Dosar de afaceri

Mic atelier pentru realizat invita]ii de lux destinate evenimentelor de business

Profit: \ntre 600 [i 1.000 euro/lun`

Mic atelier pentru realizat invita]ii de lux destinate evenimentelor de business ([i nu numai)
evenimentul respectiv [i profund original`. Cum s-o ignori? Pe asta s-au [i bazat organizatorii: Trimitem mesajul sub o form` inedit`, atractiv` [i astfel ne asigur`m c` el va fi citit [i va primi maximum de aten]ie. Este ceea ce urm`resc to]i cei care au de promovat un eveniment important: lansarea unui produs, recep]ii aniversare pentru companii de top, trguri, expozi]ii sau chiar nun]i [i botezuri ale VIP-urilor. Evident, toate aceste evenimente

|n urm` cu c]iva ani, cu ocazia deschiderii unui showroom auto \n Bucure[ti, organizatorii au trimis presei invita]ii pentru a participa la eveniment. Invita]iile nu erau \ns` unele obi[nuite: erau invita]ii din carton de lux, pliate \n dou`, [i care, \n momentul cnd erau deschise, l`sau s` apar` modelul tridimensional al unui autoturism \n miniatur`. O asemenea invita]ie nu avea cum s` nu \[i fac` efectul era unic`, personalizat` pentru

necesit` invita]ii pe m`sur`, pe care le poate realiza un mic atelier specializat pe produse personalizate, al c`rui atu principal este creativitatea. O invita]ie de acest gen poate fi realizat` \n mai multe moduri (repet`m, creativitatea este important`):
G poate fi un produs tridimensional din carton de lux, ob]inut prin t`ieturi, \ndoituri, lipituri aplicate dup` un anumit tipar; G poate fi un produs conglomerat, ob]inut prin ata[area/lipirea pe o bucat` de carton a diverse elemente: decupaje din hrtie, cristale, panglici sau chiar frunze [i buc`]i de crengu]e;

tea bun` este c` execu]ia manual` spore[te originalitatea [i unicitatea invita]iilor, tocmai datorit` faptului c` migala cu care au fost realizate este evident` pentru destinatar.

Scurt istoric al tehnologiei de realizare a invita]iilor tridimensionale

|n urm` cu mai bine de 30 de ani, japonezul Masahiro Chatani, profesor de arhitectur` \n cadrul Institutului de Tehnologie din Tokio, a realizat o copie tridimensional` a cl`dirii institutului unde lucra, t`ind manual cu un cutter (cu]ita[ de birou) [i \ndoind o simpl` coal` de carton, dup` un anumit tipar. Farmecul cl`dirii astfel ob]inute era dat nu att de elementele ei arhitecturale (copia, \n definitiv, era una stilizat`), ci de faptul c` acea construc]ie se putea plia pn` la aplatizare, ap`rnd din nou \n toat` splendoarea ei atunci cnd bucata de carton era desf`cut` la 90o.

poate fi un produs pictat manual.

G

Tehnica folosit` de profesorul Chatani nu era nou`, ea era deja aplicat` la a[anumitele pop-up books (c`r]i tridimensionale de pove[ti pentru copii). La aceste c`r]i \ns`, tridimensionalitatea era destul de pu]in exploatat`, \n sensul c` t`ieturile [i \ndoiturile erau foarte simple. Meritul lui Chatani, datorat \n mare m`sur` experien]ei sale \n domeniul arhitecturii, a fost c` a intuit ct de complexe [i de ingenioase pot fi construc]iile tridimensionale din hrtie realizate prin aceast` tehnic`. Ca urmare, gra]ie imagina]iei [i \ndemn`rii sale, au ap`rut rnd pe rnd tot felul de modele a c`ror tridimensionalitate se desf`[ura pe mai multe planuri geometrice, cu elemente constructive care se dezvoltau unele din altele \ntr-un mod ingenios. Multe dintre aceste modele erau \ns` abstracte, sub forma unor intersec]ii (foarte specta-

Important este c`, \n oricare din variante, invita]ia rezultat` este ceva ie[it din comun [i, ca urmare, are un pre] ie[it [i el din comun: 20-25 de lei (nu uita]i c`rei clientele i se adreseaz` acest produs). {i cum o comand`, una singur`, poate \nsemna 100-150 de buc`]i, \nseamn` c` se pot c[tiga 500700 de euro de la un singur client.

Cum se ob]ine o invita]ie de acest tip?

Este vorba, \n principiu, de \nnobilarea unei simple buc`]i de carton, de transformarea ei \ntr-o mic` bijuterie, prin ni[te opera]ii relativ simple, dar care presupun migal` [i bun-gust: decupare, \mbog`]ire cu diverse accesorii atractive, pictare. Problema este \ns` urm`toarea: tirajul unei comenzi fiind limitat la cteva zeci sau, \n cel mai bun caz, sute de buc`]i, aceste opera]ii trebuie executate manual. Iar pentru asta e nevoie de \ndemnare [i de o perioad` de antrenament. Par-

Decupare normal` a unei invita]ii dup` un tipar

gerea cartonului), linia \ntrerupt` va fi folosit` ca reper pentru practicarea \ndoiturilor concave (ea marcheaz` conturul acestor \ndoituri), iar linia punctat` va fi folosit` pentru practicarea \ndoiturilor convexe. |ndoitura concav` este cea tip vale, \ndep`rtat` de privitor, \n timp ce \ndoitura convexa este cea tip creast`, apropiat` de privitor. Tiparul constituie elementul cel mai important al \ntregii afaceri, deoarece el asigur` \n final spectaculozitatea invita]iei. Este esen]ial ca acest tipar s` fie nu numai ingenios, ci [i foarte precis calculat [i desenat: dac` este eronat, invita]ia se va \nchide strmb (sau nu se va \nchide deloc) sau modelul va ie[i dispropor]ionat [i, deci, inestetic. Nu ave]i cum s` v` da]i seama ct de greu se ob]ine un tipar viabil pn` cnd nu \ncerca]i s` proiecta]i singur unul, plecnd de la zero (nu uita]i c`, prin plierea final`, elementul tridimensional al invita]iei cap`t` alte dimensiuni aparente dect cele care figureaz` pe tiparul ini]ial). Chiar [i \n varianta optimist`, cnd reu[i]i s` v` imagina]i destul de exact cum va ar`ta invita]ia finit`, o s` descoperi]i c` este extrem de dificil s`-i decodifica]i acesteia tiparul. O invita]ie finit` este ceva tridimensional, aspectuos, cu jocuri de lumini [i umbre, \n timp ce tiparul este un simplu desen \n dou` coordonate. Este evident, a[adar, c` orice tipar este rodul unui lung [ir de \ncerc`ri laborioase, care au presupus mult` imagina]ie [i mult` r`bdare.

Mod de asamblare a figurii din carton, decupate \n prealabil.

culoase, de altfel) de linii [i figuri diverse, dar f`r` prea mare poten]ial comercial. Era \ns` imposibil s` nu apar` \ntreprinz`tori ingenio[i care s` sesizeze imediat faptul c`, beneficiind de alt` abordare, produsele de genul celor imaginate de Chatani pot constitui un adev`rat succes de pia]`. Astfel, \n scurt timp au ap`rut variante comerciale, cu modele reprezentnd flori, iepura[i de Pa[ti, cupluri de \ndr`gosti]i, inimi, p`s`ri s.a.m.d. Iar de atunci lucrurile au evoluat \n continuu, ca urmare domeniul produselor tridimensionale din carton se prezint` \n momentul de fa]` ca o adevarat` industrie: se editeaz` c`r]i cu tipare, se organizeaz` periodic expozi]ii interna]io-

nale, se proiecteaz` noi modele [i... se c[tig` bani frumo[i. Tehnologia pe scurt |n principiu, orice invita]ie tridimensional`, indiferent de model, se realizeaz` prin ata[area a dou` buc`]i de carton: una decupat` [i \ndoit`, care formeaz` elementul tridimensional, [i alta simpl`, ca o copert` care mascheaz` elementul tridimensional din interior atunci cnd invita]ia e \nchis`. Decuparea [i \ndoirea se fac dup` un tipar. Tiparul este un desen realizat cu trei tipuri de linii linie continu`, linie \ntrerupt` [i linie punctat`, fiecare dintre acestea avnd o semnifica]ie. Astfel, linia continu` va fi t`iat` cu cutterul (cu str`pun-

Exist` [i invita]ii mai u[or de realizat

Cum spuneam, o invita]ie tridimensional` se bazeaz` pe t`ieturi [i \ndoituri care permit aplatizarea elementului tridimensional, cnd invita]ia e \nchis`, [i formarea lui, cnd invita]ia e deschis` de c`tre destinatar. Realizarea \ndoiturilor este \ns` foarte laborioas` [i rezultatul final s-ar putea s` nu fie chiar cel dorit. De aceea, poate este mai simplu s` ave]i \n vedere o invita]ie ob]inut` doar prin decup`ri, f`r` \ndoituri [i, implicit, f`r` elemente tridimensionale. Decuparea se face tot manual, tot dup` un tipar, doar c` acest tipar are doar linii continue formnd conturul ce trebuie decupat. Ceea ce rezult` poate fi o dantelarie \n carton, mai mult sau mai pu]in complex`, \n func]ie de timpul [i r`bdarea dvs. (nu uita]i, \ns`: cu ct invita]ia e mai mig`loas`, cu att pre]ul ei este mai mare). Se decupeaz` fie cartonul \n sine al invita]iei, fie ni[te mici elemente decorative (globule]e, stelu]e, ma[inu]e depinde de subiectul evenimentului) care se ata[eaz` prin lipire pe cartonul invita]iei, al`turi de cristale, panglici sclipitoare etc.
|n toate cazurile descrise anterior, mesajul personalizat al invita]iei va fi imprimat pe un alt carton sau pe hrtie de calc [i ata[at cartonului decupat/pictat.

s` lase libere exact por]iunile unde trebuie aplicat` culoarea.

Ce fel de carton folosi]i?

Invita]iile tridimensionale sunt cele mai complexe [i presupun [i cel mai mare consum de carton, ca urmare despre ele vom vorbi. Astfel, cnd alege]i cartonul pentru realizarea invita]iilor tridimensionale trebuie s` ave]i \n vedere patru criterii: 1. Pentru partea de interior, cea care se decupeaz`, folosi]i carton cu greutatea de 185-200 g/mp. Acest carton v` poate p`rea cam sub]ire, dar nu uita]i c` invita]ia va fi format` din dou` buc`]i alipite, ca urmare greutatea ei total` va fi mult mai mare. Pentru copert` pute]i folosi un carton mai gros, de peste 215 g/mp, dar nu mai gros de 300 g/mp, altfel invita]ia va deveni rigid` [i nu va mai sta \nchis`. Dac` pentru partea de interior care urmeaz` a fi decupat` [i \ndoit` alege]i un carton mai sub]ire de 185 g/mp, acesta va flamba sau se va plia foarte u[or dup` alte linii dect cele marcate de dvs.

2. Cartonul pentru partea de interior poate fi unul simplu, neted, sau unul cu stria]ii sau cu alte elemente de textur`, cu condi]ia ca acestea s` nu distrag` aten]ia privitorului. Se poate folosi, de exemplu, un carton tip lovitur` de ciocan, pnzat, v`rgat sau cripe. Pentru copert` \ns` e recomandat un carton mai special, tip imita]ie piele sau ivory, care \i d` invita]iei chiar un aer select. 3. Coala de carton de la furnizor vine, de obicei, \n format tipografic (70 cm x 100 cm). Calcula]i-v` de la bun \nceput formatul invita]iilor pe care le ve]i realiza, \n func]ie de aceste dimensiuni ale colilor de hrtie [i, bine\nteles, \n func]ie de formatul plicurilor pe care le ve]i folosi (o invita]ie se ofer` numai \mpreun` cu un plic). |ntr-o coal` trebuie s` se \ncadreze ct mai multe formate de invita]ii, pentru a rezulta un consum ct mai redus de material. Astfel, dac` merge]i pe formatul 20 cm x 15 cm (10 cm x 15 cm \n pozi]ia \nchis`), dintr-o coal` de 70 x 100 cm pot rezulta fie 18 buc`]i, fie 20 de buc`]i, \n func]ie de felul cum realiza]i \ncadrarea pe l`]imea sau pe

Invita]ii pictate
|n principiu, este cea mai simpl` variant` se picteaz` fa]a unei buc`]i de carton cu ajutorul unor pensule de diferite dimensiuni, folosind culori acrilice. Eventual se pot folosi ni[te [abloane decupate din metal care s` se suprapun` peste bucata de carton [i care

sa]i un mostrar cu toate tipurile de carton oferite [i acest mostrar v` poate fi foarte folositor atunci cnd alege]i cu ce fel de carton ve]i lucra. Pute]i totu[i s` ave]i \n vedere dou` tipuri de carton: Fildes Chamois embosat pnzat [i Sirio/E Arpa Cherry. Primul este un carton galben foarte pal, de 185 g/mp, pentru partea de interior a invita]iei (cea care se decupeaz`), al doilea este un carton de culoarea Model de invita]ie de nunt` cire[ei, de 290 g/mp, folosit pentru copert`. lungimea colii de carton. Ca O invita]ie realizat` \n aceast` urmare, o simpl` neaten]ie \n combina]ie are un aspect select aceast` etap` poate conduce la [i \i creeaz` clientului o imprepierderea a dou` invita]ii la sie deosebit`. fiecare coal`. {i cum un top are 100-150 de coli, \nseamn` c` a]i Oricum, re]ine]i faptul c` irosit dintr-un foc material nu are rost s` lua]i leg`tura cu pentru cteva sute de invita]ii. firma furnizoare [i s` comanda]i carton pn` nu a]i \n]eles 4. Oferta de tipuri de carton exact cum se ob]ine o invita]ie existent` pe pia]` este att de tridimensional`. variat` \nct o recomandare de genul: Folosi]i pentru copert` Evita]i cartoanele simple, numai carton Eucolor imita]ie piele de 300 g/mp [i carton comune. Invita]iile sunt proConstellation Snow Vicenza de duse de lux [i au nevoie de car200 g/mp, pentru partea care toane de lux, cum sunt cele se decupeaz` v-ar limita \n men]ionate mai sus. Exist` cartoane argintii, cartoane embomod nejustificat op]iunile. sate (cu un u[or model \n reliDe aceea, ave]i libertatea s` ef), cartoane cu glitter, cu strifolosi]i absolut orice tip de car- a]ii sau colorate \n degrade. ton care v` satisface preten]iile Totul este s` alege]i o combiestetice [i financiare, dar cu na]ie de bun-gust. dou` condi]ii: prima s` aib` Studia]i pe \ndelete mosgreutatea potrivit` (am ar`tat anterior despre acest aspect) [i trarul oferit de furnizorul de a doua s` nu plesneasc` la carton, alege]i ce crede]i c` \ndoire (este suficient s` face]i merge mai bine (ave]i deja doo prob` pe un col] de coal`). |n u` recomand`ri) [i comanda]i general, furnizorii de hrtie \n cantit`]i mai mari, pentru a pun la dispozi]ia celor intere- beneficia de pre]ul minim.

Imprimarea tiparului pe carton

Prima opera]ie \n vederea realiz`rii invita]iei const` \n trasarea/imprimarea tiparului pe versoul cartonului ce urmeaz` a fi decupat, adic` pe acea parte care va fi mascat` prin lipirea cartonului interior. Practic, atunci cnd invita]ia va fi finalizat`, din tipar nu se va vedea nicio urm`. Referitor la imprimarea propriu-zis`, aici sunt mai multe variante: 1. Construirea unui [ablon. {ablonul este o bucat` de carton de 300 g/mp, cu dimensiunile 14 cm x 10 cm sau 10 cm x 20 cm, decupat` exact dup` tiparul dorit. Odat` decupat`, aceast` bucat` se suprapune pe partea interioar` a cartonului viitoarei invita]ii [i se traseaz` cu un creion conturul decupajului. Nu este necesar` o acurate]e deosebit`, trasarea trebuie s` dureze ct mai pu]in 20-30 de secunde \n func]ie de complexitatea modelului. Pentru a avea o productivitate ct mai bun`, se recomand` trasarea succesiv` a tiparului pe cartoanele tuturor celor 25-50 de invita]ii pe care v` propune]i s` le finaliza]i \ntr-o zi. 2. Comandarea unei [tampile. Pentru invita]iile format clasic, 14 cm x 10 cm pliate, se poate comanda o [tampil` la un atelier obi[nuit de [tampile. Nu trebuie dect s` aduce]i o foaie cu tiparul dorit, acest tipar se scaneaz` de c`tre personalul centrului [i \n unadou` zile [tampila e gata. Avnd aceast` [tampil` [i o tu[ier`, imprimarea tiparului pe cartonul invita]iei o ve]i face \n cteva secunde. Pre]ul [tampilei \n jur de 150 de lei.

Aten]ie, \ns`! Tu[ul trebuie l`sat s` se usuce foarte bine pe carton, altfel risca]i s` v` murd`ri]i pe mini \n timpul decup`rii [i, implicit, s` murd`ri]i invita]ia. 3. Printarea direct pe carton. Concret, dac` ave]i acas` calculator, scanner [i o imprimant` mai performant`, pute]i imprima tiparul direct pe carton, dup` ce face]i set`rile de dimensiuni necesare. Aten]ie! Nu orice imprimant` poate tip`ri pe carton de 200300 g/mp! 4. Imprimarea la o tipografie digital`. Este aproximativ acela[i lucru cu varianta 3), doar c` toate opera]iile de scanare/printare se fac \ntr-un mod profesionist, la un centru specializat. Aceast` variant` devine rentabil` atunci cnd ave]i de imprimat cartoane pentru minimum 500 de invita]ii (acela[i tipar), altfel costul devine prea mare. Cea mai convenabil` variant`, dat fiind c` nu produce]i mai mult de 40 de invita]ii pe zi, este varianta 1 (cu [ablon). {ablonul \l face]i \n 10-30 de minute, costul lui este nesemnificativ [i, odat` ce \l ave]i, \l pute]i folosi ani de zile.

glnd \n`l]imea mesei sau a scaunului. Instrumentarul folosit \nseamn`, \n principal, cutterele, care sunt de dou` feluri: 1) cutterele gen stilou, cu lama supl` din o]el [i 2) cuttere clasice de birou, cu lama format` din por]iuni deta[abile. Primele au avantajul c` se manevreaz` foarte u[or sunt ideale pentru decupajele de fine]e, gen ace de brad sau curbe foarte strnse \n schimb se uzeaz` ceva mai repede. Pe de alt` parte, cutterele clasice pot fi reascu]ite imediat, prin deta[area por]iunii uzate (\n plus, \n comer] exist` [i seturi de rezerve de lame), mai greu este \ns` la t`ie-turile de mici dimensiuni; trebuie un oarecare antrenament pn` s` pute]i realiza f`r` cusur un arc de cerc cu raza de 1 mm, de exemplu. Solu]ia este s` p`stra]i pe mas`, la \ndemn`, ambele tipuri de cuttere. Cu cele obi[nuite, de birou, face]i t`ieturile lungi, curbate u[or sau cu unghiuri, \n timp ce cutterele gen stilou le folosi]i la por]iunile mai mig`loase. |n acest fel ob]ine]i [i acurate]e, [i o via]` mai lung` pentru instrumentar. Important! Dup` ce ve]i c`p`ta experien]`, ve]i descoperi c` pute]i lucra foarte bine ([i ieftin) doar cu cuttere de birou. Lipiciul se folose[te la lipirea cartonului interior, care d` contrastul modelului invita]iei tridimensionale. El poate fi lichid sau sub form` de past`. Un singur tub v` este suficient pentru cca 200 de invita]ii, deoarece lipirea se face doar \n cteva puncte, nu pe \ntreaga suprafa]`.

Ca urmare, pre]ul lipiciului per invita]ie este nesemnificativ. Unele modele de invita]ii con]in, de exemplu, multe g`uri de dimensiuni mici, care imit` ninsoarea. Aceste g`uri le pute]i realiza cu rapiditate [i la o calitate perfect` folosind un cle[te-preducea (se comercializeaz` \n magazinele Praktiker, la pre]uri \ntre 15 [i 45 de lei). Este un instrument asem`n`tor cu cel folosit de controlorii CFR pentru perforarea biletelor. Astfel, preducelele sunt \n fapt tuburi de diverse diametre (2-5 mm), care se monteaz` \ntr-un cap circular fixat \ntre f`lcile unui cle[te sau patent. La manevrarea cle[telui, cartonul este presat \ntre cap`tul activ al preducelei, care este ascu]it, [i un mic platan metalic sudat pe falca opus` a cle[telui. Preduceaua str`punge cartonul felicit`rii, l`snd o gaur` circular` cu marginile curate. La magazinele Praktiker se g`sesc [i preducele simple, f`r` cle[te. Le pute]i folosi [i \n aceast` variant`, pozi]ionndu-le cap`tul activ \n locul dorit pe cartonul felicit`rii [i lovindu-le u[or \n cel`lalt cap`t cu un ciocan de cauciuc (exact ca [i cum a]i bate un cui). Ca suport de lucru, utiliza]i un covora[ de cauciuc dur sau chiar un caiet vechi. Indiferent c` folosi]i cle[tele-preducea sau preduceaua simpl`, re]ine]i faptul c` pute]i suprapune dou`-trei cartoane [i s` le g`uri]i pe toate simultan. Ob]ine]i astfel o economie de timp considerabil`.

De ce anume ave]i nevoie pentru a realiza invita]ii

Ca mobilier, v` trebuie o mas` [i un scaun. |ntruct ve]i lucra \n pozi]ia a[ezat timp de cteva ore \n continuu (sau cu scurte pauze), este necesar s` ave]i o pozi]ie ct mai confortabil`. |nchipui]i-v` c` trebuie s` scrie]i de mn` o scrisoare lung` [i c`uta]i pozi]ia optim` pentru a face acest lucru, re-

Opera]ia esen]ial` decuparea cartonului

Realizarea unei invita]ii de lux necesit`, a[adar, carton special, un tipar [i opera]ii de decupare [i \ndoire. Iar decuparea este opera]ia cea mai important` [i cea mai laborioas`, dac` o realiza]i manual. Dac` ave]i \ns` un tiraj mare (folosi]i acela[i model la mai multe evenimente [i doar schimba]i mesajul ata[at), pute]i aplica un procedeu mecanizat, care implic` folosirea unei pl`ci de [tan]are (vezi descrierea de mai jos). Beneficiind de aceast` plac` de [tan]are, \ntreg procedeul de realizare a unei invita]ii devine foarte simplu. El con]ine, \n principiu, 6 pa[i: 1. Confec]ionarea [tan]ei {tan]a (placa de [tan]are) este elementul de baz` al \ntregului proces tehnologic [i ea const` \ntr-o plac` de lemn de c]iva centimetri grosime \n care s-au montat lame de metal cu muchii ascu]ite, aceste lame fiind \n a[a fel profilate \nct s` reproduc` exact tiparul invita]iei. Cu alte cuvinte, este vorba de o reproducere fidel` a tiparului, realizat` din lame t`ietoare. {tan]a se pozi]ioneaz` peste carton, se supune unei for]e de ap`sare cu ajutorul unei prese [i gata! decuparea e realizat`. {tan]a se proiecteaz` [i se construie[te pe comand`, la un pre] \n jur de 150 de euro, \n func]ie de dificultatea tiparului invita]iei. Este o investi]ie modest` dac` v` gndi]i c` acest echipament poate decupa f`r` probleme cel pu]in 15.000 de buc`]i, astfel \nct pre]ul per invita]ie devine neglijabil. |n principiu, [tan]a v` poate fi

realizat` de orice firm` care activeaz` \n domeniul ambalajelor din hrtie [i carton, dar nu contacta]i un producator de [tan]e pn` nu v-a]i fixat foarte clar asupra unui anumit model, cu dimensiuni, cu detalii, cu tot. Nu vi se poate face un pre] [i nu vi se poate da un termen precis de execu]ie a comenzii doar pe baza unor informa]ii aproximative. 2. Achizi]ionarea cartonului Firmele importatoare v` pot furniza peste 50 de sortimente de cartoane speciale, cu diferite texturi, culori sau gramaje. Sortimentul cel mai potrivit pentru confec]ionarea de invita]ii este Splendorlux de 250 g/mp, disponibil \n cca 8 culori [i care are marele avantaj c` doar una dintre fe]e este colorat`, iar cealalt` alb`. Astfel, dup` ce invita]ia a fost [tan]at` [i pliat` \n dou`, contrastul este realizat de la sine [i modelul decupat devine imediat vizibil. 3. T`ierea cartonului la dimensiunile necesare |ntruct cartonul livrat de furnizori este \n format tipografic (70 cm x 100 cm), el trebuie adus la formatul adecvat viitoarei invita]ii, sub forma unor dreptunghiuri sau p`trate mai mici. Invita]iile format DL (11 cm x 22 cm) sunt decupate din buc`]i de 22 cm x 24 cm, ceea ce \nseamn` c` dintr-o coal` tipografic` de 70 cm x 100 cm se ob]in 3 x 4 = 12 invita]ii. T`ierea cartonului la dimensiunile necesare o pute]i face pe cont propriu, cu ajutorul unui cutter [i al unei rigle metalice de 1 m. T`ierea unui top de 125 de coli dureaz` cam o ora [i jum`tate [i v` sigur` carton pentru 125 x 12 = 1.500 de invita]ii.

O a doua variant` este s` cere]i furnizorului s` v` livreze cartonul direct la dimensiunile dorite (22 cm x 24 cm), dar \n aceast` situa]ie e vorba de un serviciu suplimentar taxat cu cca 30% din pre]ul cantit`]ii de carton comandate. Realiznd t`ierea pe cont propriu face]i o economie de aproximativ 300 de lei la fiecare top. 4. {tan]area propriu-zis` Dup` primii doi pasi, ave]i un teanc de buc`]i dreptunghiulare de carton [i cu acest teanc trebuie s` merge]i la un atelier dotat cu o pres` rotativ`, pentru opera]ia de [tan]are. Presa de care vorbim este un utilaj de dimensiunile unui autoturism mic [i care func]ioneaz` \n felul urmator: se fixeaz` [tan]a pe un banc orizontal fix, aflat \n partea de jos a utilajului; G se pozi]ioneaz` teancul de carton \ntr-un sertar de alimentare; G se porne[te utilajul, iar un tambur preia din sertar colile de carton, una cte una, [i le aduce \n contact cu [tan]a, realiznd simultan [i presarea; G cartonul astfel [tan]at este purtat \n continuare de tambur [i depozitat \ntr-un alt sertar.
G

Tot acest proces este foarte rapid. {tantarea unui tiraj de 1.500 de buc`]i dureaz` doar cteva ore, dar \n prealabil este necesar ca operatorul utilajului s` fac` anumite reglaje [i s` se asigure c` [tantarea este curat` [i complet`, \n sensul c` nu r`man buc`]ele decupate par]ial. Aten]ie: reglajele preliminare ale utilajului sunt vitale! O for]` de ap`sare prea

mare poate duce la distrugerea prematur` a cu]itelor stan]ei, ca urmare operatorul trebuie s` fie un profesionist adev`rat! Exist` [i varianta s` comanda]i unui atelier mecanic propria pres`, un model mai simplu, cu doi cilindri de cca 20 cm \n diametru, \nveli]i cu un strat din PVC dur, care se rotesc \n sensuri contrare [i care realizeaz` presarea. Ca mod de utilizare, placa de [tan]are se pozi]ioneaz` peste bucata de carton (pozi]ionarea are loc \ntr-o ram`) [i este supus` apoi unei for]e de ap`sare a presei, astfel \nct lamele ei s` p`trund` \n carton [i s` realizeze opera]ia de t`iere. \ntre lamele [tan]ei exist` lipite buc`]i de burete, care au rolul de a \mpinge cartonul afar`, la sfr[itul pres`rii, astfel \nct acesta s` nu r`mn` blocat \ntre lame. Presa func]ioneaz` pe exact acela[i principiu ca la storc`torul manual de rufe: rama este aspirat` \ntre cei doi cilindri, centimetru cu centimetru, [i ace[tia preseaz` placa de [tan]are \n cartonul invita]iei, astfel c` la terminarea cursei decuparea a fost efectuat`. Cartonul iese dintre lamele [tan]ei datorit` buc`]ilor de burete amintite anterior. 5. |ndep`rtarea elementelor decupate Atunci cnd viitoarea invita]ie iese din pres`, unele buc`]ele decupate cad de la sine, dar altele au nevoie s` fie desprinse manual, cu vrfurile degetelor. Este o opera]ie care necesit` un oarecare antrenament. Un model foarte complex, cu decupaje mici, necesit` cam dou` minute pentru \ndep`rtarea tuturor resturilor.

La modelele mai simple opera]ia dureaz` mai pu]in de 1 minut. 6. Cosmetizarea invita]iei Pentru a fi mai atractiv`, invita]ia trebuie \mbog`]it` cu mici decora]iuni: fundi]e textile, stelu]e din carton, [nururi, banderole din hrtie de calc cu un mesaj personalizat.

O afacere \nrudit`
Dezavantajul afacerii descrise mai sus este c` evenimentele vizate (saloane auto, recep]ii, trguri, expozi]ii etc.) sunt destul de rare [i nu v` pot asigura un flux constant de comenzi. Vestea bun` este c` tehnologia descris` mai sus, folosit` la realizarea invita]iilor de lux, merge perfect [i pentru realizarea unor produse \nrudite, la fel de aspectuoase [i care, \n plus, prezint` marele avantaj c` se pot vinde constant pe tot parcursul unui an: felicit`rile. Felicit`rile sunt produse bine fixate \n con[tiin]a publicului de pretutindeni. {i chiar dac` Internetul ofer` gratuit variante electronice ale acestui produs, efectul acestora nici nu se compar` cu efectul felicit`rilor din carton, cu un mesaj scris de mn`, care arat` considera]ia/aten]ia expeditorului pentru persoana destinatarului (destinatarul fiind, cel mai adesea, de sex feminin). La fel ca \n cazul invita]iilor, exist` o clientel` anume, format` din oameni cu posibilita]i financiare mult peste medie, care atunci cnd vor s` felicite o persoan` special` caut` ceva deosebit, original [i, dac` se poate, unicat. Cum spuneam, felicit`rile au avantajul c` pot asigura un volum mai mare al vnz`rilor dect invita]iile, strategiile de comercializare fiind \n principiu urm`toarele: 1. Metoda cea mai practic` [i cea mai la \ndemn` const` \n stabilirea unor colabor`ri cu diverse magazine (libr`rii, papetarii, magazine de cadouri, de decora]iuni etc.), care s` fie

O variant` interesant` de invita]ie decupat` este cea \n care se folosesc sortimentele de carton Cordenons Plike (330 g/mp) [i Onda (215 g/mp), combinate foarte atractiv \n felul urm`tor: din cartonul Cordenons se [tan]eaz` un element unitar, de sine st`t`tor un Mo[ Cr`ciun sau o pereche de clopo]ei [i acest element se lipe[te apoi pe fa]a unui carton Onda pliat \n dou` (11 cm x 22 cm \n form` pliat`), nedecupat \n niciun fel. Lipirea se face \n cteva puncte cu ajutorul unor mici buc``ele de band` dubluadeziv`, disponibil` \n orice magazin de bricolaj, la sec]iunea Adezivi. |ntruct aceste buc`]ele de band` dublu-adeziv` au o grosime de 1,5 mm, elementul lipit va fi \n relief [i va crea ni[te umbre de efect.

de acord s` g`zduiasc` \n incinta lor un stativ rotativ cu felicit`rile dvs. [i s` se ocupe totodat` [i de vnzarea lor propriu-zis`. Pot fi chiar [i magazine mici de cartier (de confec]ii, de \nc`l]`minte, buticuri), important este ca stativul s` fie expus \ntr-un loc foarte vizibil, astfel \nct clien]ii s` ia imediat contact cu el. Dac` felicitarile sunt lucrate cu mare aten]ie la detalii [i au un aspect [ic, fi]i convins c` ele le vor strni imediat privitorilor dorin]a de a le achizi]iona. Nu uita]i c` ele pot fi cump`rate nu numai pentru a fi trimise cuiva, ci [i pe post de obiecte decorative, pentru a \nsufle]i o vitrin` de exemplu. Dorin]a de achizi]ionare se na[te spontan, ca urmare nu conteaz` prea mult cadrul \n care poten]ialii clien]i iau contact cu aceste felicit`ri. Aceast` metod` de distribu]ie a felicit`rilor este avantajoas` din toate punctele de vedere: patronii pot c[tiga un comision frumu[el sacrificnd doar un sfert de metru p`trat din spa]iul lor (att ocup` stativul cu felicit`ri), iar dvs. nu trebuie dect s` trece]i o dat` la cteva zile pe la fiecare punct

de vnzare pentru a realimenta stativul cu felicit`ri [i pentru a colecta banii. Dac` reu[i]i s` pune]i la punct o rela]ie de acest gen cu patronii a cinci magazine este suficient. Spre exemplu, dac` fiecare dintre aceste magazine vinde fie [i numai 10 felicit`ri pe zi, \ntr-o lun` vinde]i f`r` probleme 1.500 de buc`]i. Cele mai avantajoase sunt magazinele frecventate de turi[tii str`ini (situate \n holurile hotelurilor), magazinele de lux (orice fel de magazin de lux, indiferent c` vinde haine, cosmetice sau bijuterii) [i, mai ales, flor`riile. Flor`rii exist` \n orice ora[ [i este clar c` cine intr` aici are ceva de s`rb`torit: aniversarea cuiva, o cununie, un botez, o mutare \n cas` nou` etc. Dac` tot achizi]ioneaz` un buchet de flori de cteva zeci de lei, cu siguran]` va fi dispus [i s` dea 7-8 lei pe o felicitare de excep]ie, care s` \nso]easc` buchetul. Vnz`rile cunosc un salt impresionant \n zilele cu sfin]i mari (Sfntul Ion, Sfin]ii Constantin [i Elena, Sfnta Maria, Sfin]ii Mihail [i Gavril, Sfntul Andrei), cnd sunt o mul]ime de s`rb`torite: Ioana, Andreea, Maria, Mariana, Gabriela, Mihaela etc. |n aceste zile, felicit`rile dvs. comercializate \n flor`rii pot purta un mesaj personalizat, sub forma unei banderole La mul]i ani, Andreea! fapt care le spore[te considerabil atractivitatea. Important! Cnd merge]i pentru prima oar` \ntr-un astfel de magazin, cu scopul de a ini]ia o colaborare de succes cu patronul respectiv, trebuie s` respecta]i cteva reguli de bun-

sim]: merge]i \mbr`cat \n ]inut` de afaceri, \nmna]i o carte de vizit` atractiv`, prezentarea felicit`rilor o face]i ar`tnd o map` aspectuoas` cu mostre, fiecare mostr` avnd o etichet` cu cod [i cu pre], vorbi]i calm, f`r` s` v` precipita]i. Prima impresie e decisiv`, iar cineva care se prezint` ca un profesionist [i face o prim` impresie favorabil` va fi ascultat cu mare aten]ie. Dar cel mai important argument al dvs. va fi pn` la urm` aspectul felicit`rilor! Pute]i chiar testa diferite combina]ii de culori, dar fi]i convins \n orice moment c` nimic nu poate compensa bunul-gust [i preocuparea pentru a oferi un produs de calitate. De obicei, odat` ce a]i stabilit o rela]ie func]ional` cu cteva magazine pentru distribu]ie, pute]i s` le l`sa]i marfa \nso]it` doar de factur`, urmnd ca aceasta s` fie pl`tit` \ntr-un interval de timp rezonabil. 2. O categorie mai pu]in evident` de clien]i pentru felicit`rile dvs. o constituie hotelurile [i restaurantele. Ideea este urm`toarea: patronul unui hotel ar putea considera o idee bun` ca \n fiecare camer` s` pun` o astfel de felicitare, avnd ata[at` o carte de vizit` a hotelului, cu un mesaj de \ntmpinare: Aceast` felicitare este un cadou pentru dvs. V` dorim un sejur excelent!. Produsul fiind deosebit, oaspe]ii hotelului vor fi pl`cut impresiona]i, plus c` vor putea s` ia la plecare felicitarea cu ei [i s` o mai arate [i altora (reclama gratuit` pentru hotel). O comand` poate \nsemna \n acest caz cteva sute de buc`]i cte camere are hotelul

10

comand` care poate fi re\nnoit` periodic, pe m`sur` ce vin al]i [i al]i oaspe]i. Costul acestor felicit`ri ar fi inclus \n bugetul de promovare [i protocol al hotelului respectiv. Strategia func]ioneaz` [i pentru restaurantele de lux, unde felicitarea dvs. poate trona pe fiecare mas`: Aceast` felicitare este un cadou pentru dvs. V` dorim s` petrece]i o sear` excelent` \n restaurantul nostru! 3. Colabora]i cu agen]iile de publicitate. Acestea au drept clien]i firme puternice care, la rndul lor, au sute de clien]i c`rora trebuie s` le trimit` \n fiecare an o felicitare (de Cr`ciun, de 1-8 Martie sau de Pa[te) pentru buna func]ionare a rela]iei de afaceri. Stabili]i o \ntlnire cu directorul unei asemenea agen]ii [i l`sa]i-i o map` cu modelele dvs. de felicit`ri, \mpreun` cu o list` de pre]uri. Agen]ia \[i va contacta apoi clien]ii, le va supune aten]iei felicit`rile dvs. [i ve]i ob]ine astfel comenzi (de sute de buc`]i fiecare). Nu uita]i: atuul dvs. \l constituie faptul c` oferi]i invita]ii originale, deosebite, rare, care impresioneaz`. {i asta caut` de obicei persoanele cu posibilit`]i materiale foarte bune s` impresioneze. Trebuie doar un mic efort din partea dvs. ca invita]iile s` ajung` \n aten]ia unor astfel de persoane.

manual`. Apoi, \n scurt timp, a reu[it s` simplifice tehnica de lucru, fapt care a condus la o cre[tere imediat` a productivit`]ii [i, implicit, a profitului. Citi]i \n continuare povestea sa. O afacere f`r` investi]ie ini]ial` Cristian Podaru: Primele felicit`ri realizate prin decuparea [i \ndoirea cartonului le-am v`zut prezentate \n revista Idei de AFACERI, prin 2006, [i m-au impresionat \n mod deosebit. Tehnica de realizare era 100% manual`, un lucru foarte bun dac` te gnde[ti c` astfel puteai demara afacerea f`r` niciun fel de investi]ie ini]ial` achizi]iona]i cteva coli de carton [i un cutter [i demara]i imediat produc]ia. Pe de alt` parte \ns`, tehnica aceasta avea [i un dezavantaj, erai limitat ca productivitate. Decuparea se f`cea manual, cu cutterul, cte o felicitare cap-coad`, [i nu puteai spera, ca \ncep`tor, la mai mult de 10 buc`]i pe zi. {i era destul de frustrant, pentru c` to]i cunoscu]ii mei care vedeau aceste felicit`ri erau la fel de \ncnta]i ca [i mine (mi s-au oferit chiar [i 5 euro pe o felicitare); dar eu [tiam c` aveam o limit`, una fizic`, [i c` nu voi putea niciodat` s` dep`[esc nivelul de c[tig al unui salariu bunicel. Eu vroiam s` am o afacere adev`rat`. A[a c` am \nceput s` m` gndesc serios la o alt` variant` tehnologic`. Trebuia s` g`sesc o alt` modalitate prin care s` pot decupa far` efort o bucat` de carton dup` un anumit contur. Cheia succesului: tenacitatea Am \ncercat multe lucruri, de fapt m-am gndit la multe

lucruri, ca s` fiu mai exact, pentru c` unele idei nici nu avea rost s` le \ncerc (de exemplu, decuparea cu o frez` stomatologic` sau arderea controlat` a cartonului). Am crezut la un moment dat c` pot face treaba cu un cutter-plotter, dar mi s-a spus c` un asemenea utilaj nu poate t`ia dect folie din PVC, nicidecum carton de 250 g/mp. Un oarecare succes ar fi putut avea decuparea cu laser, apelnd la un atelier de gravare specializat, dar aici m-am lovit de dou` probleme: 1) cartonul devenea negru pe margine, \n zona de decupare, pentru c` laserul asta f`cea de fapt, ardea cartonul [i 2) pre]ul era prea mare decuparea unei singure felicitari cost` aproape 1 euro. Plus cartonul \n sine, plus plicul [i ]ipl` ajungeam la 5 lei costuri de produc]ie. Nu era o tragedie, c` [tiam c` pot s` le vnd cu 10 lei, f`r` probleme. Dar m` gndeam c` a[ putea s` reduc la jum`tate aceste costuri. Tehnologia c[tig`toare: decuparea prin [tan]are Solu]ia a reprezentat-o, pn` la urm`, o tehnologie pe care o mai abordasem, \n mod tangen]ial: decuparea prin [tan]are. {tan]a este o plac` din lemn, de cca 2 cm grosime, \n care se \ncastreaz` lame de metal, profilate astfel \nct s` reproduc` tiparul care se dore[te a fi decupat. Aceste lame au muchia ascu]it`, ca urmare, atunci cnd [tan]a este presat` pe carton, se realizeaz` dintr-o singur` mi[care decuparea \ntregului model. Nu mai stai la fiecare element, la fiecare frunzuli]` sau petal`, totul se face dintr-o mi[care. Dar, din nou o problem`:

Un exemplu de succes
Bucure[teanul Cristian Podaru este un vechi cititor al revistei Idei de AFACERI. Aici a g`sit la un moment dat un articol despre felicit`rile tridimensionale [i, pl`cndu-i ideea, s-a apucat de confec]ionarea lor, \n varianta

11

[tan]ele se fac, de obicei, pentru decuparea tiparelor de ambalaje (cutii), deci sunt destul de simple, pe cnd modelul pe care m` axasem eu, un trandafir, era super-complex. Toate atelierele la care am fost au strmbat din nas Nu se poate face o [tan]` pentru a[a ceva! Sau, \n cel mai bun caz, puteau face [tan]a, dar m` avertizau c` decuparea cu ea necesit` o for]` de ap`sare foarte mare, care putea distruge cu]itele. Norocul meu a fost c` am g`sit, totu[i, un profesionist adev`rat care, \ncntat [i el de frumuse]ea modelului, a zis c` merit` s` facem o \ncercare. {tan]a a fost gata \n trei zile, dup` care aceea[i persoan` m-a \ndrumat c`tre un cunoscut de-al lui care avea o pres` special` pentru [tan]are [i care doar cu asta se ocup` [tan]a diverse articole, \n special

etichete [i cutii de ambalaje, pentru tot felul de produc`tori. M-am dus la el \narmat cu un top de carton [i cu [tan]a, omul a studiat problema [i a zis: Haide]i s` \ncerc`m!. {i-a reglat utilajul, a f`cut vreo 8 [tant`ri de prob`, apoi mi-a ar`tat rezultatul. O decupare perfect`. Tot ce f`ceam eu manual \ntr-o jum`tate de or`, cu cutterul, el a f`cut \n 20 de secunde. 100 de zile de munc` reduse la o singur` zi A doua zi am venit cu carton pentru 1.500 de felicit`ri, am l`sat comand`, \n 24 de ore au fost gata. 1.500 de felicit`ri pe care altfel le-a[ fi f`cut \n 100 de zile. Aveam a[adar marfa, practic far` s` mi[c un deget, puteam acum s` m` ocup lejer doar de vnzare. Pentru a g`si clien]i, pur [i simplu am luat din Pagini Au-

rii adresele agen]iilor de publicitate [i ale importatorilor de promo]ionale [i am \nceput: telefoane, mailuri, \ntlniri, prezent`ri, discu]ii, liste de pre]uri, posibilit`[i, termene de execu]ie, calitate... De la agen]ii ne-au venit [i ne vin \n conti-nuare comenzile, pentru c` mergem pe ideea c` e mai simplu s` g`sim direct o agen]ie care are 1.000 de clien]i dect s` g`sim noi pe cont propriu 1.000 de clien]i. Pentru informa]ii suplimentare despre aceast` afacere: cardconsulting@yahoo.com

Glosar de termeni
Carton Termen generic pentru hrtie consistent`, de cele mai multe ori multistrat, cu gramaje variind \ntre 160 [i 500 g/mp, \n unele cazuri chiar mai mare; este folosit adesea pentru ambalaje sau aplica]ii grafice. Carton aglomerat Este un carton multistrat format dintr-un strat superior de celuloz` \n`lbit`, \n timp ce miezul [i stratele inferioare sunt formate din fibre reciclate. Stratul inferior de pe spatele cartonului poate fi acoperit cu un alt strat de celuloz` \nalbit` sau nu, dup` caz. |n Europa, cartonul aglomerat este numit carton duplex. Carton duplex Carton multistrat format dintr-un strat superior de celuloz` \n`lbit`, un strat median din celuloz` mecanic` (celuloz` termomecanic` sau m`cinat`) [i un strat inferior din celuloz` \n`lbit` sau nu. Numele \n sine are rezonan]` istoric` [i provine din timpurile cnd cartonul era format din dou` straturi, cel superior con]innd celuloz` \n`lbit`, iar cel inferior celuloz` m`cinat`. Carton liant Denumire pentru un sortiment de hrtie fin` (liant`), cu greutatea de baz` de aproximativ 170 g/mp. Carton multistrat Carton compus din mai multe straturi, superior, mediu [i inferior. Carton omogen Const` dintr-unul sau mai multe straturi fabricate din acela[i material, cum ar fi celuloza pur` sau de alt tip. Frecvent este folosit ca alternativ` termenul carton solid.

12

Carton pentru cutii pliante Denumirea curent` a cartonului duplex. Carton triplex Fosta denumire pentru carton multistrat echilateral. Carton unistrat Const` dintr-un strat de carton fabricat din acela[i material, de obicei pe o sit Fourdrinier. Coeficient de rezisten}+ suprafe}ei M`surarea coeficientului de rezisten]` a hrtiei sau a cartonului perpendicular pe suprafa]a sa. Componente tricromatice Modelul CIE. Sim]ul culorii la majoritatea persoanelor este determinat de 3 curbe de sensibilitate (ro[u, verde [i albastru sunt cele trei culori pe care ochiul le detecteaz` [i le combin`), iar rezultatul se nume[te component tricromatic. Destr+marea suprafe}ei Particule [i fibre care se desprind de pe suprafa]a hrtiei [i cauzeaz` defecte de tipar. Direc}ia fibrei Direc]ia \n care majoritatea fibrelor se \ntind \ntr-o coal` de hrtie finit`. Alinierea lor este paralel` cu direc]ia \n care hrtia trece prin ma[ina de fabricat hrtie. Hrtiile se \mp`turesc mai bine \n direc]ia fibrelor. Durabilitate Capacitatea hrtiei de a-[i p`stra propriet`]ile fizice \n conformitate cu standardul interna]ional ISO 9706. F+L}UIRE Ac]iunea de \ndoire a hrtiei sau a cartonului. Factor de rezisten}+ la rupere Capacitatea unui material de a rezista la rupere \ntr-o direc]ie definit`. FILIGRAN Imaginea creat` prin presare \n formarea hrtiei de c`tre egutor \n sec]iunea umed` din ma[ina de fabricat hrtie; poate fi v`zut` ]innd coal` respectiv` \n lumin`.

FILIGRANARE Forme luminoase sau \ntunecoase \n hrtie produse \n sec]iunile ude ale ma[inii de fabricat hrtie. GRAMAJ Greutatea \n grame pe metru p`trat a hrtiei sau a cartonului. Mai este numit` [i greutate de baz`. H~rtie ca{erat+ Hrtie sau carton acoperit cu un material sub]ire pentru ob]inerea unei suprafe]e mai bune. H~rtie cretat+ Hrtie baz` care a fost cretat` cu o pelicul`, format` \n principal dintr-o past` cleioas` [i agen]i lian]i, care \mbun`t`]e[te calita]ile suprafe]ei hrtiei. H~rtie reciclat+ Hrtie fabricat` din de[euri pre [i post consumer. Hrtia folosit` este fiart` \n solu]ii chimice, decernelizat` [i readus` \n faza de past` de lemn care este apoi folosit` pentru fabricarea unei noi hrtii. Rigiditate Capacitatea unui material de a rezista la \ndoiri. Satinare Procedeu din procesul de fabricatie a hrtiei \n care aceasta este trecut` [i presat` printre valuri pentru a ob]ine o textur` \mbun`]it`. Stabilitate dimensional+ Hrtia are proprietatea de a fi sensibil` la factori externi cum ar fi umiditatea, c`ldura sau frigul. Datorit` faptului c` diferitele tipuri de hrtie \[i schimb` forma sub ac]iunea diferi]ilor factori externi se poate vorbi de proprietatea hrtiei de a-[i p`stra stabilitatea dimensional`. Volum Metoda de m`surare a grosimii sau voluminozit`]ii hrtiei. Volumul este determinat matematic ca raport \ntre grosime [i greutatea de baz`. Dosar realizat de Mirela Ro[u

13