M n stirea Bârsana

de admin | 2 Octombrie 2008

ISTORICUL M N STIRII

Localitatea Bârsana este o a ezare str veche, situat pe malul drept al râului Iza, la o
dep rtare de 20 kilometri spre sud-est de municipiul Sighetul Marma iei. Dac s p turile
arheologice au scos la iveal relicve care arat c aici au existat a ez ri omene ti înc din
epoca hallstattiana, în izvoarele scrise, localitatea Bârsana este atestat începând cu 1326
când, la 26 septembrie, regele Carol Robert emite o diplom prin care sunt înt rite
drepturile de posesiune asupra mo iei Bârsana, pentru cneazul Stanislau Bârsan, care
avea aceast mo ie cu drept de mo tenire. Mai tarziu, a a cum reiese din diplomele emise
de regele Sigismund de Luxemburg la 30 aprilie i respectiv 21 iulie 1390, proprietarii
mo iei Bârsana erau Voievozii Balcu i fratele s u Drag.

La Bârsana au existat dou vetre monahale, la aproximativ opt - nou kilometri dep rtare
una de alta: una în partea sud-estic a hotarului, în locul numit Valea Slatinei, iar alta în
partea sud-vestic a hotarului, pe dealul Humâna, la izvoarele v ii, care ast zi se nume te
Valea Hotarului, iar în documentele secolului al XIV-lea e amintit cu numele Valea
M n stirii. M n stirea de pe dealul Humâna este aestat documentar de o diploma din 21
iulie 1390. Pân în prezent nu se cunosc alte documente care s ateste existen a acestei
m n stiri. Dup tradi ie M n stirea din Humâna a disp rut în secolul al XVIII-lea, când,
prin ac iunile unia iei, au fost distruse mai multe m n stiri de pe teritoriul Transilvaniei.

M n stirea de pe Valea Slatinei: Istoricul acestei m n stiri începe cu o sih strie, care a
existat în Valea Slatinei, în locul numit La Pãrul C lugarului. Este greu de stabilit data la
care a luat fiin aceast sihastrie, totu i tradi ia spune c m n stirea din Valea Slatinei a
fost „mai veche, mai mare i mai important decât cea din Humâna”. Via a monahal în
sih stria din Valea Slatinei se pierde în negura vremurilor, începutul ei poate c a avut loc
în secolul al XIII-lea sau în primii ani ai secolului al XIV-lea. Cu timpul, în jurul acestei
sih strii s-au adunat c lugari i fra i, care i-au f cut acolo chilii i biseric de lemn i a a
cum s-au petrecut lucrurile cu majoritatea m n stirilor de pe teritoriul românesc, i aici,
modesta sih strie a devenit m n stire.

La Pãrul C lugarului, m n stirea era foarte izolat , se afla adâncit într-o p dure de
foioase de pe un deal situat la mare dep rtare de localitate. Accesul la m n stire era
îngreunat i din cauza râului Iza, peste care nu exista o punte de trecere în apropiere. De
aceea, în a doua jum tate a secolului al XIV-lea, m n stirea a fost mutat din Valea
Slatinei într-un loc din dreapta Izei, numit pe atunci Podurile Strâmtorii, iar dup mutarea
m n stirii în acest loc, platoul a primit numele Podurile M n stirii.

Dup tradi ie, mutarea m n stirii a fost facut de c tre un voievod, iar acesta nu putea fi
altul decât Balcu Vod care a condus ara Maramure ului timp de treizeci de ani fiind
ultimul mare voievod al Maramure ului. În sprijinul acestei ipoteze pledeaz i faptul c
voievozii Balcu i Drag erau buni cre tini ortodoc i i ctitori de a ez minte sfinte; printre
altele, ei au ridicat m n stirea Peri la rangul de stavropighie patriarhal , au construit
biserica de piatra de la m n stirea Peri iar în 1364 au ctitorit biserica din Deal de la Ieud,
care în tradi ie poart numele voievodului Balcu - Biserica Balcului.
Voievozii Balcu i Drag, c rora li s-au al turat i boierii din sat, au înzestrat m n stirea
cu terenuri arabile, fâne e, p duri i alte bunuri, fiind în acest fel ctitorii m n stirii, iar
M n stirea Bârsana poate fi numit , pe drept cuvânt, m n stire voievodal . Treptat,
averile m n stirii s-au m rit, dar a sporit i prestigiul ei ca vatr de spiritualitate
româneasc . Aici se preg teau preo i, cantori, zugravi. Cu toate interdic iile impuse de
regimurile str ine, M n stirea Bârsana inea leg turi cu marile centre ortodoxe din ara
Româneasca i Moldova, de unde se procurau c r i de slujb i înv tur , nu numai
pentru trebuin ele m n stirii ci i pentru parohiile învecinate.

Din anul 1735, când episcopul Maramure ului Dosoftei Teodorovici, care î i avea
re edin a la M n stirea Uglea, a fost asasinat, pân în 1740, când episcop al
Maramure ului era Gavril tefanca de Bârsana, re edin a Episcopiei Ortodoxe Române a
Maramure ului a fost la M n stirea Bârsana. Episcopia Ortodox Român a
Maramure ului a fost desfiin at , oficial, în 1740, dar i dup aceast dat preo ii,
c lugarii i credincio ii maramure eni au r mas statornici în credin a str mo easc .
În timpul ac iunilor unia iei din jurul anului 1700 i perioadei care a urmat, Maramure ul
a r mas o adev rat cetate inexpugnabil a Ortodoxiei iar M n stirea Bârsana a avut un
rol important în apararea legii str mo e ti din acea perioad atât de grea din istoria
Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Chiar în condi iile presiunilor generate de extinderea
oficial a unirii religioase a românilor cu Biserica Romei asupra loca urilor de cult
ortodox din zona, m n stirea va rezista pân la 1791. La 12 iulie 1791 m n stirea a fost
desfiin at , c lugarii au fost alunga i i s-au refugiat în Moldova la M n stirea Neam .
Atunci m n stirea a fost devastat , chiliile i cl dirile anexe distruse, averea confiscat : o
parte a averii a trecut în proprietatea statului i predata m n stirii greco-catolice de la
Cernoc (Munkaci) iar, alta, inclusiv locul unde a fost m n stirea, a devenit proprietate a
bisericii parohiale din Bârsana.
Dupa desfiin area m n stirii, pe vatra m n stirii n-au d inuit decât biserica i st re ia.
Pentru a feri biserica de profanare i distrugere, credincio ii din Bârsana au mutat-o, în
1806, chiar în vatra satului, în locul numit Podurile Jbârului, unde se mai poate vedea i
azi. O dat cu mutarea bisericii, a fost dus în sat i st re ia. În aceast cas a func ionat
coala confesional româneasc în timpul renumitului dasc l Fabian.

M n stirea „Soborul Sfin ilor 12 Apostoli”: Locul pe care a fost m n stirea era bine
gospod rit în timpul când se afla în posesiunea parohiei din Bârsana. Pe el se afla o
livada frumoas cu pomi fructiferi, fâne e i ar turi. Dup al doilea r zboi mondial, locul
a fost confiscat de la parohie, partea de lâng drum a fost dat la mai multe familii, care
i-au construit acolo locuin e si astfel s-a constituit pe acel teren un adev rat c tun de
case noi. Partea terenului m n stirii, care este situat mai sus, pe teras , a r mas în
continuare liber , locul a fost p strat de Dumnezeu pentru ca pe el s se întemeieze o
nou m n stire.
Amintirea vechii m n stiri n-a disp rut din memoria credincio ilor, dar nici dorin a de a
avea alta în loc. Timpurile i evenimentele au fost împotriva acestei aspira ii. Înainte de
Marea Unire din 1918, Maramure ul, ca i întreaga Transilvanie, se afla sub stâpanirea
Imperiului habsburgic, ostil bisericilor i m n stirilor ortodoxe române ti. Între cele dou
r zboaie mondiale multe parohii au revenit la Ortodoxie i, în 1937, s-a reinfiintat
Episcopia Ortodoxa Român a Maramure ului. Atunci, s-a pus problema readucerii
bisericii i st re iei pe locul de odinioar i reinfiin area m n stirii, dar a urmat Dictatul
de la Viena care a destramat i aceste vise. Dup al doilea r zboi mondial a urmat
regimul comunist ateu, care se opunea înfiin rii de noi m n stiri. Astfel dorin a aceasta
s-a tot amânat, dar niciodat nu s-a stins.
Reinfiin area m n stirii, o n zuin mai veche a credincio ilor, nu s-a putut concretiza
decât dup 1989, când bârs ne tii au luat hot rârea s ridice o nou m n stire pe locul
unde a fost cea veche i, în 1991, au adunat materialul lemnos pentru biseric .

În 1992, Prea Sfin itul Justinian, întâist t torul Episcopiei Ortodoxe Române a
Maramure ului i S tmarului, înso it de un grup de preo i i diaconi, a vizitat locul unde a
fost M n stirea Intrarea Maicii Domnului în Biserica. S-a oprit pe locul unde, în urma cu
câteva sute de ani, a fost vechea biseric , a îngenunchiat cu adânc evlavie, a rostit o
rug ciune chemându-i ca mijlocitori pe Sfântul Ierarh Iosif M rturisitorul din Maramure
i pe episcopul Gavril tefanca, s-a ridicat i a spus c crede c aici se va ridica o nou
m n stire.

În 1993, Prea Sfin itul Justinian, Episcopul Maramure ului i S tmarului a sfin it piatra
de temelie a noii biserici a m n stirii. S-a stabilit c m n stirea va avea hramul Soborul
Sfin ilor 12 Apostoli. În ziua de miercuri, 30 iunie 1993, s-a pr znuit pentru prima dat
hramul noii m n stiri. În aceea i zi, în cuvântul de înv tur adresat mul imii de
credincio i, Prea Sfin itul Justinian a amintit hot rârea ca la Bârsana va fi m n stire de
maici.

În ziua de joi, 30 iunie 1994, a a cum rezult i din însemnarea de pe Sfânta Evanghelie,
a fost s rb torit hramul m n stirii. Liturghia arhiereasc a fost oficiat de Prea Sfin itul
Justinian, Episcopul Maramure ului i S tmarului, înconjurat de un numeros sobor de
preo i i diaconi. În acest cadru s rb toresc, Prea Sfin itul Justinian a prezentat-o pe
monahia Filofteia Oltean ca viitoare stare a m n stirii. Totodat diaconul Ioan Stoica a
fost hirotonit întru preot i a fost numit, în mod provizoriu, preot slujitor al m n stirii.

La început, lucr rile au fost supravegheate de p rintele Gheorghe Urda, parohul Bârsanei.
În 1994, Dumnezeu a adus-o sub cerul Maramure ului, de la M n stirea Râme , pe tân ra
monahie Filofteia Oltean, rânduit ca stare a noului a ez mânt. Fire energic i
întreprinz toare, cu sim artistic i zel ctitoricesc, Maica Filofteia a chivernisit i a
vegheat, pân la cele mai m runte detalii, ridicarea întregului ansamblu m n stiresc,
închinat Soborului Sfin ilor 12 Apostoli (30 iunie).
Reconstruc ia M n stirii Bârsana este o punte între trecut i viitor. Folosind ca surs de
inspira ie tradi ia locala, toate cl dirile din incinta m n stirii sunt executate din lemn de
stejar i pietre de râu, fiind ridicate de me teri din localitate, asigurând astfel
continuitatea artei cioplirii i îmbin rii lemnului.
Proiectul M n stirii „Soborul Sfin ilor 12 Apostoli” - Bârsana a fost gândit ca un
ansamblu arhitectural, elaborat de arhitectul Dorel Cordos, care se va dezvolta în timp i
spa iu în func ie de posibilit ile financiare ale locanicilor, ale sponsorilor i de nevoile
spirituale ale ob tii monahale.
Proiectul cuprinde urm toarele obiective: Biserica în stil marmure ean, Altarul de var ,
Aghiasmatarul, St re ia, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Casa
me terilor, Praznicarul cu trapeza, Muzeul, Turnul - clopotni , Poarta maramure ean ,
Monumentul funerar, drumul de acces, loc pentru aprinderea lumân rilor, troi e, lac, pod
peste lac, alei care duc la diferite obiective, parcare i altele.

Fotografii realizate de Laura i Lauren iu Negri an

Topic: Descrieri | Editare | F r Comentarii »