*1. Aspecte priv.

la constr si dezv inst stat publice in RO Anul 1853 poate fi considerat ca anul de natere al statisticii internaionale ntruct Primul Congres Internaional de Statistic a avut loc n Belgia, fiind organizat de.Precursorii statisticii n Romnia, precum i primii ce au predat statistica au fost Ion Ionescu de la Brad i Dionisie Pop Marian, care au intrat n contact cu tiina statisticii pe vremea cnd studiau n strintate. Participarea lui Dionisie Pop Marian la Congresul Internaional de Statistic de la Viena, din 1857, a fost fcut din proprie iniiativ, neavnd nici un sprijin oficial. Dei a participat ca un simplu spectator, Pop Marian a intrat n contact cu diferite personaliti ale lumii statisticii, trgnd o serie de nvminte ce urmau a-i folosi mai trziu. Organizarea statisticii n ara Rom Prima ncercare de creare a unui Biroul de Statistic n arealul Romniei de azi a fost fcut la 15 noiembrie 1857 n ara Romneasc. Aceast ncercare a euat din lips de fonduri. Odat cu nfptuirea Unirii Principatelor romne, la 24 aprilie 1859 Consiliul Administrativ al Principatelor aproba proiectul de lege pentru nfinarea unui Birou de Statistic, precum i ntocmirea unor statistici ale rii. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza l numete pe Dionisie Pop Marian ca ef al acestui Birou. Astfel, Decretul domnesc nr. 117 din 28 aprilie 1859 poate fi socotit ca data nfiinrii oficiale a Serviciului statistic central din ara Romneasc, devenit ulterior nucleul Serviciului Romn de Statistic. Dup ce proasptul numit director al Biroului de statistic, Pop Marian, prezint domnitorului Alexandru Ioan Cuza un "Proiect pentru instituirea unui Oficiu central de statistic administrativ", iar n 5 iunie 1859 prezint o expunere de motive n faa camerei elective avnd acelai subiect, Adunarea electiv dezbate proiectul pe 1 iulie i l aprob, pe 3 iulie 1859. In prezent Statistica oficial n ROM se desfoar prin serviciile de statistic oficial i este organizat i coordonat de INS, organ de specialitate al administraiei publice.Este coordonata de EUROSTAT

2. SCN fct, obiect, istoric, nomenclatoare, concepte de baza SCN este un sistem de evidenta si analiza macroeconomica utilizat in statistica tarilor cu economie de piata, in statisticile O.N.U. si ale altor organisme internationale.Aparitia sa a fost impusa de necesitatea asigurarii unor informatii pentru efectuarea unor calcule si analize macroeconomice, devenind instrumentul principal de evidenta si analiza macroeconomica folosit in statistica mondiala. Obiectul sau este de a reprezenta cantitativ realitatea economica intr-o perioada de timp sau la un moment dat. Activitatea economica are ca rezultat produse si servicii care au caracter de marfa si se realizeaza prin intermediul pietei, precum si produse si servicii care nu au caracter de marfa si, ca atare, nu fac obiectul pietei. Evidenta acestora este necesara pentru ca, prin agregare, sa se obtina indicatori care permit analiza dimensiunilor si rezultatelor obtinute, privite ca valori de intrebuintare necesare pt. satisfacerea nevoilor populatiei, productia de noi bunuri, acumularea de bunuri, stabilirea posibilitatilor de export si a necesitatilor de import. In procesul realizarii valorilor de intrebuintare trebuie evidentiate si fluxurile de venituri sau financiare. Principiile care stau la baza SCN fac posibila urmarirea echilibrului material si financiar la toate saloanele economiei si se refera la - egalitatea resurselor si utilizarilor in toate fazele productiei si la toate nivelele de agregare - egalitatea fluxurilor financiare si materiale, prin care se realizeaza circuitul economic utilizarea sistemului de contabilitate in partida dubla, adica a unui proces de schimbare a detinatorului de valoare ii corespund doua operatiuni contabile. 2. Aparitia conceptului SCN Primul sistem al contabilitatii nationale a fost elaborat de prof. Richard Stone in Anglia, in anul 1938. Acesta a stat la baza elaborarii conturilor nationale ale O.N.U. in anul 1952. In anul 1970, Stone prezinta o forma imbunatatita a S.N.C. SCN cuprinde un :set coerent, consistent i integrat de conturi macroeconomice, bilanul economiei naionale i tablouri bazate pe un set de concepte internaionale, definiii, clasificri i reguli contabile

*3.Procedeele specifice SCN Pt. a-si realiza obiectul de studiu, metoda contabilitatii nationale utilizeaza o serie de procedee mai mult sau mai putin specifice. Ele pot fi grupate in: procedee comune tuturor stiintelor (observarea, rationamentul, comparatia, clasificarea si gruparea, analiza, sinteza, documentarea, agregarea si consolidarea). procedee proprii contabilitatii (contul si bilantul); procedee proprii statisticii (tabele si marimile agregate); [] Procedeele comune Observarea e procesul cu ajutorul caruia contabilitatea nationala isi culege datele eco-sociale in vederea prelucrarii pt. obtinerea indcat din conturile nationale, bilantul ec nationale agregate macroec.Rationamentul si comparatia Rationamentul reprezinta o forma logica , fundamentala, constand intr-o inlantuire de judecati.Comparatia este procedeul pe baza caruia cu ajutorul rationamentului se stabilesc asemanari si deosebiri intre fenomenele cercetate.Documentarea e proc cu ajut caruia se inregistreaza datele pe suporturi scrise, are rolul de a justifica operatiile economioce si financiare si de a le consemna in vederea pastrarii lor.Gruparea reprezinta un ansamblu de elemente grupate in functie de caracterisitici comune [] Procedeee proprii contabilitatii Contul este un procedeu specific contabilitatii cu ajutorulcaruia se evidentiaza miscarea elementelor patrimoniale ca urmare a desfasurrarii operatiilor economice si sociale.La nivel macroeconomic contul evidentiaza o activitate productie, venituri, utilizarea veniturilor, acumulare.Din contab microeconomica contul care se aseeamana cu conturile nationale e contu de rezultate.[]Bilantul este procedeul [e baza caruia se asigura dubla reprezentare a structurilor patrimoniale (atat pt micro cat si macro) [] Procedee proprii statisticii Tebelele reprez forma de prezentare a datelor intr-o prelucrare statistica.SCNul le fol in rpocesul prelucrarii datelor.(tb intrari-iesiri, tb operatii financiare, tb pt. interpretarea indicatoriilor macroec. etc. Marimi Agregate Agregatele obtinute din sis conturilor apar sub forma de sold precum VAB, necesar de dinantare, venitul disp brut. Pe baza acestora se determina PIB, PIN, PNN.

4.Particularitati si stabilirea agregatelor macroeconomice in SCN si deosebiri esentiale comparativ cu SPM Particularitatile SCN: se fundamenteaza pe teoria factorilor de productie, este o reprezentare cantitativa simplificata si agregata a realitatii economice, evidentiaza intrega activitate umana care are ca rezutat bunuri materiale si servicii cu caracter de marfa, foloseste principiul dublei inregistrari in conturi pentru alcatuirea conturilor analitice care exprima activitatea agentilor economici.Masurarea economica a rezultatelor macroeconomice se fundamenteaza pe o anumita teorie si conceptie metodologica, specifica tarilor cu economie centralizata (planificata) si, respectiv, cu economie de piata. Astfel, se disting doua sisteme metodologice de calculare si masurare a acestor rezultate: "Sistemul productiei materiale" (S.P.M.) si "Sistemul conturilor nationale" (S.C.N.). (S.P.M.) a fost conceput si s-a utilizat o data cu aparitia pe scena istoriei a statelor socialiste. Cunoscut si sub denumirea de sistemul de balante ale economiei nationale, S.P.M., are o constructie complexa, ce cuprinde patru balante principale:balanata materiala a economiei nationale (balanta productiei, consumului si acumularii produsului social si venitului national); - balanta financiara a economiei nationale (balanta productiei, repartitiei si folosirii venitului national); - balanta fortei de munca; - balanaa avutiei nationale. Acest sistem caracteristic fostelor tari socialiste, pe masura trecerii lor la economia de piata, este inlocuit cu (S.C.N.), Sistemul conturilor nationale constituie un instrument complex de evidenta, analiza si decizie economica si se fundamenteaza pe teoria factorilor de productie, potrivit careia factorii participanti la multiplele activitatatii economice sunt recompensati in raport cu serviciile aduse (munca prin salarii, natura prin renta, capitalul prin profit si/sau dobandit.
Ind AI S.P.M. 1. Prod social total 2Consumul interm 3.Prod social brut 4.Venitul national Ind. AI S.C.N. +a-f = Produs global brut (P.G.B.) +b+c+e=Cons intermediar +a-b-c-e=PIB

5.Componentele si descrierea circuitului economic: grafic, prin conturi, prin ecuatii. Circuitul economic este definit ca reprezentand totalitatea tranzactiilor ce au loc intr-o economie nationala intre agentii economici participanti. Circuitul economic e definit de urmatoarele elemente: Componente: Agentii ec reprez unitatile organizatorice la nivelu carora au loc activitati economice.In SCN intr-o forma agregata ele sectoarele institutionale sunt: firme, stat, gospodarii, strainatatea Obiecte ale activ ec sunt bunuri,servicii ale factorilor si creante. Tranzactiile care pot intervenii, se diferentiaza prin activitatea pe care o refera a) trz. de piata efective (vizibile) si invizibile(astea nu se realiz prin interm pietei).b) trz bilaterale si unilat. le corespund sau nu o contrapartida concretisazata intr-un bun sau serviciu). transf. curente se efectueaza sistematic (taxe, impozite, contrib sociale etc) transf. de patrimoniu intervin mai rar decat cele curente si provoaca o modif de patrimoniu c). trz intrasectoriale si intersectoriale (se ref la sect de activitate) d).trz. financiare si trz de prestatii Prezentarea circ. sub forma grafica Bunurile si serviciile se produc numai de catre Firme destinate in exclusivitate gospodariilor private.Se face abstractie de stat, de strainate si formarea patrimoniului. Cheltuieli de consum (C)
Bunuri de consum

firme

gospodarii private
Serviciile factorilor

Venituri (V) Circuitul real arata ca menajele pun la disp. sect. Firme serv ale fact, iar acestea din urma furnizeaza menajelor private bunuri de consum. Prezentarea sub forma de ecuatii Deoarece in orice circuit inchis valorile fluxurilor de intrare sunt egale cu ale celor de iesire. Pot fi contruite relatii care sa exprime egalitatea: V=C+I V=C+E I=E

+a-b-c-d-e=PIN

6.Agregarea instutionala si descrierea principalelor sectoare: firme, gospodarii, statul, restul lumii. Unitatea institutionala este un centru elementar de decizie economica, caracterizata prin unicitate de comportament, cu autonomie de decizie in exec functiei principale si care dispune de o contabilitate completa. Agregarea instituional const n agregarea agenilor n funcie de comportamentul de baz n ceea ce privete formarea i utilizarea veniturilor disponibile i a patrimoniului. Sectoarele instituionalizate utilizate de Contabilitatea National sunt: ntreprinderi (firme); guvernul (statul); gospodrii (menaje); strintatea. 1. INTREPRINDEREA - a crei funcie social const n producerea bunurilor i serviciilor materiale ; 2. GOSPODRIILE POPULAIEI denumite i menaje, exprim calitatea de consumatori ai bunurilor i serviciilor produse de ntreprindere ;

*7. Principalele conturi sintetice Principiul dupa care functioneaza SCN e cel al dublei inregistrari: se inregistreaza atat resursele, cat si utilizarile acestora. in SCN se gasesc 9 conturi, simbolizate cifric, de la 0 la 8.
Contul sintetic de bunuri (contul 0) se elaboreaza numai pentru intreaga economie. in el se arata provenienta bunurilor (pe stanga) si utilizarea lor (in dreapta). Contul sintetic de bunuri - contul "0"

8.Descrierea principalelor metode de calcul a agregatelor macroec de rezultate: Metoda de productie presupune agregarea valorii adaugate brute corespunzatoare ramurilor de activitate, evaluata la preturi de baza si corectarea acesteia pt. a ajunge la preturi de piata. Met. se utiliz indeosebi in situatiile cand intereseaza contributia agentilor la productia de bunuri finale si serviciile.Exista mai multe modalit. de evaluare.Eval. poate fi realizata prin intermediul preturilor sau prin intermediul altor elemente (unitati de timp de munca).Folosirea preturilor are avantajul ca pot fi urmarite statistic. PIB=(VAB)+IP+TV-SP unde: PIB= prod intern brut la preturi de piata; VAB valoarea adaugata bruta la preturi de baza IP impozitele pe produs inclusiv taxa pe valoarea adaugata TV taxe vamale SP subvenctiile pe produs si pt. export Met. utilizarii sau met. cheltuielilor presupune insumarea componentelor care exprima folosirea bunurilor si serviciilor care formeaza productia finala, respectiv: consumul personal(CP), consumul public (CPL), investitiile brute (IB) sau formarea bruta a capitalului (FCB), exportul net (EXN). Deci, PIBpp=CP + CPL + IB + EXN sau PIB = CF + FBCF + VS + (E-I) Met. veniturilor de calcul al PIB consta in insumarea veniturilor ce exprima renumerarea factorilor de productie (salari,rente, dobanzi, )cu alocatiile pentru consumul de capital fix. Deci, PIB = R + EBE + IPRI SE

9. Descrierea principalilor indicatoari de rezultate: - PIB exprima marimea valorii adaugate brute a bunurilor economice ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse in interiorul tarii de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp, de regula, un an. Formula generala de calcul este: PIB = CF + FBCF + VS + (E - I) - P.I.N. reflecta marimea valorii adaugate nete a bunurilor economice destinate consumului final, care au fost produse in interiorul unei anumite tari, de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada. Se calculeaza prin scaderea din P.I.B. a consumului de capital fix, adica a amortizarii (A): PIN = PIB - A - P.N.B. consta in expresia baneasca a productiei finale brute, obtinuta de agentii economici autohtoni, care actioneaza in interiorul tarii ori in afara acesteia, in decursul unei anumite perioade de timp, de regula un an. Daca se porneste de la P.I.B., P.N.B. se determina prin adaugarea productiilor finale brute ale agentilor economici nationali care i]i desfa]oara activitatea in afara granitelor nationale si prin scaderea valorii bunurilor realizate de producatorii straini pe teritoriul tarii de referinta (soldul valorii adaugate brute a agentilor economici nationali din strainatate si cea obtinuta de agentii economici straini din interiorul tarii, exprimata in preturile pietei). PNBpp=PIBpp+SVABpp P.N.B. nominal/P.N.B. real= Defalatorul - PNB reprezinta expresia baneasca a valorii adaugate nete a bunurilor ai serviciilor finale obtinute de agentii economici autohtoni, care activeaza in interiorul tarii ai in afara acesteia, intr-o anumita perioada de timp, de regula un an.Se determina prin scaderea din P.N.B. a amortizarii capitalului fix (A) PNN = PNB A -PNN: PNN=PNB An

RESURSE
Val. productiei pe ramuri Importul Impozite nete Exportul Total

UTILIZARI
Consumul intermediar pe ramuri Consumul final Investitii brute Total

3. INSTITUIILE FINACIARE - a cror funcie e de intermediere financiar ntre agenii economici ; 4. ADMINISTRAIA PUBLIC A STATULUI - care, n principiu, exercit funcia de redistribuire a veniturilor ntre agenii economici i ceilali membrii ai societii.

5. STRINTATEA - cuprinde agenii economici din exteriorul rii cu care agenii economici din interiorul rii intr n tranzacii economice .

Contul de productie - contul "1" RESURSE | UTILIZaRI 1 Productia interna | Valoarea productiei = PGB 2 VABpp | PIBpp TOTAL |TOTAL Contul "Crearea veniturilor" (contul "2") UTILIZaRI | RESURSE 1 Acumularea capitalului fix (ACF) | Subventii de exploatare (SUBV) 2 Impozite indirecte | VAB (PIB) la preturile pietei Sold VAN (PIN) la preturile factorilor ? ? TOTAL | TOTAL Contul "Repartizarea veniturilor" (contul "3") UTILIZaRI <> RESURSE 1 VFPS veniturile factorilor platite strainatatii <>PIN la preturile factorilor 2 VFIS + veniturile factorilor incasate din strainatate <> Sold PNN la preturile factorilor sau venitul national (VN) TOTAL <> TOTAL Contul "Redistribuirea veniturilor" (contul "4") UTILIZaRI RESURSE 1 Impozite directe (ID) 1 Venitul National (VN) 2 Subventii (SUBV) 2 incasari din asigurari sociale 3 Plata serviciilor sociale 3 incasari din transferuri curente speciale 4 Transferuri curente speciale ? ? Sold Venitul National Disponibil (VND) TOTAL TOTAL Contul "Utilizarea veniturilor" (contul "5") UTILIZaRI RESURSE 1 Consumul Final (privat si public) 1 VND 2 Economii nete (EN) ? ? TOTAL TOTAL Modificare creante Tipuri Modificare angajamente (contul "6") Numerar Actiuni Hartii de valoare Total creante (a) ? Total angajamente (b) ab?ba Diferenta Statistica Contul "Restul lumii" (contul "8") UTILIZaRI RESURSE 1 Cumparari de bunuri (importuri) 1 Vanzari de bunuri (export) 2 Venituri platite strainatatii din activitatea economica si din patrimoniu 2 Venituri incasate din activitatea economica si din patrimoniu 3 Transferuri curente catre strainatate 3 Transferuri curente din strainatate 4 Transferuri de capital catre strainatate 4 Transferuri de capital din strainatate 5 Modificarea creantelor 5 Modificarea angajamentelor 6 Diferente statistice TOTAL TOTAL

10. Descrierea indicatorilor Formarea bruta a capitalului cuprinde formarea bruta a capitalului fix si variatia stocurilor FBC = FBCF + VS Formarea bruta a capitalului fix FBCF sau investitiile brute (IB) reprezinta valoarea bunurilor destinate altor scopuri decat cele militare.Marimea IB, reprezinta partea principala a formarii brute de capital Exportul net (EXN) reprezinta diferenta dintre valoarea bunurilor si serviciilor exportate E si celor importante I Consumul intermediar (C.I). este egal cu valoarea bunurilor i serviciilor utilizate ca intrri de-a lungul procesului de producie, excluznd activele fixe ale cror consum este nregistrat drept consum de capital fix. CI = cheltuielile cu materiile prime + cheltuielile cu consumabilele; + cheltuielile cu energia i apa; + alte cheltuieli materiale. CF Consumul privat i consumul public formeaza consumul final al societii (CF), respectiv valoarea bunurilor materiale i a serviciilor folosite pentru satisfacerea direct a trebuinelor umane individuale i colective. CF=CPV+CPB

unde: R remunerarea muncii; EBE excedentul brut de exploatare; IPRI impozitele legate de productie si import; SE subvenctia de exploatare si import -VN reprezint produsul naional net exprimat n preurile factorilor. VN = PNNpf =VANpf -VP : VP (CAS, PNS, TG, Dobanzi) - VPD masoara volumul veniturilor posibil de utilizat de catre populatie pt. satisfacerea diferitelor trebuinte. VPD = VP IMP

11. Avutia Nationala Constituie un indicator de prim importan,utilizat n caracterizarea potenialului economic al unei ri, i reprezint condiia material a desfurrii proceselor economice. Acest indicator exprim totalitatea resurselor materiale i spirituale de care dispune un popor la un moment dat. Conform recomandrilor din statistica internaional, avuia naional acumulat a rii cuprinde: a) - bunuri materiale aflate pe teritoriul rii: bunuri materiale din sfera produciei (capital fix i stocuri) i bunuri durabile de consum ale menajelor; b) - distincia ntre bunurile materiale ale rii i cele ale altor ri (diferena dintre bunurile materiale ale rii pe teritoriul altor ri i cele ale altor ri pe teritoriul naional); c) - active i pasive financiare: active care mresc avuia naional (resurse n devize, creane asupra strinilor) i pasive care diminueaz avuianaional (rezerve de moned naional deinut de alte ri, obligaiile fa de rile strine). Componentele avutiei nationale sunt calculate pe forme de proprietate, pe ramuri,pe categori de menaje. Capitalul fix si stocurile sunt determinate prin metode contabile si metode statistice.Ca regula generala, avutia nationala se calculeaza dupa depreciere, adica tinndu-se seama de uzura; avutia nationala se poate exprima si la valoarea initiala sau de inventar(pentru capitalul fix si bunuri de folosinta ndelungata aflate la populatie).Pentru evidentiere se folosesc preturi curente si preturi constante sau comparabile. Preturile curente sunt folosite pentru exprimarea valorii avutiei. nationale iar preturile constante atunci cnd se exprima dinamica avutiei nationale.

12. Fondurile fixe (capitalul fix) Fondurile fixe (bunurile capital fix) reprezint o component important a avuiei naionale cumulate. Analiza statistic a acestei categorii vizeaz evidenierea aspectelor legate de volumul, structura, dinamica i eficiena utilizrii lor. Fondurile fixe sunt bunuri materiale care particip direct la procesul de producie, i transfer treptat valoarea asupra produciei (n mai multe cicluri de producie) i au o valoare mai mare de un anumit cuantum.Capitalul fix se uzeaz n cadrul procesului de producie. Expresia bneasc a uzurii este amortizarea, care se include n costul de producie. Structura fondurilor fixe, n funcie de locul de funcionare, de componenta material, de durata de serviciu etc. se analizeaz pe baza mrimilor relative de structur:

*13.Forta de munca Fora de munc reprezint factorul activ i determinant n activitatea economic. Rolul deosebit al factorului munc n procesul economic implic realizarea de analize economice care s permit cunoaterea i msurarea influenei exercitate de acest factor n procesul creterii economice. Resursele de munc = populaia n limitele vrstei apte de munc populaia n limitele vrstei apte de munc dar incapabil de munc + + populaia n afara limitelor de vrst apt de munc, dar care lucreaz. Numrul salariailor este un indicator care exprim volumul forei de munc i cuprinde persoanele care i desfoar activitatea pe baza unui contract de munc (inclusiv persoanele care absenteaz, dar nu i-au ntrerupt relaiile contractuale cu unitatea). Productivitatea muncii la nivel de grup (de economie naional), se calculeaz i ca o medie a productivitilor muncii calculate la nivelul ramurilor:

*14.Calculul PIB-ului regional Elaborarea conturilor regionale in Romania se realizeaza in functie de datele disponibile , in principal, pe baza metodei descendente (de sus in jos) Metoda mixta este aplicata in cazul urmatoarelor ramuri de activitate: productia si distributia de energie electrica, extractia si prepararea minereurilor feroase si neferoase, extractia minereurilor pt. ind. materialelor de constructii, extractia nisipului si argilei, extractia minereurilor si prepararea pt. ind. chimica, pescuitul, serviciile de posta, ind. tutunului, petrochimia.Regionalizarea PIB presupune regionalizarea valorii adaugate brute, a impozitelor pe produs si a subvenctiilor pe produs. Pentru repartizarea VAB pe judete si regiuni, s-au utilizat chei de distributie specifice fiecareu ramuri de activitate: -Valoarea prod agricole pt. agricultura. -Valoarea productiei silvice; -Volumul gazelor naturale distribuite pt. activitatea de transport prin conducte; -Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor pt. activitatea de captare, tratare si distribuire a apei. -Energia termica distribuita pt. activitatea de producere si distributie a energiei electrice si a apei calde; Echivalentul regional al PIB este produsul intern brut regional PIBR. El este evaluat la preturile pietei, pe baza relatiei PIBR = VABR + IP + TV SP

*15 Determinarea PIB trimestrial Estimarea agregatelor principale pentru conturile trimestriale se bazeaz pe datele statistice disponibile la perioadele respective de timp precum i pe informaiile obinute din sursele administrative realizate de ctre administraia public. Atunci cnd informaia lipsete sau nu are periodicitatea dorit se pot utiliza anumite tehnici de estimare. Printre principalele surse de date se numr:(surse de date statistice furnizate de INS , surse administrative furnizate de Ministerul Finantelor Publice). Calculul (PIB), cel mai important indicator macroeconomic al Sistemului Conturilor Nationale, se elaboreaza trimestrial si anual Produsul intern brut trimestrial n Romnia se calculeaz prin dou metode: metoda de producie i metoda cheltuielilor, obinndu-se un rezultat unic pentru cele dou abordri. Acoperirea i formulele de calcul sunt aceleai ca pentru PIB anual. (met. de productie) PIB=(VAB)+IP+TV-SP unde: PIB= prod intern brut la preturi de piata; VAB valoarea adaugata bruta la preturi de baza IP impozitele pe produs inclusiv taxa pe valoarea adaugata TV taxe vamale SP subvenctiile pe produs si pt. export Met. veniturilor de calcul al PIB consta in insumarea veniturilor ce exprima renumerarea factorilor de productie (salari,rente, dobanzi, )cu alocatiile pentru consumul de capital fix. Deci, PIB = R + EBE + IPRI SE unde: R remunerarea muncii; EBE excedentul brut de exploatare; IPRI impozitele legate de productie si import; SE subvenctia de exploatare si import

Eficiena fondurilor fixe calculat n form direct, ca efect/efort exprim valoarea produciei la 1 leu sau 1000 lei fonduri fixe. n forma invers (efort/efect) se evideniaz necesarul de fonduri fixe pentru obinerea a 1 leu sau 1000 lei producie. Calculul pe ramura (i) i la nivelul economiei naionale se face dup cum urmeaz: i = ramura

Avutie nationala naturala (se refera la elementul natural furnizat de natura cu implicatii in industrie, turism etc) Avutie nationala spirituala (se refera la fondul cultural spiritual al unui popor)

unde efFi = reprezint eficiena utilizrii fondurilor fixe la nivel de ramur; efF = reprezint eficiena utilizrii fondurilor fixe la nivel de economie naional; VABi = reprezint valoarea adugat brut la nivelul ramurii i; Fi = reprezint valoarea medie a fondurilor fixe n ramura i; PIB = reprezint produsul intern brut respectiv suma valorilor adugate brute ale sectoarelor ( VABi ); F = reprezint valoarea medie, la nivelul economiei naionale, a fondurilor fixe. Modificarea n timp a eficienei folosirii fondurilor fixe se analizeaz, folosind metoda indicilor.

Wi reprezint productivitatea muncii n ramura i; Ti reprezint consumul de timp de munc n ramura i (populaia ocupat sau numrul salariailor); W(barat) reprezint productivitatea muncii la nivel de economie naional; T reprezint consumul de timp de munc la nivel de economie naional (populaia ocupat sau numrul salariailor). T gi reprezint structura pe ramuri a consumului de timp de munc (a populaiei ocupate sau a numrului salariailor). Atunci, n dinamic, indicele productivitii muncii se poate scrie ca

unde, PIBR Produsul intern brut regional; VABR Valoarea adaugata bruta regionala; IP impozitele pe produse, inclusiv taxa pe valoarea adaugata; TV Drepturi asupra importutilor (taxe vamale) SP Subventiile pe produse; Suma PIBR la pret de piata al diferitelor regiuni si al teritoriului extraregional este egala cu PIB la pret de piata al intregii economii nationale. Principalele surse de utilizare pentru rea PIBR sunt: -Ancheta structurala anuala; -Ancheta statistica in intreprinderi privind numarul salariatilor si cheltuielile cu salariile; -aloarea productiei agricole pe regiuni; -Balanta fortei de munca ....si altele

16. Determinarea volumului economiei neobservate Economia ascuns este format din: - toate activitile ascunse intenionat cu scopul reducerii costurilor de producie, nerespectnd standard. administrative (ascuns din punct de vedere economic); - activitile necuprinse n conturi datorit deficienei n sistemul statistic (ascuns din punct de vedere statistic). Pentru identificarea economiei neobservate se face clasificarea ntregii economii n dou sectoare: a. Sectorul formal Estimarea muncii la negru Evaluarea forei de munc la negru reprezint cea mai important parte a economiei neobservate. Metoda folosit se bazeaz pe compararea cererii i ofertei de munc cu scopul de a identifica persoanele care realizeaz o activitate legal ntr-o unitate din sectorul formal, dar nu sunt declarate autoritilor. Estimarea fraudei TVA Evaziunea fiscal se obine ca diferen ntre TVA teoretic i cea ncasat la bugetul de stat. TVA teoretic este estimat cu ajutorul elementelor de consum intermediar, consum final al gospodriilor populaiei, consum final al administraiei publice i private i FBCF pe baza cotelor de TVA pe produse, stabilite prin lege. Aceast fraud fiscal este inclus n valoarea produciei precum i n valoarea adugat brut pentru fiecare ramur corespunztoare. b.)sectorul informal Estimarea economiei neobservate se face pentru toate activitile realizate de asociaiile familiale i lucrtorii pe cont propriu. Informaiile despre aceste activiti provin de la MFP. Declaraiile de venit ale asociaiilor familiale i lucrtorilor pe cont propriu, depuse la MFP sunt comparate i ajustate cu valoarea acestor calcule. Astfel, sunt ajustate veniturile, evaziunea fiscal a unitilor nregistrate n sectorul informal fiind total eliminat. O alt categorie important a economiei neobservate o reprezint activitatea realizat de unitile nenregistrate din sectorul informal.n aceast categorie intr: croitorii, mecanicii auto, coaforii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lecii particulare, persoane care nchiriaz casa n timpul vacanei, etc. Pentru astfel de activiti se realizeaz evaluri distincte, folosindu-se ipoteze specifice i surse de date disponibile din sistemul statistic

17. Tabelul Input Ramurile de activitate sunt utilizate n vederea descrierii procesului de producie i analizei intrri-ieiri (input-output).Ca regul contabil de baz trebuie precizat faptul c operaiunile efectuate de ctre o unitate sau un sector fac obiectul unei nregistrri n partid dubl, cele dou pri ale contului fiind reprezentate de resurse i utilizri, permind verificarea coerenei conturilor. Contabilitatea naional opereaz cu noiunea de agregate, acestea fiind valori sintetice care msoar rezultatul activitii economiei totale vzut dintr-o perspectiv particular (de exemplu, a produciei, valorii adugate, venitului disponibil, consumului final, etc.). Agregatelor le este recunoscut importana, att ca indicatori de sintez ct i ca valori de referin.Gruparea acestor agregate in ramuri de activitate ofera o imagine ampla asupra legaturilor dintre acestea.Pt. clasificarea ramurilor se folosesc urmat. criterii: - identitatea produselor, destinatia acestora, similitudinea materiilor prime consumate precum si procesele tehnologice implicate in realizarea lor. Daca pt. clasificarea ramurilor s-a facut dupa destinatia produselor si agregarea trebuie sa se bazeze pe acelasi principiu si poate fi: Agregare pe verticala are drept scop reunirea unor stadii de producie succesive, independente, reprezentate n producia diferitelor ramuri ale industriei.Agregarea pe orizontala nseamn agregarea produselor unor procese de producie paralele, care se afl n unul i acelai stadiu de producie. Datele tabelului au o mare importan pentru calculul unor indicatori care permit studierea: structurii economice, a proporiilor de dezvoltare economic, interdependenelor dintre ramurile economiei; participrii diferitelor ramuri la constituirea volumului produciei intrate n consumul final. Indicatorii cuprini n tabel - producia brut, valoarea adugat, produsul final, calculai pe fiecare ramur, permit o mai complet a structurii economiei naionale.n acest scop, se calculeaz i se analizeaz proporia produciei brute, a produsului final exprimat n PIB i a valorii adugate din fiecare ramur fa de total. Pbi / SUMA(Pbi) ; Vai / SUMA(Vai) ; Pfi / SUMA(Pfi) ; unde: Pb : productia bruta dintr-o ramura Va : valoarea adaugata dintr-o ramura Pf : Produsul final dintr-o ramura

18. Compararea indicatorilor macroec in spatiu si timp. n scopul de a determina care sunt cile de aciune pentru asigurarea creterii i dezvoltrii economice, este necesar s msurm, pe de o parte, nivelul actual al factorilor de producie i al eficienei utilizrii lor, iar pe de alt parte, rezultatele trecute i prezente ale activitii din economia naional. Pentru a asigura indicatorilor consisten i comparabilitate, n timp i spaiu, este necesar s cunoatem clasificrile i metodologiile utilizate n determinarea lor. Pentru alctuirea seriilor cronologice (pentru realizarea comparaiilor n timp), trebuie inut seama de faptul c agregatele sunt exprimate n preturi curente. Problema care se ridic este de a determina ct din modificarea nominal n timp (cretere sau descretere) a indicatorilor se datoreaz modificrii preurilor i ct este modificarea cantitativ (real). Aceasta presupune diminuarea din modificarea nominal a agregatului a variaiei datorate preurilor, prin deflaionarea indicatorului. n practica statistic, la deflaionarea seriilor cronologice ale agregatelor macroeconomice de rezultate (prin eliminarea modificrii preurilor pe baza unei game stabilite de bunuri), se utilizeaz indicii preurilor de tip Laspeyres ( ILp ) i de tip Paasche ( IPp ) :

19.Masurarea inflatiei Fenomenul inflaionist poate fi msurat att din punct de vedere absolut, ct i relativ. La modul absolut, mrimea inflaiei const n diferena dintre cererea global solvabil i oferta global de bunuri economice de pe pia. Din aceasta rezult masa monetar care nu are acoperire n bunuri i servicii necesare i dorite de consumatori. La modul relativ, inflaia se msoar ca raport procentual ntre mrimea absolut artat, adic excedentul de mas monetar, i oferta real de bunuri i servicii. Mrimea relativ a inflaiei se exprim prin diverse categorii de indici, n funcie de care se poate aprecia sensul evoluiei fenomenului inflaionist (indici de preuri, indicele puterii de cumprare). Dup anul 1990, n Romnia, se folosete pentru msurarea inflaiei, indicele preurilor de tip Laspeyres, calculat dup formula:

20. Indicatorii dezvoltarii umane Indicatorul Libertiii Umane (I.L.U.)Indicator bazat pe evaluarea binar a gradului de respectare/nerespectare a drepturilor umane fundamentale, rezultat din nsumarea datelor corespunztoare pentru 40 de subindicatori: Dreptul: de a circula liber n propria ar; de a prsi i reveni oricnd n propria ar; de a se'reuni i asocia panic; de a asimila idei i primi informaii; de a observa nclcrile drepturilor umane; de a practica limba matern; Absena: muncii forate i a muncii copiilor; autorizrii de munc obligatorie; execuiilor extrajudiciare; torturii i constrngerilor; pedepsei cu moartea; pedepselor corporale grave; deteniei ilegale; apartenenei obligatorii la un partid sau la o organizaie; religiei sau ideologiei de stat ca materie obligatorie de nvmnt; controlului artelor; cenzurii politice a presei; cenzurii scrisorilor sau a ascultrii telefonice; Garantarea: opoziiei politice panice; alegerilor pluripartite prin vot universal direct; egalitii politice i juridice a femeilor; egalitii sociale i economice a femeilor; independenei presei; independenei n publicarea de cri; independenei reelelor de radio i televiziune ; independenei tribunalelor; independenei asociaiilor sindicale; Dreptul recunoscut prin lege : la o naionalitate; al prezumiei de nevinovie pn la probarea culpabilitii; la asisten juridic n caz de nevoie i la propriul avocat; la proces public; la proces rapid ; la protecie contra percheziiilor prin mandat al poliiei; la protecie contra prelevrii arbitrare de bunuri individuale; Si altele Indicatorul dezvoltrii umane (IDU) Msur sintetic a gradului de dezvoltare uman, propus de specialitii ONU n cadrul Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru analiza comparativ a rilor i/sau regiunilor i pentru oferirea de informaii globale i specifice n vederea elaborrii i ameliorrii politicilor de d.u.. Pe baza culegerii de informaii, a prelucrrii datelor i analizei/interpretrii lor se elaboreaz de ctre PNUD (prin echipe de specialiti) un raport anual numit Human Development Report

n practic, pentru calculul PIB real se utilizeaz indicele de preuri de tip Paasche, numit indice implicit, obinut ca un raport ntre indicele PIB nominal ( Iv ) i indicele volumului fizic al PIB de tip Laspeyres( ILq ):

unde Q0 cantitatea de bunuri economice din perioada de baz T0, iar P1 i P0 preurile medii ale fiecrei categorii de bunuri din perioada de baz T0 i perioada curent T1. Indicele Laspeyres d posibilitatea unei comparabiliti n timp, artnd cu cte procente au crescut sau au sczut preurile bunurilor i serviciilor, de la o perioad la alta. n funcie de natura bunurilor care alctuiesc eantionul, indicele preurilor se poate prezenta sub urmtoarele forme: - indicele preurilor de consum (IPC), care se determin pe baza unui co de bunuri (materiale i servicii) de consum i care cuprinde: alimente, bunuri de folosin curent i ndelungat, servicii de transport, telecomunicaii etc - indicele general al preurilor (IGP), n calculul cruia sunt luate n consideraie att preurile bunurilor de consum, ct i preurile bunurilor de capital. Pe baza indicilor de preuri se poate msura intensitatea inflaiei, sub forma ratei inflaiei (Ri), care se determin astfel:

PIB real se obine raportnd PIB nominal la indicele implicit al preurilor PIB.

21. Principiul partidei duble Partida dubla se poate realiza prin fluxuri si stocuri. Conform primei interpretari (fluxuri), relatiile dintre doi agenti economici determina aparitia a doua fluxuri de sens contrar si de aceeasi marime, unul real, de la societatea furnizoare la cea beneficiara si un flux monetar de la client la furnizor. Ecuatia partidei duble aplicata la nivelul unui agent economic pentru informatiile de flux este de forma: Cheltuieli Rezultat = Venituri (pierderi), iar la nivelul economiei nationale, ecuatia devine: Utilizari + capacitate de finantare necesar finante = resurse La nivelul agentilor economici, fluxurile se refera la miscarile si transformarile bunurilor economice din patrimoniu n cadrul proceselor economice consumatoare de resurse si producatoare de rezultate si sunt redate prin ecuatia: Cheltuieli +/- Rezultate = Venituri(Pierderi) Pentru reflectarea tuturor operatiilor legate de transferarile bunurilor ca urmare a proceselor interne, dar si a tranzactiilor legate de relatiile cu mediul economico-social se utilizeaza dubla nregistrare. Dubla nregistrare deriva din dubla reprezentare si porneste de la faptul ca, pe parcursul miscarii si transformarilor bunurile economice, sunt privite permanent sub dublul aspect, si anume, din punctul de vedere al destinatiei, pe de-o parte, si a! provenientei, pe de alta parte, sau ca utilizari si resurse. Ecuatia nregistrarii este de forma: Debit = Credit, care nseamna,de fapt: Destinatie/investire/utilizare = provenienta/finantare/resursa O tranzactie economica ntre doi participanti (subiecti) presupune patru nregistrari: doua nregistrari ce se refera la natura operatiei; doua nregistrari ce reflecta contrapartida financiara a acestora.

22. Corelatii monetare. Principalele conexiuni ce se stabilesc ntre sursele de date monetar-bancare Statisticile monetar-bancare au nregistrat n ultimele decenii o ascensiune deosebit, odat cu nelegerea i recunoaterea aspectelor monetare ale celor patru mari dezechilibre: inflaia, omajul, deficitul bugetar i deficitul balanei de pli externe. Analiza datelor monetare are ca obiectiv evaluarea situaiei financiare a rii respective ntr-o manier care s fac posibil aprecierea opiunilor financiare ale autoritilor naionale, n corelaie cu evoluia economiei reale. Sistemul bancar este delimitat i repartizat n dou subsectoare: autoriti monetare (de obicei banca central); bncile comerciale. Informaiile statistice de natur financiar-bancar prezint cteva avantaje majore: sunt disponibile la o perioad scurt de timp de la ncheierea perioadei de referin, sunt prezentate de o factur detaliat i conin un grad ridicat de veridicitate a datelor. Prin agregarea i consolidarea conturilor instituiilor bancare (la diverse niveluri) se obin informaii privind emisiunea bneasc, baza monetar, masa monetar, creditul intern i rezervele internaionale, permind, de asemenea, realizarea conexiunilor cu agregatele macroeconomice de rezultate, cu indicatorii bugetului public naional i ai balanei de pli exteme. La nivelul bncii centrale se analizeaz emisiunea bneasc i baza monetar, n timp ce la nivelul bncilor comerciale se evideniaz procesul de creare a monedei de cont (scriptural). n continuare, prin agregarea informaiilor furnizate la nivelul bncii centrale i al bncilor comerciale, rezult ceea ce se numete (Situaia monetara", care reliefeaz volumul i structura masei monetare, a creditului i a rezervelor valutare ale rii. Bilanul bncii centrale Emisiunea bneasc (EB) i baza monetar (BM) sunt agregate monetare ce se determin la nivelul autoritilor monetare (de obicei banca central), avnd ca surs de date bilanul bncii de emisiune. Prin funcia de emisiune i, implicit, prin cea de creditare a economiei, banca central are un rol primordial i preponderent n creaia monetar.

23. Conceptul Intern si National Economia nationala nu poate fi privita ca o simpla delimitare geografica In calculele macroeconomice, delimitarea e se realizeaza pe baza a 2 criterii:unul este valabil pt institutii iar celalalt se refera la persoanele care apartin de tara respectiva: Ec nationala reprez totalitatea institutiilor ce au un centru de interes in teritoriul ec-intern=suma activitatilor desfasurate de ag ec din interiorul tarii Intern=se refera la bunurile finale create de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii, numiti agenti economici rezidenti, indiferent de nationalitatea lor. Ec nationala repr totalitatea persoanelor ce au un centriu de interes pe teritoriul ec-national National=se refera la bunurile finale create de catre agentii economici nationali, indiferent daca isi desfasoara activitatea in propria tara sau in alte tari PROBLEMA PRIVIND EVALUAREA Baza evaluarii tranzactiilor, implicit a rezultatelor active economice o constituie preturile pietei. Pt bunurile care nu se real prin intermediul pietei evaluarea se face la costurile factorilor de productie Pp=pf + IIN Pt analizele macroeconomice care urmarec evolutia in timp, agregatele macro de rezultate se exprima nu numai in preturile curente ale fiecarei perioade,ci si in preturi comparabile sau constante.In acest ultimo caz, agregatul macro exprima marimea valorica reala, obtinuta prin eliminarea-din marimea exprimata in preturi curente-a influentei modificarii preturilor in decursul perioadei de calcul

24. Corelatii macroeconomice Orice program economic cuprinde un set de msuri politice destinat a realiza principalele obiective ale politicii macroeconomice, care - n mod obinuit -sunt urmtoarele: creterea economic, ocuparea forei de munc, stabilitatea preurilor i mbuntirea balanei de pli externe. Aceste obiective sunt cuantificate prin patru variabile fundamentale, denumite i variabile macroeconomice cheie, prin care se msoar, coreleaz i analizeaz performanele oricrei economii: ritmul de cretere a PIB; rata omajului, msurat fie ca nivel nregistrat la sfritul fiecrui an, fie ca nivel mediu anual; rata inflaiei, Cele patru variable-obiectiv permit evaluarea principalelor dezechilibre macroeconomice interne i externe, monitorizarea schimbrilor ce au avut loc n economie i formularea politicilor corespunztoare n scopul atingerii obiectivelor viitoare. ntre cele patru variabile se stabilesc importante corelaii macroeconomice. Corelaia dintre ritmul de cretere a PIB i rata omajului. Privit la nivel teoretic, legtura este clar: cnd o economie se afl n faza de recesiune, caracterizat prin scderea ritmului de cretere a PIB (RPIB), rata omajului (RS) crete; cnd are loc expansiunea economic, RPIB crete, n timp ce RS scade. Aceast corelaie invers (negativ) este cunoscut sub denumirea de legea lui Okun. Corelaia dintre rata inflaiei i rata omajului Analiza seriilor de date statistice - n special a celor din rile dezvoltate, pn n 1973, cnd s-a produs ocul petrolier" a evideniat existena unei corelaii inverse, simple i stabile, ntre rata inflaiei i rata omajului. Cu alte cuvinte, ntre inflaie i omaj ar exista o relaie de compensare ce const n aceea c un omaj mai mic poate fi obinut acceptnd o inflaie mai mare sau inflaia poate fi redus acceptnd mai mult omaj.RIt = RIt-1+ALFA(RSt-RNS) Se observ din formul c att timp ct omajul se menine la nivelul su natural, rata inflaiei nu se modific. Corespunztor, dac rata omajului crete peste nivelul su natural, atunci rata inflaiei va nregistra o anumit reducere care depinde de parametrul ALFA.

Corelaia dintre ritmul de cretere a PIB-i rata inflaiei Dup cum PIB se calculeaz n preuri curente sau n preuri comparabile, se poate vorbi de evoluia nominal sau real a acestui indicator. Evoluia nominal este redat de relaiile: IPIBn=PIB1crt/PIB0crt si RPIBn=IPIBn-1 Evoluia real presupune recalcularea n preuri comparabile (ale perioadei de baz) a PIB din perioada curent, cu ajutorul deflatorului produsului intern brut (D):PIB1comp=PIB1crt/D, unde D=RI+1, RI-rata inflatiei, calculata pe baza deflatorului Evolutia reala este data de relatiile: IPIBr=(PIB1comp/PIB0comp)*(PIB1co mp/PIB0crt) , RPIBr=IPIBr-1 Relatia de legatura intre PIB nominal, PIB real si RI este: IPIBn=IPIBr*D, sau transferata in ritmuri: RPIBn=RPIBr+RI+RPIBr*RI