Cuvint inainte
la editia a doua
Prima editie a acestei cArti, apiruti in 1986 la Editura Academiei, s-a
bucurat de o buna primire, coneretizata atit in epuizarea rapid a celor dowd
tiraje, cit si in recenziile si notele bibliografice care i-au fost consacrate
ara! si in strainatate?, Aprecierile celor care au citit-o si numeroasele
‘cereri primite intre timp de la diverse persoane doritoare sa si-o procure
m-ati determinat si ma gindese la reeditarea luerarit, Prin bunavointa Edi-
turii Humanitas, cartea isi incepe acum al doilea drum spre cei interesati de
gramatica limbii romaine
Fara a fi o lucrare scrisi din nou, editia de fata este 0 versiune refacuta
~ si, sper, imbunatatita —a celei din 1986. Deosebirile constau indeosebi in
adaosuri de fapte si de explicatii, dar si in reformulari ale unor pasaje, in
scopul clarificarii lor.
Impotriva tnor probabile asteptari, legate de pireri relativ raspindite, nu
am avut de addugat multe fapte de limba recente care si fi aparut in perioa-
da dintre cele dou editii, eventual in dependenta de schimbarile de natura
sociopolitica. Daca in vocabular ultimii ani au adus, intr-adevar, multe
noutati absolute si treceri reciproce intre fondul activ si cel pasiv, in struc
{ura gramaticala inovatiile sint practic inexistente, ceea ce nue de mirare:
fata de cit de incet se schimba aceasta parte a limbii, 0 perioada de zece ani
este prea scurta pentru a aduce elemente relevante. Unele fenomene care
attag atentia acum prin inmultirea lor si prin manifestarea in imprejurari
AL Grau, in .Roménia literars™ XVIL 1985. nr. 49. p. 8: Ton Toma, in Forum”
XXVIII 1986. ne. 17, p, 86-80: Stefan Bades. in Romania literara” XX. 1987. nt. 9, p. 7:
‘Maria Gherghina. in Limba si literatura romana” XVI, 1987. nr. 1, p. 60-6: Sabina Teius
in ,Cercetari de lingvistca” XXXIT. 1987, nr, 2. p. 184 ~ 186: Lucia-Gabriela Munteanu,
in Collegium” (lasi) IL. 1987. p, 192-193: N. Mibiescu, in ,Saptamina”. 1987, nr. 24
(861). p. 2 sir. 26 863). p. 2: Nicolae Andrei. in .Vremuri noi (Calirasi. 20 iunie 1987:
M. Andrei. in Ateneu XXIV. 1987. nr-10; Cloreli] Glicmacea]. in .Teibuna seoli=
‘XVIL 1987. nr. 297. p.2: Flora Suteu. in -p-85-91
: wane" LL 1987. n® 203 ~ 204, p, S72:
nauistique de Paris LXX(IL 1988, 2
Daniel Arapu. in Bulletin de la Société de
p. 219-221: Povi Skirup. in .Revue comane™ XXII. 1988, 2. p. 296-297; Sunda Sora,
in .Romanistisches lahrbuch” XL. 1989, p. 187-189: Gerhard Emst, in .Romanische For-
schungen™ CHL 1990.1. p. 74-77
8/CUVINT INAINTE LA EDITIA A DOUA
publice au o existent mai veche si au fost notate in prima editie a cartii|
CUVINT INAINTE LA EDITIA A DOUs
dem oamenii de cultura s-au plins de degradarea limbii: perioada inter
liek renumita pentru inflorirea culturii ~ ne ofera nenumarate marturii
ingrijorarilor contemporane cu privire la ,,deteriorarea™ limbii dupa Un
ea Mare din 1918; si totusi in acea perioad s-a produs miract
Wnificdrii rapide a limbii literare! Cred c& putem avea incredere in capi
tatea limbii de a alege mereu griul de neghin’ in toate compartimentele
deci de a nu ajunge, in ce priveste gramatica, si-si facd norme din dezac
duri gi anacoluturi, in exprimarea neingrijita asemenea fenomene au ¢:
Jat si vor exista totdeauna, dar important este ca ele si nu fie preluat:
Jimba literara. Cunoasterea normelor limbii literare poate fi asigurata p
{m0 mai buna formatie scolar’ si prin informatia ulterioara, pe care c
‘efiuta si o va asimila numai cineva educat in aceasta directie.
Daca exista astizi un motiv real de ingrijorare in privinta limbii, m
pire ca acesta este atitudinea fata de norma: anume, se constati tend
Nejustificata de a asocia norma unica si actiunea institutionalizata de r
mare a limbii cu regimurile totalitare, dictatoriale ~ pe care le-ar ev
prin trasituri ca rigiditatea, impunerea obligatorie si nivelarea social
jupusa ~, si, in consecint4, de a le respinge in numele ideilor de liberal
(libertate a expresiei), de pluralism si de individualism (manifestare a
sonalititii, eventual initiativa particulara); in masura in care respinge
normei unice se face si in numele unei descentralizari, al unui patriot
local" ~ fie teritorial, fie functional/sociocultural — opus unui fost mo
Jitism, se ajunge la ideea aberanta ca n-ar exista o singura limba liter
aceeasi pentru toti romanii. Sfidarea intentionat’ a normei (unice) «
incomparabil mai grava decit incalcarea ei din ignorant, din inertie
din neatentie.
Adaugirile operate in editia de fat’ — unele sugerate de recenzenti
fost facute cu respectarea si chiar sublinierea specificului general al c&
care a fost orientata de la inceput spre aspectele de cultivare a limbii
am introdus referiri speciale la abateri caracteristice vorbitorilor din
publica Moldova, intrucit consider c& prelucrarea pentru acesti destins
anormei unice este mai bine sa fie facut de specialisti locali. Pentru <
deranja sistemul de trimiteri de la un paragraf la altul si de la glosarul
dice la paragrafe, adaosurile au fost inglobate in vechile paragrafe. Un
paragraf complet nou al acestei editii a fost plasat la sfirsit (§ 431) si
consacrat unei caracterizari de ansamblu a gramaticii limbii romane actu
Indicele de cuvinte (forme), afixe si imbinari discutate in carte a fost ac
gat pentru a ajuta gisirea rapida a unor informatii de amanunt.
in legatura cu continutul cartii si cu nivelul ei, parerile exprimate
blic sau comunicate personal au mers in doua directii opuse: unii cititor
fi dorit-o mai mica si mai simpla, iar altii, dimpotriva, mai ampli si mai
vant; de aceea si unii, si altii au putut socoti discutabild destinatia pe:
fofi afirmata in titlu, fie pentru cd li se parea c lucrarea nu este accesi10/CUVINT INAINTE LA EDITIA A DOUA
tuturor, fie pentru ca ii atribuiau autoarei intelegerea lui fo drept ,netoti*
sau ,tonti* care au nevoie de indicatii elementare. Prevaizusem posibili-
tatea unor asemenea obiectii si ele nu m-au facut si schimb conceptia car-
fii, tocmai pentru c&, exprimind puncte de vedere opuse, se anulau in fapt;
am ramas la convingerea c8, dupa selectia mea, fiecare cititor isi poate ale~
ge informatiile despre care constata ca ii lipsesc. Tot opuse au fost cite-
odata parerile despre indicatiile normative si corective din carte, atitudinea
mea fala de unele fapte inregistrate fiind socotita sau prea intransigent’,
sau prea tolerantd; la aceste obiectii — care erau si ele previzibile, intrucit
consensul in materie este greu de atins ~ nu pot rispunde decit repetind
pentru cititorii actuali asigurarea cd recomandarile pe care le fac sint con-
forme cu cele din lucratile normative in vigoare (sau in spiritul lor in situ-
atii absente din acestea) si ci se bazeaza pe observarea uzului literat, con-
fruntat, cind este cazul, cu opiniile altor cercetatori.
In conformitate cu explicatiile date la prima editie (vezi aici p. 13 — 14),
nuam dat nici acum o bibliografie, De altfel, ultimii ani, bogati in lucrati
de gramatici didacticd, nu prea au adus noutati semnificative in spiritul
cari mele; singura apropiata de ea, dar altfel organizata, este lucrarea lui
G. Gruita intitulata Gramaticd normativa. 77 de intrebiiri si raspunsuri
(1994). Cu riscul de a pirea lipsita de modestie, indic, pentru cei interesati
de aprofundarea unor aspecte, doua Iucrari ale mele publicate dupa editia |
a Gramaticii pentru toti: Probleme ale exprimarii corecte (1987) $i
Ortografie pentru toti. 30 de dificultati (1990).
Desi s-ar pirea ca intra in contradictie cu pledoaria pentru respectarea
normei unice a limbii literare, cartea de fat nu aplica normele academice
din 1993 care au modificat in mod nejustificat serierea vocalei /i/ si a unor
forme ale verbului a fi. Contradictia este numai aparenta, intrucit normele
ortografice din 1993, decretate, abuziv, de nespecialisti, contravin realitatii
lingvistice si principiilor stiintifice. Nu este locul si reiau argumentele pe
care le-am expus in repetate rinduri impotriva scrierii cu 4 sia formei sunt
(vezi, in special, Procesul ortografiei, in Limba roman’ XLI, 1992,
ar. 4, p. 185 — 198). Spre cinstea ei, Editura Humanitas foloseste in conti-
nuare scrierea rationala cu ? si sin, ceea ce este unul dintre motivele pen-
tru care noua editie a Gramaticii pentru tofi se simte aici ca acasi,