Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire.

Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". Adrian Fochi Pentru a-si face pe deplin efectul, plantele de leac trebuie culese doar in anumite zile ale anului. Se spune ca cele mai tamaduitoare plante sunt culese in noaptea de dinaintea Sanzienelor si in timpul echinoctiilor (de toamna sau de primavara). In schimb, plantele care raman neeficiente sunt cele culese de Rusalii. Despre acestea se zice ca ar fi piscate de ielele furioase, fostele stapane ale plantelor de leac, care se plang ca oamenii le-ar fi furat ierburile. Cei mai cunoscuti "hoti" mitici ai plantelor de leac sunt Calusarii. In timpul dansului specific, Calusarii foloseau ritualuri speciale pentru tamaduire. Spre exemplu: "Cand joaca jocul lor la vreun satean, cer sa li se aduca pelin, usturoi si sare, pe care le pun in mijlocul horei si in timpul jocului le calca cu varful opincilor". (Adrian Fochi) Legendele cosmogonice romanesti mentioneaza diferite plante, unele benefice, altele cu o anume incarcatura malefica. Se zice ca Dumnezeu a lovit cu piciorul in pamant si a creat vegetatia: "Dar unde calca Maritul Stapan, crestea numai iarba si flori, iar pe unde calca Scaraotchi, numai palamida, cucuta, urzici, ciumafaie, masalarita, spini, matraguna". (Elena Niculita Voronca) Plantele cu virtuti terapeutice sau magice se utilizeaza in mai multe feluri: in magiaalba, legata de medicina si leacuri, sau in magia neagra, legata de farmece de dragoste ori de ursita. Exista chiar si animale mitice despre care se crede ca ar cunoaste calitatile vindecatoare ale unor plante, cum ar fi sarpele, ariciul si albina. Cateva dintre cele mai cunoscute plante de leac sunt busuiocul, feriga, macul si usturoiul. Busuiocul reprezinta prin excelenta o planta magica, aducatoare de noroc. Se spune chiar ca lumea sta pe patru stalpi de busuioc, de aceea nu trebuie ingropate crengutele acestei plante, pentru ca altfel lumea s-ar zgudui. Busuiocul este totodata si o planta sfanta, cu origine divina, despre care se crede ca s-ar fi ivit din lacrimile Maicii Domnului sau din sangele lui Isus, ca a rasarit acolo unde s-a nascut Isus, ca ar fi "mana lui Dumnezeu". Busuiocul este larg utilizat in medicina populara magica. Spre exemplu: "Pentru nebuneala sau tifos, cand vorbeste cineva intraiurea, sa iei sambata dimineata trei crengute de busuioc, caci fiecare crenguta are trei cracusori ca crucea". Sau: "Cand iti cade ceva in ochi, sa iei un fir de busuioc si sa-l pui in ochi si firul acela va merge de jur imprejurul ochiului si scoate afara fie musca, fie ce va fi". (Elena Niculita Voronca). In traditia unor popoare, busuiocul apare si ca planta demonizata. Vechii polonezi credeau, de pilda, ca este periculos sa-l mirosi pentru ca are capacitatea de a invia duhurile rele. In traditia romaneasca, busuiocul apare ca element indispensabil descantecelor. O alta planta considerata magica si sacralizata este feriga. Ea apare in stransa legatura cu ceea ce presupune bogatia: banii, aurul si comorile. Despre floarea de feriga se zice ca infloreste doar in noaptea de Sanziene, intre ceasurile 10-12, si tine pana la primul cantat al cocosilor.
1

Feriga ar avea si proprietati oraculare: fetele tinere incearca sa-si citeasca soarta mergand sa sape la radacina unei ferigi - daca radacina este una ramificata, inseamna ca se vor marita in curand, daca este una simpla, dimpotriva. Usturoiul este folosit impotriva bolilor, dar mai ales a duhurilor necurate, a strigoilor si a altor nenorociri. Pentru a tine strigoii la distanta, se ung usile si pragurile grajdurilor cu usturoi, de Sfantu Andrei si Sfantu Gheorghe. Usturoiul este remediul cel mai popular folosit pentru protectia in fata fortelor demonice. "Mirosul usturoiului este grozav de nesuferit atat duhurilor rele, cat si strigoaicelor". (Candrea) De asemenea, ne spune Simion Florea Marian, pe un om care capata o "pocitura de noapte" (congestie cerebrala, epilepsie, paralizie faciala), descantatorul il poate vindeca luand un fir de usturoi si strapungandu-l pe toate partile cu varful unui ac. In acest timp se descanta. Cu o parte a catelului de usturoi descantat este uns corpul celui bolnav, iar cealalta parte i se da sa o manance. Mai mult decat atat, usturoiul ajuta la gasirea lucrurilor furate: "Cand ti se fura ceva, ca sa gasesti iute lucrul furat, sa faci iute cruci cu usturoi la usi si ferestre pe afara si in mijlocul casei, sa freci de pamant cu piciorul gol un fir de usturoi, ca indata trebuie sa auzi unde ti-e paguba". (Niculita-Voronca) La randul sau, macul reprezinta o planta utilizata in ritualurile de protectie. In ziua de Sfantu Gheorghe e bine sa se presare mac inainte de rasaritul soarelui in jurul vacii pentru ca nimeni sa nu-i poata lua acesteia laptele, asa cum nici macul presarat nu poate fi cules. O capsula plina cu seminte de mac poate functiona ca un talisman pentru tinerii casatoriti, aparandu-i de farmecele vrajitorilor, intrucat acestia nu vor putea cunoaste niciodata numarul exact al semintelor si nu ar putea avea astfel putere asupra celor care le poarta. Macul este totodata un element important al alimentatiei rituale. Macul se presara pe colacii impartiti cu diferite ocazii. Angelica Denumiri populare: AGLIC , ANGHELIC , ANGELIN , ANTONIC , BUCINI , CUCUT MARE ANGELICA OFFICINALIS, ARCHANGELICA OFFICINALIS familia UMBELLIFERAE/APIACEAE Considerata in unanimitate de traditiile populare ale diferitelor popoare europene si asiatice, o adevarata poarta/punte de legatura cu planurile superioare ale universului, angelica este planta cea mai puternica din continutul elixirului vietii. Radacina de angelica bauta in alcool tare, dimineata pe stomacul gol, sau chiar mestecata zilnic cate o bucatica aduce si pastreaza tineretea si puterea la orice varsta. De bei radacina cu sirop de brad, in care au fost strivite si macese, ochii tai vor stralucii mereu. Maurice Messegue (fitoterapeutul francez) scrie despre aceasta planta: Angelica creste rezistenta psihica si fizica. Revitalizeaza intregul organism, combate spasmele si oboseala, previne starile depresive. Este foarte utila iarna, ajutandu-i sa se apere de bolile microbiene si virotice. Se pare ca ei i se datoreaza exceptionala rezistenta a eschimosilor, angelica fiind singura lor leguma.
2

Exista o reteta secreta? Da. Va pot spune doar jumatate din reteta. intr-un vas de lut de, de vale netrecuta de picior de barbat, se piseaza mac vested, angelica si frunze de zmeura. Peste ele se arunca doua lingurite de argint cu varf de sare

Iarba Sarpelui si Floarea albastrie Cunoscuta si sub numele de Feriga. In mod obisnuit, iarba sarpelui infloreste o singura data pe an, in noaptea Sanzienelor, de la 22 noaptea in sus, iar floarea dispare la cantatul cocosilor. De infloreste de 2 ori intr-un singur an, cel/cea in a carei curte/casa/pamant rasare primeste vesti proaste de bani si sanatate. Numai persoanele alese pot vedea sau atinge floarea. Batranii spun Nimeni din cei nechemati de putere vrajitoreasca nu poate vedea floarea ierbii sarpelui, necum s-o poata atinge sau smulge din glie. Ca sa gasiti o floare de iarba sarpelui trebuie sa stati treji toata noapte de Sanziene ulterior momentului cand se deschid cerurile nu trebuie sa o pierdeti din ochi, orice ati auzi/vedea in jur, chiar daca veti simti impunsaturi, inghionteli sau veti auzi tipete (ne)omenesti. Daca veti reusi aceasta fara a adormi sau a intoarce o clipa privirea de la planta, o veti vedea inflorind cu o floare alba-albastruie, stralucitoare ca Luna Rosie. Daca meritati luati o singura floare, si ascundeti-o in san ca sa nu o vada privirea de om neales si aduceti-o in casa. Lucrul trebuie sa se faca intr-o padure, departe de orice casa, pentru ca nu cumva sa se auda in timpul acestei nopti vreun cantat de cocos, iar floarea sa piara. Floarea de iarba sarpelui aduce bogatie celui care o are, iar cel ce o inghite intreaga poate sa vada soarta sa si a altor oameni pe care ai atinge cu mana. Dorintele se implinesc fara repercursiuni, atata timp cat binele este inclus. In Scrierile lui Florence Scovel Shinn, vol. I: Jocul vietii. Cuvantul este bagheta ta magica, se gaseste o referire la floarea Lunii. DIn motive personale autorul nu dezvolta ideea. Leacuri de dragoste din medicina magica romaneasca

Busuiocul Este probabil cea mai indragita iarba de dragoste la romani. Se spunea ca femeia care va bea apa de busuioc (o cana de apa in care s-au macerat de seara pana dimineata 3 ramurele de busuioc) in fiecare zi, pe nemancate, va ramane mereu tanara si va fi iubita ca in prima zi de catre alesul ei. Adolescentii, fete si baieti, care-si pun o ramurica de busuioc sub perna isi vor visa peste noapte ursitul. Acest lucru este valabil mai ales in anumite zile ale anului:
3

Sf. Andrei, Dragobete, 1 Martie, Sanzienele. Busuiocul purtat in par si in san aduce noroc in dragoste fetelor. Iasomia Florile de iasomie sunt elixir de dragoste mai ales pentru femei. Planta uscata pisata era pusa in lapte cu miere si se dadea pentru dezlegarea cununiei (pentru fetele care nu se maritau), contra deochiului, precum si pentru a (re)destepta iubirea fata de sot. Sanziana galbena (dragaica) Are faima de planta magica pentru femei, care mentine tineretea si frumusetea, trezeste dragostea, fereste de rele si de diferitele patimi. Cununa impletita in ziua Sanziene se pastreaza tot anul la capul patului, pentru ca fata sa fie ravnita de flacai, pentru a o apara de zburatori pe timpul noptii si a-i da vise frumoase. Scaldatorile (baile) cu apa in care a macerat iarba de sanziana dau pielii si ochilor o stralucire aparte, care actioneaza fara gres in a-i atrage pe barbati. Cele mai eficiente sunt scaldatorile facute cu doua zile inainte de luna plina, precum si cele facute vinerea. Napraznicul Este un elixir de dragoste mai ales pentru barbati. Cu o camasa inmuiata in fiertura de iarba de napraznic erau imbracati adolescentii si barbatii tineri, pentru a le mari vigoarea, pentru a-i face placuti in fata femeilor. Sucul si fiertura de napraznic administrate intern erau si un leac recunoscut impotriva neputintei (impotentei), inclusiv a celei produse de deochiuri si blesteme. Un alt leac impotriva acestor facaturi era cununa de usturoi, pusa la capul patului. Branca-ursului Se spunea ca floarea si samanta acestei plante intretin dragostea intre soti, le intaresc cununia si ii ajuta sa aiba multi copii. In unele zone, nasul dadea in taina, dupa cununie, mirilor o plosca cu plamadeala de branca-ursului in vin sau in tuica, ca sa aiba noroc si spor in casa. Marul inflorit La casele cu flacai si fete de maritat, parintii sau rudele aruncau seara in fantana o ramura inflorita de mar, ca sa fie copiii curati si neprihaniti pana la cununie, ca florile de mar. Ramura de mar inflorit era simbolul puritatii, al stabilitatii si trainiciei unei relatii de dragoste. Exista si acum obiceiul, in unele sate romanesti, ca doi tineri care se iubesc foarte mult si nu vor sa se desparta niciodata sa se sarute in taina, sub o ramura de mar inflorit.
4

Tamaia Este un leac magic de protectie a cuplului in fata interventiilor malefice. Tamaia tinuta in dormitor, sub perne si la icoane, ii impiedica pe soti sa se certe si ii face sa fie cu frica de Dumnezeu. Apoi, tamaia era tinuta de soti intr-un saculet aproape de corp, mai ales cand plecau la drum lung, ca sa nu cada la vreo ispita care sa strice casa. Odoleanul (valeriana) Radacina este cunoscuta mai ales ca leac de protectie in fata diferitelor facaturi si ispite. Radacina pisata se amesteca intr-o mancare speciala de grau, care era data adolescentilor, pentru a-i feri de iele si de zburatori. Femeile consumau aceasta radacina pisata cand erau plecati barbatii cu oile in munte, ca sa fie ferite de diversele patimi in care ar fi putut sa cada. Ciobanii tineri purtau mereu intr-un saculet aceasta radacina, impreuna cu iarba neagra si iarba creata, ca sa fie feriti de Fata Padurii si de alte aratari care sa-i duca la pierzanie.

SANZIENELE SI PLANTELE MAGICE In ziua de 24 iunie (Sanziene), care cade in imediata apropiere a Solstitiului de vara, se produc in natura fenomene biologice spectaculoase: infloresc, se parguiesc si se coc recoltele si plantele. Dupa cum destinele oamenilor sunt trasate de zodiacuri diferite, asa si plantele, dupa puterile tamaduitoare, utilizare si semnificatii ritualice, isi au perioade calendaristice propice dezvoltarii. In traditia populara, plantele de leac se culeg dupa un calendar exact, in anumite zile favorabile, in momente speciale (noaptea, la rasaritul soarelui) si in anumite locuri (terenuri neumblate, unde nu se aud cainii latrand). Utilizand plantele culese de Sanziene, practicile de medicina populara au o sansa in plus de a se implini. Puterea magica a plantelor, depinde nu numai de recoltarea lor in mijlocul anului (solstitiul de vara), ci si in puterea noptii; conform unor credinte arhaice romanesti, intre caderea serii si miezul noptii se desfasoara un timp enigmatic, populat de numeroase forte malefice. In acest moment, vechii practicieni ai medicinei populare credeau posibila transformarea fortelor malefice in puteri de vindecare a
5

bolilor. La trei zile dupa solstitiul de vara, ziua incepe deja sa scada iar intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene, fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an, florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi se duc la biserica cu credinta ca vor fi sfintite si astfel vor fi curatate de influentele negative ale Ielelor, zanele rele ale padurilor. Numai astfel plantele vor fi bune de leac. Fiecare planta culeasa in ziua de Sanziene, are o putere "magica": FLOAREA DE SANZIANA (Gallium verum sau Gallium mollugo dupa culoarea galbena sau alba) Este o floare frumos mirositoare cu numeroase intrebuintari in medicina si cosmetica. Misterul acestei plante - folosita de sute de ani in tratamentul bolilor de ficat, a reumatismului, a bolilor tiroidiene, renale si nervoase - nu a putut fi patruns deocamdata de catre stiinta, drept pentru care mitologia populara i-a acordat si proprietati mistice (fiind folosita in practicile magice efectuate in noaptea premergatoare zilei Sfantului Ioan Botezatorul). Se spune ca daca o fata nemaritata o pune sub perna in noaptea respectiva, isi va visa cu siguranta ursitul. Daca isi pun in par sau in san floarea respectiva, atat fetele cat si femeile devin mai atragatoare si mai dragastoase. Daca se spala la ivirea zorilor cu roua cazuta pe Sanziene sau se imbaiaza in apa curgatoare devin mai frumoase. VERBINA Cunoscuta in popor si cu numele de spornic, verbina se culege in noaptea de Sanziene si este mult folosita in ritualurile de dragoste. Se spune ca nu e voie sa o scoti din pamant cu un obiect din fier, ci doar cu unul din argint, iar pe locul de unde a fost scoasa se toarna ceara si miere. In medicina populara se mai spune ca daca culegi aceasta planta inainte de asfintitul soarelui, tot anul urmator nu vei avea dureri de cap. Pusa pe camp, verbina aduce prosperitate si recolta bogata; in pantof, iti ia oboseala pe loc. Majoritatea bolilor pe care aceasta planta le trateaza tin de sistemul nervos si de psihic, domeniu in care verbina are proprietati de-a
6

dreptul miraculoase. Ea nu doar calmeaza si alina durerea, reduce tensiunea psihica si diferitele tulburari de tip depresiv, ci joaca si un rol de protectie, preintampinand tulburarile la acest nivel. USTUROIUL Usturoiul poarta semnul sfinteniei, crucea, "arma cea mai temuta si puternica a lui Hristos", dar si a omului impotriva duhurilor noptii. Spiritele malefice nu suporta mirosul usturoiului si nu se apropie de casele imbibate cu aroma acestuia, motiv pentru care oamenii de la tara il folosesc la ungerea ferestrelor, usilor, coarnelor vacilor. IARBA FIARELOR In miez de noapte, de Sanziene, infloreste pentru putin timp si iarba fiarelor. Cu ea se pot descuia lacatele si incuietorile, oricat de mestesugite ar fi. Cei care o gasesc o poarta la brau sau in jurul degetului mic de la mana stanga. Oamenii care intra in posesia ei nu sunt atinsi de sageti si gloante si inteleg limba animalelor si plantelor. Iarba fiarelor era descoperita numai printr-un viclesug: se tragea prin iarba o sfoara de care erau legate lacate de fier; cand lacatele se descuiau, insemna ca s-au atins de planta. In medicina populara, planta este folosita pentru vindecarea taieturilor si vatamaturilor. Printre plantele care se culeg de Sanziene, ar mai fi de mentionat cicoarea,cimbrisorul, trifoiul alb, spanzul si sulfina. Dincolo de adevar sau legenda, plantele simbolizeaza energia solara condensata, captand fortele necunoscute ale pamantului, ca si pe acelea, tot atat de necunoscute ale soarelui. Ele inglobeaza toate aceste forte, transformandu-le in virtuti tamaduitoare.

n mitologiile europene, vscul are un loc cu totul aparte. Este o plant nc rcat de magie, simbol al cur eniei spirituale, al libert ii i armoniei. Semn de bun augur al dragostei, ap r tor i protector al casei i al familiei, vscul, c ruia i se mai spune i "creanga de aur", este recunoscut acum drept simbol al S rb torilor de iarn . Vscul era considerat o plant sacr att de norvegieni i druizii cel i, ct i de indienii nord-americani. Atrnat deasupra u ii, vscul aduce noroc n cas , bun stare i fericirePotrivit unei tradi ii mult r spndite (n special n rile anglo-saxone) cei care se s rut n noaptea Anului Nou sub o ramur de vsc vor avea bucurie i fericire tot timpul anului urm tor.

Cel ii au fost cei care au ini iat un adev rat cult al acestei plante pe care o considerau de esen divin . n viziunea lor, cel mai pre ios vsc era cel crescut pe stejar; l numeau "lacrima stejarului" i nso eau culegerea unui astfel de vsc de ceremonii fastuoase. Druizii, preo ii cel i nve mnta i n alb, t iau vscul numai cu o secer de aur, i-l nveleau apoi cu grij ntr-o mantie alb . Cu acel prilej se adunau ofrande i se jertfeau doi tauri albi, n l ndu-se rugi c tre zeii atotputernici, pentru a fi ndep rtate duhurile rele. O alt legend spune c , Balder, fiul zei ei norvegiene Frigga, ar fi fost ucis de o s geat din vsc. Lacrimile albe ale zei ei l-au readus la via , iar ea a binecuvntat planta. Vscul este un simbol pentru pace i bucurie. n alte legende medievale se spune c vscul era att de mult venerat, nct, dac doi du mani se ntlneau din ntmplare sub un pom n care era vsc, ei trebuiau s nceteze imediat du m nia i s se mpace spre cinstirea vscului, a c rui putere magic o recuno teau astfel. Aceast plant nu este doar un simbol al s rb torilor, ci i un bun remediu pentru hipotensiune i astm. Infuzia i siropul de vsc pot fi folosite n tratarea afec iunilor cardiace, renale sau pulmonare i n prevenirea apari iei tumorilor. Orict de ciudat ar p rea evolu ia credin elor despre vsc, de la cea a cel ilor i pn n zilele noastre, fiecare dore te s aib n cas n aceste zile o ct de mic crengu de vsc, c ci de noroc, s n tate i zile senine are nevoie tot omul.

Plante care te poate te protejeaza de spiritele rele. Frunze de dafin. Daca pui in fiecare colt al casei cate o frunza de dafin, se spune ca atat locuinta, cat si persoanele care stau in ea vor fi pazite de fortele rele. Daca porti cu tine o frunza de dafin, te protejeaza de vraji. Ulm. Pentru a alunga blestemele, pune cateva frunza de ulm intr-o cutie, cu o hartie pe care ai scris numele celui care te-a blestemat. Astfel, blestemului nu-si va face efectul. Trifoi. Pune o lingurita de trifoi uscat si macinat intr-o cana de otet, 3 zile. Stropeste cu acest amestec in fiecare colt din casa. Spiritele rele vor parasi incaperile. Pentru noroc la serviciu, la bani, in procese Musetel. Bea un ceai de musetel sau spala-te cu el pe maini inainte de a merge la un joc de noroc sau de a completa numerele la loto. Poarta noroc! Lucerna. Daca tii un buchetel de lucerna in casa, vei fi ferita de saracie. Busuioc. Pune o lingurita cu varf de busuioc uscat si macinat intr-o cana cu apa. Asaza apoi cana in locul unde lucrezi si vei avea mai multi bani si succes. Daca ai un interviu, varsa continutul
8

acestei cani in fata cladirii institutiei unde speri sa fii angajata (ai grija insa sa nu fii vazuta de cineva, caci efectul nu va fi acelasi!) Violete. Imprastie cateva petale in colturile casei tale. Se spune ca asduc norocul si atrag energiile pozitive. Pentru sanatate Coriandru. Poarta cu tine un pliculet cu coriandru. Te protejeaza de durerile de cap si scade vulnerabilitatea. Eucalipt. Se spune ca te protejeaza de raceala in timpul somnului, daca picuri sub fata de perna cativa stropi. Boabe de mustar. Daca porti tot timpul asupra ta cateva boabe de mustar, vei fi protejata de accidente. Rozmarin. Verde sau uscat, daca il ai prin preajma atunci cand citesti sau scrii, ajuta la imbunatatirea memoriei. Cimbru. Arde putin in casa si energiile pozitive vor aduce sanatate tuturor celor ce locuiesc acolo.

DESCNTECUL LA ROMNI - TRADI IE I IZVOR DE N ELEPCIUNE

1. R D CINILE ISTORICE ALE DESCNTECULUI LA ROMNI Descntecul este o specie a literaturii populare ritmate con innd formule magice care, acompaniate de practici corespunz toare, serveau de obicei ca auxiliar al medicinii primitive. Descntecele sunt o form nc vie de folclor: mul i sunt cei care i aduc aminte de descntecele de "deochi" la care au asistat - ca spectatori sau chiar "beneficiari"- n cazul unor dureri de cap sau st ri de sl biciune ap rute "din senin" i practicate, de obicei, de persoane n vrst , poate chiar membri ai familiei. Multe din credin ele i obiceiurile populare romne ti provin, f r ndoial , dintr-un substrat traco-getic. Exemple se g sesc n folclorul obiceiurilor, tradi iilor i ritualurilor agrare legate de diferite momente ale anului sau de fenomene ale naturii. Astfel sunt riturile magice pentru invocarea ploii, a fecundit ii vitelor, a fertilit ii ogoarelor, persistnd pn de curnd n unele regiuni ale rii: Sngeorzul, Plugarul, Paparudele, Dr gaica .a. La meglenoromni se descnta de deochi n apa de sub ro ile unei mori ce se ntoarce spre stnga, adus f r a vorbi cu nimeni pe drum; tot ei ntrebuin au i apa mut . n acela i substrat traco-getic ar trebui c utat i originea unor dansuri populare- a horei i, ndeosebi, a spectaculosului dans al c lu arilor, n care st ruie amintirea unor rituri de medicin magic , a unor rituri de ini iere, a unui str vechi cult al Soarelui, precum i simboluri mitice ale unor fenomene ale naturii. Dup Ion Ghinoiu, "C lu ul reprezint un ritual preistoric, atestat n sudul rii, privind vn toarea calului s lbatic, un proces multimilenar de adorare a unei zeit i populare: calul." Istoricul roman Pomponius Mela consemna obiceiul traco-dacilor (notat i de Herodot) de a- i cinsti funeraliile prin cntece i jocuri: sunt evidente analogiile cu obiceiul priveghiului, odinioar foarte r spndit la romni, nso it i de portul unor m ti comice, de veselie, glume i bufonerii. Urme ale mo tenirii dacice se pot b nui i n diverse produc ii de literatur popular , de pild n descntece, cimilituri sau unele colinde. Oralitatea, calea principal de transmitere a descntecelor, are avantajul de a conserva esen ialul, strict utilul pentru na terea, conservarea i perfec ionarea vie ii, inclusiv necesit ile de comunica ie ntre oameni. Este n afar de orice ndoial c tradi ia oral este o garan ie mai
10

sigur pentru p strarea identic a textului original dect transcrierea i retranscrierea manuscriselor, care a dat loc la attea gre eli n operele autorilor greci i latini. O bogat surs de informa ii o constituie lucrarea lui S. Fl. Marian -"Descntecele poporane romne" - ap rut pentru prima dat la Suceava n 1886. Autorul a f cut o munc de pionierat n domeniu, dup cum o afirm el nsu i: "Dintre toate ramurile de poezie poporan , cte ni-s pn acum cunoscute, cel mai neb gat n seam a fost, f r ndoial , acela al descntecelor, farmecelor i vr jilor. nc nici o singur colec ie, fie ct de mic , nu avem pn acum din acest ram." Printre culeg torii de descntece, autorul i men ioneaz pe: P.S. Episcopul Melchisedec, G. S ulescu, V. Alecsandri, Gr. G. Tocilescu, T.T. Burada, I. Minescu .a. mp rt irea acestui me te ug c tre "profani" se efectueaz , n general, cu mult pruden de c tre descnt toare, c ci acestea risc s li se ia darul de a-l practica. Pe de alt parte, descntecele trebuie demistificate din dorin a ca acestea s ias din sfera simplei supersti ii populare deoarece sunt unul din izvoarele importante, pre ioase i pure pentru istoria i limba poporului nostru. Astfel, n privin a lingvisticii, descoperim n descntece o mul ime de cuvinte, forme de cuvinte, termeni tehnici i arhaisme ntlnite extrem de rar, dac nu deloc n limba romn contemporan . n privin a medicinei populare - versurile din descntece sunt deseori un indiciu al plantelor, obiectelor utilizate pentru tratarea/vindecarea unor afec iuni, ct i o descriere simptomelor acestora. n ceea ce prive te mitologia, descntecele descriu o mul ime de fiin e mitologice, precum i atributele lor principale. Unele descntece pot fi mprumutate de la alte popoare care au intrat n contact cultural cu cel romn, ele indicndu-ne perioada i mprejur rile n care au fost preluate. Pe cnd cre tin tatea ntrebuin eaz mpotriva acestor spirite rele care tulbur i bntuie oamenii - diferite rug ciuni, poporul apeleaz la descntece. Am ales ca exemplificare un descntec de fapt cules de S.Fl. Marian de la o romnc din Suceava i descris n "Descntecele poporane romne". "Fapt" numesc romnii din Bucovina un fel de pete ro ii ce apar pe corpul omului, ustur foarte tare i apoi de prefac n bube care dor. Despre "fapt" oamenii din popor cred c i se arunc omului n cale de c tre du mani cu o oal spart sau cu ni te rufe murdare. Cine calc peste acestea se umple de "fapt". Pentru a se vindeca, bolnavul de "fapt" se treze te dis-de-diminea , nainte de r s ritul soarelui, i se duce la o ap curg toare. Pe drum, ncearc s nu fie v zut de nimeni c ci altfel descntecul nu mai are efect. Ajuns la malul apei, bolnavul roste te de trei ori la rnd cuvintele descntecului
11

i de tot attea ori se spal pe obraz sau, i mai bine, pe tot trupul. Cnd se ntoarce de la ap , poate fi v zut de oricine. Dac bolnavul nu se poate deplasa singur, descnt toarea poate s aduc ap nenceput (dintr-o ap curg toare sau chiar dintr-o fntn ), s rosteasc cuvintele descntecului i s -l spele cu ea pe bolnav de trei ori. Descntecul acesta se poate practica n orice zi n afar de luni, miercuri sau vineri: Duminic diminea m-am sculat,/ La fntna lui Iordan am alergat,/ Sfnt ap n mna dreapt am luat/ i frumos pe obraz m-am sp lat./ De fapt,/ De dat,/ De ur ,/ De pur ,/ De f c tur ,/ De strigare,/ De c scare,/ De faptul cel mare;/ De f pturile cele rele/ i de boalele cele grele./ i ma ruga D-tale, sfnt ap curat ,/ S m speli, s m cur e ti,/ i s m limpeze ti/ Cum ai sp lat malurile de tin / i bolovanii de rugin ,/ A a s m speli i pe mine:/ De fapt,/ De dat,/ De ur ,/ De pur ,/ De f c tur ,/ De strigare,/ De c scare,/ De faptul cel mare./ De toate fapturile cele rele/ i de boalele cele grele,/ S r mn curat,/ Luminat,/ Ca aurul cel curat,/ Ca argintul cel strecurat,/ Ca Dumnezeu ce m-o dat./ De la mine descntecul,/ De la Dumnezeu leacul! 2. DESCNTECELE ROMNE TI N CONTEMPORANEITATE Profesoara Parasca F t - eleva profesorului i folcloristului Mihai Pop - stabilit la Dese ti, un sat str vechi de dincolo de Guti, este o adev rata "ini iat " n fabuloasa tradi ie a credin elor populare din Maramure . Vechi credin e i practici magice r ne ti, continu s existe n unele zone ale Bucovinei, mai ferite de t v lugul civiliza iei tehnice. Maramure ul, afirm dna Parasca F t, este o zon extrem de interesant din punctul de vedere al folclorului, o zon de interferen n care se reg sesc aproape toate motivele i elementele specifice marilor culturi ale lumii. Se pierd i aici, n Maramure , multe lucruri, din pricina progresului tehnic, a mass-media. Dar chiar dac i-au schimbat portul cu haine de la ora , n sufletul lor r ncile noastre au r mas tot r nci: practic fumiga iile n cazul unor boli ale copiilor (copiii care au dureri, sunt nervo i sau nu pot s doarm trebuie s inspire fumul rezultat n urma arderii firelor de snziene pe jar), cunosc puterile plantelor, tiu descntece pe care le i spun n anumite momente, se roag n cmp pentru ploaie... Interesant este c magia nu e practicat de b trnele satelor, ci de femeile tinere. Ele au probleme, au ambi ii, sunt ner bd toare, sunt interesate. Sunt multe obiceiuri care se practic la sate numai o dat pe an. De aici e i expresia "la zi la anul", c ci pentru multe practici exist doar cte o singur zi menit . E o simbioz , o mentalitate extraordinar , curajoas , care, iat , perpetueaz pn n pragul mileniului trei aceste practici str vechi.
12

Aceste lucruri trebuie scoase n eviden de folclori tii de azi, consider dna Parasca F t. Sunt lucruri sacre, pe care numai cei cu deschidere i c tre cultura altor popoare le pot st pni. Trebuie cercetate f r p rtinire, f r r utate, f r ranchiun . Poate c mai avem i alte r d cini, pe care le putem descoperi dac cercet m cu sfial i respect aceste daturi, c rora le putem spune supranaturale, care zac n noi i care, ntr-un fel sau altul, au fost relevate, sim ite, experimentate, tr ite. Nu tim cum s-a ajuns la ele, dar din moment ce exist , func ioneaz i au supravie uit prin vreme pn la noi, nseamn c nimic nu este n ele gratuit. nainte de religia cre tin a existat cealalt religie, cea p gn , care pentru acest mare merit de a fi ajuns pn la noi, trebuie v zut cu al i ochi. Aceast altoire, aceast fuziune ntre religie i practicile p gne, aceast formidabil interferen , a fost posibil datorit faptului c omul a fost religios de la nceputul nceputurilor, dup cum afirm i Eliade. A fost credin a n ap , foc, copac, floare, o religie la fel de frumoas i la fel de curat ca cea de azi. Firul care a legat cele dou tipuri de religie a fost puritatea sentimentelor, a tr irilor, i din aceast cauz ele convie uiesc foarte bine. Foarte des apare, de exemplu, n descntece, Maica Domnului, care vorbe te cu oamenii exact a a cum vorbea alt dat Fata P durii, un personaj foarte special, ntlnit n folclorul din Maramure . Or descntecele, se tie, sunt formule magice, n versuri de cele mai multe ori, nso ite de anumite gesturi, rostite cu scopul de a ndep rta un farmec, o vraj sau de a vindeca o afec iune. n acest nceput de mileniu trei - mileniu care va fi absolut tehnic i tehnicizat - b trnii pe care-i mai avem sunt singurii depozitari ai unei inestimabile comori: tradi ia romneasc autentic . Este de datoria noastr s ne apropiem de aceste comori cu sfial i cu mare dragoste. Primul i cel mai important pas trebuie s fie al tinerilor, al absolven ilor de etnologie i filologie, care s porneasc cercetarea n teren. Nu exist zone s race n folclor. Sunt multe lucruri nedescoperite i necercetate nc , neconsemnate nici m car n celebrele lucr ri despre Maramure ale lui A. Fochi ori T. Papahagi. Exist , de exemplu, aici Noianul, Tadira, Sl b noagele i multe alte personaje mitologice, neidentificate i neclasificate. Monica Du an este o alt tn r folclorist - din Ribi a - ndr gostit de crea ia popular din Zarandul Bradului, o zon fertil i mai conservatoare n acest domeniu, care a dat rii oameni de seam n toate domeniile activit ii social-umane. Ribi a este o comun autentic mo easc , cunoscut n toat ara pentru biserica monument de arhitectur , construit n prima jum tate a secolului al XV-lea. Aici i n jur s-au afirmat i d inuie nc ocupa ii, tradi ii i obiceiuri arhaice, care n unele locuri nu se mai practic de mult: ol ritul, sp t ritul, lemn ritul .a.
13

Monica Du an a cules colinde, strig turi de nunt de "descntec pentru deochi" din satul Cri an:

i joc, cntece i descntece. Iat un exemplu

"Pe-o cale, pe-o c rare/ Se duce Cesa n vale,/ Se-ntlne te cu "pocitori" n cale./ De-o fi deochi de fat mare,/ S -i pice cosi ele,/ S -i crepe ele;/ De-o fi deochi de nevast ,/ S -i cad p rul de pe cap,/ S -i moar b rbatu';/ De-o fi deochiul de b rbat,/ P ru' de pe cap s -i pice,/ S -i crepe c lciele;/ De-o fi din ap ,/ S se duc cu ea ca roua de pe floare/ S nu mai r mie r u n Cesa,/ Nici un fir de p r crepat./ De nu ve i ntoarce mna napoi,/ Cu ai (usturoi) ro u oi unge,/ Cu cu tu' oi mpunge./ Nu mpung vaca,/ mpung strigoii i strigoaicele,/ Cu suflu ul voi sufla,/ Cu m tura voi m tura,/ Pn i umfla i- i crepa". 3. DESCNTECE I PRACTICI LEGATE DE ACESTEA N BUCOVINA I ARDEAL n Bucovina, apa nenceput se aduce de la o fntn sau de la un pru. Apa nenceput se mai aduce de la izvor, cu toarta cofei sau a oalei ntoars nd r t; se aduce de la fntn n ziua de Sngeorz, cu gura; se aduce de la trei fntni, n zorii zilei, nainte ca sa fi luat cineva din ele, iar prin unele locuri cel ce aduce apa nu numai c nu trebuie s se ntlneasc cu nimeni, dar nici nu trebuie sa vad pe nimeni. n alte p r i, apa nenceput se aduce de la trei fntni, n trei vase noi, de trei fete mari, f r a se fi uitat napoi cnd au luat-o. Apa sfin it , aiasma sau agheasma, e luat de la preot cnd umbl cu crucea la Boboteaz . n descntecele de albea , apa sfin it se aduce ntr-o sticl , se a eaz jos, mpreun cu busuioc, i descnt toarea, punnd piciorul drept pe ele, spune descntecul, i cu acea ap ud ochii bolnavului. n descntece de s get tur , bolnavul e stropit cu ap sfin it . Ca sa fie dansate i iubite de feciori, fetele din Bucovina se duc n seara spre Boboteaz i aduc ap nenceput de la fntn . Dup ce au adus-o, pun n ea cteva fire de busuioc i apoi o pun ntr-un loc unde s o bat Soarele, cnd va r s ri a doua zi de diminea . Cnd se trezesc, n zorii zilei de Boboteaz , ncep a descnta. n descntec, fata se vait la Maica Domnului c lumea o vorbe te de r u i c o ocole te. Maica Domnului i r spunde astfel: Taci, N., nu te cnta,/ Nu te v ieta,/ C eu cu mine te-oi lua,/ n apa lui Iordan te-oi sp la,/ Cu c me a de dragoste/ Te-oi mbr ca,/ Cu bru de dragoste/ Te-oi ncinge,/ Coroan de aur n cap i-oi pune,/ Mndru te voi limpezi,/ Ca argintul strecurat,/ Ca maica ce te-a dat,/ Ca Soarele cnd r sare,/ Ca busuiocul cu floare.../ R sari, Soare, fr ioare,/ Cu nou r zi oare!/ Nu tiu Soarele-o r s rit,/ Ori un crai a ie it?/ Ba nici crai nu-i, nici cr ias ,/ Ci-i N. cea frumoas ,/ Dintre toate fetele mai aleas !/ Cnd la joc o ajuns,/ To i fl c ii nainte i-o ie it/ Cu cu mele-n mn ,/ Cu paharele pline,/ To i la dnsa au cinstit,/ To i la joc o au poftit,/ To i cu dnsa o vorbit.
14

Dup ce rostesc descntecul, se spal cu apa n care se afl busuiocul i care a fost astfel descntat . Apoi se mbrac frumos, se duc la biseric i dup amiaz la joc. Fetele din Ardeal se duc n ziua de Boboteaz , dis-de-diminea , pn nu r sare Soarele, la fntn , i zic: - Bun diminea a,/ Ap mndr leuroas !/ - S n tate bun ,/ Fat mndr i frumoas !/ - Eu am venit la tine,/ Ap mndr leuroas ,/ S m faci mndr i frumoas ,/ C m-am aflat de ochi orbit ,/ De urechi asurzit ,/ De gur amu it ,/ De mnuri legat ,/ De picioare-mpiedicat / i-n gur pn -n grumaz b gat !/ - Nu te teme,/ Fat mndr i frumoas ,/ De ochi dezorbi-te-oi,/ De urechi dezasurzi-te-oi,/ De gura dezamu i-te-oi,/ De mnuri dezlega-te-oi,/ De picioare despedica-te-oi,/ Cu apa Iordanului sp la-te-oi,/ La to i feciorii ar ta-te-oi. 4. DESPRE SIMBOLISTICA UNOR ELEMENTE FRECVENT NTLNITE N DESCNTECELE ROMNE TI: TIMPUL, APA, PLANTELE, INSTRUMENTARUL Timpul nop ii - pentru cei mai mul i, este timpul interzis i periculos. Semnul nceperii timpului interzis este r s ritul lunii, iar al sfr itului - cntatul coco ilor. Despre "cntatul coco ilor" se spune c ncepe cnd coco ii aud "toaca n cer". Conform mentalit ii magice ce guverneaz descntecele, tot ce se ntmpl n timpul nop ii poate avea o dubl semnifica ie: o semnifica ie pe care am putea denumi-o pozitiv , adic n ordinea fizic a naturii i alta - mistic , n leg tur cu lumea demonilor i a spiritelor. n ara L pu ului exist , totu i, un paznic de noapte bun: acesta este "Omul Nop ii". "Omul Nop ii este un om cu flori pe el, din cap pn n picioare, copite de cal i mare ct stejaru'". n ciuda aspectului, este o entitate pozitiv care i ajut pe oameni s g seasc drumul spre cas i le d diferite leacuri. A a cum diferite momente ale zilei au calit i magice precise, tot astfel i zilele s pt mnii i vor avea rostul lor; zilele s pt mnii, de i sunt egale ca durat , sunt inegale din punct de vedere al succesului unei ac iuni. tim deja c descntecele au zile precise n care se spun. Aceast concep ie magic despre un timp neomogen, discontinuu, a stat probabil la baza calendarului, acesta putnd fi privit i ca o n iruire de timpuri bune i rele n care s rb torile marcheaz momentele critice ale timpului. Durata descntecului difer n func ie de foarte mul i factori: lungime incanta iei, disponibilitatea sufleteasc a descnt torului, instrumentul necesar, gestica. Se spune, de exemplu, c un anumit descntec trebuie s vr it n zorii zilei sau la miezul nop ii, f r s indice durata ritualului.
15

Problema timpului se leag de cea a num rului. Pentru a fi eficace, un descntec nu e suficient s fie s vr it ntr-un anumit timp i loc, ci trebuie repetat de mai multe ori. Acesta se repet de treiase -nou ori. Aceast repetare demonstreaz valoarea magic a num rului. Se poate vorbi, n acest sens, de o anume simbolistic a numerelor. Din timpuri imemoriale, apa - cu str fulger rile ei translucide - exercitnd o enigmatic atrac ie, a fost considerat un mijloc de vindecare de prim ordin. n toate culturile lumii se considera odinioar c apa este un vehicul perfect pentru a aduce misterioasele for e vindec toare ale naturii n fiin a uman . n descntecele romne ti se consider c apa poate "mprumuta" puterile binef c toare al r s ritului de soare, ale lunii, ale plantelor, ale aurului ori ale cuvntului rostit sau scris. Mergnd pe urmele tradi iei din diferite zone, descoperi leacuri ale c ror frumuse e, simplitate i mister te ncnt . n Mun ii Apuseni apa c p ta puterea vindec toare a aurului, dac era preg tit astfel: o r d cin de morcov se scobea ca un pahar, apoi se puneau n ea ap de fntn i un ban sau un inel de aur (important se pare c era forma circular ), se l sa cteva ore, apoi se bea- era un remediu de excep ie pentru bolile de ficat. n mai toate zonele rii, roua de pe flori, care "vede" lumina r s ritului de soare, era folosit contra bolilor de piele i a deochiului. Apoi, cele mai puternice elixiruri de dragoste se f ceau n Bucovina, din apa adus la ceas de noapte dintr-o fntn n care se oglindea luna. Dr. farmacist Horia Bucur poveste te c , pe Valea Frumoasei, cel mai mare t m duitor cu plante folosea n leacurile sale apa inut ntr-un vas de lut ars, pe fundul c ruia era scris numele lui Dumnezeu n toate limbile p mntului. Impregnarea apei cu puterea cuvntului rostit al faimoaselor descntece a fost, probabil, practica de medicin magic cel mai des utilizat la noi n ar . De cnd e lumea i p mntul, apa i focul sunt elementele fundamentale purificatoare. Focul este ns mai primejdios, avnd tendin a s purifice... total. Menirile lui curate sunt s lumineze i s nc lzeasc , asigurnd astfel via a, podoaba p mntului. Via a nu se poate ns , nici ea, f r de ap . n foarte multe descntece romne ti apa este elementul cel mai important de care se servesc descnt toarele i f r de care un asemenea act magic nici nu se poate concepe. Apa descntecelor este de mai multe feluri: apa-ap , adic aceea care se g se te n cofa gospodarului; apa deosebit , adic adus din mai multe locuri, care-i dau anumite calit i esen iale pentru descntece; apa sfin it i apa nenceput . Apa-ap se ntrebuin eaz pentru sp lat i pentru preg tirea aluatului, a leacurilor de care se
16

sluje te descnt toarea, cnd nu se cere ap deosebit sau nenceputa. Pentru sp lat se mai pun n ap i anumite flori sau obiecte, care au menirea de a-i transmite diferite propriet i. Apele deosebite, luate din anumite locuri, sunt urte, clocite, puturoase, p r site sau care se in trei zile n cote ul g inilor, i dup aceea se dau de b ut ori se stropesc cu ele straiele celui c ruia i se descnt de urt. Ap deosebit este i apa de la topil , adic din balta n care se tope te cnepa; apa din urma de vit , aruncat cu dosul palmei c tre ochi, ntrebuin at n descntece de dor de ochi; apa din sticla care sta lng o r scruce; apa n care au stat flori luate de la biserica de la nmormntare; apa strns din nou vaduri; apa sfin it la Boboteaz ; apa luat dintr-o ap curg toare din locul unde se fac vltori; apa de la fntna sfnt ; apa din nou izvoare; apa nenceputa de la trei izvoare .a.m.d. Apa nenceput este aceea care se aduce ntr-un vas din care nu a b ut nimeni, nainte de a se ntrebuin a. La 1894, episcopul Ghenadie al Rmnicului scria c apa nenceput este aceea "care se cap t mai ales din pu uri, i nu din ci mele, sco ndu-se dis-de-diminea , i nu dup al ii, i fiind adus acas iute (f r a vorbi cu cineva) i n vase astupate". ntrebuin area plantelor n scopuri ritualice n Romnia are o tradi ie extraordinar , att prin varietatea speciilor folosite i a ritualurilor, ct i prin caracterul s u unitar: ritualuri identice, pentru acelea i ierburi, sunt ntlnite deopotriv n Banat i n Nordul Moldovei ori n Maramure . Exist mai multe categorii de plante magice men ionate sau folosite n descntece, dintre care cele mai puternice sunt cele toxice (m tr guna, omagul, strigoaia, rostopasca), acestea din urm fiind i cele mai periculoase. n general, puterea unei plante, c tigat de partea descnt torului prin tot felul de ritualuri, este neutr , ea putnd fi folosit deopotriv pentru a face bine i pentru a distruge. M tr guna, de exemplu, putea fi un remediu salvator n bolile cu sfr it letal, atunci cnd era culeas i administrat cu dragoste, cu post i rug ciuni, dar i o arm ucig toare, atunci cnd era nso it de blesteme i oc ri. n afara plantelor toxice, mai exist o categorie de plante aparte folosite n descntece: plantele de protec ie psihic i magic . F r ndoial c cei mai n vrst i amintesc de s cule ul pe care li-l punea la gt bunica, atunci cnd erau mici, s cule care con inea fel de fel de ierburi care s -i apere de deochi i de boli. n ntreaga Europ a existat aceast tradi ie, cu foarte mici varia ii de la un popor la altul. Cel mai bine era ca aceste plante s fie p strate ct mai aproape de corp, dar ele puteau fi puse i ntr-un mic s cule - purtat la gt pe sub haine, sau puteau fi puse sub pern ori la capul patului n timpul
17

somnului. i ast zi, n satele izolate de munte, se pot ntlni convalescen i, copii sau fete de m ritat care poart la gt fel de fel de plante care s -i ocroteasc - o tradi ie veche de milenii, cu o eficien inexplicabil , dar real . Astfel erau: - usturoiul: c iva c ei de usturoi pu i ntr-o pnz i purta i la gt sunt un remediu infailibil pentru ocrotirea copiilor de deochi, dar i de r celi i de viermi intestinali. Fl c ii care mergeau singuri prin p dure aveau neap rat la ei o c p n de usturoi pentru a-i feri de iele ori de Fata P durii. - odoleanul, mai cunoscut sub numele de valerian (Valeriana officinalis): r d cina de odolean purtat n general la bru - era un remediu folosit pentru protec ia fetelor de m ritat mpotriva zbur torilor, care le luau acestora vlaga i min ile. - iarba crea , cunoscut sub denumirea de ment dulce (Mentha viridis): era un ingredient frecvent folosit al turi de odolean. Rolul ei era de a calma psihicul, de a reduce iritarea i de a alunga demonii maniei, precum i cei ai pasiunii necontrolate. Solomonarii de odinioar spuneau c n nop ile ntunecate puteau auzi zmeii mergnd prin ceruri i spunnd: "De n-ar fi odolean i iarb crea ,/ Am avea i noi o via ./ Leu teanul de n-ar fi,/ Atunci noi n-am mai pieri." - leu teanul: era odinioar la mare pre pentru alungarea entit ilor malefice, dar i pentru ap rarea de "f c turi de dragoste". Se folosea mpreun cu odoleanul i iarba crea , alc tuind o triad invincibil . Aceste ierburi se puneau ntr-o mncare special care li se d dea tinerelor fete pentru ocrotire, nainte de a merge singure cu oile la munte. - iarba neagr sau sni oara (Sanicula europaea): era folosit pentru protec ia femeilor de blesteme (pentru a nu le seca sau a nu se otr vi laptele tinerelor mame, pentru a nu- i pierde fertilitatea tinerele so ii etc.). - vscul: pe de o parte, aduce norocul i bel ugul n cas , iar pe de alt parte, o ap r de blesteme i alung r ul. O mul ime de alte plante se folosesc local pentru protec ia oamenilor, a caselor ori a animalelor: teiul nflorit, salvia, snzienele galbene, cimi irul, ramurile de brad. Multe descntece trimit la o geometrie ocult , prin folosirea unor figuri geometrice - fie desenate n spa iu prin gesturi rituale, fie desenate la propriu cu cu itul n p mnt, ca n cazul Descntecului de fapt din satul Baba, din ara L pu ului. Figuri geometrice magice sunt: cercul, crucea, pentagonul, hexagonul, triunghiul echilateral, p tratul .a. Cercul este figura primordial deoarece exprim unitatea i num rul zece; este o linie f r de sfr it al c rei nceput i sfr it se afl n fiecare punct. Mi carea circular este infinit , indiferent de timp i loc. Crucea este o alt figur primordial folosit n descntece chiar nainte de apari ia
18

cre tinismului: este locul n care se ntlnesc dou linii, dar din care pornesc patru direc ii infinite, niciodat desp r ite, unite pentru totdeauna printr-un centru care devine centrul infinitului. Cu itul, mai ales cel cu mner de aram , c rbunele, cle tele, m tura - fac, i ele parte din instrumentarul necesar descntecelor, ca i nuiaua de alun sau de salcie, nuiaua pe care a cntat cucul .a. Lumnarea de la botez este bun n unele descntece "de tomnit vaci". Asemenea actelor umane propriu-zise, obiectele lumii exterioare nu au valoare intrinsec autonom n descntece. Un obiect sau o ac iune dobndesc o valoare i devin n acela i timp reale numai pentru c particip , ntr-un fel sau altul, la o realitate care le transcende. Obiectul apare ca un receptacul al unei for e exterioare care l diferen iaz de mediul s u obi nuit i i confer sens i valoare. Credin a n supranatural constituie o parte component a animismului r spndit n ntreaga lume, care st la baza tuturor religiilor. Simbolismul poate fi asimilat cu un limbaj al subcon tientului, prin intermediul c ruia pot fi atinse nivelurile profunde ale "incon tientului colectiv". n descntece, ca i n alte practici magice, exist credin a c reprezentarea simbolic a unei for e, element abstract sau energii, formeaz un canal ntre incon tientul persoanei i for a din spatele simbolului, precum i c strnirea imagina iei ajut persoana s intre n contact cu acestea. Credin a descnt toarelor const , n esen n convingerea c Invizibilul exist , i anume ca For Cosmic suprem , acea lume real aflat dincolo de posibilitatea percep iei senzoriale. ns i fizica cuantic modern demonstreaz c materia nu este solid , ci reprezint - ca i psihicul - o form de energie, c aceste dou forme interac ioneaz i c nimic nu exist n realitate a a cum pare s fie. BIBLIOGRAFIE S. Fl. Marian, Descntece poporane romne, Ed. Coresi, Bucure ti, 1996 Ovidiu Drimba, Istoria culturii i civiliza iei, vol.3, Ed. Vestala-Saeculum I.O., Bucure ti, 2000 Mircea Eliade, Trata de istorie a religiilor, Ed. Humanitas, Bucure ti, 1992 Serena Roney-Dougal, tiin i magie, Ed. Elit, 1991 Victor Kernbach, Dic ionar de mitologie general , Ed. tiin ific i Enciclopedic , 1989 Revista Getica, nr. 3-4, Ed. Gndirea, 1992

19

20