UNIVERSITATEA ``LUCIAN BLAGA`` SIBIU FACULTATEA DE DREPT ``SIMION BARNUTIU`` REFERAT Drept judiciar comparat Tema ORGANIZAREA SISTEMULUI

I JUDICIAR AMERICAN SI ROMAN

Prof. Univ. dr. IOAN LES

STUDENT : MORAR IONUT VLAD ANUL IV DREPT I.D. TARGU MURES

2012 2013

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR AMERICAN SI ROMAN Influentat de-a lungul istoriei de dominatia coloniala britanica, chiar si dupa unirea statelor in federatie, cele trei puteri legislative, executive si judiciara au fost impartite prin Constitutie intre Federatie si statele componente. Baza sistemului judiciar American o reprezinta tribunalele constituite la nivelul fiecarui stat si doar o mica parte din litigii au fost solutionate de tribunalele federale. Practic exista 50 de sisteme judiciare fiecare propriu statului care l-a elaborate, singura constanta fiind acordarea lor cu dispozitiile Constitutiei. Ca regula a organizarii sistemului judiciar statal, acesta cuprinde tribunale de prima instanta, curti de apel si o curte suprema ca tribunal de ultima instanta , majoritatea constituindu-se pe trei grade de jurisdictie. Exista in fiecare stat si alte tribunale si curti cu o competenta, jurisdictie, limitata. Tribunalele de prima instanta au o larga competenta atat in materie civila cat si penala si este principala instanta de fond. Denumirea acestei instante difera de la stat la stat fiind cunoscuta ca tribunal de district, sau tribunal de circuit, curti superioare ori chiar courts of common Pleas. Ele administraeaza toate probele necesare entru solutionara cauzei, iar compltul este format dintr-un singur judecator de profesie.Materia sucesorala este una speciala iar litigiile de acest fel se solutioneaza de tribunale speciale. Fiecare stat are insa serie de instante locale, in a caror competenta intra litigii cu o valoare mica sau de o mica importanta , instante suordonate triunalelor de prima instanta.Diferenta de competenta material ape celasi teritoriu intre tribunalul de prima instanta si instantele locale o dau deci natura litigiilor si valoarea lor. Curtile de Apel , au rolul exercitarii unui control judiciar asupra hotararilor pronuntate de tribunalele statale. Majoritatea statelor americane confera cetatenilor lor dreptul de a exercita aclea apelului , isa doar asupra problemelor de drept si nua sura chestiunilor de fapt., motiv pentru care instanta de apel nu este considerate un al doilea grad de jurisdictie. Fiecare stat are o instanta suprema , unica cu rol in interpretarea uniforma a legii, care pronunta in price maerie hotarari definitive si neapelabile, instanta deumita Supreme Court sau Supreme Judicial Court. Sistemul romanesc, este unitar ca si organizare ambele avand insa ca obiectiv asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor in mod impartial si independent. Dreptul procesual roman are personaj principal intotdeuna judecatorul, indiferent ca este vorba despre o instanta civila, penala, comerciala.
2

La baza piramidei sistemului romanesc se afla judecatoriile, care functioneaza ca prime instante . Ele sunt organizate ca instante fara personalitate juridica, prin Legea 304 /2004, art 38-40. Competenta materiala a judecatoriilor este prevazuta in chiar art. 1 din C. Proc Civila care spune ca :Judectoriile judec: 1. n prim instan, toate procesele i cererile, n afar de cele date prin lege n competena altor instane; 2. plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege; 3. n orice alte materii date prin lege n competena lor d ar si in Codul e procdura penala. Judecatoriile pot avea in organizarea lor sectii complete specializate pentru minori si familie. Instanta ierarhic superioara este tribunalul, instanta cu personalitate juridica, organizata la nivelul fiecarui judet.In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau dupa caz complete specializate pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios adminstrativ si fiscal, conflicte e munca si asigurari sociale iar acolo unde este necesar sectii maritime si fuviale sau marci si inventii sau altele. In ultimii ani se incearca infiintare achiar a tribunalelor specializate,( in prezent exista 4 asemenea tribunale) cu personalitate juridica, ce preiau tribunalului cauzele in domeniul in care se infiinteaza, tinzand oarecum spre modelul francez. Tribunalul roman este atat o prima instanta, o instanta de apel si o ultima instanta in cazurile limitativ prevazute de lege. Competenta materiala a tribunalelor este reglementata de dispoz. art 2 C.proc civila dar si de Codul de procedura penala. Curtile de apel sunt in numar de 15, sunt persoane juridice distincte, avand in circumscriptia fiecareia cateva tribunale judetene si tribunale specializate In cadrul lor pot functiona sectii sau complete specializate. Competenta sa materiala este prevazuta in art 3, Cod proc civila , iar in materie penala art 28, ind 1, Cod proc penala. Ele sunt al treilea grad e jurisdictie, in vreme ce curtile de apel franceze reprezinta de regula unica instanta de apel , al doilea si totodata ultimul grad de jurisdictie. Presedintii Curtilor de apel au calitatea de ordonator de credite secundar, au atributii de coordonare si control ale administrarii instantei. Completele de judecata sunt formate dintr-un singur judecator la cauzele in prima instanta, doi la judecarea apelului si trei judecatori la judecarea recursului indiferent de tipul instantei unde se judeca.

Organizarea sistemului judiciar federal American Sistemul judiciar federal este alcatuit din curti federale de district, curti federale de apel( de circuit) si Curtea suprema de Justitie, structurat pe trei niveluri, toate aceste instante fiind create prin insasi Constitutie. Curtile de district exista cel putin cate una in fiecare stat, judecand cauze civile , administrative, comerciale si penale care privesc legislatia federala- avand deci o competenta generala . Al doilea nivel de jurisdictie il reprezinta curtile federale de apel , care au o competenta teritoriala nationala. Hotararile pronuntate de aceste curti de apel nu pot fi atacate decat in mod exceptional la Curtea Suprema a SUA Curtea Suprema instanta din varful piramidei sistemului federal, este atat o institutie legala cat si una politica, asa cum considera literature juridica.Existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, fiind prevazuta de Constitutie. Legiuitorul i-a conferit o competenta originala, stabilita expres de Constitutie, care nu poate fi limitata de forul legislative- Congresul, care insa poate organiza tribunale inferioare dar si limita competenta altor instante federale. Curtea Suprema este compusa din 9 judecatori: un presedinte si 8 judecatori asociati. Nu exista sectii sau birouri, ativitatea sa dsfasurandu-se in Plenul sau, ia deciziile se iau cu majoritate de voturi.Activitatea de audieri dureaza doua saptamani dupa care cerceteaza dosarul , jurisprudenta, pronunta hotararea in sedinta si o publica. Competenta originala a Curtii este o competenta exceptionala si de prima instanta. Functia sa majora este de solutionare a recursurilor facute impotriva hotrarilor pronuntate de tribunalele federale si statale in conditiile legii. Exista trei cai de atac, create de dreptul englez common law si preluate , apoi mentinute in dreptul American, trei mijloace procedurale ordinare de desizare a Curtii Supreme si anume: writ of appeal, writ of certiorari, certification of questions.Prima dintre ele , writ of appeal, este modul procedural prin care se puteau controla hotararile judecatoresti pronuntate de catre instantele inferioare atat federale cat si statale, abrogat insa in 1988. Writ of certiorari este mijlocul prin care instanta inferioara cere instantei superioare sa verifice daca in cursul judecatii au fost incalacri le dreturilor, insa instanta supema are libertatea de apreciere daca cerceteaza sau nu cauza si apoi daca va considera necesar sao revoke, sa o confirme ori modifice. Certification of questions este procedura prin care instanta inferioara cere instantei supreme sa se pronunte de aceasta data intr-o problema de drept concreta, de a carei soluionare depinde decizia ce va fi ponuntata. Chiar daca instanta suprema se pronunta in acest sens, instanta inferioara nu este obligate, tinuta sa respecte modul de solutionare dat de aceasta.
4

Prin acste trei mijoace procedurale Curtea de Casatie isi indeplineste rolul sau politic si juridic de interpretare si aplicare a Constitutiei.In Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta suprema, fiind organizata in 4 sectii: civila si de proprietate intelectula, sectia penala, sectia comerciala si sectia de contencios administrativ si fiscal. Conducerea ei se exercita presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere iar judecarea cauzelor se face de complete formate din 3 judecatori ai aceleiasi sectii, din complete de 9 judecatori specializati in functie de natura cauzei sau de Sectiile Unite. In acest ultim caz, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in functie, iar decizia e luata cu majoritatea voturilor celor prezenti.Din punct de vedere al competentri teritoriale este clar ca are competnta nationala , iar in ceea ce priveste competenta materiala aceasta este reglementata de art 29 Cod procedura penala potrivit caruia solutioneaza cauze penale in prima instanta si recurs si art 4 Cod procdura civila conform caruia in materie civila judeca. recursurile declarate mpotriva hotrrilor curilor de apel i a altor hotrri, n cazurile prevzute de lege si recursurile n interesul legii, la care se adauga si alte cayuri prevazute expres prin legi speciale. In SUA functioneaza si alte instante speciale , cu co competenta material limitata fie la litigii in materia taxelor si impozitelor federale, sau a actiunilor nelectuale savarsite de particularii contra SUA, chestiunide drept vamal. Asemenea instante speciale sunt curtile militare de apel, instante formate din judecatoi civili, si a caror competenta este solutionarea apelurilor indreptate impotriva deciziilor pronuntate de curtile martiale si de tribunalele militare. Corespondente in sistemul roman sunt tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale a caror competenta este stabilita in art 27, 28 Cod Proc Penala, putand functiona ca prime instante, instante de apel , de recurs . La noi , aceste instante au fiecare statut de unitate militara, cu indicativ propriu. Curtile cu juri este o procedura total straina sistemului roman contemporan, in schimb pentru sistemul american reprezinta un important simbol al justitiei.Sistemul prezinta avantajul unei judecati rationale in care probele se administreaza in fata unor judecatori populari impartiali. Al saselea amendament la Constitutia federala spune ca in toate procesele criminale , acuzatul beneficiaza de dreptul la o judecata rapida si publica de unjuriu partial al statului si districtului unde s-a comis fapta De regula numarul juratilor este de 12, insa jurisprudenta a decis ca o cerinta minima constituirea juriului din minim 6 jurati. Fiind un drept constitutional, beneficiarii sai pot renunta in mod expres la acest drept cu acordul Ministrului Public si aprobarea tribunalului.
5

Conditia fundamentala este ca juratii sa fie reprezentativi pentru comunitatea respectiva si alegerea lor sa se faca fara vreo discriminare, si totodata alegerea acestor jurati trebuie sa se faca cu respectarea dreptului egal al acuzatului de a fi judecat de un juriu impartial. Sunt totusi incompatibili pentru a fi jurati, potrivit uno legi statale, anumite persoane precum condamnati penal, preoti, avocati, etc. In procesele penale juratii au ca rol fundamental sa detrmine starea de fapt si sa decida asupra culpabilitatii sau nevinoatiei acuzatului. Judecatorul poate totusi indreta eroarea prin care juriul condamna acuzatul impotriva regulilor de drept, dar nu poate interveni daca acuzatul este declaat nevinovat. Judecatorul poate si uneori este chiar obligat sa dea instructiuni juratilor cu privire la dreptul aplicabil in speta, ori la sarcina probei, prezumtia de nevinovatie, si alte ase,enea instructiuni cu caracter general. Evitandu-se influentarea prin mass media a juratilor, acestia delibereaza in secret si adopta un verdict cu unanimitate de voturi sau cu mojoritate de voturi functie de reglementarile statale.Dupa pronuntarea verdictului , judecatorul pronunta o hotarare de drept conforma cu solutia dta de juriu. Tot judecatorul are posibilitatea sa dispuna dizolvarea juriului si repunerea pe rol a cauzei daca juratii nu pot adopta un verdict. Marele juriu, existent si la nivel federal are rolul de acuzare penala , aflndu-se sub conducerea ministerului public si avand competente otal diferite de cel al micului juriu. Departamentul Federal de Justitie , este o importanta institutie guvernamentala cu rol in supravegherea activitatii de executare a legilor de interes public, asigurarea protectiei societatii contra activitatilor criminale si subversive, reprezentarea guvernului Federal in fata Curtii Supreme. Practic el este consilierul juridic al guvernului dar si al cetateanului de rand. Departamentul federal este condus de procurorul General ce are si functia de ministru al justitiei,In fiecare district federal functioneaza un birou al procurorului federal, care actioneaza in numele autoritatilor centrale pentru urmarirea penala a persoanelor vinovate de incalcarea puterilor si autoritatii Statelor Unite. Procurorii federali sunt numiti de presedintele SUA pentru un mandat de 4 ani . Ei sunt ajutati de asa numitii prosecutors , procurori ce asigura si garanteaza protectia judecatorilor, avocatilor, juratilor si tot ei elibereaza mandate de arestare a criminalilor si indeplinesc toate sarcinile trasate de procurorul federal. In cadrul Ministerului Public roman procurorii sunt organizati ierarhic, subordonati ministrului de Justitie . Mai mult, procurorul are posibilitatea de a promova si exercita actiunea penala in calitate de parte in proces, iar in procesul civil poate promova sau interveni in actiuni determinate de lege.

Ministerul public roman este alcatuit din parchete ce functioneaza pe linga fiecare judecatorie, tribunal, curte de apel sau instanta civila sau militara. Parchetele de pe linga tribunale si curti de apel au personalitate juridica, fiind structurate in sectii ce pot fi si ele impartite in servicii si birouri. Parchetele de pe linga Curti sunt conduse de procurori generale , iar cele de pe linga tribunale de prim procurori Parchetul de pe linga Inalta Curte are sectii servicii si birouri conduse de procurori sefi, inclusiv pentru combaterea infractiunilor facute de militari. Tot aici functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism cu o activitate reglementata de Legea 508/2004 si Departamentul national Anticoruptie, ale carui atributii, competenta , structura si organizare sunt stabilite in OUG 43/2002. si legea 304/2004 . In ceea ce priveste statutul magistratului in sistemul judiciar american, acestia desi numiti in functi pe un mandat determinat, nu sunt asimilati functionarilor, trebuind sa fie neutri si obiectivi in luarea deciziilor. Procedurile statelor de numire a judecatorilor sunt diferite de la numirea de catre guvernator, de catre legislativ pana la alegerea si selectionarea pe baza de merit. Atat judecatorii curtilor federale cat si cei ai Curtii Supreme , sunt numiti de Presedintele tarii, sunt inamovibili, dar pot fi destituiti printr-o procedura anevoioasa impeachment , in cazul in care se fac vinovati pentru tradare, coruptie, cima contra bunurilor publice sau delicte grave. Durata mandatului judcatorilor este foarte diferita de la un stat la altul. Totusi , potrivit Constitutiei, judecatorii federali sunt numiti pe viata sub conditia uni une conduite. In sistemul judiciar roman, judecatorul este numit de Presedintele Romaniei, este inamovibil spe deosebire de mandatul limita al judecatorului american, insa ca si acesta din urma este independent, se supune doar legii si impartial. Ca urmare a diferentierii statutului judecatorului de cel al procurorului, dispozitiile art 3 din statutul magistratilor Legea 303/2004, vorbesc despre procuror astfel: Procurorii numii de Preedintele Romniei se bucur de stabilitate i sunt independeni, n condiiile legii, ei nefiind inamovibili ci doar stabili in acasta functie. Aparent doua sisteme de organizare judiciara foarte deosebite unul de celalalt, sistemul american si cel roman au totusi unele institurii prezente in ambele sisteme sau reguli identice . Considerand ca orice sistem judiciar este perfectibil, institutiile bune ale sistemului american pot fi implementate la noi , in vederea celeritatii si acuratetii actului de justitie. Bibliografie:

1. Ioan Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti 20022. 2. Viorel Ciobanu, G Boroi Drept procesual civil. Curs selectiv. Ed C H Beck, Bucuresti 2009 3. Gabriel Boroi Codul de procedura civila comentat si adnotat Ed Ch Beck Bucuresti 20014. 4. Ion Neagu Tratat de procedura penala .Partea generala Ed Universul Juridic Bucuresti 2008