre hereditatis petitio si interdictul quorum bononorum existau urmatoarele asemanari: -ambele aparau mostenirea -ambele aveau ca obiect res corporales Fictio se herede a creat posibilitatea ca: -mostenitorul pretorian sa fie considerat mostenitor civil -mostenitorul pretorian sa se foloseasca de toate actiunile pe care le ar fi avut de cuius impotriva debitorilor sai Mostenitorul pretorian a fost practic asimilat cu mostenitorul civil prin: -hereditatis petitio possessoria Legatul era: -o liberalitate in favoarea legatarului -o sarcina pentru mostenitor Testatorul dispunea prin legat: -in termeni imperativi -in termeni solemni 153

-de anumite bunuri individual determinate Lagatarul dispunea prin legat: Dreptul roman a cunoscut ca forme delegate: -legatul per damnationem -legatul per praeceptionem -legatul per vindicationem -legatul sinendi modo O actiune reala sanctiona: -legatul per vindicationem Actio ex testamento sanctiona: -legatul per damnationem -legatul sinendi modo Hereditatis petitio sanctiona: Actio familiae erciscundae sanctiona: -legatul per praeceptionem Hereditatis petitio possessoria sanctiona: Interdictul quorum bonorum sanctiona: Legatul prin care testatorul transmitea direct proprietatea asupra unui obiect era: -legatul per vindicationem Legatul prin care testatorul il insarcina pe mostenitorul sau sa transmita legatarului proprietatea asupra unui anumit lucru era: -legatul per damnationem Legatul prin care testatorul il insarcina pe mostenitorul sau sa permita legatarului sa intre in stapanirea unui anumit lucru era: -legatul sinedi modo Legatul care presupunea ca unul dintre mostenitori sa primeasca in calitate de legatar un anumit obiect din patrimoniul succesoral inainte de impartirea succesiunii era: -legatul per praeceptionem Formula Lucio Titio hominem Stichum do lego era folosita in: -legatul per vindicationem Formula Dau si leg lui Lucius Titius pe sclavul Stichus era folosita in: -legatul per vindicationem Formula mostenitorul meu sa fie obligat sa i dea lui Titius pe sclavul Stichus era folosita in: -legatul per damnationem Formula mostenitorul meu sa fie obligat sa permita ca Lucius Titius sa ia cu el si sa l aiba pe sclavul Stichus era folosita in: -legatul sinedi modo Formula Lucius Titius sa ia mai inainte pe sclavul Stichus era folosita in: -legatul per praeceptionem Formula Lucius Titius hominem Stichum praeciptio era folosita in: -legatul per praeceptionem 154

Legatarul era favorizat in comparatie cu ceilalti mostenitori in: -legatul per praeceptionem Mostenitorul era in acelasi timp si legatar in: -legatul per praeceptionem Obiectul legatului per vindicationem trebuia sa fie un obiect stapanit: -de testator -cu titlu de proprietar quiritor Actio ex testamento care sanctiona legatul per damnatione era indreptata impotriva: -mostenitorului Obiectul legatului simendi modo era alcatuit din lucruri care puteau sa fie proprietatea: -testatorului -mostenitorului Actio familiae erciscundae care sanctiona legatul per praeceptionem era indreptata impotriva: Pot avea ca obiect orice lucru: -legatul per damnationem In formula pentru legatul per damnationem se foloseau cuvintele: -heres meus Titio Stichum -Lucium Titium hominem Stichum In formula pentru legatul sinedi modo se foloseau cuvintele: -heres meus damnas esto -Lucium Titium hominem Stichum Prin senatusconsultul Neronian s a prevazut ca: Prin senatusconsultul Neronian s a prevazut ca: -un legat per vindicationem nul ca urmare a unor vicii de forma este considerat valabil in forma per damnationem Ducand mai departe rationamentul senatusconsultului Neronian jurisprudenta a stabilit ca: Ducand mai departe rationamentul senatusconsultului Neronian jurisprudenta a stabilit ca: -un legat per vindicationem valabil va putea fi considerat valabil si ca legat per damnationem Tendinta de unificare a legatelor a fost desavarsita: La inceput libertatea de a dispune prin legate de propria avere a fost: -nelimitata Libertatea de a dispune prin legate de propria avere a fost limitata: -spre sfarsitul Republicii Libertatea de a dispune de propria avere prin legate a fost limitata de: -legea Falcidia -legea Voconia Legatele mai mari de 1000 de asi au fost interzise de: 155

Legea Furia de sponsu a interzis legatele mai mari de: Legea Furia testamentaria a interzis legatele mai mari de: -1000 de asi De la prevederile Legii Furia testamentaria erau exceptate: -rudele de gradul I -rudele de gradul al II lea -rudele de gradul al III lea -rudele de gradul al IV lea De la prevederile Legii Furia testamentaria erau exceptate: -rudele de gradul al V lea -rudele de gradul al VI lea De la prevederile Legii Furia testamentaria erau exceptate: -rudele de pana la gradul al VI lea -sotul -sotia Legea Voconia a prevazut ca: -legatarul nu poate primi mai mult decat un mostenitor -mostenitorul nu poate primi mai putin decat un legatar Legea Furia testamentaria putea fi eludata prin: -risipirea averii in mai multe legate de cel mult 1000 de asi -reducerea partii mostenitorului la valoarea unui astfel de legat Legea Voconia putea fi eludata prin: -risipirea averii in numeroase legate fiecare cu o valoare foarte mica -reducerea partii mostenitorului la valoarea unui astfel de legat Legea care a reusit sa i protejeze pe mostenitori a fost: -legea Falcidia Quarta Legis Falcidiae presupunea ca sa se garanteze un sfert din activul net al mostenirii: -ab intestat -mostenitorului Potrivit legii Falcidia testatorul era liber sa dispuna prin legate: -de trei sferturi din patrimoniul net In cazul in care tetatorul incalca proportia stabilita prin legea Falcidia avea loc: -reductiunea legatelor in natura -proportional cu fiecare legat Fideicomisul era un act: -de ultima vointa -prin care o persoana ruga alta persoana numita fiduciar sa transmita un lucru unei a treia persoane numita fideicomisar Fideicomisul era un act: -prin care se transmitea un lucru de mostenire -prin care se transmitea o parte din mostenire -prin care se transmitea intreaga mostenire Dupa cum sustinea Gaius fideicomisul a aparut: -pentru a eluda prevederile restrictive ale testamentelor 156

-pentru a eluda prevederile restrictive ale legatelor Potrivit lui Gaius prin intermediul fideicomisului puteau primi anumite bunuri din mostenire: -persoane care nu aveau testamenti factio passiva In ceea ce priveste aducerea la indeplinire a fideicomisului in timpul Republicii: -fideicomisul nu era sanctionat -indeplinirea sa depindea de buna credinta a fiduciarului Fideicomisul a primit pentru prima data o sanctiune juridica prin: Fideicomisul a primit pentru prima data o sanctiune juridica in timpul imparatului: -August Fideicomisul putea sa fie: -de ereditate -de familie Fideicomisul de familie era acea forma de fideicomis in care fiduciarul: -trebuia sa transmita bunul urmasilor sai -trebuia sa transmita bunul unei anumite persoane din cadrul familiei Obiectul fideicomisului de familie putea sa fie alcatuit din: -bunuri privite cu titlu particular Faptul ca un fideicomis de familie nu putea dura mai mult de patru generatii a fost stabilit prin: Faptul ca un fideicomis de familie nu putea dura mai mult de patru generatii a fost stabilit in timpul imparatului: -Iustinian Fideicomisul de ereditate era acea forma de fideicomis in care fiduciarul: -trebuia sa transmita obiectul unei terte persoane Obiectul fideicomisului de ereditate putea sa fie: -o parte din mostenire -intreaga mostenire Regimul juridic al fideicomisului de ereditate a fost reglementat prin: -senatusconsultum Pegasianum -senatusconsultum Trebellianum Un fideicomissarius hereditatis trebuia considerat ca un mostenitor(loco heredis) in conformitate cu: -senatusconsultum Trebellianum S a considerat ca un fideicomissarius hereditatis avea dreptul sa introduca toate actiunile pe care le avea un mostenitor: -senatusconsultum Trebellianum S a considerat ca un fideicomissaris hereditatis avea dreptul sa introduca toate actiunile pe care le avea un mostenitor prin: -senatusconsultum Trebellianum Mostenitorilor legali trebuia sa li se rezerve cate un sfert din patrimoniul succesoral sau din activul net al mostenirii in conformitate cu: -Lex Falcidia -senatusconsultum Pegasianum 157

Dintre definitiile romane ale obligatiei au ramas celebre: -definitia data de jurisconsultul Gaius -definitia data de comisarii lui Iustinian in Institutiuni Definitia data de Paul obligatiei a fost preluata de comisarii lui Iustinian in: -Digeste Definitia data de Gaius obligatiei a fost preluata de comisarii lui Iustinian in: Definita data de Ulpian obligatiei a fost preluata de comisarii lui Iustinian in: In definita data de Paul obligatiei se spune: -obligationum substantia non in eo consistit ut aliquod corpus nostrum aut servitutem nostram facitat -sed ut alium nobis obstringat ad dandum -aliquid vel faciendum vel praestandum Apartin definitiei lui Iustinian cuvintele: -alicuius solvendae rei In definitia obligatiei data de comisarii lui Iustinian se spune: -obligatio est iuris vinclum quo necessitate adstringimur -alicuius solvendae rei Apartin definitiei data de Paul cuvintele: -ut aliquod corpus nostrum aut servitutemm nostram faciat -sed ut alium nobis obstringat Apartin definitiei obligatiei data de Ulpian cuvintele: In definitia obligatiei data de Paul se spune: -esenta obligatiei nu consta in faptul ca -un lucru devine al nostru sau ne este constituita o servitute In definitia obligatiei data de comisarii lui Iustinian se spune: -obligatia este un raport juridic prin care -suntem constransi a plati ceva La inceput subiectul activ al obligatiei era desemnat prin: -termenul de reus La inceput subiectul pasiv al obligatiei era desemnat prin: -termenul de reus In decursul timpului subiectul pasiv al obligatiei a fost desemnat prin: -termenul de reus -termenul de reus debendi In decursul timpului subiectul activ al obligatiei a fost desemnat prin: -termenul de reus -termenul de reus credendi -termenul de creditor Termenul debitor desemna: -subiectul pasiv al obligatiei -subiectul care era silit a plati ceva Termenul creditor desemna: -subiectul activ al obligatiei 158

-subiectul care avea dreptul sa pretinda plata Obiectul reiese mai clar din definitia: -lui Paul Cel mai important element al obligatiei il reprezinta: -sanctiunea juridica -constrangerea Obiectul obligatiei putea consta in: -facere -non facere -praestare Dare inseamna: -a constitui un drept real -a transfera proprietatea unui lucru Facere inseamna: -a savarsi un fapt Praestare inseamna: -a transmite posesia unui lucru Non facere inseamna: Facere inseamna: -a se abtine de la ceva care in lipsa obligatiei asumate ar fi putut face -a face ceva Dupa criteriul obiectului obligatiile puteau sa fie: -obligationes dandi -obligationes praestandi Dupa criteriul obiectului obligatiile puteau sa fie: -obligationes faciendi -obligationes praestandi -obligationes dandi -obligationes non faciendi Obligatia de a plati o suma de bani facea parte din: -obligationes dandi Edificarea casei fagaduita de Seius lui Titius facea parte din: -obligationes faciendi In conformitate cu criteriul izvoarelor exista o clasificare: -tripartita apartinand lui Gaius -cvadripartita prevazuta de Institutiunile lui Iustinian Potrivit lui Gaius obligatiile se puteau naste: -ex contractu -ex delicto -ex variis causarum figuris Potrivit Institutiunilor lui Iustinian obligatiile se puteau naste: -ex contractu -ex delicto -quasi ex contractu si quasi ex delicto Asemanarea intre clasificarea lui Gaius si clasificarea obligatiilor din Institutiunile lui 159

Iustinian consta in faptul ca in ambele se considera ca obligatiile se pot naste: -ex contractu -ex delicto In clasificarea obligatiilor in functie de criteriul izvoarelor diferenta intre Gaius si Institutiunile lui Iustinian consta in faptul ca numai Gaius considera ca obligatiile se pot naste: -ex variis causarum figuris In clasificarea obligatiilor in functie de criteriul izvoarelor diferenta intre Gaius si Institutiunile lui Iustinian consta in faptul ca numai Institutiunile lui Iustinian considerau ca obligatiile se pot naste: -quasi ex contractu -quasi ex delicto Obligatiile contractuale erau obligatiile: -nascute dintr un contract -intemeiate pe un acord Obligatiile delictuale erau obligatiile: Obligatiile quasi ex contractu erau obligatiile: -nascute dintr un fapt licit si voluntar Obligatiile quasi ex delicto erau obligatiile nascute din fapte: -ilicite minore -cauzatoare de prejudicii -altele decat delictele Obligatiile contractuale puteau sa fie: -consensu contractae -re contractae -verbis contractae Era necesar si suficient acordul dintre parti pentru crearea raportului obligatoriu in cazul obligatiilor: -consensu contractae Obligatiile care pe langa acordul dintre parti presupuneau si pronutarea unor cuvinte solemne erau obligatiile: -verbis contractae Obligatiile care pe langa acordul dintre parti presupuneau si redactarea unui inscris erau obligatiile: -litteris contractae Obligatiile nascute din mutuum faceau parte din categoria obligatiilor: -re contractae Obligatiile nascute din fiducia faceau parte din categoria obligatiilor: -re contractae Obligatiile nascute din mandatum faceau parte din categoria obligatiilor: -consensu contractae Obligatiile nascute din nomina transcripticia faceau parte din categoria obligatiilor: -litteris contractae Obligatiile nascute din promissio iurata liberti faceau parte din categoria obligatiilor: -verbis contractae 160

Obligatiile nascute din fideiussio faceau parte din categoria obligatiilor: -verbis contractae Obligatiile nascute din chirographa faceau parte din categoria obligatiilor: -litteris contractae Obligatiile nasccute din emptio-venditio faceau parte din categoria obligatiilor: -consensu contractae Obligatiile nascute din commodatum faceau parte din categoria obligatiilor: -re contractae Obligatiile nascute din pignus faceau parte din categoria obligatiilor: -re contractae Obligatiile nascute din locatio-conductio faceau parte din categoria obligatiilor: -consensu contractae Obligatiile nascute din sponsio faceau parte din categoria obligatiilor: -verbis contractae Obligatiile nascute din solutio indebiti faceau parte din categoria obligatiilo: Obligatiile nascute din adstipulatio faceau parte din categoria obligatiilor: -verbis contractae Obligatiile nascute din dotis dictio faceau parte din categoria obligatiilor: Obligatiile nascute din stipulatio faceau parte din categoria obligatiilor: -verbis contractae Obligatiile nascute din depositum faceau parte din categoria obligatiilor: -re contractae Obligatiile nascute din praediatura faceau parte din categoria obligatiilor: -verbis contractae Obligatiile nascute din syngraphae faceau parte din categoria obligatiilor: -litteris contractae Obligatiile nascute din vadiatura faceau parte din categoria obligatiilor: -verbis contractae Obligatiile nascute din societas faceau parte din categoria obligatiilor: -consensu contractae Obligatiile nascute din negotiorum geto faceau parte din categoria obligatiilor: Obligatiile nascute din pollicitatio faceau parte din categoria obligatiilor: Din obligationes verbis contractae faceau parte: -praediatura -vadiatura Din obligationes re contractae faceau parte: Din obligationes litteris contractae faceau parte: -chirographa -syngraphae Din obligationes consensu contractae faceau parte: 161

Obligatiile delictuale sunt aceleasi cu: -obligationes ex delicto -obligationes ex maleficio Obligatiile cvasidelictuale sunt aceleasi cu: -obligationes quasi ex delicto -obligationes quasi ex maleficio Obligatiile nascute din bona vi rapta faceau parte din: -obligationes ex delicto Obligatiile nascute din fraus creditorum faceau parte din: -obligationes ex delicto Obligatiile nascute din vadiatura faceau parte din: -obligationes ex contractu Obligatiile nascute din negotiorum gestio faceau parte din: -obligationes quasi ex contractu Obligatiile nascute din damnum iniuria datum faceau parte din: -obligationes ex delicto Obligatiile nascute din dolus malus faceau parte din: -obligationes ex delicto Obligatiile nascute din iudex qui litem suam fecerit faceau parte din: -obligationes quasi ex delicto Obligatiile nascute din solutio indebiti faceau parte din: -obligationes ex contractu Obligatiile nascute din votum faceau parte din: -obligationes quasi ex contractu Obligatiile nascute din pollicitatio faceau parte din: -obligationes quasi ex contractu Obligatiile nascute din syngraphae faceau parte din: -obligationes ex contractu Obligatiile nascute din positum vel suspensum faceau parte din: -obligationes quasi ex delicto Obligatiile nascute din falsum modum dicere faceau parte din: -obligationem quasi ex delicto Obligatiile nascute din communio incidens faceau parte din: -obligationes quasi ex contractu Obligatiile nascute din legatum per damnationem faceau parte din: -obligationes quasi ex contractu Obligatiile nascute din legatum sinedi modo faceau parte din: -obligationes quasi ex contractu Obligatiile nascute din corruptio servi faceau parte din:: -obligationes quasi ex delicto Obligatiile nascute din chirographia faceau parte din: -obligationes ex contractu Obligatiile nascute din sepulchrum violatum faceau parte din: -obligationes quasi ex delicto Erau netransmisibile obligatiile care faceau parte din categoria: -obligationes ex delicto 162

-obligationes quasi ex contractu Erau valorificate numai prin actiuni in factum obligatiile care faceau parte din categoria: -obligationes quasi ex contractu -obligationes quasi ex delicto Erau obligatii contractuale obligatiile nascute din: -chirographa,syngraphae,vadiatura -pignus,promissio iurata liberti,synagraphae Erau obligatii quasi ex contractu obligatiile nascute din: -votum,pollicitatio,solutio indebiti Erau obligatii delictuale obligatiile nascute din: -damnum iniuria datum,fraus creditorum,bona vi rapta -bona vi rapta,dolus malus,metus -furtum,rapiniam,iniuria Erau obligatii quasi ex delicto obligatiile nascute din: -falsum modum dicere,corruptio servi,effusum vel delectum -effusum vel delectum possitum vel suspensum sepulchrum violatum Erau obligatii contractuale obligatiile nascute din: -chrirographa,synagraphe,promissio iurata liberti -praediatura,vadiatura,pignus -emptio-venditio,mandatum,mutuum -fiducia,fideiussio,nomina transcripticia Erau obligatii contractuale: -fiducia,fideiussio,adstipulatio Erau obligatii contractuale obligatiile nascute din: -dotis dictio,pignus,sponsio -chirographa,societas,commodatum Erau obligatii contractuale obligatiile nascute din: -stipulatio,adstipulatio,sponsio -fideiussio,pignus,nomina transcripticia Erau obligatii quasi ex contractu obligatiile nascute din: -negotiorum gestio,solutio indebiti,legatum sinendi modo -solutio indebiti,votum,legatum per damnationem Erau obligatii quasi ex contractu obligatiile nascute din: Erau obligatii quasi ex contractu obligatiile nascute din: -legatum per damnationem,pollicitario,votum -legatum sinendi modo,communio incidens,votum Erau obligatii quasi ex contractu obligatiile nascute din: -legatum sinendi modo,legatum per praeceptionem,solutio indebiti -communio incidens,pollicitatio,votum Erau obligatii delictuale obligatiile nascute din: -dolus malus,fraus creditorum,metus Erau obligatii delictuale obligatiile nascute din: -metus,bona vi rapta,damnum iniuria datum -dolus malus,iniuria,rapina Erau obligatii delictuale obligatiile nascute din: 163

-metus,bona vi rapta,dolus malus -rapina,metus,damnum iniuria datum Erau obligatii delictuale obligatiile nascute din: -iniuria,fraus creditorum,metus Erau obligatii quasi ex delicto obligatiile nascute din: -falsum modum dicere,effusum vel delectum,positum vel suspensum -corruptio servi,iudex qui liten suam fecerit,adtemptata pudicitia Erau obligatii quasi ex delicto obligatiile nascute din: -positum vel suspensum,falsum modum dicere,corruptio servi -effusum vel delectum,adtemptata pudicitia,sepulchrum violatum -adtemptata pudicitia,falsum modum dicere,iudex qui litem suam fecerit Erau obligatii quasi et delicto obligatiile nascute din: Erau obligatii quasi et delicto obligatiile nascute din: -sepulchrum violatum,iudex qui litem suam fecerit,positum vel suspensum -falsum modum dicere,adtemptata pudicitia,sepulchrum violatum Erau obligatii quasi et delicto obligatiile nascute din: -legatum per damnationem -legatum sinendi modo Actio contra nautas caupones stabularios era o actiune: -honorarie -in factum -care valorifica o obligatie cvasidelictuala Actio contra nautas caupones stabularios era o actiune: -in factum -care consta in despagubirea calatorului pentru pagubele provocate prin furt -care consta in despagubirea calatorului pentru pagubele provocate prin dol Criteriul distinctiei intre obligatiile civile si cele naturale il reprezinta: Obligatia civila era obligatia: -sanctionata printr o actiune -care da posibilitatea executarii silite asupra debitorului in cazul in care acesta nu o indeplinea de buna voie Obligatia naturala era obligatia: -sanctionata printr o exceptie -care nu permitea executarea silita asupra debitorului in cazul in care acesta nu o indeplinea de buna voie Obligatia naturala era obligatia: -recunoscuta de dreptul civil -lipsita de actiune Obligatia naturala era obligatie: -recunoscuta de dreptul civil -lipsita de actiune Sanctionarea obligatiei naturale pe calea unei exceptii detertimina : -producerea unor efecte juride mai slabe decat in cazul obligatiei civile Executarea de buna voie a obligatiei naturale determina : 164

-imposibilitatea admiterii cererii debotorului de a i se restitui ceea ce a platit -posibilitatea creditorului de a paraliza actiunea debitorului printr o exceptio doli Erau obligatii civile : -obligatiile contractate de pupili cu auctoritas tutorile -obligatiile asumate prin pacta vestita Erau obligatii naturale : -obligatiile contractuale de pupili fara auctoritas tutorilor -obligatiile asunmate printr un nudum pactm Erau obligatii naturale : -obligatiile contractate de fiul de familie dupa adoptarea senatusconsultului Macedonian Compesatia intre o obligatie civila si alta naturala : -au un efect juridic al obligatiei naturale -un mod voluntar de stingere a obligatiile Criteriul clasificarii obligatiilor in cazul pluralitatii de subiecte presupune : --mai multi creditori -mai multi debitori -acelasi raport juridic obligationale Subiectele obligatiilor se aflau pe pozitii de egalitate in cazul unei : -obligatii conjuncte -obligatii coreale Subiectele obligatiei nu se aflau pe pozitii de egalitate in cazul unei : -adpromissio -adstipulatio Subiectele obligatiei se aflau pe pozitii de egaliatete in cazul unei : Subiectele obligatiei nu se aflau pe pozitii de egalitate in cazul unei : -adstipulatio -fidepromissio -fideiussio -sponsio Obligatiile conjucte se bazeaza pe principiul : -diviziunii creantelor -diviziunii datoriilor Obligatiile conjucte presupuneau ca ; -fiecare creditor putea sa ceara numai partea sa care i se cuvenea din creanta -fiecare debitor era tinut numai pentru partea sa Obligatiile coreale presupuneau ca ; -fiecare creditor putea sa ceara debitorului intreaga creanta -oricare debitor putea fi obligat sa plateasca intreaga datorie Obligatiile solidare presupuneau ca : - fiecare creditor putea sa ceara debitorului intreaga creanta -oricaredebitor putea fi obligat sa plateasca intreaga datorie Principiul diviziunii creantelor si datoriilor putea fi inlaturat prin: -testament -conventia partilor 165

Consecinta inlaturarii principiului diviziunii; -transformarea obligatiilor conjuncte in obligatii solidare -transformarea obligatiilor conjuncte in obligatii coreala Corealitate era: -activa in cazul mai multor creditori -pasiva in cazul mai multor debitori Pentru existenta obligatiei coreale erau necesare : -unicitatea de obiect -pluralitatea de raporturi juridice Obliagatia solidara presupunea ; -mai multe subiecte -un singur obiect Consecintele obligatiilor coreale erau urmatoarele : -nulitatea unuia dintre raporturile juridice -executarea obligatiei de catre unul dintre debitori elibera si pe ceilalti debitori de la executarea obligatiei Doi creditori primus si secundus au o creanta in suma totala de 10 000 de sesterti asupra debitorilor tertius si quartus .Daca obligatiile sunt conjuncte executarea lor se va face astfel : -Primus si Secundus vor primi fiecare cate 5000 sesterti -Tertius si quartus vor plati fiecare cate 5000 sesterti Doi creditori Primus si Secundus au o creanta in suma totala de 10 000 de sesterti asupra debitorilor Tertius si Quartus .Daca obligatiile sunt coreale sub aspect activ si pasiv ,executarea lor se va face astfel ; - Primus sau Secundus va putea primi 10 000 sesterti - Tertius sau quartus va pute aplati 10 000 sesterti Doi creditori Primus si Secundus au o creanta in suma totala de 10 000 de sesterti asupra debitorilor Tertius siQuartus .Obligatiile sunt coreale sub aspect asctiv ,executarea lor se va face astefel ; -Primus sau Secundus va putea primi 10 000 sesterti Doi creditori Primus si Secundus au o creanta in suma totala de 10 000 de sesterti asupra debitorilo tertius si quartus .Daca obligatiile sunt coreale numai sub aspect pasiv executtarea lor se va face astfel - Tertius sau quatus va pute aplati 10 000 sesterti Primus si S ecundus au creanta in suma totatala de 10 000 de sesterti asupra debitorilor Tertiius si Quartus .Daca obligatiile sunt conjucte executarea lor se va face astfel ; - Primus va primi 5000 sesterti - Sescundus va primi cate 5000 sesterti - Tertius va plati 5000 sesterti -Quarts va plati 5000 sesterti Primus si Secundus au o creanta in suma totala de 10 000 de sesterti asupra debitorilor Tertius si Quarts.Daca obligatiile sunt coreale executarea lor se face astfel ; Primus si Secundus au impreuna o creanta totala de 10 000 de sesterti asupra debitorilor Tertius si Quartus .Daca obligatiile sunt conjucte executarea lor se va putea face astfel ; Primus si Secundus au impreuna o creanta totatala de 10 000 de sesterti asupra debitorilor 166

Tertius si Quartus .Daca obligatiile sunt coreale executarea lor se va putea face astfel ; -Primus va putea primi 10 000 de sesterti -Secundus va putea sa nu primeasca nimik - Tertius va pute plati 10 000 d sesti -Quartus putea sa nu plateaca nimic Adstipulatio era -un act prin care o persoana numita creditor accesoriu incheia cu debitorul dintr o stipulatie anterioara o noua stipulatie prin care debitorul promitea acelasi lucru pe care l a promis si creditorului principal - un caz de obligatie cu pluralitate de subiecte in care subiectele nu se aflau pe pozitii de egalitate Adpromissio era : -un act prin care o persoana numita debitor accesoriu se alatura debitorului principal promitand prin stipulatie acelasi lucru pe care l a promis si debitorul principal -un caz de obligatie cu pluralitate de subiecte in care subiectele nu se aflau pe pozitii de egaliatete Din punct de vedere al felului obligatiei fidepromissio ; -un act prin care o persoana numita debitor accesoriiu se altura debitorului principal promitand prin stipulatie acelasi lucru pe care l a ppromis si debitorul principal -un caz de obligatie cu pluralitate de subiecte in care subiectele nu se aflau pe pozitii de egaliatte Din punct de vedere al felului obligatiei fideiusso era : -un act prin care o persoana numita debitor accesoriu se alatura debitorului principal promitand prin stipulatie acelasi lucru pe care l a promis si debitorul principal -un caz de obligatie cu pluralitate de subiecte in care subiectele nu se aflau pe poziitii de egaliate Adpromissio cuprindea ; -fidepromissio -fideiussio -sponsio Adstipulatio Adstipulator era -un creditor accesoriu -un mandatar al creditorului principal Aspromissor era -un creditor accesoriu Adtipulatio era actul - care succeda incheierii unei stipulatio - prin care debitorul promitea acelasi lucru pe care l a promis si creditorului principal Erau debitori accesorii -adpromissor -fiedeiusor -sponsor Obligatiile solidare; -nu se prezuma -nu se bazeaza pe anumita cauza 167

Cauzele pe care se pot baza obligatiile solidare pot rezulta din ; -indivizibilitatea obiectului -vointa testatorului Cauzele pe care se pot baza obligatiie solidare pot rezulta -din dispozitiile legii -din vointa creditorului si debitorului Obligatiile nascute dintr un delict presupun -solidaritate pasiva Elementele esentiale ale contractului in dreptul roman au fost ; -capacitatea de a contracta -consimtamantul -obiectu Principalul izvor al obligatiilor era -contractu ; Capacitatea de a contracta reprezinta -un element esential al contractului -un element de care contractul nu putea fi valabi -aptitudinea unei persoane de avea drepturi -aptitudinea unei persoane de a si asuma obligatii In dreptul vechi aveau capacitate de a incheia contracte -cetatenii romani sui iuris In dreptu clasic s a admis ca -fiul de familie se poate obliga conform dreptului civil -peregrinii se pot obliga conform dreptului gintilor -peregrinii se pot obliga conform dreptului civil daca au ius commercii In privinta capacitattii de a incheia contracte in dreptu vechi sclavii ; -erau incapabili de drept In privinta capacitatii de a incheia contracte de la sfarsitul republiciin sclavii -se puteau obliga natural Erau incapabil de drept -cei lpsiti de capacitate de exercitiu -infantes -minorii de 25 ani Erau incapabili de fapt -alienatii mintal -risipitorii -femeile sui iuris Consimtamantul reprezinta - un element esential al contractului -un element fara de care contractul nu putea fi valabil\ - acordul de vointa al partilor intr un contrac -concursus voluntatum Concursus voluntatum reprezinta : -acordul de vointa alpartilor intr un contract -consimtamantul la incheierea contractului Termenul de consimtamant vine de la 168

-cum sentire A avea o parere comuna cu cealalta parte se exprima in limba latina prin cuvintele -cum sentire Contractul era un act - care presupunea un acord de vointa intre doua persoane -care presupunea un acord d voina intre mai multe persoane -efectuat in scopul de a produce efecte juridice Consimtamantu este expres cand este exprimat -verbal - scris -prin cuvinte sau semne care inlocuiesc cuvintele Consimtamantul este tacit cand este exprimat -prin actiuni care nu admit alta explicatie rezonabila decat aceea ca persoana a dorit sa si dea consimtantul Ratificarea este un consimtamnt -dat ulterior incheierii actului -care are acelasi consecinte ca si consimtamantul expres -care are aceleasi consecinte ca si consimtamantul tacit Pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa fie -serios -neviciat Consimtamantul era neserios atunci cand -era dat in gluma -era dat iocandi causa Eroarea constituie -o reprezentare gresita a realitatii in momentul incheierii actlui juridic -un viciu de consimtamant Constituie viciu de consimtamant -numai o eroarea grava -o eroarea care altera vointa exprima la incheierea contractului Eroarea care altera vointa exprimata la incheierea contractului atragea -nulitatea absoluta a contractului -repunerea in situatia anterioara In dreptul roman constituiau vicii de consimtamant urmatoarele cazuri de eroare -in negotio in materia in corpore -in substantia in persoana in quantitate -in negotio in copore in sexu Romanii numeau eroarea asupra naturii juridice a actului incheiat -error in negotio Eroarea asupra naturii juridice a actului incheiat se numea Eroarea asupra identitatii obiectului contractului se numea -error in corpore Primus ii da lui Secundus o suma de bani cu titlu de depozit in timp ce S ecundus crede ca banii i au fost imprumutati.in acest partile se afla 169

Primus ii da lui secundus o suma de bani cu titlu de depozit in timp ce secundus crede ca banii au fost imprumutati.in acest caz partile se afla -error in corpore Primus ii da lui Secundus o suma de bani cu titlu de depozit in timp ce Secundus crede ca banii i au fost imprumutati .In acest caz partile se afla Primus ii da lui Secundus o suma de bani .in contractul incheiat s a spus ca suma a fost imprumutata insa primus nu mai solicita restituirea.In aacest caz in ceea ce priveste calificarea juridica a actului incheiat partile se afla intr o Primus ii da lui Secundus o suma de bani.In contractul incheiat s a spus ca suma a fost imprumutata insa Primus nu mai solicita restiturea .in acest caz contractul -valabil ca donatie Primus i a vandut lui Secundus fondul Sempronian in timp ce Secundus crede ca a cumparat fondul Corelian.in acest caz partile se af ;lau -error in corpore Eraoarea asupra obiectului contractului putea consta in -error in corpore -error in materia -error in substantia Eroarea asupra obiectului contractului putea consta in -error in corpore -error in material -error in subtantia -error in sexu Eroarea asupra obiectului contractului putea consta in; -error in corpore -error in material -error in sexu Eroarea asupra obiectului contractului putea consta in -error in corpore -error in materia -error in substantia Eroarea asupra unei calitati esentiale a lucrului ce privea substanta materiala sau intelectuala a lucrlui care constituia obiectul contractului se numea -error in material -error in substantia Error in sexu facea parte din -error in material -error in substantia Erroarea asupra identitatii persoanei cu care se contracta se numea Eroarea asupra cuantumului cand acesta era un element esential al contractului se numea -error in quantitate In cazul in care se vindea o copie in locul originalului era vorba de o -error in material 170

-error in substantia In cazul in care se vindea arama in loc de aur era vorba de o - error in material - error in substantia error in sexu a fost recunoscuta ca o cazua de nulitate a contractului de vanzare in timpul imparatului -iustinian In cazul in care vanzatorul credea ca este vorba de o suma mai mare iar cumparatorul de o suma mai mica partile se afalau in -eror in quantitate Prestatia la care se obliga debitorul fata de creditor reprezinta -id quod debetur -un element esentil al contractului -obiectul contractului Obiectul contractului trebuie sa fie -posibil din punct de vedere juridic -posibil din punct de vedere fizic -licit -suficient determinat Obiectul contractului trebuie sa prezinte interes -pecuniar -in mod exceptional de natura morala sau afectiva -pentru creditor Accidentalia negotii constituie elemente -care puteau lipsi dintr un contrac Din accidentalia negotii faceau parte Din accidentalia negotiii faceau parte -conditita -termenul Termenul este un eveniment -viitor -sigur in ceea ce priveste producerea sa Conditia este un eveniment -viitor -nesigur in ceea ce priveste producerea sa Conditia este un eveniment de care depinde ; -existenta unei obligatii -nasterea unei obligatii -stingerea une obligatii Termenul este un eveniment de care depimde -exigibilitatea unei obligatii -stingerea unei obligatii Asemanarea intre termen si conditie consta in faptul ca ambele sunt evenimente -viitoare -de care depinde stingerea unei obligatii 171

Termenul este suspensiv -amana execuatare creantei -priveste exigibilitatea creantei -suspenda executarea creantei Termenul este extinctiv cand -afectea durata obligatiei Termenul suspensiv este -dies a quo Termenul extinctiv este -dies ad quem -cel care priveste stingerea obligatiei Dies incertus este termenul fixat printr o -data caladeristica -sarbatoarea religioasa care se tine in fiecare an in aceiasi perioada -sarbatoare religioasa care se tine in fiecare an in perioada diferite stabilita dupa un anumit crteriu Dies incertus este termenul fixat printr o Dies incertus connsta intr un eveniment -sigur -a carui data de realizare nu se cunoaste Conditia suspensiva este acea condtie de indeplinirea careia depinde -nasterea obligatiei Conditia rezulotorie este acea conditie de in indeplinirea careia depinde -stingerea obligatiei Erau legate mai mult sau mai putin de producerea unui eveniment -conditiile pozitive -cond negative Conditia de tipul si navix ex asia venerit constituia o conditie -pozitiva -cazuala Conditia de tipul si volo constituia o conditie -pozitiva - potestativa Conditia potestativa era cea in cazul careia verificarea evenimentului depindea -numai de vointa unui tert Conditia cazuala era acea in cazul careia verificarea evenimentului depindea -de vointa unui tert -de o intamplare Conditia mixta era cea in cazul careia verificarea evenimentului depinde -de vointa uneia dintre parti -de vointa unui tert -de o intamplare Pentru a produce efecte juride conditia trebuie sa fie -posibila -licita 172

Conditia imposibila era conditia care nu putea sa fie realizata din motive -naturale -juridice Nulitatea sanctiona actul juridic afectat de o condtie -imposibila -ilicita In timpul lui iustinian conditiile contrare bunelor moravuri era conditii -imposibile In timpul lui Iustinian conditiile ilicite erau conditii: - imposibile - contrare dreptului Modus era o clauza introdus intr-un act juridic: - cu titlu gratuit - inter vivos - mortis causa Modus impunea o anumita conduita: - unui donatar - unui legatar Primus ii lasa lui Secundus lu legat de 100.000 de sesterti ca sa-i faca un monument. In acest caz legatul este efectat de: Primus ii doneaza lui Secundus 100.000 de sesterti din care se realizeaza si un monument. In acest caz donatia este afectata de: Actele juridice afectate de modus urmaresc: - ca scop principal realizarea unei liberalitati - ca scop accesoriu aducerea la indeplinire a sarcinii Liberalitatea era anulata in cazul in care fusese afectata de: - o conditie imposibila - o conditie imorala O liberalitate afectata de o sarcina putea sa fie revocata pentru neindeplinirea sarcinii deoarece: - beneficiarul liberalitatii nu voia sa o indeplineasca In cazul sarcinii se spune: - iti dau 100 de sesterti ca sa plantezi arbori pe hotar - iti dau 100 de sesterti daca nu plantezi arbori pe hotar Comparand o liberalitate afectata de o conditie suspensiva cu liberalitate afectata de o sarcina se poate spune: - daca nu se realiza conditia actul liberalitatii nu producea niciodata efecte - daca nu se realiza sarcina actul liberalitatii putea sa fie valabil Comparand sarcina cu o conditie suspensiva potestativa se poate spune: - sarcina obliga dar nu suspenda - conditia potestativa suspenda insa nu obliga Efectul normal al unei obligatii consta in: - executarea voluntara a prestatiei la care s-a indatorat debitorul In privinta executarii obligatiilor debitorul putea sa fie: 173

- o persoana sui iuris - o persoana alieni iuris - un fiu de familie - un sclav Debitorul pater familias se putea obliga: - direct participand la incheierea actului juridic - prin intermediul altui pater familias - prin intermediul unei persoane alieni iuris aflata sub puterea sa - printr-un sclav Principiul relativitatii efectelor contractului spune ca: - res inter alios acta aliis neque nocere neque prodesse potest Potrivit principiului relativitatii efectelor contractului aceste efecte: - nu se pot rasfrange asupra creditorilor ipotecari ai partilor contractante - nu se pot rasfrange asupra debitorilor partilor contractante Potrivit principiului relativitatii efectelor contractului aceste efecte se rasfrangeau si asupra: - creditorilor chirografari ai partilor contractante Potrivit principiului relativitatii efectelor contractului aceste efecte se rasfrangeau asupra: - partilor contractante - persoanelor care au incheiat contractul - mostenitorilor partilor contractante Principiul relativitatii efectelor contractului permitea: - stipulatia - promisiunea libertului Din principiul relativitatii efectelor contractului deriva principiul nulitatii: - stipulatiei pentru altul - promisiunii pentru altul Stipulatia pentru altul este un contract: - verbal - solemn In stipulatia pentru altul creditor este: - o persoana care nu a luat parte la incheierea contractului In cazul stipulatiei pentru altul se naste o obligatie in sarcina: - promitentului Principiul alteri stipulari nemo potest: - este o consecinta a principiului relativitatii efectelor contractului - nu permite stipulatia pentru altul In cazul unei stipulatii pentru altul: - stipulantul nu are actiune impotriva promitentului - beneficiarul contractului nu are actiune impotriva promitentului In cazul unei stipulatii pentru altul contractul este nul fata de: - stipulant deoarece nu are interes in cauza S-a ajuns ca stipulatia pentru altul sa produca efecte: - in mod indirect - printr-o stipulatio poenae - prin stipulatia unei despagubiri 174

Stipulatio poenae era un contract: - accesoriu - incheiat dupa ce avea loc stipulatia pentru altul Stipulatia pentru altul era un contract: - principal - incheiat inainte de a avea loc stipulatio poenae Prin stipulatio poenae promitentul se obliga sa plateasca o suma de bani cu titlu de amenda: - stipulantului - in cazul in care nu isi va executa obligata fata de beneficiarul stipulatiei pentru altul In cazul unei stipulatii pentru altul intarita cu o stipulatio poenae promitentul prefera sa execute: - contractul principal - contractul lovit de nulitate In cazul unei stipulatii pentru altul intarita cu o stipulatio poenae se sanctiona cu nulitatea: - contractul principal - stipulatia pentru altul In cazul unei stipulatii pentru altul intarita cu o stipulatio poenae se bucura de valabilitate: - contractul accesoriu - stipulatio poenae Principiul nemo alienum factum promitere potest: - este o consecinta a principiului relativitatii efectelor contractului - nu permite promisiunea faptei altuia In cazul promisiunii pentru altul s-a ajuns la executarea contractului: - in mod indirect - prin modificarea unor termeni din contract Stipulatio poenae constituia: - un mod indirect de executare a unei stipulatii pentru altul - un mod indirect de executare a promisiunii faptei altuia In cazul promisiunii pentru altul s-a ajuns la executarea contractului: - prin promisiunea propriului sau fapt - prin promisiunea ca va face tot ceea ce depinde de el insusi pentru a dteremina terta persoana sa execute prestatia Actiunile cu caracter alaturat erau acordate in cazul in care pater familias incheia contractul: - printr-un fiu de familie - printr-un sclav La inceput prin actele incheiate in numele sau pater familias putea sa devina: - creditor daca actul era incheiat de un fiu de familie - creditor daca actul era incheiat de un sclav Un contract sinalagmatic incheiat intre Primus si secundus presupunea ca: - Primus era creditor si debitor - Secundus era creditor si debitor 175

Actiunile cu caracter alaturat au fost create: - in epoca veche In privinta responsabilitatii in cazul actiunilor cu caracter alaturat pater familias: - raspundea conform dreptului pretorian In privinta responsabilitatii in cazul actiunilor cu caracter alaturat fiul de familie: - raspundea conform dreptului civil In privinta responsabilitatii in cazul actiunilor cu caracter alaturat sclavul: - era tinut de o obligatie naturala In privinta responsabilitatii in cazul actiunilor cu caracter alaturat debitorul principal: - raspundea conform dreptului pretorian In privinta responsabilitatii in cazul actiunilor cu caracter alaturat erau obligati fata de creditori: - pater familias si fiii de familie care incheiasera contractul in numele lui pater familias - pater familas si sclavi care incheiasera contractul in numele lui pater familias Actiunile cu caracter alaturat contineau o formula cu transpozitie in care: - in intentio era trecut numele fiului de familie care incheiase contractul - in dendemnatio era trecut numele lui pater familias pentru care se incheiase contractul Actiunile cu caracter alaturat se acordau in interesul: - oamenilor de afaceri impotriva lui pater familias in numlele caruia persoanele alieni iuris incheiasera contractul Actio quod iussu era o actiune: - adiecticiae qualitatis - pretoriana - cuprinzand formula cu transpozitie Actio exercitoria era o actiune: - adiecticiae qualitatis - pretoriana - cuprinzand formula cu transpozitie Actio institoria era o actiune: - adiecticiae qualitatis - pretoriana - cuprinzand formula cu transpozitie Actio de peculio et de in rem verso era o actiune: - adiecticiae qualitatis - pretoriana - cuprinzand formula cu transpozitie Actio tributoria era o actiune: - adiecticiae qualitatis - pretoriana - cuprinzand formula cu transpozitie Actiunea introdusa impotriva lui pater familias care l-a autorizat expres pe fiul de familie sa incheie un anumit act juridic era: - actio quod iussu Actiunea introdusa impotriva lui pater familias care l-a autorizat expres pe sclav sa 176

incheie un anumit act juridic era: - actio quod iussu Actiunea introdusa impotriva lui pater familias care l-a autorizat expres pe fiul de familie sa incheie un anumit act juridic era: Actiunea introdusa impotriva lui pater familias care l-a autorizat expres pe sclav sa incheie un anumit act juridic era: Actiunea introdusa impotriva lui pater familias in cazul in care sclavul a efectuat diferite acte utilizandu-si peculiul fara stirea lui pater familias era: Actiunea introdusa impotriva lui pater familias in cazul in care fiul de familie a efectuat diferite acte utilizandu-si peculiul fara stirea lui pater familias era: Actiunea introdusa impotriva lui pater familias in calitatea sa de armator in legatura cu imputernicirea data fiului de familie capitan de corabie de a efectua acte de comert maritim era: - actio exercitoria Actiunea introdusa impotriva lui pater familias in calitatea sa de armator in legatura cu imputernicirea data sclavului capitan de corabie de a efectua acte de comert maritim era: - actio exercitoria Actiunea introdusa in dreptul vechi impotriva lui pater familias in calitatea sa de armator in legatura cu imputernicirea data altui pater familias capitan de corabie de a efectua acte de comert maritim era: Actiunea introdusa impotriva lui pater familias in calitatea sa de armator in legatura cu imputernicirea data fiului sau sclavului capitan de corabie de a efectua acte de comert maritim era: Actiunea introdusa impotriva lui pater familias in legatura cu actele incheiate de fiul de familie pus sa exercite un comert pe uscat era: - actio institoria Actiunea introdusa impotriva lui pater familias in legatura cu actele incheiate de sclavul pus sa exercite un comert pe uscat era: - actio institoria Actiunea introdusa impotriva lui pater familias in legatura cu actele incheiate de fiul de familie sau sclavul pus sa exercite un comert pe uscat era: Actiunea introdusa impotriva lui pater familias care desi nu l-a autorizat pe fiul de familie sa efectueze acte de comert cu peculiul sau a cunoscut si tolerat aceste acte era: - actio tributoria Actiunea introdusa impotriva lui pater familias care desi nu l-a autorizat pe sclav sa efectueze acte de comert cu peculiul sau a cunoscut si tolerat aceste acte era: - actio tributoria Actiunea introdusa impotriva lui pater familias care desi nu l-a autorizat pe fiul de familie sau pe sclav sa efectueze acte de comert cu peculiul sau a cunoscut si tolerat aceste acte 177

era: Pater familias raspundea in solidum in cazul unei: - actio quod iussu - actio exercitoria - actio institoria Pater familias raspundea cu toate bunurile sale in cazul unei: - actio quod iussu - actio exercitoria - actio institoria Pater familias raspundea in limitele peculiului in cazul unei: - actio tributoria - actio de peculio et de in rem verso Pater familias raspundea cu toate bunurile sale in cazul unei: - actio exercitoria - actio institoria Pater familias putea sa raspunda in limitele imbogatirii sale in cazul unei: - actio de peculio et de in rem verso Creditorii erau satisfacuti proportional cu valoarea creantelor in cazul unei: - actio tributoria Problema reprezentarii se punea in cazul in care pater familias incheia contractul: - printr-un alt pater familias Reprezentarea constituie un procedeu prin care: - reprezentantul incheie un act juridic in numele reprezentatului - efectele actului incheiat se produc asupra reprezentantului In cazul reprezentarii in dreptul roman se considera ca: Reprezentarea este perfecta cand: - raportul juridic se stabilieste direct intre reprezentat si tert - persoana reprezentantului dispare cu totul Reprezentarea este imperfecta cand: - reprezentantul se obliga alaturi de reprezentat - reprezentatul se obliga alaturi de reprezentant In ceea ce priveste reprezentarea la inceput vechiul drept roman: In ceea ce priveste reprezentarea dreptul clasic roman: - a admis reprezentarea imperfecta si in mod exceptional reprezentarea perfecta Reprezentarea imperfecta a fost admisa initial prin extinderea: - actiunii exercitoria - actiunii institoria Reprezentarea imperfecta a fost generalizata prin: - crearea actiunilor quasi institoria Sub influenta jurisconsultului Gaius reprezentarea imperfecta a fost admisa: Sub influenta jurisconsultului Papinian reprezentarea imperfecta a fost admisa: - si la alte cazuri decat cele privitoare la comertul maritim 178

- si la alte cazuri decat cele privitoare la comertul pe uscat Sub influenta jurisconsultului Papinian reprezentarea perfecta a fost admisa: Prin actio quasi institoria reprezentarea perfecta a fost admisa: Prin actio quasi institoria reprezentarea imperfecta a fost admisa: - si la alte cazuri decat cele privitoare la comertul pe uscat Reprezentarea perfecta a fost admisa: - in cazul imprumutului de consumatie - in cazul imprumutului de folosinta Reprezentarea imperfecta a fost admisa: Reprezentarea perfecta a fost admisa in cazul: - reprezentatului insolvabil Sistemul noxalitatii privea cazurile in care cel care se obliga era: - un alieni iuris - un sclav - un fiu de familie Sistemul actiunilor noxale privea cazurile in care cel care se obliga era: - un alieni iuris - un sclav - un fiu de familie In materia delictuala sub aspectul tragerii la raspundere persoanele alieni iuris: - aveau capacitate deplina - raspundeau in nume propriu Sistemul noxalitatii presupunea: - abandonul noxal - parasirea delincventului de catre pater familias Sistemul actiunilor noxale presupunea: - obligatia victimei de a introduce o actiune noxala impotriva lui pater familias sub puterea caruia se afla delincventul Abandonul noxal avea loc daca: - delictul nu fusese comis la ordinul lui pater familias Abandonul noxal nu avea loc daca: - delictul fusese comis la ordinul lui pater familias - pater familias nu impiedicase comiterea delictului desi ar fi putut sa o faca - pater familias ajunsese la o intelegere cu victima de a-i plati o suma de bani Autorul delictului ramanea sub puterea lui pater familias: - in sistemul actiunilor noxale - daca victima delictului pierdea procesul Pentru a putea fi introduse actiunile noxale trebuia sa se fi comis un delict: - de drept privat - de catre un alieni iuris - de catre un sui iuris - de catre un sclav Pentru a putea fi introduse actiunile noxale trebuia ca autorul delictului: 179

- in momentul lui litis contestatio sa se gaseasca sub puterea lui pater familias impotriva caruia era introdusa actiunea - sa nu se fi alfat mai inainte sub puterea reclamantului Neexecutarea obligatiilor atragea: - raspunderea debitorului daca neexecutarea se datora vinii sale - plata daunelor interese daca neexecutarea se datora vinii debitorului In materia raspunderii debitorului pentru neexecutarea obligatiilor prezinta relevanta conceptele juridice de: - caz fortuit, dol , culpa - forta majora, mora, custodia Sun cauze neimputabile debitorului ce determina neexecutarea obligatiilor: - casus minor - casus maior - vis maior - damnum fatale Sunt cauze neimputabile debitorului ce determina neexecutarea obligatiilor: - cazul fortuit - forta majora Sunt cauze imputabile debitorului ce pot determina neexecutarea obligatiilor: - culpa - dolul Sunt cauze imputabile debitorului ce determina neexecutarea obligatiilor: Sunt cauze imputabile debitorului ce determina neexecutarea obligatiilor: - dolus - culpa lata - culpa levis - culpa levissima Sunt cauze neimputabile debitorului ce determina neexecutarea obligatiilor: Cazul fortuit este un eveniment: - neimputabil debitorului - imprevizibil Forta majora este un eveniment: - neimputabil debitorului - imprevizibil - irezistibil In ceea ce priveste cazul fortuit comportamentul debitorului consta in: - luarea tuturor masurilor normale pentru ca evenimentul sa nu se produca Erau cazuri fortuite care impiedicau executarea obligatiilor: - fuga sclavilor - furtul sclavilor Erau cazuri de forta majora care impiedicau executarea obligatiilor: - naufragiile - inundatiile - atacul unei bande 180

Debitorii obligatiilor al caror obiect il formau bunuri individual determinate in caz de neexecutare plateau daune-interese daca neexecutarea se datora: - unei culpa lata - dolului Debitorii obligatiilor al caror obiect il formau bunuri de gen in caz de neexecutare plateau daune-interese daca neexecutarea se datora: - cazului fortuit - fortei majore - unei culpa lata - dolului Debitorii obligatiilor al caror obiect il formau bunuri de gen in caz de neexecutare nu plateau daune-interese daca neexecutarea se datora: Debitorii obligatiilor al caror obiect il formau bunuri individual determinate in caz de neexecutare nu plateau daune-interese daca neexecutarea se datora: - cazului fortuit - fortei majore Culpa constituie: - o vina neintentionata - o greseala nescuzabila - o neglijenta In epoca lui Iustinian dupa gravitatea sa culpa era: - culpa levis - culpa lata In functie de izvolrul obligatiei unde era localizata culpa putea fi: - culpa contractuala - culpa delictuala - culpa aquiliana Culpa levis putea sa fie: - in abstracto cand se lua in considerare ca etalon comportamentul obisnuit al unui bun gospodar in propriile afaceri - in concreto cand se lua in considerare ca etalon modul in care debitorul isi administra propriile bunuri In cazul neexecutarii obligatiei din cauza unei culpa levis in concreto debitorul era exonerat daca: - fusese mai neglijent decat un diligens pater familias - fusese mai atent decat un diligens pater familias - fusese mai atent decat cu propriile bunuri In cazul neexecutarii obligatiei din cauza unei culpa levis in concreto debitorul trebuia sa plateasca daune-interese daca: - fusese mai neglijent decat cu propriile bunuri In cazul neexecutarii obligatiei din cauza unei culpa levis in abstracto debitorul trebuia sa plateasca daune-interese daca: - fusese mai neglijent decat un diligens pater familias - fusese mai neglijent decat cu propriile bunuri - fusese mai atent decat cu propriiile bunuri 181

In cazul neexecutarii obligatiei din cauza unei culpa levis in abstracto debitorul era exonerat daca: - fusese mai atent decat un diligens pater familias Era asimilata in privinta efectelor cu dolul: Criteriul de apreciere a vinovatiei debitorului in functie de care se pune problema tragerii sale la raspundere este: - mai sever in cazul unei culpa levis in abstracto - mai putin sever in cazul unei culpa levis in concreto Culpa lata este ovina: - neintentionata - grosolana Culpa levis este o vina: - neintantionata - usoara Culpa lata era asimilata in privinta efectelor cu: - dolus In culpa delictuala, raspunderea era atrasa pentru comiterea unei: - culpa levis - culpa levissima - actiuni Culpa contractuala consta in fapta debitorului care intr-un contract provoaca o paguba creditorului: - printr-o actiune - printr-o emisiune - fara intentie In cadrul culpei contractuale, in aprecierea raspunderii debitorului, se facea distinctie intre: - culpa levis in abstracto si culpa levis in concreto In cadrul culpei contractuale, raspunderea debitorului pentru neexecutarea obligatiei era apreciata in functie de: - culpa levis in abstracto, daca avea un interes in cauza - culpa levis in concreto, daca nu avea un interes in cauza Dolul este o culpa: - intentionata - comisa intr-un contract - comisa intr-un delict Raspunderea debitorului pentru neexecutarea obligatiei ca urmare a savarsirii unui dol este atrasa: - daca debitorul a avut un interes in cauza respective - daca debitorul nu a avut un interes in cauza respective - indifferent de izvorul obligatiei Pentru punerea in intarziere a debitorului era necesar: - sa existe o interpellatio - sa existe o creanta exigibila - sa existe o somatie din partea creditorului 182

- ca debitorul sa fie vinovat de neplata creantei In cazul in care se savarsise un delict pentru punerea in intarziere a debitorului, era necesar: - sa existe o creanta exigibila - ca debitorul sa fie vinovat de neplata creantei Pentru punerea in intarziere a curatorului care avea o datorie fata de minor, era necesar: - sa existe o creanta exigibila - ca debitorul sa fie vinovat de neplata creantei Punerea in intarziere a debitorului se efectua de plin drept daca debitorul era: - autorul unui furt - autorul unei pagube provocata pe nedrept - curatorul unui minor Mora solvendi necesita, printer altele ca: - debitorul sa fie vinovat de neplata creantei - sa existe din partea creditorului o somatie Mora accipiendi necesita, printre altele ca: - sa existe din partea creditorului un refuz nejustificat de a primi plata - sa existe din partea creditorului o intarziere nejustificata in primirea platii Mora debitoris necesita, printer altele, ca: - Debitorul sa fie vinovat de neplata creantei - Sa existe din partea creditorului o somatie Mora creditoris necesita, printer altele ca: - sa existe din partea creditorului un refuz nejustificat de a primi plata - sa existe din partea creditorului o intarziere nejustificata in primirea platii Mora solvendi atragea: - suportarea de catre debitor a riscurilor pieirii lucrului - suportarea de catre debitor a daunelor-interese Mora accipiendi atragea: - suportarea de catre creditor a riscurilor pieirii lucrului - suportarea de catre creditor a unor daune-interese Punerea in intarziere a debitorului atragea: - raspunderea obiectiva - raspunderea in situatia in care lucrul a pierit ca urmare a unui caz fortuit - raspunderea in situatia in care lucrul a pierit ca urmare a unui caz de forta majora Punerea in intarziere a debitorului atragea: - raspunderea sa daca neexecutarea ii era imputabila - raspunderea sa daca neexecutarea nu iiera imputabila - usurare moratoriae - plata dobanzilor Pana la Iustinian, debitorul pus in intarziere putea sa fie exonerat, daca dovedea ca lucrul ar fi pierit: In timpul lui Iustinian, debitorul pus in intarziere putea sa fie exonerat, daca dovedea ca lucrul ar fi pierit: - si daca s-ar fi aflat in mainile creditorului Punerea in intarziere a debitorului inceta prin: 183

- punerea in intarziere a creditorului - executarea obligatiei - incheierea unei conventii intre creditor si debitor In material neexecutarii obligatiilor, custodia inseamna: - o forma de raspundere obiectiva In caz de custodia, debitorul nu raspundea pentru: - forta majora In ceea ce priveste raspunderea pentru custodia, imparatul Iustinian: - a restrans-o - a reglementat-o in trei cazuri In ceea ce priveste raspunderea hangiului pentru prejudiciile provocate calatorilor de subordonatii sai: - nu raspundea pentru forta majora In timpul lui Iustinian, raspundeau, printer altii, pentru custodia: - proprietarii de grajduri - capitanii de corabii Daunele-interese erau datorate de debitorul: - care nu isi executa obligatia - care nu se afla intr-unul din cazurile exoneratoare Daunele-interese constau: - numai intr-o suma de bani Daunele-interese puteau sa fie: - conventionale - judecatoresti Daunele-interese conventionale erau stabilite: - de parti - in mod anticipat Daunele-interese judecatoresti erau stabilite: - la cererea unei dintre parti - de instanta de judecata - dupa producerea prejudiciului Pentru stabilirea daunelor-interese, in evaluarea pagubei pe care a suferit-o reclamantul, trebuia sa se tina seama: - fie de valoarea de schimb a obiectului pierdut sau deteriorat - fie de intregul prejudiciu cauzat de neexercitarea obligatiei Pentru determinarea valorii de schimb, cu ocazia stabilirii daunelor-interese judecatoresti, se avea in vedere: - valorea lucrului individual determinat in momentul lui litis contestatio - valoarea lucrului de gen in momentul judecatii In stabilirea daunelor-interese judecatoresti, in evaluarea intregului prejudiciu, se tinea cont de: - lucrum cessans, adica de paguba efectiva - lucrum cessans, adica de castigul nerealizat - damnum emergens, adica de paguba efectiva - damnum emergens, adica de castigul nerealizat Printr-o stipulatio poenae se puteau stabili daunele-interese: 184

- conventionale Stabilirea daunelor-interese printr-o stipulatio poenae presupunea ca: - reclamantul nu trebuie sa dovedeasca paguba suferita - debitorul ramanea obligat daca lucrul a pierit fortuity Stabilirea daunelor-interese judecatoresti constituia o masura instituita: Stabilirea daunelor-interese printr-o stipulatio poenae constituia o masura instituita: - in mod preventiv - in timpul lui Iustinian - in cazurile in care obiectul contractului prezenta dificultati de evaluare Erau moduri voluntare de stingere a obligatiilor: - plata - darea in plata - novatiunea Modul cel mai frecvent de stingere a obligatiilor a fost: Obligatiile incetau din alte motive decat vointa partilor cand modul de stingere era: Obligatiile incetau din alte motive decat vointa partilor, cand modul de stingere era: - confuziunea Obligatiile incetau din alte motive decat vointa partilor, cand modul de stingere era: - confuziunea - capitis deminutio minima Solutio, ca mod de stingere a obligatiilor, se realiza prin: - indeplinirea prestatiei care forma obiectul obligatiei Remiterea de datorie se realiza prin: - renuntarea de catre creditor la valorificarea dreptului de creanta Novatio se realiza prin: - inlocuirea unei obligatii vechi cu alta noua Datio in solutum se realiza prin: - plata cu consimtamantul creditorului, a unui alt lucru decat cel datorat Compensatio, ca mod de stingere a obligatiilor se realiza prin: Plata putea consta in: - remiterea de catre debitor a lucrului care forma obiectul obligatiei - executarea unei prestatii - remiterea unei sume de bani Plata putea sa fie facuta: - de catre un debitor al debitorului - de catre o persoana imputernicita de debitor - de catre o terta persoana In obligatiile intuitu personae, plata putea sa fie facuta: - numai de catre debitor Plata putea fi primita de catre: - creditor - un cesionar 185

- o persoana imputernicita de creditor In mod exceptional, din motive de echitate, plata putea sa fie efectuata: - prin mai multe acte de executare - in rate, prin constrangerea creditorului Daca debitorul era tinut fata de acelasi creditor de mai multe datorii si efectua o plata fara a preciza care datorie intelege sa o stinga, se considera ca a platit: - datoria cea mai oneroasa In dreptul clasic, debitorul se putea elibera de obligatia sa: - platind ceea ce era prevazut in contract - platind altceva, cu consimtamantul creditorului In dreptul lui Iustinian, debitorul se putea elibera de obligatia sa: - platind ceea ce era prevazut in contract - platind altceva, cu consimtamantul creditorului - platind altceva in mod exceptional, fara consimtamantul creditorului - printr-o dare in plata necesara Plata trebuia facuta: - la locul prevazut in contract Daca nu se prevazuse in contract locul platii, ea putea fi facuta: - oriunde Daca nu se prevazuse in contract locul platii, ea putea fi facuta: - la creditor - la debitor - la locul unde se afla lucrul care facea obiectul obligatiei - la domiciliul unei terte persoane Plata putea fi dovedita: Darea in plata era un mod de stingere a obligatiilor: - voluntar - constand in plata cu consimtamantul creditorului a unui alt lucru decat cel datorat Novatiunea constituia o modalitate: - voluntara de stingere a obligatiilor - prin care se realiza o cesiune de creanta - prin care se realiza o cesiune de datorie In cazul novatiunii, vechea obligatie putea sa fie o obligatie: - de buna-credinta - de drept strict - civila - naturala In cazul novatiunii, noua obligatie putea sa fie o obligatie: - de drept strict - civila In cazul novatiunii, noua obligatie era intotdeauna o obligatie: - de drept strict In cazul novatiunii, noua obligatie putea sa fie o obligatie: - civila In cazul novatiunii, noua obligatie putea sa rezulte: 186

In cazul novatiunii, noua obligatie putea sa rezulte: - dintr-o stipulatie - dintr-un contract literal In cazul novatiunii, noua obligatie presupunea: - modificarea situatiei debitorului - inrautatirea situatiei debitorului Novatiunea presupunea sa existe: - alta obligatie - aceeasi datorie Novatiunea prin schimbarea obiectului obligatiei a fost admisa: - in dreptul pretorian - in dreptul lui Iustinian In cazul unei novatio inter novas personas elementul nou poate consta in schimbarea: - creditorului - debitorului In cazul unei novatio inter easdem personas, elementul nou poate sa constea in schimbarea: - termenului - conditiei Elementul nou in cazul unei novatiuni poate sa constea in schimbarea: - creditorului - debitorului - termenului - conditiei Intentia de a nova era prezumata: - in epoca veche - in perioada clasica - in dreptul preiustinianeu S-a cerut ca intentia de a nova sa rezulte cert: - in dreptul iustinianeu Intentia de a nova era prezumata prin folosirea: - contractelor litteris - unor termeni prin stipulatio Novatiunea avea ca efect: - stingerea in mod automat a vechii obligatii - stingerea ipso iure a vechii obligatii - nasterea unei noi obligatii Compensatia, ca modalitate de stingere a obligatiilor: - nu opera in mod automat - opera ca exceptie ridicata de partea interesata Compensatia intervenea in situatia in care intre doua persoane existau obligatii: - reciproce - nascute din raporturi juridice diferite Jurisconsultul Modestinus defineste astfel compensatia: - compensatio est debiti et crediti inter se contributio 187

Compensatia avea loc in: - actiunile de buna-credinta - bonorum emptio Compensatia avea loc in raporturile dintre: - client si bancher Remiterea de datorie insemna: - iertarea de datorie Remiterea de datorie se putea face prin: - moduri de drept civil - moduri de drept pretorian Erau moduri civile de iertare de datorie: - acceptilatio litteris - solutio per aes et libram Erau moduri pretoriene de iertare de datorie: - contrarius consensus - pactum de non petendo Erau moduri de drept al gintilor de iertare de datorie: Erau moduri de drept natural de iertare de datorie: Solutio per aes et libram presupunea prezenta: - creditorului - debitorului - martorilor Solutio per aes et libram presupunea: - o declaratie din partea debitorului - simularea unei plati per aes et libram Acceptilatio verbis reprezenta o plata - imaginara Acceptilatio verbis constituia: - un mod voluntar de stingere a obligatiilor - un mod civil de iertare de datorie Acceptilatio verbis se realiza printr-un act: - contrat stipulatiei Acceptilatio verbis se realiza in prezenta: - creditorului - debitorului Prin acceptilatio verbis se pot stinge obligatiile nascute din: - dotis dictio - stipulatie - contracte verbale Creditorul in acceptilatio verbis: - nu primea plata - declara ca primeste plata Acceptilatio verbis presupunea urmatorul dialog: - debitorul il intreba pe creditor: ai primit ceea ce ti-am promis? 188

- creditorul raspundea: am primit Acceptilatio litteris era actul: Pactum de non petendo era un act juridic: - bilateral(conventie) - prin care creditorul renunta in mod expres la creanta - prin care creditorul renunta in mod tacit la creanta Actul prin care creditorul restituia debitorului inscrisul constatator al creantei constituia: - un mod pretorian de iertare de datorie Conventia prin care creditorul si debitorul renuntau la un contract consensual constituia: - un mod pretorian de iertare de datorie Prin contrarius consensus se putea renunta la un contract: Prin contrarius consensus se putea renunta la un contract de: - mandat - locatiune Prin contrarius consensus se putea renunta la: - o vanzare-cumparare - un contract de societate Pentru stingerea obligatiilor prin contrarius consensus trebuia ca renuntarea: - sa priveasca intregul contract - sa fie facuta mai intainte ca una din obligatii sa fie executata Regula debitor rei certae interitu rei liberatur este o expresie a stingerii obligatiilor prin: Imposibilitatea de executare constituie o modalitate de stingere a obligatiilor in cazul in care obiectul obligatiei: - era un lucru individual determinat - a pierit dintr-o cauza neimputabila Imposibilitatea de executare constituia o modalitate de stingere a obligatiilor in cazul in care obiectul obligatiei pierea ca urmare: - a unui caz fortuit - a fortei majore Obligatiile se stingeau ipso iure prin: - novatiune - contrarius consensus - confuziune Confuziunea este modalitatea de stingere a obligatiilor, prin care o persoana: - cumuleaza calitatea de creditor si debitor - in acelasi raport juridic - este in acelasi timp creditor si debitor asupra aceleiasi obligatii Confuziunea, ca modalitate de stingere a obligatiilor, intervine in cazul in care: - exista o singura obligatie - in cadrul aceluiasi raport juridic Confuziunea consta in stingerea unei obligatii: In legatura cu moartea creditorului sau a debitorului ca modalitate de stingere a 189

obligatiilor, in dreptul clasic: - transmisibilitatea obligatiilor constituia o regula - intransmisibilitatea obligatiilor constituia exceptia Confuzia se putea produce in cazul in care: - creditorul il mostenea pe debitorul sau - debitorul il mostenea pe creditorul sau Compensatia putea avea loc in cazul in care: - creditorul devenea debitorul debitorului sau in urma altui raport juridic generator de obligatii - debitorul devenea creditorul creditorului sau in urma altui raport juridic generator de obligatii In legatura cu moartea creditorului sau a debitorului ca modalitate de stingere a obligatiilor, in vechiul drept roman: - intransmisibilitatea obligatiilor constituia regula - transmisibilitatea obligatiilor constituia exceptia In dreptul clasic se stingeau prin moartea creditorului: - creantele nascute din iniuria - creantele creditorului accesoriu In dreptul clasic se stingeau prin moartea debitorului obligatiile: - nascute din delicte - libertului de a presta operae fabriles pentru patron Obligatiile se stingeau prin capitis deminutio in cazul in care: - femeia sui iuris se casatorea cu manus Obligatiile se stingeau prin capitis deminutio in cazul: - adrogatiunii Prescriptia extinctiva constituia o modalitate de stingere a obligatiilor: - nevoluntara - prin curgerea timpului Prescriptia extinctiva constituia o modalitate de stingere a obligatiilor intalnita: - in dreptul clasic, in cazul actiunilor honorarii Praescriptio longi temporis avea o durata de: - 30 de ani Praescriptio longi temporis a fost introdusa de: - imparatul Honoriu - imparatul Teodosiu al II-lea Romanii au admis posibilitatea transferului obligatiilor: - la inceput, numai prin acte mortis causa - pe la sfarsitul Republicii, prin acte inter vivos - pe la sfarsitul Republicii, prin acte mortis cauza Transmiterea obligatiilor presupunea transmiterea - creantei, ca element activ - datoriei, ca element pasiv Posibilitatea transferului obligatiilor prin acte mortis causa era o consecinta a conceptiei potrivit careia: - mostenitorul continua persoana defunctului Cesiunea de creanta este un act juridic: 190

- bilateral - prin care creditorul transmite creanta sa unei terte persoane In cesiunea de creanta calitatea de cesionar o avea: - noul creditor - terta persoana In cesiunea de creanta, calitatea de cedent o avea: - vechiul creditor Transmiterea creantelor se putea realiza prin: - novatio inter novas personas - mandatul in rem suam - mandatul in propriul interes Cel mai vechi mijloc de transmitere a creantelor a fost: - novatio inter novas personas In cazul cesiunii de creanta, elementul nou din novatiune consta in schimbarea: - creditorului In cazul cesiunii de datorie, elementul nou din novatiune consta in schimbarea: - debitorului Principalele inconveniente ale cesiunii de creanta prin novatiune constau in faptul ca acest procedeu: - presupunea consimtamantul debitorului - stingea eventualele accesorii ale creantei In cesiunea de creanta prin novatiune: - noul creditor nu mai dispunea de garantiile de care beneficiase vechiul creditor - creanta dobandita era mai putin sigura decat creanta transmisa In cesiunea de creanta, creanta era: - transmisa de cedent - dobandita de cesionar Inconvenientele cesiunii de creanta prin novatiune au fost inlaturate prin: In cazul mandatului in rem suam, transmiterea creantei: - nu presupunea consimtamantul debitorului - nu stingea eventualele accesorii ale creantei In cesiunea de creanta prin intermediul mandatului in rem suam: - noul creditor dispunea de toate garantiile de care beneficiase vechiul creditor Mandatul in rem suam se mai numea: - cognitio in rem suam, daca noul creditor era un cognitor - procuratio in rem suam, daca noul creditor era un procurator Mandatul in rem suam se mau numea: - cognitio in rem suma, in cazul in care cesionarul era un cognitor - procuratio in rem suam, in cazul in care cedentul era un procurator In cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam calitatea de mandant o avea: - cedentul In cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam, calitatea de mandatar o avea: - cesionarul - cognitorul - procuratorul 191

In cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam calitatea de mandatar o avea: - noul creditor - cognitorul In cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam, calitatea de mandant o avea - vechiul creditor In cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam, mandatarul avea sarcina sa-l urmareasca pe:- debitorul cedatIn cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam, mandantul avea sarcina sa-l urmareasca pe:- In cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam:- mandatarul pastra pentru sine creantaPentru a se realiza cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam, se folosea o foru\mula cu transpozitie in care: - in intentio se trecea numele cedantului - in condemnatio se trecea numele cesionarului Pentru a se realiza cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam se folosea o formula cu transpozitie in care: - in intentio figura numele debitorului cedat - in intentio figura numele vechiului creditor - in condemnatio figura numele debitorului cedat Pentru a se realiza cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam se folosea formula cu transpozitie in care: - in intentio figura numele debitorului cedat - in condemnatio figura numele debitorului cedat - in condemnatio figura numele vechiului creditor Pentru a se realiza cesiunea de creanta prin mandatul in rem suam se folosea formula cu transpozitie in care: - in intentio figura numele vechiului creditor - in condemnatio figura numele noului creditor Inconvenientele cesiunii de creanta prin mandatul in rem suam constau in faptul ca: - pana la litis contestatio cedentul putea revoca oricand mandatul - debitorul cedat se putea libera platind cedentului - mandatul putea fi desfiintat prin moartea cedentului Mandatul in rem suam a fost perfectionat: - in perioada clasica - in perioada postclasica - in interesul cesionarului Inconvenientele cesiunii de creanta prin mandatul in rem suam au fost inlaturate prin: - acordarea de actiuni utile cesionarului Actiunile utile din cesiunea de creanta erau - acordate cesionarului - dobandite in nume propriu Actiunile utile din cesiunea de creanta: - izvorau din mandat - nu depindeau de soarta mandatului Pentru a se inlatura unul din neajunsurile mandatului in rem suam, in timpul lui Iustinian s-a prevazut ca debitorul cedat se poate libera: - numai printr-o plata facuta cesionarului - dupa ce a primit o somatie din partea cesionarului 192

Cesiunea de datorie se realiza: - printr-o novatio inter novas personas prin schimbare de debitor Cesiunea de datorie se realiza prin: - aceleasi procedee folosite pentru realizarea cesiunii de creanta - novatiune - mandatul judiciar Cesiunea de datorie prin novatiune: - presupunea consimtamantul creditorului - nu presupunea consimtamantul vechiului debitor In cesiunea de datorie prin mandat debitorii aveau urmatoarele calitati: - vechiul debitor era mandant - noul debitor era mandatar Garantiile sunt procedee juridice: - puse la dispozitia creditorului - care confera unele prerogative suplimentare - in scopul asigurarii indeplinirii obligatiei Garantiile puteau sa fie: - personale - reale Garantiile personale presupuneau existenta: - unui debitor principal - unui debitor accesoriu Garantul era persoana care se angaja: - fata de creditor - sa execute obligatia in cazul insolvabilitatii debitorului principal Cele mai vechi forme de garantie au fost garantiile: - personale Erau garantii personale: - fideiussio - fidepromissio Erau garantii reale: - fiducia cum creditore - pignus Sponsio era o garantie: - personala - accesibila numai cetatenilor romani Sponsio se realiza: - printr-un contract solemn - printr-un contract verbal - dupa ce avea loc stipulatia Garantul putea sa fie: - debitorul accesoriu - un sponsor - un fidepromissor Intrebarea fagaduiesti ca vei da acelasi lucru? era adresata: - debitorului accesoriu 193

- unui sponsor Intrebarea fagaduiesti pe cinstea ta acelasi lucru? era adresata: - debitorului accesoriu - unui fidepromissor Intrebarea te indatorezi pe cinstea ta ca va fi asa? era adresata: - debitorului accesoriu - unui fideiussor Fidepromissio era o garantie: - Accesibila si peregrinilor - Care avea practic acelasi continut cu sponsio Ordinea cronologica in care au aparut garantiile personale a fost urmatoare: Nu se transmiteau mostenitorilor obligatiile garantilor in: - fidepromissio - sponsio - epoca veche Reglementarea initiala a lui sponsio prevedea: - posibilitatea creditorului de a-i urmari pe garanti fara ca in prealabil sa-l fi urmarit pe debitorul principal - imposibilitatea garantului care a platit de a se intoarce impotriva debitorului principal pentru a-si recupera suma platita Reglementarea initiala a lui fideiussio prevedea: - posibilitatea creditorului de a-i urmari pe garanti fara ca in prealabil sa-l fi urmarit pe debitorul principal - imposibilitatea garantului care a platit de a se intoarce impotriva debitorului principal pentru a-si recupera suma platita Reglementarea initiala a lui fidepromissio prevedea: - posibilitatea creditorului de a-i urmari pe garanti fara ca in prealabil sa-l fi urmarit pe debitorul principal - imposibilitatea garantului care a platit de a se intoarce impotriva debitorului principal pentru a-si recupera suma platita Regimul defavorabil garantilor a fost atenuat prin: - Lex Appuleia - Lex Cicereia - Lex Furia de sponsu - Lex Publilia Posibilitatea sponsorului care a achitat datoria de a se intoarce impotriva debitorului principal a fost acordata de: - Lex Publilia Dreptul garantilor care au platit datoria de a se indrepta printr-o actiune impotriva celorlalti debitori accesori a fost acordat de: - Lex Appuleia Obligatia creditorului de a face o declaratie privind valoarea datoriei si numarul garantilor a fost prevazuta de: - Lex Cicereia Posibilitatea ca datoria sa se imparta in momentul scadentei intre toti garantii aflati in 194

viata a fost prevazuta de: - Lex Furia de sponsu Obligatia garantilor contractata in Italia se stingea in termen de doi ani de la scadenta in conformitate cu: - Lex Furia de sponsu Lex Appuleia a prevazut: - dreptul gintilor care au achitat datoria de a se indrepta printr-o actiune impotriva celorlalti debitori accesori Lex Cicereia a prevazut: - obligatia creditorului de a face o declaratie privind valoarea datoriei - obligatia creditorului de a face o declaratie privind numarul garantilor Lex Furia de sponsu a prevazut: Lex Publilia a prevazut: - dreptul sponsorului care a achitat datoria de a se intoarce impotriva debitorului principal Lex Furia de sponsu a prevazut: - posibilitatea ca datoria sa se imparta intre toti garantii aflati in viata in momentul scadentei - stingerea in termen de doi ani de la scadenta a obligatiei contractata de garanti in Italia Sponsio se aplica in cazul creantelor nascute din: - contracte verbale Fidepromissio se aplica in cazul creantelor nascute din: - contracte verbale Fideiussio se aplica in cazul creantelor nascute din: - contracte verbale - contracte reale - contracte consensuale - delicte In comparatie cu sponsio si fidepromissio prin fideiussio: - s-a reintrodus un regim defavorabil garantilor Masurile cunoscute sub numele de "beneficii" au fost luate in dreptul clasic si postclasic in favoarea:- debitorului accesoriuMasurile luate in dreptul clasic si postclasic, cunoscute sub numele de "beneficii" au fost:- beneficiun cedendarum actionum- beneficium divisionis- beneficium excussionis Dreptul garantului de a cere creditorului sa-si extinda urmarirea la toti garantii aflati in viata si solvabili in momentul lui litis contestatio constituia: - beneficium divisionis Dreptul garantului de a-i cere creditorului sa-l urmareasca mai intai pe debitorul principal constituia: - beneficium excussionis Beneficiul de diviune consta in dreptul garantului de a-i cere creditorului: - sa-si extinda urmarirea la toti garantii aflati in viata si solvabili in momentul lui litis contestatio Beneficiul de discutiune consta in dreptul garantului de a-i cere creditorului: 195

- sa-l urmareasca mai intai pe debitorul principal In timpul lui Iustinian se foloseau printre altele urmatoarele garantii: - fideiussio - pignus Garantia reala consta in procedeul juridic prin care debitorul afecteaza un anumit lucru: - in mod provizoriu - creditorului sau Erau garantii reale: - fiducia cum creditore - fiducia cum amico - pignus - pignus conventum Erau garantii reale indirecte: - dreptul de retentie - privilegiile Cea mai veche garantie reala a fost: - fiducia cum creditore Fiducia cum creditore presupunea transmiterea unui lucru: - cu titlu gratuit - cu titlu de garantie Fiducia cum creditore presupunea transmiterea: - proprietatii unui lucru de la debitor la creditor Fiducia cum creditore presupunea transmiterea: Fiducia cum creditore presupunea transmiterea: - proprietatii unui lucru de la creditor la debitor, daca debitorul nu isi executa obligatia la scadenta In cazul unei fiducia cum creditore lucrul afectat garantarii obligatiei era transmis prin: - mancipatiune - in iure cessio In cazul gajului lucrul afectat garantarii obligatiei era transmis prin: - traditiune Pactum fiduciare era conventia prin care: - creditorul se obliga sa retransmita debitorului proprietatea lucrului, daca platea la scadenta Dupa incheierea conventiei prin care se constituia fiducia cum creditore calitatea partilor in legatura cu lucrul afectat garantarii creantei pana in momentul scadentei obligatiei debitorului era urmatoarea: In fiduciacum creditore, debitorul care isi executase obligatia la scadenta avea impotriva creditorului care refuzase sa restituie lucrul: - o actio fiduciae - o actiune personala Dintre garantii erau accesibile numai cetatenilor romani: - fiducia cum creditore - sponsio 196

Gajul era conventia prin care debitorul transmitea creditorului sau: - prin traditiune - posesia unui lucru Gajul presupunea retransmiterea: - posesiunii unui lucru de la creditor la debitor, daca debitorul isi executa obligatia la scadenta In cazul gajului daca obligatia era executata la scadenta dar lucrul nu era restituit debitorul avea la dispozitie o actiune: - reala - indreptata impotriva oricarei persoane care detinea lucrul In privinta lucrului aflat in gaj daca obligatia nu era executata la scadenta creditorul: - nu putea sa-l instraineze - nu putea sa se foloseasca de lucru Asupra lucrului aflat in gaj creditorul avea un drept: - de posesie - care nu putea duce la uzucapiune Dintre conditiile necesare uzucapiunii creditorul garantat prin gaj putea dispune de: - possessio - res habilis ad usucapionem Dintre conditiile necesare uzucapiunii creditorul garantat prin gaj nu putea dispune de: - bona fides - iusta causa Pentru ocrotirea dreptului sau asupra lucrului primit in gaj creditorul avea la dispozitie: - interdictele posesorii Dupa felul sau gajul era: - voluntar, legal si judiciar Gajul putea sa fie: - special - general Gajul constituit prin testament era un gaj: - voluntar Gajul constituit prin acordul partilor era un gaj: - voluntar Gajul prevazut de lege si care avea ca obiect anumite bunuri ale debitorului era un gaj: - special Gajul prevazut numai de dispozitiile legii pentru anumite categorii de creditori putea sa fie un gaj: - legal - special - general Gajul locatorului unui imobil urbam asupra bunurilor mobile din acel imobil era un gaj - legal - special Gajul rezervat fiscuului asupra patrimoniului debitorului era un gaj: - legal - general 197

Gajul prin testament era un gaj: Gajul constituit de magistrat pentru a garanta executarea unei sentinte era un gaj: Gajul legal putea sa fie un gaj: - special - general Gajul judiciar era constituit: - de magistrat - pentru a garanta executarea unei sentinte pronuntata in procedura extra ordinem Gajul rezervat pupilului asupra bunurilor pe care tutorele le cumparase cu banii pupilului era un gaj: - legal - special Gajul rezervat minorului asupra patrimoniului tutorelui sau curatorului era un gaj: - legal - general Cea mai importanta forma de garantie reala a fost: - ipoteca Ipoteca a aparut: - in dreptul clasic In evolutia sa ipoteca a cunoscut in ordine cronologica urmatoarele faze: - ius retentionis, interdictum Salvianum, actio Serviana, actio quasi Serviana Creditorul arendei putea urmari inventarul agricol al debitorului oriunde si in mainile oricui s-ar fi aflat, in cadrul: - celei de a treia faze de evolutie a ipotecii Dreptul de retentie asupra inventarului agricol putea fi exercitat chiar daca inventarul nu se mai afla pe teren dar nu si impotriva tertilor dobanditori in cadrul: - cei de a doua faze de evolutie a ipotecii Dreptul de retentie al proprietarului terenului putea fi exercitat asupra inventarului agricol al arendasului dar numai daca inventarul agricol se afla pe teren in cadrul: - primei faze de evolutie a ipotecii Dreptul de retentie al proprietarului terenului asupra inventarului agricol al arendasuului a format obiectul in cadrul: - primei faze de evolutie a ipotecii - celei de a doua faze de evolutie a ipotecii - celei de a treia faze de evolutie a ipotecii Ultima faza in evolutia ipotecii a constituit-o: - actiunea quasiserviana Prima faza in evolutia ipotecii a constituit-o: - dreptul de retentie A doua faza in evolutia ipotecii a constituit-o: - interdictul salvian A treia faza in evolutia ipotecii a constituit-o: - actiunea serviana Ipoteca a depasit cadrul raporturilor dintre proprietar si arendas prin: 198

- actiunea quasiserviana Ipoteca a fost generalizata la toate raporturile dintre creditor si debitor prin: - actiunea quasiserviana Actio Serviana constituia: - o actio in rem Cuvintele invectia et illata desemnau: - inventarul agricol - lucrurile aduse pe fond - animalele de munca - animalele manate Proprietarul terenului arendat nu putea sa retina inventarul agricol aflat in mana tertilor in cadrul: - dreptului de retentie - interdictului salvian Pana la Iustinian ipoteca putea avea ca obiect: - bunuri corporale - bunuri incorporale - bunuri mobile - bunuri imobile In timpul lui Iustinian ipoteca putea avea ca obiect: - bunuri corporale - bunuri incorporale - bunri imobile In comparatie cu gajul ipoteca prezenta urmatoarele deosebiri: - pana la scadenta obligatiei debitorul ramanea in posesia lucrurilor afectate garantiei - lucrurile afectate garantiei prin ipoteca puteau servi la garantarea altor creante Actiunea quasiserviana constituia: - a patra faza a ipotecii - o actio in rem Dupa modul de constituire ipoteca putea sa fie: - autentica, testamentara, legala, conventionala - conventionala, autentica, tacita, testamentara Ipoteca privilegiata facea parte din categoria de ipoteci: - legale - tacite Ipoteca testamentara facea parte din categoria de ipoteci: Ipoteca exercitatade fisc asupra bunurilor cetatenilor care datorau plata impozitului facea parte din categoria de ipoteci: - legale - tacite Ipoteca exercitata de fisc asupra bunurilor cetatenilor care datorau plata impozitului facea parte din categoria de ipoteci: - privilegiate - legale 199

- tacite Ipoteca exercitata de proprietarul terenului asupra inventarului agricol al arendasului facea parte din categoria de ipoteci: - legale - tacite In timpul imparatului Leon a aparut: - ipoteca autentica Presupunea anumite forme de publicitate: - ipoteca autentica Lua nastere prin lege fiind prezumata vointa debitorului de a ipoteca un lucru: - ipoteca privilegiata - ipoteca legala - ipoteca tacita Se forma prin conventia partilor: Aveau prioritate fata de alte ipoteci constituite chiar la o data anterioara: - ipoteca autentica - ipoteca privilegiata Ipoteca testamentara era constituita: - in vederea asigurarii platii unui buget Ipoteca testamentara era constituita: - prin vointa testatorului - asupra unor bunuri succesorale Ipoteca autentica: - presupunea intocmirea unui act privat subscris de trei martori - presupunea intocmirea unui act public Faptul ca ipoteca era un drept real presupunea: - dreptul de preferinta - dreptul de urmarire Dreptul de preferinta al creditorului ipotecar presupunea ca acesta: - venea in concurs cu ceilalti creditori ipotecari - nu venea in concurs cu ceilalti creditori chirografari Ipoteca de regula avea un caracter: - clandestin - ocult - secret Ipoteca putea avea ca obiect: - bunuri viitoare - o servitute - un drept de uzufruct Ipoteca era un drept: - real - accesoriu Ipoteca presupunea ca: - daca lucrul ipotecat revenea mai multor mostenitori, fiecare era tinut pentru intreaga datorie 200

- daca i-a fost achitata creditorului o parte din creanta ipoteca purta in continuare asupra intregului lucru pana la achitarea totala a obligatiei Efectele ipotecii au fost: - dreptul de a poseda - ius distrahendi Pana in secolul al III-lea d.Hr. creditorul ipotecar putea sa vanda lucrul ipotecat numai daca exista: - un pact alaturat conventiei de constituire a ipotecii - un pactum distrahendi - consimtamantul debitorului Pana in secolul al III-lea d.Hr. singurul efect al ipotecii a fost: - dreptul de a poseda Incepand cu secolul al III-lea d.Hr. cel de-al doilea efect al ipotecii a devenit: - ius distrahendi Constituia o exceptie de la principiul nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet: - ius distrahendi Ius possidendi a fost: - dreptul creditorului de a retine bunul in cazul in care debitorul nu platea la scadenta - sanctionat printr-o actio hypothecaria Ius distrahendi a fost: - dreptul creditorului de a vinde lucrul ipotecat Actio hypothecaria putea fi intentata: - de creditorul ipotecar - impotriva tuturor persoanelor care detineau lucrul ipotecat - impotriva posesorilor fictivi Actio hypothecaria era o actiune: - reala - care putea fi intentata impotriva posesorilor qui liti se obtulit - care putea fi intentata impotriva posesorilor qui dolo dessiit possidere Problema rangului creditorilor ipotecari se putea pune in cazul in care existau doi creditori ipotecari si: - acelasi lucru ipotecat, iar debitorul nu isi executa obligatiile la scadenta In stabilirea rangului creditorilor ipotecari in mod obisnuit se aplica principiul: - prior tempore, potior iure In stabilirea rangului creditorilor ipotecari in subsidiar se aplica principiul: - in pari causa melior est causa possidentis In stabilirea rangului creditorilor ipotecari se aplicau principiile: - in pari causa melior est causa possidentis - prios tempore, potior iure In stabilirea rangului creditorilor chirografari se aplicau principiile: Principiul prior tempore potior iure se aplica in cazul concursului intre: - doua ipoteci conventionale - doua ipoteci autentice 201

Ipoteca se putea stinge pe cai: - principale - accesorii Ipoteca se stingea pe cale accesorie prin: - stingerea creantei pe care o garanta ipoteca Ipoteca se stingea pe cale principala prin: - pieirea in intregime a lucrului ipotecat - intrunirea in aceeasi persoana atat a calitatii de creditor ipotecat, cat si a calitatii de proprietar al lucrului ipotecat - renuntarea creditorului ipotecar la ipoteca Termenul de prescriptie extinctiva in cazul ipotecii: - era de 40 de ani Vanzarea lucrului ipotecat de catre un creditor ipotecar superior in grad: - constituia o modalitate de stingere pe cale principala a ipotecii - nu constituia o modalitate de stingere pe cale accesorie a ipotecii Dreptul de retentie ca forma de garantie reala indirecta presupunea: - existenta unei situatii avantajoase in care se afla creditorul care detinea un lucru al debitorului sau - existenta unei legaturi intre datorie si lucrul respectiv Privilegiile ca forma de garantie reala indirecta erau acordate datorita: - calitatii persoanei creditorului - originii creantei Dispuneau de un drept de retentie: - capitanii de corabii asupra bunurilor transportate pana la achitarea transportului Dispuneau de un privilegiu: - minorii asupra bunurilor curatorilor - pupilii asupra bunurilor tutorilor - creditorii asupra lucrului reparat sau reconstruit Dispuneau de un privilegiu: - sotiile asupra bunurilor sotilor ca garantie pentru restituirea dotei Dispuneau de un drept de retentie: - comodatarii asupra bunurilor imprumutate in legatura cu creantele nascute din contractul de comodat - depozitarii asupra bunurilor depozitate, in legatura cu creantele nascute din contractul de depozit - vanzatorii asupra lucrului vandut, pana la primirea pretului In cazul concursului intre creditorii privilegiati si creditorii ipotecari: - in dreptul roman erau preferati creditorii ipotecari - in dreptul modern sunt preferati creditorii privilegiati Intercesiunea era actul juridic prin care o persoana: - lua asupra sa datoria altei persoane - nu urmarea sa traga vreun profit de pe urma acestui act Intercesiunea era cumulativa cand actul juridic consta intr-o: - garantie reala - garantie personala Intercesiunea era privativa cand actul juridic consta intr-o: 202

- novatiune prin schimbare de debitor Intercesiunea era privativa cand actul juridic consta in: Intercesiunea era cumulativa cand actul juridic consta in: - fidepromissio - fideiussio - gaj - ipoteca Intercesiunea era interzisa: - femeilor - sclavilor Femeia avea capacitatea de a intercede pro alio in conformitate cu: - un edict din timpul imparatului August - o constitutie imperiala din timpul lui Iustinian Femeia nu avea capacitatea de a intercede pro alio in conformitate cu: - senatusconsultum Velleianum Cele mai vechi contracte au fost: - contractele formale - contractele solemne Necesitau indeplinirea anumitor formalitati: - contractele formale - contractele solemne Contractele formale erau contracte: - de drept strict - guvernate de principiul interpretarii literale In solutionarea litigiilor izvorate din contractele formale judecatorul trebuia sa respecte: - numai termenii formali - instructiunile transmise de magistrat Erau contracte formale: - nexum - chirographum Contractele formale sunt contracte care: - necesita prezenta partilor - nu admit reprezentarea Contractele formale sunt contracte: - unilaterale Erau contracte formale: - contractele literale - contractele verbale Nexum a aparut: - in epoca arhaica - in epoca veche Nexum era un contract: - formal - solemn - incheiat in forma autentica 203

Nexum era un contract: - accesibil numai cetatenilor romani - care necesita prezenta magistratului Nexum era un contract: - incheiat in forma autentica - incheiat per aes et libram Nexum a fost initial un contract: - de imprumut - ce avea ca obiect o suma de bani - ce avea ca obiect lucruri care se cantareau In cazul in care debitorul din nexum nu platea la scadenta pentru executarea silita creditorul: - nu trebuia sa-l dea in judecata - putea trece direct la executarea asupra persoanei debitorului Legea Poetelia Papiria de nexis a dus la: - caderea in desuetudine a nexum-ului - pierderea de catre nexum a fortei executorii Nexum a cazut in desuetudine dupa aparitia legii: Nexum a fost inlocuit cu: - stipulatia Contractul verbal era un contract: - care presupunea folosirea unor cuvinte solemne - care nu necesita prezenta magistratului Contractul verbal era un contract: - formal - solemn Erau contracte verbale: - sponsio religiosa - sponsio laica - stipulatia - promissio iurata liberti Erau accesibile numai cetatenilor romani: - sponsio religiosa - sponsio laica Erau accesibile si peregrinilor: - stipulatia - promissio iurata liberti Necesitau prestarea unui juramant: - sponsio religiosa - promissio iurata liberti Cel mai important contract verbal a fost: - stipulatia Stipulatia era un contract: - abstract - realizat in prezenta partilor 204

Stipulatia consta: - intr-o intrebare orala adresata de creditor - intr-un raspuns oral al debitorului Stipulatia consta: - intr-o intrebare orala adresata de stipulator - intr-un raspuns oral formulat de promiissor Caracterele stipulatiei erau urmatoarele: - caracterul abstract - congruenta - oralitatea - unitatea de loc si timp Caracterul oral al stipulatiei presupunea ca: - intrebarea trebuia formulata oral - surzii si mutii nu puteau sa incheie o stipulatie In stipulatie la intrebarea creditorului debitorul cetatean roman putea sa raspunda: - Dabo - Fideiubeo - Promitto - Spondeo In stipulatie la intrebarea creditorului debitorul peregrin putea sa raspunda: - Dabo - Fideiubeo - Promitto Caracterul abstract al stipulatiei presupunea ca: - stipulatia era valabila fara sa se arate scopul pentru care se obliga debitorul Caracterul abstract intr-o stipulatie de genul Spondesne mihi centum dare? Spondeo presupunea ca: - nu se cunoastea ce reprezinta suma de 100 - in cazul in care era vorba de un imprumut debitorul putea fi condamnat sa-i plateasca 100 creditorului, chiar daca nu primise acea suma Caracterul abstract al stipulatiei facea ca in judecarea litigiului provocat de o stipulatie de genul Spondesne mihi centum dare? Spondeo pentru judecator: - prezenta relevanta ca debitorul s-a obligat sa restituie suma de 100 - era irelevant ca debitorul nu primise nimic sau primise mai putin de 100 Pentru a atenua consecintele caracterului abstract al stipulatiei si pentru a-i proteja pe debitori de abuzurile creditorilor, pretorul a creat: - exceptio doli Debitorului i s-a permis sa faca dovada ca nu a primit suma pe care s-a obligat sa o plateasca in urma stipulatiei prin: - exceptio doli Ca mijloc de aparare contra actiunii creditorilor abuzivi constituia o proba negativa aproape imposibil sa fie realizata de debitor: - exceptio doli Mijloacele eficiente de aparare a debitorilor contra creditorilor abuzivi au fost: - exceptio non numeratae pecuniae - querela non numeratae pecuniae 205

Sarcina probei a fost rasturnata in: - exceptio non numeratae pecuniae - querela non numeratae pecuniae Dovada platii efective trebuia sa fie facuta de creditor in: - exceptio non numeratae pecuniae - querela non numeratae pecuniae Debitorul trebuia sa faca dovada ca in toate momentele care au precedat stipulatia a fost imposibil sa primeasca suma de bani pe care a promis-o prin: - exceptio doli Dovada platii trebuia facuta de: - creditor, in caz de querela non numeratae pecuniae - creditor, in caz de exceptio non numeratae pecuniae Querela non numeratae pecuniae a fost creata printr-o constitutie a imparatului: - Caracalla Exceptio non numeratae pecuniae a fost creata printr-o constitutie a imparatului: - Caracalla Partile nu au mai fost silite sa foloseasca in stipulatie anumiti termeni solemni printr-o constitutie a imparatului: - Leon Conditia prezentei partilor in momentul realizarii stipulatiei a fost atenuata printr-o constitutie a imparatului: - Iustinian Dotis dictio a cazut in desuetudine fiind inlocuita cu pactul de dota in timpul imparatului: - Teodosiu al II-lea Congruenta presupunea: - ca raspunsul debitorului sa se armonizeze cu intrebarea creditorului In dreptul vechi in cazul stipulatiei la intrebarea Spondesne mihi centum dare? Debitorul putea sa raspunda valabil: - Spondeo - Spondeo centum In dreptul clasic in cazul stipulatiei la intrebarea Spondesne mihi centum dare? Debitorul putea sa raspunda valabil: - Spondeo - Spondeo centum - Spondeo quinquaginta - Quidni In privinta conditiilor de realizare a stipulatiei in timpul lui Cicero: - se obisnuia sa se redacteze un inscris in care se consemna ca a avut loc intrebarea urmata de raspuns In privinta conditiilor de realizare a stipulatiei noutatile introduse in timpul jurisconsultului Ulpian au constat in faptul ca: - s-a permis ca stipulatia sa fie facuta si in alte limbi - a fost inlaturata congruenta In privinta conditiilor de realizare a stipulatiei pentru prima data in timpul imparatului Leon: - partile nu au mai fost constranse sa foloseasca anumiti termeni solemni 206

In privinta conditiilor de realizare a stipulatiei in timpul imparatului Iustinian: - s-a permis ca stipulatia sa fie facuta si in alte limbi - se obisnuia sa se redacteze un inscris in care se consemna ca a avut loc intrebarea urmata de raspuns - a fost inlaturata congruenta - partile nu au mai fost constranse sa foloseasca anumiti termeni solemni Dotis dictio era un contract: - solemn - unilateral In dotis dictio avea calitatea de creditor: - viitorul sot In dotis dictio putea avea calitatea de debitor: - viitoarea sotie - debitorul viitoare sotii - ascendentii pe linie paterna ai viitoarei sotii In doctis dictio avea un rol mut: - viitorul sot Puteau avea calitatea de parte in dotis dictio: - viitorul sot - viitoarea sotie - debitorul viitoare sotii - ascendentii pe linie paterna ai viitoarei sotii Dotis dictio avea loc prin rostirea unor cuvinte solemne fata de: - viitorul sot Promissio iurata liberti era un contract: - formal - solemn - prin care libertul isi asuma obligatia fata de patron sa-i presteze operae fabriles Promissio iurata liberti consta dintr-un juramant: - inainte de dezrobire, care nu producea efecte juridice - dupa dezrobire care producea efecte juridice Din contractele literale faceau parte: - chiropgrapha - nomina transcripticia - syngrapha Nomen transcripticium era un contract ce consta dintr-o inscriere: - efectuata de creditor - la coloana expensa din codex accepti et expensi Debitorul confirma inscrierea efectuata de creditor in codex accepti et expensi: - la coloana expensa - printr-un chirographum - printr-un inscris separat Codex accepti et expensi continea o coloana denumita: - accepta, in care se inscriau veniturile - expensa, in care se inscriau cheltuielile Inscrisurile din codex accepti et expensi puteau sa fie: 207

- nomina arcaria, care serveau ca mijloc de proba a operatiilor efectuate - nomina transcripticia, prin care se creau obligatii Codex accepti et expensi era un registru: - de venituri si cheltuieli - contabil - pe care il detinea orice pater familias Insemnarile din codex accepti et expensi puteau sa fie: - transcriptio a persona in personam - transcriptio a re in personam Modalitatea prin care contractul litteris servea la schimbarea unui debitor cu alt debitor era: - transcriptio a persona in personam Modalitatea prin care contractul litteris servea la schimbarea temeiului juridic al unei obligatii era: - transcriptio a re in personam Modalitatea prin care contractul litteris servea la schimbarea cauzei unei obligatii era: - transcriptio a re in personam Modalitatea prin care contractul litteris servea la schimbarea obiectului unei obligatii era: Transcriptio a re in personam era modalitatea folosita la schimbarea: - temeiului juridic al obligatiei - cauzei obligatiei Erau accesibile si peregrinilor: - chirographa - syngrapha Nu erau accesibile peregrinilor: - sponsio laica - transcriptio a persona in personam O obligatie de buna-credinta era inlocuita cu o obligatie de drept strict printr-o: - novatio inter easdem personas - novatio inter novas personas - transcriptio a re in personam Obligatia initiala era intotdeauna o obligatie de drept strict in cazul unei: - transcriptio a persona in personam Rezulta o obligatie de buna-credinta in urma unei: Rezulta o obligatie de drept strict in urma unei: - novatio inter easdem personas - novatio inter novas personas - transcriptio a persona in personam - transcriptio a re in personam Chirographum era un act juridic redactat: - de debitor - intr-un singur exemplar Syngraphae era un act juridic: - redactat in doua exemplare originale 208

- care continea obligatia de a plati o anumita suma Chirographum era un act juridic: - redactat intr-un singur exemplar - prin care debitorul recunostea datoria Contractele reale sunt cele pentru a caror valabilitate este necesar: - acrodul de vointa al partilor - remiterea materiala a lucrului Contractele reale au parut: - la sfarsitul epocii vechi - la inceputul epocii clasice Erau contracte reale: - imprumutul de consumatie - imprumutul de folosinta - gajul Erau contracte reale: - depozitul obisnuit - depozitul neregulat - depozitul necesar - sechestrul Erau contracte reale: - fiducia - comodatul Mutuum era: - imprumutul de consumatie - un contract cu titlu gratuit Prin mutuum se transmitea: - dreptul de proprietate asupra lucrurilor imprumutate Prin mutuum debitorul se obliga sa restituie: - alt lucru decat cel imprumutat, de acelasi gen - alt lucru decat cel imprumutat, dar in aceeasi cantitate - alt lucru decat cel imprumutat, dar de aceeasi calitate In mutuum creditorul era: - mutuum dans - imprumutatorul In mutuum debitorul era: - mutuum accipiens - imprumutatul Mutuum dans era: - creditorul - persoana care transmitea proprietatea lucrurilor Mutuum accipiens era: - debitorul - persoana care primea proprietatea lucrurilor Mutuum era un contract: - unilateral In cazul unui mutuum reveneau obligatiile: 209

- imprumutatului Pentru realizarea imprumutului de consumatie, era conditii esentiale: - transmiterea proprietatii asupra lucrurilor imprumutate - conventia prin care imprumutatul se obliga sa restituie alte lucruri, dar de acelasi fel si in aceeasi cantitate cu cele primite In cazul imprumutului de consumatie imprumutatorul trebuia sa fie: In cazul imprumutului de consumatie transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrului imprumutat se facea prin: - traditio In perioada clasica transmiterea proprietatii in cazul imprumutului de consumatie se putea realiza prin: - traditio - traditio brevi manu Puteau forma obiectul imprumutului de consumatie: - res nec mancipi - lucrurile fungibile Mutuum putea avea ca obiect: - res consumabile - genera Mutuum era un contract: - gratuit - prin care imprumutatul putea sa restituie mai putin decat primise Pentru mutuum conditia gratuitatii putea fi eludata: - in cazul in care obiectul contractului constituia o suma de bani - printr-o stipulatie cu caracter accesoriu In cazul imprumutului de consumatie riscul pieirii lucrului era suportat: - numai de imprumutat Pentru asigurarea restituirii lucrului imprumutat prim mutuum in epoca veche creditorul avea la dispozitie: - o legis actio per condictionem Pentru asigurarea restituirii lucrului imprumutat prim mutuul dupa desfiintarea legisactiunilor creditorul avea la dispozitie: - o actio mutui - o condictio certi - o condictio ex mutuo In cazul imprumutului de consumatie, imprumutatul avea la dispozitie impotriva imprumutatorului: In cazul imprumutului de consumatie actiunea imprumutatorului care avea ca obiect un lucru fungibil altul decat o suma de bani purta numele de: - condictio certae rei - condictio triticaria In privinta imprumutului care avea ca obiect o suma de bani dreptul roman interzicea: - imprumutarea guvernatorilor de provincii de catre un locuitor al provinciei - imprumutarea fiilor de familie 210

Prin senatusconsultul Macedoniam imprumutarea cu bani a fiilor de familie: - nu era lovita de nulitate - era lipsita de posibilitatea de a-l urmari pe debitor Exceptio senatusconsulti Macedoniani putea fi ridicata: - daca se acordase actiune creditorilor - daca nu se acordase actiune creditorilor - in timpul procesului, inainte de condamnare Exceptio senatus consulti Macedoniani putea fi ridicata de: - fiul de familie imprumutat - mostenitorii fiului de familie - pater familias sub puterea caruia se afla fiul de familie De la prevederile senatusconsultului Macedonian erau exceptate cazurile in care: - imprumutul a fost efectuat de un fiu de familie cu autorizatia lui pater familias - imprumutul a fost efectuat de un fiu de familie care avea peculium castrense De la prevederile senatusconsultului Macedonian erau exceptate cazurile in care: - creditorul nu a cunoscut ca imprumutatul este un fiu de familie Prevederile senatusconsultului Macedonian se puteau aplica in cazurile in care: - imprumutul a fost efectuat de un fiu de familie fara autorizatia lui pater familias - creditorul a cunoscut ca imprumutatul este un fiu de familie Commodatum era: - imprumutul de folosinta - un contract cu titlu gratuit Prin commodat se transmitea: - detentia asupra lucrului imprumutat Partile contractului de comodat erau: - comodantul, adica persoana care transmitea lucrul - comodatarul, adica persoana care primea lucrul in imprumut Prin comodat debitorul se obliga sa restituie: - acelasi lucru pe care l-a imprumutat In cazul comodatului, gratuitatea constituia un element: - fara de care contractul nu putea exista - in lipsa caruia contractul putea fi de locatiune - in lipsa caruia contractul putea fi unul nenumit Obiectul comodatului era alcatiuit din: - res corporales - res mobiles - res immobiles Obiectul comodatului putea fi alcatuit din: - res mancipi - res nec mancipi - species Comodatul era un contract: - sinalagmatic imperfect In cazul comodatului reveneaau obligatii: - intotdeauna comodatarului - uneori comodantului 211

Comodatarul se facea vinovat de furtum usus: - daca nu folosea lucrul potrivit conventiei Comodarul era obligat: - sa foloseasca lucrul potrivit conventiei - sa restituie lucrul in starea in care l-a primit - sa suporte cheltuielile legate de intretinerea lucrului Comodantul era obligat: - sa suporte cheltuielile de conservare a lucrului In cazul disparitiei lucrului comodatorul raspundea pentru: - dolus - culpa lata - culpa levis in abstracto In cazul in care a rezultat o paguba pentru comodar ca urmare a intrebuintarii lucrului comodantul raspundea pentru: - dolus - culpa lata Comodantul era obligat: - sa nu pretinda restituirea lucrului inainte de implinirea termenului prevazut in contract - sa permita folosirea lucrului pe perioada convenita Comodatarul era obligat: - sa restituie lucrul cu toate accesoriile si fructele sale la termenul prevazut in contract - sa restituie lucrul cum omni causa dupa ce a fost intrebuintat, daca nu era prevazut un termen pentru restituire Drepturile ce decurgeau din contractul de comodat puteau fi valorificate prin: - actio commodati contraria de catre comodatar - actio commodati directa de catre comodant Fiducia era contractul real care consta in: - transmiterea proprietatii unui lucru In cazul fiduciei, lucrul putea fi transmis prin: - in iure cessio - mancipatio Contractul de fiducie era insotit de o conventie prin care dobanditorul se obliga: La inceput contractul de fiducie a servit la: - constituirea garantiei reale - pastrarea unor lucruri - constituirea unui imprumut Fiducia cum amico servea la: - constituirea unui imprumut Functia indeplinita initial de fiducia cum amico a fost preluata de: - contractul de comodat Functia indeplinita initital de fiducia cum creditore a fost preluata de: - contractul de gaj Functia indeplinita initial de contractul real de fiducie de pastrare a unor lucruri a fost 212

preluata de: - contractul de depozit Functiile indeplinite initial de contractul real de fiducie au fost preluate ulterior de: - contractul de gaj - contractul de depozit - contractul de comodat Contractul real de fiducie era sanctionat de: - o actiune personala - o actio fiduciae Gajul era contractul real prin care se transmitea: - posesia asupra unui lucru In cazul contractului de gaj, lucrul se transmitea prin: - traditio Obiectul contractului de gaj putea sa fie: - res mancipi - res nec mancipi - res mobiles - res immobiles Contractul de gaj era insotit de o conventie prin care creditorul promitea ca in momentul achitarii datoriei: - sa retransmita posesia asupra lucrului Contractul de gaj era insotit de o conventie prin care debitorul promitea ca in momentul achitarii datoriei: Contractul de gaj era un contract: - sinalagmatic imperfect In cazul contractului de gaj reveneau obligatii: - intotdeauna in sarcina creditorului care primise lucrul in garantie - uneori in sarcina debitorului care predase lucrul Pana la Iustinian valorificarea drepturilor care decurgeau din contractul de gaj se puteau face: - printr-o actio pigneraticia directa, de catre debitor Pana la Iustinian valorificarea drepturilor care decurgeau din contractul de gaj se puteau face: - printr-o actio pigneraticia directa, de catre debitor - printr-un iudicium contrarium de catre creditor In timpul lui Iustinian valorificarea drepturilor care decurgeau din contractul de gaj se puteau face: - printr-o actio pigneraticia directa de catre debitor In timpul lui Iustinian valorificarea drepturilor care decurgeau din contractul de gaj se puteau face: - printr-o actio pigneraticia directa de catre debitor Actio pigneraticia directa se prescria intr-un termen de: - 30 de ani Creditorul care a primit lucrul in gaj raspundea pentru furtum usus in cazul in care: - intrebuinta lucrul 213

In cazul pieirii lucrului primit in gaj creditorul raspundea pentru: - dolus - culpa lata - culpa levis in abstracto Debitorul care a predat lucrurile in gaj raspundea pentru: - dolus - culpa lata - culpa levis in abstracto Debitorul care a predat lucrul in gaj putea fi obligat: - sa achite toate cheltuielile efectuate de creditor in legatura cu conservarea lucrului - sa-l garanteze pe creditor asupra calitatilor lucrului care formeaza obiectul gajului - sa-l despagubeasca pe creditor in cazul in care lucrul aflat in gaj i-a pricinuit o paguba Dreptul de proprietate se transmitea prin: - mutuum - fiducia Nu se transmitea dreptul de proprietate prin: - commodatum - pignus Acordul de vointa era suficient pentru valabilitatea contractului de: Predarea lucrului constituia o conditie ad validitatem pentru: - mutuum - commodatum - fiducia - pignus Se transmitea numai detentia prin: - commodatum Se transmitea numai posesia prin: - pignus Traditiunea era modalitatea de transmitere a proprietatii prin: - mutuum Mancipatiunea era o modalitate de transmitere a proprietatii prin: - fiducia In iure cessio era o modalitate de transmitere a proprietatii prin: - fiducia Legea era modalitatea de transmitere a proprietatii prin: Depozitul era un contract real: - de buna-credinta - prin care se preda detentia unui lucru In cazul depozitului, transmiterea lucrului se facea prin: - traditio Obiectul depozitului era alcatuit din: - res mobiles - species 214

Puteau forma obiectul depozitului: - lucruri mancipi - lucruri nec mancipi - lucruri fingibile - lucruri nefungibile Puteau avea calitatea de deponent: - proprietarii - posesorii - detentorii - hotii Depozitul era un contract: - sinalagmatic imperfect - gratuit In cazul contractului de depozit reveneau obligatii: - intotdeauna depozitarului - uneori deponentului Se putea face vinovat de furtum usus: - numai depozitarul Depozitarul raspundea pentru: - dolus - culpa lata Deponentul putea sa raspunda pentru: - dolus - culpa lata - culpa levis in abstracto - culpa levis in concreto Depozitarul era obligat: - sa inapoieze lucrul aflat in depozit - sa pastreze lucrul intact - sa nu se foloseasca de lucru Deponentul putea fi obligat: - sa achite cheltuielile ocazionate de intretinerea lucrului aflat in depozit Drepturile care rezultau din contractul de depozit puteau fi valorificate: - printr-o actio depositi directa, de catre deponent - printr-o actio depositi contraria de catre deponent Au constituit forme exceptionale ale contractului de depozit: - commendatio - depositum irregulare - depositum miserabile - sequestre Depozitul necesar era: - depositum miserabile Depozitul neregulat era: - commendatio - depositum irregulare Conventia prin care partile aflate intr-un litigiu transmiteau posesia lucrului litigios unui 215

custode care trebuia sa pastreze si sa remita lucrul celui care castiga procesul se numea: - sequestre Depozitul format in situatii exceptionale (de exemplu rascoale) era: - depositum miserabile Depozitarull care refuza sa restituie lucrul la cererea deponentului era obligat in duplum in: - depositum miserabile Avea ca obiect lucruri fungibile: - commendatio - depositum irregulare Depozitarul putea sa consume lucrurile alfate in depozit in: - commendatio - depositum irregulare Obiectul depozitului neregulat era format din: - lucruri fungibile - lucruri de gen Obiectul depozitului sechestru putea sa fie alcatuit din: - res mancipi - res nec mancipi - res mobiles - res immobiles Erau contracte consensuale: - mandatum - locatio conductio - emptio- venditio - societas Erau contracte sinalagmatice perfecte: - locatio conductio - emptio- venditio - societas Pentru valabilitatea contractelor consensuale era necesara: - realizarea acordului de vointa intre parti Froma cea mai inalta a notiunii de contract a fost atinsa prin contractele: - consensuale Contractele consensuale era contracte: - de buna-credinta - care se puteau incheia si intre absenti Contractele consensuale se puteau incheia prin intermediul: - unui nuntius - unei terte persoane - unei scrisori In cazul incheierii unui contract consensual, nuntius era: - o terta persoana - purtator al consimtamantului partii absente - reprezentantul partii absente la incheierea contractului In aprecierea intinderii obligatiilor debitorului dintr-un contract consensual judecatorul 216

trebuia sa tina seama de: - intentia partilor - imprejurarile in care a avut loc acordul de vointa - nu numai de ceea ce partile au prevazut in mod expres Contractele consensuale erau contracte care: - nu puteau sa transmita dreptul de proprietate - generau obligatii de a face Exceptio non adimpleti contractus se aplica in cazul contractelor: - sinalagmatice - de buna-credinta Exceptio non adimpleti contractus presupunea ca o parte contractanta: - nu putea sa ceara indeplinirea prestatiei ce i se cuvenea daca la randul sau nu isi indeplinise propria obligatie - putea sa ceara indeplinirea prestatiei ce i se cuvenea daca la randul sau isi indeplinise propria obligatie Exceptio non adimpleti contractus putea fi ridicata in cazul: - locatiunii - vanzarii-cumpararii Exceptio non adimpleti contractus putea fi ridicata in cazul: - societas Vanzarea era contractul consensual in temeiul caruia vanzatorul transmitea cumparatorului in schimbul pretului: - numai posesia asupra unui lucru Elementele vanzarii erau: - consimtamantul - obiectul - pretul Consimtamantul vanzarii consta in: - acordul dintre vointa vanzatorului si vointa cumparatorului - acordul dintre vointa celui care intentiona sa vanda si vointa celui care intentiona sa cumpere Pentru a fi valabil consimtamantul vanzarii era necesar ca partile sa aiba: - agere - capacitatea de a se obliga - capacitatea de a instraina In cazul vanzarii-cumpararii nu aveau agere: - functionarii civili, in privinta bunurilor imobile din provincia pe care o administrau - functionarii militari, in privinta bunurilor imobile din provincia pe care o administrau In cazul vanzarii-cumpararii nu aveau agere: - tutorii, in privinta bunurilor mobile apartinand persoanelor a caror afaceri le administrau - tutorii, in privinta bunurilor imobile apartinand persoanelor ale caror afaceri le administrau - curatorii, in privinta bunurilor mobile apartinand persoanelor ale caror afaceri le 217

administrau - curatorii, in privinta bunurilor imobile apartinand persoanelor ale caror afaceri le administrau In cazul vanzarii-cumpararii nu aveau agere: - mandatarii, in privinta bunurilor mobile apartinand persoanelor ale caror afaceri le administrau - mandatarii, in privinta bunurilor imobile apartinand persoanelor ale caror afaceri le administrau - administratorii publici, in privnita bunurilor mobile pe care le administrau - administratorii publici, in privnita bunurilor imobile pe care le administrau In cazul vanzarii-cumpararii daca partile aveau agere contractul lua nastere: - in momentul realizarii acordului de vointa In cazul vanzarii cu inscris din dreptul lui Iustinian contractul lua nastere: - ulterior realizarii acordului de vointa - in momentul realizarii inscrisului Vanzarea cu inscris din dreptul lui Iustinian facea parte din categoria contractelor: - formale - solemne Obiectul vanzarii-cumpararii putea fi alcatuit din: - res mobiles - res imobiles - res corporales - res incorporales Obiectul vanzarii-cumpararii putea fi alcatuit din: - lucruri ale vanzatorului - lucruri ale altuia - res aliena Obiectul vanzarii-cumpararii putea fi alcatuit din: - lucruri prezente - lucruri viitoare - lucruri care nu existau, dar se spera ca vor fi realizate Vanzarea lucrurilor viitoare era desemnata prin expresia: - emptio rei speratae Vanzarea sperantei era desemnata prin expresia: - emptio spei Cumparatorul era obligat sa plateasca pretul in cazul in care a promis ca va cumpara: - pestele pe care il va prinde un pescar chiar daca fusese pescuita o cantitate mult mai mica fata de pretul promis - peste pe care il va prinde un pescar chiar daca nu s-a putut pescui nimic Vanzatorul care primise pretul era obligat sa-l restituie cumparatorului care promisese ca va cumpara: - recolta ce va fi obtinuta daca din cauza unei calamitati recolta fusese distrusa in intregime Era o vanzare conditionata in cazul unei: - emptio rei sperate - vanzarii care avea ca obiect un lucru viitor 218

Pretul vanzarii putea consta in: Trasatura esentiala care deosebea vanzarea de schimb era: - pretul vanzarii care consta intr-o suma de bani Pretul vanzarii trebuia sa fie: - determinat - determinabil - echitabil Pretul nereal era pretul: - derizoriu - neserios Pretul simulat era un pret: - nereal - trecut de forma - pe care cumparatorul nu avea intentia sa-l plateasca - pe care vanzatorul nu avea intentia sa-l primeasca Pretul neserios era un pret: - nereal - derizoriu In cazul cumpararii unui imobil pentru un singur sestert era vorba de un pret: - nereal - neserios - derizoriu Vanzarea era nula in cazul pretului: - derizoriu - simulat - nereal - neserios In cazul in care intr-un contract pretul era simulat contractul respectiv era: - valabil ca donatie daca erau indeplinite conditiile cerute de donatie Pretul vanzarii era determinat cand era fixat: - in momentul incheierii contractului Pretul vanzarii era determinat cand era fixat: - ulterior fara a depinde de buna-vointa partilor - ulterior de catre un tert In dreptul lui Iustinian vanzarea era considerata nula: - daca tertul desemnat nu dorea sa faca pretuirea - daca tertul desemnat nu putea sa hotarasca pretul Conditia pretului echitabil (iustum pretium) a fost introdusa in timpul lui: - Iustinian Pretul nu era echitabil: - daca nu era proportional cu valoarea curenta a lucrului - daca vanzatorul a suferit o apguba excesiva - daca imobilul a fost vandut la un pret mai mic decat jumatate din valoarea sa reala Pana la Iustinian consecinta vanzarii cu un pret inechitabil era: - mentinerea neconditionata a vanzarii 219

In dreptul lui Iustinian consecintele vanzarii cu un pret inechitabil puteau consta in: - anularea vanzarii cu restituirea lucrului si a pretului - mentinerea vanzarii in cazul in care cumparatorul achita diferenta pana la jumatate din pretul real Contractul de vanzare-cumparare da nastere la: - o actio empti care sanctiona obligatiile vanzatorului - o actio venditi care sanctiona obligatiile cumparatorului Vanzatorul era obligat: - sa pastreze lucrul in buna stare - sa predea lucrul cumparatorului - sa-l garanteze pe cumparator contra viciilor lucrului - sa-l garanteze pe cumparator contra evictiunii Vanzatorul raspundea pentru: - dolus - culpa lata - culpa levis in abstracto Daca lucrul aflat in proprietatea si posesia vanzatorului pierea ca urmare a unui caz de forta majora dupa incheierea contractului dar inainte de a fi predat cumparatorului riscul era suportat: - de cumparator - conform principiului emptoris est periculum Principiul emptoris est periculum nu se aplica: - in cazul vanzarii conditionate cand lucrul a pierit inainte de realizarea conditiei - dupa ce vanzatorul fusese pus in intarziere Principiul emptoris est periculum nu se aplica: - in cazul in care in contract era prevazuta raspunderea vanzatorului Principiul emptoris est periculum nu se aplica: - inainte de predarea lucrurilor care trebuiau cantarite - inainte de predarea lucrurilor care trebuiau masurate - inainte de predarea lucrurilor care trebuiau numarate - inainte de predarea lucruriloe de gen In cazul vanzarii conditionate riscul era suportat de: - vanzator daca lucrul a disparut pana in momentul realizarii conditiei - cumparator daca lucrul a disparut dupa realizarea conditiei In cazul vanzarii conditionate riscul era suportat de: - cumparator daca lucrul a fost deteriorat pana la realizarea conditiei care s-a indeplinit Regula emptoris est periculum era: - contrara principiilor care guvernau materia contractelor - o incalcare a principiului res perit domino Regula emptoris est periculum era nedreapta deoarece: - vanzatorul ramasese proprietar - pieirea lucrului il afecta pe cumparator Regula emptoris est periculum se explica prin faptul ca la origine: - vanzarea se realiza prin doua stipulatii independente una fata de cealalta - vanzatorul era creditorul pretului, iar cumparatorul creditor al predarii lucrului in 220

virtutea a doua contracte fara o corelatie Obligatia vanzatorului de a preda lucrul presupunea: - transmiterea catre cumparator a posesiei linistite a lucrului - inexistenta unei persoane care sa aiba pretentii asupra lucrului transmis cumparatorului - inexistenta unei persoane care sa tulbure posesia cumparatorului prin obtinerea contra lui a unui interdict Vanzatorul era obligat sa transfere proprietatea asupra lucrului: - cand s-a obligat sa transmita proprietatea - cand era proprietarul lucrului (in virtutea principiului conform caruia partile trebuiau sa se obtina de la orice dol) - in cazul vanzarii cu rea-credinta a lucrului altuia catre un cumparator de bunacredinta Vanzatorul transmitea numai posesia asupra lucrului vandut: - in cazul vanzarii cu buna-credinta a lucrului altuia Evictiunea consta in impiedicarea cumparatorului de a se folosi de lucrul cumparat: - integral - partial - ca urmare a unei hotarari judecatoresti obtinuta de un tert Garantia pentru evictiune se refera la cazul in care un tert: - il deposedase pe cumparator in urma unui proces in care dovedise ca avea un drept real anterior asupra lucrului - il deposedase pe cumparator in urma unui proces in care dovedise ca avea un drept de proprietate anterior asupra lucrului Vanzatorul era obligat sa-l despagubeasca pe cumparator in cazul in care un tert: - il deposedase pe cumparator in urma unui proces in care dovedise ca avea un drept real anterior asupra lucrului - il deposedase pe cumparator in urma unui proces in care dovedise ca avea un drept de proprietate anterior asupra lucrului Obligatia vanzatorului de garantie pentru evictiune era sanctionata prin: - actio auctoritatis - actio empti Obligatia vanzatorului de garantie pentru vicii era sanctionata prin: - actio auctoritatis - actio redhibitoria Actiunea care sanctiona obligatia vanzatorului pentru garantie atat pentru vicii cat si pentru evictiune era: - actio auctoritatis Actiunea care sanctiona obligatia vanzatorului pentru garantie atat pentru vicii cat si pentru evictiune era: Obligatia vanzatorului de garantie pentru vicii era sanctionata prin: - actio de modo agri - actio aestimatoria - actio quanti minoris Obligatia vanzatorului de garantie pentru evictiune era sanctionata prin: - actio ex stipulatu duplae 221

Obligatia vanzatorului de garantie pentru vicii era sanctionata in dreptul vechi prin: - actio de modo agri Obligatia vanzatorului de garantie pentru vicii era sanctionata in dreptul clasic prin: - actio aestimatoria - actio quanti minoris Obligatia vanzatorului de garantie pentru vicii era sanctionata in dreptul clasic prin: - actio redhibitoria Obligatia vanzatorului de garantie pentru vicii era sanctionata in dreptul vechi prin: - actio auctoritatis In dreptul clasic obligatia vanzatorului de a preda lucrul precum si cea de garantie pentru evictiune erau sanctionate prin: - actio empti Actio auctoritatis era acordata cumparatorului: - cand vanzarea se facea printr-o mancipatiune translativa de proprietate - cand un teren se vanduse ca liber de orice Cumparatorul recurgea la o stipulatio deplae: - cand mancipatiunea nu era valabila - cand vanzarea imbraca forma unor stipulatiuni Pentru a-l garanta pe cumparator contra evictiunii vanzatorul promitea sa-i plateasca dublul pretului primit (printr-o stipulatio duplae): - cand vanzarea se facea printr-o mancipatiune care nu era valabila - cand vanzarea imbraca forma unor stipulatiuni - cand obiectul vanzarii era res mancipi Prin actio de modo agri era sanctionat cazul cand: - suprafata terenului vandut era mai mica decat declarasa vanzatorul In dreptul clasic vanzatorul raspundea pentru viciile lucrului cand: - vanzatorul facuse declaratii false atribuind lucrului calitati pe care nu le avea - vanzatorul fusese de rea credinta Vanzatorul raspundea pentru vicii numai daca se obligase printr-o stipulatie speciala: - in dreptul clasic - in cazul in care era de rea-credinta - Obligatiile vanzatorilor de a face anumite declaratii privind eventualele vicii ale sclavilor sau animalelor scoase la vanzare au fost sanctionate: - - de edilii curuli - prin actio redhibitoria - prin actio quanti minoris Actio redhibitoria putea fi introdusa in termen de: Actio quanti minori putea fi introdusa in termen de: - 1 an de la data cand cumparatorul a cunoscut viciul Declaratiile inexacte ale vanzatorilor privitoare la eventualele vicii ale sclavilor sau animalelor vandute erau sanctionate prin: - actio redhibitoria prin care se cerea restituirea pretului - actio aestimatoria prin care se cerea reducerea pretului platit proportional cu viciile descoperite In timpul lui Iustinian vanzatorul raspundea pentru vicii: 222

- in mod obiectiv - indiferent de locul unde se incheiase vanzarea Putea fi reinnoita ori de cate ori se descoperea un nou viciu: - actio aestimatoria - actio quanti minoris Cumparatorul era obligat la plata: - cheltuielilor efectuate de vanzator pentru pastrarea lucrului atunci cand cumparatorul a intarziat sa ia in primire lucrul - dobanzilor pentru pret din momentul in care i-a fost predat lucrul chiar daca nu a fost pus in intarziere Plata pretului era: - principala obligatie a cumparatorului - sanctionata prin actio venditi Locatiunea era contractul prin care o persoana se obliga sa-i procure alteia in schimbul unei sume de bani: - folosinta temporara a unui lucru Locatiunea era contractul prin care o persoana se obliga: - in schimbul unei sume de bani - sa-i procure altei persoane serviciile sale - sa execute o lucrare altei persoane Locatiunea putea sa fie: - locatio rei - locatio operarum - locatio operis faciendi Locatio rei consta in inchirierea unui lucru: - corporal - mobil - imobil In locatio rei persoana care se folosea de lucrul inchiriat se numea: - colonus - conductor - inquilinus In locatio rei persoana care se folosea de imobilul inchiriat se numea: - colonus - inquilinus In locatio rei persoana care se folosea de imobilul urban inchiriat se numea: - inquilinus In locatio rei persoana care se folosea de un fond rustic inchiriat se numea: - colonus In locatio rei persoana care se folosea de lucrul mobil inchiriat se numea: - conductor In locatio operis faciendi persoana care se obliga sa execute o anumita lucrare se numea: - conductor In locatio operis faciendi persoana care beneficia de executarea unei anumite lucrari se numea: - locator 223

In locatio operis faciendi partile purtau numele de: - conductor - locator Obiectul locatiunii putea sa apartina: - locatorului - altei persoane In locatio rei locatorul era obligat: - sa tina lucrul in buna stare - sa repare lucrul ori de cate ori era nevoie - sa restituie cheltuielile efectuate cu conservarea lucrului In locatio rei locatorul era obligat sa raspunda pentru: - evictiune - viciile ascunse ale lucrului In locatio rei chiriasul era obligat sa raspunda pentru: - culpa levis in abstracto In locatio rei chiriasul era obligat: - sa foloseasca lucrul ca un bun gospodar - sa achite chiria In locatio rei durata locatiunii era fixata de: - obiceiuri locale - chirias - locator Locatiunea pe timp nedeterminat avea loc in cazul in care: - partile hotarau sa nu rezilieze contractul Obiectul unei locatio operarum era alcatuit din: Serviciile unei persoane puteau fi inchiriate printr-o: - locatio operarum Construirea unei case putea forma obiectul unei: - locatio operis faciendi Executarea unei lucrari putea forma obiectul unei: - locatio operis faciendi O munca necalificata putea forma obiectul unei: - locatio operarum In locatio operis faciendi pretul era datorat: - de locator - de indata ce lucrarea a fost receptionata In locatio operis faciendi riscul pieirii lucrului era suportat de: - conductor, inainte de receptionarea lucrarii - locator dupa receptionarea lucrarii Drepturile chiriasului era sanctionate printr-o: - actio ex conducto - actio conducti Socii erau: - parti in contractul de societate - societari 224

- asociati Societatea era contractul: - sinalagmatic perfect - prin care partile puneau in comun activitatea lor in vederea obtinerii unui profit Pentru constituirea contractului de societate era suficient sa existe numai: - un interes comun - intentia de a forma o societate - un scop licit Diligenta depusa de asociati in executarea contractului era apreciata: - in abstracto, in dreptul clasic - in concreto, in dreptul bizantin Atragea infamia in caz de condamnare: - actio depositi directa - actio pro socio Paguba produsa de societate era suportata: - de fiecare asociat - in mod egal - proportional cu aportul adus la constituirea societatii Contractul de societate se putea stinge prin: - vointa unuia dintre asociati - vointa majoritatii asociatilor - vointa tuturor asociatilor - moarte fiecaruia dintre asociati Contractul de societate se putea stinge: - prin atingerea scopului pentru care s-a realizat contractul - cand activul societatii a pierit in intregime - prin ajungerea la termenul prevazut pentru functionare Societatea particulara era societatea: - care cuprindea o parte din bunurile asociatilor - care cuprindea un anumit bun determinat Mandatul era contractul: - prin care mandatarul se obliga in favoarea mandantului - sa presteze un serviciu gratuit In dreptul claisic mandatarul raspundea pentru: - dolus - culpa lata In dreptul lui Iustinian mandatarul raspundea pentru: - dolus - culpa lata - culpa levis in abstracto In cadrul contractului de mandat trebuia ca: - mandatarul sa dea socoteala mandantului - efectele actelor efectuate sa fie trecute asupra mandantului Contractul de mandat genera: - o actio mandati directa care apartinea mandantului - o actio mandanti contraria care apartinea mandatarului 225

Mandatul indeplinit in interesul mandantului era un mandat: - simplu - calificat Mandatul indeplinit in interesul unui tert era un mandat: - calificat Mandatul se putea stinge prin: - vointa unei dintre parti - vointa ambelor parti - moartea unei dintre parti - revocarea de catre mandant Mandatul se stinge de regula prin: - ajungerea la termen - executare Pana la inceputul imperiului o conventie avea eficacitate juridica in cazul in care se integra in categoria de contracte: - formael - reale - consensuale Nova conventia faceau parte din categoria de contracte: - nenumite Contractus incerti faceau parte din categoria de contracte: - nenumite Noile categorii de conventii aparute la inceputul imperiului erau denumite: - nova conventia de catre Ulpian - contractus incerti de catre Ulpian Contractele nenumite au fost recunoscute in mod definitiv: - in epoca postclasica - in timpul lui Iustinian In functie de forma lor contractele nenumite au fost sistematizate in urmatoarele tipuri: In functie de obiectul lor contractele nenumite au fost sistematizate in urmatorele categorii: - do ut des - do ut facias - facio ut des - facio ut facias Permutatio facea parte din categoria: - do ut des Precarium facea parte din cateogria: - facio ut facias Tranzactia era conventia care facea parte din categoria: - facio ut facias Donatia era contractul nenumit care facea parte din categoria: Donatio sub modo facea parte din categoria: - do ut facias 226

Compromissum era contractul nenumit care facea parte din categoria: Aestimatium facea parte din categoria: - facio ut facias Donatio propter nuptias era un contract nenumit care facea parte din categoria: Condictio causa data causa non secuta era acordata creditorului dintr-un contract: - do ut des - do ut facias Actio de dolo sanctiona dreptul creditorului dintr-un contract: - facio ut des - facio ut facias Condictio ob causam datorum sanctiona dreptul creditorului dintr-un contract: - do ut des - do ut facias Actio praescriptis verbis sanctiona dreptul creditorului dintr-un contract: - do ut des - do ut facias - facio ut des - facio ut facias Prin condictio ex poenitentia se putea renunta la un contract din categoria: - do ut des - do ut facias - facio ut des - facio ut facias Dreptul de proprietate se putea transmite prin: - donatio sub modo - permutatio Se transmitea numai posesia prin: - aestimatum - precarium Se confunda uneori cu contractul de vanzare: - permutatio Conventia prin care o persoana remitea alteia proprietatea unui lucru spre a-l vinde intr-o anumita perioada de timp se numea: Conventia prin care o persoana remitea alteia posesiunea unui lucru spre a-l vinde intr-o anumita perioada de timp se numea: - aestimatum Conventia prin care partile renuntau reciproc la pretentiile lor pentru a evita un proces se numea: Facea parte din categoria do ut facias: - donatio sub modo Contractul format prin remiterea gratuita a posesiunii unui lucru catre o persoana care se obliga sa-l foloseasca si sa-l restituie la cerere se numea: 227

- precarium Facea parte din categoria pactelor sanctionate (pacta vestita): Faceau parte din categoria contractelor nenumite: - aestimatum - donatio sub modo - permutatio - precarium Lucrul trebuia restituit daca nu fusese vandut in termenul convenit in cazul in care era vorba de: - aestimatum Condictio ab causa datorum putea fi exercitata de creditorul din: - donatio sub modo - permutatio Actio de dolo putea fi exercitata de creditorul care si-a realizat prestatia contra debitorului care nu si-a indeplinit obligatia din: - aestimatum - precarium Condictio causa data causa non secuta putea fi exercitata de creditorul din: - donatio sub modo - permutatio Prin condictio ex poenitentia se putea renunta la: - destimatum - donatio sub modo - permutatio - precarium Prin actio praescriptis verbis se puteau apara creditorii din: - aestimatum - donatio sub modo - permutatio - precarium Res aliena putea forma obiectul contractului in cazul in care era vorba de: - aestimatum - precarium In timpul lui Iustinian drepturile creditorilor dintr-un contract nenumit puteau fi aparate prin: - actio de dolo - actio praescriptis verbis - condictio ob causa datorum - condictio ex poenitentia Pana la iustinian drepturile creditorilor dintr-un contract nenumit puteau fi aparate prin: - actio de dolo - condictio ob causa datorum In timpul lui Iustinian au fost create: - actio praescriptis verbis - condictio ex poenitentia 228

Pactele sanctionate erau conventii care: - nu faceau parte din categoria contractelor - se bucurau de protectie juridica Erau izvoare de obligatii in dreptul clasic: - pactele alaturate - pactele pretoriene - pactele sanctionate Au devenit izvoare de obligatii in epoca postclasica: - pactele legitime Erau sanctionate de jurisconsulti: - pactele alaturate Erau sanctionate de imparat: - pactele legitime Pactele minutorii faceau parte din: - pactele alaturate - pactele sanctionate Pactele de juramant faceau parte din: - pactele pretoriene - pactele sanctionate Recepta faceau parte din: - pactele pretoriene - pactele sanctionate Tranzactia facea parte din: Pactum donationis facea parte din: - pactele legitime - pactele sanctionate Donatio propter nuptias facea parte din: - pactele legitime - pactele sanctionate Donatio sub modo facea parte din: Donatio mortis causa facea parte din: - pactele legitime - pactele sanctionate Pactele ad augendam obligationem faceau parte din: - pactele alaturate - pactele sanctionate Compromissum facea parte din: - pactele legitime - pactele sanctionate Receptum argentarii facea parte din: - pactele pretoriene - pactele sanctionate Constitutum debiti facea parte din: - pactele pretoriene 229

- pactele sanctionate Receptum arbitrii facea parte din: - pactele pretoriene - pactele sanctionate Donatia intre soti facea parte din: - pactele legitime - pactele sanctionate Receptum nautarum cauponum et stabulariorum facea parte din: - pactele pretoriene - pactele sanctionate Donatia intre vii obisnuita facea parte din: - pactele legitime - pactele sanctionate Promisiunea de arbitraj facea parte din: - pactele pretoriene - pactele sanctionate Conventia de dota facea parte din: - pactele legitime - pactele sanctionate Aestimatum facea parte din: Pactele ad minuendam obligationem faceau parte din: - pactele alaturate - pactele sanctionate Pacta adiecta desemneaza: - pactele alaturate Expresia pacta vestita este sinonima cu: - pactele sanctionate Pactele sanctionate se puteau incheia valabil: - prin consimtamantul partilor - prin predarea lucrului care forma obiectul pactului - in prezenta partilor - in absenta partilor Pacta adiecta era acorduri de vointa: - adaugate pe langa un contract - care urmareau sa micsoreze obligatia debitorului - care urmareau sa agraveze obligatia debitorului Pactele minutorii erau acorduri de vointa: - adaugate pe langa un contract - care urmareau sa micsoreze obligatia debitorului Pactele ad augendam obligationem erau acorduri de vointa: - adaugate pe langa contract - care urmareau sa agraveze obligatia debitorului Acordul de vointa care permitea debitorului sa plateasca in rate facea parte din categoria pactelor: - adaugate pe langa un contract 230

- care urmareau sa micsoreze obligatia debitorului Acordul de vointa prin care cumparatorul imobilului se angaja sa respecte inchirierea incheiata de vanzator si care avea ca obiect acelasi imobil facea parte din categoria pactelor: - adaugate pe langa un contract - care urmareau sa agraveze obligatia debitorului Principiul emptio non tollit locatum priveste pactele: - adaugate pe langa un contract - care urmareau sa agraveze obligatia debitorului Exceptio pacti conventi sanctiona pactele: - adaugate pe langa un contract - care urmareau sa micsoreze obligatia debitorului Actiunea care izvora din contractul principal sanctiona pactele: - adaugate pe langa un contract - care urmareau sa agraveze obligatia debitorului Pactele pretoriene erau sanctionate prin actiuni: - honorarii - in factum Erau pacte pretoriene: - constitutul - pactul de juramant - recepta Constitutum debiti facea parte din: - pacta vestita - pacta praetoria Debitorul care nu platea la scadenta nici dupa ce in urma pactului incheiat cu creditorul sau se obligase un nou termen pentru plata datoriei era obligat sa plateasca inca jumatate peste cuantumul sumei datorate prin valorificare de catre creditor a unei: - actio in factum - actio de pecunia constituta Conventia prin care una din partile contractului era eliberata de obligatia sa daca cealalta parte nu isi executa propria obligatie intr-un anumit termen era: - un pact alaturat - un pact comisoriu Lex comissoria era: - un pact alaturat - un pact comisoriu Conventia prin care una sau ambele parti contractante isi rezerva dreptul sa denunte contractul era: - un pact alaturat - un pact de renuntare la contract Pactum de non alienda era: - un pact alaturat Pactum displicentiae era: - un pact alaturat - un pact de renuntare la contract 231

Pactum de retrovendendo era: - un pact alaturat Lex comissoria era: Lex comissoria putea sa insoteasca un contract de: - vanzare-cumparare - societate - locatiune Pactum comissorium putea sa insoteasca un contract de: - vanzare-cumparare - societate - locatiune Conventia prin care vanzatorul isi rezerva dreptul sa cumpere lucrul vandut inaintea altor persoane in cazul in care cumparatorul intentiona sa revanda acel lucru era un pact: - de preemtiune - alaturat Pactum de retrovendendo era un pact: - de rascumparare - alaturat Pactum promitiseos era un pact: - de preemtiune - alaturat Pactul de neinstrainare era un pact: - alaturat Conventia prin care vanzatorul era eliberat de obligatia de a-l garanta pe cumparator contra evictiunii era un pact: - alaturat Pactum de non praestanda evictione era un pact: Pactum de retrovendendo era un pact: Din categoria pactelor alaturate facea parte: - pactum de non alienando - pactum displicentiae - pactum promitiseos - pactum de retrovendendo Din categoria pactelor sanctionate faceau parte: - pactum de non alienando - pactum displicentiae - pactum promitiseos - pactum de retrovendendo Din categoria pactelor pretoriene faceau parte: Din categoria pactelor legitime faceau parte: Unui contract de vanzare-cumparare i se putea alatura un: 232

- pactum de non alienando - pactum displicentiae - pactum promitiseos - pactum de retrovendendo Dreptul vanzatorului putea fi exercitat numai daca oferta sa era efectuata in conditii egale cu oferta prezentata de terti in cazul unui: - pactum promitiseos Pactul care putea sa insoteasca orice contract cu exceptia contractului de gaj era: Conventia prin care vanzatorul isi rezerva dreptul sa rascumpere lucrul vandut intr-un anumit interval de timp era un: - pactum de retrovendendo Pactele sanctionate se puteau incheia valabil prin: - acordul de vointa exprimat - in absenta partilor prin intermediul unui nuntius - in prezenta partilor - predarea lucrului care forma obiectul Pentru a exista donatia trebuia ca: - donatarul sa aiba animus donandi - donatarul sa accepte donatia Pana in epoca postclasica donatia se putea realiza prin: - acceptilatio - mancipatio - stipulatio - traditio In epoca postclasica donatia se realiza prin: Donatia prin crearea sau stingerea de obligatii se putea realiza prin: - acceptilatio - stipulatio Donatia prin transmiterea dreptului de proprietate se putea realiza prin: - mancipatio - traditio Conventia de dota a fost sanctionata pentru prima data de imparatul: - Theodosie al II-lea Conditia prezentei vecinelor ca martori la realizarea donatiei a fost introdusa de imparatul: - Constantin Conditia treditiunii efective a lucrului pentru realizarea donatiei a fost introdusa de imparatul: - Constantin Conditia transcrierii actului de donatie intr-un registru public a fost introdusa de imparatul: Conventia de donatie a fost transformata intr-un pact legitim in timpul imparatului: - Iustinian 233

Donatia a fost sanctionata printr-o condictio ex lege in timpul imparatului: - Iustinian Conditia redactarii unui inscris pentru valabilitatea donatiei a fost introdusa de imparatul: Pentru limitarea donatiilor in timpul Republicii au fost adoptate: - Lex Calpurnia - Lex Cincia - Lex Publicia Pentru limitarea donatiilor in dreptul clasic au fost adoptate: Pentru limitarea donatiilor in epoca postclasica au fost adoptate: Patronilor li s-a interzis primirea de cadouri de la clientii lor cu ocazia Saturnaliilor prin: - Lex Publicia Avocatilor li se interzicea sa primeasca bani sau alte foloase pentru pledoariile lor prin: - Lex Cincia Donatiile ultra-modum facute unor persoane straine de familia donatorului au fost interzise prin: - Lex Cincia Magistratilor li s-a interzis sa primeasca donatii de la persoanele asupra carora isi exercitau autoritatea prin: - Lex Calpurnia Obiectul donatiei putea consta din: - orice drept patrimonial - orice lucru pe care donatarul era capabil sa-l primeasca Obiectul donatiei putea consta in: - intregul patrimoniu al donatorului, dupa ce erau deduse datoriile In cazul donatiei raspunderea pentru evictiune revenea: - donatorului daca si-a asumat-o in mod expres In cazul donatiei raspunderea pentru evictiune revenea: - intotdeauna donatorului de rea-credinta - donatorului de buna-credinta numai daca si-a asumat-o in mod expres In dreptul clasic donatiile erau revocabil pentru: - ingratitudine dar numai in raporturile dintre patron si client In dreptul lui Iustinian donatiile erau revocabile pentru: - ingratitudine in general - survenire de copil - neexecutarea sarcinii in cazul donatiei cu sarcini In epoca veche donatiile erau revocabile pentru: In dreptul roman pana la Oratio Severi donatia intre soti era valabila: In dreptul roman prin Oratio Severi donatia intre soti era valabila: - in cazul casatoriei fara manus - daca sotul donator persista pana la moarte in intentia de a gratifica pe sotul donatar 234

Constituia o replica a dotei: - donatia inainte de casatorie - donatio propter nuptias Se facea in general sub conditia suspensiva: - donatio mortis causa In dreptul postclasic a fost asimilata legatului: Donatio mortis causa Numai sotul putea fi donator in: - donatia inainte de casatorie - donatio propter nuptias Calitatea de sot era esentiala pentru ca o persoana sa fie donator in: - donatia intre soti - donatia inainte de casatorie - donatio propter nuptias Calitatea de sotie era esentiala pentru ca o persoana sa fie donator in: - donatia intre soti Calitatea de sot era esentiala pentru ca un barbat sa fie donatar in: - donatia intre soti Numai sotia putea fi donatar in: - donatia inainte de casatorie - donatia propter nuptias Pactele nesanctionate erau: - pacta nuda - care dadeau nastere la o obligatie naturala Pactele alaturate erau sanctionate prin: - actiunea care izvora din contractul principal in cazul pactelor ad augendam obligationem - exceptia pactului convenit in cazul pactelor minutorii Delictul (delictum) este un fapt: - ilicit - care genereaza obligatia de a repara paguba provocata - care genereaza obligatia de a suporta pedeapsa prevazuta de lege In cazul in care delictul a fost comis de catre mai multe persoane despagubirile erau suportate: - de toti autorii in mod solidar - fara a se putea invoca beneficiul de diviziune Consecintele comiterii delictului de catre mai multe persoane erau urmatoarele: - pedeapsa aplicata era personala - autorii erau obligati solidar la plata despagubirilor Presupuneau aplicarea unei pedepse care da nastere la un iudicium publicum: - crimina - delicta publica - delicta privata Lezau interesele particularilor: - delicta privata - delictele de drept pretorian 235

Lezau interesele statului roman: - crimina - delicta publica In raport de caracterul pedepsei aplicate delictele se clasificau in: - delicte publice - delicte private Sunt sinonime: - delictele private vechi si delictele de drept civil - delictele private noi si delictele de drept pretorian Delictele private presupuneau: - aplicarea unei pedepse private cerute de partea lezata - obligarea delincventului la dublul valorii prejudiciului provocat - obligarea delincventului la triplul valorii prejudiciului provocat - obligarea delincventului la cvadruplul prejudiciului provocat Furtul era un delict: - privat vechi - de drept civil Delictul de furt putea consta din sustragerea ilegala a unui lucru: - mobil - apartinand altei persoane - apartinand hotului Constituia un element esential al delictului de furt: - intentia de imbogatire - intentia de a trage un profit pecuniar - animus lucri faciendi Dupa obiect delictul de fur se clasifica in: - furtum rei ipsius - furtum usus Dupa modul de comitere furtul putea sa fie: - furtum manifestum - furtum nec manifestum Dupa obiect furtul obisnuit era: - furtum rei ipsius Intrebunitarea unui lucru intr-un alt mod decat cel convenit cu proprietarul lucrului constituia delictul de: - furtum usus Furtum suae rei consta in : - sustragerea de catre proprietar a lucrului sau aflat la creditorul gajist - sustragerea de catre proprietar a lucrului sau aflat la tertul posesor de bunacredinta Furtum alienae rei consta in: - sustragerea unui lucru apartinand altei persoane Furtum usus consta in: - folosirea unui lucru fara stirea proprietarului Furtum rei ipsius consta in: - sustragerea unui lucru apartinand altei persoane - sustragerea de catre proprietar a lucrului sau aflat la creditorul gajist 236

- sustragerea de catre proprietar a lucrului sau aflat la tertul posesor de bunacredinta Furtum manifestum era furtul: - fragrant - in care hotul era surprins ducand cu el lucrul furat - in care hotul era surprins asupra faptului Furtum nec manifestum era furtul: - in care hotul nu era surprins asupra faptului In dreptul vechi omul liber care savarsea un furtum manifestum era pedepsit cu: -sclavia -bataia cu vergile In dreptul vechi sclavul care savarsea un furtum manifestum era pedepsit cu: -moartea In dreptul vechi omul liber care savarsea un furtum nec manifestum era pedepsit cu: In epoca veche hotul care a comis un furtum nec manifestum era sanctionat cu: -o amenda echivalenta cu dublul valorii lucrului furat In epoca veche persoana care a primit spre pastrare lucrul sustras prin furtum nec manifestum era sanctionata cu: -o amenda echivalenta cu triplul valorii lucrului furat In dreptul clasic hotul care a comis un furtum manifestum era sanctionat cu: -o amenda echivalenta cu cvadruplul valorii bunului furat In dreptul classic persoanele la care s a gasit un lucru sustras prin furtum manifestum erau sanctionate cu: -o amenda echivalenta cu cvadruplul valorii bunului furat In dreptul classic hotul care a comis un furtum nec manifestum era sanctionat cu: -o amenda echivalenta cu dublul valorii lucrului furat In dreptul classic persoana la care s a gasit un lucru sustras prin furtum nec manifestum era sanctionata cu: -o amenda echivalenta cu dublul valorii lucrului furat In cazul unui furtum manifestum primea o amenda echivalenta cu dublul valorii lucrului sustras: In cazul unui furtum manifestum primea o amenda echivalenta cu triplul valorii lucrului sustras: In cazul unui furtum manifestum primea o amenda echivalenta cu cvadruplul valorii lucrului sustras: -hotul in dreptul classic -tainuitorul in dreptul classic In cazul unui furtum nec manifestum primea o amenda echivalenta cu dublul valorii lucrului sustras: -hotul in dreptul vechi -hotul in dreptul classic -tainuitorul in dreptul clasic In cazul unui furtum nec manifestum primea o amenda echivalenta cu triplul valorii lucrului sustras: 237

-tainuitorul in dreptul vechi In cazul unui furtum nec manifestum primea o amenda echivalenta cu cvadruplul valorii lucrului sustras: Iniuria consta dintr-o ofensa: -adusa prin vorbe: -adusa prin fapte -cu intentie Legea celor XII Table cunostea urmatoarele cazuri de iniuria: -membrum ruptum -os fractum -iniuria in sens restrans Vatamarea grava a unei parti a corpului omenesc constituia un caz de: -membrum ruptum Insulta adusa unei persoane constituia un caz de: - iniuria in sens restrans Violenta exercitata asupra corpului unei persoane avand drept consecinta pierderea sau incetarea functionalitatii unui organ constituia un caz de: - membrum ruptum Scoaterea ochiului unei persoane constituia un caz de: - membrum ruptum Legea talionului se putea aplica in caz de: - membrum ruptum Potrivit Legii celor XII Table se putea recurge la compozitiunea voluntara in caz de: - membrum ruptum Legea celor XII Table a prevazut compozitiunea legala in caz de: - os fractum - iniuria in sens restrans Legea celor XII Table prevedea o amenda de 25 de asi in caz de: - iniuria in sens restrans Legea celor XII Table prevedea o amenda de 50 de asi in caz de: Legea celor XII Table prevedea o amenda de 250 de asi in caz de: - os fractum Legea celor XII Table prevedea o amenda de 300 de asi in caz de: - os fractum Legea celor XII Table permitea dreptul de razbunare in caz de: - membrum ruptum Legea celor XII Table facea diferenta intre omul liber si sclav in caz de: - os fractum Termenul iniuria are sensul de: - nedrept - dauna nepatrimoniala Termenul iniuria are sensul de: - contrar dreptului - forma cea mai simpla a unui delict nepatrimonial 238

Paguba provocata de un om liber lucrurilor straine se numea: - damnum iniuria datum Paguba provocata de un sclav lucrurilor apartinand altui stapan se numea: - noxia Paguba provocata de animalele unei persoane lucrurilor apartinand altei persoane se numea: - pauperies Delictul damnum iniuria datum a fost reglementat prin: - Legea Aquilia Damnum iniuria datum este o dauna provocata:- lucrurilor straine - in mod intentionat - din neglijenta Autorul delictului damnum iniuria datum era sanctionat cu o amenda echivalenta cu valoarea ce mai mare pe care a avut-o sclavul sau animalul de turma in anul precedent in cazul in care delictul s-a comis prin: - uciderea sclavului - uciderea animalului Autorul delictului damnum iniuria datum era sanctionat cu o amenda echivalenta cu valoarea ce mai mare pe care a avut-o sclavul sau animalul de turma in ultimele 30 de zile anterioare delictului in cazul in care delictul s-a comis prin: - ranirea sclavului - ranirea animalului Autorul delictului damnum iniuria datum era sanctionat cu o amenda echivalenta cu valoarea ce mai mare pe care a avut-o un animal mic in anul precedent delictului in cazul in care delictul s-a comis prin: - uciderea sclavului Autorul delictului damnum iniuria datum era sanctionat cu o amenda echivalenta cu valoarea ce mai mare pe care a avut-o in ultimele 30 de zile anterioare delictului in cazul in care delictul s-a comis prin: - ranirea sclavului - ranirea animalului - uciderea animalului In cazul producerii delictului damnum iniuria datum prin provocare de stricaciuni unui lucru neinsufletit sanctiunea consta intr-o amenda echivalenta cu: - valoarea cea mai mare pe care lucrul respectiv a avut-o in ultimele 30 de zile anterioare delictului In dreptul clasic in materie de damnum iniuria datum notiunea de dauna a fost extinsa: - de jurisprudenta - la orice prejudiciu pecuniar In dreptul clasic in materie de damnum iniuria datum s-a admis ca victima sa ceara ca despagubire: - valoarea pagubei (damnum emergens) - castigul de care a fost lipsita ( lucrum cessans) Initial prevederile legii Aquilia se aplicau in favoarea: - proprietarilor 239

Pretorul a extins eplicarea legii Aquilia in favoarea: - posesorilor de buna-credinta - creditorilor gajisti - uzufructuarilor In dreptul pretorian prevederile legii Aquilia se aplicau in cazul: - proprietarilor - posesorilor de buna-credinta - creditorilor gajisti - uzufructuarilor Rapina era un delict: - privat nou - de drept pretorian Actio vi bonorum raptorum a fost create de pretorul: -Lucullus Actio quod metus causa a fost creata de pretorul: -Octavius Actio dolo a fost creata de pretorul: -Aquilius Gallus Delictul fraus creditorum a fost reglementat de pretorul: -Paulus Delictul rapina a fost reglementat de pretorul: -Lucullus Violenta morala(metus) a fost sanctionata ca delict civil de pretorul: -Octavius Autorul delictului rapina putea fi sanctionat cu obligarea la o suma de bani echivalenta cu: -valoarea prejudiciulu -cvadruplul prejudiciului Cand actio vi bonorum raptorum era introdusa intra annum autorul delictului era sanctionat cu obligarea la o suma de bani echivalenta cu: -cvadruplul prejudiciului Cand actio vi bonorum raptorum era introdusa post annum autorul delictului era obligat la o suma de bani echivalenta cu: -valoarea prejudiciului Actio quod metus causa putea fi intentata impotriva: -autorului delictului -mostenitorilor autorului delictului daca se imbogatisera de pe urma delictului -tertilor de buna credinta care profitasera de pe urma delictului -tertilor de rea credinta care profitasera de pe urma delictului Actio de dolo putea fi intentata impotriva: -autorului delictului -mostenitorilor autorului delictului daca se imbogatisera de pe urma delictului Actio Pauliana putea fi intentata impotriva: -autorului delictului -mostenitorilor autorului delictului daca se imbogatisera de pe urma delictului -tertilor de buna credinta care profitasera de pe urma delictului 240

-tertilor de rea credinta care profitasera de pe urma delictului Cu o exceptie putea fi sanctionat delictul: -metus -dolus malus Cu o restitutio in integrum putea fi sanctionat delictul: -metus -dolus malus Sustragerea cu violenta a unui lucru constituia delictul: -rapina Sustragerea fara violenta a unui lucru constituia delictul: Ansamblul manoperelor frauduloase intrebuintate pentru a determina o persoana sa incheie un act pe care altfel nu l ar fi incheiat constituia delictul: -dolus malus Mijloacele viclene folosite pentru inselarea dusmanilor constituiau: Laudarea exagerata a marfurilor constituia: Instrainarea bunurilor facuta de debitor cu scopul de a si crea sau mari insolvabilitatea constituia delictul: -fraus creditorum Frauda era un element esential pentru delictul: -dolus malus In dreptul vechi dolul a fost sanctionat in cazul in care victima era: -o persoana mai mica de 25 de ani Actio de dolo era o actiune: - subsidiara - in personam Erau actiuni arbitrale: - actio quod metus causa - actio de dolo - actio Pauliana Actio Pauliana era o actiune: - arbitrala - in factum - in rem Pentru existenta delictului fraus creditorum trebuia sa se fi produs o micsorare a patrimoniului: - debitorului - ca urmare a unei actiuni - ca urmare a unei inactiuni In cazul delictului fraus creditorum se prezuma: - consilium fraudis Consilium fraudis desemna: - o conditie a exercitarii actiunii pauliene - conditia ca debitorul sa fi fost constient ca prin actul sau prejudiciaza creditorii 241

Conscius fraudis desemna: - o conditie a exercitarii actiunii pauliene - conditia ca tertul dobanditor sa fi fost complice la frauda Eventus damni desemna: - o conditie a exercitarii actiunii pauliene - conditia ca actul debitorului sa fi produs o paguba reala creditorului Damnum emergens desemna: Fapta debitorului de asi crea insolvabilitatea cu intentia de a-i prejudicia pe creditori reprezenta: - consilium fraudis - o conditie a exercitarii actiunii pauliene Fapta debitorului de a-si mari insolvabilitatea cu intentia de a-i prejudicia pe creditori reprezenta: - consilium fraudis - o conditie a exercitarii actiunii pauliene Cunoasterea de catre tertul dobanditor a faptului ca prin actul efectuat de catre debitor erau prejudiciati creditorii reprezenta: - conscius fraudis - o conditie a exercitarii actiunii pauliene Producerea unri pagube reale creditorilor prin actul fraudulos al debitorului reprezenta: - eventus damni In cazul delictului fraus creditorum micsorarea patrimoniului debitorului se putea produce daca debitorul: - nu intenta o actiune contra debitorului sau In cazul delictului fraus creditorul micsorarea patrimoniului debitorului se putea produce prin instrainarea unor bunuri: - cu titlu gratuit catre un dobanditor de buna-credinta - cu titlu gratuit catre un dobanditor de rea-credinta - cu titlu oneros la un pret dezavantajos In cadrul delictului fraus creditorum se facea distinctie intre dobanditorii de bunacredinta si cei de rea-credinta cand era vorba de: - conscius fraudis - dobanditori cu titlu oneros In cadrul delictului fraus creditorum pierdeau lucrurile primite de la debitorul insolvabil fara a putea pretinde vreo despagubire: - dobanditorul cu titlu oneros de rea-credinta - dobanditorul cu titlu gratuit de buna-credinta - dobanditorul cu titlu gratuit de rea-credinta In cadrul delictului fraus creditorum venea in concurs cu creditorii debitorului insolvabili: - dobanditorul cu titlu oneros de buna-credinta In cadrul delictului fraus creditorum se spune ca lupta sa realizeze un castig ( certat de lucro captando) - dobanditorul cu titlu gratuit de buna-credinta - dobanditorul cu titlu gratuit de rea-credinta In cadrul delictului fraus creditorum in privinta restituirii lucrului subdobanditorul cu titlu 242

oneros de buna-credinta de la un dobanditor cu titlu gratuit de rea-credinta era trata precum: - dobanditorul cu titlu oneros de rea-credinta - dobanditorul cu titlu gratuit de buna-credinta - dobanditorul cu titlu gratuit de rea-credinta In cadrul delictului fraus creditorum daca dobanditorii erau de buna-credinta si cu titlu oneros veneau in concurs cu creditorii debitorului insolvabil: - subdobanditorii cu titlu oneros de buna-credinta - subdobanditorii cu titlu oneros de rea-credinta - subdobanditorii cu titlu gratuit de buna-credinta - subdobanditorii cu titlu gratuir de rea-credinta In cadrul delictului fraus creditorum daca dobanditorii erau de rea-credinta si cu titlu oneros veneau in concurs cu creditorii debitorului insolvabil: In cadrul delictului fraus creditorum daca dobanditorii erau de buna-credinta si cu titlu gratuit veneau in concurs cu creditorii debitorului insolvabil: In cadrul delictului fraus creditorum daca dobanditorii erau de rea-credinta si cu titlu gratuit veneau in concurs cu creditorii debitorului insolvabil: Obligatiile cvasicontractuale rezulta dintr-un fapt: - licit - care nu presupune consimtamantul partilor Intre partile unui cvasicontract: - exista un raport juridic asemanator cu obligatia contractuala In gestiunea de afaceri persoana care administreaza bunurile altei persoane poarta numele de: - gerant - negotiorum gestor In gestiunea de afaceri persoana ale carei bunuri sunt administrate poarte numele de: - gerat - dominus rei gestae Iin gestiunea de afaceri proprietarul lucrului gerat poarte numele de: - gerat - dominus rei gestae In gestiunea de afaceri persoana care nu are cunostinta despre administrarea bunurilor poarta numele de: - gerat - dominus rei gestae Partile in gestiunea de afaceri poarta numele de: - gerat - gerant - negotiorum gestor - dominus rei gestae Gestiunea de afaceri presupune printre altele: - un element negativ 243

- un element intentionat Gestiunea de afaceri presupune un act: - de administrare a bunurilor altei persoane - de imixtiune in patrimoniul altei persoane - de gestiune Ingestiunea de afaceri actul de gestiune poate consta intr-un act: - de mixtiune in patrimoniul altei persoane - de administrare a bunurilor altei persoane - juridic - material In gestiunea de afaceri repararea unei case constituie un act - de administrare a bunurilor altei persoane - juridic In gestiunea de afaceri plata datoriilor unei persoane pentru a evita sa- i vanda lucrurile constituie un act: - de mixtiune in patrimoniul altei persoane - de administrare a bunurilor altei persoane - juridic In gestiunea de afaceri elementul intentionat consta in: - intentia da a administra afacerile altei persoane - animus aliena negotia gerendi In gestiunea de afaceri gerantul actioneaza cu: - intentia de a administra afacerile altei persoane - animus aliena negotia gerendi In gestiunea de afaceri elementul negativ consta in: - necunoasterea de catre gerat a administrarii bunurilor sale Daca geratul ar cunoaste ca o alta persoana ii administreaza bunurile poate fi vorba de: - un mandat expres - un mandat tacit Gestiunea de afaceri da nastere la obligatii pentru: - gerat - gerant - negotiorum gestor - dominus rei gestae Obligatia de a administra lucrurile cu buna-credinta revine: - gerantului - lui negotiorum gestor Obligatia de a restitui toate cheltuielile utile efectuate cu ocazia gestiunii de afaceri revine: - geratului - lui dominus rei gestae Obligatia de a continua gestiunea cu care s-a insarcinat revine: - gerantului - lui negotiorum gestor Obligatia de a termina gestiunea cu care s-a insarcinat revine: - gerantului 244

- lui negotiorum gestor Obligatia de a da socoteala in legatura cu actele de administrare pe care le-a savarsit revine: - gerantului - lui negotiorum gestor Dreptul de a cere socoteala in legatura cu actele savarsite cu ocazia efectuarii gestiunii de afaceri revine: - geratului - lui dominus rei gestae Actio negotiorum gestorum directa sanctioneaza obligatiile: - gerantului - lui negotiorum gestor Actio negotiorum gestorum directa era acordata: - geratului - lui dominus rei gestae Actio negotiorum gestorum contraria sanctiona obligatiile: - geratului - lui dominus rei gestae Actio negotiorum gestorum contraria era acordata: - gerantului - lui negotiorum gestor Intre gestiunea de afaceri si contractul de mandat exista urmatoarele asemanari: - obligatiile gerantului corespund obligatiilor mandatarului - obligatiile geratului corespund obligatiilor mandantului Solutio indebiti este: Solutio indebiti este: - un fapt juridic licit - un cvasicontract Solutio indebiti se naste in cazul in care o persoana: - se crede debitor in mod eronat - transmite proprietatea unui lucru alte persoane presupusa creditor Pentru a exista solutio indebiti se cereau printre altele urmatoarele conditii: - sa existe o plata - plata sa nu fie datorata Pentru a exista solutio indebiti se cereau printre altele urmatoarele conditii: - accipiens sa fie de buna-credinta - plata sa fi fost facuta din eroare In solutio indebiti partile sunt: - accipiens persoana care primeste plata - tradens persoana care face plata Se considera ca nu exista solutio indebiti ci o donatie in cazul in care: - tradens cunostea ca nu datoreaza plata In solutio indebiti accipiens avea dreptul la: In solutio indebiti tradens avea dreptul la: 245

- condictio indebiti - o actiune in restituire - o actiune in repetitie - o cerere pentru lucrul nedatorat Condictio indebiti urmarea obligarea la despagubiri: - a lui accipiens - din momentul introducerii actiunii in repetitie In solutio indebiti accipiens putea fi obligat la restituirea: - lucrului nedatorat - contravalorii lucrului nedatorat - contravalorii prestatiei nedatorate - sumei de bani nedatorate In solutio indebiti accipiens putea fi obligat sa restituie ceea ce a primit nedatorat de la tradens: - nu mai mult decat valoarea cu care s-a imbogatit - avand dreptul sa deduca toate cheltuielile necesare si utile Pollicitatio era: - un act unilateral - un cvasicontract Consta intr-o promisiune: - pollicitatio - votum Consta intr-o promisiune facuta in favoarea unei localitati: - pollicitatio Consta intr-o promisiune efectuata in scop religios: - votum Consta intr-o promisiune facuta in favoarea unui cetatean roman: Pana la Iustinian policitatiunea era valabila: - chiar daca nu fusese acceptata - chiar daca promitentul nu incepuse executarea In timpul lui Iustinian policitatiunea era valabila: -chiar daca nu fusese acceptata -chiar daca promitentul incepuse executarea In policitatio debitorul putea sa fie constrans sa si execute promisiunea: -pe cale administrativa: -in cadrul procedurii extraordinare Votum consta intr o promisiune facuta: -undei divinitati Neimplinirea obligatiei ce a fost asumata prin votum atragea actionarea impotriva: -debitorului -mostenitorilor debitorului Communio incidens a fost: -un cvasicontract -o forma de coproprietatea nascuta independent de vointa membrilor sai Situatia in care mai multe persoane au fost instituite ca mostenitori de catre acelasi autor 246

putea constitui o forma de: -coproprietate -communio incidens -cvasicontract Dreptrurile coproprietarilor puteau fi aparate prin: -actio communi dividundo -actio familiae erciscundae -actio negotiorum gestorum -actio pro socio Consortium ercto non cito a fost o forma de: -coproprietate nascuta din cauze straine de vointa membrilor sai -proprietate comuna in devalmasie In consortium ercto non cito dreptul fiecaruia dintre consortes: -nu corespundea unei fractii ideale asupra bunurilor mostenite -corespundea unei proprietati comune in devalmasie Faceau parte din categoria cvasidelictelor: -damnum in navi aut caupona aut stabulo datum -falsum modum dicere Faceau parte din categoria cvasidelictelor: -adtemptata pudicita -sepulchrum violatum Faceau parte din categoria cvasidelictelor: -falsum modum dicere -corruptio servi -iudex qui litem suam fecerit Faceau parte din categoria cvasidelictelor: -effusum vel delectum -positum vel suspensum Iudex qui litem suam fecerit era o fapta comisa: -de judecator -cu intentie -din culpa Iudex qui litem suam fecerit se producea in cazul in care era data o hotarare: -incorecta -care producea o paguba uneia dintre parti Intr o formula continand o condemnatio certa se producea iudex qui litem suam fecerit daca paratul era: -condamnat la o suma de bani mai mica -condamnat la o suma de bani mai mare Intr o formula continand o condemnatio incerta se producea iudex qui litem suam fecerit daca paratul era: Intr o formula continand o condemnatio incerta cum taxatione se producea iudex qui litem suam fecerit daca paratul era: -condamnat la o suma de bani mai mare In iudex qui litem suam fecerit judecatorul era condamnat la o suma de bani echivalenta 247

cu: -paguba produsa Effusum vel deiectum era comis de persoanele care: - aruncau in strada dintr-un imobil obiecte care produceau o paguba trecatorilor - varsau in strada dintr-un imobil lucruri care produceau o paguba trecatorilor Posito vel suspensum era comis de persoanele care: - atarnau in exteriorul imobilului lucruri care puteau sa cada in strada si sa produca o paguba trecatorilor - asezau in exteriorul imobilului lucruri care puteau sa cada in strada si sa produca o paguba trecatorilor Actio de effusis et deiectis era indreptata contra celor care: - aruncau in strada dintr-un imobil obiecte care produceau o paguba trecatorilor - varsau in strada dintr-un imobil lucruri care produceau o paguba trecatorilor Actio de posito vel suspenso era indreptata contra celor care: - atarnau in exteriorul imobilului lucruri care puteau sa cada in strada si sa produca o paguba trecatorilor - asezau in exteriorul imobilului lucruri care puteau sa cada in strada si sa produca o paguba trecatorilor Paratul era condamnat in duplum in cazul unei: - actio de effusis et deiectis - actio contra nautus carpones stabularios - actio servi corrupti Erau actiuni populare: - actio de effusis et deiectis - actio de posito vel suspenso Paratul putea fi condamnat la o amenda de 10.000 de sesterti in cazul unei: - actio de posito vel suspenso Actio de effusis et deiectis era o actiune: - in factum - imprescriptibila - penala - populara In cazul unei actio de effusis et deiectis Persoanele care locuiau in imobil erau obligate la plata: - daca erau vinovate - daca erau nevinovate - in solidar Fapta agrimensorului desemnat arbitru intr-un litigiu in care trebuia sa determine hotarele a doua proprietati indicase masurile in mod fraudulos constituia un caz de: Actio adversus mensorem qui falsum modum dicere era o actiune: - imprescriptibila - in factum Actio servi corrupti era o actiune: - imprescriptibila - in factum 248

Corupti servi consta in: - furtul sclavului - instigarea sclavului altei persoane la comiterea unui delict Instigarea propriului sclav la profanarea unui mormant constituia: Actio sepulchri violati era o actiune: - care putea sa atraga o amenda de 100.000 sesterti - care putea sa atraga infamia Adtemptata pudicitia era: - un cvasidelict - inrudit cu iniuria Victima unei adtemptata pudicitia putea sa fie: - un pater familias impuber Victima unei adtemptata pudicitia putea sa fie: - mater familias Damnum in navi aut caupona aut stabulo datum se refera la pagubele provocate: - calatorului Damnun in navi aut caupona aut stabulo datum se refera la pagubele provocate de angajati: - carabierului - hangiului - proprietarului unui grajd Damnum in navi aut caupona aut stabulo datum se refera la pagubele provocate angajatilor: Actio contra nautas caupones stabularios era acordata: - calatorului Actio contra nautas caupones stabularios era acordata impotriva angajatilor: Damnum in navi aut caupona aut stabulo datum se refera la pagubele provocate: - cu intentie - din culpa - prin furtul bagajelor - prin distrugerea bagajelor In damnum in navi aut caupona aut stabulo datum raspunderea era solidara in cazul in care existau: In damnum in navi aut caupona aut stabulo datum raspunderea era conjuncta in cazul in care existau: - mai multe persoane care administrau corabia - mai multe persoane care administrau hanul - mai multe persoane care administrau grajdul In damnum in navi aut caupona aut stabulo datum raspundea pentru: - faptele savarsite de angajati In damnum in navi aut caupona aut stabulo datum raspunderea revenea: - persoanelor care administrau corabia 249

- proportional cu cota-parte pe care o detineau In damnum in navi aut caupona aut stabulo datum raspunderea revenea: - persoanelor care administrau corabia - in mod conjugat - proportional cu cota-parte pe care o detineau In contractul de locatiune chiria consta: - intr-o suma de bani determinata - intr-o suma de bani nedeterminata Drepturile care izvorau din locatio rei erau sanctionate prin: - actio locati - actio ex locato - actio conducti - actio ex conducto Drepturile chiriasului erau sanctionate prin: - actio conducti - actio ex conducto Drepturile persoanei care isi inchiria serviciile in cadrul unei locatio operarum erau sanctionate prin: - actio locati - actio ex locato Erau actiuni de buna-credinta: - actio locati - actio ex locato - actio conducti - actio ex conducto In functie de obiect societatea putea sa fie: -particualara universala Societatea care cuprindea toate bunurile asociatilor era o societate: - universala Societatea in cadrul careia se punea in comun o parte din bunurile asociatilor era o societate: - particulara Societatea in cadrul careia se aducea ca aport un anumit bun determinat era o societate: - particulara Conventia prin care se prevedea ca unul dintre asociati participa numai la castiguri nu si la pierderi era: - o societate leonina (societas leonina) - valabila numai ca donatie Dupa obiectul sau mandatul putea sa fie: In functie de beneficiar mandatul putea sa fie: - calificat - in rem suam - obisnuit - simplu 250

Mandatul indeplinit in interesul mandantului era un mandat: - obisnuit - simplu Mandatul indeplinit in interesul mandatarului era un mandat: - in rem suam Mandatul indeplinit in interesul unui tert era un mandat: - calificat Mandatul intrebuintat in cazul cesiunii de creanta era un mandat: - in rem suam Dupa obiectul sau mandatul putea sa fie: - special - general Mandatul care privea o categorie de afaceri ale mandantului era un mandat: - obisnuit - general Mandatul care privea o anumita afacere a mandantului era un mandat: - obisnuit - special Mandatul care privea toate afacerile mandantului era un mandat: - obisnuit - general Mandatarul era obligat: - sa execute personal afacerea cu care s-a insarcinat - sa restituie sumele primite de la mandant si folosite in propriul interes Mandantul putea sa fie obligat: - sa-l elibereze pe mandatar de toate obligatiile asumate cu ocazia executarii mandatului - sa-i restituie mandatarului sumele platite de acesta pentru executarea mandatului daca mandatul isi atinsese scopul - sa-i restituie mandatarului sumele platite de acesta pentru executarea mandatului inclusiv in cazul in care fara vina mandatarului nu se realizase scopul mandatului Mandatul se putea stinge prin: - renunciatio cand initiativa apartinea mandatarului - revocatio cand initiativa apartinea mandantului

251