Determinari asupra stratului de zapada

Din punct de vedere climatologic, stratul de zapada care acopera solul, in timpul sezonului rece, are o importanta deosebita, datorita grosimii, structurii si densitatii ce-l caracterizeaza. Datorita conductibilitatii sale reduse, stratul de zapada joaca rol protector pentru sol contra ingheturilor radiative si advective. De asemenea, stratul de zapada, datorita proprietatilor sale radiative, genereaza scaderea accentuata a temepraturii stratului de aer din vecinatatea lui. Prelucrarea datelor privitoare la stratul de zapada are importanta pentru diferite sectoare de activitate. Astfel, pentru agricultura intereseaza conditiile de iernare ale semanaturilor de toamna, precum si rezervele de apa pe care le pot obtine acestea in urma topirii stratului de zapada. Neuniformitatea grosimii stratului de zapada influenteaza in sens negativ desfasurarea activitatii din domeniul transporturilor rutiere si feroviare. Datele la care trebuie luate masuri de degajare a cailor rutiere si feroviare de zapada troienita, pot fi stabilite in mod judicios numai in cazul cunoasterii caracteristicilor depunerii stratului de zapada. La statiile meteorologice se efectueaza observatii zilnice, atat vizuale cat si instrumentale, ce vizeaza: determinarea gradului de acoperire cu zapada a solului si a modului de asezare a stratului de zapada; masurarea grosimii stratului de zapada; determinarea densitatii structurii si echivalentului de apa al stratului de zapada. 9.1. Determinarea gradului de acoperire cu zapada a soiului si a modului de asezare a stratului de zapada Aceste observatii sunt vizuale si se efectueaza zilnic la ora 7, iar punctul de observare trebuie sa ramana mereu acelasi si sa cuprinda orizontul vizibil al statiei. Pentru determinarea gradului de acoperire cu zapada, se imparte orizontul vizibil din jurul statiei in zece parti egale si, se apreciaza cate parti din imprejurimile vizibile ale statiei prezinta invelis de zapada. Astfel, cand zapada acopera in intregime tot terenul vizibil din jurul statiei cifra care corespunde gradului de acoperire este 10, iar cand aceasta lipseste. cifra este 0. Modul de asezare al stratului de zapada se apreciaza prin urmatoarele calificative: a) uniform (fara troiene); b) neuniform (cu troiene mici); c) foarte neuniform (cu troiene mari). Rezultatele obtinute in urma acestor determinari se noteaza in registrul meteorologic RM1M, in rubrica ,,Fenomene meteorologice" prin semne conventionale. 9.2. Masurarea grosimii stratului de zapada Deoarece grosimea stratului de zapada depinde de actiunea vantului si de prezenta diferitelor obstacole, este necesar ca aceasta determinare sa efectueze pe parcele speciale (degajate sau adapostite), amenajate in jurul statiilor meteorologice. Stratul de zapada apare ca data medie cu circa doua saptamani mai tarziu decat data de producere a primelor ninsori si di spare cam tot cu atat mai devreme, comparativ cu data medie a ultimelor ninsori.

Parcela libera (degajata) are o suprafata de 400 m2 si trebuie sa permita circulatia libera a aerului, fapt pentru care se impune ca distanta dintre marginile ei si cele mai apropiate obstacole sa fie cel putin de 20 de ori mai mare decat inaltimea acestora. Parcela adapostita are aceiasi suprafata (400 m2) ca si parcela degajata, ea putand fi amplasata in interiorul unei paduri, intr-un parc sau o livada. Marginile ei trebuie sa fie la cel putin 10 m distanta de obstacolele din jur. Pe aceste parcele se efectueaza masuratori zilnice asupra grosimii stratului de zapada cu riglele nivometrice fixe care se fixeaza in pamant in pozitie perfect verticala in timpul sezonului de toamna, cu circa o luna inainte de data medie a primei ninsori. Ele se ridica catre sfarsitul primaverii, cand nu mai sunt posibile caderi de zapada. Se folosesc intotdeauna trei rigle nivometrice, care se instaleaza in mijlocul parcelei de observatii, in acelasi loc (an de an). Ele sunt pozitionate in varfurile unui triunghi echilateral cu latura de 10 m.Cele trei rigle se citesc zilnic, dupa determinarea gradului de acoperire cu zapada, chiar daca nu a mai nins, daca grosimea stratului de zapada nu s-a schimbat in ultimele 24 de ore. Grosimea medie a stratului de zapada este data de media aritmetica a celor trei citiri, rotunjita la centimetri intregi. Astfel, daca grosimea stratului de nea la rigla nr.1 a fost de 5 cm,la rigla nr. 2 de 7 cm, iar la rigla nr.3 de 1 cm, grosimea medie a stratului de zapada va fi: (5+7+1) :3 =4,33 cm In registrul meteorologic RM - 1M se va inscrie 4 cm. Riglele nivometrice sunt confectionate din lemn uscat, fund lungi de 180 cm, late de 6 cm si groase de 2,5 cm. iar diviziunile impare sunt vopsite in negru. Riglele nivometrice portabile au dimensiuni mai reduse (180 x 4 x x 2 cm) si sunt utilizate in cadrul expeditiilor microclimatice si, pentru efectuarea periodica de profile nivometrice. Ele sunt divizate in centimetri, iar grosimea stratului de zapada se determina prin afundarea acestora in stratul de nea, datorita unor varfuri metalice lungi de 10 cm. Media grosimii stratului de zapada se obtine intr-un mod similar cu cel descris in cazul riglelor fixe, din calcularea mediei aritmetice rezultate pe baza celor trei valori. Pentru calcularea grosimii medii decadice a stratului de zapada se imparte suma datelor zilnice la numarul zilelor cu strat de zapada. Grosimea medie decadica a stratului de zapada variaza de la 5-20 cm (decada a treia a lunii ianuarie), in regiunile de campie, pana la 10-20 cm (decada a doua a lunii februarie), pentru regiunile deluroase si 50-100 cm (decada a treia a lunilor februarie si martie sau prima decada a lunii aprilie), in regiunile de munte. 9.3. Determinarea densitatii stratului de zapada Determinarea densitatii stratului de zapada se efectueaza pentadic, in zilele de 5, 10, 15, 20, 25 si in ultima zi a lunii, daca stratul de zapada este de cel putin 5 cm. Cunoasterea densitatii permite calculul rezervei de apa din sol dar, si aprecierea conductibilitatii termice a stratului de zapada. Cu cat stratul de zapada este mai compact,

avand astfel o densitate mare, cu atat va avea o termoconductibilitate redusa, ce faciliteaza transmiterea temperaturilor scazute din mediul exterior. Stratul de zapada are un rol termoizolator prin faptul ca are o mare capacitate de reflexie si de emisie si ca, printre cristalele de zapada inghetata se afla aer care are o conductibilitate calorica scazuta, fiind rau conducator de caldura, impiedicand transportul caldurii in interiorul solului. Ca urmare, sub stratul de zapada se dezvolta un microclimat, in care temperatura solului este mai ridicata decat cea a celui descoperit, cu circa 4-6C, iar amplitudinile termice diurne sunt mai mici cu atat mai mult cu cat grosimea stratului de zapada este mai mare. Determinarea densitatii stratului de zapada se efectueaza cu ajutorul densimetrului cu balanta. Acesta este alcatuit dintr-un cilindru metalic folosit pentru masurarea inaltimii coloanei de zapada si o balanta compusa din doua brate de alama nichelate. Dupa verificarea prealabila a starii de echilibru a densimetrului, se recolteaza o proba de zapada prin introducerea cilindrului in stratul de nea. Daca stratul de zapada are o grosime ce depaseste 60 cm, cat este lungimea cilindrului, se repeta luarea de probe insumand valorile obtinute dupa cantarire. Apoi, se cantareste proba colectata pentru a afla masa zapczii din interiorul cilindrului.Deoarece fiecare diviziune de pe scara balantei reprezinta 5 grame, rezulta ca greutatea totala a probei va fi 5 x n (numarul diviziunilor). Cunoscandu-se suprafata receptoare a cilindrului vom determina volumul care va fi egal cu 50 x h (inaltimea zapezii).
4

Pentru determinarea densitatii stratului de zapada se recolteaza trei probe, intotdeauna din locuri cu strat de zapada intact, notandu-se in registrul meteorologic 1M, in rubricile ,,Proba 1", ,,Proba 2", ,,Proba 3". Rezultatele celor trei masuratori, efectuate pe parcela cu riglele de zapada fixe, se mediaza astfel: d = (d, + d2 + d3) : 3 in care d - densitatea medie Daca la suprafata solului se gaseste crusta dc gheata, atunci proba de zapada se va lua fara aceasta crusta. Densitatea stratului de zapada se poate determina si cu ajutorul pluviometrului, procedandu-se in felul urmator: - se cantareste cilindrul colector al pluviometrului(acesta trebuie sa fie fara capac si fara dispozitivul de zapada); - se inscrie pe pluviometru greutatea aflata; - cu o rigla se masoara grosimea stratului de zapada in cele trei puncte, unde se recolteaza probele de zapada; - se cantareste din nou cilindrul pluviometric cu continutul de zapada, calculandu-se astfel densitatea in prealabil, din greutatea cilindrului cu zapada se va scadea greutatea cilindrului pluviometric gol). Aceasta greutate se va imparti la 200 x h (h = inaltimea stratului de zapada).

9.4. Determinarea structurii zapezii

Este o observatie vizuala ce se realizeaza in acelasi timp cu determinarea densitatii zapezii, prin urmatoarele caracteristici din tabelul 6.

Tabelul 6

Structura zapezii Cifra de cod 0 1 2 3 4 5

6

Structura zapezii Zapada Zapada Zapada Zapada Zapada Zapada Zapada Zapada Zapada Zapada proaspata, in pulbere '' proaspata, afanata (pufoasa) proaspata, lipicioasa veche (afanata) veche densa veche umeda pufoasa cu crusta la suprafata densa cu crusta la suprafata umeda cu crusta la suprafata inghetata, compacta

7 8 9

9..5. Determinarea echivalentului in apa al stratului de zapada

Pentru a caracteriza cat mai exact cantitatea de apa rezultata in urma topirii stratului de zapada, adica echivalentul in apa al stratului de zapada, se organizeaza periodic ridicari nivometrice. Echivalentul in apa al stratului de zapada se poate calcula pe baza relatiei: E = d x h x 10 in care: E - echivalentul in apa exprimat in 1/m 2 (mm/m2); d - densilatea stratului de zapada (g/cm- 5); h - inaltimea stratului de zapada exprimata in cm; 10 - constanta de transformare.