Antreprenoriat- Subiecte Examen 1.

Activitatea antrepronoriala: definitie, caracteristici, factori de

influienta.
Definitie : Activitatea antreprenorial const sintetic n identificarea i valorificarea unor oportuniti economice. Activitatea antreprenorial este un proces care se deruleaz n diferite medii i uniti de afaceri ce cauzeaz schimbri n sistemul economic prin inovri realizate de persoanele care valorific oportunitile economice crend valori att pentru indivizi ct i pentru societate. Caracteristici : Ansamblul aciunilor antreprenoriale prezint cteva caracteristici: Este un act de voin uman; Se produce la nivelul unei firme economice; Implic o schimbare de stare a firmei; Este un sistem holistic (sistemic); Este un proces dinamic; Este un demers unic; Implic numeroase variabile; Rezultatul antreprenorial depinde de numeroi factori. Factori de influienta: Principalii factori care influeneaz activitatea antreprenorial sunt factori interni i factori externi. Factorii interni depind de: -mrimea firmei, -natura organizatiei, -personalitatea i pregtirea ntreprinztorului -cultura persoanelor implicate si a organizatiei. Aceti factori au un impact mult mai mare asupra performanelor ntreprinderii. Factorii externi depind de: -caracteristicile i funcionalitatea sistemului economic, -conjunctura economiei naionale -piaa pe care firma acioneaz. Aceti factori, datorit coninutului favorizant sau defavorizant, pot avea un impact major asupra iniiativelor antreprenoriale. Unul dintre factorii importani care ncorporeaz att factori interni ct i factori externi este stakeholderul. Stakeholderii cuprind att elemente interne (proprietari, manageri, salariai, sindicate) ct i elemente externe (bnci, furnizori, clieni, administraie public). Stakeholderi au impact semnificativ asupra activitii antreprenoriale, ns putem spune c factorul cu cea mai mare influen l constituie ntreprinztorul prin spiritul su antreprenorial.

2. Intreprinzatorul, acceptiunea termenului de intreprinzator,

caracteristici, comparatie intreprinzator - manager.
Definirea conceptului de intreprinzator - o persoana care-si asuma riscuri si incertitudini - un furnizor de capital social - un inovator - un decident - un leader industrial - un manager - un organizator sau coordonator de resurse economice - un proprietar de firma - un utilizator al factorilor de productie, un contractant - un arbitru - o persoana care aloca resurse pt utilizari alternative - o persoana care imagineaza, dezvolta si concretizeaza viziuni. Din examinarea acestor informatii rezulta urmatoarele constatari: -eterogenitatea acceptiunilor de intreprinzator. Caracteristicile intreprinzatorului (comportamentale) - inovatori - leaderi - asumatori de riscuri moderate - independenta - creatori - energici - tenaci - originali - optimisti - centrati pe rezultate - flexibili - materialisti Intreprinzatorul de succes Stevenson tenacitatea, atentia majora acordata detaliilor, intelegerea riscului asumat, increderea in sine si scopul urmarit, intelegerea motivatiilor celorlalte persoane. Comparatie intreprinzatori manageri ntreprinztorul se deosebete de manager i din punctul de vedere al comportamentului n practicile de afaceri. Acestea difer n toate sferele de activitate ale afacerii. Howard Stevenson a realizat o analiz comparativ ntre ntreprinztor i managerul clasic din patru puncte de vedere orientarea strategic, abordarea oportunitilor, alocarea resurselor i controlul resurselor pe care le consider semnificative: 1) Accent strategic Intreprinzatorul pune accent pe exploatarea oportunitatilor disponibile in mediul de afaceri, fara a fi constrans de disponibilitatea resurselor. Managerul, desi recunoaste necesitatea fructificarii oportunitatilor se concentreaza in primul rand pe modul de utilizare a resurselor disponibile si pe care le poate controla. 2

2) Abordarea oportunitatilor Intreprinzatorul doreste sa profite rapid de oportunitatea economica identificata pe termen scurt intr-un mod aproape revolutionar, ceea ce determina aprecierea ca si-ar asuma riscuri exagerate. Pe de alta parte, managerul se angajeaza in oportunitati de lunga durata intr-un ritm mai lent, evolutiv, dar care poate parea uneori stationar. 3) Alocarea resurselor Intreprinzatorul se angajeaza intr-un proces multifazic de folosire a resurselor cu un grad redus de implicare la fiecare faza, ei incearca sa maximizeze valoarea nou creata prin minimizarea volumului de resurse implicat (cu pretul asumarii unui risc mai mare). Managerii se angajeaza si se concentreaza pe utilizarea intr-o singura faza a resurselor cu un grad ridicat de implicare si numai dupa o evaluare detaliata, evident pt minimizarea riscului asumat. 4) Controlul resurselor Intreprinzatorii sunt adeptii folosirii resurselor altor persoane prin inchiriere si imprumut mai ales, pe cand managerii prefera propriile resurse.

3. Intreprinzatorul: roluri, dimensiuni, tipologie

O imagine mai complet i mai realist asupra a ceea ce este un ntreprinztor, se obine punctnd principalele roluri pe care le realizeaz. Se observ c aceste roluri sunt parial contradictorii, ceea ce se reflect n complexitatea i tensiunea deosebit, specific activitilor ntreprinztorilor. De asemenea, proporia n care aceste roluri sunt exercitate depinde de o multitudine de variabile care in de personalitatea ntreprinztorului, de organizaia sa i de modul n care acioneaz. Roluri : Investitor- Proprietar- Manager- Executant- Inventator

Dimensiuni : Actionala- Induce schimbarea ;

- Realizeaza schimbarea.

Psihologica - ncredere n sine, lupttor, rezistent la efort i presiuni, ncredere n viitor Financiara Atrage resursele altora
- Risca propriile resurse Creativa Inoveaza tehnic, comercial, financiar, managerial, uman.

Tipologia intreprinzatorilor:
John Miner identific patru tipuri de ntreprinztori, innd seama de caracteristicile psihologice i cunotinele deinute de acetia: 1. Intreprinzatorul performant personal - aloca foarte mult timp afacerii - crede puternic in propria persoana si in ceea ce face - apeleaza la tehnici de planificare - pune accent pe flexibilitate - manifesta reactii rapide fata de schimbarile mediului - se descurca bine in situatii de criza 2. Intreprinzatorul supervanzator - este permanent preocupat sa vanda

3. -

nu renunta niciodata sa vanda apeleaza la altii pentru a dirija afacerile curente ale firmei pune accent pe relatiile umane si pe munca in echipa Intreprinzatorul manager poseda calitati si pregatire manageriale apreciabile ii place sa conduca proprii salariati, in care scop se straduieste sa dezvolte o firma de dimensiuni cat mai mari - incurajeaza personalul sa-si construiasca si sa urmeze o cariera in cadrul companiei - pune accent pe eliminarea diferentelor culturale intre persoane si pe construirea unei culturi organizationale specifice firmei. 4. Intreprinzatorul expert, generator de idei - poseda suficiente cunostinte intr-un domeniu pentru a fi considerat expert - detine libertatea de a inova si de a-si implementa propriile idei - acorda atentie atragerii de persoane cu calitati complementare lui, pentru a finaliza noua idee - isi consacra energia obtinerii sprijinului pentru a implementa noua idee.

4. Cultura antreprenoriala: concept, dimensiuni

Concept:
Anatomia unei culturi antreprenoriale: o cultura care incurajeaza intrerprinderea si antreprenoriatul, una in care probabilitatea ca un intrerprinzator sa fie si facut, nu numai nascut, este cea mai mare.

Dimensiuni:
Cele 5 dimensiuni culturale ale lui Geert Hofstede: 1 -Individualism/colectivism-se ref la raporturile individului la celelalte fiinte umane,intr-o societate in care predomina individualismul, legaturile dintre membrii sai sunt reduse. Pop. Rom. A indicat nivelul 49 pe scara de la 0-100, unde 100 inseamna individualism ridicat, iar <50 inseamna o societate colectivista. De la perioada comunista in care si gandirea romanilor a fost colectivizata, cultura romana de azi se deplaseaza spre individualism. Exista mai multe argumente. Reorientarea spre cultura occidentala, tendinta vizibila in special in randul noilor intreprinzatori romani care se dezvolta categoric pe modele occidentale, aparitia propriet. pivate care motiveaza si solicita curaj si initiativa in domeniul eco, orientarea recent aparuta spre profit, acumulare de avere, putere si pozitie sociala inalta. 2 -Distanta fata de putere-aceasta dimensiune trateaza in principiu modul in care reuseste societatea sa faca fata ideii ca oamenii nu sunt egali.Capacitatile fizice si intelectuale sunt cele care ii fac pe oameni sa ne fie egali, unele societati permit acestor iengalitati sa se transforme in timp in puterea sau bunastarea oamenilor ; ultima dintre ele devenind chiar ereditara fara a mai reflecta capacitatile fizice si intelectuale.

Distanta fata de putere in mediul social, eco si cultural romanesc a fost si va ramane ridicata. Potrivit studiului realizat la nivel national nivelul acestui indicator este intre 7080 ; explicatii : -clasa de mijloc este aproape inexistenta ; -absenta ei determina si mai mult cresterea dist.de putere intre cls.sociale. Majoritatea averii pare sa se imparta intre membrii unui mic procent din populatie. In al 2-lea rand (explicatii) majoritatea inst. romane este caracterizata inca de o structura ierarhica complexa cu un nr. mare de niveluri ierarhice. 3 -Masculinitate/feminitate- Societatile de tip masculine tind sa puna accent pe valori cum ar fi: -subordonarea ; -obtinerea de bani ; -indiferenta fata de altii. In societatile feminine, valorile dominante atat pt barbati cat si pt femei se refera la cooperarea intre oameni, conservarea mediului, importanta calitatii vietii. Desi la prima vedere multi ar afirma ca Romania este o tara a carei cultura este orientata spre masculinitate, totusi rezultatele studiilor contrazic aceasta afirmatie, Romania este o tara feminina, adica membrii societatii cauta un mediu colaborativ si cer sustinerea tuturor membrilor societatii, indiferent de aportul acestora. Cifra 39, comparativ cu scala de la 0 la 100, claseaza Romania in familia tarilor in care rolurile intre cele 2 sexe sunt predeterminati si in care barbatii pot prelua cu usurinta responsabilitati domestice. Valorile feminine ale societatii insa determina un nivel scazut de competitivitate al organizatiilor locale fata de cel din piata externa si angajatii romani nu vor contribui in mod pozitiv la imbunatatirea situatiei. 4 -Evitarea incertitudinii- In anumite societati se considera de catre membrii acestora ca incertitudinea face parte din viata si putin se poate face pt a o influenta (viziune fatalista). Alte societati incita componentii sai sa lupte, sa influenteze sau sa controleze viitorul. Caracteristica lor este tendinta de a incerca sa controleze viitorul prin reguli si proceduri, manifestandu-se intr-un grad ridicat incercarea de a realiza previzibilul. S-a inregistrat un nivel ridicat de evitare a incertitudinilor pt tara noastra (cifra 61) care demonstreaza ca populatia are un grad ridicat de anxietate in privinta viitorului si prefera siguranta zilei de astazi incertitudinii zilei de maine. O astfel de societate nu poate planifica pe termen mediu sau lung pt ca privirea in viitor ii declanseaza mecanism defensiv, in plus in Romania nu exista deloc o cultura suportarii riscului. In timpul regimului trecut, statul lua toate deciziile importante, iar credinta ca statul este responsabil pt toate persista inca in mintea multor romani. 5 -Orientarea pe termen scurt/lung- se caracterizeaza prin perseverenta, organizarea relatiilor pe baza de documente organizatorice si supervizate obtinerii controlului acestuia.

Romania, cum era de asteptat a inregistrat cel mai scazut scor in privinta orientarii pe termen lung, cu exceptia Asiei de S-E. Orientarea pe termen scurt (41 pe scala) indica o inclinatie spre prezent si trecut in detrimentul viitorului si un nivel scazut de economisire pt viitor. Orientarea pe termen scurt este la radacina nivelului scazut de capital reinvestit si nevoia de imbogatire rapida.

5. Mediul antreprenorial: definitie, caracteristici, tipuri de medii

Definitie :
Prin mediu de firm desemnm totalitatea elementelor exogene firmei, de natur economic, managerial, demografic, cultural, tiinific, psiho-sociologic, educaional, ecologic, politic i juridic ce-i marcheaz semnificativ derularea i rezultatele activitilor. Mediul antreprenorial are un coninut parial diferit de mediul ambiant de firm, aa cum vom releva n continuare. n fapt, n ultimii ani au nceput s fie decelate i analizate dou tipuri de medii intreprenoriale - real i perceput.

Caracteristici :

1) Turbulena contextual, ce semnific numeroase, rapide i neateptate schimbri, cea mai mare parte de amploare redus, care se ntreptrund, genernd numeroase fluxuri i impacturi economice, sociale, tehnologice, ecologice, manageriale, juridice, politice etc. Factorii principali care le genereaz sunt schimbrile economice, modificrile sociale i mutaiile n raporturile pia-clieni. 2) Evoluia rapid a oportunitilor de afaceri, ce prezint cel puin dou componente majore. Apariia a numeroase oportuniti economice, n numr sensibil superior perioadelor precedente, care se combin concomitent cu succedarea lor la intervale sensibil reduse comparativ cu dinamica din deceniile anterioare. Dintre multiplii factori care contribuie la accelerarea evoluiei oportunitilor de afaceri, specialitii menioneaz ca primordiali doi - schimbrile tehnologice i schimbarea competiiei. 3) Amplificarea incertitudinilor, care este o rezultant a numeroaselor schimbri ce nu pot fi anticipate i cuantificate cu suficient precizie. Dintre cauzele principale generatoare de incertitudini, cele mai frecvent enunate sunt schimbarea structurii pieelor, modificarea relaiilor tehnologice i schimbarea interdependenelor dintre resurse. Mediul antreprenorial real, desemneaz ansamblul elementelor contextuale ce influeneaz demersurile ntreprinztorului n toate fazele activitii sale, inducnd

modificri n deciziile, aciunile i comportamentele sale. Din definiie rezult principalele sale caracteristici: a) ncorporeaz att elemente exogene organizaiei, ct i din cadrul su ; b) variaz de la un ntreprinztor la altul, n funcie de tipul i domeniul iniiativei antreprenoriale, zona geografic, amplasarea resurselor implicate etc.; c) difer pentru acelai ntreprinztor n timp, n funcie de faza ciclului de via a firmei i de puterea sa economic.

Tipuri de medii :
Din definitie rezulta: a) incadreaza atat elemente exogene organizatiei, cat si din cadrul sau; b) variaza de la un intreprinzator la altul; difera pentru acelasi intreprinzator in timp, in functie de faza ciclului de viata a firmei.

1.Mediul antreprenorial defavorizant, care se caracterizeaz prin faptul c aciunile antreprenoriale sunt interzise sau se pot desfura cu mari restricii i dificulti. Acest tip de mediu este ntlnit, de regul, numai n rile cu economie de tip socialist, conduse de partidul comunist. 2. Mediul antreprenorial permisiv ofer posibilitatea de a iniia i derula activiti intreprenoriale, dar condiiile efectiv existente sunt eterogene, o parte avnd o influen inhibatoare sau temporizatoare asupra iniiativei particulare. Ca urmare, frecvena, dezvoltarea i rezultatele activitatilor antreprenoriale sunt mult sub posibiliti, ceea ce se reflect negativ asupra strii generale a economiei i standardului de via al populaiei. 3. Mediul antreprenorial favorizant, care prin toate sau cea mai mare parte a componentelor sale stimuleaz activitatea ntreprinztorilor. Este tipul de mediu n care, ncepnd cu elementele de natur politic i cultural i ncheind cu cele economice i juridice, se urmrete crearea de ct mai multe i mai puternice firme private. Realizarea unui mediu antreprenorial favorizant este un proces complex, dificil i adesea de durat. Mediul antreprenorial perceput Mediul antreprenorial perceput desemneaz acele elemente ale mediului antreprenorial real pe care ntreprinztorul le apreciaz ca avnd o influen semnificativ asupra aciunilor i performanelor sale. i este specific pronunatul su caracter individual, ntruct caracteristicile fiecrui ntreprinztor se 7

Categorii de medii antreprenoriale:

reflect n capacitatea sa de a percepe contextul i implicit de a delimita mediul considerat c are impact asupra activitilor sale antreprenoriale.

6. Networkingul: definitie, factori de influienta, caracteristici, efecte

benefice Definitie :
Sistemul relaional antreprenorial sau networkingul reprezint un concept relativ nou. D. S. Hall definete networkingul ca fiind dezvoltarea i meninerea de relaii cu persoane care au impact direct i indirect asupra afacerii. El trateaz networkingul ca o relaie interuman, pornind de la premisa c relaiile dintre organizaii sunt de fapt relaii ntre oameni ce aparin respectivelor entiti. Networkingului antreprenorial sistemul de relaii organizat care se manifest ntre o ntreprindere mic sau mijlocie i stakeholderii si, n a cror iniiere, derulare i dezvoltare intreprinztorul are rolul major. Networkingul poate fi reprezentat ca o pnz de pianjen, antreprenorul fiind plasat n centru. nivelul de pregtire al antreprenorului; numrul de ani de cnd conduce o firm; mrimea firmei exprimat prin numrul de persoane; intensitatea orientrii dezvoltrii firmei spre expansiune.

Factori de influienta :

Caracteristici :
- Networkingul comercial- se refera la relatiile dintre intreprinzator si firma sa, pe de o parte si stakeholderii cu care realizeaza tranzactii comerciale, pe de alta parte- clientii, furnizorii, banca etc. - Networkingul comunicational- are in vedere relatiile intreprinzatorului si ale firmei sale cu asociatiile de intreprinderi mici si mijlocii, camerele de comert, adm. Locala, cu care nu se deruleaza tranzactii. - Networkingul mental-social- se refera la viziunea intreprinzatorului privind starea si evolutia firmei in contextul in care isi desfasoara activitatea care serveste drept baza, ansamblului sistemului de relatii al organizatiei cu mediul inconjurator.

Efecte benefice :
1.Reducerea costurilor de aprovizionare prin amplificarea accesului la resurse 2.Dimensiunea semnificativa a costurilor de distribuire precum si celor aferente activitatilor de marketing. 3.Comprimarea timpului de desfacere a marfurilor

4. Accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor si reducerea riscurilor pentru fiecare membru al retelei.

7. Oportunitatea economica: definitie, dimensiuni, surse ale oportunitatii

economice
Punctul de plecare al oricrui ntreprinztor i de demarare a fiecrei firme sau afaceri l reprezint existena i identificarea unei oportuniti economice. De aici decurge importana capital a oportunitii economice sau de afaceri pentru activitile antreprenoriale.

Definitie :

1.Oportunitatea economic reprezint o dorit stare viitoare, diferit de cea prezent i, concomitent, o credin a unei persoane (ntreprinztorul) c este posibil realizarea sa cu succes. 2.Putem defini oportunitatea economic ca o necesitate i/sau o cerere potenial de un produs sau serviciu ntr-un anumit context, a crei sesizare, identificare, luare n considerare i satisfacere printr-un proces economic de ctre o persoan sau un grup, poate n viitor genera profit.

Dimensiuni :

Contientizarea acestor dimensiuni este deosebit de instructiv, facilitnd succesul demersurilor intreprenoriale. economic, n sensul generrii de profit; psihologic, existnd, numai ca percepie a anumitor persoane care cred n profitabilitatea sa; contextual, concret, manifestndu-se numai n anumite situaii i condiii; prospectiv, devenind o realitate n viitor, ca urmare a unor decizii i aciuni concertate, de natur economic, intreprenorial i managerial.

Principalele surse ale oportunitatii economice :

Pentru a facilita perceperea conceptului de oportunitate economic n completitudinea sa, este util prezentarea principalelor categorii de surse ale oportunitilor economice n funcie de natura lor: 1 comerciale, reprezentate de cererea deschis sau latent pentru anumite produse sau servicii; 2 tiinifice, constnd din descoperirea de noi legi, principii, metodologii etc. 9

aplicabile n realizarea de produse i servicii noi i modernizate; 3 tehnice, reprezentate de noi echipamente, tehnologii, materii prime etc. care pot servi ca baz pentru o nou afacere sau pentru diversificarea, modernizarea, specializarea etc. unei firme; 4 juridice, constnd n apariia de noi legi, ordonane, hotrri de guvern etc. sau modificarea celor existente, cu consecine semnificative asupra iniierii, derulrii i profitabilitii activitilor economice; 5 fiscale, atunci cnd se schimb felul, dimensiunea, modul de calcul etc. al diferitelor taxe i impozite, modificnd astfel motivaiile ntreprinztorului i condiiile de valorificare a capitalului; 6 bancare, ca urmare a modificrii semnificative a condiiilor de acordare a creditelor (mrimea i tipul creditului, durata de acordare, volumul garaniilor, nivelul dobnzii etc.) 7 informaionale, reprezentate de noi abordri i tehnologii informatice, care permit accesul mai rapid, mai ieftin i mai complet la informaii importante pentru demararea i realizarea de aciuni economice*; 8 educaionale, manifestate de pregtirea prin coal de persoane cu viziune, cunotine, abiliti, aptitudini, deprinderi i comportamente favorizante activitilor de tip intreprenorial; 9 manageriale, reprezentate de noile abordri, metode, tehnici, know-how, cunotine etc. ce faciliteaz identificarea i valorificarea oportunitilor economice.

8. Avantajele si dezavantajele infiintarii unei afaceri

Cele mai importante avantaje oferite de nfiinarea unei afaceri proprii sunt: 1) Flexibilitatea organizrii activitii i structurrii acesteia. Firma nou nfiinat va fi organizat conform cerinelor pieei i specificului actual activitii alese. 2) Imaginea. nfiinarea unei noi afaceri ofer ansa ntreprinztorului s organizeze o afacere care s nu sufere de pe urma imaginii negative a ultimului ntreprinztor.

10

3) Alegerea personalului. Pornind afacerea de la nceput, ntreprinztorul i poate alege personalul dorit i l va ncadra n structura organizatoric adecvat alctuit n concordan cu activitatea firmei. 4) Amplasarea adecvat. ntreprinztorul i poate alege un amplasament dorit care s-i asigure condiiile necesare desfurrii activitii. 5) Lipsa erorilor precedente. nfiinnd o nou afacere ntreprinztorul i va crea propriul sistem de lucru, iar afacerea sa nu va fi influenat de afacerea precedent i nici de greelile anterioare. 6) Echipamente, materiale utilaje i dotri noi. 7) Mndria. nfiinarea unei afaceri noi poate constitui mndria ntreprinztorului, susinut de ideea c a realizat o afacere proprie pornind de la zero. 8) Costul mai sczut. nfiinarea unei afaceri noi poate costa mai puin dect cumprarea unei afaceri (o afacere deja nfiinat poate fi mai costisitoare deoarece toate componentele sale funcioneaz deja, are o anumit notorietate i clientel). Dezavantajele nfiinrii unei afaceri proprii: a) Rezistena consumatorilor. Atitudinea i obiceiurile consumatorilor pot fi un obstacol pentru succesul firmei. b) Loialitatea oarb i ineria consumatorului c) Timpul de lansare ndelungat. ntreprinztorul are nevoie de timp pentru gsirea finanrii, a amplasamentului i a personalului. d) Dificulti n finanare. Este mai greu s gseti surse de finanare pentru o afacere nou. Lipsa unei activiti anterioare i activitatea financiar precedent fac mai puin predictibil succesul afacerii, iar bncile vor fi rezervate n a finana astfel de firme. e) Replica agresiv a concurenilor. Apariia unor noi firme pe o pia matur sau n declin nu este bine venit, noii venii se vor lovi de replica agresiv a concurenilor. f) Dificultatea formrii unei imagini proprii. Acest aspect este mai important pentru unitile comerciale cu amnuntul i pentru restaurante. Creterea este nceat pn cnd firma i cucerete un renume. ntreprinztorul trebuie s gseasc cile de atragere a clienilor: produse noi; preuri mai mici; servicii superioare; curenie i comfort; orar mai convenabil; calitatea servirii. g) Neluarea n considerare a ciclului de via al produselor. Nici un produs nu este instantaneu profitabil i nici nu va avea succes o venicie. ntreprinztorul trebuie s proiecteze ciclul de via al produselor sale i s le introduc pe pia la momentul potrivit. h) Costuri suplimentare. De multe ori se face o estimare a costurilor prea optimist n iniierea afacerii. De asemenea, costurile dezvoltrii afacerii pot fi estimate la niveluri mai mici uneori, chiar la jumtate din ct este necesar. La acestea se pot aduga costurile suplimentare necesare unor schimbri intervenite n activitatea firmei (recalificarea salariailor, procurarea unor echipamente noi, modernizri). i) Efortul prelungit. Iniierea unei afaceri cere un efort mare: munc fr program limitat (12-14 ore pe zi chiar mai mult); griji permanente, efort fizic i consum cerebral ridicat. j) Birocraia. Pentru a iniia o afacere este nevoie de o serie de formaliti care solicit din partea ntreprinztorului mult timp, nervi i bani.

11

9. Avantajele si dezavantajele francizei

Avantajele i dezavantajele francizei Francisingul ofer diferite avantaje ntreprinztorului: A. Produse i servicii verificate; B. Asisten tehnic i managerial. Francizorul ofer francizatului asisten tehnic i managerial nc din faza iniial; C. Putere de cumprare superioar. Fcnd parte dintr-un sistem deja cunoscut, francizatul poate avea numeroase avantaje materiale, echipamente de la furnizorii agreai de francizor; D. Reclam la scar naional; E. Recunoatere imediat; F. Asisten financiar pe care o acord francizorul; G. Capital de lucru mai redus; H. Posibiliti de cretere superioare. Acest lucru este posibil ntruct franchisorul acord prin contractul de franciz dreptul exclusiv de vnzare ntr-o anumit zon; I. Standarde recunoscute. Francizorul impune standarde recunoscute i apreciate de clieni. Dezavantajele francisingului: 1. Costul ridicat al francizei. Toate avantajele pe care le ofer francizorul cost. Costul francizei cuprinde: suma iniial de achiziie a francizei, un anumit procent din profit ca redeven, cheltuieli de reclam pe parcursul activitii; 2. Dependena puternic fa de francizor. Este un impediment pentru persoanele cu un spirit de independen ridicat; 3. Ateptri nemplinite. Unii franchisori nu i in toate promisiunile fcute. 4. Expirarea termenului francizei. Francizele sunt vndute pentru o perioad determinat (5-20 de ani). Dup aceea se ncheie un nou contract care presupune cheltuieli suplimentare

10. Planul de afaceri: concept, scopurile elaborarii

Concept :
Planul de afaceri este o metod antreprenorial managerial de proiectare i promovare a unei afaceri noi sau de dezvoltare semnificativ a unei afaceri existente, pornind de la identificarea unei oportuniti economice prin care se determin obiectivele de realizat, se dimensioneaz i structureaz principalele resurse i activiti necesare, demonstrnd c aceasta este profitabil, c merit s fie sprijinit de potenialii stakeholderii.

Scopurile elaborrii planului de afaceri sunt:

- determinarea profitabilitii valorificrii oportunitii economice identificate; -stabilirea principalelor elemente de natur economic, marketing, financiar, producie, management; - obinerea finanrii de la banc; - obinerea de fonduri de investiii; -perfectarea de aliane strategice ntre firma respectiv i alte firme, n vederea valorificrii superioare a unor oportuniti economice; - obinerea de contracte de cumrare, n special de ctre firmele mici,

12

de la firmele mari, poate fi facilitat de elaborarea unui plan de afaceri special; - implicarea unor anumite persoane n realizarea unor noi afaceri, poate reprezenta scopul elaborrii unui plan de afaceri; - facilitarea de fuziuni ntre companii sau al cumprrii altei firme.

11. Structura planului de afaceri

Nu exist o structur standard a planului de afaceri. Se constat c profesori, consultani sau bancheri utilizeaz planuri de afaceri structurate parial diferit, dei, de regul, cuprind aceleai elemente eseniale. 1. Sinteza planului de afaceri- cuprinde: -descrierea succint a firmei - prezentarea produselor i/sau serviciilor - piaa potenial - proieciile cercetrii de pia - avantajul competitiv al produselor i/sau serviciilor - principalele aspecte financiare implicate - profitabilitatea firmei - echipa managerial - oferta sau propunerea adresat destinatarului planului de afaceri. - este planul de afaceri in forma sa cea mai concisa; - aceasta parte cuprinde toate punctele cheie; - sinteza este sectiunea care de obicei se scrie ultima dar se citeste prima si de aceea trebuie sa determine interesul sustinatorilor de a citi planul in intregimea lui. 2. Prezentarea ntreprinderii: - profilul firmei - scurt istoric al organizaiei - regimul juridic al firmei. 3. Produsele i serviciile firmei: - prezentarea naturii i destinaiei lor - descrierea proceselor de fabricaie implicate - evidenierea caracteristicilor definitorii ale produselor i serviciilor (cost, calitate, performane etc.) - indicarea licenelor i patentelor folosite - caracterizarea stadiului dezvoltrii tehnice a produsului - indicarea fazei ciclului de via n care se afl produsele i serviciile - relevarea produselor competitive i a punctelor forte i slabe ale acestora - evidenierea necesitii schimbrilor tehnologice, innd cont de ceea ce fac concurenii i de tendinele tehnice pe plan internaional n respectivul domeniu 4. Programul de marketing i planul de vnzri: - segmentul de pia intit - concurenii firmei - strategia de marketing 13

- situaia vnzrilor n trecut, prezent i n viitor - politica de preuri - politica de distribuie - condiiile de vnzare ale produselor, n special de plat ale acestora - programul de reclam i promovare a produselor - alte elemente comerciale considerate eseniale n cazul fiecrei situaii; de exemplu, indicele de sezonalitate, reglementri comerciale speciale, programe guvernamentale de asisten la export, noi tendine de marketing pe alte piee etc. 5. Programul de dezvoltare a produselor i serviciilor: - preuri - caracteristici tehnice i tehnologice - viitoarea generaie de produse - aciunile proprii de cercetare i dezvoltare desfurate n prezent i cele prevzute pentru perioada urmtoare, cu precizarea produselor modernizate care vor rezulta - segmentul de pia pe care va fi marketat fiecare produs nou - anticiparea dezvoltrilor de noi produse i servicii n viitorii ani 6. Programul activitilor operaionale: - programarea produciei - gestiunea stocurilor de materii prime, semifabricate, piese de schimb etc. aferente fiecrui produs, innd cont de cerinele clienilor - programarea aprovizionrii cu materii prime, n funcie de structura produciei i ealonarea fabricaiei - cheltuielile necesare pentru a satisface necesitile primelor trei programe - service-ul pentru produse - previziuni privind creterea capacitii de producie mpreun cu costurile i perioadele aferente - msurile de amplificare a eficienei activitilor de producie - relaiile contractuale cu furnizorii actuali i sursele alternative de aprovizionare 7. Managementul activitilor: - prezentarea organigramei, cu punctarea principalelor carac-teristici - prezentarea echipei de manageri superiori, a C.V.-urilor acestora, cu reliefarea abilitilor care pot s contribuie la dezvoltarea organizaiei - descrierea concepiei manageriale i a practicilor utilizate fa de comercianii cu ridicata, concureni, comunitatea local etc. - indicarea modalitilor de motivare a salariailor - relaiile cu sindicatul - structura propietii firmei i reglementarea sa juridic - serviciile de contabilitate, juridice, consultan, training, la care firma apeleaz de regul 8. Planul financiar: - situaia costurilor i veniturilor - proieciile de cash-flow n diverse variante, innd cont de sursele de finanare posibile - bilanul contabil - analiza break-even pentru ansamblul firmei i principalele produse 14

9. Oferta final sau intreprenorial a planului de afaceri: - mrimea sumelor solicitate furnizorilor poteniali de fonduri - termenii financiari n care se solicit sumele respective - destinaiile exacte ale sumelor solicitate - condiiile de parteneriat 10. Anexele cuprind o varietate de documente referitoare la activitatea i performanele firmei, de natur s aduc un plus de informaii i argumente indirecte destinatarului planului de afaceri, n favoarea acceptrii ofertei sale finale.

15