MODIFICARI FIZIOLOGICE PRODUSE DE PROCESUL DE IMBATRANIRE (continuarea primului curs) ACUITATEA VIZUALA - este diminuata la varstnici: - creste dificultatea

de adaptare la intuneric, dificultatea de distingere a culorilor, scade contrastul in imagine, ingustarea campului visual, dificultate la citit - presbiopia diminuarea puterii de acomodare a ochiului (odata cu inaintarea in vasta cristalinul se subtiaza si isi pierde elasticitatea iar muschi care sustin cristalinul sunt si ei afectati); astfel scade puterea de acomodare pentru vederea de aproape. SCADEREA ACUITATII AUDITIVE - afecteaza persoanele peste 65 ani - factorii care contribuie la afectarea acuitatii auditive: expunerea repetata si prelungita la zgomote excessive, medicamente ototoxice, actiunea unor substante chimice, infectii virale sau bacteriene, unele afectiuni (DZ) sau ca efect advers la unele medicamente. SISTEMUL NERVOS - la nivel celular metabolisnulenergetic este insuficient, apar acumulari sau agregate proteice intra- si extracelulare etc. - modificari unice ale SN sunt moartea neuronilor, pierderea sinapselor etc. - vasele sangvine cerebrale sunt vulnerabile la ateroscleroza ceea ce le face susceptibile la ocluzie si rupere (AVC) cauza majora a dizabilitatilor si mortii persoanelor varstnice; APARATUL RENAL - scad dimensiunile rinichiului cu 20 40% odata cu inaintarea in varsta, scaderea fiind proportionala cu cea a dimensiunilor corporale; - scade numarul glomerulilor identificabili cat si volumul si lungimea tubilor renali iar reta de filtrare glomerurala are un declin important MODIFICARI BIOUMORALE - modoficari fiziologice: Hb 12mg/dl la varsta de 70 ani, glicemia 130-150 mg/dl, colesterolemia creste cu 35 mg% la barbati si cu 45 mg% la femei, sideremie scazuta la ales la femei, VSH atinge maxim in acinea sau a sasea decada de viata. MODIFICARI PATOLOGICE PRODUSE DE PROCESUL IMBATRANIRII La nivelul aparetului cardiovascular apare o crestere a tensiunii arteriale, cu scaderea tolerantei la efort,apar tulburari de ritm, insuficienta cardiaca, infarct miocardic, stop cardiac. La nivelul sistemului imunitar scade capacitatea de combatere a virusurilor si bacteriilor care patrund in organism, deci creste susceptibilitatea la infectii. Scaderea densitatii osoase duce la aparitia osteoporozei care favorizeaza producerea fracturilor (frecvent la nivelul colului femural). Artroza este o afectiune articulara mecanica si neinflamatorie care apare mai ales peste 60 ani si afecteaza la ales femeile. Este caracterizata prin leziuni degenerative ale articulatiilor asociate cu proliferarea tesutului osos subiacent. Frecvent sunt afectate articulatiile soldurilor, genunchilor, vertebrele cervicale si lombare. Procesul de imbatranire afecteaza statusul functional al colonului si metabolizarea gastrointestinala a medicamentelor. Mestecatul si inghititul sunt ingreunate de xerostomie (senzatie de gura uscata). Disfagia (dificultate la inghitit) apare la pacientii cu afectare cognitiva sau afectare a perceptiei, poate fi secundara unui AVC, bolii Parkinson, etc.

Intarzierea inevacuarea gastrica duce la prelungirea contactului dintre mucoasa gastrica si unele medicamente, cum ar fi AINS, care pot predispune la leziuni ale mucoasei gastrice, cum ar fi ulceratiile. Unii pacienti pot suferii de o hiposecretie acida care duce la atrofie gastrica. Lavarstnic creste frecventa cancerului de colon, constipatiei sau diverticulozei. La nivelul SN modificari incep sa apara dupa 40-50 ani, iar dupa 80 ani creierul scade in greutate cu aprox 10%. Apare scadere capacitatii de adaptare la situatii noi. Echilibrul psihologic poate fiperturbat de schimbarea locuintei, decesul partenerului, placarea copiilor din casa parinteasca, diminuarea veniturilor, aparitia unor boli grave, precum cancerul.

Patologia si recuperarea afectiunilor psihice la varsta a III-a Fecventa bolilor psihice creste proportional cu cresterea in varsta. Bolile psihice la varstnic ocupa locul II ca morbilitate, dupa bolile cardio-vasculare, mergand pana la 16% din populatia peste 70 de ani. La varstinici bolile psihice se pot clasifica in doua categorii : a. afectiuni cu debut anterior imbatranirii nefiind caracteristica varstei a III-a. b. afectiuni cu debut la batranete cu unele aspecte specifice. Din aceasta categorie fac parte psihozele de involutie si dementa tardiva. Cauzele afectiunilor psihice se datoreaza : unor modificari in statutul familial ; modificari in statutul profesional. 1. Modificari in statutul familial cuprinde : plecarea copiilor din casa parinteasca ; restrangerea conditiilor de locuit; parasirea locuintei proprii pentru a locui cu unul din copii ; relatii uneori conflictuale intre generatii (neintelegeri cu proprii copii sau nepoti) ; stari conflictuale intre partenerii conjugali ; decesul unuia dintre parteneri si singuratatea consecutiva ; diminuarea veniturilor materiale ; obligatia uneori de a accepta mutarea intr-o institutie de ocrotire pentru varstnici.

2. Modificarea in statutul profesional - pensionarea reprezinta retragerea din activitatea profesionala fiind mai greu suportata de barbati decat de femei ; - pierderea unei pozitii sociale, ca situatie materiala sau prestigiu ; - schimbarea domiciliului, de cele mai multe ori de cauza economica ; - lipsa motivatiei de a trai. Principalele entitati psihice frecvente la varsta a III-a sunt reprezentate de tulburarile de somn, depresiile si dementele. 1. Tulburarile de somn :

Somnul reprezinta una din functiile fiziologice cele mai modificate la varstnic in raport cu adultul. Daca la adult durata normala a somnului este de 7-8 ore/zi, la batran durata normala este de aproximativ 6 ore/zi. Aceasta durata poate fi subiectiva, fie ca batranii mai dorm si ziua, fie ca trezirile din cursul noptii sunt de durata mai scurta. Particularitati ale somnului labatrani: tratament etiologic al adenomului de prostata, a reflexului gastro-eso-faringian, al bronsitei; tratament medicamentos; masuri de igiena a somnului constand in: culcarea la aceeasi ora, daca este posibil dupa o scurta plimbare in aer liber sau efectuarea unor exercitii fizice; masa de seara va preceda cu minim 2 ore ora de culcare; masa de seara nu va contine alimente greu digerabile, bauturi iritante sau excitante, substante sau medicamente care pot da insomnie; nu se va fuma inaintea de culcare; fumatul stimuland secretia de adrenalina ; se vor evita emotiile puternice sau starile conflictuale inaintea culcarii; aerisirea camerei in care se doarme; dus sau baie calda cu efecte calmante; ingestia de lapte, ceai de tei sau chiar vin daca nu exista contraindicatii; crearea de conditii optime de odihna privind linistea, luminozitatea si confortul patului ; folosirea unor tehnici de relaxare sub forma de hipnoza sau masaj relaxant. Efectul placebo este foarte important la varstnic. S-a constatat ca aproximativ 60% din batrani adorm folosind un produs placebo, fata de 70% din batrani care adorm cu produse active asupra somnului. 70% din batrani folosesc tranchilizante ; Prin mijloace kinetice formate din: mobilizari usoare, mers terapeutic, practicarea unor sporturi se poate inlocui folosirea substantelor tranchilizante. Insomnia tulburare a naturii si duratei somnului, pot fi dificultati de adormire (insomnia de adormire), treziri prelungite si frecvente (insomnia de mentinere a somnului) sau dorinta de a adormi in continuare in ciuda unui somn cu durata adecvata (somn non-reparetor). Etiologie : stres, stari anxioase sau preocupari intense, utilizarea unor medicamente ( amfetamine, cofeine, efedrine,atropina, etc.), boli psihice (manie, schizofrenie, nevroze, boli organice ale sistemului nervos central, boli infectioase si febrile, patologie endocrina (hipertiroidism), etc. Hipersomnia - excesul de somn care trebuie diferentiat de starea comatoasa prin faptul ca somnul este reversibil; apare in bolicerebrale organice cum ar fi encefalita, encefalopatii toxice sau metabolice, tumori, accidente vasculare. 2. Depresia Depresia este considerata ca cea mai frecventa afectiune psihica, mergand pana la 15% in cadrul populatiei varstnice. Cauze: Factori genetici: Se considera ca s-ar putea transmite genetic semnele depresiei.

Factori patologici: in principal intoxicatiile Constientizarea procesului de imbatranire evidentiata prin: caderea parului; pierderea dentitiei; aparitia ridurilor; scaderea capacitatii fizice si psihice.

Schimbari intervenite in anturaj: pierderea unor membrii ai familiei; pierderea prietenilor; pierderea locuintei; Modificarea statutului social si economic. Cresterea frecventei bolilor cronice. Preocupari legate de ideea mortii. Depresia la batran se manifesta prin : idei de negatie; idei ipohondrice; senzatii cenestopante- mimarea oricarei boli; sentimente de culpabilitate; lamentari exagerate; forma grava de manifestare: suicidul. Tratament: - tratamentul prin mijloace psiho-sociale consta in principal in tratament etiopatogenetic; tratamentul bolilor cerebrale tratabile (afectiuni vasculare, infectii); tratament medicamentos cu antidepresive; tratament prin mijloace fizicale: exercitii cu miscari active; ergoterapie (gradinaritul, tamplarie); mers terapeutic; practicarea unor sporturi care sa-i ocupe timpul si sa stimuleze atat psihicul cat si statea fizica. Starile anxioase reprezinta teama fara obiect manifestata prin stare de neliniste, insotita adesea de simptomatologie neuro-vegetativa care cuprind palpitatii, iritabilitate, transpiratii, variatii ale tensiuniiarteriale, etc. 3. Dementele

Dementa este o afectiune datorita degenerarii celulei neuronale. Se poate manifesta ca boala Altzhaimer. Dementa senila apare dupa varsta de 85-90 de ani. Frecvent este pastrata memoria veche si este pierduta memoria recenta. Semne: tulburari si lentoare in gandire;

simtomatologie modificata; iritabilitate si nervozitate; tulburari de echilibru si coordonare; tulburari de deglutitie; refuzul de mancare.

Tratament : tratament medicamentos- vitamine; tratament kinetic constand in: reeducarea mersului, recupararea echilibrului, recupererea coordonarii, mers terapeutic; ergoterapie. 4. Sinuciderile Ca expresie a depresiei, sinuciderile la vrstnici sunt frecvente (25 - 35% din totalul sinuciderilor la toate vrstele). Suicidul la vrstnici este mai frecvent dect se crede. Grupele cu risc crescut sunt: persoane vrstnice cu boli cronice trind n izolare i lipsuri, depresivii, cei cu crize emoionale (moartea partenerului, pierderea legturilor afective, internarea n uniti de asisten), refuzul de adaptare. O form particular o reprezint btrnii care pierd dorina de a tri (sinuciderea tcut). O.M.S. a stabilit n 1969, cauzele suicidului n ordine: izolarea social, pierderea unui rol social, ncetarea activitii profesionale, ntreruperea unui mod de via obinuit (prin spitalizare de exemplu), moartea partenerului conjugal, stri de sntate fizic i mental deficitar, lipsuri materiale. Mai frecvent sinuciderile se ntlnesc la brbai. 5. Strile confuzionale acute Se instaleaz mai mult sau mai puin brutal i altereaz global contiina, comportamentul mental i relaional. Este o reacie acut, dureaz ore sau zile, este reversibil spontan sau terapeutic. Apar de obicei seara sau noaptea. n apariia lor intervin: - factori declanatori: boli cardiovasculare, metabolice (uremie, hiperglicemie etc), boli infecioase, respiratorii sau urinare, boli cerebrale (accidente vasculare, traumatisme, tumori etc). Mai intervin i cauze medicamentoase (iatrogene). De exemplu dup administrarea de antidepresive, antiparkinsoniene, neuroleptice, sedative, tranchilizante, hipnotice, corticoizi, aminofilin etc. - factori psihosociali, care au fost deja prezentai anterior. Semnalul de alarm este schimbarea brusc de comportament, aprut n ore sau n zile. Astfel apare obnubilarea contiinei (deplasare, concentrare, atenie), iluzii, halucinaii, dezorientare etc.

n ce privete atitudinea terapeutic fa de strile confuzionale, familia trebuie lmurit cu rbdare asupra evoluiei i linitit asupra riscului vital. Se va menine permanent dialogul cu bolnavul. Tratamentul vizeaz n primul rnd cauzele i n secundar simptomele. Se accept divagaiile bolnavului, nu este contrazis, nu este imobilizat, nu se lumineaz camera. Dac agitaia e mare i dac suntem convini c n cauz nu este un medicament, se administreaz un tranchilizant anxiolitic (Haloperidol oral sau injectabil) sau Benzadiazepin (diazepam). Tulburari de memorie Hipomnezia scaderea fortei memoriei, este prezenta in stari anxioase, depresive stari de involutie, stari de surmenaj fizic si intelectual. Amnezia pierderea partiala sau totala a memoriei, care se instaleaza treptat sau subit; poate fi prezenta in comotiile cerebrala, encefalita, boala Alzheimer, poate fi consecinta lipsei de vit B1 (mai ales la alcoolici) sau se poate datora unor medicamente (benzodiazepinele). Amnezia poate fi: amnezia globala tranzitorie pierderea completa, brusca, de scurta durata si trecatoare a memoriei; amnezia anterograda (amnezie de fixare) incapacitatea de a fixa evenimente recente, in timp ce evenimentele vechi sunt bine consemnate; amnezie retrograda (amnezie de conservare) se refera la stergerea amintirilor anterioare unei traume, in timp ce fixarea amintirilor noi este posibila; amnezie lacunara se refera la operioada limitatasirelativ scurta din timpul trecut si este caracteristica starilor confuzive. Accidentul vascular cerebral Reprezinta una dintre cauzele majore de mortalitate si morbiditate si principala cauza de mortalitate si dizabilitate pe termen lung. AVC apare secundar ruperiiunui vas de sange (AVC hemoragic) sau sau blocarii lui printr-un cheag sangvin (AVC ischemic)avand drept consecinta partea corporala controlata de zona afectata a creierului nu va mai functiona adecvat. Factorii de risc: HTA, hipercolesterolemie, DZ, varsta inaintata, FiA, obezitate, tulburari de coagulare, fumatul. Semne si simptome: stari de amorteala, senzatie de slabiciune, sau paralizia fetei,a bratului sau a piciorului, pe osingura parte a corpului, deficit brusc de coordonare amembrelor, pierdere brusca a vederii sau vederea dubla, vedere neclara cu pete, dificultati de vorbire sau de intelegere a cuvintelor, cefalee severa, pierderea echilibrului. Examenul fizic: evaluarea TA, ritmului cardiac, respiratiei, pulsoximetrie, prelevarea probelor biologice, montarea unuiabord veos, istoriculmedical al pacientului. Tratament. Este o urgenta medicala, deci trebuie instituit tratamentul precoce. In cazul unui AVC ischemic se va administra tratament care sa permita restabilirea circulatiei sangvine de tipul antiagregante, anticoagulante, tratamentul HTA. In cazul AVC hemoragic se va controla hemoragia. Se va face si controlul conditiilor medicale asociate cum ar fi presiune

arteriale si intracraniana crescute, care pote reduce lezarea creierului cu imbunatatirea sanselor de supravietuire. Hipertensiunea arterial O anchet epidemiologic din U.S.A. (1974), arat c majoritatea femeilor i brbailor vrstnici, au presiunea sistolic superioar valorii de 160 mm Hg, i cea diasolic inferioar valorii de 100 mm Hg. De aici s-a impus termenul de tensiunea arterial sistolic. Hipertensiunea la vrstnici crete la femei cu precdere. La btrni se ntlnete obinuit hipertensiunea arterial sistolic dar se ntlnesc i forme eseniale (sistolo-diastolice). Cu naintarea n vrst, crete frecvena hipertensiunii sistolice. Atunci cnd este prezent hipertensiunea esenial (sistolo-diastolic), aceasta arat hipertensivi care au supravieuit i au ajuns la vrsta a treia. Hipertensiunea este principalul factor de risc la vrstnic, crescnd incidena accidentelor vasculare cerebrale i coronariene. Hipertensiunea arterial sistolic, este adevrata hipertensiunea geriatric. Tensiunea arterial diastolic este normal sau puin crescut. Se asociaz leziunilor difuze de arterioscleroz. Apar frecvent accidente coronariene i cerebrale. Evoluia este benign. Hipertensiunea arterial secundar sau simptomatic, se ntlnete extrem de rar la vrstnic. O excepie o constituie forma mixt, cu component renovascular (plci ateromatoase n arterele renale) i hipertensiunea de origine renal parenchimatoas (pielonefrita i glomerulonefrita reprezint 50% din cazuri). Simptomatologia la vrstnic a hipertensiunii arteriale, are unele particulariti: - uneori se ntlnesc cazuri cu valori tensionale crescute, fr semne clinice - simptomatologia este de obicei nezgomotoas. - apar frecvent simtome nespecifice (cefalee, vertije, palpitaii, tulburri de vedere, nicturie) - apar adeseori simptome de suferin cardiac: dispnee de efort, disconfort toracic, palpitaii, galop. - la vrstnicii dup 70 de ani, apar semne de insuficien circulatorie cerebral: insomnii, agitaie, dezorientare. Semnificative sunt: arterele periferice dure i sinuase, examenul fundului de ochi, calcificrile crjei aortice etc. Complicaiile sunt cardiace, cerebrale i renale, i in de modificrile aterosclerotice.. Terapeutica. Spre deosebire de trecut, astzi aceast form de hipertensiune este tratat corect i continuu. Se urmrete scderea valorilor tensionale n limite normale. Tratamentul

corect reduce proporia apariiei infarctului miocardic a insuficienei cardiace i accidentelor vasculare cerebrale. Nu se prescrie abuziv calmante i repaus. Nu se prescrie un regim desodat strict, sever. Se urmrete scderea progresiv ponderat. Tratamentul trebuie s fie blnd i continuu, urmrind scderea treptat a valorilor tensionale. Se ncepe tratamentul cu diuretice, n doze mici i blnde (furosemidul se prescrie numai n situaii particulare). Ulterior se poate asocia, tot n doze mici, clonidina, alfa-metil-dopa (bine tolerat dar cu riscuri de depresii), i hidralazina n formele rezistente. Rezerpina se va evita, datorit riscului de depresie, dar se poate prescrie n asociaie cu hidralazina (Hipazin, Adelfan). Betablocantele, dac nu sunt contraindicate (BPOC, insuficien cardiac, diabet zaharat), pot fi utile. Blocanii calciului (Nifedipinul) i vazodilatatoarele dau rezultate superioare. 3. Hipotensiunea arterial

Prin Hipotensiune arterial se nelege scderea presiunii sistolice cu mai mult de 20 mm Hg, n trecerea de la decubit la ortostatism. Frecvena crete cu vrsta. Nu este o boal, este un sindrom. Se nsoete de astenie psiho fizic, palpitaii, vertije, sincope, cderi, pierderi de cunotin. Este datorat tulburrilor de reglare neurohormonale a tensiunii arteriale.