trJ.

Ar,

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD

D[ PROCEDUNA CIVII,A 19

rr. PR OCEDIJRA DIVORTULUI

{art. 9L4,-934 din ryoul $qO de.prg-ceduri civiliJ

1..

Aspecte introductive

'El-+.g,-\ i Li:,''.:

'"

Procedura divor'fului in troul Cod de proceduri civili, degi pistreazi o serie de reguli procedurale din vechea reglenrentare, vine gi cu solulii legislative noi, impuse, pe de o parte cle nrodiftcirile legislative din planul clreptului substanfial favenr in vedere noul Cod civil r, respectiv art. 373-,104), rle inrportanfa socialS a instituliei chs5toriei?, iar pe de alti parle de solufiile oferite, de-a lungul tinrpului, de jurispruclengi qi de cloctrina in materie. Divorful, clin prisnra dreptului nraterial, a fosb definit3 ca acea ,,fannd rle disolulie a cdsdtoriei care constd in des'facerea ei, cu efecte penfi'u viitor, prirt trcordul pdrfilor seu pe cale judecdtoreuscd". Definifia este corectS, cu rnen[iunear ci gi clivorpul pe cale judecitoreasci implici doui conlponente: divorFul prin acord pi divor'ful bazat pe culpa sofilor. Pe de alti par'[e, in doctrinS't se face distincfia intre incetarea cdsitoriei vizuri ca o ,,indicare a cqzurilor naturale Si obiective prin core eceasta ia sfittsit" gi desfacerea cisitoriei care ar setnnifica ,,disolulsilitaten cdsdtoriei prin divorl". in docrrina veche5 necesitatea desfucerii cisitoriei a fost explicati in nrod sintetic Ai plastic: ,,intrucdt credinla ce Si-o datorau sofii tru tnai e.trstd, ci a devenit o situalie necirtstitd, ht dosul cdreia se ascuttd relof.iile ilicite sau cd legdnra sufleteascd dinh'e so.h rrrr mai poate existo, ci a fost irtlocttitd ltrin dispre!- llversiurte Si relafii ostile, nu e in interesul nici al ' Publicar irr NL Of, nr'. 5 i 1 din 24 iulie 2009.
.sc

copiilor, n[ci ul familiei, nici al societdfii de a se impune menflnerea unei situafii legale care nu mai corespunde realitafii". Spre deosebire de cauzele de incetare ale cisitoriei [moartea unuia dintre soli sau declararea judecitoreasci a morFii), divortul itnplici disolugia cSsitoriei in tirnpul viefii sopilor1. in lunrina noului Cod civil divorful poate fi exfrajudiciar (arl. 375 .gi urm. NCC), divor| ce inFi in competenla ofi;erului de slare civili ori notarului public sau judiciar, ata cum este reglementat de noul Cod civil

gi de art- 914-934 NCPC. Trebuie menlionat faptul ci daci in vechea reglernentare divoriul inrpltca in nrod automat o hotirire judecitoreasci de desfacere a cisitoriei, in contextul acfual o asemenea condigionalitate nu mai existS, fiind posibil, aga cum am nrenfionat, gi divorful pe cale
adminlstrativS.
Z,

trnstanp competentd Art. 914 NCPC.

judecdtoriei in circumscrip{ia cdreia se afld cea din urme bcuinfd comune a sofllar. Dacd salii nu au avut laculnfd comune sau dacd nlciunul dlntre sofi nu mai locuiegfe in clrcumscrip,fia judecdtariei in care se afld cea din urme bcuinld comund, judecdtoria competenfi esfe aceea in circumscriplia cdreia igi'ire locuinta p6ritu| iar c1nd pdritul nu are locuinla fn lard gi instanlele romene sunt competente internalional, esfe 6ornpetentd judecdtorla in circumscriplia cdreia igf are locuinla reclamantul. (?) Dacd nici reclamantul gi nici pdrttul nu au locuinta fn fard, pdr,tlle pot conveni sd introducd cererea de divarl la orice judecdtorie din Romdnia. in tipsa unui asemenea acord, cererea de divor! esfe de competen{a Judecdtoriei Sectorulul 5 al muni-

(1) Cererea de divog esle de competen{a

cipiulul Bucuregti.

veclca fvl. ;\nr:el, [.e divorce o l'etronger. La documetttutionu fruncuiasci Paris 196,!; J. Commaile, Le divorce en Frortce. La doatmentation ftoncni.se, Paris 1978, cirate; i in V.M. Ciobanu, G. Boroi, 'f.C. Briciu, Drept procaunl civil. Curs selectiv. Teste grild, e d. a V-a, Ed. C.H. Becl<, IJucur-egti, 2011, p. 413. :f F.A. Baias, Unele dispozitii privind divorFtl ht noul Cod civil, in Analele Universiki[ji din Bucure5ti - Seria Drept, nr- 201 l -lll, iulie-septernbrie, p. 301.
't

:A

in noul Cod de procedurl civili se renunfi la nogiunea de ,,domiciliu" in stabilirea competenfei materiale in materie de divorf fiind lnlocuiti cu cea rle,,locuinF"?. Solufia este fireascS, din moment
t I. Chelaru, Cdsdtoria divor{ul. Aspecte juridice, rclig[ouse Sl
Ed. A92, p.145.
? Art 914 alin. (lJ NCPC: de clivoq este de competenfa jurlecdbriei in "(1) Cererea circtunstripfio cdreia se ofld cea din urmd locainlfi comund a sogilor. Docd solii nu au avut lacuinlfr comunfr sau docd niciunul dindz soli rtu moi locuieste in ciranrscripgia jur)ecitortei i, ,oru se alld cea dln urmd loculttffi comund, judecdtoria competentfi estc

Si de

drcpt comparo7

l.

Af

hu, Drepnl fanriller, Ed. Didactici 5i Petlagogici, Bucuregti, 1975, p.

Proceduri civile specisle, Ed. AII l3ecl<, Bucurel-ti, 2000, p. 105.

L7L),

citat

3 N{.11. Cantacuzino, Elernentele dreptului rontdncsc, Ed. Cartea Rolnineasci, Ilucuregti, 19?1, p. 683.

ti in I. Leg,

za

Claudiu

Co

nstantin Dinu

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COT} DE PROCEDIJRA CIVII.A

21

nistt'ativ). De asemenea,

ce gi in vechea reglemetrtare prin domiciliu se infelegeat locuinla in fapt a sotilor fin consecinfi avea un infeles extins gi nu cel srrict adnri-

in privin[a

cornpeten[ei teritoriale, noul cocl de

caz solu$a fiind ofer-it5 de

procedurr

civili reglelnenteazd gi illoteza in care nici p6r6tul, nici

se afli cea din urmi locuingi comuni, judecitoria competenti este aceea in circunrscriptia cireia igi are locuinfa pirirul. in acest caz, dacl tocuinta piratului nu es[e cunoscuti, texful special se conrpleteazb cu art. 108 NCPCT care prevede ci cererea se inh'oduce la ins[anfa din fari in a c.lrei

art. 914 alin. (z) NCPCZ. in acest caz pirfile pot conveni si introcluci cererea de divorf la orice judecitorie din teri iar daci un asenlenea acord nu existi, cererea de divorf, in aceast5 ipotezi specialr, va fi solulionati cle |udecitoria Sector 5 Bucuregti [competenfa teritorialS exclusiviJ. in concret, pirlile pot si incheie url asemenea acord de alegere a competenfei inainte de declan$area litigiului, iar dupi sesizarea instangei, infelegerea trebuie sd fie parafati cel rnai tArziu la primul termen de judecati la care pir$le sunt legal citate, in fala prinrei instante, termen pAni la care pirtile sau instanfa din oficiu pot invoca excepfia de necompeten$ teritorialS exclusivi [arr. 130 alin. (z) NCpc3l, celelalte aspecte privitoare la competenG au fost pistr-ate ca in vechiul Cod de proceduri civilia. Astfel, cererea de divorp va fi de competenfa judec5toriei in circumscripfia cireia se afl5 cea rlin urmi locuin!:5 comnni a so;ilor, iar daci sofii nu au avur locuin;5 comunr sau daci niciunul dintre soli nu mai locuiegte in circunrscdpfia judecitoriei in care
uceeu fn circunscripgio cdreia [Si are locuirtlu pfrr\tul, iar cdnd pdrunil nu are locuinfa in pnrd yi insturgele romrtne sunt competente intenla;ionol, este competentfr judecdtoria in cirnunscrip$o cfrreio $i ure locuinga reclamsntul."

reclamantul nu au locrrinfa in fara, tn acest

circumscriplie se afli re;edinta acestuia, iar daci nu are nici regedinta cunoscuti, Ia instanfa in a cirei circuniscriplie reclanranhrl igi al-e
donriciliul.
De asemenea, daci pirirul nu are locuinFa in !ari, esre competenfi judecitoria in circuniscripfia cireia igi are locuinfa reclamanrul, claci

instanfele romine sunt competente international. Se poate lesne observa este exclusivi, pirfile nepurind deroga de la aceasta?. Solulia trebuie nuanfati in cazul arL 914 alin. (2J NCPC cat'e di intaietate voinfei pirtilor care pot stabili, de comun acord, competenla teritoriali, iar in lipsa convenfiei se revine la conrpetenp teritoriali exclusivi a Judecitoriei sector 5 Bucuregti, in stabilirea competenfei confornr art 914 alin. [1J NCpc tr-ebuie avuti in vedere locuitrla conruni a soFilor de la data sesizirii instantei cle judecatS, neavind efect schinrbarea, ulterioart inCI'oducerii cererii, a acestei loctrinle contune3. Prin folosirea terrnentrlr"ri de ,,loctrinti" in loctrl celui de ,,donriciliu" s-a accentuat mai mult faptul ci, la stabilirea conr-

ci in ipoteza arL 914 alin. (1J NCPC competerUa teritoriali

petenfei teritoriale, nu este important daci sofii au ayut aceast^i locuinti comttni inserati in actul de identitate sau mentionatii in
bazele de date oficiale de eviden{i a populatiei'1. in fine, nrenfioninr ci faptul ce aru 914 NCPC nu instituie o conrpetenfi alternativd, in care reclamantul si poati alege fntre rnai niulte instanfe deopotrivi competente, fiind obligatorie respeclarea ordinii impuse de textul legal. Totodati, arl 9 t4 NCPC es[e un text special edictat pentru cererea de divor,c, nefiind aplicabil in cererile de anulare
t Arr 108. NCPC - ,,Doco domiciliul suu, dulsd coz, sediul pdrdtului este necu,toscut, ccrerea se introduce la instortpo in a cdrei ciratmscriptie se $ld reserlinta sau repre?entanfn ocestuio, lar docd nu ore nici reyedinfa ori reprtzenttonfa cunoscutd, lo

t V.lv1. Ciobanu, op.cit-, vol. ll, p.512; l. Leg', Prcceduricitrilespecia[e, Ed. All Becl<, Bucuregti, 2000, p. 1.1.0; T. Suceava, dec, clv. nr.242/ 1985, in RRD nl.. B/1985, p. 66.

rArL 130. NCPC ,,(1) Necontpetenla nteteriuld tcritorialtl cle ordine publicri Si trcbuie invocatd tte purfi ori de cdn-e judecdtor la printiul tennen tle jurlecutd-lo care pdrgile swt legal citate tnfola primei instonge". * Solutia consacrati cu privire la competenp materiali 9i teritoriali in marerla divorfului este aseminitoare cu cea previzutl de arl 7AG CPC italian: ,,La domancla cli
scparazione personale si propone al u'ilrunale del luogo dell'ultirna rcsidenza comune dci conlugl ovvero, In mancanza, del luogo in cui il coniuge convenuro lra residenan o domicilio, cotr ricaruo che deve contenere l'esposizlone dei fatti sui rluali la clomanda e' fondab. Qualora il coniuge convenuro sla resldente all'estefo, o risulti irreperibile, la don:anda si propone al tribunale rlel luogo di residenza o di rlomicllio clel ricorrenteje, se anche questi e' residente all'estero, a qualunque tribunale della Repubblica".

2 Art 9I4 alin. [2J NCPC: ,,Dacd nici reclamontul Si nici pArdnl nu au locuittlo in ;ard, pdrSllg pat conveni sd intoducii cererea de divorl Ia ortce Judecinrie rlin Romanta. in lipsa unui asemenea acorrl, cewea de rtivorf estc de contpetenfo ludecdtoriei Sectorulul 5 al mwicipiului BucureSti."

infianfa in a cdrei clrcurnscipfie reclamantul ipi ore doniciliul, setliul, reSedintu ori reprezentanp, dupd cnz." z Aceeagi solufle era prevazuti gi sub auspiciile vechiului Corl de proceduri civili, fiind confirmata gi de pracric.i. in acest sen-s, a se vedea gi dec civ. lrr. 229/1996, publicati in BJ/1996, pp. 93 yi 94, preluabi in M. Tdbirci, C. Buta, Codul de procetlurri civild comentat Si otlnata6 Ed. Univer.zul f uridic, Bucuregti 2008, p. 1558. I A.se verlea T. Hunedoara, dec. civ. nr. 550/1979 in RRD nr. 1t/1979. 't $i pracfica iudiciari a nrbliniat aceasii jtlee - decizia nr.1*'14/1998 a 'i'fut8, S. a lV-a civ., in Culegere de practtcti jucliciard civild pe anul i998, p. 1 15,

tr-

?7

Clsttditt Constantin Dinu

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD

D[

PROCEDUNA CIVTLA

z3

conlun acord, pot stabili s5 introducb cererea de divor'! la orice judecitorie din Rontinia. Nuntai in lipsa acestuiacord clevine competenti ;rbsolut f urlecitoria Sector 5 Bucuregti. Menfionirn iaptul ci arL 914 NCPC este aplicabil atAta timp c6t ultima locuinli comunA nu irnplici un elenrent de extraneitate. Astfel, daci un sot are regedinqa obi5nuitr pe teritorir:l unui stat membru u[ sau este resortisant al unui sta[ membru uE, competenla de solui.ionare a cet'erii de diirorf ul'nteazi a se stabili confonn Regulanrentului (CE) nr. 220I/2003r al Consiliului Uniunii Europene privind contpetenta, recunoaSterea gi executarea hotiririlor judecitoregti in nraterie nratrinroniali 9i in rnateria rispunderii pirintegti, respecriv in conformitate cu
art. 3 raportat la
e>iclusivS?,

alin, [Z) NCPC [ipoteza in care nici reclamantul gi nici piritul nu au locLrinfi in tari] este o nonni de ordine privatS, din monrent ce pirfile de

sau constarare a nulibifii cisitoriei, unde urmeazi a se aplica dreptul contun in nraterie de contpetenfi ntaterialS gi teritorialS. Faga de aceste aspec[e, conchidem cd gi in aceasti troui reglementare, competenfa privitoare la cererea de divor[ ca t'egul5, este reglemerrtati de nornre imperative, fiinrl de ordine publici, cu toa[e consecintele procedurale ce clecurg din aceasti calificale. Prin excepfie, consirlerini cI art- 914

aplicabil5 Legea nr. 105/1992r cu privire la raporturile de drept internafional privat, iar nu Regulanrentul nr. 220L/2003. in acest caz, declinarea de cin'e instanlele romine nu mai era posibili, solufia fiind de respingere ca nefiind de competenla instangelor romine fca urmare a invocirii excepfiei de neconrpetenti generalS a instanlelor romdne)2.

3. Cererea de

divor!

Art. 915 NCPC. - (1) Cererea de divor{ va cuprlnde, pe l6ngd cele prevezufu de lege pentru cererea de chemare in judecatd, numele copiilor minori ai celor 2 so|'J ari adopta{ de acegtia. (2) Dacd nu sunt copii minorl, se va menliona in cerere
acsasfS imprejurare. (3) La cerere se vor aldtura

tarie gi, dupd caz, cdte

o copie a certificablor de nagtere ale

o copie a certificatului de cdsd-

copiilor minori. P) La cerere se poafe aldtura, dupd caz, inlelegerea solilor rezultatd dln mediere cu privire /a desfacerea cdsdtoriei gi, dupd caz, Ia rezolvarea aspectelor accesorii divo$ului.

arl

6 din acest regulanrent, fiind vorba de o conrpetengi

Daci sultt itrtrutri[e condi!iile irnpuse cle acest regulanren[,

instanfei rornine, in confornritate cu Regulamentul nr. zz0!/20a3, urmeazi a fi declinati citre inslanfa judecdtoreasci din statul membru pe teritoriul cirttia se afli regeclinta obignuiti a reclanrantului, in cazul in
care acesLa a locuil acolo cel pugin 6 luni, inrediat inaintea introducerii cererii, daci acesta este resortisant al stahrlui nrembru [art 3 alin, [1) lit. aJ pcr 6 din regulament]. Degi solufia declinSrii este expres prerrizuti, totugi in decizia judecitoreasci mai sus-rnenfionatl se mentioneazi ci ,,tnt rte dispune declitturea infiucdt o astfel de operagiune presuptune mai rrtulte cheltuieli legate de traducerea fiecdrei file din dosar Si de expetliere, or, aceste clrcltuieli nu se justificd in condifiile in care reclamanta poate lbrmula o cerere sepuratd lu instanla competentri tn Germaniu ldrd sri i se opuna autoritatea de lucru judecat sou vreun tennen de prescriplie ori de decddere." solugia este cu totul alta in cazul cererii rle divorg care a fost

cortrpe[en!a fiind exclusivi, o eventuali cel'ere de divor! introdusi in fafa

in privinFa clepunerii cererii de divor!, nu mai exisLi condi;ia ca aceasta si fie depusl personal de ciFe reclarnant, aga cum impunea art. 612 alin. [4] CPC3. AceastE solufie procesualS, Ia care in prezent se renungS, era collsacrati, inci din cele nrai vechi timpuri, in procedur-ii speciale a divorfului, fiind impusi de caracterul sh ict personal al unei
linii mari, s-a pistrat configurarea cererii de divor! consacrati de vechea legislafie, urmirindu-se o flexibilizare a condltiilor de formi gi fond. Astfel, conform art 915 NCPC cererea va cuprinde, in mod special, numele copiilor minori ai sofilor ori adopta[i de acegtia [daci existd desigur copii cu acest shtut legal, in caz conFar men;ionindu-se acest lucru in cerereJ, cit gi toate celelalre elemente
t Publicati in tvl. Of. nr. 245 din L octonrbrie 1992. r\ -se vedea :;i C. Ap, Alba lulia, S. civ., dec. civ. nr. 95/2008, publicati

asenrenea cereri4. De asemenea, tn

in Indaco

in[rodusr inainte de anul 20a7 frespectiv in anul 2005, chiar daci procesul a continuat gi dupi anul aderirii zo07), sens in care era
z .r\ se

Lege 4.4.
:f ArL 612 alin. [4J CPC: .Cerereu de divorfi frnpreurfi cu fnscrisurile tloveditoore, se va prezenta personal tle cdtre reclomont presedintelui judecdtnriei," 't C.P. Docan, Repertoriu de jurisprutlen[d rezumoai. SoluSiite fnultei CurSi de Casalie pultlfcate in ultimii cincl ani. 193+-1938, Ed. Socec & Co. SA, Bunrregti, 1939, p. 89, pcl 6 febuie si se prezinte personal".

I Publicztin Of, L 338, 23 decerrrhr-ie 2003, pp. 1-29. J. vedea T. Dolj, s, civ., dec. nr'. 1,32/za0g,publicati in Indaco Lege

4.,1,

"pirfile

;lr--

24

Cloudiu Constqntin Dinu

PROCEDURI SPICIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVTI,A

25

previzute penfru cererea de chemare in judecati, potrivit dreptului

comun (respectiv art. 194 NCPC), referitoare la elementele de identificare ale pir.tilor, eventualilor mandatari, obiectul cererii, moFivarea in fapt yi in drept, rnijloacele de probi pi senrnitura. in cazul inscrisurilor anexate la cerere, in aceasti proceduri specialS sunt menfionate expres copiile certificatelor de nagtere a coltiilor nrinori gi copia certificatului de cdsS-

torie. Totodati, daci pdrtile au ajuns la o in;elegere, prin procedura medierii, cu privire la desfacerea cisitoriei gi a capetelor accesorii divortului, aceasti infelegere va fi anexati Ia cererea introductivr de divorf. ln lumina noului Cod civil introducerea cererii de divor! creeazi gi un efect special. Astfel, acest efect vizeazi actele juridice cu titlu oneros prin care unul dintre sofi a dispus de bunurile mobile comune fbunuri care pot n insFeinate, potrivit legii, firi formalitafi de publicitateJ gi actele juridice incheiate de unul dintre so[i. Aceste acle incheiate de unul dintre sofi dupi data introducerii cererii de divor; sunt anulabile fart 386 alin. (1] NCCI. Avind in vedere fapful ci judecata in primi instanfE, potrirrit regulilor contencioase de drept comun a fbst partajati in doui etape,
respectiv cercetarea procesului gi dezbaterea fondului, se pune problema in aceast5 proceduri specialS, judecata se va face in canrem de consiliu sau in gedinfi publicS. Deoarece nu existi texte derogatorii,
dac5,

face cerere p6nd la fnceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea rcclamantului. (2) cererea paratului se va face Ia aceeagi instanld gf se va judeca impreund cu cererea reclamantului. (3) In cazul in care motrvere divorlutui s-au ivit dupd inceperea dezbaterilor asupra fondului Ia prima instanfd in timp ce si judecata primei cererise afld in apel, cererea pilraiutii va puiea fi f$cutd direct la instanla investitd cu judecarea apelului. (4) Neintroducerea cererii in termenele ardtate la afin. (1) gi (3) atrage decdderea so{utui p6r6t din dreptul de a cere divortul pentru acele motlve. Dacd cererea reclamantului a fosf resprnsd, so{ul pflrflt poate cere divartul pentru motive ivite ulterior.

urmind a se aplica in completare regulile de drept comun, opininr

urmitoarele:

- Cercetarea procesului urmeazl a se derula in canrera de consiliu,

cu aplicarea arL 240 NCPC, text general, aplicabilgi in aceasH materie;

cum prevede

aceasti etapi procesualS sd se deruleze tot

Dezbaterea fondului urmeazi a se denrla in gedinli publici aga arl 244 alin. [1J NCPC, daci pirgile nu gi-au dat acordul ca

in

camera de consiliu

lart 244 alin. (3J $i (4) NCPCI.

Mention5m faptul cI prin derogare de la regulile mai sus-menfionate, divorfirl prin acol'dul sotilor urmeazi si fie solufionat (adici cercetare judecitoreasci gi dezbatere pe fond), ata cum vom arita, in carnera de consiliu [art 929 alin. (3J NCPC].

4. Cererea reconvenfionali

faptele petrecute dup5 aceastr dati, pirahrl rra putea face cerere pind la inceperea dezbaterilor asupra fonclului in cererea reclamantului, deci p3n5 la finalizarea cercetirii procesului, in camera cle consiliu. DacI nrotivele de divorf ce pot fi invocate de parflt au apirut dupi inceperea dezbaterilor asupra fondului in prirna instanii gi in tirnlr ce juclecata primei cereri se afli in fuga instanfei de apel, cererea reconvenfionala, prin derogare de la dlephrl conlun [arl 478 alin. [3) NCpc], va putea fi fEcuti direcr ?n fafa insranlei de apel [arr 916 alin. [3J r.rfpc]. Fali de claritatea textului considerinr ci se impune numai o singuri precizare, clacd aceste motive de apel sunt ulter-ioare finalizirii cercetirii judecitoregti iar respectiva cauzi nu nrai aiunge in apel (cle exempiu ,. respinge cererea de divorf ca nefondati gi nu se mai exercili apelJ, atunci pir'6tul va putea ,:uzita" aceste motive nunrai intr-o cerere separati cle clivor!. Nerespecfarea acestor termene de depunere a cererii recor.rvenlionale este previzuti sub sancfiunea expresi a deciderii [arr 916 alin. (a) NCPCJ, decdderea care esre insi ,,aienuati" cleoarece privegre
t

intrucit institufia ,,primei zile de infEqipare" a dispirut din confrguralia procesului civil, piritul va putea si formuleze cerere reconvenfionali pini la primul termen de judecati la care a fosr legal citat pentru fapte 9i acte care pot si conduci Ia desfacerea cisitoriei anterioare acestui prim termen cu procedura de citare indeplinit5l. penlru

Art. 916 NGPC. - (1) Solul pirt paate sd facd 9i eI cerere de divar!, cel mai 6nlu pdnd Ia primul termen de judecafd Ia care a fast citatin mod legal, pentru faptele petrecute inainte de aceas{d dafd. Pentru hptela petrccute dupd aceasfd datd, pdr1tul va putea

faptele petrecute inqinte rle aceastd tlatfi. Pentru pdrtitul vo putea fuce cerere plnd lo incepereu clezltuterilor oslrpra fondului in cererea
redornanhilui,"

tirziu pdnd Ia primul termen de iudecatd la care a

Art 916 alin. [l)

NCpC: .Sogul pdrrtt paate sd fucd 5i elcerere

rle rlivorE celntoi

in nnrl legal, petttnr faptele petrecute rlupd oiosto ,lnt,l,

fo.st citat

26
pierderea

Claudiu Constantin D{nu

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVIIA 5. Calitatea procesuale acdvd

27

dreptului pir'6tului de a fot'niula cerere reconvenlionalS nunrai se afli pe rol, deci p:ir.ltul nu nrai poate cere divorprrl din culpa exclusivi a so!ului reclantant, ln respectivul dosar. Aceasti der:rdere nu nrai acfiotteazi gi in cazul unei noi celeri de desfacere a casatoriei (,,tlacd cererel reclamarttului a fost respinsd, sofut parfit poate rcre divorlul pentru ntof.irte ivite ulterf or"). Fiind vorba de o cerere incidentali, aceasti cerere se va depune la aceea;i instan!i care judeci cet'erea principalS gi se va judeca irnpreuni cu cerea reclamanLului [aspecl menlionat expres de art. 916 alin. IZJ NCPC), Ilin analiza acestui text legal, rezulti ci cererea reconven[ionali in nrateria divor;ului se iudeci intotdeauna inrpreuni cu cererea principahi, disjungerea acesteia nefiind posibili. o asenrenea interpretale este datir de meniionarea expresi a judecirii inrpreunl in textul legal, acesta lucru nefiind necesar (daci s-ar fi permis disjungerea) prin prisma arl 123 alin. (1) NCPCI. [,a iel ca in vechea reglenrentare, texful face vorbire de ,,cererea de divor'f" gi nu de ,,cerere reconvenfionalS". Tofugi, a9a cum s-a susfinut 5i in doctriniz aceasti ,,cet'ere" de divor[ are nalura procesuali a unei cereri reconvenfionale din nroment ce este formtrlati intr-un proces deja declangat, cle caffe parat, care cere si el desfacerea cisitoriei, in
irr dosarul ce

Art.917 NCPC.

poafe cere divorlul prin reprezentant legal sau personat in cazul fn care face dovada cd are capacitatea de discerndm1nt neafectatd.
Degi in vechea reglementare solu;ia era subinfeleas5r, actualul Cod prevede ci desf,acerea cisitoriei se poate cere nurnai de citre so$ [aru 9L7 alin. (2) NCPC]. Prin excepfie, soful pus sub interdicgie judecitoreasci pi care nu are capacitate de discernlmint, poate si inh'oduci cererea de divorf, prin reprezentant legalz. Aceasti problemi a nrai fosL luati in disculie, in docErini3, prin prisma veclrii legisla!ii, solufiile propuse, la momentele respective fiind opuse',. De asemenea, solul chiar pus sub interdiclie judecitoreasci, poate infroduce gi personal cererea de divorf in cazulin care face dovada ci are capacitatea de discernimfint neafectati. in considerarea acestui text legal, cererea de divor;, care are un caracter strict personal, nu ar putea fi inlrodusl de cEFe creditorii unuia dinh-e sop, pe calea unei eventuale acfiuni oblice gi nici procurorul nu are calitalea procesuali activi cu privire Ia cererea de desfacere a cisitoriei. Evertfual, procurorul poate si puni concluzii in orice proces de divorf, in oricare fazd a acestuia, daci apreciazi ci este necesar pentru apirarea ordinii de drept, a drepfurilor gi intereselor p5rgilor [art 94 alin. [2) NCPCI cuhr ar fi in cazul proteiirii intereselor nrinorilor rezultali din

cerutd numaide sofi. (2) Cu toate acestea, sotul pus sub interdic{ie Judecdtoreasce

(1) Desfacerea cdsdtariei prin divorl poate fi

contt'adiclot'iu cu reclamanful. Opinarn cd pirfftul nu este obligat, daci doregre desfacerea cisrtoriei din vina reclamantului, s5 [ormuleze aceasti cerere reconvengionala. Piratul poate inl-r'oduce o cerere separati care in urnra unei conexiri (lire5ti, de altfel] se va judeca tot impreuni cu cererea inifiali de divorf3, Acest caracter facultativ este intirit gi de faptul ci instanta iudecitoreasci va putea pronunla desfacerea cisitoriei, chiar daci piir:itul nu a fbrmulat cerere reconvenfional;i, dar numai in condigiile art.933 alin. [2J ti (3) NCPC4.
t r\rt. 123 alin. {1] NCPC: ,,Cererile occesodi, utlisionale, prenrm gi cele incitlentule julecu dc instargn contpetertd petttru cercrea prirtcipild, chiar docd ar fi de conrpetenfu mnterlulil sau teritoriald o sltei it.'stanle judecitoretti, cu excepfia cererilor prcv[taile ln art 117." : cr. Porulnb, L stoerrescu, Gr. Porumb, Drept procesual civil romdn, Ed. Didactira si l)cdagogici, [Jucurcali 1966, p. 3fi13. 1A sc vcdea in legitura cu aceeaSl solugic 5i c. Ap. Blagov, rlec. civ. nr.346/

cisitorie,
p(trdrul nu o formulat cercre reconvenfionald, iar din dovezile adninkdate rez.ultfi cd numai reclamantul este culpabil de destrdnnrea cdsdtoriei, cetEree acestuia va ft respinsd cu nefntemeiotd, cu excepfiu cazului irt care sunt indeplinite condisiile prevcizute la art 923 privirrd pmnunfarea divorlukti dirt culpa exclusivfr o reclannnhtlui." t V.M, Ciobanu, op. cii, vol. Il, p. 513, I. Le5, op. ciL, p.\07. 2 ArL 917 NCPC: ,Deslbcerea cdsdtoriel prin divorf poate fi cerutd numai de nSi. Ctr toate ocestea, soful pus sub lnterdlcPe judecdtoreoscd poate cere divorlul prin reprezentant legal sou personsl fn cozul fn care face davada cd are capucitatea de d iscern dmi nt n e afe ctot6." r I.P. Filipescu,'[rotatde dreptulfamillei,Erl. All Beck Bucuregti, 1998,p.233. I'f.R, Popesctt, Dreptul familiei. 'fratct, Ed. Didactici gi Pedagogici, Bucureqti, 1965, vol. l, p. 258, V. Econonru, Cdsdtoria fu drephil RPI?, Ed, Academiei, Bucuregti, 1964,p.,156.

st

li/1995, irr Culegere yre i995, pp.73 9i24. { Art 933 alin. {z) gi [3J NCPC: .,(2) lnstanfo posce sd prununlt ttivorlul din culpu unfiilor soSi, thior adutci cfrtttl nrtntui unul dino'e ei a ldcut cerere, dacd din dovszile orjrnirri.strole reiese cu anfindoi sunt vinuvapi de destranrareo cdsdtnriei- (3) Doc6

!ir--28
Claudiu Constantin Dinu
PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCIDUNA

CIVII.A

2g

divorf Daci misurile cu privire la drepturile gi obligafiile pirinlilor divorga;i se iau in cadrul procesului propriu-zis de divorg, modificarea acestor misuri poate fi dispusi de citre instanF de judecari, la cerere,
daci se schirnbi impreiuririle avute in vedere ini;ial, calitate procesuali

in acelagi sells, cei care au vocagie succesoralS cu prirrire la un so! nu pot introduce cerere cle divor;, ins5, conform arL 925 NCPC, pot continua acgiunea de divorf a autorului lor, dup5 decesul acestuia pe parcursul procesului de divor!, aspecte care le vom analiza in continuarea prezentului material. O probleml speciali in privinla calitigii procesuale active apare in cazul modificirii misutilor luate cu privire la copii in urrna procesului de

citarea autoritilii pArintegrir, pensia de intrefinerer, locuinfa copilului:t, dreptul pirintelui ciruia nu i-a fostincredintar minorul de a avea legatrrri personale cu acesta, nunrele sotilor dupi divorpt, locuinfa fanrilies, oltliga$a de intretinere sau prestafia conlpensatorie intre fogdi so[i6, incemrea l'egintului ntatrintotrialT gi, dupi caz, lichidarea conrunitifii tle bunuri gi partajul acestora. Prin derogare de la principiul disponibiliHFi, instanfa care judeci cererea de divor!, atunci cind sotii au copii nrinori sau adoptafi, se va pronunla din oficiu fchiar dacl pirgile nu au cerut acest lucru) crr

activd avflnd o gamr mai largd de persoane: pdrinfii divorfa$, alt membru al familiei, copilul, instihr$a de ocrotire, institrrFa publici specializati in proteqtia copilului gi procurorul [art.403 NccJ.
6. Cereri accesorii gi

privire Ia: (1) exercitarea autoriri$i pirintegri, (2J conrribufia pirinfilor la clieltuielile de cregtere gi educare a copiiloro ri [3] numele pe care il
I A se vedea

incidentale
lnstanfa de divor{ se pronunld

a) exercitarea autorile{! pdrinteEti, contribulia pdrinlilor la cheltuielile de cregtere gi educare a coptilor, Iocu'infa copilului gi dreptul pdrlntelul de a avea legdturi personale cu acesta; b) numele solilar dupd divog; c) Iocuinla famlliei; d) despdgublrea pretinsd pentru preJudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a desface rii cdsdtoriei; e) obligalia de intrelinere sau prestalia compensatorie intre fogtii sofi; f)
comunitdfii de bunuri gi partajul acestora. {2) cind solii au copii minori, ndscuti inaintea sau in timpul cdsdtorlel orl adopta{, Instanfa se va pronun{a asupra exereiidrii ayto.yiff!!. pdrintegti, precum g/ asupra cantribu{iei pdrinlitor ta cheltuielile de cregtere 5i educare a copiilor, chiar daci acesf Iucru nu a fosf so/icitat prin cererea de divart. (3) De asernerea, instanla se va pranunfu din oficiu gf asupra numelul pe care il vor purta solii dupd divo$, potrivit prevedeiilor Codului civil.
Pe l6ngi capitul principal de divor!, instanfa se va pronunfa, la cerere, 9i asupra capetelor accesorii specifice procedurii divorlului: exer-

Att. 918 NcPc gi cu privire la:

- (1) La cerere,

?ncetarea regimului matrlmonial gi, dupd

caz, Iichidarea

infelegere, instan|n poate incuviinfa c.a sopii si pirsh'ezc' nurnele purtat in tilnpul casitoriei penhu nto[ive temeinice jtrstificate de interesu] unula clintre sogi rlri cle interesttl superior al copilului; a se vedea qi T. Gori, S. civ., dec. civ. nr. Zt/2009, pubf fca6 in Indaco Lege 4.4. s A se vedea Ei dispozifiile arl 324 NCC privitoarc la atribuirea beneficiului corrfactului de inchiriere: ,,{7) La desfacerea cdsdtoriel, dacd n,r esta posibila folasircn locuinfei de cdtre anfiii sofi Si nccgtio nu se fiteleg, bencficiul contracfiilui de fnchiricre poate fi atribuit mnia dinh'e soti, lindnd seatno, in ordine, de interesul superior ol copiilor ntinori, de culpa fn desfacerea cdsdtoriei Si dc posibilitdpile locative propr[i ole foptilor sofi. (2J Soful cdntiu i s-(t atribuit beneficiul controctulul de incliriere este dotor sa phuuscd celullalt sop o indetnnizafie pentru acoperirea cheltuielilar rle instulare ittr-o nltd loctrirt$t, cu excepgia cantlui in care divorptl a fost pranunfac din nilpa exclusivd a acestuia din wtnd. Dacd eristd b.:lturi canulne, inclemnizastu se poote intputu, ln partnj, osupre cote[ cuvenite sofrtlui cdruia i s-a atribuit beneficiul contractului dc inchiriere (3) Atiltuirea beneficittlui cantrachilul de inchirtere se face nr citarea Iocatnrului Sl praduce efecte fa!fi de acestn de Ia data cdnd hotdrdreo judecdtoreascd a rdmas delinitivd. (4) Prevederile olin. (1)-(3) se oplicd fn rnod similar Si in cazul fn care bunul este proprietateo carnund a celor 2 soft, stril)uirea benefiriului locuinpel conjugole producdnd efecte pdna la data rdmdnerii definitive o hatdrdrii da

NCC, in acelagisens T, Vaslui, S. civila, clec. civ. nr.1ZZ/ZAO9 Lege 4.4. De asernenea, treliuie rc$nut faptul ci ,,interesu! ninorulul este de ordine pulilicci" - in G.P. Docan, op. ciL, p. 89. pact 20. !t A se vedea arr. 402 NCC. r A se vedea art.400 gi urnr. NCC. 't Aga mnt rezrrlti din ar-t 383 NCC, la desfacerea cisitoriei plin divorf, .sofii se pot invoi si pisb'eze numele purtat in tinrpul c.isitoriei, insi reguli este revenirea la nutnele purfat antet'ior incheierii c:'isitoriei. De asemenea, chiar daci nu exishi o

arL397

publicaul

in Indaco

partoj," r'in conformitate cu arl 390 gi urm. NCC. 7ln conformiiate cu art 385 gi urm. NCC. trPrimele doui rategotli de cereri accesorii vor fi solugionate prin

hotiriri

care

vor auea o putere de lucru iudecat relatirr5 la situalia care le-a generaL Daci situagia de

30
prevederi legale, trebuie menfiona[e

Cluttdiu Constattin Dinu

NCPCI. La acesre

PROCIDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA

,,a datd cu desfacerea cdsdtariei"- Acest

31-

vor purra solii dupa divorf [arl 918 alin. (ZJ $i (3]

caracter accesoriu obligatoriu nu

alin. (31 NCCI.

dispoziliile din noul cod civil in tttatet'ie de tutelS exercitati de anrbii so!i. in cazul in care unul clintre sofi intt'oduce acfiune de divorf ins[an!a de judecati va ingtiinga din oficiu ittslanla de rutela pentru a dispurte cu privire la exercitarea tutelei [art. 135 alin. i2) NCC]. in ntatet-ie cle exercitare a autoritifii pirintegti, noul Cod civil instituie qi o reguli, in sensul ci dupi divorp, autoritatea pilinteasci revine in conrun ambilor pirinfi (ar-t- 397 Ncc). cu alte cuvinte, exercirarea autoritilii pirintegti de citre unul dintre sofi devine exceptia, putand l'i dispusi de citre instanfa de judecatd prin prisnra in[eresului superior al copilului [art- 398 alin. [1) NCCJ. Stabilirea locuinfei copilului tninor, dup5 desfacerea cisltoriei urnteazi ct'iteriul interesului superior al copilului. Menfiorrlrn f,aptul ci aceasti stabilire a locuinfei copilului nu este determinati, in nrod direct, de stabilirea exercitirii autorititli pirintegti. Asfel, locuinfa comunS va fi stabilita llrin inlelegelea pirinpilor, iar dacr aceasti h'anzacfie ar' fi contrari irrteresuJui superior al copilului, instan!a va sta[ua in sensul: stabilirea locuinlei nrinorului la pirintele cu care locuiegte in mod statornic [arr 400 alin. (1J NCC], la unul clintre pirinfi daci inain[e de divort pirintii au locuit inrpreuni [art 400 alin. (2J NCC] ori in nrod excellfional, daci este itr interesul superior al coltilului la bunici, alte rude ori persoane, cu acordul acestora sau la o institufie de ocrotire [arl 400

;i

mai este valabil in cazul rnodificirii

micgorareJ

cind un astfel de capbt de cerere poate fi formulat pe cale principalS afunci c0nd ulterior pronuntirii divorlului au scbzut mijloacele debitorului ori s-au mirit resursele credirorului (art 394 NCC). O solufie cu caracter de noutate viz.eazl solu$onarea capdtului accesoriu privitor la incetarea regimului trratrinronial. Oricare dintre soti sau impreunl in cazul divorgului prin acord pot cere instanlei care solulioneazl capitul principal al divorlului si constate ci regirnul matrimonial a incetat Ia data separafiei in fapt [art 385 alin. (2) NCC]. Acest frpt presupune ca in prealabil si se faci dovada datei separafiei in
fapf, urnrflnd ca regimulmatrimonial sI inceteze din acel momenl

plifii conlpensatorii fnril'ire

sau

Toate aceste cereri accesorii, conform principiului accesorium

sequiturprincipale gi in concordanti cu

fi

judecate de

arl 123 alin. [U NCPC urmeazi a cltre instanfa competenti pentru cererea principal5
fi de competenLa mate-

riali
7.

[inslanga de divorfJ, chiar daci aceste cereri ar sau teritoriali a altor instan!e iudec5toreqti.

Misuri vremelnice

De asemenea, noul cod civil nrai prevede doui cazuri care, in opinia noastrir, reprezinti capete de cerere care pot fi formulate numai pe cale accesorie, la cererea de divor!. Astfel, in confonnitate cu arl 3BB NCC -soful nevinovat de desfacerea cisitoriei poate obgine de la sogul culpabil

Art. 919 NCPC. - lnstanfa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ardonanQ pregedinliald, mdsuri provizorli cu privlre la sfabilirea locuin{ei copillor minari, Ia obliga{ia de intrefinere, la fncasarea alocaliei de stat pentru copll gi Ia folosirea locuin{el
familiei.
Aga cum rezultd din arL 91-9 NCPC, pe perioada procesului de divorr instanfa poate lua prin ordonanf5 pregedinfial5, misuri provizorii cu privire la stabilirea locuin[ei copiilor nrinori, Ia obligapia de intre[inere, la

,,1srirt ltotdrfrrea de divorf" (de unde rezult5 caracterul accesoriu obligatoriu al unei astf'el de cerereJ. Aceeagi situafie o int6lnim gi in cazul plelii cornpensatorii reglementate cie arl 390 NCC, plata care va ti plitita cle soful culpabil exclusiv in desfacerea c5sdtoriei in favoarea sofului rrevinovat, daci durata cisitoriei a fost de rnirrim 2A rle ani. in privinfa formulirii unui astfel de capit de cerere, arL 39L alin. [1) NCC prevede ci

exclusiv in desfrlmarea cisitoriei plata unei despigubiri [desigur sub rezerva dovedirii prejudiciului). Cererea de despigubiri se va solufiona

incasarea alocaFjei de stal pentru copii gi la folosirea locuinfei familieir.

t in Codul de proceduri civiti ifalian aceste misuri poartl clenumirea rle ,,misuri pt'ovizorii gi urgente in interesul minorilor gi a sofultri - art 708 CPC italian". De asemenea, gi legislafia procesual civili francezl ln nraterie de clivorg, al'e inserate prevederi cu privire la posibilltatea luirii unor nrisuri provizorii, pe 1:arcurcul procesului de divorl - alt 1117-1118 CPC francez: ,,Lorsqu'il ordonne des mesures provisoires, le juge peut prendre en consid6ration les arrangenrenB que les 6poux ont ddja conclus entre cux; [n cas de survenance d'un fait nouveau, le juge peut, jusqu'au dessaisissernent de la juridiction, supprimel modifier ou compl6ter les mesures provisoires qu'il a prescrites. Avant l'introduction de l'instance, la demanrle est form6e, inshrrite et jugtie selon les modalit6.s prdvues i la secdr:n lll rlu prdsent

acordarea

plitii

compensatorii se pronunF de

citre instanfi decit

fapt s-a schirnbat, ulterior .se poate solicitrr reincredinfarea sau nrodifiarea cuantutnttltti contribufiei piirinfilor la cheltuielile de crey-tere Ei educ3re a copiilor; a se vctlea 9i CAB, S. a lll-a civ,, dec civ. nr, 1645/2000, in Culegere 2000, p. 543.

chapirre".

Fr32 Claudiu
Co

nstanti n Dinu

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA

B.

CIVII,A

33

ordonanfei pregedingiale pot fi instihrite ,,pe tot tintpul procesultti" de divor'! ffond gi ciile de atac]. Aga cum s-a susfinut in doctrinir ntisurile indicate ca alare, in art. 919 NCPC, pot fi luate gi inainte de declangarea procesului de divor!, conlbrm dreptului comun favern in vedere ordonanla pregedinFial5J, insi cu dovedirea tuturor condiliilor de adrnisibilftate: urgenfa, caracterul vremelnic, neprejuclecarea fondtrlui gi aparenla in drept in cazul in care nrisurile provizorii se iau pe perioada

Aceste misuri provizorii luate prin interrnediul procedur-ii speciale a

Prezenla personald a pdrfilot'

derulirii procesului de divor!, in cadlul arl 9L9 NCPC, partea care solicit5 o asemenea mbsura nu va mai fi nevoiti si probeze urgenfa,
deoarece ea este presupusi, prin inserarea cazurilor in care se poate lua,

Art. 920 I\JCPC - (1) in fala instan{elor de fond, par{ile se vor infi|.iga in persoand, afard numai dacd unul dintre sofi executd o pedeapse privativi de libertate, este impiedicat de a boald grave, esfe pus sub interdlc{e Judecdtoreascd, are regedinfa in straindtate sau se afld intr-o a/fd asemenea situalie, care fl fmpiedica si se prezinte personal; in astfel de cazuri, cel in cauzd se ya putea infiliga prin avocat, mandatar sau, dupd caz, prln tutore ori
curator. (2) Ipstanfa va incerca la fiecare fnfafigare impicarea sofllor. (3) ln taate cazurile, instanta este obligafr sd il asculte pe copllul minor, potrivit prevederilor Codului civil.

in texhrllegal.
Acesle ipoteze, previzute gi de vechea legislafie au fost consacrate gi de jurisprudengSz. Astfel, s-a opinat ci din momentul in cat'e se prevede expres posibilitatea pirfii de a lua, pe parcul'sul procesului de clivorf, nrisurile amintite, se prezumi urgenfa, instanga urrnAnd a verifica cele-

lalte condirii de admisibilitate ale ordonantei pregedin[iale, inclusiv interestrl minorulul, neinteresind motivele cat'e au concius la protnodivor[ una dintre pirti introduce o cerere de ordouanld preqedingiali, conform art 91"9 NCPC, aceasti cerere este de competenta instantei investiti cu solufionarea divorfului [o alti solugie, in rnaterie de comperenfi nu ar fi posibili, in senstrl ci o misuri vrelnelnici ce vizeazd un dosar de divorf aflat pe rol si fie dispus5 de o alri instan!5. Mai mult decat atit, practica iudecitoreascd 3 a decis, in mod corecf, ci intr-o cet'ere de ordonanfd pregedinfiali prin care se Jlune in discufie luarea unor mlsut'i vremelnice, pe perioada procesului de divorf ,,tlrt pot fi puse in discufie
aspecte de competenld ce vizeazd divorSul cdci s-ar ajunge ln acest fel ca pe calea incidentald a rezolvrtt'ii unor mdsuri vremelnice ce vizeazd fondul sd se stsbileascd aspecte distittctive ce firt exclusiv de fondul cauzei,.. ceea ce este tn afat'o cadrului gi logicii procedurale".

varea acfiunii de divorg gi raporturile dintre sofi. in cazul in care, pe parcursttl procesului de

in fafa instanfelor de fonrl se lristreazi obligarivitatea infhtigirii in persoanl a plrfilor fart. 920 alin. [1J NCPC cir excepfia cazurilor care erau previzute pi in vechiul Cod de procecluri civilS - dacd unul dintre sofi executS o pedeapsi privativi de libertate, este ilnpiedicat cle o lroa]a grav5, este pus sub interdictie sau are regedinla in srriinitate], cazuri care au fost extinse prin inseraren unei noi ipoteze in care partea ,,se afli intr-o alti asemenea situafie, care il impiedici si se prezinte personal". Daci prezen[a per-sonali a plrfilor nu este posibili, in condifiile legii, acestea vor fi reprezentate prin niatrdatar, avocat, [r]rore ori curator, dupi caz [art. 920 alin. (1) NCPC]. Aceasti reguli derogi cle la clrepful comun care nu obligS, in procesul civil, prezenla personal5 a pirEilor. Inrrucit testul vorbegte de instanfele de fond, trebuie avute irr atit prima instarrfS, cAt gi instanfa de apel. Aceasti prezenti personali este justificati gi de dispoziiiile arr. 920 alin. [2J NCPC care instituie pentru instanti obligagia de a incerca irnpicarea pirtilor la fiecare infE$gare1,
vedere
t Soltttia cu privire la ;rrezen;a person;il5 a solilor este intilniti :;i in legisla;ia eut'opeani, curn ar fi cea italiani, nercspectarea acestei obligagii fiinrl sanclionati cu fipsirea de efecte a cererii de clremare in judecaEi - arL707 CPC: ,.1 coniugi rleb[rono comparire per.sonalmente davanti al presidenbe con l'assistenza del difensole. Se il ricorrettte non si presenta o rinuncia, la domarrda non lra effe$o. Se non si presenha il coniuge convenuro, il presidenle puo' fissare un nuovo giorno per la comparizione, ordinando che la notificazione del ricorso e tlel decreto gli sia rinnovata"; cu privire la

Argeg, S. civ., dec. civ. nr. 123/2010 pronungari in dosarul 280/2A1.0,publicati in Inrlaco Lege 4.'1. I T.'Ieleorman, S. clv,, rlec. civ. nr.705/201.0 publicatir in Indaco Lege

rT.

I V.M. Ciobanu, op. c'it, vol. II, p. 524.

nr.
4.,1.

1430+/

incercurea de conciliere a pirfilor a se vedea gi art 70fJ CPC.: ,,All'udienza di comparizione il presidente deve sentire i coniugi prima separatamente e poi conglunEnrente, tentandone la conciliazione. Se i coniuglsi conciliano, il presidenF fa rcdigere il proces.so verbale della conciliazione." Solu;ia cu privire ln prezenfa ller-

34.

CI

auditt Constantin Dinu

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVIIA

35

in acest caz, nratrdatar-ul avocat al uneia dintre pirfi nu poate reprezenta pirfile, ci numai asista in acestea itr cauze privitoare Ia divorF, fiind o situalle de exceplie care derogi de la dreptul cornun (deci ne afl5ln,,pe terenul wtei norrne speciale derogatorii de la dreptul contun, unde func;iarteazd principiul potrivit cdruitt pdrlile pot sd iSi exercite drepturile
persortol sau prin manclotar"t).

in jurisprurlen[a relativ
NCPC, s-a analizat situatia

nou52 aplicabilS qi in cazul noului arl 920 in care partea, irr procesul de divor!, este
sa

t'eprezentati de citre nrandatar, fiind unul din cazurile in care lipsa

este,,acceptati" de cilre textul legal (de exemplu solul igi are donriciliu in striinitate). Mai mult decit at6t, in acest caz, persoana desemnati ca nranclatar este avocal in aceasti ipotezi, s-a pus problema daci acest nrandatar avocat, in procesul de divor!, poate apela la institufia subsrituirii cu un alt coleg avocat, la instanla de fond, subsfifuire permisd cle Legea nr.51/19953gi de Srarul prol'esiei de avocal in nrod corect s-a decis ci aceasG substiluire nu este posibilS, deoarece, in acest caz, rnanclatul dat avocattrlui este unul special, fntuin! personee, ,,avSnd ca bazi increderea mandafului in mandatar", solrrde la care achiesint. 9. Absenfa

p5rStul se prezintS, ce!'erea de divor! va fi respinsi ca nesusfinutir. Aceas$ solugie legislativa are la bazi o prezunrlie legali de renun.tare la judecati a reclanrautului care determini respingerea cererii de divor!. Din analiza arL 921 NCPC reiese ci p6r6tul nu se poate opune la aceasti respingere ca nesus$nuti a cererii de divorfz, lrrintr-o eventualS cerere de judecare in tipsi. in cazul in care in cursul judecSfii, in prirni instanfi, lipsesc ambele pirii, procesul se va suspenda conform art 411 alin. [lJ pct 2 NCPC, daca piratul nu a solicitat judecarea in lips53. De asemenea, se poate obserua ct spre deosebire de vechea reglemenrare, aceasH respingere ca nesusfinuti a cererii de divorf este aplicabilS nunrai in cadrul judecifiiin prirni instanti, nu gi in ciile de atac.

10. Citarea pdrf,tului

reclamantului

Art- 922 NCPC - Dacd pracedura de citare a sof:utui pflrtt a fost indeplinitE prin afigare, iar acesta nu s-a prezenitat Ia primul termen de judecatd, lnsfanfa va cere dovezi sau va dispune cercetdrl pentru a verifica dacd pdrdtul tgi are locuin{a la locul indicat in cerere gi, dacd va constata cd nu laculegte acola, va dispune citarea lul la locuin[a sa efecfivd, pracum gi dacd este cazul, Ia laculsdu de muncd.
Regulile de citare a pirfllor, in procedura divorfului, sunt, in mare parle, cele din dreptul comun, respectiv arl 153-1-73 NCpc. Totugi, daci reclamantul dovedegte ci a Ecu[ tot ce-i sti in putinS pentru a afla locuinfa piritului ori alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii [conform arL L67 alin. [1J NCPC+] iar instanla dispune citarea prin publicirate a pirirului, iar daci acesta nu se prezinti la prinrul ternren de judecati,
t Aceasti solutie de respingere ca nosustinuti, existenti 5i in vechea reglelnetttare, a fo.st atacaba la C.C.R., prin intermediul e.xcepSiei de neconstitugionalibare, insi a fost respinsi prin dec, c.C.R. nr. ll5/Zoa2, pubticati in M. of. nr. 396 di1 10 iunie 2U02. zA se vedea in acest sens gi dec. civ. nr.360/1993 a'ffvlB, s. a IIt-a civ., irr

ArL 921 NCPC - Dacd Ia termenul de judecat1, in primd instanfd, reclamantul lipsegte nejustlficat 9i se infdligeazd numai pSrltul, cererea va fi respinsd ca nesustinufi.
Noul Cod de proceduri civilS prevede expres c5, daci reclamantul lipseqte in rnod nejustificat la un termen de judecat5, in prinri instanfa, iar
sonali a sogilor estc uunafatir in legislafia fmrtcezi, ilceasta fiind obllgatorie claci soful sollciti misuri urgente - ilrL 1106 CPC flralrcez:,,L'ripoux qtrl veut lorrner ulre tletnande en tlivorce pr6.sente par avocat une rerluGfe au juge. La requ0te n'indique ni le fbntlenrent juridique de la dentande en divorce ni les faits i l'origine de celle-ci. Elle contient les denrandes forn:des au titre des mesures provisoires et un expos6 .solntnaire de leurs nrori[s. L'dpoux est tenu de se pr6.senter en personne quand il .sollicite tlcrs mesures d'utgence. En ras d'empEchelnent d&meni consEatd, le magistrat
.se

rend i la rd,-siclence de l'6poux. t C. Ap. Iaqi, S. minori gi familiei, dec. civ. nr'. l-38 din 29 noiembrie 2007, pu[rliraH in C.1',C.E-P. NeamI Legls. :: C- Ap, lagi, 5. ciy., dec- civ. nr. BB/2008 publicaH itr lndaco Lege .1,4. :r t{epublicabi in M. Of., rrr. 98 din 7 februarie 201.1.

nr.,lLr/2009, publicati in lndaco Lege 4.4. + ArL t67 alirr. [1i NCPC: ,,cind reclamantul invedereazi, motiva! c'i, dayi a lEcut tot ce i-a stat in putin$, nu a reugit si afle dorniciliul piritului sau un alt loc unde ar putea ll citat potrivit legii, instanpa ua puta incuviinfa citarea acestuia prilr publicirate."

Culegere pe anii 1993-1997 ,p. 197. 3in acelapi.sens a se veclea gi 'l'. corj, s. civ., dec. civ.

IFsi::'
!:::

36

Claudiu Canstantin

inu

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDURA

CIVII,A

37
de

conform arL 922 NCPC ,,instanfa va cere dovezi sau va dispune cercetdri pentru a verifrca dacd pardtul igi are locuinpa la locul indicat in cerere pi, dscd va constata cd nu locuieSte acalo, va dispune c[tarea lui Ia locuinfa sa efectivd, precum Si, dacd este cazul, Ia locul sdu de ntuncd", solufie

nitlvd, inchiderea dosarului, precum

gi restituirea taxelor

consacrtti gi cle vechea legislagie gi jurispnrdengit.

1"1.

timbru, dacd au fost achitate. {Q aricare dlntre sofi va putea formula o cerere noud pentru fapte petrecute dupd fmpdcare gl, in acesf caz, se va putea folosi
gi de faptele vechi.
Prin prisma incercirii de a se evita desfacerea cisitoriei, instanta va incerca impicarea prrfilor, la fiecare infigigare (art. 924 NCpc). Aceasri impicare se va realiza numai claci ambele parti sunt prezente in instanti pentru a fi identificate gi verificati hotirirea cle inchidere a dosarului pe acest motivr. Texrul de la arL 924 NCPC, fiind un text special, se aplici cu prioritate fafi de alte norme cu caracter general, sens in care impicarea pirfilor ar avea pdoritate fagi de constatarea perimdrii?. Aceasti impicare se poate realiza in tot cursul judec5lii (fond sau calea de atac]s, chiar daci nu au fost achifate taxele cle rimbru fart 924 alin. [1] Ncpcl. in c, zul in care aceasri imp5care se produce, noul Cod consacri expres gi solufia ce urnreazi a fi dati in cauzi, respectiv pronunfarea unei hoti-

Renunfarea Ia iudecati

Art. 923 NC.PC - Reclamantul poate renunta la judecatd fn tot cursul judecdfii, chiar dacd pardtul se impotrirregfe. Renunlarea reclamantului nu are niciun efeet asupra cererii de divor{ fdeute de pirdt. Pornind cle la ideea ,,salvirii" clsitoriei, achrl de dispozifie procesuali referitor la renunfarea la judecaH a fost ,,adaptaC' Ia aceastd

judecipi, chiar daci

piritul se impotrivegre (arL 923 NCPCJ?. Solufia esre diferiti fafi de dreptul comun (art 406 NCPC) care, in funcgie de

cerinfi. Astfel, reclamanful poate renunfa la judecati in tot cursul

cererii de divorf nu va afecta cererea de divorf [respectiv cer-erea reconvenfional5) formulati de pArit. Cu privire la cererea de renunfare, instanla va pronunfa o hotirre supusi recursului, care va fi judecat de
instanfa ierarhic superioari celei care a luat act de renunfare
alin. (6J NCPCI.

momenful la care se produce renunfarea la judecati, Ieagi acest act cle dispozilie de consimfiminrul pirirului. Dupi cum se poate observa, tn procedura speciali a divorfului, renunlarea se poate face oricind, in cursul iudecd$i (in primd instanfa gi in calea de atac, ciin monrent ce legiuitorul nu distinge). in fine, renunfarea reclamanftrlui la iudecarea

rari deftnitive prin care inchide dosarul gi care va men$ona qi o

eventualS restihrine a taxelor iudiciare de timbru, dacd s-a cerut irr mod expres aceasta. [arr 924 alin. (1) NCPC]. Aceasta incercare rle impicare a pirfilor, in raport cu textul legal, este desigur o obligatie penffu judecitor, dar nu este, in niciun caz, o condigie pr.ealabila obligatorie de prirnire a cererii de pdrlilor. in legislafia francezi incercarea

de conciliere a pirgilor este reglenrentati ca o proceduri specifici

(art.1108-L13 c. pr. civ. francez), parcurgerea acestei proceduri avAnd
efecte in planul

[arl 406

judiciare care are ca scop stingerea procesului de clivor-! [prin pronLrn-

admisibilitifii cererii cle divorg.r. ln realitate, aceasti ,,impdcare" afe nafura juridici a unei tranzacfii

2.

irnpicarea pdrfilor

Aft.924 NCP9 --(1) sotil se pof impdca in tot cursur judecdfii, chiar dacd nu au fost pldtite taxele de timbru. in acest ciz, insknla va lua act da impdcare gi va dispune, prln hotdr1re defit V.li{. Ciobanu, G. Boroi, Drept pracesuul Ed. C.H. Beck, BucuregtJ, 2009, p. 420.

t Soltrfia em identic.i in veclrea reglementare, fiind prcluar;Igi de jurisprurlenri, i;i Ase vedea ilt acestsensdecizla clulli nr, 11,6L/L996 a CAB, S. a lV-a civ., preluati in
V.lvl. Ciobanu, G. Boroi, op.
?

A se vedea gi s. Zilbelsteln, LP nr. LZ / L960, 1ip, 122-1.24.

cit,p.'IZ7. nori la dec. civ. nr. rg43 /rgg0 a 'f. ReB oltenia, in

: solufie de altfel veche

civil.

Crrnr selectir,. Teste

grild, ed. a IV-a,

? in vechea reglementare s-a consacrat solugia ci, in acest caz de renrrnfare, ,o acgiune de divorl nu se poate refncepe, decdt pentru o oltrt cauzd uorul, reclomanntl putrtndu-se intemeia Si pe cuuzele vechi." - G.P. Duran , op. ciL, p. 89, pct B.

rArt 1113 CPC: les trnis mois du prononcd de l'ordonnance, seul l'6poux "Dans qui a prsenrri la requre lnidale peut assigner en divorce. En cas ele rdconcillation cles 6pottx ou si l'instance n'a pas 6t6 itrtroduite rlan.s les h'ente mois rtu prononccl cle
l'ordonnance, toutes ses disposition.s sont caduques,
d'i

prt-

in iurispnrdenfa relevanti -

G.p. Docan, op. c[L, p. 89,

3.

y compris

liautorisarion

ntroduil'e I'instan ce".

tlT
3B

Claudiu Constanti n

inu

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVIIA

39

farea horirerii cle inchidel'e a dosarului). DacI ulterior stingerii procesului prin irnpicare nrotivele de divolt subzist5, atunci oricare dintr-e -sofi va putea formula o cerere noui grentru fapte petr.ecute clupi irripicare gi, in acesr caz, se va putea fblosi gi de faptele rrechi [arL9Z4.
alin. (2J NCPCJ.

fmplinitvdrsta de 70 sni este obltgatorie". in consecinli, indiferente cle rnodalitatea judiciard cu privire la desfacerea cisitoriei [divor! din culpi, divor! din rnotive de sindtate, divor'f prin consimfintint, divor! datorat
separatiei

in fapt), atunci c6nd existl minori rezultagi din

cEsitorie,

In prirrinta farrnei cu privire Ia,,im1:icarea prrfllor" in procesul de divor!, opinim ci se poate face, direct in fafa instanfei de jurlecati gi consemnati in incheierea de gedinri, daci prrtile sunt prezente,
aga

ascultarea celor care au lnrplinit 10 anir este obligatorie. Ascul[area este

cum lll'evede textul legal. in niciun caz, nlr poate produce efecte juliclice o itnpicare a pirfilor prinn-un inscris sub semnlruri privatS, c[iar confirnrat de cirre apiritorul unuia clintre sopir [se prezentase in instanra ttttntai unul clintre so[i gi avocatul celuilalt sotJ. in spela lnenfionati se prevecle ci-l cererea cle divorf este una strict personali, orice cerere cu

llrivire la care pargile dispun asupr? acfiunii principale, ar. fi trebuir ficufi personal. in acest sens, se conchide ci impicarea pirtilor, penfru a
de juclecati ori in fafa notarului public. Suntem in parte de acorcl cu pt-ivire la aceas[i opinie, avAnd refineri in ceea ce priveqte irnpicarea in lala notarului public, (nu trebuie ignorati nrentiunea expresi cu privire la prez.enfa pirtilor in faFr instan[ei de juclecati.j sub aspect probator, in procedura speciali a divorfului urmeazi a se aplica regulile de drept comun, fiind adnrisibile orice rnijloace cle probi Idacr sunt utile, concludente gi pertinente cauzei), insi Lrebuie avut in vedere arl 316 NCPC care prevede ci ,,in procesele privitoare Ia fliatie, d{vorf sl alte raporturi de fomilie se vor puten asculta rudele si ofinii prevdzttfi la arL 3L5, fn afard de descendenfi". Aceasti interdicfie cle ascultat'e a descendentilor functioneazi 9i in cazul celor minori, cit gi a
celor nrajori [texhrl legal invocat neficind distincfie]. De asenrenea, to[ leferitor la tnatelia probelor in procedura divorlului, semnalSm faptul ci potrivit art. 264 alin. t1) NcC ,,fn procedurile
aclntinistracive sau

determina inchiderea dosarului de divorg, trebuie fEsuti ln fata instanfei

obligatorie yi in cazul in care pirgile prezinti instanlei o tranzaclie pe aspectele referitoare la minor [exercitarea autoritS$i pirinlegti, stabilirea donriciliului etc.J deoarece pe de o parte, arL 264 alin. [1) NCC nu face nicio distincfie mentionind expresia ,,procedurile judiciare care fl privesc", iar pe de alti parte trebuie si priineze interesul major: al minorului. Cu privire la adrnisibiliratea probelor in cazul cererii de desfacere a cisd[oriei considerim util si menfionim o spe;i refinuti in jurisprudenfa francezi2 care pune in discugie adnrisibilitatea, in cadrr"rl unui proces de divorf, a unei exper[ize lnedicale cu privire la paternitalea solului cu prii/ire la doi dintre cei cinci copii rezulta;i din cisitorie. Desigur, aceasbi expertiza era cerute pentru dovedirea infidelitilii sofiei - motiv temeinic pentm desfacerea cisdtoriei. AceasE problemi se ltunea in contextul in care in procedura civili francezd penh'u dovedirea motivelor de divorf erau admisibile orice mijloace de prob5, cu exceplia audierii descendenfilor ca nraftori. Plecind de la aceasti situafie, se afirmi c5 aplicarea stricH a prirrcipiului libertifii probei, in nraterie de divor! creeazi o sihrafie intolerabilS, in sensul ci inE-un proces care nu pune in disculie paternitatea [mai ales ca tatil era gi decizut din dreptul de a contesLa paternitatea), ci divorlul se poate ajunge la concluzia tehnici, medical5 ci una dintre plrli (in spelE] tatil nu este decit tati juridic pentru cei doi copii, nefiind tati natural. Aceasti inechitate poate sI apari in contextul in care scopul experfizei biologice nu este non-paternitatea, ci dovedirea indirecti a infidelitifii. Autorul ciErt adrnite ci solufia legislativi de lege lata ar perrnite aceastl probe, insi propune o schinrbare a regirnului probei in
matede de divor| penrru a arrnoniza reglemenbarea desfacerii cisitodei cu

jutliciare cure t! privesc, sscultarea copilului care a

tC.Ap.Suceava. S. civ., dec. civ. nr.2/2AOB publicat^5 irr lndaco Lege 4.4. in sens contrar', prilt raporlare la lcgislagia civili de la nivelul anului 1937, s-a sLahrat ci ,,intpdutreo este un Jine de neprinire care (,pereazu Si fird retunoo$terto sopului cdreiu ii rufr: opusd; cel interesat o poate dovedi prin murtori seu acte scrise. Aprecierea

legislafia privind filiagia, sens in care conchide ci modalitatea de probi medicali privitoare la non-patelxiLate sd fie adrnisibilS nunrai in acfiunea
de contestarc a paternibatii.
I Confornr arL 264 NCC qi minorul care nu a implinit virsta de 10 ani poate fi asculhr .dacd ctutoitatea contpeEntrt cortsiderd cd ucest lucnt esb necesur pentru soluliornreo cuuzei". z S. Mirabail, Lo non-paternitc, couse de divorce, in Dalloz nr. 34/7263 din 5

fmprciurdrilor ditt cari reiese irnStdcarcu efectivo, iur nu aparenLri, este o chzstiune de litTtt" - c. ll nr. 237 din z3 februarie lt)37 in G.P. Docan, op. cic, p. Bg - se poare ob-serva r:a lcgiuirorul de la acel moment a ince,rcat -si ofere o solurje de salvarre a cisitoriei, pt.in grrisma inrpicirii sofllor, conditlile de fornri flind destul de flexibile.

octonrbrie 2006, pp. 2379 Si23BO.

IFFTfri;,

40

Claudiu Constantin Dinu

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDUNA

CIVIIA

47

Probletna prezentati este relevant5 gi achrali in cazul procedurii divorlultri din sistemul procesual civil romdnesc. in procedura divortului, asa cum am menlionar, este adrnisibil orice mijloc de probi, cu excep[ia audierii ca martori a descendenlilor. Per o cont'rario, din moment ce legea nu interzice, ar fi admisibilS o expertizi medicali tip ADN, dar nu pentru dovedirea non-patet'nitifii, ci pentru probarea indirecti a infidelitagii unuia dintre sofi [daci se dovedegte soful-reclamant nu putea n taral copiilor]. ln acest context se poate vorbi cle o ,,invocare pe cale incidentali a non-paternitS[ii" in scopul exclusiv al dovedirii motivelor de divorf, in contextul in care porrivir arr 408 alin. (z) Ncc filialia fafi cle tatil din cisitorie se stabilegte prin efectul prezumfiei de paternitafe, aceasta putAnd fi tigiduiti daca este cu neputinfi ca sofui mamei sr fie
NCCI. Discufia lroate fi cu arir mai interesanti cu cit se prevede ci soful manrei poate si infroduci acfiunea in tigada paternitSfiiin termen de 3 ani de Ia data cAnd solul a cunoscut

(3) Pentru intraducerea in cauzd a mogtenitarilor solutui reclamant, instanla va face aplicarea art. 412 alin. (I) pct..l. ft) in cazul in care acfiunea esle con tinuatd de mogtenitorii sa{ului reclamant, potrivit alin. (2), cdsdtoria se socofegfe desficutd la data introducerii cererii de divori.
Fiind o acfiune strict personalS, daci pe parcursul derulirii procesului, unul dintre sofi decedeaz5, in nrod firesc, instanla va lua act clr:

tatil copilului [art. 4L4 alin. (2]

este tati prezumat al copilului sau de la data cAnd a aflat ci prezurnlia nu corespunde realitSlii - arr.430 alin. (1) NCC (deci am fi in situafia in care tatil nu mai poate contesLa paternitatea, fiind in afara termenului, dar poate cere, in procesul de divor!, efecttarea unei expertize meclicale ADN penn'u dovedirea non-paternitigii). Degi situafia prezentati poate crea penrru copil o situafie umand inconfortabili (care ar afla fapful ci hril juridic nu este gi ra$l natural), opinim in sensul ci o asemenea probi ar fi admislbili in procesul de divor! penfru dovedirea motivelor de divor! din moment ce legea nu interzice in mod expres un asemenea mijloc de prnbit.

ci

o hotirAre definltivi a dosarului'. fosl consacrati gi sub imperiul vechii legislatii? gi doctrinein materie3. in noul cod de procecluri civili, art 925 alin. Il) NCPC prevede ci instanfa va lua acl de incetarea cisitoriei, iar llriri hoblrire definitir,5 va dispune inchiderea dosarului. Solugia de inchidere a dosarului de divori datorat decesului unuia dinh'e sofi era v-alabilS gi sub vechea reglementare, chiar in cazul in care decesul reclantantului-p3rit a intervenit dupd data pronunfirii cieciziei de apel, dar inainte de expirarea termenului de recurs ce putea fi exer-cirat intpotriva acelei hotirAri'l. Astfel, s-a considerat ci se inrpune fnchiincetarea cisitoriei, pronunlend
Aceasba este regula care a

derea dosarului dacl decesul intervenea oricind

procesului de divort pAni la data

in

a hotiririi de divor!. Legiuitorul a instituit gi o exceplie de la aceasti reguli, cu caractet' de noutate, in sensul ci procesul de divorf va continua, daci partea decedeazi pe parcursul solutiondrii, cu indeplinirea ur.mdtoar-ele

divorf. intrucit rafiunile sunt acelagi, opindm ci arl 925 NCpc este aplicabil daci decesul intervine, in noul con[exr legisla[iv, ltani la clafa
r5minerii definitive

riminerii irevocabile a hotlririi

cursul iudecirii
cle

13. Decesul uneia dintre sofi

condifii [art.925 alin. (2)

- Continuarea

Att. 925 N0PC. - (1) Dacd fn timpul prCIcesurui de divog unul dintre soli decedeazd, lnstanla va lua act de incetarea cdsdtoriei gi ua dispune, prin hotdrdre definitivd, inchiderea dosarului. (2) cu foate acesfea, c6nd cererea de divorl se intemeiazd pe culpa pilrltului gi reclamantul decedeazd in cursul pracesului, lds1nd mogtenitorl, acegtla vor putea canfinua acfiunea, pe care instanfa o va pdmite numai dacd va constata cuipa exclusivd a solului peret. in caz contrar, dispozilille alln. (i) rdm6n aplicabile.
t Poate de lege ferenda francezi,

NCPCI: - Cererea de divor; si se interneieze pe culpa pirAfului; - Reclamanrul decedeazd in cursul procesului, lrsand nrogtenitori;

procesului se va face la cererea mogtenitorilor.

ar fi prefet'abili o solufie ca cea oferjti de cloctrina

cazul decesului unuia dintre parlle cererii de divorf, pe parcursul procesului, rno5tenitorii llu vor putea acfiunea. deoarece c.isitoria inceta prin deces, iar riosarll de divo4 urma si se inchldi. 3 l.P. Filipescu, A.l. Filipescu, ?'rotatde dreptulfontiliei, ed. a Vlll-a, Ed. Unive'rsul I uridic, Bucurepti, 2A06 p. 252. { CAB,5. civ., dec. civ. nr.fi1A/2008 publica6 in Indaco Lege 4.4.

I A se vedea ;i arL 259 pcr 5 NCC: ,,cdsdtorio inceteuzd prin deces suu prin cleclorarea judecdtarcoscd a nnrfii unuio dintre sofi". lV.M. Ciobanu. opcic,vol. ll, Ed. Nalional, Bucuregri, l9gZ, pp. S13:;i S14 in -

Fi

4L

CI

audiu Constan tin Dinu

PROCEDURI SPECIALE TN NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA

43

in acesf caz, mogtenirorii vor pLttea contitrua acfiunea cle divorg. in cazul continuirii divorfului, instanfa va admite acfiunea de divorf numai daci va constata culpa exclusivi a p6ritului [aspect consacra[
gide arl 380 alin. (Z) NCCI. Daci aceasti culpd exclusivi nu este re|inuH de cih'e instanli (fiilrd vorba de culpi comuni ori cuipi exclusivi a l'eclalrrarrtuluiJ, instan!;r va pronunta o hotirire definitivi cu privire la
inchiderea dosarului [art 925 alin. (2J NCPC]. Soluria legislativi consacrati de alt. 380 NCC gi arl 925 NCPC, aga cuni s-a suslinttt in doctrirrll, vine si inliture un,,paradox" nrot'al al vechii reglenrentziri care consta in laptul ci solul vinovat de clesfacerea cirsitoriei ajungea s.1 il rnogteneasci pe cel care cerea divortul, din cauza decesului celui din urnri, in tinrpul procesului de divorp De asemenea, s-a previzut ci pentru introducerea in cauzi a mogterriLorilor reclanrantului, instanfa va face aplicarea arL 4LZ alin, (1] pct. i NCPCz, respectiv va fi incident un caz. de suspendare de drept a judecSlii. ln acest contex[, noliunea rle mog[enitori capiti o conota9ie speciali. Astfel, trebuie avut in veclere celelalte categorii de mogtenitori altele clecAt soful piril in acest sens, pot continua acfiunea de divor! rnogtenitorii legali din clasele I-lV (art. 964 I.lCCJ, rnogtenitorii tes[anrentari, legatari universali sau cu litlu universal fart 1054-1056 NCCJ ori, irr lipsa acestor rnogtenitor-i contuna, oragul sau nrunicipiul pe a cirui raz5 alin. (3J NCC]. AceastS intelpretare ,,extins5" a nofiunii de mogtenitor este pernrisi tle textul legal care face frilnitere Ia ,,mogtenitori", Eri nicio altl distinciie. Cu ref'erire la calitatea de nrogtenitor, prin prisnra prezentului text legal, trebuie lEcute douii preciziri. in prirnul r'3nd, textul nu este aplicabil in cazul legatarului cu tiLlu pat't"icular, deoarece acesta nu are itttet'es in continuarea ac!iunii de clivort. intr-ucAt vocafia lui se intincle cu l.rrivire la un bun pen[ru care a flost desenrnat ca atare, faptul ci soful -su1rt'aviefuitor este sau nu inlSturat de la succesiune, nu are niciun efecl in al doilea rAnci, clach interpretirn in sens restrins, tehnic nofiunea de nro;tenitor, slalul [pritr municipiu, orag, comunlj nu poate fi nrogtenitor din rrrornent ce arf. 963 alin. [3J NCC prevede cA,,irt lipsa moStenitorilor
I I;.4 Baias, o1t. ciL, p.315. I Art. 406 alirr, {1j pct. 1 NCPC: ,.}udecarea cauzelor -se suspendi de drepe L prin dccesul unaia clinb'e pit';r', pin.i la introrluce're a in catrzi a mogtenitorilor, itt af arJ tle cuzul cind partea intet'e"sati cere tenneu pentru inlroducerea in judecati a it ccstrt ra."

Iegali sau testamentsri, patrimoniul defiinctului se transmite comunci, orafului sau, dupd caz, ntunicipiului fn a cdrui razd teritoriald se aflau lsutturile Ia data deschiderii moStenit'rf". Cu alte cuvitrte, statul nu este mostenitor, ci culege o mogtenire vacanti in lipsa mogtenitorilor testamentari ori legali, O asenrenea interpretare, clegi fundamentatl pe un text legal, nu este echitabili daci avem in vedere ci scopul prezentei constructii juridice este inlirurarea solului culpabil exclusiv de desfacerea cdsitoriei de Ia mogtenire, in acest caz, cand reclamantul decedat
nu are nrogtenitori legali sau lestanrentari, nu va mai fi inlirurat de la mottenire gi, chiar mai nrult, va culege mottenirea in totalitate, in fine,
fafa de aceste dispozipi legale, menFionim urm6toarele:

- Daci reclamantul decedeazi pe parcursul solufionirii cererii de divorf, inshnla nu este obligati ca in toate cazurile si dispund suspendarea r?uzei, ci numai in cazul in care cererea de divor! s-ar
solicitarea divor[ului din culpa piritului [intrucit texful nu prevede, opinirn ci este suficient ca cererea introductivi si fie motivati de culpa pir3rului, chiar daci piritul a formulat cererea reconvenlionalfi prirr care a solicitat, gi el, desfacerea cisStoriei din culpa reclamantului; condi;ia nu mai este indepliniri in cazul in care s-a solicitat prin cererea
inlemeia pe culpa pirAtului; - Suspendarea solugionirii

de divorpului este condifionati de

teritoriali se aflau bunurile la data deschiderii niogtenirii [art

963

introductivi desfacerea cisitoriei din culpa comuniJ; - in ceea ce privegte introducerea in sauzi a mogtenitorilor, considerim cI ins[anfa va putea acorda un termen piritului pentru introducea in cauzi moqtenitorilor; degi aparent se poate afirma c5 pirltul nu ar avea interes pentru a introcluce in cauzi mogtenitorii, totuSi interesul existS: pit'3tul va fi interesat si evite suspendarea judecirii divorfului gi rimlnerea in suspans a rezolvlrii stirii sale civile (cu riscul perinririi cereriiJ, sens in care va introduce in cauzi mogtenitorji, cu eventualitatea de a obgine o hotirAre definitivi de constatare a incetirii cSsitoriei prin deces gi inchiderea dosarului de divorg;

- DacI nu s-a acordat acesl termen de introducere in cauzi a nrogtenitorilor sau dacS a fost acordat gi nu s-au introdus, instanfa va suspenda iudecata, iar procesul va fii repus pe rol prin cererea de redesclridere, ficuti cu aritarea mogtenitorilor fart- 4L7 alin. [1) pcL2 NCPCI; - Aparent, in toate cazurile, ar trebui suspendati cererea de divorg daci aceasta a fost motivatl pe culpa pirirului deoarece textul vorbegte de existenla ,,mogtenitorilor". Nu trebuie uitat faptul cI gi soful pirAt are
aceasti calitate de rnogtenitor, din monrent ce cisitoria nu a irrcetat prin

lF-+4
Clauditr Constantin Dinu pRocEp-qTI SPECIALE iN NOUL C3? DE PROCEDURA CIVILA

45

cleces, neexistind hotir'6rea de inclridere a dosat'ulrri. Opinlm

ci legiuiaga

rorul a clorit si aibd in vedere orice alt mogtetritor decit soful pdrit,

cum atn menlionat anterior; - Sub aspectul condipilor de exercitare a acfiunii civile, ar putea fi analizati gi condifia interesului tnoptenilorilor de a continua acfiunea de divorf- Acest interes ar tlebui citttat in zona patrirrroniali, r'especfiv ctr

prirrire la succesiunea reclamantului deceda[, respectiv la inldturarea sotului parit culpabil de deslacerea cdsitor-iei de la aceasti nrogtenire. in acest sens, legiuitorul a prevlzut ci hotirirea de clivor{ nu va ntai

in aceasta nraterie, liotirirea judecitoreasci prottunfati trebuie, in ilrimul rancl si faci menliune cu privire la desfacerea cis.itoriei isolupiile posibile fiind cle aclntitere, respingere ca ttefondatS, anulatS, respingere ca nesuslinutS, itrchidet-ea dosarultri), cu privire la culpa sofilor [divorful putind fi prorrunpat din culpa unui dintre soli sau clin cullta conruni; ntt se va tnotiva citllta in cazttl in care legea pettnite desfacerea cis5toriei fEri a se mai analiza acest aspect) gi cu privire Ia capetele accesorii cererii cle divorf fpetite la care instanla se v;]
pronunfa la cerere sau din oficiu).
turnreazi a fi reglernentate in conformitale cu dreptul comun in nraterie, respectiv arl 451-455 NCPC. Cotrsiderint ci trebuie totugi fEcuti o nten$une specialir, respectiv cea privitoare la arr. 454 NCPC2 care pt'errecle situafia in care se exonereazi pirAtul de plata chelnrielilor de judecarS.

rirninerii definitive (potrivit regulii din materia divorfului), ci cisitoria se va socoti desfEcuti de la data
produce efecte de Ia data
rnogtenegte pe soful decedat daci, la dafa deschiderii mogtenirii nu existi o hoHrire cle divor! definitivi. Fala de aceasti interpretare, stric[ fornral, se poate olrserva c5 de daLa decesului reclamantului sunt legate doui

ChelFuielile de iudecati ocazionate

de procesul de divor!

introducerii cererii de clivorf [art 3BZ alin. [2J NCCI, text legal care trebuie coroborat cu arL 970 NCC cal'e pt'evede ci soful supravieiuitor il

evenirnente iuridice cu efecte diferite: desfacerea cisitoriei gi desclriderea succesittnii. Prin folosirea argunrennrlui octus interyretandus esf potius ut voleat quam ut pereatgi avind in vedere finalitatea art 380 NCC [inliturarea solului culpabil de la mogtenire), l]utem conchide ci divorlul

Textul de lege are, in opinia noash'i, o aplicabilitate par$iali in nrateria divorflrlui, prin rapor[are la obiectul cererii. Astfel, nu se poate vorbi de o punere in intArziere a piritului, fficuti confbrm legii, anterioari introducerii cererii de divorf. De asemenea, paraml nu este de drept in irthirziere,in cazul divorfului. in acelapi sens, afirmitn ci nu se poate llulte problema acordirii cheltuielilor de judecatl in cazurile in care se pronrolive de sinitate). in aceste cazuri, din rnoment ce nu existi o culpi in

prenrerge deschiderii rnogtenilil. De altfel, prin legea de punere irr

nunli un divorf Hri culpa solilor fdivorgul prin acord, divor]ul dirt

a1:licare a noului Cod de proceduri civilira fost fixat cu exactitate, irr sensul ci se va considera desl'icuti cisitoria la ,,data introducerii cererii
de divor!".

desfacerea cisitoriei, nu se poate vorbi gi de o ,,culpd procesuald" a ttneia dinfre pirfi fin conforriritate cu arl 453 alin, (1J NCPC partea care pierde procesul va fi obligati, la cerere, la plata cheltuielilor de judecati; in cele

14. Nemotivarea

hotirArii

doui ipoteze, din llunct cle vedere fornial, ,,nicio parte tru a pierdut
procesul'f. 15.

Art. 926 NCPC - Hatdrtrea prin care se pronunfd divo$ul nu se ya motiva, dacd ambele pe$i solicitd instanlei aceasfa.
in privinga deliberit'ii, pronuntirii gi reclact5rii hotlrArii de divorfi

Ciile de atac. Publicitatea liotdrArii

art 395-405 IVCPC. in procedura speciali a divor-tului, horiril'ea prin care se pronunfi divorgul nll se va motiva, daci ambele pbrfi soliciti instanfei aceasta (arL 926 NCPC). intruc6t art 926 NCPC prevede cd ,,hotdrdreo prin care se pronuntd divorFtl" nu se va nrotiva opinini ci, in aceast;l ipotezS, nu se rra motiva inFeaga hotirdre, inclusiv aspectele priviacestea urmeazi regulile de drept comun, respectiv

'l'otugi,

Art. 927 NCPC - (1) Apelul reclamantului impotriva hotdririi prin care s-a resplns cererea va fi respins ca nesusfinut, dacd la judecatd se prezintd numai pdritul.
t Plen'f5, dec. de indrunrare nr.?/7966, in 5. Zilberstein, V. Ciobanu, Indreptur interdisciplinur de practico jucliciurd, pp. 320 y^i 321. l Art 454 NCPC: ,,PArAml care s recwrLtcu1 lu primul ternrcn tle judecatd lu mre pdryile sunt legal cirflE, pretentiile reclomuntului nu va putea fi obligat Ia plnat chelfiilelilor de judecuto, cu exceplia cuzului fn cnre, prenlubil ponririi procesului, a fost pus in intAniere de rdtre redamant sou.te ofla de drept in intdrziere. Dispozitiile art- 1522 ulitt (5) C. cir,. rfrmfin aplicabile".

loare Ia evenfualele capete accesorii de cerere.

I Legea nr.76 tlin2012 publicati in It{. Of, nr.365/2A12.

F
tiil:

46

Claudiu Constantin Dinu

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCSDUNA CIVII,A

47

(2) Apelul firttului va fi judecat chiar dacd se infd{igeazd numai reclamantul. (3) Dacd unul dintre soti s-a recdsdforit, hotdr4rea definitivd prin care s-a desfdcut cdsdtoria nu este supusi contestaliei in anulare gi revizuiriiin ce privegte divo$ul. (4) Instanla la care hotdr1rea de divo$ a ren as definitivd o va trimite, din oficiu, serviciului de sfare civild unde a fosf incheiatd cdsdtoria, Registrului na(ional al regimurilor matrimoniale, prevdzut de Codul civil, gi, dacd unul dintre sofi a fost intreprinzdtor,
reg i stru I u i ca me rlu
Iu

i.

HoLir3rea pronunlati in divor-f este supusi ciilor de atac potrivit dreptului comun. Agadar, prin rapor'tare la arl 483 alin. (2) NCPC raportat la art. 94 pcl 1 lit. aJ NCPC, Irotirirea in materie de divorf este supusi numai apelului, recursul fiind excltrs in mod expresl. Pentru a ajunge la aceasti solutie trebuie avute in vedere urmitoarele
argunrente de tex[: - Con[ornr art. 94 alin. (1J lit. a) NCPC judecitoriile fudeci, in prinri irrs[anf5, ,,cererile dote de Codul civil fn cornpetenf.a instanf.ei de tuteld Si de

familIe";

- Polrivit arl 265 NCC ,,conre mdsurile date prin prezentu carte in cr:tnpetertta instart|cei judecatoreSti, toate litiglile privind aplicarea dispozifiilor prezentei cdrfi, precum Si ntdsurile de ocrotire a capilului, prevdzute itt legi speciole sunt de contpetenfa instanlei de tuteld. Dispozitiile arL 1"07 sunt aplicabile itt mod corespunzdtor". Textul are in rredere Cadea a Il-a NCC inritulati ,,Despre familie" clin care face parte gi capitolul VII ,,Desfacerea cisitoriei", respectiv arl 373-+04 NCC. Agadar, in concluzie, cet'erea cle divot'! este datd in competenfa instanlei de tuteli, inn'ind in sfera cle aplicare a art. 94 alin. (1) lit. aJ NCPC;
potlivit art. 94. pcl

Apelul exercitat irt cadrul acestei proceduri civile speciale, confornr regulii de drept comun, este devolutiv, putind stafua pe toate aspectele de fapt 9i de drept ale cauzei, desigur in limita h asati de citre apelanL 'l'otugi, aces[ caracter devolutiv poate avea uneori o arie rnai extinsS dec6t ceea ce a apelat partea. Astfel, daci apelantul pune in discu[ie, in fala instanfei de control judiciar, aspectul culpei in desfacerea cisitoriei [cum ar fi cazul culpei exclusive], iar in urma judecirii ciii de atac, se schimbi caracterul de culpi exclusivi shatuat de prima instanF, opininr cI instanla de apel trebuie si ia in discuFe pi aspectele referitoare Ia plata compensatorie, atribuirea beneficiului contractului de locafiune, obligafia de intrelinere intre sofi, plala unor eventuale despigubiri pentru desfacerea cSsitoriei. Luarea in disculie a acestor aspecte, chiar daci nu au fost apelate expres, este impusi de condifionarea legal6 a acorddrii acestor,,beneficii" de existenp sau inexistenfa culpei exclusive in desfacerea cisitoriei. Aceasti soluFis o regisim gi ln legislafia francezi, fiind confirmali gi cle jurisprudenlar in materie. in cazul in care, dupi riminerea definitivi a lrotiririi de desfacere a cdsitoriei, unul dintre so$ s-a recisitorit respecdva hotirire nu este supusi nici contestafiei in anulare gi nici revizuirii in ceea ce privegte divorful fart.927 alin. [3J NCPC]z. Agadar, inliturarea contestafiei in anulare gi a revizuirii poate ii refinuti numai daci sunt indeplinite urnritoarele condigii: - Trebuie si fie vorba de o hotirire de desfacere a cisitoriei, per a contrqria daci s-a respins cererea de divor!, opinim ci cele doui cii de atac extraordinare pot fi exercitate in condiliile legii3; - Hotirirea de desfacere a cisitoriei este definitiv5 (solufie de altfel fireascl prin raportare la obiectul celor doui cli de atac e.\traordinareJ;

- Prin rapor'[are la arl 483 alin. [2]

1 liL a) NCPC nu este supusi recursului, aceasta fiind

NCPC hotir'3rea llronunfatS

atacati nunrai cu apel [art 466 alin. {1J NCPC2].

I f n acest sens a se vetlea pi situalia lranzitorie impusi de Legea nr. 2/2013 prlvincl unele misuri pentnt degrevarea jnstantelor judecitoreryti, precum gi pentru ltregitjrea punerii in aplicare a Legii nr.134/2OI0 privind Codul de proceduri civili care in art XVlll prevede ci ,,in prucesele pornite fncapdnd cu dsta int'drii ftt vigoare o prezentei legi pi pAnd b dat:a de 31 tlecemlsrie 2015, nu sunt supuse recursului haturufile prunrunlnte in cererile prevdzutt la art 94 pct I lit a)-i) din Legea nr. 134P010 privitrtl
Codul de pracedurd civild..." r Art 466 alin. NCPC:

- Uttul dinh'e sofi este recisitorit la momentul in care s-ar dori inffoducerea unei asemenea cii extraordinare de atac. Deoarece textul nu distinge, condi;ia poate viza pe oricare dinrre fogtii sofi [gi pe cel care ar dori introducerea ciii de atac Ai pe cel care ar avea calitatea de intimat in aceasfa cale de atac);
t Cour
j u ri sp ru
den

de Cassadon, 1 cjv., 26 -sept 2A07

12.

in

Dalloz, nr. 36/7309, Actualite

ti ull e, p. 25

eA se vedea comparativ art 619 alin. [5) CPC care preuedea, nicio alti cirer:ntstanfiere, r;l hotirirea dati in materie de divorf nu este supusi revizuirii. 3 Sub vechea reglementare se susfinea ci revizuirea este inadmisibili, indiferent

firi

[1)

,.Hotiririle pronunFate in pr-imi instanfi pot fi

abacatc

cu apel,

daci legea nu prevede in rnod expres altfel."

de rezolvarea cererii de divorf;

in acesr sens .se Inenfiona nr.L471l1972 a'I'5,5. civ., in RRD nr.3/L973, p. 159,

Si decizia civili

48

Clauditt Constantin Dinu

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDT;NA CIVIT,A

4-9

- Inadmisibilitatea contestafiei in anulare gi a revizuir-ii vizeazi exclusiv capitul principal de cerere, respectiv cel privitor la desfacerea cisitoriei. Agadar pentru capetele accesorii la cererea cle dir.rorl; ambele cii extraordinare de atac sunt admisibile daci sunt incleplinite
3BZ arin (1) NCC, ca reguri, cis;itoria se consideri desfEcuti din ziua cind hotirarea de divort a rimas definitivi .. in cazul apelului impotriva hotirdrii prin care s-a resliils cererea de divor!, acesta va fi respins ca nesusfinut daci la judecati se prezinti
c1e

'"'"'?,','il*::f::Jili::::g"jif:rl

unor obligatii de a face, plata rrnor sunle de bani etc.J. Tohr.;i, prirr excepfie, daci prin hotirdrea de divorf, de llrinri instanfi s-au dezlegat gi aspecte privi[oare la modul cle exercitare a autot'ititii pirintegti, stabilirea loctrin!ei ntinot'ttltti, precum .gi nroclul de exel'citare a drephrlLri de a avea legituri pet'sottale cu ttrirrotttl, aceasti parte de hotir'5r'e se bucrrri de un caracter executoriu de drept fprovizoriu) potrivit art.44B alin. (1] pct. 1. NC['c, fiind aplicabil art. 532 NCPc care permite declanrarea exe-

cutirii silite. Desigur acest caracter lrrovizoriu se intinde pAni la rnomentulin cat'e hotir3r'ea rle divort r'Snrine definitiva, in cazul in care, pe parcur'r,il p.o."rului cle divort, instanfa va lua, poh'ivit art 91.9 NCPC, pe cale rle ordonan!i pregedinliali, ,,rndsuri provizorii cu prfvire la stabilirea locuinfei cop[ilor nt[nori, Ia obligatia de tntrefinere, la incasarea alocofiei de stat pentru copii si la Jolosirea Iocuinfei familiei", hotirirea pronuntad in aceasti proceduri speciali, este executorie, din prinri instanti, potrivit art 996 alin. (zJ lilcpc (text

ata cum arn afirmat, se va suspenda judecarea procesului.

numai pir.1tul. Daci totugi lipsesc ambele pirFr-, indiferent

instanfi,

spre deosebire de vechea reglementare, nu mai existi un telmen special penh'u exercitarea ciii de atac, urmind a se aplica regulile de drept con"lun, in materia apelului. Ca nouiate legislativd menlionim fapnrl ci instanfa la care fuotirrea de divor! a rimas definitivi o va trjmite, din oficiu, serviciului de stare civild unde a fost inclreiati cdsitoria, Registrului nalional al regimurilor nralrinroniale, previzut de codur civil, gi, daci unul dintre sori a fost intreprinzltor, regisrru lu i comerfului. in privinta caracterului executoriu al hotir.Arii cle divor!, avAncl in vedere dispoziliile Legii nr.T6/za1z de punere in aplicare a codului de proceduri cirrild,

legal care se aplici in completarea art 919 NCPC), putind fi pusa in siliti conform arr. 632 NCPC. in cazul in care pirtile recurg la procedura clivorfului prin acorc], pofrivit art. 930 alin. (4J NCPC, hotirirea pronunta[i cu prirrire la divort este dennifiva, din primr instanld. in consecinti, este executorie gi poate fi pusi in executare siliti.
executare

- I-lotSr3rea de divor! de prinri instan!5, fiincl neclefinititri, nu este fitlu executoriu gi, pe cale de consecinli, nu poate fi pusi in executare siliti {arL 632 NCpC); - Hotlrirea de divor! rimasi definitivi ori datoriti neexercitirii apelrrlui, ori ca tlrmare a respingerii acesfuia, este titlu executoriu [conform arl 632 alin, (2J NCpcJ pi poate fi pusi in executare siliti, frrd a mai fi necesari investirea cu formuli execurorier. in cazul in care a fost aclnris apelul, hotirrea daG in apel este titlu executoriu confonn arl 634 alin' [-LJ p-ct 4 NCPC, pudnd fi pusi in execurar.e siliri [arr. G3z NCpc). In fine nrenfionrm ci acest caracrer de titlu executoriu, mai sus-detaliat urnreazi a se aplica inrregii hotiriri judecitoregti, implicit cu Plvire gi la capefele accesorii de cerere, Desigur-, punere in executare siliti a acestor capete de cerere se va face potrivit cu specificul fieciruia, prin aplicarea textelor legale din materia executirii silite fexecutarea
t Formalibarea investirii cu formul;l execrrtorie, dupi adoptarea legii apllcare a Codului de proceduri civjla, a fost ellnrlnati.
cle

se poate concluziona;

16.

Modalid;ile de desfacere

cisitoriei

DacS in vechiul cod cie proceduri civild erau reglementate dou.i tipuri de divorf (divorf.ul de clrept comun - arL 607 y^i urm. cpc gi divorful prin consimlinrinful pirtilor - arL 6131 cPC), in carlrul noului Cod de proceduri civili, modalir5gjle dc. desfacere a cisitoriei au fost'

diversificater:

A. Divorful din culpa sofilor fdivorful sancFune) - cap, III clin procedura specialS a divorfului, respectiv art. 933-934 NCPC ffiincl o pt'eluare a divortului de drept comurl din vechea reglenrentare), Acest divorf se poate pronullfa in doui ipoteze:
t Motlali6lile de desfacere a cisitoriei sunt previzute 5i noul Corj civil, re.specfiv in arL 373: ,Art 373 - Divorll poate oveo loc: a) prin acortlul soSilor,la cerereo ambilor sofi sau a unuiu dintre sofi occeptutfi de celdlult sot; b) aftrnci cdnd, din cuuza lnor motive temeinice, roporhtrile dintre so|ri lrunt gruv vtitdmate gi continuarun ctisritoriei nrt mui este posibilo; c) Ia cerereu unuia dintre sofi, dupa o separore in fapt cure o durctt ce! pttpirr 2 uni; cl) la cetereu aceluin dintre sofi u cdrui stare de sdndtnte fnce inrynsihiltl
con ti
n ua

punere'in

reo c is

to ri

i."

50

Cl a

uditt

Co nsta

nti n

D in

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVII,A

51

- in funcgie de partea care se face culpabili de vitimarea gr.avi a raporturilor dintre sofi gi imposibilitatea continuirii clsitoriei, divor'ful fiind pronun[at din culpa pir6tului, din culpa arnbilor so[i, fiind posibilS gi t'espingerea ca neinremeiati a cererii daci nu sunt dovedite motivele de divorf farl 933 NCPCJ; - in ipoteza in care solii au fost despnrFfi in fapt cel pugin z ani, divor'ftrl poare fi pt'onunfat la cererea oriciruia dintre ei, dacd reclatnantul igi asumi responsabilitatea pentru egecul cisitoriei fart 934 l,lcPCJ. I'lotirrea de desfacere a c5sitoriei va fi daui din culpa reclarnantului. B. Divorful remediu - cap. II din procedura speciali a divorfului, t'espectiv art. 928-932 NCPC care irnplic5 doui modalititi de deslacere a

"

verifica exisfenfa consimfdmdntului so{ilor, dupd care va fixa Ermen pentru solulianarea cererii fn camera de consiliu.

stabili gi modalitdlile in care au canvenif s5 fie solu{ionate cererile aecesarii divorfului. (3) Primind cererea formulatd in conditiile alin. (1), instanla va

(2) Atunci c6nd este cazul,

in

cererea de

divorl so{l vor

cisltoriei: - Divorful prin acordul soSlor care preia procedura drvor;ului prin consinrfinrint, din vechea reglementare, urnrir-indu-se imbunirigirea acesteia gi impunet'ea unui caracter de celeritate cu privire la aceasti
proceclurS;

- Divorful din motive de sinitate care poate fi pronunfat prin sinitate a unuia dintre soficare ar face imposibila continuarea cisitoriei [arL 932 NCPC). Aceste nrodalitati de desfacere a cisitoriei reglementate in legislafia
invocarea gi dovedir-ea unui rrtotiv relaliv la starea de

ronrineasci sunt similare celor prevlzute in dreptul francez, sub denutnirea de cazuri de desclridere a acliurrii de divor!: [1] divor-gul din culpi, (2) divorful penLru alterarea definitivi a domiciliului coniugal, (3) divortul acceptat ti (4J divortul prin consin-rf5mAnt mutualr. In continuarea prezentului demers vonr analiza fiecare rnodalitate de desfacere a cisitoriei aga cum este configurati in noul corl de procecluri civili.
17.

Art. 930 ruCPC (Solufionarea cererii] - (1) La termenul de judecatd, instanla va verifica dacd sofii sf5rurre fn desfacerea cdsdtoriei pe baza acotdului lor gi, in caz afirmativ, va pronunfa divorful, fdrd a face menltune despre culpa sofilor. Prin aceeagi hatdrilre, instan{a va lua act de invoiala so$lor cu privire la cererile accesorii, in condi,tiile legii. (2) Dacd solii nu se invoiesc asupra cererllor accesorii, instan{a va administra prohele prevdzute de lege pentru solu{ionarea acesfora gi, Ia cererea pdr{lor, va pronunla o hotdrdre cu privire la divor!, potrivit alin. (1), soluliondnd totodafii 9i cererile privind exercitarea autoritdlil pdrlntegti, contribulia pdrin{ilor Ia cheltuiellle de cregfere gi educare a copiilor gi numele solilor dupd divorl. (3) Daca va fi cazul, cu privire la celelalte cereri accesorii instanla va continua judecata, pronunlind o hotdr4re supusi cdilor de atac prevdzute de lege. $) Hofirtrea pronun{atd in cond$ille alln. (1) este definitivd, iar hofirirea pronunlatd potrivit alin. (2) este definitivd numai in ceea ce privegte divorlul, dacd legea nu prevede attfel.
Apa cum rezulti din arl- 928 NCPC divorlul prin acordul sofilor,
reglemenLat de noul Cod de proceduri civili, in nrod firesc, are caracler

Divorful prin acordul solilor

cdfre un mandatar comun, cu procurd speciald autenticd. Dacd mandataruI esfe arocaf, el va certiftca semnifura solilor, potrtvlt
legii.
I G. Sen'a, 1,.W. I'ellitte ri, Droit tlu divorce, in Dalloz nr. 9 /7282 clin 1 nrartie 2007,

Art, 929 NCPC (Depunerea cererii) - (I) in cazul in care cererea de dtvorl se intemeiazd, in condiliile prevdzute de Cadut civil, pe acordul pdr(ilor, ea va fi semnatd de amhii soli sau de

judiciar, prezentele reguli procedurale fiind incidente daci solii nu au optat pentru divorful pe cale adrninistrativi ori notariali, in condigiile noului Cod civil, Astfel, sofii pot apela la aceasLi modalirate de divor! indiferent de durata cisitoriei gi necondigionat de existenfa sau nu a copiilor minori rezulta$ din cisitorie [art 374alin. (1] NCCI. AceasH proceduri de desfucerea a cisitoriei prin acord, prin prisma scopului pentru care a fost reglementat5, trebuie si fie supl5, simpld gi caracterizad de confidenFalitatea nrotivelor care au condus la aceasti

hoHrire.
p.608.

acestora cu privire la desfacerea

Divorlul prin acordul solilor presupune un consim!5mint al cisitoriei materializat in cele doui

57,

Claudlu Constantin Dinu

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD

D[ PROCEDUNA CIVIIA

53

tbrme previzute de arl 373 lit aJ NCC: divorprl este promovat printr.-o cerere comuni de arnbii sofi ori divor;ul este promovat de unul dinFe sofi [eventttal prin celelalte modalitigi de desfacerea a cisirorieiJ iar cererea de divor! este acceptati de sofrrl pArAr in realitate, ambele ipoteze presullun acordul de vointi liber gi neviciat in sensul desfacerii
c:-rsitoriei. in acest serrs, divorlul prin consimlirninful sogilor a fost simplificar, reducindu-se 9i condigile de adnrisibilitare ale acesruia fart 929 NCpcJ: - cererea de divorg rrebuie si se intemeieze pe acordul ambilor

unul dintre soli era pus su[: interdicgie) ori soflrl interesat poate intro-

soti, acord care trebule sb fie liber gi neviciat, aspect care frebuie controlat obligatoriu de citre insranla de judecati [arl 374 alin. [3J
NCCI;

- cererea de divor! trebuie semnati de amtrii sofi sau de un mandatar comun, cu procuri specialS autentici- in ipoteza in care
acest mandatar este avocat, acesta va certifica semnirura sogilor, poh-ivit

situafia in care dupi pronuntarea unei hotirAri definitive de desfacere a cisitodei, unul dinh'e sofi constati cE acordul a fost viciat (eroare, dol, violenfE), ori a fost dat intr-o perioadi de lipsi de discernimint, ori unul dintre soli era pus sub interdicp-e? Ne raliem, in parte, opiniei din doc[rinit in sensul cI ot'ice persoani interesati poate pronlova o acfiune in constatarea nulitifii absolute a acordului de divortz (in cazul in care
! F.A. Ilaias, op, ciL, p. 302. in privinga solufie i privltoare la rtutiratea ab.solud penh'u cazul in care unul dintre soli era pus sub interdicfle opinim ci nu este incidenfi o asemcnea cauzi. ci ar fi vorlra de o cauzi de nulinre relativi daci avem in vedere arL L7Z NCC care nrevede ctr ,,uctele iuridice incheiate de pen;oano pusd suh interdicSle jutlecdtoreascd, ultile decat cele prevdzute lo art 43 alin. (3), sunt anulabile, chior dacd Ia dntn incheierii lor oceasta
2

dispozifiilor legale (opittinr ci nrandatarul avocat se va legitima prinh-o imputernicire comuni fdari de anrbii soiij gi speciali. Daci unul dlnre sofi este pus sub interdictie, divorful prin consinrtimint nu poate fi arfmis larL374 alin. (2) NCCI. se poate lesne observa ci divorful prin consinrf.irnf,ntul pirfilor inrpune, pe de o parte, un acord de voinfi, liber gi valabil exprimat fverificat ca atare de instanfiJ, iar pe de alti parte niciunul dintre soti nu trebuie si fie pus sub inrerdicfle [art. 373 alin. [2] NCC]. ce se ?nrAnrpli in

minrului]. Menfioninr ci respectirrele acliuni au ca obiect acordul cle divor! gi nu ltobirirea de divor[ Soarta hotir6rii de dirror! inifiali este reglementati de art- 99 alin. (4-) NCC: ,,dacd prinh'o hotdrdre judecatoreascd s-a stalsilit o anuntitd stare civild a unei percoone, inr prinLr-o hofirare judecdtoresscd ulterioord este aclmisd o acfiune prin cere s-il contestat starea civ[la astfel stabilitd, pr[ma hottirdre ipi pierde efectele la data rdmdnerii deftnitive a celei de a doua hotdrari". Totu.;i, invederinr cir se poate sustine gi teza conrrarS. se poate observa cr art. 99 alin. [4J NCC se referl la ipoteza in care ,,printr-o hotdrdre judecdtoreascd ulterioara este adnisd o ocfiurte prin care s-a contestat skrrea civild...". in cazul nosrru Febuie analizat daci prin actiunea prin care se cere anularea ori cons[alarea nulirifii acordului de divort se infelege o acfiune prin care ,,se contesti starea civil5". intr-un sens larg, o asemenea asinrilare considerim ci este posibila, Problema mai sus-ntentionati a nrai fost analizatl in practica juciecatoreascir in privinta acordului clat de unul clinfre soli cu prirrire la purtarea, de cin'e celalalr so!, dupi desfacerea cisitoriei, a numelui rlobindit dupa cisitorie. Solugia este de actualitate. S-a stabilit ci ,,opfrunett pdrdtului ca solia sd poarte in contfnuare numele dobdrdit ftt timpul cdsdtoriei Si, astfcl, odatd exprimat cottsirntdrttdtttu| nu se mui poate reveni asupra scesntio irt caile de atac, decdt dacd se invocd vreun viciu de consimf(rrndnt existent lct data exprimdr[i". in concluzie, daci nu se invoci viciul cle consimFinrant al acordului cu privire la nume in calea de atac (avem in vedere apelul),

duce o acpune in anularea acordului de clivorE (pentru vicierea consinr!i-

atunci opinim

ci

se poate inlroduce, pe cale principalS, o acfiune

irr

ar

sancliunea nu poate fi tlecit nulitatea relativi. in acest context terful nu poatc formula o cerere tle anulare a aconlului de voinfi pe aspecrul prrnerii zub inferdic;je a .sofilor. De altfel, ar fi greu de conceput y-i interesul cu privire o asemenea cerere, interes cire rr'ebuie si graviteze in junrl desfucerii sau anulidi cis;rtodei sorilor.

li awtt tliscenfirndnl' Prln

folosirea tetmenului de .anulabile" considerinr cii

Analizdnd acest text legal, opinim ci ?n cazul divorlului prin acordul sofilor ar fi obligatorie prezenfa pirf,lor la depunerea cererii de divor;, numai in acest context putAndu-se face o verificare efectivl a existenfei

sofilor iar apoi va fixa tennen de judecati in camera de consiliu.

Daci pirfile au ajuns Ia o ingelegere lrrivitoare la solutionarea capetelor accesorii cererii de clivor!, atunci termenii aceslui acord vor fi inserafi in cererea de divor'l- Dupi printirea cererii cle clivort confbrm arL929 alin. [3) NCPC, instanfa este obligati si verifice consinrtirnAnfLrl

anularea acordului de voin;5 cu privire la folosirea numelui, cerea cisitoriei, cu aplicarea art, 99 alin. [4] NCC.

dupi

desfa-

consimfiminrului. Desigur, se poate susfine 5i teza contrard prirr raportare la art 929 alin. (1) NCPC. Ins5, semnalim faptul ci art. 929
t
C.

Ap.Craiova,

S. civ.,

dec civ.

nr'.

B1/2010 publicara in Indaco Lege 4.4.

B-

54.

Cl

audiu Constantin Dinu

PBOCEDURI SPECIALI iN NOUL COD DE PROCEDUN.I CIVTIA

55

alin, (1) NCPC se ref'era expres la semnarea cererii de divorf fcare trebuie f5cuti de anrbii soli sau de mandatarul comun neavocat ori avocat). 'l'extul legal nu face trimitere gi la reprezentarea in taga instangei cle juclecati. Solulia pe cat'e o propunern este qi fireasci daci avem in vedere ci existenfa consinrfirnintului cu privir-e la cleslacerea clsitor-iei irnplici o apr-eciere stricl personali a sofilor',
De asenrenea, la terntertul lixat pentru juclecarea cererii, judecltorul va verifica inc,l o dari daci solii stdruie in clesfacerea cisitoriei [plezenfa

- Daci inshnfa a fost sesizati cu o cerere care are un capit principal referitor la divorlul prin consimfirn3nful pirfilor cit gi capete cerere de accesorii aferente acesfui divorf fcare au fost trangate de pirgi prinh-o rranzacfie], hotirArea pronunfati atdt cu privire la capitul principal, cit gi cu privire la capetele accesorii este definitiv5; - Ilaci instanfa a lbst sesizati cu o cerere care are un callit principal referitor la divorful prin consimfirn6ntul pir$lor cit gi capete cerere de

solutionate prin tranzacfie) gi prin rapor[are la art 930 alin. (2] NCPC, instanfa va pronunla hotirArea jLrdecitoreasci, nurnai in baza acorclului sogilor gi a tranzacgiei, liri a nrai adniinistra alte rnijloace de plobi. in cazul in care pirlile llu au ajuns la un acord cu privire la peritele accesorii clirror-tului, pentru a solutiona gi aceste capete de cerere, instan!a va adminis[ra probele concludente, utile gi pertinente prin

acestora la judecarea cererii fiinct obligatorie conform art. 920 NCPCJ gi, claci este cazul, va pronunla hotir5rea rle desfacere a cisitoriei, fEri a face vreo menfiune cu privire la culpa sofilor. Corelativ, daca existi gi cereri accesorii divorfului cu privire la care pirfile s-au inteles, instanfa va lua act de tranzac[ia lor gi va da o liot5rAre conform legii, respectiv art 4.l8-441 NCPC, Pe aceasti ipotezi [divorf prin acord gi cererii accesorii

nu au fost trangate de pirti hotirirea pronunla6 cu privire Ia capdtul principal este definitivi iar hotirdrea care dezleagi capetele accesorii va fi supusi ciilor de atac previzute de lege, prin raportare la
printr-o franzacfieJ, obiecful acestor cereri;

accesorii aferente acestui divor; fcare

- Opinim ci in cazul in care numai cu privire la unele cape[e de cerere accesorii pirfile au tranzac[ionat, iar pentru altele nu s-a ajuns Ia o
infelegere amiabilS, fiind solufionate potrivit art. 930 alin. (2) NCPC, atunci va avea caracter definitiv ltotirSrea care dezleagl cererea de clivorf prin acord gi cererile accesorii ,,tranzacfionate", iar in cazul cererilor accesorii ,,r5rnase in divergenti" urmeazi a se aplica drepful comun cu privire la exercirarea ciilor de atac; - Legiuitorul a prevdzut gi o modalitate de transflormare a divor'fului

rapoi'tare la obiectul cererii, ulterior ur-mind a da hotdrirea atAt cu privire la capitul principal, cAt gi cu ;rrivire la capetele accesorii. Din lectur'area arl 930 alin. (Z) NCPC ar rezulta c5, in acest caz, instanta va
pronun!'a o hotirAre, la ,,cererea pdrfilor" cu privire la divortul prin acord gi cu ltrivire la ,,cererile privind exercitarea autorititii pirintegfi, contribut.ia pirinfilor la cheltuielile de creqtere qi educare a copiilor gi numele soFlor dupi divor!." Mentiunea cu privire la cererea pirlilor putea si lipseascb dirr textul legal deoarece pentru capitul principal de cerere instanla era sesizati deja plin acliunea inh'oducLivS, iar privitor la

petitele accesorii menfionate cle arL 930 alin. (2) NCPC nu trebuie uitat faprul ci instanfa este ,,obligati" si se pronunfe cu privire la ele poLr-ivit arL 918 alin. [2] $i (31 NCPC. Ar trebui sI infelegem ci in ceea ce privegte divor-lul prin acord, instanfa nu niai este obligati si se pronunfe din oficiu? Chiar daci arn accepta pi o asemenea solufie, tot nu ar mai fi Itecesat'i forntularea unei cereri exprese in acest sens din monrent ce instanta a fost sesizati prin cererea de divor!

HotirArea juciecitoreasci pronuntati

in

ipoteza divorfului prin

din culpa sofilor in divor.t prin acordul pirfilor, daci sunt intl'unite cumulativ condigiile impuse de arl 93L NCPC; - Cererea de divorf si fie intenteiati pe culpa piritului fintrucir textul nu prevede cd ar fi vorba de culpi exclusivi opinim ci este indepliniti condiFa giin ipoteza unei culpe comune); - Piriful recunoatte faptele care au dus la destrimarea viefii coniugale. Sigur, aceasti recunoaglere trebuie si fie raportati gi circunrscrisi Ia motivele de divor[ invocate de citre reclamant (in acest caz judecitorul va allrecia discre;ional confinutul gi intinderea acestei recunoagleriJ. Considerim ci aceasti ,,recunoa;tere a culpei" h.ebuie si se realizeze in fala instanfei de fond gi nu in apel [in apel nu s-ar.putea face cereri noi, potrivit ar| 478 alin. [3J NCPC, iar aceasti recunoagtere dublati de acordul reclamanhrlui ar fransforma cererea de divorg din culpi in divor! prin acord, aspect inadmisibil in apel gi inconrpat-ibil cu judecarea ciii de atacJ; - Recunoagterea pirAfuIui trebuie dublati de acordul expres al reclamantului cu privire la transformarea cererii in divorf prin
acordul

acorclul sofilor, in ceea ce priveqte ciile de atac, are urmitoarele caracteristici [arr. 930 alin. [3J $i (4] NCPCI:

pirfilor. Daci reclamanful nu consimte la transformare,

atunci

cererea va urrna procedura sa fireasci de divorf din culpa sofilor. Daci acest acord existi, respectindu-se specificul acesfti tip cle divorf prin

56
acorcl,

Claudiu Constantin Dinu

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCIDUNA CIVII,A

57

va mai cerceta temeinicia nrotivelor de clivorf, acesta fbri a face mengiune cu privire la culpa in desfacerea cisitoriei [art. 931 alin. (1] NCPCI. De asemenea, sullt pe deplin nu
Se

(2) Dlspozlllile art. 930 alin. (Q-@) se aplicd in mod corespunzetur.

pronunfinclu-se

aplicabile dispozigiile arL 930 alin' (2)-(4)

NCPC.

(3) Dacd reclamantul nu este de acord cu pronuntarea divarlului in condiliile alin. ('l), cererea va fi solu{lonatd potrivit
art.933.

18. Condi;iile elivorfului din motive de sdnitate

Art. 932 NCPC - CAnd divortul esle cenft pentru cd starea sdndtd{il unuia dlntre soli face impasibild contlnuarea cesetariei, instanla va admlnlstra probe privind exisfenfa bolii gi starea sdndtdlii solulul bolnav gi va pronun{a divorlul, potrivit Codului clvil, fere a face menliune despre culpa pentru desfacerea cdsdtoriei.
Daci reclamantul alege acest tip de divorf, ce!'erea de dirrort va ft motivati numai pe aspectul stirii de sinState a unuia dintre soti, stare care ar face imposibilS continuarea cdsitoriei. Corelativ, intreg probatoriul aferent cererii de divorf se va limita Ia dovedirea existenfei

continuarea cdsdtoriei nu mai este posiblld. (2) Instanla poate sd pronunle divo$ul dln culpa ambilor soli, chiar atunci cdnd numal unul dintre ei a ficut cerere, dacd dln dovezile adminlstnfe reiese cd amdndoi sunt vinovali de desfr6marea cdsd/c,rtei.

Art. 933 NCPC - (1) Instanla va pronun{a divorlul din culpa so{ului pir6t atunci cAnd, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre sotf sunt grav vdHmate gi

bolii gi a stiirii de sSnitate a sofului bolnav care f;ace imposibiti derularea in continuare a cisitoriei [arr. 932 NCPCJ. in concrer, consider ci ar fi ufili, concludenti gi pertinenti gi o experdzi medicali,
aliruri alte mijloace cle prob5, experrizi care ar putea franga din punct de vedere medical, gravitatea bolii pi implicagiile acesteia in derularea
raporfuri lor de cisitorie.

(3) Daca piratul nu a fdcut cerere reconvenlionald, iar din dovezile administrate rezu[td cd numai reclamanful este culpabil de desfiimarea cdsdtoriei, cererea acestuia va fi respinsd ca neintemeiatd, cu excep{ia cazului fn care sunf indeplinite candiliile prevdzute privind pronunlarea divorlului din culpa excluslvd a reclamantului.
Aceasti modalitate de desfacere a cisitoriei este incidenti in doui [1] penrnr siLualia in care sogl parat se face culpabil de desfrimarea cisitoriei .ti (2) in ipoteza separirii in fapt indelungati a
cazuri: sofilor. C6t privegte primul caz de desfacere a cis5toriei din culpa unui;i dinfre soS, aceasti culpi este circumstanliati in arl 933 NCPC. De altfel, jurisprudenFr a refinut c5 insfan;a de foncl este suverani si aprecieze culpa gi imprejuririle de fapr in aprecierea, in concret a culpei in desfacerea cisdtoriei, considerim ci poC fi refinute gi considerafiile din jurisprudenta relativ recenti francezi. Astfel, prin culpi, in aceasti materie, trebuie inpeleasS o incdlcare gravi sau repetatl a drepturilor gi

Daci motivul relativ la stare de sSnltate este gi probat, instanta va in deslacerea cisdtoriei [arr.3B1 NCC). Relativ Ia calitatea procesual5 activi, daci avem in vedere fapnrl ci arL 932 NCPC nu face disfincgia, Tnsi se completeazi cu art 373 lit. d) NCC, sens in care opinim ci cererea de divorf poate fi introdusi numai de citre soful a cirui stare de sinitate face imposibilS continuarea

pronunla divorful, fErd a mai motiva culpa

cdsitoriei,
19. Condi$ile

divorlului din culpa sofilor

obligagiilor care decurg din cisitorie, din vina unui sof gi care face intolerabili continuarea rrietii in comun?. pe
I G.P. Doran,op.ciL, p.89, C. ll nr.804 din 23 nolembrie l93Z,C ll nr.807 din l-r iunie 1935. 3 A se vedea aru 247 C. civ. fr.; pornitrd de la aceasti definipe, aminrim cite va situatli fn care judecitorul a refinut o culpi care Justifici desfacerea cis5toriei: fupta unui so[ de a adera, in tirnpul cisitoriei la un club de intilniri de nahrri sexualS, ft'ecventind 9i o pro-stituaLi; exercibrea tle cih-e unul dintre so;i de violente verbale

culpa solulul pertt, iar acesb recunoagte faptele care au dus la destrtmarea vielii conjugale, instanfa, dacd reclamanful este de acord, va pronunfa divo$d fer-a a cerceta temeinicia matlvelor de dtvor! gi fird a face menliune despre culpa pentru desfrcerea
cdsdfonei.

ArL 931 NCPC

- (1) CQnd cererea de divorf este intemeiatd

F-

54,

Cl

aud i u Co nsta nti n D inu

PROCEDURI SPECIALI iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVTI,A

55

'l'extul legal nu face trimitet'e pi la reprezentarea

alirr. ['1) NCPC se ref'era expres la senrnarea cererii de divorf fcare trebuie fEcuti de anrbii soli sau de mandatarul comun neavocat ori avocat).

in fafa instan;ei

cle

juclecati. Solufia pe cat'e o propunetu este qi fir'easc5 daci avem in vedere

ci existenfa consinrfirnintului cu pt'ivir-e la cleslacerea cSsitor-iei irriplici

o apr-eciere str-ict

personali

a sofilor',

De asenrenea, la terntettul lixat pentr-u juclecarea cererii, judecltorul va verifica inc,l o dari daci solii stlnrie in desfacerea cisitoriei furezenfa acestot-a la judecarea cererii liinct obligatorie conform art. 920 NCPC) gi, claci este cazul, va pronunfa hotirirea de desfacere a cisdtoriei, Fri a

- Daci instanfa a fost sesizati cu o cerere care are un capit principal referitor la divorful prin consimfirn3nful pirlilor c3t gi callete cerere de accesorii aferente acestui divorf fcare au fost trangate de pirgi prinh'-o rranzacfie], lrotirArea pronunfati atdt cu privire la capiEul principal, cit gi cu privire la capetele accesorii este definitivd; - Daci instanla a lbst sesiza6 cu o cerere care are un caltit principal referitor la divorful prin consimfirndntul pirfilor cit gi capete cerere de

'

solutionate prin tranzacfie) gi prin raporlare la art 930 alin. (2] NCPC, instanta va pronunla hotirirea jLrdecitoreascS, nurnai in baza acordului sogilor gi a tranzacgiei, firi a ntaiadniinistra alte rnijloace de probi. in cazul in care pirlile llu au ajuns la un acord cu privire la peritele accesorii clirror-tulrri, pentru a solu!iona gi aceste capete de cerere, instan!a va adminis[ra probele concludente, utile gi pertinente prin t'apot'tare la obiectul cererii, ulterior ur-mind a da hotdrArea atAt cu privire la capitul lrrincipal, cAt gi cu ;:rivire la capetele accesorii. Din lecturarea arl 930 alin. (Z) NCPC ar rezulta c5, in acest caz, instanta va
pronun!'a o hotirAre, la ,,cererea pdrrilor" cu privire la divortul ltrin acord gi cu ltrivire la ,,cererile privind exercitarea autorititii pirintegfi, con-

face vreo menfiune cu privire la culpa sofilor. Corelativ, daca existi gi cereri accesorii divorfului cu privire la care pirfile s-au infeles, instanla va lua act de tranzactia lor gi va da o liot5r6re conform legii, respectiv art 4.l8-441 NCPC. Pe aceasti ipotezi fdivor! prin acord gi cerel'ii accesorii

nu au fost trangate de pir'fi printr-o lranzacfieJ, hotirdrea pronunla6 cu privire Ia capitul principal este definitivi iar ho6rdrea care dezleagd capetele accesorii va fi supusi ciilor de atac previzute de lege, prin raportare la obiectul acestor cereri; - Opinim ci in cazul irr care numai cu privire la unele capete de
accesorii aferente acestui divorg fcare
cerere accesorii pirfile au ffanzac[ionat, iar pentru altele nu s-a ajuns Ia o infelegere amiabili, fiind solufionate potrivit art. 930 alin. (2) NCPC, atunci va avea caracter definitiv ltotirirea care dezleagl cererea de divorf prin acord gi cererile accesorii ,,tranzacfionate", iar in cazul cererilor accesorii ,,r5rnase in divergenfi" urmeazi a se aplica drepful comun cu privire la exercitarea ciilor de atac; - Legiuitorul a prevlzut gi o modalitate de transfolmare a divortului

din culpa sofilor in divorg prin acordul pirfilor, daci sunt intrunite
cumulativ condi;iile impuse de art 931 NCPC; - Cererea de rlivorf si fie intemeiati pe culpa pdritului (intrucAt textul nu prevede ci ar fi vorba de culpi exclusivi opinim ci este indepliniti condiFa giin ipoteza uneiculpe comunej;

tributia pErinfilor la clieltuielile de creqtere qi educare a copiilor gi numele soFlor dupi divor!." Mentiunea cu privire Ia cererea pdrlilor putea si lipseascb dirr textul legal cleoarece pentru capitul principal de ceret'e inslanla et'a sesizati deja plin acliunea inh'oduclivS, iar privitor la petitele accesorii menlionate cle arl 930 alin. (2) NCPC nu trebuie ui[at faprul ci instanfa este ,,obligati" si se pronunfe cu privire la ele poLlivit arL 918 alin. [2] $i (31 NCPC. Ar trebui s5 inlelegem ci in ceea ce privegte divor-lul prin acord, instanfa nu niai este obligati si se pronunge din oficiu? Chiar daci arn accepta gi o asemenea solufie, tot nu ar mai fi ttecesat'i forntularea unei cereri exprese in acest sens din monrent ce instanta a fost sesizati prin cererea de divor! HotirArea juclecitoreasci pronunfati in ipoteza divorfului prin acorclul sofilor, in ceea ce priveqte ciile de atac, are urmitoarele caracrerisrici [arr. 930 alin. [3J $i [4] NCPCI:

- Piriful recunoagte faptele care au dus la destrlmarea vieFi coniugale. Sigur, aceastE recunoagtere trebuie si fie raportati gi
recunoagteriJ. Considerdm
se realizeze

circuntscrisi la motivele de divor[ invocate de citre reclamant (in acest caz judec5torul va allrecia discre;ionar confinutul gi intinderea acestei

ci aceasti

,,recunoagtere a culpei" Lr.ebuie

si

dublati de acordul reclamannrlui ar fransforma cererea de divorp din culp5 in divor! prin acord, aspect inadmisibil in apel gi inconrpatibil cu judecarea ciii de atacJ; - Recunoagterea pf;riErlui trebuie dublati de acordul expres al reclamantului cu privire la bansformarea cererii in fivorf prin acordul pir$lor. Daci reclamantul nu consimte la transformare, atunci cererea va urrna procedura sa fireasci de divorf din culpa sofilor- Daci acest acord existd, respectindu-se specificul acesfti tip de divor! prin

in fafa instanlei de fond gi nu in apel [in apel nu s-ar.putea flace cereri noi, potrivit arL 478 alin. [3] NCPC, iar aceasti recunoaqtere

F
5B
CIs ud
i

E
:i:

u Consta ntin

nu

PNOCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVII,A

59

llroba[oriului, va pronunla o hotiril'e judecitoreasci cu privire la desfacerea cisitoriei din culpa pirirului dacS rnotivele invocate sunt femeinice [continuarea cisitoriei fiind imposibili - arl 933 alin. (1J NCPC gi art. 379 alin. (U NCC] ori va respinge cererea ca neinterneiati dac;i din dovez.ile adnrinistrate rezulti cI numai reclamantul este culpabil tle destrimarea cisitoriei [art 933 alin. [3) NCPCI sau nrotivele invocate

Asrfel, arr. 933 NCPC menfioneazd ,,clllpa" so|ului plrAt. Calitatea de analizati gi prin raportare la arl 915 NCPC care reglenlenteaze cererea reconvenfionali in materie de divor[Aparlar, purenr avea urmitoarele sitrtatii: - Reclarnantul introdtrce cerere de divorf intenieiati pe culpa exclusivi a -sofului llArt iar ace.sta formuleazi numai intinipinal'e prin care contestS aceasti culpi. Instanfa de juclecati, dupi administrarea
1t.1rit a so|:ulrri culpabil trebuie

piin cele doui cereri de divor[; desfacerea cdsitoriei din culpa comund a celor doi soF, desfacerea cisitoriei din culpa exclusivi a unuia dintre soti
sau respingerea ambelor cereri de divorg ca neinterneiate. Desigur, de la caz la caz, urmeazi cererea de divor! principali gi cererea reconveltiionali urnieazl a primi solufii difelite: admiterea anrbelor (culpa
-sau

cornuniJ, admiterea uneia gi respingerea celeilalte (culpa unuia dintre

sogi)

respingerea ambelor.

citre reclamant (pfiritul nu se f'ace vinovat de vitilllarea raporlurilor dinh'e so!i). De asenrenea, daci din dovezile admittu sunt dovedite de

dubli calitate, atit de leclamant cit gi de pirit, instanla urrnind a pt'onunla ltotir3rea in func[ie de dovedirea motivelor de divort invocate

Reclamanrul introduce cerere de divort intemeiatr pe culpa pirit ori pe culpa comuni iar p6r6tul, la rindul lui, fornruleazi cerere reconventionali solicitand desfacerea cisitoriei din culpa reclarnantului ori din culpi cornuni. in acest caz, anrbele pirfi au
exclusir'5 a solului

NCPC gi art. 379 alin. tU NCC]. Solufia oferiri de noul cod de procecluri civilS este sirriila$ cu jurisprrrden;a anterioardr care a sratuat c5,,in /ipsa cererii recortvenf.ionale, dacd se constatd netenteinicio motivelor tle divorf invocate de cdtre reclarnatt, cdsdtor'ftt nu se putea desface, chiar dacd ditr rlezLtnteri rezultd trina sofului reclamant... in aceste condifii, acliunea de divort ntt putea fi otlmisd'2;

ant"lndoi sunt viriovafi de destrimarea clsitoriei, pr-onunte divorful din culpa ambilor so$, chiar' atunci cind numai unul dintre ei a fEcut cerere [arr 933 alin. [zj ttistrate reiese
inslanta poate

sr

ci

In contextul rrasat de noul Cod civil gi noul Cod de proceduri civilS, culpa in desfacerea cdsitoriei capSti o conotafie noui, refinerea sau nu a acesteia, avind efecte in plan patrinronialgi nepa[rirnonial. Astfel, in urma desfacerii cisitoriei atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se va l-ace finind cont, printre altele gi de culpa in desfacerea cis5toriei lart. 324 alin. (1] NCCJ. De asemenea, in privinla plSgii indemnizafiei de instalare, datorati de solul ciruia i s-a ah'ibuit beneficiul contractului de inchiriere, in favoarea celuilalt sog, este influenfata de aceasti culp5. in acest sens, daci divor;ul a fost pronunfat din culpa exclusivi a solului care a pierdut beneficiul conh'actului de locafiune, acesLa numai poate solicita, de la celalalt sog, plala acestei indenrnizalii

daci culpa aparSne in totalitate reclamantului, solul pirit-nevinovat poate solicita gi primi o prestalie compensatorie, daci
TotodatS,

[arl 324 alin.

(2J NCC].

lipsa

ia;i de celilalt soc, cu efecte traunlatizanre asupr? rninorului rezulfat dilt ci-sitorie; totali a respectrtlui reciproc intre sofi - preluate in G. Serra, I-.W. Pellirte ri, op. ciL,

p.608.

(:1'.C.[.P. Neanr;

tT. Vilcea, S. civ., dec. cir'. nr.47/A-N{tF dirr t9 lebrual'ie 2010 pubticati in Indaco 4.'l; de asenrenea G.P. Docan, op. ciL, p. 89, pcl 2l - ,1legt acfiwrca e-ste intenmtrt ntttnui de ur sof, se pnott udmite divorlul in favoareo ambelor ptirSi'. r in acelayi scns, prin aplicarea principlului ,,nento aurlitur proplant nrryitudinern ullryuns", a sc vedea; c.Ap., s. ciu., dec, civ. nr.309/2009, publiezti in Indaco Lege,l.4; C. Ap, lay-i,5. tle ntinori gi fanriliei, dcc. civ. nr'.48 din 19 aprillc 2007, publicati irr
[,ege

suferi un pr-eiudiciu prin desfacerea cisitoriei lart-379 alin. (1"J raportat la arl 3BB NCCI. Mai nrult decir at3t, sogul din a cirei culpi exclusivi a fost pronunfat divortul pierde ,,drepEurile pe care legea sau convenfiile inclteiate anterior cu terfii le arribuie acesfuia" [art. 384 alin. [2J NCC]. in materia obligatiei de intrelinere infre sofi, sogul din a clrei culpi exclusivi a fost pronunlat divorful nu beneficiazS de intrelinere decAt timp de un an de la desfacerea cisitoriei [art 389 alin. [aJ NCC]. Nu in ultimul r3nd, daci cisltolia se desface din culpa exclusivi a sofului pirAt, soful reclanrant poate beneficia de o presbalje cornpensatorie care si acopere un posibil dezechilibru selnnificafiv pe care divorpul l-ar determina in condipiile de viafi a celui care o soliciti [art 390 alin. (1J NCC]. solulia legislativi privitoare la plata presta$ei compensatorii are caracter de noutate, urmSnd ca practica judiciari viiLoare si haseze criteriile efecfive de acordare. in sprijinul acestei jurisprudenle viitoare amintim citeva considerafii din practica instanlelor francezet, textul legal incident fiind siniilar celui din reglementarea rornineasci:
I
G.

Lcgi-s.

Scrta, LW. Pellitte ri,

o1t.

ciL, pp. 61.t gi 615.

60

C la

ud

tt

Ca

nsta nti n

nu

PROCEDURI SPECIALI iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVII,A

6!

- Plata prestafiei compensatorii esfe, in realitate, o plati destinabi a compensa, atif cat este posibil, 5ocul rupturii cisdtoriei, in condifile viefii in comun resPective; - Are caracter judiciar, fiind fixati de cin'e judecitor, decizia acestuia ltutlnd fine r:ont de eventuala ingelegere (trarrzacfie] a pir-filor; - Modalitilile concrete de etcordat'e revil'r jurisprudenfei, mai ales in ceea ce 1:rive;te forma compensafiei acordate, respecliv cuantulnul
(suma) aces[eia;

20, Divorful pentru separarea in fapt

indelungati

- Prestapa compensatorie tlebuie -si se raporteze Ia nevoile (necesirigile) sofului creditot'gi la resursele sofului clebiror, prin rapor.tare la momenrul desfacerii cisitoriei gi prin raportare la evolufia acestor necesitifi sau resurse infr-trn viitor previzibil.
in privin[a dovedirii culpei in clesfacerea cisitoriei, similar dreptului flancez, este admisibil orice mijloc de probr, cu lirnilarea impusi cle arl 316 NCPC, in sensul cd in procesele de divor!, potfi ascultate lrdele gi afinii pini la gradul al rreilea inclusiv, in afara de descendenfi. Aprecierea culpei comune sau exclusive in desfacelea cisitoriei reprezinti o situafie de fapt care trebuie analizatr, in concreL rle cirre judecitor. Statuarea cu privire la culpi, in anurnite cazuri, poate fi clificila pentru ci irnplici, chiar dacS se pleaci de la starea de fapt dovediri prin tnijloacele de probi administrate gi o analizi a valorilor pi liberrifilor consacrale in societate, Ia un anunrit moment de tirnp. in acest sens putenl menliona un caz din jurisprudenfalfrancezi, deplin aplicabil gi in sisternul nostru de drept, in care s-a pus problenra daci conceperea unui copil in ciuda opozifiei manifestate de sof constituie o culpi gravi care se deterrnine desfacerea cisitoriei. Rispunsul dat de instanfele franceze a fosr pozitiv, morivdndu-se ci sofia care a conceput un copil fEri acordul so;ului se face vinovati de incilcarea obligafiei de loialitate intre sofi, menirea solului ,,reduc6ndu-se la un simplu genitor". in acest context, s-a
face

Art. 934 * (1) Cgnd solii sunt separali in fapt de cet pulin Z oricare dlntre ei va putea cere dlvortul, asumindu-gi responani, sabilitatea pentru egecut cdsdtoriel. ln acest caz, instanta va verifica exisfenfa gi durata despdrfirii in fapt gi va pronunta divorlul din culpa exclusivd a reclamantului. (2) Dacd solul pirdt se declard de acord cu divortul, se vor aplica in mod carespunzdtor dispoziliile art. 930. in acest caz, nrotivul de divor1 consti in separarea in fapt indelungatla soFlot', separare care ,,jus[ific5" din punct de vedere al Iegiuitorului,
deshcerea cisitoriei. Acest niotiv al plrisirii ,,doniiciliului conjugal" era ull motiv de divorg gi in reglernentarea civili gi procesual civili rle la incepurul secolului al XX-lea, rnengionindu-se cA ,,pdrdsireo domiciliului fara just ntotirt consdtuie wt c(tz de divor!, dar nu Si cfrnd o fostlbrSat"t. in contexful legislativ actual, pentru a se pronunfa acest clivorr,

tlebuie indeplinite cumulativ urmdtoarele condifli, impuse de

NCPC:

arr

934-

- soFii si fi fost separafi in fapt cel puFn z ani. in cazur in care termettul de sepat'are este mai nric de 2 ani, se va putea desface cisitoria, dar in condi;iile celorlalre nrodalitigi de divorf, evenfual prin acord prip
din culpa solilor;

stabilit ci existi o violare gravi a indatoririlor c5sitoriei care intolerabili continuarea r,'ietii in comun?.
1

M. Lanroureux,Divorce pourfoute, in Dalloz

nr,36/7309,p.?587.

asemena, sopl, din punct de vedere emofien3l a afirmat ci nu mai era pregitit penrru a-gi ,.asunra din nou o asemenea situa$e", in acelagi sen-s, ln-s[anp a repnut, ca in societa[ca moderni francezi. concepcrea r,rnui copil dc citre un cuplu ci-sitorit trebuie si fie un nroiect comun.

a a!'ea o imagine comple6 a acestui caz .specificim fapful ci igstanga a refinut aceasfi culpi intr-un context.special: soful nu a nrai dorlt colceperea unui 1ou copil liind traumatjzat cle moarlea a altor doi cupii la cireva luni riupi na)^terea lor; de

z Penb'u

- calitate procesttali acfivi poate avea oricare dintre sofi care sunt despdrfifi in fapt; - reclamantul trebuie s5-gi asume responsabilitatea e$ecului cdsdtoriei, adici, in concret, si ceari desfacerea cisitoriei din vina sa exclusivi, sens in care instanta va pronunfa divorhrl din culpa exclusivi a sofului reclanrant. Dacd reclamantul inlelege si nrotiveze cererea cle divorg pe culpa exclusivi a piritului sau pe culpa comund, divortul nu se mai poate pronunla in conclifiile arL 934 NCPC, ci potrivit procedurii de divorg reglementarl de 933 NCPC. ln ceea ce prirregte regula de judecatS, in acest c;rz special, instanfa va verifica existenfa gi durata despirfirii (fiind sifualii de fapt, se va putea proba prin orice miiloc de probi), iar divorful va fi pronunpt din culpa exclusivi a reclamantului. De asemenea, daci aceasti proceduri a fost declangati de c5h'e reclamant, iar soful pArir va fi de acord cu clesf,acerea cisitoriei, va fi aplicabild procedura cle la divoryrl prin consimlimintul

pirgilor, sens in care se va emite o hotirire judecitoreasci pobrivit cu

procedum de la arL 930 NCPC.
t G.P. Doran , op. ciL, p. 89,

pcl

7,