Lectia de educatie fizica Principala forma de insusire a probelor specifice atletismului

Este principala forma de transmitere a : - priceperilor atletice - cunostintelor atletice - deprinderilor atletice Se insuseste tehnica se se imbunatateste indicii functionali si a gradului de pregatire fizica Poate fi intalnita in: - invatamantul preuniversitar, universitar - scoli si licee cu program de atletism - in cluburi sportive Fiecare lectie trebuie: - sa se sprijine pe lectiile precedente - sa se pregateasca lectiile viitoare - pentru asigurarea legaturilor dintre lectii, este necesara intocmirea prealabila a unui plac in care sa fie prevazuta succesiunea sarcinilor si a principalelor mijloace, de-a lungul unei etape mai lungi ( trimestru, semestru ) Tipologia lectiei de atletism: - de invatare se insusesc noi cunostinte, se formeaza priceperi si deprinderi - consolidare ( fixare ) se repeta in conditii stabile - perfectionare exersare in conditii stabile, apoi in conditii cat mai variabile - verificare aprecierea gradului de stapanire a priceperilor si deprinderilor, de dezvoltare a capacitatii motrice - mixta cunostinte, priceperi si deprinderi noi, dar si repetarea celor invatate anterior Durata lectiei: - este diferita in functie de forma de invatamant: - 50 min invatamantul preuniversitar - 100 min invatamantul universitar - 90-100 min la clasele cu program de atletism - 90-100-150 min la cluburi Structura lectiei: - orientata pe opt momente/ verigi, grupate in trei parti succesive: - 1-2-3 pregatitoare = angrenare treptata a organismului in efort - 4-5-6 fundamentala = activitati esentiale, realizarea temelor lectiei - 7-8 finala = scaderea treptata a efortului 1) partea pregatitoare - denumita in limbaj sportiv, incalzire, exprima satisfacator sensul activitatii din aceasta parte a lectiei - cuprinde actiunile de pregatire a organismului pentru efortul specific - este determinata de sarcinile lectiei Masuri cu catacter organizatoric

a) in cazul colectivelor mai largi: - adunare studentilor - apelul nominal - enuntarea temei lectiei, a obiectivelor pentru lucru ( formatii si sectoare de lucru ) b) in cazul unui numar strans de atleti masurile sunt mult simplificate Functiile partii pregatitoare. a) Aducerea aparatelor si sistemelor: - cardiovascular - respirator - neuro- muscular - articular, la un nivel inalt de functiune b) Pregatirea organismului pentru a face fata Evitarea accidentelor care pot sa apara prin trecerea brusca la efectuarea unui efort ridicat. Crearea unei stari emotionale favorabile, specifice activitatii care urmeaza. Continutul partii pregatitoare: - mers vioi - alergare usoara - eercitii de angrenare a principalelor grupe musculare - exercitii de relaxare, mobilitate articulara pentru toate segmentele corpului - exercitii speciale pentru proba ce urmeaza ca tema de lectie - alergari in tempo moderat uniform - alergari accelerate Indicatii metodice: - durata: - 10 minute in scoala - 30-40 minute in invatamantul universitar - 60 minute pentru atleti - sa cuprinda multe exercitii pregatitoare, care sa asigure o pregatire fizica multilaterala 2) Partea fundamentala - se v-a insusi, consolida si perfectiona tehnica probelor - se v-or dezvolta calitatile motrice necesare Functiile partii pregatitoare: - invatarea, consolidarea, perfectionarea tehnicii exercitiilor de atletism - pregatirea fizica si insusirea unor elemente de tactica - pregatirea psihologica - verificarea gradului de pregatire din punct de vedere tehnic si al capacitatii de performanta Continutul partii fundamentale: - exercitii fundamentale si suplimentare de invatare a elementelor de tehnica - exercitii de pregatire tehnica generala si exercitii preluate din alte ramuri sportive - invatarea temelor noi - consolidarea si fixarea priceperilor si deprinderilor - dezvoltarea capacitatii motrice - varful nivelului de insusire a priceperilor si deprinderilor motrice Succesiunea invatatii tehnicii exercitiilor de atletism: - pas alergator lansat - pas alergator de accelelare

- pas lansat de viteza - startul din picioare si lansarea de la start - startul de jos si lansarea de la start - invatarea alergarii de garduri - sarituri si aruncari - exercitii de viteza se desfasoara la inceputul orei - exercitii de tehnica se desfasoara la inceputul orei - spre sfarsitul orei exercitii de rezistenta 3) Partea finala - dureaza 3-7 minute - organismul revine la indici normali de functionare Continutul partii finale: - exercitii cu efort redus, de relaxare, miscari lente - alergare usoara - mers cu caracter de plimbare - concluziile lectiei - indicatii colective - indicatii privind greselile observate, activitatea individuala Functiile partii finale: - linistirea treptata a activitatii organismului, prin scaderea corecta a efortului - revenirea marilor functii la nivelul obijnuit - pregatirea pentru activitatile urmatoare Indicatii metodice: - exercitiile sa nu necesite efort deoseit si sa nu ridice probleme de coordonare - exercitiile sa fie simple, cunoscute eleviilor - efortul scade progresiv

Aruncarile

Aruncarile atletice sunt probe in care un obiect, avand forme si dimensiune determinate este proiectat in aer cat mai departe posibil. Datorita prevederilor regulamentului competitional: - toti concurentii trebuie sa respecte modul de tinere ( priza ) a obiectului - sa execute anumite miscari inainte de aruncare - sa se incadreze in dimensiunile spatiului de concurs - sa respecte caracteristicile de constructie ale obiectului de aruncat In functie de aceste caracteristici ale obiectelor de aruncat, atletul aplica forta sa asupra obiectului in trei feluri determinand urmatoarele tipuri de aruncari : 1. Aruncarea tip impingere ( aruncarea greutatii )

in care forta atletului este aplicata abiectului sub forma unei presiuni dinapoi inainte si de jos in sus - mana aruncatorului este situata in permanenta inapoia si dedesubtul obiectului 2. Aruncarea tip azvarlire ( aruncarea sulitei si aruncarea mingii de oina ) - in care forta atletului este aplicata obiectului sub forma unei tractiuni rectilinie dinapoi inainte - mana aruncatorului aflandu-se in permanenta inaintea obiectului 3. Aruncarea tip lansare ( aruncarea discului si a ciocanului ) - in care forta atletului este aplicata obiectului sub forma unei tractiuni dinapoi inainte - dar pe o traiectorie curbilinie - bratul aruncatorului aflandu-se intins lateral, inaintea obiectului pana in momentul eliberarii acestuia. Aruncarea Greutatii Terenul de aruncare, zona in care se arunca greutatea, este o suprafata neteda si orizontala. Greutatea trebuie sa fie sferica, cu suprafata neteda. Are urmatoarele dimensiuni: - barbati: 7,260 kg - femei: 4 kg Reguli de concurs: - orice concurent are dreptul la trei aruncari - primii 8 atleti in ordinea rezultatelor abtinute au dreptul la inca 3 aruncari - aruncarea este valabila si v-a fi masurata de catre arbitrii, atunci cand obiectul ia contact cu solul in interiorul liniilor care marcheaza sectorul de aruncare - concurentul v-a trebui sa paraseasca zona de elan prin partea dinapoi, numai dupa ce obiectul a aterizat

Aruncarea Discului In regulamentul probei este prevazut faptul ca discul se arunca dintr-un cerc cu diametrul de 2, 50 metri, delimitat de o rama metalica. De asemenea, este prevazut ca cercul sa fie construit dintr-un material dur, nealunecos. In jurul cercului se fixeaza o cusca, deschisa in directia aruncarii, care are ca scop asigurarea securitatii tuturor. Discul de concurs are urmatoarele dimensiuni: - barbati: 2 kg - femei: 1 kg

Aruncarea Sulitei Sulita se arunca din spatele unui arc de cerc cu raza de 8 metri. Trasat la capatul unei piste de elan cu lungime minima de 30 metri si latimea de 4 metri. Sulita se compune din 3 parti: - un varf de metal - corpul propriu-zis - un manson de sfoara infasurat in jurul centrului de greutate al sulitei Principalele dimensiuni: - barbati: greutate: 800 g; lungime: 2,60-2,70 m - femei: greutate: 600 g; lungime: 2,20-2,30 m Reguli de concurs: - sulita trebuie tinuta de manson si eliberata pe deasupra umarului - pentru ca o aruncare sa fie valabila si sa fie masurata, trebuie varful metalic sa atinga terenul

Aruncarea Ciocanului

Ciocanul se arunca din interiorul unui cerc facut din beton. In jurul cercului se fixeaza o cusca. Ciocanul este format din trei parti: - un corp metalic cu greutate ( 7,260 kg B; 4 kg F ) - un cablu metalic - un maner care nu se va deforma in timpul aruncarii. Recorduri: Masculin: - Shot Put 23,12 Randy Borness 16.06.1966 USA LA - Discus Throw 74,08 Jurgen Schult 11.05.1960 - Hammer Throw 86,74 Yuriy Zelezny 16.06.1955 URSS - Javelin Throw 98,48 Jan Zelezny 16.06.1966 CZE Feminin: - Shot Put 22,63 Natalya Lisovskaya 16.07.1962 - Discus Throw 76,80 Gabriele Reinsch 23.09.1963 - Hammer Throw 79.42 Betty Heidler 14.10.1983 - Javelin Throw 72.28 Barbara Spotakova 30.06.1981