M n stirea Dintr-un Lemn

de Chesarie Gheorghescu | Mai 27, 2008

SCURT ISTORIC

Situat la aproximativ 25 km sud de Râmnicu Vâlcea i la 10 km

nord de B beni, pe valea Otas ului, în comuna Frânce ti, separat prin dealurile vecine
de m n stirile Surpatele i Govora, pitoreasca M n stire Dintr-un Lemn este o oaza de
pace i de bucurie spiritual pentru to i aceia care z bovesc mai mult la ad postul
zidurilor ei. Potrivit unei vechi tradi ii locale, M n stirea Dintr-un Lemn ar fi luat fiin
în primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea în acest loc a unei bisericu e
de lemn din materialul unui singur stejar. Ea a fost ridicat în cinstea Icoanei Maicii
Domnului, icoana ce se p streaz azi în biserica de piatr din incinta de jos a m n stirii.
În baza acestei tradi ii a ezarea monahal de aici poart numele de M n stirea Dintr-un
Lemn.
Cea mai veche m rturie despre m n stire a fost consemnat în scris de diaconul Paul de
Alep, care l-a înso it pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în c l toriile acestuia prin rile
Române, între anii 1653-1658. Paul de Alep scrie c un c lug r ar fi g sit o icoana a
Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce care
îl îndemna: “Dorin a mea este ca tu s zide ti aici, pentru mine, o m n stire din acest
copac”. Urmând îndemnul, pustnicul a ridicat pe acel loc o bisericu folosind numai
lemnul acestui falnic arbore. Mitropolitul Ungrovlahiei Neofit
Cretanul, cercetând M n stirea Dintr-Un Lemn la 29 iulie 1745, scria la rândul s u: “Un
cioban cu numele de Radu, în timpul lui Alexandru Vod (1568-1577), a visat Icoana
Maicii Domnului, despre care aminte te Paul de Alep, i, t ind stejarul în care a gasit
icoana, a f cut din lemnul lui o bisericu , numita din aceast pricin M n stirea Dintr-un
Lemn”. Cam acela i lucru afirm în 1842 i poetul Grigore Alexandrescu.
Dupa cum se vede, tradi ia cu privire la întemeierea primei a ez ri monahale la
M n stirea Dintr-un Lemn nu are nici o leg tur cu faimoasa nuvela istorica a lui
Alexandru Odobescu “Doamna Chiajna” în care autorul a pus legenda M n stirii Dintr-
un Lemn în leg tur cu luptele pentru domnie dintre partida boierilor olteni din a doua
jumatate a secolului al XVI-lea i urma ii lui Mircea Ciobanul (+1559). “Doamna
Chiajna” are meritul de a scoate în eviden patriotismul nobililor p mânteni, boierii
Socole ti care luptau împotriva abuzurilor turcilor i grecilor în rile române. Existen a
stejarilor seculari precum i a Icoanei Maicii Domnului de la M n stirea Dintr-un Lemn
se constituie azi în probe de necontestat pentru adev rurile consacrate în legend .
Întemeierea schitului este datorat , a adar, unui pustnic râvnitor a sluji pe Dumnezeu cu
credin i total d ruire a a cum numai marii d rui i au facut-o totdeauna pentru Biseric
i pentru Neamul lor.
 Via a monahal la români a avut i are temeiuri s n toase i profund
religioase. M n stirile n-au luat fiin pentru a ad posti, a a cum se întâmpla în nuvela lui
Odobescu, pe cei care au suportat decep ii personale, pe cei care neîmplinirea i-ar fi
îndemnat s se retrag la umbra unor schituri. Aceasta este o imagine elementara
construit de cei care nu cunosc spiritul ortodoxiei cre tine i nici rostul suprem al acestui
mod de via . Existen a monahal are temeiuri biblice i patristice milenare, i, prin
urmare, c lugarii i c lugari ele care se consacr acestei vie i sunt con tien i de voca ia
lor i se lupt cu ei în i i i cu toate încerc rile c utând s r spund , printr-o via sfânt ,
sfâtului Domnului din Evanghelie (Matei 19, 27-29, Luca 18, 29-30) i îndemnului
Apostolului Pavel adresat fecioarelor din Corint (I Cor. cap.7).
Construit chiar pe locul stejarului purt tor de icoan , dup toate probabilit ile, pe la
mijlocul secolului al XVI-lea, bisericu a de lemn este lucrat din bârne groase încheiate
în coad de rândunic , are o form dreptunghiular , cu absida altarului decrosat , cu o
lungime total de 13 m, pe o l ime de 5,50 m i e înalt de aproximativ 4 m, este
înconjurat la exterior de un brâu în torsada s pat în grosimea lemnului, cu un pridvor
deschis, f r turl . Aceast mic biseric este o m rturie de necontestat a spiritului
religios propriu oamenilor din aceast zona a Olteniei. Ea adaug pitorescului locului un
element în plus: f r aceast bijuterie în lemn, lucrat de me terii rani, peisajul i cei
cinci stejari seculari de la M n stirea Dintr-un Lemn ar fi, f r îndoial , lipsit de farmec.
Iconostasul sculptat în lemn de tei, în 1814, este o veritabil opera de art ca i multe din
icoanele de lemn, adev rate giuvaeruri care împodobesc bisericuâa în interior. Abia
întrez rite la lumina str vezie a unei candele sau lumân ri plapande ele confera carate
unice atmsoferei de lini te care st pâne te aici. Rug ciunile se înal c tre cer în m rea a
lor simplitate iar în suflet se na te un sentiment de recuno tin , de venera ie pentru
“Ctitorii, monahiile i surorile sfânt loca ului acestuia, care odihnesc aici i pretutindenea
– dar i pentru c lugari ele i ostenitoarele de azi din m n stire, care asemenea
fecioarelor în elepte slujesc i ele în preajma Sfântului Altar cu întreaga lor fiin pentru
în l area Neamului Românesc i pentru a- i p stra via a lor curat a a cum e flac ra
candelelor aprinse pentru întâmpinarea Marelui HRISTOS (Matei 25,1-13)”. ICOANA
F C TOARE DE MINUNI A MAICII DOMNULUI de care este legat existen a
acestui sfânt a ez mânt monahal, este p strat cu mult venera ie în biserica mare din
incinta principal . Ea reprezint cel mai de pret obiect istoric i de arta al M n stirii
Dintr-un Lemn. Înalt de 1,50 m, lat de 1,10 m i având, a adar, dimensiuni
impresionante i o înf i are foarte veche, aceast icoan a trezit curiozitatea unor
renumi i cercet tori de arta bisericeasc . În anul 1929, Andrei Grabar de la Universitatea
din Strasbourg, vizitând m n stirea Dintr-un Lemn, a studiat icoana i a identificat-o ca
fiind pictat în secolul al IV-lea la m n stirea Theothokos din Grecia dup un model
despre care s-a spus c ar fi apar inut Apostolului Luca. Tradi ia spune ca în lume se mai
p streaz astazi 3 exemplare asemanatoare celei de la M n stirea Dintr-un Lemn.
Profesorul I. D. tefanescu afirm ca icoana a fost zugravit abia în a II-a jumatate a
secolului al XVI-lea. Dup p rerea altor speciali ti mai apropia i de noi, ca A. M.
Muzicescu, icoana ar fi fost lucrat înainte de anul 1453, la Bizan sau Muntele Athos,
folosindu-se un model mai vechi. P rerea din urm pare a fi plauzibil , dar modul în care
icoana a ajuns la noi r mâne înc în umbr . Dac lua în calcul strânsele leg turi
existente de-a lungul secolelor între rile Române i Constantinopol sau Muntele Athos,
putem imagina itinerarul acestei icoane care a fost purtat în spa iu i timp spre a oferi ani
în ir binefacerile ei credincio ilor de la nord de Dun re. Icoana de la M n stirea Dintr-
unn Lemn ar fi putut fi adus de un c lug r sau de vreun credincios care, stabilindu-se în
p durile seculare de aici, a ridicat i primul dintre schiturile consemnate de legend . Ea a
fost pastrat cu cinste pentru c aureola ei de obiect unic, miraculos i sfânt a fost
continuu poten at de evlavia pe care numai spiritul profund ortodox i-o putea conferi. i,
desigur, convingerea c este o copie a celei mai vechi imagini a Maicii Domnului
zugravit de Luca.

BISERICA DE PIATRA SI CHILIILE

Începuturile M n stirii Dintr-un Lemn sunt

legate, a a cum am v zut, de unele tradi ii sau legende care, f r îndoial , conserv o
bun parte de adev r istoric. M n stirea Dintr-un Lemn nu este amintit îns în cronicile
române ti pân în prima jum tate a secolului al XVI-lea. Primul document în care apare
numele a ez mântului monahal de aici poart data de 20 aprilie 1635. (Arh. Florica
Dumitriu: M n stirea Dintr-un Lemn, Editura Meridiane, Bucuresti 1968, pagina 3). Într-
o alt m rturie, scris la 27 noiembrie 1640, Matei Basarab spune c a zidit m n stirea
“de iznoava de intemei”. El o in ir printre m n stirile pe care le-a ctitorit (Arnota,
C ld ru ani, Brâncoveni etc.). Pisania bisericii de zid, aflat deasupra intr rii principale,
care dateaz din anul 1715, scris la porunca lui tefan Cantacuzino (1714-1716),
confirm cele aflate în documentul din 1640 i anume: faptul c biserica de zid a fost
construit de Matei Basarab i restaurat de tefan Cantacuzino (1715). De fapt i în
Pomelnicul M n stirii, scris de Dionisie Eclesiarhul Mitropoliei din Bucure ti la anul
1804, dup cel din 1715, la fila nr. 6 arat c : “M n stirea Dintr-un Lemn, unde se
cinste te i se pr znuie te hramul prea sfintei noastre n sc toare de Dumnezeu i pururea
fecioarei Marii, iaste zidit i în l at din temelie de r posatul întru fericire, maria sa,
bunul cre tinul domnu lo Matei Basarab Voevod.” (Pr. D. Bala a, Pomelnicul Sfintei
M n stiri Dintr-un Lemn, în Revista Mitropolia Olteniei, nr. 4-5, 1956, p. 260). Tot cu
Matei Basarab începe i Pomelnicul m n stirii din anul 1845, scris de Gheorghe -
Gherontie de la Hurezi (+1863), document care se p streaz în original în colec ia
m n stirii.

Cu toate acestea, Paul de Alep, care viziteaz

m n stirea, dup cum am consemnat mai sus, în decursul anilor 1653-1658, deci la
aproximativ 20 de ani dup întemeierea bisericii de piatr , adaug la cele conservate de
tradi ia local i de documentele scrise pân atunci, c M n stirea Dintr-un Lemn este
ctitoria unui mare boier i sp tar, contemporan cu Matei Basarab, “Un mare dreg tor,
spune el, pasionat s cl deasc biserici i m n stiri, dintre care (pe) unele le-a cl dit el
însu i”, (pe) altele le are mo tenire de la str mo ii s i: cea dintâi m n stire (a acestui
dreg tor) este Bistri a, apoi M n stirea Dintr-un Lemn, de maici, M n stirea Arnota,
Gura Motrului (zidit de el) i M n stirea Brâncoveni. Toate m n stirile care au fost
zidite de Matei Basarab le-a luat pe seama sa, fiindu-i ruda cea mai apropiat , el se ocupa
acum de administrarea lor” (Vezi: “C l toriile patriarhului Macarie în rile Române”
1653-1658, Bucure ti, 1990, p. 198).

La cele afirmate de Paul de Alep i în baza unor documente mai

recente, Radu Cre eanu afirma c : “autorul celei de a doua etape constructive a M n stirii
Dintr-un Lemn (deci a complexului edificiilor din piatr ), din care face parte în primul
rând biserica de zid, nu poate fi altul decât însu i Preda Brâncoveanu, fost mare sp tar,
mare clucer, mare vornic, viitor mare ban, cel mai mare boier al vremii sale” (vezi Radu
Cre eanu, M n stirea Dintr-un Lemn) Editura Meridiane, 1966, p.9.
Faptul c unele documente afirm c Matei Basarab este ctitorul bisericii de piatr , iar
altele îl prezint pe Preda Brâncoveanu nu trebuie s -l deruteze pe cercet tor. Este foarte
probabil ca la construc ia acestei m n stiri s fi contribuit – ca i în cazul altor edificii
similare – atât Voievodul cât i ruda sa, marele boier Preda Brâncoveanu. Acest fapt era
confirmat i de inscrip iile de pe tablourile ctitorilor din pronaosul bisericii de piatr , care
azi nu mai exist , fiind înl turate cu ocazia restaur rii din 1926-1936. Pe aceste portrete
votive scria: “Fondatorul Matei Voevod-Basarab i so ia sa Doamna Elena, Preda vel
vornic-Brâncoveanu cu Doamna P una, erban Cantacuzino cu Doamna Maria,
Constantin Brâncoveanu, Papa postelnic, Elisabeta schimonahia Brâncoveanca”. Biserica
de zid, în forma ei actual , prezint , în linii generale, arhitectura lui Matei Basarab.
Privit sub aspect arhitectural, biserica de zid este trilobat (triconca), cu altar octogonal,
iar pronaosul se termin cu un pridvor pe stâlpi.

Un brâu de c r mid în din i de fier str u i altul simplu - suprapus

despart biserica, la exterior, în dou registre succesive. În timpanul acestor arcaturi se pot
observa mici rozete în culori (acum foarte terse) imitând probabil frumoasele ornamente
exterioare de la Cozia i Curtea de Arge . Corni a bisericii este de c r mid , în culori
galben, verde i c r miziu. Pridvorul, cu coloanele de piatr , cu baze i capitele simple
“s-a terminat (cum gl suie te o inscrip ie aflat în latura de nord a pridvorului, pe un
stâlp) în luna octombrie în zilele prea luminatului Io erban Voevod, de Constantinos
Ioan, Ioan, zugravi, anul 1684 . Din pictura original i cea din anul 1684 nu se mai
p streaz decât chipul Maicii Domnului din timpanul intr rii în pronaos, desupra pisaniei.
Pictura actual este ea din 1715, dar foarte deteriorat . În pronaos i pridvor pictura a fost
restaurat în anul 1841, pierzând mult din valoarea artistic original . Icoana Sfintei
Fecioare de care este legat trecutul m n stirii se p streaz in catapeteasma bisericii de
piatr . Ea a fost îmbr cat cu argint de argintarul Blom în anul 1812, la dorin a lui Radu
Golescu care a suportat i cheltuiala pentru aceast lucrare. Cele dou policandre de la
erban Cantacuzino i Doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împ r te ti,
celelalte din catapeteasm i alte 36 de icoane mai mici (praznice) zugr vite în anii 1839
- 1840 de Gheorghe-Gherontie de la Hurezi reprezint în mare tezaurul de art care
împodobe te aceast biseric a m n stirii. În anul 1715, tefan Cantacuzino restaureaz
în întregime clopotni a m n stirii, situat la intrare în incinta principal (asem n toare cu
cea de la Hurezi) i Casa Domneasc (st re ia) de la nord, cu frumosul foi or pe stâlpi de
piatr în stil brâncovenesc i pictur de tradi ie bizantin . Ast zi casa Domneasc se afl
în plin proces de restaurare general . Importante sume de bani au fost puse la dispozi ie,
în vederea finaliz rii lucr rilor, de institu ii guvernamentale. La început chiliile
înconjurau biserica din toate p r ile. Cu timpul ele s-au deteriorat i s-au f cut multe
modific ri. Dup toate probabilit ile, cel pu in temeliile locuin elor actuale din incinta
bisericii apar in epocii lui Matei Basarab i tefan Cantacuzino. Prin urmare, Matei
Basarab, erban i tefan Cantacuzino, Arhimandriul Ioan, stare ul Hurezului i omul de
încredere al Brâncovenilor, Stare a Platonida, Arhimsmdritul Hrizant de la Hurezi, Maica
Stare Paisia Vasilescu i generalul Paul Teodorescu, fost ministru al Aerului i Marinei
în 3 guverne de dinainte de 1940 (+1981), dar i numero i ajut tori anonimi, precum i
smeritele monahii i surori adormite întru Domnul, care s-au str duit în decursul istoriei
s între in în bune condi iuni aceast sfânt a ezare monahal , pot fi socoti i pe drept
cuvânt “ctitori i binefacatori ai sfânt loca ului acestuia”. În compara ie cu numeroasele
edificii religioase ridicate de tefan cel Mare i Sfânt în Moldova, sau de Neagoe Basarab
i Constantin Brâncoveanu cel Sfânt în Muntenia, bisericile i m n stirile r mase de la
Matei Basarab sunt mai simple. Stilul acestor a ez minte este, poate, modest, mai
apropiat de cel popular i de aceea mai u or de în eles. Se urm rea îndeosebi utilul, i nu
grandiosul. Armonia propor iilor i decorul îngrijit le confer îns monumentalitate i
frumuse e. Aceste caracteristici le întâlnim, evident, i la M n stirea Dintr-un Lemn.
A ezarea a fost de la început i este pân azi m n stire de c lugari e. Dup restaurarea
din 1938-1940 f cut de ministrul Aerului i Marinei, acest ansablu monahal, consacrat
s rb torii Nasterii Maicii Domnului, a devenit în mod simbolic i Altar de închinare
pentru aviatori i marinari. Dup marele eveniment istoric din via a Poporului Român ce
a avut loc în decembrie 1989, conducerea actual a m n stirii in frunte cu monahia
Emanuela Oprea stare a acestui sfânt a ez mânt, face eforturi mari pentru prezentarea
ctitoriei de la Dintr-un Lemn potrivit cu cerin ele de libertate actuale ale credincio ilor
care cerceteaz aceast m n stire i pentru a o transmite în condi ii corespunz toare
genera iilor viitoare. În aceast activitate spiritual , dar îndeosebi administrativ-
organizatoric , care se continu cu mult avânt i generozitate, conducerea m n stirii
noastre este încurajat i sus inut pe toate planurile i în primul rând pe plan economic
de P. S. GHERASIM al Eparhiei Râmnicului precum i de generosul, patriotul i
devotatul român i fiu al bisericii str bune domnul Mugur Is rescu Guvernatorul B ncii
Na ionale Române i de domnul Ion Horea Hor scu din comuna Prundeni -Vâlcea. În
toate îndeletnicirile i eforturile depuse zilnic la altarul Sfânt de la M n stirea Dintr-un
Lemn, Maica Stare Emanuela Oprea este ajutat în acela i timp de preo ii deservi i
(Protosinghel Gherontie Baln i Arhimandrit Chesarie Gheorghescu) i de toate
monahiile i surorile sfântului loca care i-au închinat via a în slujba bisericii i
neamului românesc. M n stirea Dintr-un Lemn este o m rturie istoric i de art ce face
parte integrant din tezaurul cultural al poporului nostru. Veni i deci cu totii s ne
închin m la acest Altar, s -l pre uim i, prin ofranda noastr , s -l p str m pentru
genera iile viitoare, a a cum au f cut-o, în veac, i str bunii no tri.

Topice: Descrieri | Edit |