Comunicarea este capacitatea de a transmite celorlali ideile, faptele, sentimentele i concepiile; i firete de a le primi din partea acelora care

ni le transmit Comunicarea este mijlocul care permite stabilirea unui raport ntre oameni. ELEMENTELE COMUNICRII: Emitorul poate fi medicul i / sau farmacistul. Receptorul este pacientul. Mesajul este informaia transmis pacientului n sfera central a emitorului, nainte ca mesajul s fie emis, se efectueaz anumite operaii mentale care sunt eseniale pentru comunicare: Percepia Motivarea Alegerea codului Verificarea critic a mesajului codificat care va fi emis emiterea mesajului conceput, elaborat i codificat Complianta (asentiment, cooperare, participare) poate fi definita ca fiind gradul sau masura in care pacientul isi administreaza sau utilizeaza medicatia, in acord cu recomandarile medicului sau farmacistului. MOTIVE ALE LIPSEI DE COOPERARE A PACIENTULUI Printre factorii inhibitori se Numara: caracteristicile personale (supradependenta sau disperarea) si factorii sociali si culturali (cum ar fi maladia ca o scuza sau fatalismul). Factorii limitativi coincid partial cu cei inhibitori si includ: lungimea in timp a maladiei, izolarea sociala, saracia, anxietatea si informatia gresita, lipsa protezelor. Factorul cheie care promoveaza participarea la propriul tratament este motivatia SITUAII DE NON-COMPLIAN Dificultatea de a respecta modul de dozare datorita stilului de viata Regimul de administrare este prea complex si greu de inteles. Schema de dozare pentru reducerea dozei de prednisolon farmacistul este obligat sa elaboreze o schema care sa ajute pacientul Terapia cu mai multe medicamente (polipragmazie Lipsa de incredere in medic si medicatia prescrisa Influenta informatiilor incorecte sau contradictorii sau opiniile membrilor familiei, rudelor si prietenilor cu privire la medicatie, la boala sau la ambele Recipientele pentru protectia copiilor mai greu de manipulat de ctre varstnici (pacienii artrozici, senili TREI INTREBARI DE PUS PACIENTULUI

1. Pentru ce v-a spus medicul ca sunt necesare medicamentele? 2. Cum v-a spus medicul sa le luati? 3. Ce v-a spus medicul sa asteptati sa se intample ca urmare a tratamentului prescris? Iar pentru a va asigura ca pacientul a inteles bine: "Doar pentru a fi sigur ca nu am omis sa va comunic ceva, spuneti-mi cum intentionati sa luati medicamentele?". Recomandarile facute trebuie sa fie formulate intr-un stil concis si clar. Conceperea unui prospect are n vedere urmtoarele: propoziiile s fie scurte;/s se evite limbajul tehnic;/mrimea i tipul literelor;/spaiul dintre rnduri;/imaginile prospectului;/contrastul i culoarea;/ilustraia grafic i designul;/preul. Dup Hepler i Strand (1990), pharmaceutical care este prevederea responsabil de asigurare a terapiei medicamentoase n scopul atingerii rezultatelor care mbuntesc calitatea vieii pacientului Tradus n termeni practici, ngrijirea farmaceutic este activitatea unui farmacist atunci cnd: - evalueaz nevoile pacientului privind medicaia,/ - identific dac exist una sau mai multe probleme acute sau poteniale legate de medicamentele prescrise, / -coopereaz cu pacientul i cu ceilali specialiti n asistena sanitar pentru introducerea i monitorizarea planului farmacoterapeutic. Organizaia Mondial a Sntii (OMS) prevede c asistena farmaceutic este conceptul practicii farmaceutice n care pacientul este primul beneficiar al aciunilor farmacistului. Codul deontologic al farmacistului st la baza exercitrii profesiei de farmacist. Relaiile dintre farmacist i pacieni trebuie s aib la baz ncrederea n competena i experiena profesional a farmacistului, acestea obligndu-l ca de-a lungul ntregii cariere s asigure i s menin la cel mai nalt nivel performanele i conduita sa profesional i personal, s-i actualizeze cunotinele de specialitate permanent n sfera activitii sale. Concluziile Seminarului de la Strassbourg (1991) stabilesc principalele aspecte asupra rolului farmacistului de oficin n asistena farmaceutic: -furnizarea i eliberarea de medicamente fr prescripie medical;/ -realizarea de preparate n oficin;/ -supravegherea i asigurarea activitii terapeutice a medicamentelor; / -motivarea farmacistului i necesitatea unei juste evaluri;/ -promovarea educaiei pentru sntate;/colaborarea cu specialitii din domeniul sntii;/ Cresterea exigenelor asupra strii de sntate i a interesele economice n farmacia public;/-selecionarea i evaluarea medicamentelor, difuzarea informaiei;/ studii asupra utilizrii medicamentelor;/-rolul n cadrul reelei de farmacovigilen;/elaborarea strategiilor farmaceutice;/-coordonarea echipelor intrai interspitaliceti;/ extinderea rolului farmacistului n domeniul educaiei pentru sntate, fiind recunoscut ca expert n probleme ale medicamentului.

Pacientul reprezint persoana sntoas sau bolnav care utilizeaz serviciile de sntate i care are dreptul de a primi cele mai bune ngrijiri medicale de care societatea dispune, n conformitate cu resursele umane, financiare i materiale. Pacienii se pot clasifica: 1.n funcie de gradul de dominan i sociabilitate: 1. -pacientul emotiv dominana i sociabilitatea sunt puternice, vorbete mult, este convingtor; 2. -pacientul autoritar dominana este puternic, dar sociabilitatea este sczut, este dificil de abordat, serios, pretenios, comunicarea este dificil; 3. -pacientul reflexiv dominana i sociabilitatea sunt sczute, nu comunic uor, se poart calculat; 4. -pacientul ndatoritor dominana este slab, dar sociabilitatea este ridicat, este asculttor, rbdtor, un bun partener la dialog; 2. n funcie de trsturile de caracter: 1. -pacientul certre este exigent, nencreztor, nerbdtor, nu este foarte interesat de sfaturile primite. Folosete des sintagmele: Nu prea cred, Nu tiu ce s spun, Altceva ce mai avei?, Ct cost, am vzut la alt farmacie mai ieftin. 2. -pacientul decis este ncreztor, nu ascult alt opinie, cere n grab unul sau mai multe produse. Utilizeaz expresiile: Vreau doar acest produs, tiu ce conine i pentru ce se utilizeaz!. 3. -pacientul nencreztor nu crede n indicaiile farmacistului, trage concluziile atent. Folosete frazele: Chiar este bun la gust?, Chiar nu conine gluten?. 4. -pacientul impulsiv ia decizii rapid sau se poate rzgndi la fel de rapid. Utilizeaz des expresiile: Ce este acest medicament? Dar acesta?, M mai gndesc i revin. 5. -pacientul indecis caut ajutor, se decide foarte greu. Folosete sintagmele: mi spunei nc o dat ce conine?, Exist un produs mai bun?. - pacientul linitit ascult atent. Utilizeaz doar expresii monosilabice: Da., Nu., Bine.. 6. -pacientul gnditor cere sfatul farmacistului, ascult atent, nu are ncredere n alegerea sa. Folosete expresii precum: Ce m sftuii s?. 3)n funcie de ct de dificil poate fi pacientul: 1. -pacienii dominatori sunt ncreztori, dominani i competitivi. Pentru a putea obine un rezultat eficient terapeutic, farmacistul trebuie s aib o atitudine respectuoas i s fie curtenitor. Trebuie s le ofere mereu acestor pacieni posibilitatea de a alege. 2. -pacienii paranoici sunt serioi, rezervai, antisociali. Nu au ncredere n farmacist sau medic, pun la ndoial sinceritatea acestora. Farmacistul trebuie s i antreneze cu grij n comunicare, s aib un bun autocontrol pentru a nu-i face s devin nencreztori. n dialog, farmacistul trebuie s aleag cu grij cuvintele, s ofere informaiile clar, s nu moralizeze pacientul 3. pacienii obstructivi sunt ostili, imprevizibili, explozibili, cu o personalitate pasivagresiv. Acetia necesit o abordare plin de rbdare, iar farmacistul trebuie s le ofere posibilitatea de a-i exprima opinia proprie despre problemele lor de sntate sau despre

tratamentul sub care se afl. -n timpul comunicrii, sfaturile oferite trebuie s fie n acord cu nevoile reale ale pacienilor i s conin sugestii de continuare a tratamentului pentru a se ajunge la eficacitate terapeutic. Astfel, acest tip de pacieni vor accepta s coopereze i vor deveni aderereni la tratament. 4. -pacienii evitani sunt nesiguri, rigizi, pasivi, egoiti. Evit s ia decizii, le amn, fiindu-le team s nu greeasc. i pot descuraja pe farmaciti cu pesimismul lor. Cheia unei bune comunicri este ca farmacistul s fie empatic, prietenos i s afieze rbdare, nelegere, interes pentru pacieni i s nu doreasc s ating obiective terapeutice mult prea nalte. Construirea unei relaii se realizeaz cu pai mici. 5. pacienii dependeni sunt pasivi, cu puine ambiii i pretenii, supraapreciaz calitile celorlali i manifest o dependen excesiv fa de alii (farmacist, medic). Afieaz o atitudine critic i respingtoare, dar sunt mereu nsoii de teama de a nu fi abandonai. Pot fi motivai ntr-un mediu cald, de un farmacist care puncteaz aciunile pozitive, dar i pe cele care au condus la eecurile terapeutice. Farmacistul este orientat ctre pacient, are rol de consilier, fiind n acelai timp un expert al medicamentului Farmacia clinic este ramura practicii farmaceutice direct implicate n ngrijirea pacientului, ce promoveaz utilizarea corect a produselor i dispozitivelor medicale; Asistena farmaceutic se concentreaz pe ngrijirea persoanei, bazat pe medicaie, care este furnizat de farmacist i de echipa farmaceutic pentru a mbunti rezultatele terapeutice. Farmacistul este un consilier n farmacoterapie pentru pacient, dar i pentru medic, fiind n acelai timp i un expert al medicamentului. Dup Jepson (1990), cele mai importante indicaii pe care le d farmacistul bolnavului sunt: 1. forma farmaceutic a medicamentului i identitatea lui; 2. intenia utilizrii i aciunea urmrit; 3. modul de administrare i. doza de medicament ce trebuie utilizat; 4. frecvena i timpul corect de administrare (orarul de administrare: la cte ore i dac medicamentele se administreaz nainte, dup sau n timpul meselor, numai n cursul zilei sau noaptea, etc.); 5. doza terapeutic maxim n 24 de ore; 6. durata tratamentului; 7. regimul alimentar ce trebuie urmat; 8. aciunea la care se ajunge la administrarea unei doze greite;

Etica, conform dicionarului, este tiina care se ocup cu studiul teoretic al principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare i cu rolul lor n viaa social, fiind practic reprezentat de totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare. Deontologia poate fi definit ca un comportament al eticii care se ocup cu studiul normelor i obligaiilor specifice unei activiti profesionale, o doctrin ce trebuie adoptat la normele de conduit i la obligaiile etice ale unei profesiuni. Codul deontologic al farmacistului este un ansamblu de principii i standarde etice de exercitare a profesiei de farmacist, care stabilete regulile de conduit ale farmacistului cu drept de liber practic n cadrul activitii sale profesionale. Exist mai multe tipuri de ntrebri care conduc la obinerea rspunsurilor de la pacient 1. ntrebri nchise ntrebri nchise de alegere/selectare: preferati comprimte sau capsule? ntrebri nchise cu rspuns Da/Nu: ati fost la medic? ntrebrile nchise de identificare; ce tempearatura aveti? 2. 3. 4. 5. 6. ntrebri deschise ; ce simptome aveti? ntrebri de conducere/control: ati luat anti din 6 in 6 ore, nu-i asa? ntrebri de cercetare: ce ati dorit sa spuneti? ntrebri ajuttoare/de completare: cate tablete luati pe zi? ntrebri multiple - nu sunt recomandate.

Consilierea este definit ca fiind furnizarea verbal sau n scris, ctre pacieni sau reprezentanii acestora, a informaiilor legate de medicaie, abordnd aspecte precum: 1. 2. 3. 4. -modul de administrare, -durata tratamentului, -efectele secundare ce pot s survin, -contraindicaiile, precauiile, dieta i modificrile ce se impun regimului de via.

Barierele comunicarii 3.2.1. FACTORI DE MEDIU/ Mediul farmaciei poate genera bariere ale comunicrii cu pacientul. Exemple: 1. mesele de oficin nalte; 2. despritoarele din sticl care se interpun ntre farmacist i pacient; 3. lipsa unui bun contact vizual; 4. spaiile aglomerate i zgomotoase; 5. telefonul care sun mereu i nu rspunde nimeni; 6. lipsa unui spaiu de confidenialitate; 7. temperatura din oficin (prea frig sau prea cald); 8. mirosul neplcut (canalizare, spaiu nchis emetic Pacientul nsui poate genera bariere de comunicare:

1. lipsa disponibilitii pentru comunicare; 2. lipsa de ncredere n farmacist (experiene neplcute anterioare, farmacistul este lipsit de experien sau are o inut neadecvat) ; 3. anumite stri induse de medicament sau de alcool; 4. tipologia pacientului (timid, nervos); 5. unele deficiene fizice: defecte de vorbire, de auz, scderea acuitii vizuale; 6. prejudeci ale pacientului (pacientul consider c farmacistul vrea doar s-i vnd produse cu orice pre, pe primul plan fiind afacerea Farmacistul, la rndul su, poate genera bariere de comunicare, precum: 1. timiditatea farmacistului; 2. lipsa de experien n comunicarea cu pacienii; 3. teama de a nu face fa ntrebrilor pacienilor; 4. lacune n pregtirea profesional; 5. disponibilitatea sczut pentru comunicare din cauza: 6. -unor motive fiziologice; 7. -unor motive personale; 8. -numeroaselor sarcini de serviciu. Pe lng barierele enumerate anterior, pot exista i alte tipuri de bariere, cum ar fi: 1. 2. 3. 4. multitudinea activitilor din farmacie; lipsa timpul efectiv pentru comunicare (rnd de pacieni n ateptare); personal insuficient pentru activitile farmaciei; bariere lingvistice

Sfaturi generale si speciale legate de eliberarea medicamentelor Reguli generale- se refera la trei categorii de medicamente: 1. -toate medicamentele 2. -medicamente eliberate fara prescriptie medicala(OTC) 3. -medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala (Rp Reguli aplicate la toate medicamentele: 1.Consultarea de catre pacient a unui medic sau farmacist, inainte de a lua un medicament -regula este f.stricta in cazul femeilor gravide si a celor care alapteaza 2.Semnalarea catre medic sau farmacist a tuturor medicamentelor luate in prezent si recent 3.Luarea de catre pacient numai a medicamentelor :fie prescrise de medic pe Rp, fie OTC consiliate de farmacist 4.Informarea pacientului corecta si completa asupra medicatiei prescrise de medic sau medicamentelor OTC recomandate de farmacist(doze,ritm, oral,durata,mod particular de adm.precautii la alimentatie, alcool, tutun 5.Administrarea medicamentelor per os,strict cu apa plata. Alte bauturi (apa carbogazoasa, sucuri,fructe,berea vinurile, ceaiurile,pot interfera cu medicamentele si efectul acestora.

 Atentie! Este total contraindicat sucul de grapefruit pe parcursul unui tratament medicamentos deoarece consumat in cant.de 250ml/12ore devine inhibitor pt. enzimele de biotransformare ale multor medicamente si poate induce efecte de supradozare a acestora 6.Evitarea medicamentelor inainte si in timpul activitatilor ce necesita vigilenta ridicata, incluzind conducatorii auto; in mod special sunt contraindicate :deprimantele SNC, medicamentele ce tulbura vederea(investigarea fundului de ochi) 7.Complianta si rezonanta pacientului la tratamentul prescris de medic sau recomandat de farmacist sunt obligatorii pentru pt.atingerea eficientei scontate 8.Conservarea medicamentelor in loc uscat si rece si nu la indemina copiilor 9.Aruncarea medicamentelor perimate (la data de expirare)aruncarea medicamentelor lichide (sol.suspensii siropuri),la sfirsitul tratamentului. Niciodata ca atare la pubela! Preferabil a se aduce farmacistului pentru a fi distruse Reguli aplicabile medicamentelor eliberate fara Rp: 1. Medicamentelor OTC li se aplica urmatoarele reguli: 2. -nu se elibereaza medicamente OTC la un copil sub 1 an 3. -consultarea de catre pacient a farmacistului inainte de a lua un medicament OTC. Ex:nu se recomanda si nu se elibereaza OTC-uri cu vitamine, minerale,acid acetil salicilic,)sub forme de preparate efervescente la un hipertensiv sub dieta hiposodata 4. -citirea de catre pacient a prospectului 5. -oprirea tratamentului daca nu are efectul scontat si consultarea farmacistului sau a medicului 6. -consultarea imediata a farmacistului sau a medicului la aparitia unor efecte adverse a. nu se recomanda unei alte persoane ,medicamentul indicat de catre farmacist pt.uzul personal Reguli aplicabile medicamentelor eliberate pe baza de Rp 1. 1.Informarea medicului asupra altor tratamente in curs, prescrise de catre alti medici , sau automedicatie 2. 2.Cunoasterea de catre pacient a modului complet de administrare a medicamentelor, ce nu trebuie intrerupte brusc, precum si a reactiilor adverse previzibile 3. 3.Consultarea imediata a medicului sau a farmacistului la aparitia reactiilor adverse 4. 4.Nu se recomanda altei persoane medicamentul prescris de medic, pentru uz personal 5. Gestionarea buna a stocului de medicamente prescris de medic pt.a evita intreruperile tratamentului, in cazul bolnavilor cronici. 6. Arondarea pacientului la o farmacie si prezentarea tuturor retetelor la aceeasi farmacie reprezinta o cale sigura de evitare a interactiunilor intre medicamentele prescrise pentru un pacient ,pe Rp.paralele sau consecutive(baza de date completa

Automedicatia se poate asocia cu riscuri grave, precum: 1. -diagnosticarea gresita a unei boli, 2. administrarea unei doze prea mari de medicament, 3. -o durata prea lunga de administrare sau 4. -interactiuni intre medicamente. E foarte important sa nu uitam ca un medicament suficient de puternic pentru a vindeca, e suficient de puternic si pentru a cauza neplaceri daca nu este utilizat corespunzator. Iata cateva sugestii pentru a evita riscurile si pentru a obtine cele mai bune rezultate de la medicamentele administrate. Cele 10 porunci ale automedicatiei 1. 1.Poate produce incidente sau accidente 2. Orice automedicatie trebuie sa fie simpla si de scurta durata max.5 zile 3. 3.Automedicatia implica conformarea stricta la modul de folosire al medicamentului si la verificarea datei de valabilitate, indicate pe cutie 4. Se interzice la gravida sau femeia care alapteaza;la nou nascut sau copilul mic 5. 5.Trebuie informat medicul despre medicamentele ce urmeaza sa fie luate 6. Sa nu adaugati o automedicatie unui tratament prescris de medic 7. Alcoolul poate sa modifice eficacitatea unor medicamente si sa sporeasca riscul de incidente si accidente 8 . Medicamentele prescrise de medic nu trebuie sa fie pastrate in vederea unei automedicatii ulterioare 9. Medicamentul care i-a facut foarte bine unui membru al familie poate sa nu aiba nici un efect, ba chiar sa fie periculos, in cazul dumnevoastra 10 Medicamentele trebuie tinute la adapost de lumina ,umiditate caldura si sa nu fie la indemina copiilor