Exemplu Proiectare

Breviar de calcul al elementelor structurale
Page 1 of 29
Cautare
selecteaza
Username / Parola inexistente Login Register
Home
CATEGORII DOCUMENTE
Documente
Instalatii
Upload
Resurse
Alte limbi
Silvicultura
Arhitectura
Auto
Casa gradina
Constructii
Pomicultura
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie
Breviar de calcul al elementelor structurale Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic
Sistem policarbonat
danpalon.ro Danpalon - sistem complet din policarbonat multicelular
Breviar de calcul al elementelor structurale. 1. Date generale Noua cladire se va construi pe un teren intravilan situat pe B-dul 1 Mai, in judetul Constanta. In conformitate cu prevederile normativului P100-2006 constructia face parte din clasa de importanta II. Conform hartii de macrozonare seismica din normativul de proiectare antiseismica constructia se afla in zona E caracterizata prin perioada de colt T c=0.7s si acceleratia terenului pentru proiectare ag=0,16g,avand o structura in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt tratati ca elemente structurale. Fiind amplasata in orasul Constanta, zona de incarcare cu zapada la nivelul solului sok=0 kN/m2 avand IMR=50 ani (conform indicativului CR 1-1-3 2005). Regimul de inaltime P + 3E. Structura de rezistenta. a) Infrastructura grinzi continue pe mediul elastic; b) Suprastructura cadre din beton. Materiale folosite: Beton armat: C16/20 (Bc20) pentru infrastructura C20/25 pentru suprastructura Fier beton: OB 37, PC 5 Calculul elementelor structurale si a structurii de rezistenta in ansamblu la diferite stari limita s-a facut luand in considerare combinatiile sau gruparile de incarcari cele mai defavorabile. La proiectarea acestei constructii s-au avut in vedere urmatoarele grupari de incarcari: a) Gruparea fundamentala - incarcari permanente; - incarcari cvasipermanente; - incarcari variabile .
DOCUMENTE SIMILARE
0
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLADIRI PROIECTARE COMPLEXA - ESEU VERIFICARE A UNUI PROIECT PROPRIU DIMENSIONAREA FUNDATIE LUCRARI DE BETONARE LEMN PENTRU STRUCTURI Proiectarea unei fundatii pe piloti CONSTRUCTII ZOOTEHNICE MOBILIER SI DECORATIUNI INTERIOARE CONTINUT CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVATI ACTIUNEA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA CAII - DRUMURI
TERMENI importanti pentru acest document

fundatii autocad : : deschiderea maxima pentru stalpi din beton armat : breviar de calcul pentru o grinda : predimensionarea stalpilor :
+ in care: Gk,j, Qk,i, Qk,l incarcari permanente, cvasipermanente si variabile normate; a) Gruparea speciala: incarcari prmanente; incarcari cvasipermanente; incarcari variabile ; incarcari exceptionale.
in care: AEk-valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta 2,i-coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi
i-coeficient
de importanta a constructiei.
Evaluarea incarcarilor gravitationale. 1. Incarcari gravitationale (pe 1 m2) Evaluarea incarcarilor permanente normate gn si de calcul g precum si inacarcarea variabila s-a centralizat in tabelul urmator :
Element constructie
Denumire element
Grosime strat[m]
Greutate specifica [daN/mp]
Actiuni normate [daN/mp]
n [coef]
Valoare de calcul
http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Breviar-de-calcul-al-elementel11244.php
3/3/2013
Page 2 of 29
Tencuiala Placa beton armat Sapa egalizare Gresie Rigips Total actiuni pemanente Tencuiala Placa beton armat placa LU din stejarcu sapa de egalizare Rigips Total actiuni pemanente Tencuiala Blocuri BCA Perete exterior Termoizolatie Tencuiala Total actiuni pemanente Tencuiala Perete interior Blocuri BCA Tencuiala Total actiuni pemanente Rigips Perete rigips Vata mimerala Rigips Total actiuni pemanente
0.02
1900
38
1.35
51.3
0.13 0.02 0.007 0.01
2500 2100 1100 50
325 42 7.7 0.5 487.7
1.35 1.35 1.35 1.35
438.7 56.7 10.39 0.675 557.76
Planseu rece
0.13
2500
325
1.35
438.7
Planseu cald
0.056 0.01
73 50
40.88 0.5 478.88
1.35 1.35
0.675 0.675 545.86
0.02 0.3 0.05 0.02
1900 950 250 1900
38 285 15 38 373.5
1.35 1.35 1.35 1.35
51.3 384.75 16.87 51.3 504.22
0.02 0.25 0.02
1900 950 1900
38 237.5 38 313.5
1.35 1.35 1.35
51.3 320.6 51.3 423.2
0.01 0.12 0.01
50 350 50
0.5 42 0.5 43
1.35 1.35 1.35
0.675 56.7 0.675 58.05
Evalurea incarcarilor variabile. Incarcarea din actiunea zapezii. , unde:
sk valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis [kN/m2]; ce coeficient de expunere a amplasamentului constructiei; ct coeficient termic; so,k valoarea caracteristica a incarcarii de zapada pe sol, in amplasamentul constructiei [kN/m2]. = 0,8 so,k=2,00 [kN/m2] conform indicativului 1-1-3 2005;
3/3/2013
Page 3 of 29
ce=0,8 expunere partiala; ct=1,00. Sk=2,0 3. Incarcari cvasipermanente. Peretii neportanti de compartimentare se considera pe un m2 de placa (planseu) conform punctului 3.1.3 din STAS 10101/2a1 87: -pereti din zidarie din BCA de maxim 30 cm grosime la exterior si de 25 cm la interior pentru compartimentare reprezinta 3KN/m2 3. Proiectarea preliminara a elementelor structurale Predimensionarea elementelor structurale s-a realizat pe criterii de rigiditate si de rezistenta. 3.1. Predimensionarea pe criteri de rigiditate. Placa: [kN/m2] =1600 [N/m2 ]
= 10.4 cm unde: hp inaltimea placii; P perimetrul unui ochi de placa.
hp = 13 cm,
Grinzi: La grinzile monolite, dimensiunile sectiunii transversale se adopta, de regula, multiplu de 50 mm pentru h < 800 mm si multiplu de 100 mm pentru h mm.In continuare voi prezenta algoritmul de calcul pentru o grinda astfel functie de deschiderea de calcul au rezultat urmatoarele sectiuni de grinzi : GRINDA 1 L=5.97m
=> 400 mm
=>250mm unde: L deschiderea grinzii; hg inaltimea grinzii; bg latimea grinzii. Din predimensionare rezulta grinzi de 250mmx400mm (pe directie longitudinala si transversala)
Stalpi: Dimensiuni minime constructive conform P100/2006 pentru orice directie: 30cm. Se ia in considerare si latimea grinzilor, astfel tinand cont ca bg=25cm vom alege dimensiunile stalpilor minim bg+10cm=35cm. Conform STAS 10107/0-90, pentru evitarea aparitiei efectelor de ordinul II, coeficientul de zveltete trebuie sa aiba o valoare corespunzatoare: <10. pentru
sectiuni dreptunghiulare se considera
unde:
lf lungimea de flambaj, pentru stalpi incastrati la ambele capete considerandu-se 0,5 din deschiderea libera a stalpului, deci lf = 0,5 275= 140 cm unde: h dimensiunea stalpului pe directia considerata.
Deci
, adica h > 14cm.
Pentru evitarea aparitiei mecanismului de stalp scurt (care are ca rezultat ruperea casanta a stalpului), trebuie respsctata conditia: Hs dimensiunea libera a stalpului, Hs=75m, h dimensiunea stalpului pe directia considerata.
unde:
Deci In concluzie dimensiunile stalpilor trebuie sa se situeze in intervalul: 35 Grinzi: Incarcarile luate in considerare pentru predimensionarea grinzilor provin din incarcarea transmisa de planseu si din greutatea proprie.Incarcarea transmisa de planseu se calculeaza luand in considerare aria aferenta grinzii, (ca in figura 2). 110 cm
3/3/2013
Page 4 of 29
Fig. Aria aferenta unei grinzi.
Obtinem astfel incarcarea pe grinda: Aaf aria aferenta; L lumina.
, unde:
Acoperirea cu beton de calcul se considera a = 25 mm. Stalpi: Evaluarea fortelor axiale in stalpi. Pentru predimensionarea stalpilor se urmeaza etapele: a) se stabilesc stalpii cei mai solicitati care se vor dimensiona; b) se evalueaza incarcarile axiale aferente fiecarui stalp luat in considerare; c) pe baza caracteristicilor de material si a incarcarii axiale se calculeaza o arie de beton necesara. Aria necesara de beton o vom calcula considerand forta axiala de proiectare normalizata n cu valoarea de 0,3. Se asigura astfel o ductilizare moderata a
stalpilor in cazul extrem al solicitarii seismice. Stiind ca forta axiala de proiectare normalizata n =
, unde: Ab este aria sectiunii de beton, iar N este efortul
axial, si ca inaltimea zonei comprimate este:
se va observa ca acestea vor avea valori apropiate si v >
. Plafonul admis pentru zona
comprimata este in cazul armarii cu otel PC 5 Alegand astfel valoarea de mai sus vom obtine o arie a sectiunii stalpului satisfacatoare atat din punct de vedere al rezistentei, dar si din punct de vedere economic.
Fig. 3. Aria aferenta pentru stalp central. Stalpul central. Se considera pentru calcul stalpul central de la intersectia axelor B-2 cu dimensiunile de 600600 [mm]. Incarcarile aferente acestui stalp provin din: Nterasa ETAJ CURENT SI PARTER Incarcare din greutate placa:
= 27.96 0.13 1 x 25 = 90.87 [kN] Incarcare utila qa Aaf x 0.4= 227.960.4 = 236 [kN] Incarcare din parchet Aaf x x 1 = 15.99 x0.73 x1=11.67 KN Incarcare din greutate proprie grinzi
3/3/2013
Page 5 of 29
Grinda 9: Grinda 8: Grinda 4: Grinda 3: TOTAL=334 kN
= 0.250,31.8251=3.375[kN] = 0.250,58251=8.75 [kN] = 0.250,553.2251=11 [kN] = 0.250,595251=9.21 [kN]
Incarcare din greutate proprie stalpi 1 = 0.5 x 0.5 x 3x 25 x1 =18.75 kN din greutatea proprie a peretilor de compartimentare:
= 0.3 x 45 x 3.2 x 4 x 1 x 0.8 + 0.3 x 7 x 1.8 x 4x1x 0.8 + 0.1x45x1.85x4x1x0.8+ 0.1x5x1.7x4x1x 0.8+ 0.1x3x1.85x4x1x0.8+ 0.125x3x1.7x4x1x0.8 = 19.24 [kN] Incarcarea din tencuiala pe pereti
2x
= 2 x 0.025 x 313 x19 x 1 =30.52 kn
Incarcarea din tencuiala pe placa
= 0.02 x 27.96 x19 x 1 =10.62 kn TOTAL = 258.84 kn x2 = 517.68 kN
TOTAL PE STALP = 734.608 kn Sectiunea stalpului rezulta astfel:
[mm] b h = 500 500 mm STALPUL MARGINAL: Vom considera pentru calcul stalpul marginal de la intersectia axelor A-2 si va avea dimensiunile 450450 [mm]. Aria aferenta acestui stalp 14.13mp ETAJ 3 Incarcare din greutate placa:
= 5.85 0.13 1 x 25 = 19.01 [kN] Incarcare din zapada qa Aaf x 0.4= 1.285.850.4 = 99 [kN] Incarcare din hidroizolatie bhrxAaf x x 1 = 0.02 x 5.85 x1=0.117 KN Incarcare din greutate proprie grinzi Grinda 3: Grinda 8: Grinda 9: TOTAL=23.99 kN Incarcare din greutate proprie stalpi 1 = 0.45 x 0.45 x 3x 25 x1 =15.18kN Incarcarea din tencuiala pe placa = 0.250,503.12251=9.75[kN] = 0.250,585251=8.90 [kN] = 0.250.385251=5.34 [kN]
= 0.02 x 5.85 x19 x 1 =22 kn Total general pe stalp: N = 45.38 [kN] ETAJ 2
3/3/2013
Page 6 of 29
Incarcare din greutate placa:
= 14.13 0.13 1 x 25 = 45.92 [kN] Incarcare din terasa circulabila qa Aaf x 0.4= 214.130.4 = 11.30 [kN] Incarcare din hidroizolatie bhrxAaf x x 1 = 0.02 x 14.13 x1=0.28 KN Incarcare din parchet Aaf x x 1 = 14.13 x0.73 x1=10.31 KN Incarcare din greutate proprie grinzi = 0.250,503.12251=9.75[kN] = 0.250,585251=8.90 [kN] = 0.250.385251=5.34 [kN]
Grinda 3: Grinda 8: Grinda 9: TOTAL=23.99 kN
Incarcare din greutate proprie stalpi 1 = 0.45 x 0.45 x 3x 25 x1 =15.18 kN din greutatea proprie a peretilor de compartimentare:
= 0.3 x 1.70 x 45 x 4 x 1 x 0.8 + 0.3 x 4.1 x 3 x 4x1x 0.8 = 15.80 [kN] Incarcarea din mozaic pe placa
= 14.12 x 0.94 x 1 =13.31 kn Incarcarea din tencuiala pe placa
= 0.02 x 14.13 x19 x 1 =5.36 kn Incarcarea din tencuiala atic
2x Incarcarea din perete cortina
= 2 x 0.025 x 4.09 x19 x 1 =3.88 kn
= 4.41 x 0.44 x 1 =1.94 kn TOTAL = 1427 kn ETAJ Curent Incarcare din greutate placa:
= 14.13 0.13 1 x 25 = 45.92 [kN] Incarcare din greutate proprie grinzi Grinda 3: Grinda 8: Grinda 9: TOTAL=23.99 kN Incarcare din greutate proprie stalpi 1 = 0.45 x 0.45 x 3x 25 x1 =15.18 kN din greutatea proprie a peretilor de compartimentare: = 0.250,503.12251=9.75[kN] = 0.250,585251=8.90 [kN] = 0.250.385251=5.34 [kN]
= 0.3 x 1.70 x 45 x 4 x 1 x 0.8 + 0.3 x 4.1 x 3 x 4x1x 0.8 = 15.80 [kN] Incarcare din parchet qa Aaf x 1= 0.7314.131 = 10.31 [kN] Incarcare din termoizolatie
3/3/2013
Page 7 of 29
Aaf x
x 1 = 14.13 x0.05x1=0.70 KN
Incarcarea din tencuiala pe placa
= 0.02 x 14.13 x19 x 1 =5.36 kn Incarcarea din tencuiala pe pereti
2x Incarcarea din perete cortina
= 2 x 0.025 x 16.47 x19 x 1 =15.64 kn
= 4.41 x 0.44 x 1 =1.94 kn TOTAL = 134.84 kn
TOTAL PE STALP = 3249 kn Sectiunea stalpului rezulta astfel:
[mm] b h = 400 400 mm Fundatia: Infrastructura acestei cladiri este alcatuita din grinzi de fundare. Sistemul de fundare este fundarea directa pe grinzi si talpi de fundare. Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel incat presiunile la contactul intre fundatie si teren sa aiba valori acceptabile, pentru a se impiedica aparitia unor stari limita care sa pericliteze siguranta constructiei si/sau exploatarea normala a constructiei. Deasemenea presiunile care se dezvolta pe talpa de fundare trebuie sa aiba valori mai mici decat presiunea conventionala furnizata de studiul geotehnic. Starile limita ale terenului de fundare pot fi de natura unei stari limita ultime (SLU), a carei depasire conduce la pierderea ireversibila, in parte sau in totalitate a capacitatii functionale a constructiei sau de natura unei stari limita a exploatarii normale (SLEN), a carei depasire conduce la intreruperea exploatarii normale a constructiei. Se mai ia in calcul si incarcarea din pertii de beton armat de la subsol si din peretii despartitori de la etajele de deasupra.
Fig.4. Aria de fundare si sectiune caracteristica fundatiei. Conditii constructive:
inaltime grinzii: L0 = 4.75 m distanta intre cuzineti H 400 mm Inaltime talpii de fundare: h = (0,25 h 300 mm
0,35) B
0,25 Se propun astfel dimensiunile sectiunii de fundatie si grosimea de talpa perpendiculara pe cea de calcul.
Incarcarea gravitationala la nivelul talpii fundatiei se aproximeaza Nf=1,2N, pentru a tine seama de greutatea proprie a fundatiei si de neuniformitatea distributiei, ca efect al momentului incovoietor. - forta axiala Nf = 703,64 kN
Stiind ca
iar
3/3/2013
Page 8 of 29
latura B a blocului de fundatie se determina cu relatia: LB
L 4,75>4,45 Alegem astfel: h = 0,4m, - inaltimea grinzii de fundare; H = 1,80m, - inaltimea blocului de fundare; B = 1,20 m - latimea talpii de fundare. 4.Evaluarea incarcarilor orizontale 4.1.Incarcari din actiunea vantului
=> B = 1.20 m
Incarcarea din actiunea vantului conform indicativului NP 082 2004: , unde: qref presiunea de referinta a vantului: ce(z) factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului; cp coeficient aerodinamic de presiune, cp=1,00.
[kg/m2 ] = 4900 [N/m2] densitatea aerului ce variaza in functie de altitudine, temperatura, latitudine si anotimp, pentru aerul standard =1,25 [gk/m3]. ce(z) = cg(z) cg(z) factorul de rafala 1,60; cr(z) factorul de rafala 0,20; [N/m2].
4.Din actiunea seismului
EVALUAREA INCARCARILOR SEISMICE

Actiunea seismica a fost modelata folosind metoda fortelor seismice statice echivalente. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua directii principale au contribuit predominant la raspunsul seismic total, efectul modurilor proprii superioare de vibratie fiind neglijate. Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru cele doua directii principale s-au determinat conform codului P100/2006 dupa cum urmeaza: Fb
I
Clasa de importanta si de expunere III, Factor de reducere: Coeficient de amplificare al deplasarilor: c=1; Clasa solului: TC=0.7
Viteza de propagare a unydelor seismice in sol: ag=1.57 m/s2 Factor de comportare seismica: q=4,72 Inceputul sectiunii al acceleratiei spectrale constante: T B=0.07 s; Sfarsitul sectiunii al acceleratiei spectrale constante: TC=0.7 s; Inceputul deplasarii constante al domeniului spectrului: TD=3.0 S; Factorul de amplificare spectrala al acceleratiei: Combinatia componentelor actiunilor seismice: SRSS; Clasa de ductilitate M determinate de conditiile seismice. ;
Sd(T1)-ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1 T1-perioada proprie fundamentala de vibratie a cladiriiin planul ce contine directia orizontala considerata m-masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de bivel mi -factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa modala efectiva asociata acestuia,ale carui valori sunt : =0,85 T1<TC
I-factorul
de importanta-expunere al constructiei
3/3/2013
Page 9 of 29
T>TB=>Sd(T)=ag ag=0,16 g=1,57 [m/s2]

(T) 0=2,75
q=3,5
-introduce influenta unora din factorii carora li se datoreaza suprarezistenta structurii,in special a redundantei constructiei.
Pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente ;
=1,35-cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri q=4,725
Sd(T)=1,57 mi=2590 [t]
=0,909[m/s2]
Fbi=1,2 0,909 2590=3690,594 [kN] 5. Calculul automat al structurii. Pentru calculul automat al structurii s-a utilizat programul ETABS. Programul este elaborat de corporatia Computer and Structures, Inc. si se bazeaza pe analiza elementului finit (FEM). Programul ofera posibilitatea efectuarii atat a unei analize statice sau dinamice liniare cat si neliniare. Metoda de lucru presupune definirea unui model al structurii cat mai apropiat de realitate si aplicarea incarcarilor sub forma cea mai posibila de aparitie. S-au definit astfel 4 cazuri de incarcare statica: GC incarcarea permanenta LD incarcari temporare normate SX incarcarea seismica pe directia Ox SY incarcarea seismica pe directia Oy Urmatoarea etapa a fost definirea combinatiilor de incarcari: GF gruparea fundamentala: GF = 1,35 LD GSX1 gruparea speciala 1: GSX1 = LD + SX (incarcarea seismica aplicata pe directia Ox) GSX2 gruparea speciala 2: GSX2 = LD SX (incarcarea seismica aplicata in sens opus Ox) GSY1 gruparea speciala 3: GSY3 = LD + SY (incarcarea seismica aplicata pe directia Oy) GSY2 gruparea speciala 4: GSY4 = LD SY (incarcarea seismica aplicata in sens opus Oy) INF infasuratoarea: INF = GC + GSX1 + GSX2 + GSY1 + GSY2 Am obtinut astfel raspunsul modelului la incarcarile aplicate. In continuare calculele de la 6. sunt efectuate pe baza diagramelor de moment incovoietor, forta axiala sau taietoare obtinute cu ajutorul programelor prezentate. 6. DIMENSIONAREA SI CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURALE.
6.1. Calculul planseelor Placile sunt elemente de rezistenta, care lucreaza la incovoiere, sunt armate pe una sau doua directii in functie de valoarea raportului laturilor, mai mare sau mai mic decat Se va efectua calculul momentelor de pe fiecare ochi de placa si cu momentele echilibrate se va dimensiona aria de armatura pentru placa de peste parter.In continuare voi prezenta calculul pentru fiecare tip de placa in parte: PLACA 1(2 laturi simplu rezemate,2 laturi incastrate)
Incarcare pe placa q= 13.37 KN
Raportul dintre laturi =ly/lx
ly 5.455
lx 5.115 1.06
REZULTA 0.0608 MOMENTE KN
COEFICIENTI
: 2 4 = 0.0787 Mx 0.0187*13.37*5.4552=7.43 KN = 1 * =
1 0.0187
0.0285 5 =
POZITIVE
IN CAMP My = 2 * q*ly2=
q*lx2=
0.0285*13.37*5.1152=9.96
MOMENTE NEGATIVE PE REAZEME Mx` = - 4 * q*lx2 My `= - 5 * q*ly

2
= -0.0787*13.37*5.1152=-27.52 = -0.0608*13.37*5.455 =-24.18

2
KN KN
DIMENSIONARE ARMATURA:
3/3/2013
Page 10 of 29
Se cunosc: - rezistenta la compresiune a betonului - rezistenta le intindere a otelului - latimea de calcul a placii b = 1 m - grosimea placii h = 130 mm - inaltimea utila a sectiunii ARMARE IN CAMP: Mx = 9.96 [kNm] Se determina dintr-o ecuatie de echilibru a momentelor: mm N/mm2 N/mm2
Cantitatea de armatura se obtine dintr-o ecuatie de proiectie pe axa elementului:
mm2 Aria de armatura efectiva:
302 mm2 corespunzatoare pentru 68/ml Armarea in camp pe latura lunga:
7.43[kNm]
Aria de armatura efectiva:
corespunzatoare pentru Armarea in reazem: [kNm]
905 mm2 corespunzatoare pentru 812/ml
[kNm]
corespunzatoare pentru
PLACA 2(2 laturi simplu rezemate,2 laturi incastrate) Incarcare pe placa q=13.37 KN
3/3/2013
Page 11 of 29
ly 6.14
lx 3.585 1.71
REZULTA COEFICIENTI 1 =
: 0.0513 4 5= 0.0268 = 2 0.1136 = 0.0036
MOMENTE POZITIVE IN CAMP Mx = 1 * q*lx2 = 0.0513*13.37*3.5852 =8.81 My = 2 * q*ly2= 0.0036*13.37*6.142 =1.81 KN KN
MOMENTE NEGATIVE PE REAZEME Mx` = - 4 * q*lx2 = -0.1136*13.37*3.5852= -19.5203706 KN My `= - 5 * q*ly2 = -0.0268*13.37*6.142= -13.50836987 KN DIMENSIONARE ARMATURA: Se cunosc: - rezistenta la compresiune a betonului - rezistenta le intindere a otelului - latimea de calcul a placii b = 1 m - grosimea placii h = 130 mm - inaltimea utila a sectiunii mm N/mm2 N/mm2
ARMARE IN CAMP:
Mx = 8.81 [kNm] Se determina dintr-o ecuatie de echilibru a momentelor:
302 mm2 corespunzatoare pentru 68/ml Armarea in camp pe latura lunga:
1.81[kNm]
ARMARE IN REAZEM
19.52 [kNm]
3/3/2013
Page 12 of 29
Fundatii Speciale
www.terratest.ro
Piloti forati, Pereti Mulati, Imbunatatirea solului, Jet Grouting
13.50[kNm]
471 mm2 corespunzatoare pentru 610/ml PLACA 3(1 latura simplu rezemate 3 incastrate )
ly
lx 6.14 5.45 1.126 REZULTA COEFICIENTI 2 4 = 0.0649 = : 0.0189
1 5= 0.0558
0.0217
MOMENTE POZITIVE IN CAMP Mx = 1 * q*lx2 = 0.0217*13.37*5.452=8.61 KN
My =
2 * q*ly2 = 0.0189*13.37*6.142=9.52
KN
MOMENTE NEGATIVE PE REAZEME Mx` = - 4 * q*lx2 = -0.0649*13.37*5.452=-25.77 KN
My `= - 5 * q*ly2 DIMENSIONARE ARMATURA: Se cunosc:
= -0.0558*13.37*6.142=-28.12 KN
- rezistenta la compresiune a betonului - rezistenta le intindere a otelului - latimea de calcul a placii b = 1 m - grosimea placii h = 130 mm - inaltimea utila a sectiunii
N/mm2 N/mm2
mm
ARMARE IN CAMP:
Mx = 8.61 [kNm]
3/3/2013
Page 13 of 29
Se determina
dintr-o ecuatie de echilibru a momentelor:
9.52[kNm]
ARMAREA IN REAZEM:
25.77 [kNm]
28.12[kNm]
1013 mm2 corespunzatoare pentru 912/ml PLACA 7 (1 latura simplu rezemate 3 incastrate)
ly 6.14
lx 3.04 si se va 01 arma pe o singura directie
Raportul
laturilor
mai
mare
ca
MOMENTE POZITIVE IN CAMP My= (q*ly2)/11 = ( 13.37 *6.14 )/11=7.46 KN
MOMENTE NEGATIVE PE REAZEME My = (q*ly2)/14 = (13.37 *6.14 )/14= 5.86KN
ARMARE IN CAMP:
3/3/2013
Page 14 of 29
7.46[kNm]
5.86[kNm]
302 mm2 corespunzatoare pentru 68/ml Celelalte placi si armarea corespuzatoare lor a fost centralizate in urmatorul tabel: Nume Lx Ly Lungime Moment in camp [Kn] PLACA 1 5.115 9.96 Armare in Camp Moment in reazem [kn] -27.52 Armare in reazem
12
5.455
7.43
-24.18
12
PLACA 2
3.58
8.81
-19.52
12
6.14
1.81
-13.50
10
PLACA 3
5.45
8.61
-25.77
12
6.14
9.52
-28.12
12
PLACA 4
5.45
6.67
-21.68
10
10
5.455
9.03
-24.54
12
PLACA 5
3.31
7.51
-16.27
12
6.14
1.56
-11.34
10
PLACA 6
3.31
6.28
-14.50
10
5.455
50
6 -
-133
6 -
10
PLACA 7
3.04 6.14
7.46
-5.86
PLACA 8
3.31
6.28
-14.50
10
5.455
50
-133
10
3/3/2013
Page 15 of 29
PLACA 9
4.31
9.85
10
-24.11
12
5.76
4.52
-19.16
12
PLACA 10
4.24
9.06
-247
12
5.455
4.57
-18.38
12
6. Calculul cadrului longitudinal. Calculul se face pentru un cadru transversal si unul longitudinal cele mai solicitate. Este bine cunoscut faptul ca pe directie transversala cadrele sunt mult mai solicitate decat pe directie longitudinala. Pentru calcul vom considera cadrul transversal de pe axul 8 si cadrul longitudinal de pe axul D. 6.1. Calculul grinzilor.
ARMAREA LONGITUDINALA CADRU LONGITUDINAL.
Se vor determina necesarul de armatura pentru grinzile longitudinale de pe cadrul longitudinal central de pe axul B de la nivelul parterului , Solicitarile de calcul sunt cele rezultate din infasuratoarea diagramelor de momente, calculate cu programul ETABS. 1. Vom efectua calculul pentru GRINDA 11 de la parter situata intre axele 1-2, de dimensiuni 250400 mm. Momentul de calcul in reazem este: M = 858 [kNm] Acoperirea cu beton de calcul este a = 25 mm Se cunosc: - rezistenta la compresiune a betonului Rc = 15[N/mm2] - rezistenta de calcul a armaturii Ra = 300 [N/mm2]
- inaltimea utila
400-25=375 mm
pentru PC52
Se alege
829.9 (216+120)
p>pmin pmin= 0.45% in reazem
Momentul de calcul in camp: M = 44.08 [kNm]
pentru PC52
3/3/2013
Page 16 of 29
Se alege
462mm2 (316)
p>pmin pmin>0.15 in camp Vom efectua calculul pentru GRINDA 8 de la parter situata intre axele 2-3, de dimensiuni 250500 mm. Momentul de calcul in reazem este: M = 163.47 [kNm] Acoperirea cu beton de calcul este a = 25 mm Se cunosc: - rezistenta la compresiune a betonului Rc = 15[N/mm2] - rezistenta de calcul a armaturii Ra = 300 [N/mm2]
- inaltimea utila
500-25=475 mm
pentru PC52
Se alege
1473 mm2 (325)
pentru PC52
Se alege
899mm2 (216+120)
p>pmin pmin>0.15 in camp 3.Vom efectua calculul pentru GRINDA 9 de la parter situata intre axele 3-4, de dimensiuni 250300 mm. Momentul de calcul in reazem este: M = 39.46 [kNm] Acoperirea cu beton de calcul este a = 25 mm Se cunosc: - rezistenta la compresiune a betonului Rc = 15[N/mm2]
3/3/2013
Page 17 of 29
- rezistenta de calcul a armaturii Ra = 300 [N/mm2]
- inaltimea utila
300-25=275 mm
pentru PC52
Se alege
603 mm2 (316)
pentru PC52
Se alege
308mm2 (214)
p>pmin pmin>0.15 in camp 4.Vom efectua calculul pentru GRINDA 14 de la parter situata intre axele 4-5, de dimensiuni 250300 mm. Momentul de calcul in reazem este: M = 25.51 [kNm] Acoperirea cu beton de calcul este a = 25 mm Se cunosc: - rezistenta la compresiune a betonului Rc = 15[N/mm2] - rezistenta de calcul a armaturii Ra = 300 [N/mm2]
- inaltimea utila
300-25=275 mm
pentru PC52
3/3/2013
Page 18 of 29
Se alege
402 mm2 (216)
pentru PC52
Se alege
226mm2 (212)
p>pmin pmin>0.15 in camp 5.Vom efectua calculul pentru GRINDA 3 de la parter situata intre axele 4-5, de dimensiuni 250500 mm. Momentul de calcul in reazem este: M = 94.29 [kNm] Acoperirea cu beton de calcul este a = 25 mm Se cunosc: - rezistenta la compresiune a betonului Rc = 15[N/mm2] - rezistenta de calcul a armaturii Ra = 300 [N/mm2]
- inaltimea utila
500-25=475 mm
pentru PC52
Se alege
942 mm2 (330)
p>pmin pmin= 0.45% in reazem Momentul de calcul in camp:
3/3/2013
Page 19 of 29
M = 59.68 [kNm]
pentru PC52
Se alege
462mm2 (314)
p>pmin pmin>0.15 in camp ARMARE LONGITUDINALA CADRU TRANSVERSAL 1.Vom efectua calculul pentru GRINDA 3 de la parter situata intre axele A-B, de dimensiuni 250500 mm. Momentul de calcul in reazem este: M = 185.52 [kNm] Acoperirea cu beton de calcul este a = 25 mm Se cunosc: - rezistenta la compresiune a betonului Rc = 15[N/mm2] - rezistenta de calcul a armaturii Ra = 300 [N/mm2]
- inaltimea utila
500-25=475 mm
pentru PC52
Se alege
1491 mm2 (218+225)
Momentul de calcul in camp: M = 103 [kNm]
pentru PC52
3/3/2013
Page 20 of 29
Se alege
913.9mm2 (114+2 22)
p>pmin pmin>0.15 in camp Vom efectua calculul pentru GRINDA 3 de la parter situata intre axele B-D, de dimensiuni 250550 mm. Momentul de calcul in reazem este: M = 226.36 [kNm] Acoperirea cu beton de calcul este a = 25 mm Se cunosc: - rezistenta la compresiune a betonului Rc = 15[N/mm2] - rezistenta de calcul a armaturii Ra = 300 [N/mm2]
- inaltimea utila
550-25=525 mm
pentru PC52
Se alege
1720 mm2 (222+225)
pentru PC52
Se alege
1140 mm2 (322)
p>pmin pmin>0.15 in camp ARMARE TRANSVERSALA CADRU LONGITUDINAL 1. Vom efectua calculul pentru GRINDA 11 de la parter situata intre axele 1-2, de dimensiuni 250400 mm.
3/3/2013
Page 21 of 29
Se cunosc: - rezistenta la intindere a betonului Rt= 1.1 N/mm2 - rezistenta la comoresiune a betonului Rc=13 N/mm2 - rezistenta de calcul a armaturii Ra=210 N/mm2 Ordine operatiunilor este urmatoarea: Q = 100.32 [KN]
Se verifica daca: Procentul de armare calculate anterior este corect.
<2,5
Distanta intre etrieri ae - ne = 2 Distanta maxima admisa intre etrieri:
=182,90
[mm]
Conform normativului P100/2006, capitolul 5, rezulta ca armarea in zone critice se va face cu minim 6 la o distanta minima dintre(hrg, 150mm, 7*diametrul armaturi longitudinale). Se stabileste ae = 100mm => 8/100 pe zona reazemelor si 8/150 in camp.
Vom efectua calculul pentru GRINDA 8 de la parter situata intre axele 2-3, de dimensiuni 250500 mm. Se cunosc: - rezistenta la intindere a betonului Rt= 1.1 N/mm2 - rezistenta la comoresiune a betonului Rc=13 N/mm2 - rezistenta de calcul a armaturii Ra=210 N/mm2 Ordine operatiunilor este urmatoarea: Q = 160.87 [KN]
Se calculeaza Rtred=((3-
)*Rt)/2 = 0.97
<2,5
=158.94
[mm]
3/3/2013
Page 22 of 29
3.Vom efectua calculul pentru GRINDA 9 de la parter situata intre axele 3-4, de dimensiuni 250300 mm. Se cunosc: - rezistenta la intindere a betonului Rt= 1.1 N/mm2 - rezistenta la comoresiune a betonului Rc=13 N/mm2 - rezistenta de calcul a armaturii Ra=210 N/mm2 Ordine operatiunilor este urmatoarea: Q = 659 [KN]
)*Rt)/2 = 1.19
<2,5
=158.94
[mm]
4.Vom efectua calculul pentru GRINDA 14 de la parter situata intre axele 4-5, de dimensiuni 250300 mm.
3/3/2013
Page 23 of 29
Se verifica daca: Procentul de armare se ia procentul de armare minim pmin=0.2%.
<2,5
=201,2
[mm]
5.Vom efectua calculul pentru GRINDA 3 de la parter situata intre axele 4-5, de dimensiuni 250500 mm.
<2,5
=201.2
[mm]
ARMARE TRANSVERSALA CADRU TRANSVESAL 3.Vom efectua calculul pentru GRINDA 9 de la parter situata intre axele A-B, de dimensiuni 250500 mm. Se cunosc: - rezistenta la intindere a betonului Rt= 1.1 N/mm2 - rezistenta la comoresiune a betonului Rc=13 N/mm2 - rezistenta de calcul a armaturii Ra=210 N/mm2 Ordine operatiunilor este urmatoarea: Q = 170.45 [KN]
)*Rt)/2 = 0.93
3/3/2013
Page 24 of 29
<2,5
=108.75
[mm]
3.Vom efectua calculul pentru GRINDA 9 de la parter situata intre axele B-D, de dimensiuni 250550 mm. Se cunosc: - rezistenta la intindere a betonului Rt= 1.1 N/mm2 - rezistenta la comoresiune a betonului Rc=13 N/mm2 - rezistenta de calcul a armaturii Ra=210 N/mm2 Ordine operatiunilor este urmatoarea: Q = 191.65 [KN]
)*Rt)/2 = 0.91
Se verifica daca: Procentul de armare calculat anterior este corect.
<2,5
=91.45
[mm]
Conform normativului P100/2006, capitolul 5, rezulta ca armarea in zone critice se va face cu minim 6 la o distanta minima dintre(hrg, 150mm, 7*diametrul armaturi longitudinale).
3/3/2013
Page 25 of 29
Se stabileste ae = 100mm =>
8/100 pe zona reazemelor si
8/100 in camp.
6. Calculul stalpilor Armare longtudinala
Calculul armaturii s-a facut pentru stalpul central aflat la intersectia axelor 4-B, pe toata inaltimea cladiri si au rezultat urmatoarele armari: Se cunosc: - rezistenta la compresiune a betonului Rc = 13 [N/mm2 ] - rezistenta la intindere a otelului Ra = 300 [N/mm2] - ezistenta la intindere a betonului R t = 0,8 [N/mm2] - b = h = 500 [mm] Rezistenta de calcul se determina astfel: Eforturile corespunzatoare sectiunii stalpului 4-B din programul de calcul la nivelul parterului au urmatoarele valori: M = 156.41 [KNm] N =14665 [KN] a =25mm Considerand acoperirea cu beton de 2,5 cm, rezulta:
500-25=475mm
excentricitatea aditionala este Se determina momentul corectat:
[kNm] Inaltimea zonei comprimate:
0.5>0.4=> se va majora pmin(latura)=0.3% pmin(total)=0.9%
Raportul a/h=25/500=0.05 Din tabelul 9 se scoate coeficientul = 0.224
Anec= ( *b*h*Rc)/Ra = (0.224*500*500*13)/300 = 2426.667mm2 Aef_latura = 2454mm2 (525) Aef_totala = 327.1mm2 (1625)
platura =
> pmin(0.3%)
ptotal =
> pmin(0.9%)
Eforturile corespunzatoare sectiunii stalpului 4-B din programul de calcul la nivelul Etajului 1 au urmatoarele valori: M = 101.39 [KNm]
3/3/2013
Page 26 of 29
N =1011.31 [KN] Considerand acoperirea cu beton de 2,5 cm, rezulta: a =25mm
500-25=475mm
Excentricitatea aditionala este
Se determina momentul corectat:
0.3<0.4=> Procente de armare pmin(latura)=0.2% pmin(total)=0.6%
Anec= ( *b*h*Rc)/Ra = (0.17*500*500*13)/300 = 1841.66mm2 Aef_latura = 1900mm2 (522) Aef_totala = 6080mm2 (1622)
platura =
> pmin(0.2%)
ptotal =
> pmin(0.6%)
Eforturile corespunzatoare sectiunii stalpului 4-B din programul de calcul la nivelul Etajului 2 au urmatoarele valori: M = 89.83 [KNm] N =567.54 [KN] Considerand acoperirea cu beton de 2,5 cm, rezulta: a =25mm
500-25=475mm
excentricitatea aditionala este Se determina momentul corectat:
3/3/2013
Page 27 of 29
platura =
> pmin(0.2%)
ptotal =
> pmin(0.6%)
Eforturile corespunzatoare sectiunii stalpului 4-B din programul de calcul la nivelul Etajului 3 au urmatoarele valori: M = 56.68 [KNm] N =121.38 [KN] Considerand acoperirea cu beton de 2,5 cm, rezulta: a =25mm
500-25=475mm
excentricitatea aditionala este
Se determina momentul corectat:
[kNm]
platura =
> pmin(0.2%)
3/3/2013
Page 28 of 29
ptotal =
> pmin(0.6%)
ARMARE TRANSVERSALA STALP CENTRAL 500X500MM
ARMARE CU ETRIERI PARTER
n=
=0.45
-se determia rezistenta de calcul a betonului la intindere pentru calculul la forta taietoare Rt=Rt (1+0,5n)=0,8 (1+0,5 0,45)=1.35 [N/mm2]
nu este necesar calculul etrierilor. Armatura transversala se dispune constructiv.Pe directia fiecarei laturi,procentul de armare transversala trebuie sa fie mai mare decat 0,1%.Se alege un etrier perimetral -ne=4 8(Ae=50,3 mm2 ) si un etrier interior 8(Ae=50,3 mm2).
-distanta intre etrieri ae Alegem etrieri 8/100 in zona reazemelor si 8/200 in rest.
mm
ARMARE CU ETRIERI ETAJ1
n=
=0.311
mm
n=
=0.175
mm
n=
=0.037
-se determia rezistenta de calcul a betonului la intindere pentru calculul la forta taietoare
3/3/2013
Page 29 of 29
Rt=Rt (1+0,5n)=0,8 (1+0,5 0,037)=1.12 [N/mm2]
mm
LA PREZENTUL BREVIAR DE CALCUL AM ATASAT SI CELELALTE CALCULE PENTRU STALPI SI GRINZI SUB FORMA DE TABEL, PRECUM SI DIAGRAMELE REZULTATE DIN ETABS.
DISTRIBUIE DOCUMENTUL Distribuie URL

http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Breviar-de-calcul-al-
Adauga cod HTML in site

Vizualizari: 343 Importanta:
<a href="http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Breviar-de-calcul-alelementel11244.php" target="_blank" title="Breviar de calcul al elementelor structurale http://www.scrigroup.com/casa masina/constructii/Breviar de
Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta Creaza cont nou
Termeni si conditii de utilizare | Contact SCRIGROUP 2013. All rights reserved
3/3/2013

Exemplu Proiectare

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Exemplu Proiectare

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Breviar de calcul al elementelor structurale

Username / Parola inexistente Login Register

Breviar de calcul al elementelor structurale Constructii

TERMENI importanti pentru acest document

Greutate specifica [daN/mp]

Actiuni normate [daN/mp]

Breviar de calcul al elementelor structurale

0.13 0.02 0.007 0.01

2500 2100 1100 50

325 42 7.7 0.5 487.7

1.35 1.35 1.35 1.35

438.7 56.7 10.39 0.675 557.76

40.88 0.5 478.88

0.675 0.675 545.86

0.02 0.3 0.05 0.02

1900 950 250 1900

1.35 1.35 1.35 1.35

51.3 384.75 16.87 51.3 504.22

0.02 0.25 0.02

1900 950 1900

1.35 1.35 1.35

51.3 320.6 51.3 423.2

0.01 0.12 0.01

1.35 1.35 1.35

0.675 56.7 0.675 58.05

Evalurea incarcarilor variabile. Incarcarea din actiunea zapezii. , unde:

Breviar de calcul al elementelor structurale

= 10.4 cm unde: hp inaltimea placii; P perimetrul unui ochi de placa.

sectiuni dreptunghiulare se considera

, adica h > 14cm.

Breviar de calcul al elementelor structurale

Fig. Aria aferenta unei grinzi.

Obtinem astfel incarcarea pe grinda: Aaf aria aferenta; L lumina.

, unde: Ab este aria sectiunii de beton, iar N este efortul

axial, si ca inaltimea zonei comprimate este:

se va observa ca acestea vor avea valori apropiate si v >

. Plafonul admis pentru zona

Breviar de calcul al elementelor structurale

Grinda 9: Grinda 8: Grinda 4: Grinda 3: TOTAL=334 kN

= 0.250,31.8251=3.375[kN] = 0.250,58251=8.75 [kN] = 0.250,553.2251=11 [kN] = 0.250,595251=9.21 [kN]

= 2 x 0.025 x 313 x19 x 1 =30.52 kn

Incarcarea din tencuiala pe placa

= 0.02 x 27.96 x19 x 1 =10.62 kn TOTAL = 258.84 kn x2 = 517.68 kN

TOTAL PE STALP = 734.608 kn Sectiunea stalpului rezulta astfel:

Breviar de calcul al elementelor structurale

Incarcare din greutate placa:

Grinda 3: Grinda 8: Grinda 9: TOTAL=23.99 kN

= 14.12 x 0.94 x 1 =13.31 kn Incarcarea din tencuiala pe placa

= 0.02 x 14.13 x19 x 1 =5.36 kn Incarcarea din tencuiala atic

2x Incarcarea din perete cortina

= 2 x 0.025 x 4.09 x19 x 1 =3.88 kn

Breviar de calcul al elementelor structurale

Incarcarea din tencuiala pe placa

= 0.02 x 14.13 x19 x 1 =5.36 kn Incarcarea din tencuiala pe pereti

2x Incarcarea din perete cortina

= 2 x 0.025 x 16.47 x19 x 1 =15.64 kn

= 4.41 x 0.44 x 1 =1.94 kn TOTAL = 134.84 kn

TOTAL PE STALP = 3249 kn Sectiunea stalpului rezulta astfel:

Fig.4. Aria de fundare si sectiune caracteristica fundatiei. Conditii constructive:

Breviar de calcul al elementelor structurale

latura B a blocului de fundatie se determina cu relatia: LB

4.Din actiunea seismului

EVALUAREA INCARCARILOR SEISMICE

MOMENTE NEGATIVE PE REAZEME Mx` = - 4 * qlx2 My `= - 5 q*ly

= -0.078713.375.1152=-27.52 = -0.060813.375.455 =-24.18

MOMENTE POZITIVE IN CAMP Mx = 1 * qlx2 = 0.051313.373.5852 =8.81 My = 2 qly2= 0.003613.37*6.142 =1.81 KN KN

MOMENTE POZITIVE IN CAMP Mx = 1 * qlx2 = 0.021713.37*5.452=8.61 KN

MOMENTE NEGATIVE PE REAZEME Mx` = - 4 * qlx2 = -0.064913.37*5.452=-25.77 KN

MOMENTE POZITIVE IN CAMP My= (qly2)/11 = ( 13.37 6.14 )/11=7.46 KN

MOMENTE NEGATIVE PE REAZEME My = (qly2)/14 = (13.37 6.14 )/14= 5.86KN