Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului Grup Scolar Industrial Lazr Edeleanu Nvodari

PROIECT
TEMA LUCRRII: EPURAREA MECANIC A APEI

Profesor coordonator:Vandra Daniela

Elev :Jilavu

Cristina

2009-2010

CUPRINS

MEMORIU JUSTIFICATIV EPURAREA MECANIC Separarea gravitaional Reinerea pe grtare i site Desnisipatoare Decantoare Filtre Schema de epurare mecanic CONCLUZII Lucrare de laborator: Determinarea reziduului fix Lucrare de laborator: Determinarea suspensiilor din ap BIBLIOGRAFIE ANEXE

Memoriu justificativ

Lucrarea Epurarea mecanic a apei i propune s trateze o operaie important a procesului de epurare. n prezent, epurarea mecanic constituie baza majoritii proceselor de epurare a apelor uzate. In prima parte a lucrrii s-a precizat notiunea de epurare a apei reziduuale i urmrindu-se ntr-o clasificare cele 4 etape: - epurarea mecanic, epurarea fizico-chimic, epurarea biologic si epurarea avansat. Am descris instalaiile importante i anume: desnisipatoarele orizontale i verticale, decantorul orizontal-longitudinal i separatorul de grasimi. Lucrarea prezint i operaiile de flotaie, coagulare, filtrare insistndu-se asupra filtrului lent, rapid i Immedium. n cadrul probei practice am efectuat determinarea reziduului fix si determinarea suspensiilor din apa.

Capitolul II: Epurarea mecanica a apei

Inca din cele mai vechi timpuri apa, una dintre resursele fundamentale ale planetei, s-a dovedit indispensabila vietii si activitatii omului atat pentru satisfacerea cerintelor biologice cat si ca material ajutator al indeletnicirilor sale. Epurarea consta in indepartarea impuritatilor dintr-un amestec, dintr-o solutie. Termenul este folosit in general pentru: 1. epurarea apelor: - eliminarea din apele naturale sau uzate a unor substante organice sau anorganice, dizolvate sau in suspensie - reducerea duritatii apelor industriale 2. epurarea gazelor - eliminarea particulelor solide aflate in suspensie intr-un gaz - eliminarea substantelor toxice din gaze In mod obisnuit, prin termenul de epurare a apelor se intelege purificarea apelor uzate care se mai denumesc si ape reziduuale. Uneori, impropriu, tratamentele la care sunt supuse apele pentru a deveni potabile sau industriale, se denumesc generic epurare dat fiind faptul ca componentele care se indeparteaza prin aceste operatii sunt in concentratii foarte mici. Clasificarea metodelor de epurare a apei Cea mai folosita clasificare a metodelor de epurare cuprinde: 1. epurarea mecanica consta de obicei in: - eliminarea corpurilor plutitoare (gratare, site) - sedimentarea suspensiilor (decantoare, desnisipatoare) - flotarea (separatoare de grasimi) 2. epurarea chimica sau fizico-chimica care cuprinde: - coagularea - precipitarea - oxidarea - sorbtia 3. epurarea biologica care cuprinde: - iazuri biologice - campuri de aspersie si infiltrare - filtre biologice - bazine de aerare cu namol activ 4. epurarea finala sau avansata Epurarea finala sau avansata, aparuta mai recent, realizeaza indepartarea impurificatorilor care trec neschimbati in celelalte trepte de epurare, ca de exemplu toxici sau rezistenti la actiunea microorganismelor, combinatii care stimuleaza dezvoltarea excesiva a algelor in rauri si lacuri.

Procedee de epurare a apelor uzate Apele industriale uzate, in functie de gradul lor de impurificare si tratamentul aplicat in unitatile industriale respective, fie ca se amesteca cu apele reziduuale de canal si se trateaza impreuna in statii de epurare, dupa care sunt deversate in bazinul natural, fie ca se trateaza separate in intreprinderea respective. Indiferent de modul de clasificare, metodele de epurare se bazeaza pe aplicarea unor procese unitare fizice, fizico-chimice sau biologice, dintre care unele se folosesc si in tratarea apei in scop potabil sau industrial iar altele sunt specifice proceselor de epurare a apelor reziduuale. Procedee fizice, fizico-chimice si chimice Suspensiile prezente in apa pot fi clasificate in: - suspensii gravitationale - suspensii fine neincarcate electric - suspensii coloidale Prin simpla stationare a apei se pot separa numai suspensiile gravitationale. Suspensiile fine si coloidale pot fi separate numai dupa o prealabila tratare cu agenti de coagulare. Eliminarea suspensiilor din apa se poate realiza cu urmatoarele utilaje principale: 1. gratare si site 2. desnisipatoare 3. decantoare 4. filtre Problema apei este de o importanta covarsitoare nu numai pentru dezvoltarea industriei, ci insasi pentru dezvoltarea omenirii si civilizatiei. Este cunoscut faptul ca in lipsa apei, viata vegetala si animala devine imposibila. Din cele mai vechi timpuri asezarile omenesti se aflau langa o sursa de apa (aceasta servind omului, in primul rand, pentru satisfacerea nevoilor fiziologice si ca sursa pentru hrana). Dezvoltarea civilizatiei noastre, a dus la cresterea importantei apei. Daca la inceputurile istoriei omenirii, rolul apei era limitat doar la nevoile primare ale organismului, ca mediu de preocupare a hranei si la asigurarea cailor de circulatie de apa, in prezent apa capata o utilizare multilaterala.

Separarea gravitaional
Procesul are la baz principiul micrii ntr-un fluid aflat n cmp gravitaional. Asupra particulelor relativ grosiere se exercit un ansamblu de fore concurente format din: fora gravitaional, fora arhimedic i fora de frecare cu fluidul (Stokes). Rezultanta forelor i ineria particulelor conduc la separarea acestora de masa fluidului fie prin sedimentare, cazul particulelor cu densitate mai mare dect a fluidului, fie prin flotaie, cazul particulelor cu densitate mai mic dect cea a fluidului. Viteza de sedimentare a unei particule discrete care se deplaseaz printr-o mas de ap linitit este dat de relaia lui Stoekes:
vS = g ( l ) d 2 18

n care: v S viteza de sedimentare;

d diametrul particulei;

densitatea particulei;
densitatea fluidului (apei); l

g acceleraia gravitaional;

vscozitatea dinamic a fluidului.

Particulele a cror densitate este aproximativ egal cu cea a fluidului rmn n suspensie, separare lor fcndu-se ntr-un timp mai lung sau prin centrifugare. Viteza de sedimentare a unei particule discrete prin centrifugare este dat de o relaie identic cu cea gravitaional obinut prin nlocuirea acceleraiei gravitaionale cu acceleraia centrifug:
vS = 2 n 2 r ( l ) d2 16200

n care:

r raza corpului centrifugei; n turaia centrifugei.

Relaiile sunt valabile n condiii ideale cnd forma particulelor este sferic,

micarea lor nu este influenat de turbulen, de pereii recipientului sau de vecintatea altor particule.

a. Sedimentarea
Sedimentarea particulelor n cmp gravitaional este un proces de separare prin depunere a particulelor cu densitate medie mai mare dect a apei. Numrul mare de particule n micare stnjenete sedimentarea prin curenii indui de fiecare particul n micare, influennd micarea particulelor vecine (sedimentare stnjenit). Tendina de floculare a particulelor prin aglomerare sub aciunea forelor de atracie dintre ele, prin ciocnire, favorizeaz procesul de sedimentare prin dimensiuni i mase mai mari dect a componentelor iniiale. Fenomenul apare n cazul materiilor organice insolubile, a precipitatelor rezultate ca urmare a adausului de coagulani

Reprezentarea procesului de sedimentare gravitationala

chimici sau a microorganismelor individuale sau parial aglomerate, i este dezavantajat de fragilitatea flocoanelor care, la depirea unui grad de turbulen, dezagreg. Descrierea procesului de sedimentare poate fi realizat considernd un bazin ideal, de form rectangular (Fig. 1). Funcional se disting patru zone: - o zon de admisie, n care amestecul de ap este distribuit pe seciunea transversal a bazinului; - o zon de sedimentare, n care particulele cad prin masa de ap aflat n curgere orizontal cu vitez constant (vd). Linia dreapt reprezint traiectoria particulelor discrete, rezultat prin sumarea vectorial a vitezei de sedimentare (vs) cu cea de deplasare (vd), n timp ce liniile curbe descriu traiectoriile particulelor ntlnite n practic; - o zon de nmol, n care se adun particulele depuse; - o zon de evacuare a apei decantate. Condiia pentru ca o particul s fie reinut n bazin impune ca viteza de sedimentare s fie mai mare sau egal viteza de cdere n bazin (v0), dat prin relaia:
v0 = h0 h0 Q Q = = t0 V A

n care: t 0 = V Q i Dat
A = V h0

Sedimentarea zonala complexitatea

fiind

fenomenelor care concur n procesul de sedimentare face ca estimarea prin calcul a comportamentului particulelor s fie imprecis. Informaii pertinente privind cinetica decantrii se obin experimental, la scar real.

Efectul de sedimentare zonal datorat ciocnirii cu pereii bazinului poate fi redus sau chiar Fig. 2: Sedimentarea zonal eliminat prin agitarea lent a masei de fluid. Agitarea favorizeaz flocularea accelernd astfel decantarea i se evit sedimentarea zonal. Sedimentarea zonal se caracterizeaz prin separarea flocoanelor dup greutate difereniindu-se pe zone de concentraii diferite. n cazul unei sedimentri naturale se disting urmtoarele zone, enumerare nceput de la baz spre suprafaa liber a fluidului: zona de compresie, zona de tranziie, zona de sedimentare stnjenit i zona de sedimentare a particulelor discrete. Construciile utilizate pentru sedimentare sunt clasificate n funcie de viteza de sedimentare a particulelor. Astfel se disting instalaii pentru separarea particulelor uor sedimentabile, numite deznisipatoare, i instalaii pentru separarea particulelor greu sedimenta-bile, numite decantoare. Deznisipatoarele (Anexa 3, foto 1, 2) au rolul de a reine particulele minerale grele (pietri, nisip de dimensiuni mai mari de 0,1 mm), n scopul de a evita uzura utilajelor, a acumlrii lor n construciile destinate epurrii (bazine de neutralizare, de aerare, de fermentare etc.) i pe traseul dintre acestea (tubulatur, sifoane etc.). Se prezint ca bazine compartimentate, relativ nguste, prevzute adeseori cu agitare, cu aer sau hidraulic, pentru a evita nglobarea n sediment a suspensiilor organice. Seciunea transversal este parabolic pentru a asigura n spaiul de decantare o vitez de deplasare (cca. 0,3 m/s) i o ncrcare hidrulic constant, iar captul din aval este prevzut cu deversor proporional (dispozitiv care asigur creterea proporional a nlimii apei din bazin cu cea a debitului). Eliminarea sedimentului se face n urma colectrii prin raclarea fundului ntr-un colector aflat la captul opus deversorului de unde este preluat de un transportor cu melc care l deplaseaz ntr-un siloz. Decantoarele au rolul de a reine particule relativ uoare care au tendina de a flocula spontan sau sub aciunea unui agent de floculare. Se disting mai multe tipuri de decantoare, clasificate dup direcia de curgere i forma seciunii:

- decantoare cu curgere vertical, cu seciune conic (piramidal), sunt utilizate pentru suspensii rezultate n urma tratrii chimice i care floculeaz. Evacuarea nmolului se face astfel nct interfaa nmol-ap limpezit s se afle la o adncime suficient de mare sub deversorul de evacuare pentru a nu se antrena nmolul; - decantoare cu curgere orizontal, cu seciune: - rectangular (ptrat, cu latura de 20 m sau dreptunghiular, cu limea de cca. 20 m i lungimea de 30 100 m, putnd fi compartimentate longitudinal) - circular, numite i decantoare radiale dup modul radial de cugere a apei (Anexa 3, foto 3). Alimentarea cu ap se face central i se deplaseaz spre periferie n direcie radial. Au un diametru de 30 60 m, diametrele mari nefiind preferate datorit efectelor de antrenare create de vnt. Adncimea decantoarelor variaz de la 2 m pn la 4,5 m, valoarea optim situndu-se undeva n jurul valorii de 3 m. Baza decantorului este uor nclinat, panta de fund fiind de 1% pentru decantoarele dreptunghiulare i 8% pentru ce le ptrate i cele circulare. Panta de fund este mrit n zona baelor de nmol pentru a uura alunecarea acestuia. Eliminarea nmolului se face: intermitent, manual dup golirea apei i numai n cazul sedimentelor continuu, mecanizat, cu ajutorul racloa-relor. Raclarea bazinelor rectangulare acumulate n cantitate mic i neputrescibile, sau se face cu podul raclor, prin miscri nainte i napoi, sau cu lame montate pe lanuri. Raclarea decantoarelor circulare se face cu lame fixate pe un pod radial solidar cu un ax central de antrenare. Lamele sunt aezate astfel nct s mping nmolul spre o ba central prin care se face evacuarea din decantor. Micarea lamelor este lent (sub 5 mm/s) pentru a nu antrena nmolul n suspensie. n cazul nmolurilor uor antrenabile (nengroat) lamele racloare sunt nlocuite cu sisteme de plnii cu aspiraie care evacueaz nmolul din decantor. Evacuarea apei limpezite se face peste deversoare aezate pe una sau pe ambele prti ale jgheaburilor de evacuare. Pentru a se evita descrcarea neuniform datorat

vntului, acumulrilor de materiale solide sau denivelrilor deversorului acesta este prevzut cu crestturi triunghiulare. n faa deversoarelosr se instaleaz ecrane parial imersate pentru reinerea plutitorilor. Eficiena decantoarelor depinde de uniformitatea distribuiei apei n seciunea perpendicular pe direcia de curgere a apei. Acolo unde se utilizeaz uniti de decantare paralele de aceeai capacitate trebuie asigurat aceeai distribuie. Uniformitatea distribuiei se asigur prin instalarea de deflectoare n zona de admisie a apei, perei de dirijare prevzui cu guri sau fante. mbuntirea separrii prin decantare se poate realiza prin: coagulare i floculare, utilizarea decantoarelor cu strat suspensional (filtrare prin strat de nmol), expunere la cmp magnetic n cazul suspensiilor feromagnetice.

b. Flotaia
Flotaia este procesul de separare din ap a particulelor cu densitate medie mai mic dect a apei (materiale omogene sau asocieri de materiale cu densiti variabile, solide, lichide sau gazoase). Stratul de material flotat acumulat la suprafa este ndeprtat cu ajutorul unui raclor care l mpinge ntr-un jgheab colector. Dup modul de realizare, se face distincie ntre flotaia natural i flotaia cu aer. Flotaia natural se realizeaz pe baza gradientului de densitate dintre particulele de material flotat (uleiuri, unsori, grsimi eventual asociate cu bule de gaze rezultate din procese microbiologice (fermentaie, denitrificare etc.) i apa aflat n stare de repaus sau n curgere laminar, lent. Flotaia cu aer se practic pentru particule mai grele dect apa prin antrenare spre suprafa dup asocierea lor cu bule de aer. Antrenarea prin asociere cu bule de aer este aplicabil i n cazul particulelor mai uoare dect apa, flotabile natural, caz n care se obine o cretere a vitezei ascensionale i deci o scdere a timpului de desfurare a procesului. Generarea bulelor de aer se realizeaz: prin barbotare prin difuzoare poroase, caz n care dimensiunea bulelor este dependent de mrimea porilor materialului difuzor,

10

prin agitare mecanic (flotare cu aer dispersat), conduce la bule de dimensiuni

de 1 2 mm utilizabile la flotarea minereurilor i a materiilor grase din apele uzate menajere. Dimensiunea relativ mare a bulelor obinute n acest fel determin o vitez ascensional mare care cauzeaz forfecarea suspensiilor floculate; cu aerul dizolvat din ap, prin procedeul sub vid sau prin destindere (detent). Flotaia cu aer dizolvat permite obinerea unor bule de aer foarte fine, uor ncorporabile n interiorul particulelor floculate. Degajarea aerului dizolvat n ap se realizeaz conform legii lui Henry: la echilibru, solubilitatea unui gaz ntr-un lichid este proporional cu presiunea gazului aflat n contact cu lichidul, i cu principiul lui Le Chatelier: sistemul evolueaz n sensul diminurii constrngerii aplicate acestuia. Astfel, la flotaia n vid, depresiunea aplicat sistemului determin deplasarea echilibrului de dizolvare n sensul degajrii gazului dizolvat pn la restabilirea echilibrului. La flotaia sub presiune, acelai proces se desfoar odat n sensul dizolvrii unei cantiti de aer sub aciunea presiunii care, apoi, se desoarbe prin revenire brusc (detent) la presiunea atmosferic. Flotaia particulelor de materii n suspensie insolubile n ap de ctre bulele de aer se realizeaz prin asocierea lor reciproc. Asocierea se realizeaz prin: ncorporarea bulelor de aer n interiorul particulelor floculate cu structur prin aderena particulelor insolubile la suprafaa bulei de gaz. afnat, sau Acumularea particulelor pe suprafaa bulelor de gaz (interfaa ap aer) depinde de natura suprafeei particulei i de tensiunea superficial a apei. ntruct tensiunea superficial a apei poate fi modificat prin adaus de substane tensioactive, adausul acestora ar putea favoriza asocierea (ageni de colectare) sau pot s o defavorizeze (ageni depresori). Aciunea agenilor colectori poate fi intensificat de alte substante numite activatori. Deoarece asociere particulelor cu bulele de aer este stabil doar n masa de lichid, n practic se caut stabilizarea materialului flotat prin spumare. Agentul de spumare este tot o substan tensioactiv menit s micoreze tensiunea superficial a apei (agent de spumare). n unele cazuri se ntlnesc ape uzate a cror impurificatori au capaciti

11

spumante (apele rezultate de la fabricarea celulozei, prelucrarea proteinelor, industria fermentativ, textil etc.). Construciile destinate flotaiei sunt asemntoare decantoarelor (cu excepia flotaiei n vid) i se clasific n acelai mod dup forma seciunii, n rectangulare i circulare. Din punct de vedere a rentabilitii, flotaia este preferat decantrii datorit volumului mic de nmol rezultat (1/4 1/3 din cel al decantrii).

Reinerea pe grtare i site

Filtrarea ca proces reprezint trecerea apei printr-un mediu poros n care are loc reinerea predominant fizic a constituenilor insolubili cu dimensiuni cel mult egale cu cea a porilor. n general, apa uzat antreneaz i/sau poart n suspensie particule de dimensiuni variabile, de la corpuri grosiere cu dimensiuni de ordinul centimetrilor, pn la particule de dimensiuni ionice sau moleculare. Operaiile destinate epurrii prin reinerea impuritilor sunt mprite n funcie de dimensiunile particulelor capabile s le rein. Grtarele sunt dispozitive menite s rein impuritile grosiere din apa supus epurrii (buci de hrtie, folii de material plastic, deeuri din esturi, fire, crengi, achii i alte fragmente de lemn, fragmente de produse animale i/sau vegetale etc.). Reinerea impuritilor grosiere este necesar n vederea evitrii deteriorrii celorlalte instalaii de epurare i se efectueaz naintea oricrui alt proces de epurare. Constructiv grtarele se compun dintr-un cadru metalic de form dreptunghiular mprit longitudinal cu bare de diferite profiluri (n seciune triunghiular, rectangular, circular, elipsoidal etc.), cu grosimi de la 0,8 pn la 1,2 cm, dispuse echidistant la 12 60 mm pentru cele rare i 15 25 mm pentru cele dese. Suprafaa lor poate fi plan sau curb, cu nclinaii de 30 90 fa de orizontal i este expus transversal pe direcia de curgere a apei uzate (Anexa 3, foto 4). Procesul de reinere este amplificat de materialele de dimensiuni mai mari dect interstiiile grtarului care sunt reinute pe acesta i care devin la rndul lor straturi filtrante, dar reduc viteza de trecere prin grtar motiv pentru care trebuie ndeprtate

12

periodic. ndeprtarea se face manual sau mecanizat cu ajutorul unor greble care degajeaz dintre bare materialele reinute. Sitele sunt destinate reinerii impuritilor nedizolvate de dimensiuni mai mici dect n cazul grtarelor. Sunt realizate din plci metalice sau de plastic perforate, sau din esturi de fire de oel sau fibre sintetice (microsite). Pot fi statice sau mobile (discuri / tamburi n micare de rotaie, ciururi cu micare de vibraie sau giratorie) (Anexa 3, foto 5). ndeprtarea materialului acumulat se realizeaz mecanizat cu ajutorul unei perii sau prin simpla alunecare a materialului sub aciunea propriei grauti. Unele variante constructive dispun de dispozitive de splare cu jet de ap. Un caz aparte de site l reprezint sitele statice cu bare triunghiulare realizate asemenea unui grtar cu bare n seciune triunghiular dispuse foarte aproape una de alta (0,3 3 mm), cu baza pe faa din amonte a panoului de sitare. Panoul este plan sau ncurbat, aezat la o nclinaie de 30 60 fa de vertical. Apa brut este distribuit uniform pe limea prii superioare a panoului. Impuritile cu dimensiuni mari rmn pe suprafa panoului i alunec n jos. Pe durata alunecrii acesta se deshidrateaz prin scurgerea gravitaional a excesului de ap i prin prelingere pe partea interioar a deschiderii grilajului realizat prin suciunea produs prin capilaritate (efect Coand). Micrositele realizate din esturi de fibre metalice sau de materiale sintetice au ochiurile reelei echivalente cu dimensiuni ale porilor de 15 60 m i realizeaz uneori o ndeprtare mai avansat a materiilor n suspensie dect decantoarele.

Desnisipatoare
Desnisipatoarele sunt bazine mari, prin care trece apa bruta (captata din rau) pentru a depune nisipul purtat in suspensie. Dupa directia de curgere a apei, desnisipatoarele pot fi orizontale sau verticale, iar dupa modul de indepartare a depunerilor pot fi continue sau discontinue, mecanice sau normale. Desnisipatoarele verticale, ocupa un spatiu mai redus decat desnisipatoarele orizontale. In figura 2 este redata schema desnisipatorului vertical.

13

Apa intra in tubul central si coboara, apoi urca prin spatiul inelar si este colectata la partea superioara de un jgheab de colectare. Nisipul se depune la partea tronconica inferioara de unde este evacuat prin manevrarea unei vane speciale.

Fig.2. Desnisipator vertical 1. compartimentul central de intrare a apei 2. conducta de evacuare a nisipului

Decantoare
Decantoarele realizeaza sedimentarea particulelor mai mici de 0,2 mm sub forma de namoluri. Namolul poate proveni din decantoare primare de la tratamentul primar cu sau fara coagulare sau decantoare secundare de la tratamentul biologic. Decantorul orizontal longitudinal este reprezentat schematic in figura 3. Acesta este un bazin din beton dreptunghiular, cu fundul inclinat, apa trecand prin acest decantor cu viteza mica, intr-o directie apropiata de cea orizontala. Namolul depus pe fundul decantorului este condus spre o palnie de colectare de unde este eliminate prin cadere libera, prin pompare sau sub presiunea hidrostatica a apei de deasupra lui. Curatarea sau colectarea namolului se poate face manual sau mecanic. Evacuarea manuala se practica acolo unde rezulta in general namol putin si care este stabil si la 14

teperaturi mai ridicate. Evacuarea mecanica se realizeaza cu racloare, care sunt demontate pe instalatii (poduri mobile), care se rotesc la cele radiale sau efectueaza o miscare de du-te-vino la cele longitudinale. Viteza de inaintare a aparatelor de raclare nu depaseste din viteza curentului de apa.

3. Fig. 3 Decantor orizontal longitudinal Filtrarea

Indepartarea celor mai fine suspensii din apa se realizeaza prin operatia de filtrare. De regula filtrarea urmeaza dupa coagulare si decantare si constituie ultima treapta de tratare a apei in vederea unei limpeziri complete. Filtrarea se realizeaza in filtre clasificate dupa viteza medie de circulatie a apei, in filtre lente si filtre rapide. Ca materiale filtrante se utilizeaza nisip cuartos, marmura, dolomita, antracit, carbune activ. Cele mai bune rezultate se obtin cu nisipul cuartos, in afara cazurilor speciale cand se recomanda alte materiale in functie de natura apei. Filtrele lente Sunt niste bazine de mare capacitate umplute cu straturi de pietris si nisip prin care apa se filtreaza cu viteza redusa. Apa intra in filtru cu viteza redusa si se aduna deasupra stratului filtrant. Se lasa de obicei ca grosimea stratului de apa sa atinga 50-100 cm pentru a exercita o presiune hidrostatica convenabila.

15

Viteza de curgere prin filtru lent este de 0,1-0,3 m/h. Aceasta inseamna, ca se realizeaza un timp lung de stationare a apei in filtru, ceea ce are ca urmare o expunere indelungata a apei, actiunii aerului si luminii, realizandu-se astfel un efect de dezinfectare apreciabil. In timpul operatiei de filtrare la suprafata stratului de nisip se aseaza un strat superficial de microorganisme formand o membrana gelatinoasa, numita membrana biologica. Aceasta are un rol hotarator in eficacitatea filtrarii, avand capacitatea de a retine suspensiile cele mai fine si microorganismele. Daca aceasta membrana se rupe, filtrul nu mai functioneaza normal si eficacitatea lui scade. Dupa o anumita perioada de intrebuintare spalarea filtrului se face prin trecerea unui curent de apa curata in sens invers filtrarii sau prin inlocuirea unei parti din stratul de nisip filtrant, pe o adancime de 10-30 cm. Pentru a nu se produce intreruperi din cauza spalarii, se construiesc de obicei filtre duble, dintre care unul este in functiune, iar celalalt in spalare sau curatire. In acest fel se realizeaza continuitatea procesului de filtrare. Aceste filtre desi realizeaza o limpezire inaintata, prezinta si unele dezavantaje ca: - productivitate scazuta, ocupa suprafete mari, iarna prezinta pericolul de a ingheta. Aceste dezavantaje determina inlocuirea aproape completa a lor cu filtrele rapide. Filtrul lent este reprezentat schematic in figura 5.

1- bazin de beton 2- conducte perforate 3- strat de pietris 10-25 mm 4- strat de pietris 6-10 mm

16

5- strat de nisip 0,5-5 mm 6- membrana biologica 7- apa Fig.5. Filtru lent

Schema de epurare mecanic

Epurarea apelor uzate este o modalitate eficient de combatere a polurii i presupune pe de o parte reinerea particulelor grosiere i a celor n suspensie i coloidale, transformarea poluanilor solubilizai n compui cu nocivitate sczut asupra mediului, iar pe de alt parte ndeprtarea produilor rezultai n urma epurrii i valorificarea componenilor valoroi, respectiv dezinfecia apelor nainte de evacuare n receptor. n consecint, stabilirea procedeelor de epurare ale unei staii de epurare depinde de natura poluanilor care se regsesc n apa uzat supus epurrii i de modul n care acetia pot fi transformai n produi cu nocivitate redus asupra mediului nconjurtor. Sub acest aspect se concretizeaz trei direcii de abordare a proceselor de epurare, cunoscute sub denumirea generic de scheme de epurare, i care, structurate n funcie de necesiti, pot contribui la o bun epurare a apelor uzate: schema epurrii mecanice, schema epurrii mecano-chimice i schema epurrii mecano-biologice. Schema de epurare mecanic este conceput n scopul reinerii corpurilor i suspensiilor mari, separrii grsimilor i uleiurilor, sedimentrii i decantrii materiilor solide n suspensie separabile i prelucrarea nmolurilor rezultate (Fig. 2). Reinerea corpurilor i suspensiilor mari se realizeaz prin intercalarea pe linia apei a unor grtare, site, dezintegratoare etc

17

Ape uzate brute Gratare

Site

Centrala termica

Deznisipatoare Metantancuri Separatoare de grasimi

Decantoare primare orizontale

Bazine pt fermentarea namolului

Ape drenaj Ape epurate Receptor

Platforme de uscare namol

Fig. 2. Schema epurrii mecanice

Separarea grsimilor i uleiurilor se realizeaz n instalaii specifice de tipul separatoarelor de grsimi i n decantoare prevzute cu dispozitive de reinere a grsimilor i uleiurilor. Sedimentarea i decantarea materiilor solide aflate n suspensie se realizeaz n construcii speciale ca: deznisipatoare, decantoare, fose septivce etc. Prelucrarea nmolului se realizeaz n scopul fermentrii acestuia, condiionrii lui (deshidratare pe platforme de uscare a nmolului, filtre pres, filtre vacuum etc.) i sau valorificrii unor componei valoroi (de exemplu metale grele).

18

CONCLUZII
Deoarece majoritatea metodelor mecanice s-au dezvoltat pornind de la primele observaii efectuate de om asupra naturii, au fost primele utilizate pentru tratarea apelor uzate. n aceast categorie sunt ncadrate filtrarea, sedimentarea, flocularea, flotaia, omogenizarea, trecerea prin grtare i transferul de gaze. n prezent, epurarea mecanic constituie baza majoritii proceselor de epurare a apelor uzate. Importana epurrii mecanice reiese din urmtoarele aspecte, discutate pe larg n aceast lucrare: n treapta de epurare mecanic se rein suspensiile grosiere i cele fine; Importana grtarelor n ndeprtarea corpurile mari, plutitoare, este resimit de ntregul process de epurare; ndeprtarea grsimilor este foarte important n cazul epurrii mecanice a apelor industriale i, mai ales, n cazul epurrii mecanobiologice sau mecano-chimice pentru prevenirea dezechilibrelor generate de coninutul crescut de grsimi; Epurarea mecanic este o modalitate eficient de combatere a polurii prin reinerea particulelor grosiere i aflate n suspensie din apa uzat.

19

Lucrare de laborator Determinarea reziduului fix

Reziduul fix reprezinta totalitatea substantelor organice dizolvate in apa si care nu se volatilizeaza la temperaturi sub 105 C 1. Scopul lucrarii - determinarea reziduului fix 2. Principiul metodei - separarea substantelor organice si anorganice dizolvate in apa prin evaporarea acesteia urmata de cantarire 3. Materiale necesare - capsule de portelan - hartie de filtru cu porozitate mica (banda albastra) - palnie - stativ - inel - baie de apa - etuva - balanta analitica - exicator 4. Mod de lucru - se ia o proba de apa de volum V 50 ml apa de analizat - se filtreaza proba de apa de doua ori prin hartie de filtru cu pori mici pentru retinerea suspensiilor - proba de apa filtrata se introduce intr-o capsula de portelan (in fractiuni mici, pe rand) si se evapora la secunde pe baie de apa - se usuca in etuva la 105 C, timp de 2 ore - capsula de portelan este in prealabil cantarita si adusa la masa constanta (m1) - se raceste in exicator timp de 30 minute

20

- capsula racita se cantareste la balanta analitica (m2) 5. Calculul

v = 50 ml apa 1. m1 = 68,1537 mg m2 = 68,1904 mg

2. m1 = 70,3210 mg m2 = 70,4256 mg

3. m1 = 70,2013 mg m2 = 70,3112 mg

21

Lucrare de laborator Determinarea suspensiilor din apa

Suspensiile totale reprezinta totalitatea substantelor insolubile din apa care pot persista mai mult sau mai putin timp in suspensie, in functie de greutatea partiala. 1. 2. Scopul lucrarii - determinarea suspensiilor din apa Principiul metodei - separarea suspensiilor, substantelor organice si anorganice dizolvate in apa prin evaporarea acesteia urmata de cantarire - determinarea suspensiilor prin calcul 3. Materiale necesare - capsule de portelan - hartie de filtru cu porozitate mica (banda albastra) - palnie - stativ - inel - baie de apa - etuva - balanta analitica - exicator 4. Mod de lucru - se lucreaza doua probe de apa de acelasi volum V 50 ml ca si cea de la determinarea reziduului - o proba de apa se prelucreaza absolut identic ca si pentru determinarea reziduului fix - pentru a doua proba de apa se ia acelasi volum de apa, care nu se mai filtreaza si cu care se procedeaza astfel: proba de apa nefiltrata se introduce intr-o capsula de portelan si se evapora la secunde pe baie de apa se usuca in etuva la 105 C, timp de 2 ore capsula de portelan este in prealabil cantarita si adusa la masa constanta (m1) 22

se raceste in exicator timp de 30 minute, capsula racita se cantareste la balanta analitica (m3) 5. Calculul

c = b-a mg/l suspensii 1. m1 = 76,7432 mg m3 = 76,7800 mg

c = 0,736 - 0,734 = 0,002 mg/l 2. m1 = 77,0023 mg m3 = 77,1085 mg

c = 2,124 - 2,092 = 0,032 mg/l 3. m1 = 77,2033 mg m3 = 77,3145 mg

23

c = 2,224 - 2,198 = 0,026 mg/l

Determinarea reziduului fix Nr. prob ei 1 50 68,1 537 2 50 70,3 210 70,2 013 68,1 904 70,4 256 70,3 112 2,092 v, ml m1, mg m2, mg
a=

Determinarea reziduului fix si a suspensiilor

m2 * m1 * 1000 m1, v

Susp ensii c=b-

m3, mg

mg/l reziduu fix

mg

m3 * m1 b= * 1000a v

mg/l reziduu fix 0,734 76,7 432 77,0 023 77,2 033 76,7 800 77,1 025 77,3 145 2,124 si suspensii 0,736 0,00 2 0,03 2 0,02 6

50

2,198

2,224

24

BIBLIOGRAFIE
Gavril, L., Simion, A., Tratarea i epurarea apei de uz menajer, Curs litografiat. Negulescu, M., 1982, Protecia calitaii apelor, Ed.Tehnic, Bucureti. Rojanski, V., Ognean, T., Cartea operatorului din staii de tratare i epurare, Ed. Tehnic, Bucureti. http://www.hydrop.pub.ro NISTREANU, V., Procese unitare pentru tratarea apelor http://www.hydrop.pub.ro NISTREANU, V., Procese unitare pentru tratarea apelor Tremillon , B Les separation par les resines echangeuses d ' ions , Gauthier Villars , Paris , 1965 Negulescu , L, Fodor , C , Tratarea apei si regimul chimic in centralele electrice , I.P.B . , 1980 ; Pislarasu , I . , Rotaru , N. , Teodorescu , M. , Alimentari cu apa , Ed. Tehnica , Bucuresti , 1981 Popa , i. , Iordache , N. , Negulescu , L. , Exploatarea cazanelor din centralele termice industriale , Ed. Tehnica , Bucuresti , 1984 ; Degremon , Tehniceskie zapiski po probleam vodi , Strizdat , Moskova , 1983; Strathmamm , H. , Chemical , H. Chem. , Ind. Techn. , 56 , 214 (1984) ;Aimar , P. , Demineralisation des eaux saumatres par electrodialyse , Int. Chem . Eng. , 25 , 2 , 266 ( 1985 ); Stoianovici , S., Robescu , D. , Procedee si echipamente mecanice pentru tratarea si epurarea apei; Belokonova , A. F. , Vodonohimiceskie rejimi teplovit electrostanatii , Energoaromizdat , Moskova , 1985 ; Combinatul chimic Victoria , Schimbatori de ioni , 1985 ; Carabogdan , I. Gh. , Manualul inginerului termotehnician , Ed. Tehnica , Bucuresti , 1986.

25

Anexe
Anexa 1.SCHEMA UTILIZRII APEI R P F N S C1 C2 C3 E Re

S sursa de ap (ru, lac natural sau de acumulare, surs subteran); P debitul de ap prelevat din surs, care reprezint cerina de ap pentru o anumit folosin sau un grup de folosine. ; F folosina de ap (unitate sau platform industrial, gospodrirea local a unei localiti, complex zootehnic, sistem de irigaii etc.); N necesarul de ap al folosinei; R recirculrile de ap la folosine care reduc cantitile de ap prelevate pentru asigurarea necesarului de ap al folosinei; Re debitul de ap restituit n emisar; E emisarul. Poate fi acelai curs de ap sau altul dect cel din care s-a fcut prelevarea n scopul alimentrii cu ap; C1 pierderile de ap n reeaua de alimentare (conducte sau canale); C2 consumul propriuzis al folosinei; C3 pierderile de ap din reeaua de evacuare (canalizri, staii de epurare, conducte, canale).

26

Anexa 2. Elemente i standarde de calitate chimice i fizico-chimice pentru stabilirea strii ecologice a apelor de suprafa(extras din Ordinul 161 / 2006, tabel 6)
Nr. Indicatorul de calitate UM C I II Clasa de calitate III IV V

C.1. Regim termic i acidifiere 1 Temperatura 2 pH C.2. Regimul oxigenului 1 Oxigen dizolvat 2 Saturaia oxigenului dizolvat -Epilimnion (ape stratificate) -Hipolimnion (ape stratificate) -Ape nestratificate 3 CBO5 4 CCO-Mn 5 CCO-Cr C.3. Nutrieni 1 Amoniu (N-NH4) 2 Azotii (N-NO2) 3 Azotai (N-NO3) 4 Azot total (N) 5 Ortofosfai solubili (P-PO4) 6 Fosfor total (P) 7 Clorofil a C.4. Salinitate 1 Conductivitate 2 Reziduu filtrabil uscat la 105C

Nu se normeaz 6,5 8,5 9 90 110 90 70 90 70 3 5 10 0,4 0,01 1 1,5 0,1 0,15 25 7 70 90 70 50 70 50 5 10 25 0,8 0,03 3 7 0,2 0,4 50 5 50 70 50 30 50 30 7 20 50 1,2 0,06 5,6 12 0,4 0,75 100 4 30 50 30 10 30 10 20 50 125 3,2 0,3 11,2 16 0,9 1,2 250 <4 < 30 < 10 <10 > 20 > 50 > 125 > 3,2 > 0,3 > 11,2 > 16 > 0,9 > 1,2 > 250

mgO2/l %

mgO2/l mgO2/l mgO2/l mgN/l mgN/l mgN/l mgN/l mgP/l mgP/l g/l S/cm mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l g/l g/l g/l g/l mg/l g/l g/l g/l g/l

500 25 60 50 12 25 25 20 100 10 0,05 1 10 5 0,5

750 50 120 100 50 50 50 30 200 20 0,1 2 20 10 1

1000 250 250 200 100 100 100 50 500 50 0,5 5 50 25 2

1300 300 300 300 200 200 250 100 1000 100 1 10 100 50 5

3 Cloruri (Cl-) 4 Sulfai (SO42) 5 Calciu (Ca2+) 6 Magneziu (Mg2+) 7 Sodiu (Na+) C.5. Poluani toxici de origine natural 1 Crom total (Cr3+ + Cr6+) 2 Cupru (Cu2+) 3 4 5 6 7 8 9 Zinc (Zn2+) Arsen (As3+) Bariu (Ba2+) Seleniu (Se4+) Cobalt (Co3+) Plumb (Pb) Cadmiu (Cd)

> 1300 > 300 > 300 > 300 > 200 > 200 > 250 > 100 > 1000 > 100 >1 > 10 > 100 > 50 >5

27

10 11 12 13

Fier total (Fe2+ + Fe3+) Mercur (Hg) Mangan total (Mn2+ + Mn7+) Nichel (Ni)

mg/l g/l mg/l g/l

0,3 0,1 0,05 10

0,5 0,3 0,1 25

1,0 0,5 0,3 50

2 1 1 100

>2 >1 >1 > 100

Standarde de calitate fizico-chimic pentru stabilirea condiiilor de evacuare a apelor uzate n staia de epurare i a apelor epurate n apele de suprafa
INDICATORI DE CALITATE Temperatura pH Materii in suspensii CBO 5 CCO Cr CCO Mn Azot total Azot amoniacal Azotati Azotiti Sulfuri si hidrogen sulfurat Sulfiti Sulfati Fenoli Substante extractibile Produse petroliere Fosfor total Detergenti sintetici Cianuri totale Clor rezidual liber Cloruri Floruri Reziduu filtrat la 105 Arsen Aluminiu Calciu Plumb Cadmiu Crom total Crom hexavalent Fier total ionic Cupru Nichel Zinc Mercur Argint Molibden U.M. C mg/l mg O2/l mg O2/l mg O2/l mg mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l NTPA 001/2002 (iesire staie) 35 6.5-8.5 35 25.0 125 25 10 2 25 1 0,5 1,0 600 0,3 20 5 1 0,5 0,1 0,2 500 5,0 2000 0,1 5 300 0,2 0,2 1,0 0,1 5 0.1 0.5 0.5 0.05 0.1 0.1 NTPA 002/2002 (intrare staie) 40 6,5-8,5 350 300 500 30 1 2 600 30 30 5 25 1 0.5 0,5 0,3 1,5 0,2 0,2 1,0 1,0 -

28

Seleniu Mangan total Magneziu Cobalt

mg/l mg/l mg/l mg/l

0.1 1 100 1

2 -

Anexa 3.

Foto 1.: Deznisipator cu elevator cu melc

29

Foto 2: Deznisipator cu raclete pe lanuri

30

Foto 3: Decantor radial (circular)

31

Foto 4: Grtar rectangular cu bare

32

Foto 5: Sit mobil cu perforaii

33