Professional Documents
Culture Documents
Niveluri stilistice de care dispun vorbitorii unei limbi pentru a-si modula mesajul in functie de circumstante,din toate modalitatile de exprimare pe care le detin, vorbitorul le selecteaza pe acelea care ii par adecvate la scopul comunicarii,la contextul in care are loc comunicarea ex: fiul unei profesoare isi va saluta(va discuta)diferit mama -acasa-registru familiar -la scoala Factori care impun folosirea unor registre stilistice: a) reperele spatio-temporale ale universului fictional(cand si unde se petrece actiunea unei piese de teatru) -registru arhaic -registru regional -registru popular -registru cult b) componentele psihosociale si tiparele comportamentale ale personajelor-in op.lit si ale locutorilor -registru cult/pop -registru argotic -registru cu elemente de jargon -registru colocvial/retoric c) registrele discursive ele emitatorului -registru oral -registru scris
REGISTRUL POPULAR
-limbaj marcat de spontaneitate si de indici ai implicarii afective ex. "Si Fat-Frumos odata ti-l insfaca pe zmeu..." niv. fonetic -marci ale oralitatii-expresii onomatopeice,interjectii,vb imitative ex. "Si pupaza zbarr!pe-o dugheana" -accente afective ale enunturilor(tipare exclamative) -variante fonetice familiare ,incorecte ex. avucat -rime si pasaje ritmate,aliteratiiCreanga -proverbe,zicatori,portretul lui Gerila si al lui Ochila niv. lexical - cuvinte si expresii idiomatice specifice univ. rustic(inclusiv regionalisme) ex. a-si baga in card cu...;a pune la suflet....;a da ortu popii... -frecventa mare a diminutivelor -abateri si greseli : pleonasm, tautologie niv. morfo-sintactic - forme neliterare precum:
-forme gresite de pl : inghetati -Ac cu prepoz in locul D : I-am dat lu' mama/mamei -forme pronominale colocviale - alde(Muntenia) -prezumtivul -Sa fi facut paine,nu-mi era foame.(Daca as fi facut...) -superlativul popular - f. frumoasa - " o mandrete de ... -fraza simplista,cu repetitii frecvente; ANACOLUT; niv. stilistic -fig. de stil cu caracter traditional,stereotip " ochisorii lui /Mura campului" " par ca spicul graului..." " obrajei ca doi bujori.
REGISTRUL CULT
-defineste,in general, operele literare culte,dar in mod evident--si stilul stiintific si administrativ -juridic niv. fonetic - eufonie (lipsa oricarei stridente,cacofonii etc) - in op. lit. -ritmuri si rime complexe
niv. lexical -diversitate si bogatie sinonimica( factor ce ajuta la evitarea unor repetitii suparatoare) ex. in critica literara Romanele lui Rebrenu impresioneaza prin constructia lor.Textele sunt riguros echilibrate si structurate,astfel incat opera rebreniana pare un monument. - preluarea de termeni din sfere specializate:neologisme,termeni tehnici,stiintifici, juridici - valorificarea tuturor semnificatiilor unui cuvant
niv. morfo-sintactic - corectitudine la nivel morfologic niv. stilistic - predilectia pentru variatie stilistica
- originalitate - tropi inovatori
- fraza complexa,elaborata
REGISTRUL ORAL
ORALITATEA-apare pe doua straturi stilistice in lit. populara- pt care este o trasatura esentiala,manifestata in toate fazele existentei acestor creatii(creatie,conservare,receptare) si influentand structura acesteia( lungimea versurilor) a episoadelor narative,felul unor structuri stereotipe ce le delimiteaza,facand atent receptorul- ex. "Frunza verde...")etc strat derivat- in stilul unor scriitori culti ce folosesc in mod intentionat aceste elemente? (Creanga) - in structurile dialogate din dif. tipuri de texte(ex. op. literare epice si dramatice)
PARTICULARITATI niv. fonetic - pronuntarea trunchiata a unor cuvinte( "poa' " ,"tre' ") - frecventa interjectiilor - elemente specifice adresarii directe si familiare ex. - " Andrei,unde esti, mama?"/ " Zau!", " Ei!", " Hei!"
suparatoare,sinonimie uneori totala,aparitia frecventa a monosemantismului b ) in stilul beletristic- orientare deliberata a limbajului catre:polisemia maxima(esentiala pentru fig. de stil), exploatarea unor caampuri semantice,termeni mai putin folositi in exprimarea curenta.
REGISTRUL FAMILIAR
Apare numai in stilul beletristic sau in cel publicistic( ex. interviuri); o categorie aparte o reprezinta jurnalul literar si memoriile care sunt considerate texte de granita( asociind stilul beletristic si pe cel confesiv,dar aici exista si o dimensiune non-fictionala a textuluireferentul real,biografic) ROL STILISTIC -contribuie la portretizarea unor personaje dintr-un text literar -contribuie la conturarea unei atmosfere,a unui mediu cultural sau socioprofesional - in poezia postmodernista avem un prozaism deliberat, menit sa contureze banalitatea cotidiana PARTICULARITATI -valorizeaza varianta spontana, neelaborata a limbii vorbite -apare- in mod corect- intre persoane cu statul social egal sau intre care exista un anumit grad de apropiere, de intimitate( rude,colegi,prieteni) * Folosit in afara acestor situatii, limbajul familiar denota fie senzatia de superioritate a emitatorului fata de apropiere excesiva pe care receptorul s-ar putea sa nu o agreeze. -predominant oral! - in scris: corespondente intre rude si prieteni in limbajul jurnalistic -! preia deopotriva elemente specifice limbajului cult si elemente ce apartin altor registre stilistice( popular,argotic),chiar lexic vulgar( ex. injuratura afectuoasa sau admirativa: "Esti dat dracului de istet!") - se foloseste de multe elem nonverbale(gesturi,mimica) si paraverbale(ton) si vocative TRASATURI 1) Naturaletea- relaxarea-comunicarea nu se supune unor reguli atat de stricte precum in reg. cult - apar elem. specifice unei zone sau unui mediu social 2)Informatia nu e intotdeauna exacta,determinari aproximative cuvinte cumulative( cu continut vag-usor de folosit in f. multe contexte) ex. Tutunul nu e un lucru bun. Si-a pus toate lucrurile in geamantan Ce lucruri ai sa-mi spui? Pronume si adverbe nehotarate: ex. Stii cumva pe cineva care stie sa faca asa ceva aproximari cu ajutorul numeralelor si substantivelor ex. " vine de vreo doua-trei ori" "cumpara o multime /droaie/sumedenie de pixuri..." 3)Niv. lexical-f. diversificat cuvinte la moda( sic,trendy) elem. dialectate,argotice(verzisori,euroi,aia ,astialalti,alde) ticuri verbale diminut ive frec,chiar la numele proprii ex." Da-ti seama, Naica,puisorule,ce simteam..." augmentative cu val disfemistica(baboi,casoi,maturoi) expresii cliseizate: "Buna","Noroc","Avansati","Cobori la prima ?" 4) Continua oscilare intre economie si abundenta de mijloace -economie- scurtarea unor expresii
" stai la casa"(de bilete) tre',poa',sunt fe-fe- bine -abundenta-repetitie,tautologie 5) Folosirea frec a proverbelor,zicatorilor si a "zicerilor de duh"(structuri f frec. folosite -gen:"Gogule,probleme...","Si marmota..."," Era ta-su ,ba!)" 6) Sintaxa simplificata- enunturi f fragmentate -se fol. mai ales coordonarea(fraza e usor de urmarit) sau suboordonarea simpla - topica si sintaxa afectiva( ordinea cuvintelor arata interesul emitatorului pt ele- cu ele incep fraza) - inversiuni,elipse,digresiuni,completari 7*)! Inclinatia spre umor si satira,ironie si autoironie - numeroase porecle - contaminari lexicale (falimentara=alimentara, nepurcele=nepotele) -calambururi - stridente lexicale si gramaticale "O ducem prost ca e multi destepti in tara." Exemple in stilul jurnalistic "Salvarea taranilor de catre ministru e o noua abureala..." "Primul -ministru s-a facut ca ploua din motive lesne de inteles." "Afacerea Frunza sau cum sa-ti dai cu stangu-n dreptu'." "In urma declaratiilor de ieri,Comisia Centrala a Arbitrilor si-a dat foc la valiza" "Domnul V. nu prea le are cu ecologia." Exemple in stilul epistolar "Draga Relu, Am aici si poemele lui Blaga si antologia lui de texte populare.Zilele trecuta am recitit "Luceafarul".Nu are pereche in toata literatura franceza!Micile poeme pe care mi le-ai trimis sunt f. frumoase.Ce limba avem!Nu cunosc alta mai poetica!Din pacate,e intraductibila.Tradus,Eminescu devine aproape caraghios,oricum,teribil de minor si de invechit! Ti-am trimis acum doua saptamani niste carti! Cu drag, Lut (Emil Cioran)
- caracteristic unor specii literare clasice ( tragedia,oda,imnul) sau unor discursuri tinute de personalitati in situatii solemne Particularitati: - tonalitate grava,ceremonioasa -categoria estetica dominanta: sublimul -lexic elevat,figuri retorice -este menit sa emotioneze puternic receptorul,prin evocarea sobra a unor idei inaltatoare,a unor evenimente sau personalitati impunatoare
-mare frecventa a fig. de stil,mai ales din sfera fig. retorice(interogatia retorica,invocatia retorica,enumeratia,gradatia,antiteze,metafore indraznete,hiperbola) !-sintaxa studiata-simetrii si opozitii !- textul e impartit in unitati f. bine delimitate("supramarcate")-fraza,secventa poetica - in op. lit. poate crea o tonalitate patetica,exprimand exaltarea persj. locutor,tensiunea paroxistica a unor conflicte,intensitatea trairilor interioare !- supralicitate,aceste elem. creeaza efectul contrar(efecte comice sau parodice)- vezi declaratia lui Venturiano.
Particularitati: niv. fonetic si morfosintactic-corectitudine pe toate planurile(respectarea normelor limbii literare) niv. lexical- frecventa mare a termenilor neologici specializati in sfera stiintelor sau in domeniile tehnice - aparitia frec. a subst. cu val. abstracta. atermenilor cu circulatie internationala si a elem. de compunere savanta(prefixoide si sufixoide-ex: hiper-, macro-, /-bil, -fob, -fil niv stilistic: -in textele stiintifice si juridice nu apare incarcatura afectiva sau stilistica -in textele literare sau eseistice-contureaza un mediu intelectual - poate diferentia planul naratorului de acela al pesonajelor - efectul maxim se poate obtine prin realizarea unui contrast intre neologisme si termeni pop.,colocviali sau elem. de jargon * - e o subcategorie a registrului cult.
12.Motivarea prezentei enumeratiilor intr-un paragraf... 13.Identifica in text fapte de limba specifice stilului adm-juridic(la alegere din nivelurile ortografic si de punctuatie,morfosintactic,lexicosemantic,stilistic.)