CONTINUTUL SI SEMNIFICATIA GRUPELOR TELEGRAMEI

1.1. Grupa MiMiMjMj Indica tipul de mesaj sinoptic MiMi - simboluri de identificare a mesajului de observatie; MjMj - simboluri de identificare a unei parti din mesaj; MiMiMjMj - se codifica dupa tabela de cod 2582*) Forma simbolica FM 12 XII-Ext SYNOP FM 13 XII-Ext SHIP COD 2582 MiMi Statie terestra Statie pe mare AA BB

MjMj Fara deosebire se noteaza XX

In telegramele sinoptice transmise de statiile terestre, grupa MiMiMjMj va avea deci, forma AAXX. In telegramele transmise de statiile costiere sau de pe mare, grupa MiMiMjMj va fi de forma BBXX. 1.2. Grupa D.... D** Aceasta grupa include indicativul de apel al navei. In cazul unei statii situate pe mare, pe o platforma de foraj, indicativul de apel al navei este inlocuit prin RIGG. In cazul unei statii situate pe o platforma de extractie a titeiului sau a gazului, indicativul de apel al navei este inlocuit prin indicativul PLAT. In mesajele care provin de la statiile de pe mare, altele dect cele de pe geamanduri, platforme de foraj si platforme de exploatare a titeiului sau gazului si in absenta unui indicativ de apel al navei, in locul lui D ... D va fi utilizat cuvntul SHIP. 1.3. Grupa A1bwnbnbnb***) Se utilizeaza pentru precizarea pozitiei geamandurilor lansate pe apa. Simbolurile au urmatoarea semnificatie: A1 - Regiunea OMM in care a fost amplasata baliza, geamandura sau platforma Se codifica astfel: COD 0161 Cifra de cod Regiunea Zona 1 Regiunea I Africa 2 Regiunea II Asia 3 Regiunea III America de Sud 4 Regiunea IV America de Nord si Centrala 5 Regiunea V Pacificul de sud-vest 6 Regiunea VI Europa 7 Regiunea VII Antarctica bw - Subdiviziunea zonei indicata prin A1 . Marea Neagra si Marea Mediterana reprezinta subdiviziunea 1; nbnbnb - tipul si numarul de serie al geamandurii.
*)

Numerele si tabelele de cod ca de exemplu 2582, sunt stabilite de catre OMM **) Folosit numai in codurile FM 13 si FM 14 ***)Folosit numai in codurile FM 13 21

Grupa YYGGiw Contine informatii asupra datei si orei de observatie precum si asupra unitatilor in care este exprimat vntul. Simbolurile au urmatoarea semnificatie: YY - Ziua lunii in cursul careia se situeaza ora reala de observatie; GG - Ora reala de observatie rotunjita la ora intreaga UTC cea mai apropiata. Daca este vorba de o observatie de suprafata, ora reala de observatie este ora citirii barometrului; iw - indica unitatile in care se exprima viteza vntului si se codifica astfel: Cifra de cod 0 1 3 4 1.5. Grupa IIiii Defineste pozitia statiei terestre de observatie II - indicativ regional - defineste zona unde este situata statia de observatie. Indicativul regional este atribut unei tari sau unui grup de tari situate in aceeasi regiune. Romnia are indicativul 15. iii- indicativul national al statiei. Cifra indicativului national este un numar compus din trei cifre, atribuit de Centrul Meteorologic National, fiecarei statii de observatie, in limitele indicativului regional si a numerelor de trei cifre care le sunt alocate. Pentru statiile de observatie din Romnia au fost alocate indicativele cuprinse intre 000 si 499. Indicativul regional si indicativul national constituie impreuna indicativul international al statiei (IIiii). Indicativele nationale ale statiilor meteorologice in functiune la 1 ianuarie 2002 pe teritoriul Romniei sunt urmatoarele: Indicativ 000 004 007 009 010 014 015 020 023 025 033 042 Statie Darabani Sighetul Marmatiei Radauti Dorohoi Satu Mare Baia Mare Ocna Sugatag Botosani Suceava Stnca Stefanesti Vf.Iezer Sacuieni Altitudine (m) 259 275 389 240 123 216 503 161 350 110 1785 124 Indicativ 280 282 284 285 289 292 296 297 300 301 302 307 Statie Vf.Omu Poiana Brasov Vf.Penteleu Bisoca Banloc Caransebes Petrosani Obrsia Lotrului Brasov Ghimbav Fundata Predeal Rm.Sarat Altitudine (m) 2504 1026 1632 850 83 241 607 1348 534 1384 1090 152
22

COD 1855 Semnificatia Viteza vntului estimata Exprimata in metri Viteza vntului masurata pe secunda Viteza vntului estimata Exprimata in noduri Viteza vntului masurata

Indicativ 044 047 056 062 063 069 073 080 083 085 088 090 094 095 099 107 108 109 111 113 117 118 119 120 123 124 127 136 138 143 145 148 150 154 160 162 163 165 168 170 179 182

Statie Supuru de Jos Tg.Lapus Cotnari Nusfalau Zalau Poiana Stampei Tg.Neamt Oradea Dej Bistrita Calimani (Retitis) Iasi Barnova Borod Huedin Toplita Ceahlau Toaca Piatra Neamt Roman Negresti Holod Stna de Vale Vladeasa 1800 Cluj Napoca Sarmasu Batos Joseni Chisineu Cris Dumbravita de Codru Turda Tg.Mures Bucin Bacau Vaslui Stei Cmpeni Baisoara Trnaveni Odorhei Miercurea Ciuc Siria Gurahont

Altitudine (m) 159 363 289 220 295 923 387 136 232 366 2022 102 396 333 560 687 1897 360 216 133 163 1108 1836 410 399 449 750 96 586 427 308 1282 184 116 278 591 1360 523 523 661 477 177

Indicativ 310 314 315 316 317 319 320 324 325 328 333 335 336 337 338 340 341 344 345 346 347 349 350 360 364 366 369 373 375 377 387 388 395 402 405 406 408 409 410 412 416

Statie Galati Resita Vf.Semenic Cuntu Vf.Tarcu Voineasa Parng Cmpulung Muscel Sinaia 1500 Patrlagele Braila Tulcea Gorgova Mahmudia Oravita Tg.Jiu Apa Neagra Polovragi Moraresti Rm.Vlcea Curtea de Arges Cmpina Buzau Sulina Bozovici Baile Herculane Tg.Logresti Pitesti Trgoviste Ploiesti Sf.Gheorghe Delta Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hrsova Corugea Jurilovca Dr.Turnu Severin Bcles Stolnici

Altitudine (m) 69 279 1432 1456 2180 573 1548 681 1510 289 15 4 3 168 309 203 258 531 548 237 448 461 97 3 256 190 265 316 296 177 1 82 280 60 50 38 219 38 77 313 209
23

Indicativ 184 189 194 197 199 200 204 206 208 209 215 217 219 230 231 235 238 241 245 247 254 260 261 262 264 265 270 277 279

Statie Rosia Montana Dumbraveni Tg.Ocna Brlad Snnicolau Mare Arad Varadia Tebea Alba Iulia Blaj Baraolt Tg.Secuiesc Adjud Deva Sebes Alba Fagaras Sfntu Gheorghe Tulnici Jimbolia Timisoara Paltinis Sibiu Intorsura Buzaului Lacauti Focsani Tecuci Lugoj Boita Blea Lac

Altitudine (m) 1196 318 242 172 85 116 156 264 246 334 508 568 101 240 253 428 523 571 79 88 1453 443 707 1776 57 60 123 518 2070

Indicativ 419 420 421 422 424 425 428 434 444 445 450 455 460 462 465 469 470 475 477 479 480 482 489 490 491 494 498 499

Statie Titu BucurestiBaneasa BucurestiAfumati Bucuresti-Filaret Fundulea Slobozia Gura Portitei Slatina Fetesti Cernavoda Craiova Videle Calarasi Medgidia Bailesti Caracal Rosiorii de Vede Oltenita Platforma Gloria Adamclisi Constanta Calafat Alexandria Turnu Magurele Giurgiu Bechet Zimnicea Mangalia

Altitudine (m) 159 90 90 82 67 51 2 172 58 87 192 106 19 70 57 106 102 15 14 158 13 61 75 31 24 36 34 6

1.6. Grupele 99 LaLaLa Qc L0L0L0 L0*) Indica pozitia statiei de observatie de pe mare 99 - cifra de control
*)

Aceste grupe se utilizeaza in forma simbolica FM 13-X SHIP 24

LaLaLa - latitudinea in zecimi de grade. Cifra zecimilor se obtine impartind numarul minutelor cu 6, fara sa se tina seama de rest. Qc - cuadrantul globului terestru in care se gaseste statia. Se cifreaza dupa tabela urmatoare: COD 3333 Longitudine Est Qc = 7 3 5 Sud Sud Est

Nord

GREENWICH

Cifra de cod

Latitudine

Qc= 1

W Ecuator Qc= 5

MERIDIAN

Vest

E Qc=3 S

Nord

Vest

NOTA: Observatorul va alege cum codifica Qc in urmatoarele cazuri: - Atunci cnd vasul este pozitionat pe meridianul Greenwich sau pe meridianul de 180 (L0L0L0 L0 = 0000 sau 1800): Qc = 1 sau 7 (Emisfera nordica) sau Qc = 3 sau 5 (Emisfera sudica), - Atunci cnd vasul este pe Ecuator (LaLaLa = 000): Qc = 1 sau 3 (longitudine estica) sau Qc = 5 sau 7 (longitudine vestica) L0L0L0L0 - longitudinea in zecimi de grade cifra zecimilor se obtine impartind numarul minutelor cu 6, fara sa se tina seama de rest.

25

2.1. Grupa iRixhVV Aceasta grupa este inclusa obligatoriu in toate tipurile de mesaje SYNOP. Semnificatia simbolurilor folosite in cadrul grupei este urmatoarea:

26

iR - indicator de includere sau de omisiune a datelor privind precipitatiile. Se codifica dupa tabela urmatoare: COD 1819 Cifra Sectiunea in care sunt transmise Situatia grupei 6RRRtR de cod datele de precipitatii 0 Sectiunile 1 si 3 Grupa este inclusa in ambele sectiuni 1 Sectiunea 1 Grupa este inclusa 2 Sectiunea 3 Grupa este inclusa 3 Lipsa si in sectiunea 1 si in 3 Grupa este omisa deoarece nu au fost precipitatii 4 Lipsa si in sectiunea 1 si in 3 Grupa este omisa (datele asupra cantitatilor de precipitatii nu sunt disponibile) NOTE: 1. In sistemul meteorologic al Romniei, datele asupra cantitatilor de precipitatii se transmit : - in sectiunea 1 (iR= 1) - in sectiunea 3 (iR= 2) - in ambele sectiuni 1 si 3 (iR= 0) - si in sectiunea 5. Includerea datelor de precipitatii in sectiunea 5 nu este evidentiata prin iR. I. Daca datele de precipitatii se masoara si se transmit orar, atunci: 1. pentru mesajele de la orele principale (00, 06, 12, 18 UTC) Se va folosi cifra de cod 0 pentru iR Exemple: Pentru un principal de ora 18 UTC
- precipitatii in intervalul 15 18 UTC, cantitati de precipitatii disponibile de 23 l/mp, pe 12 si 3 ore Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60237 - precipitatii in intervalul 15 18 UTC, cantitati de precipitatii nedisponibile pe 12 si 3 ore Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7 precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii disponibila de 23 l/mp, in intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60007 precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii nedisponibila , in intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 60007 - precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati disponibile pe 12 si 3 ore de 23 l/mp si 10l/mp Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60107

precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate nedisponibila pe 12 ore si cantitate disponibila pe 3 ore de 10 l/mp

Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 60107 - precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati nedisponibile pe 12 ore si 3 ore Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7

27

precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibila pe 12 ore de 23 l/mp si cantitate nedisponibila pe 3 ore Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 6///7 - lipsa precipitatii in intervalul 06-18 UTC Sectiunea 1: iR=0, 60002 Sectiunea 3: 60007

2. pentru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC) si de la vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC) Se va folosi cifra de cod 2 pentru iR Exemple:

Intermediar de ora 03 UTC

- precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibila de 23 l/mp Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60237 - precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate nedisponibila Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 6///7 - lipsa precipitatii in intervalul 00-03 UTC Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60007

3. . pentru mesajele vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC) Se va folosi cifra de cod 2 pentru iR Exemple:

Vizual de ora 01 UTC

- precipitatii in intervalul 00 -01 UTC, cantitate disponibila de 10 l/mp Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60105 - precipitatii in intervalul 00 -01 UTC, cantitate nedisponibila Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 6///5 - lipsa precipitatii in intervalul 00 -01 UTC Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60005

II. Daca datele de precipitatii se masoara si se transmit la 3 ore, atunci: 1. pentru orele principale (00, 06, 12, 18 UTC). Se va folosi cifra de cod 0 pentru iR Exmple: Pentru un principal de ora 18 UTC
- precipitatii in intervalul 15 18 UTC, cantitati de precipitatii disponibile pe 12 si 3 ore de 23 l/mp. Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60237 - precipitatii in intervalul 15 18 UTC, cantitate de precipitatii nedisponibila Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7 precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii disponibila de 23 l/mp, in intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60007 precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii nedisponibila , in intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 60007 -

28

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati disponibile pe 12 si 3 ore de 23 l/mp si 10 l/mp Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60107 precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate nedisponibila pe 12 ore si cantitate disponibila pe 3 ore de 10l/mp Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 60107 - precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati nedisponibile pe 12 ore si 3 ore Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7 precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibila pe 12 de 23 l/mp si cantitate nedisponibila pe 3 ore Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 6///7 - lipsa precipitatii in intervalul 06-18 UTC Sectiunea 1: iR=0, 60002 Sectiunea 3: 60007

2. pentru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC) Se va folosi cifra de cod 2 pentru iR Exemple:

Intermediar de ora 03 UTC

- precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibila de 23 l/mp Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60237 - precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate nedisponibila Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 6///7 - lipsa precipitatii in intervalul 00-03 UTC Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60007

3. Pentru mesajele vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC)

Vizual de ora 01 UTC

- precipitatii in intervalul 00 -01 UTC Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 6///5 - lipsa precipitatii in intervalul 00 -01 UTC Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60005

Vezi paragraful 2.7 din Reguli pentru utilizarea codului sinoptic ix - indicator privind modul de exploatare a statiei ( cu personal sau automata) precum si al includerii datelor privind timpul in momentul observatiei si pe trecut. Acest indicator se codifica dupa urmatoarea tabela de cod: Cifra Mod de de cod exploatare 1 cu personal 2 cu personal 3 cu personal COD 1860 Situatia grupei 7wwW1W2 sau 7wawaWa1Wa2 Grupa este inclusa Grupa este omisa (nu sunt fenomene importante de semnalat) Grupa este omisa (nu s-au facut observatii, datele nu sunt
29

4 5 6 7

automata automata automata automata

disponibile) Grupa este inclusa, folosind tabelele de cod 4677 si 4561 Grupa este omisa (nu sunt fenomene importante de semnalat) Grupa este omisa (nu s-au facut observatii, datele nu sunt disponibile) Grupa este inclusa (folosind tabelele de cod 4680 si 4531)

NOTE: 1. se considera ca nu sunt fenomene importante de semnalat, atunci cnd fenomenele din momentul observatiei corespund cifrelor de cod 00, 01, 02 sau 03, iar fenomenele pe trecut se codifica cu cifrele 0, 1 sau 2. 2. Statiile cu personal care efectueaza observatii clasice asupra fenomenelor (fara senzori pentru determinarea starii vremii) vor folosi numai grupa 7wwW1W2 si ix va avea valorile 1, 2 sau 3. 3. Statiile automate (cu senzori pentru determinarea starii vremii) folosesc in mod obisnuit grupa 7wawaWa1Wa2 si indicatorul ix = 5, 6 si 7. 4. Numai atunci cnd o statie automata este destul de sofisticata si capabila sa efectueze automat observatii conform tabelelor de cod 4677 si 4561 se vor folosi grupa 7wwW 1W2 si indicatorul ix = 4 h - inaltimea, deasupra solului, a bazei norilor cei mai josi observati. Acest element se codifica cu ajutorul urmatoarei tabele de cod: COD 1600 Cifra de cod Inaltimea bazei norilor 0 0 la 50 m 1 50 la 100 m 2 100 la 200 m 3 200 la 300 m 4 300 la 600 m 5 600 la1000 m 6 1000 la 1500 m 7 1500 la 2000 m 8 2000 la 2500 m 9 2500 sau mai mult, sau nu sunt nori / Inaltimea bazei norului nu este cunoscuta sau baza norilor este la un nivel inferior si vrfurile la un nivel superior celui al statiei NOTE: 1. Inaltimea deasupra solului este considerata ca fiind inaltimea deasupra nivelului statiei. 2. Daca inaltimea determinata a bazei norilor, coincide cu una dintre limitele de codificare comuna pentru doua cifre de cod succesive, aceasta se codifica cu cifra cea mai mare dintre cele doua cifre succesive. De exemplu: o inaltime de 600 m se cifreaza cu cifra de cod 5 3. In locul lui h in telegrama se cifreaza inaltimea bazei norilor C L indiferent de nebulozitatea lor, iar daca norii CL lipsesc, prin h se cifreaza inaltimea bazei norilor CM.
30

4. In cazul in care norii C L si CM lipsesc, dar sunt prezenti norii C H cu conditia ca nebulozitatea lor sa fie egala sau mai mare de o optime, atunci h ia valoarea 9. 5. Daca statia se gaseste in ceata, intr-o furtuna de nisip sau praf, sau intr-un transport de zapada la inaltime, dar cerul poate fi zarit, atunci h se refera la baza cea mai joasa a norului observat. Daca in conditiile mentionate mai sus cerul nu poate fi vazut, atunci h se codifica prin /. 6. Datorita razei de actiune limitata a echipamentului pentru detectarea inaltimii bazei norilor, existent in dotarea unei statii automate, pentru h, cifrele de cod raportate vor avea una dintre urmatoarele semnificatii: a) Inaltimea reala a bazei norului este cuprinsa intre limitele indicate de catre cifra de cod, sau b) Inaltimea reala a bazei norului este mai mare dect limita indicata de cifra de cod, dar nu poate fi determinata din cauza limitelor instrumentale; sau c) Nu sunt nori in pozitii perfect verticale deasupra statiei: VV - vizibilitatea orizontala, la suprafata solului; se codifica dupa tabela de cod urmatoare: COD 4377 Cifra de Vizibilitatea Cifra de Vizibilitate Cifra Vizibilitatea cod in km cod a in km de cod in km 00 <01 34 3,4 68 18 01 0,1 35 3,5 69 19 02 0,2 36 3,6 70 20 03 0,3 37 3,7 71 21 04 0,4 38 3,8 72 22 05 0,5 39 3,9 73 23 06 0,6 40 4 74 24 07 0,7 41 4,1 75 25 08 0,8 42 4,2 76 26 09 0,9 43 4,3 77 27 10 1 44 4,4 78 28 11 1,1 45 4,5 79 29 12 1,2 46 4,6 80 >30 13 1,3 47 4,7 81 35 14 1,4 48 4,8 82 40 15 1,5 49 4,9 83 45 16 1,6 50 5 84 50 17 1,7 51 85 55 nu se 18 1,8 52 86 60 utilizeaza 19 1,9 53 87 65 20 2 54 88 70 21 2,1 55 89 >70 22 2,2 56 6 90 <0,05 23 2,3 57 7 91 0,05 24 2,4 58 8 92 0,2
31

Cifra de cod 25 26 27 28 29 30 31 32 33

Vizibilitatea in km 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3 3,1 3,2 3,3

Cifra de cod 59 60 61 62 63 64 65 66 67

Vizibilitate a in km 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Cifra de cod 93 94 95 96 97 98 99

Vizibilitatea in km 0,5 1 2 4 10 20 50

In acest tabel este indicata distanta pna la reperul vizibil si identificabil cel mai indepartat. 1. Daca vizibilitatea orizontala nu este aceeasi in toate directiile, prin VV se indica vizibilitatea cea mai mica. 2. Cifrele de cod de la 00 la 89 se folosesc numai de catre statiile care au posibilitatea de a determina cu precizie vizibilitatea orizontala, pe toate cele 8 directii principale, pentru fiecare treapta de vizibilitate a codului 4377. 3. Statiile meteorologice care nu poseda repere sau instrumente speciale pentru determinarea vizibilitatii ca si statiile de pe mare, folosesc pentru codificarea vizibilitatii decada 90 - 99 a tabelei de cod pentru VV. 2.2. Grupa Nddff Este inclusa obligatoriu in toate mesajele SYNOP. N - nebulozitatea totala a norilor (portiunea din bolta cerului acoperita cu nori, indiferent de genul acestora). Se cifreaza conform urmatoarei tabele de cod: Cifra de cod 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 / COD 2700 Gradul de acoperire a cerului 0 (cer senin) 0 (cer senin) 1/8 sau mai putin insa nu cer senin 1/10 sau mai putin insa nu cer senin 2/8 2/10-3/10 3/8 4/10 4/8 5/10 5/8 6/10 6/8 7/10-8/10 7/8 sau mai mult dar nu 8/8 9/10 sau mai mult insa nu complet acoperit (cer cu spartura) 8/8 10/10 (cerul complet acoperit cu nori) Cer invizibil, sau imposibil de evaluat intinderea si felul norilor din cauza intunericului, cetii, zapezii viscolite, etc. Nu s-a efectuat nici o observatie

- Vezi paragraful 2.7 din Reguli pentru utilizarea Codului Sinoptic(pag.11) N - indica ceea ce vede observatorul in mod real in timpul observatiei. NOTE:

32

1. Un cer care pare acoperit cu nori Altocumulus sau Stratocumulus perlucidus, este indicat prin cifra de cod 7 sau o cifra inferioara, deoarece intre elementele componente ale unor astfel de nori, se afla intotdeauna spatii goale chiar daca in mod aparent norii respectivi acopera toata bolta cerului. 2. N este codificat cu 0 daca, prin ceata sau in prezenta altor fenomene analoage (furtuni de praf, furtuni de nisip sau zapada viscolita, suspensii dense de fum la inaltime, pulberi, etc) se zareste cerul albastru sau se vad stelele, numai daca nu se observa nici cea mai mica urma de nori. 3. Cnd prin ceata sau in prezenta fenomenelor enumerate mai sus cerul este vizibil, adica se observa nori al caror gen si nebulozitate se poate aprecia, N se cifreaza ca si cnd ceata sau fenomenele respective nu ar exista. 4. Trenele de condensare, lasate de avioane (asemanatoare uneori cu norii) care se imprastie repede, nu se codifica. 5. Trenele de condensare persistente ca si formatiunile noroase care se formeaza din trenele de condensare, se codifica ca nori, utiliznd cifrele corespunzatoare ale codului pentru CH sau CM. dd - directia adevarata, in zeci de grade, de unde sufla vntul, dedusa dintr-un interval de 10 minute care preced momentul observatiei . Daca in decursul acestor 10 minute caracteristicile vntului prezinta o discontinuitate, sunt retinute pentru a stabili valoarea medie a directiei, numai datele ulterioare acestei discontinuitati. Aceasta inseamna insa, scurtarea perioadei considerate pentru stabilirea valorii medii a directiei. Directia vntului se codifica in decagrade conform urmatorului cod: Cifra de cod 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 COD 0877 Directia vntului Cifra de cod calm 19 5-14 20 15-24 21 25-34 22 35-44 23 45-54 24 55-64 25 65-74 26 75-84 27 85-94 28 95-104 29 105-114 30 115-124 31 125-134 32 135-144 33 145-154 34 155-164 35 165-174 36 175-184 99 Directia vntului 185-194 195-204 205-214 215-224 225-234 235-244 245-254 255-264 265-274 275-284 285-294 295-304 305-314 315-324 325-334 335-344 345-354 355-04 variabila sau din toate directiile

Codul 0877 se foloseste numai de catre statiile meteorologice dotate cu instrumente (anemometre, anemografe, senzori de vnt), care permit determinarea directiei vntului cu precizia data de acest cod.
33

Statiile meteorologice dotate numai cu giruete, care nu permit determinarea directiei vntului in decagrade, cifreaza directia vntului (dd) dupa urmatorul tabel: Cifra de cod 00 02 05 07 09 11 14 16 18 Directia vntului calm NNE NE ENE E ESE SE SSE S Cifra de cod 20 23 25 27 29 32 34 36 99 Directia vntului SSV SV VSV V VNV NV NNV N variabila

ff - viteza mijlocie a vntului in m/s determinata in intervalul de 10 minute, ce precede observatia curenta. Daca in decursul acestor 10 minute, viteza vntului prezinta o discontinuitate, numai datele ulterioare acestei discontinuitati sunt retinute pentru stabilirea valorilor medii ale vitezei vntului, ceea ce inseamna, insa scurtarea perioadei de observare. Statiile meteorologice dotate cu instrumente inregistratoare si senzori ai vitezei vntului, folosesc indicatiile acestora pentru determinarea vitezei medii in intervalul de 10 minute. Statiile care nu poseda instrumente inregistratoare, ci numai giruete, determina viteza vntului conform Instructiunilor pentru statiile si posturile meteorologice. In lipsa instrumentelor, viteza vntului va fi apreciata dupa specificatiile date, in scara Beaufort. Valoarea estimata, exprimata in cifre ale scarii Beaufort, este convertita in m/s, folosind vitezele echivalente ale vntului mentionate in scara Beaufort. Daca in intervalul de 10 minute care precede observatia, vntul sufla in rafale, in telegrama sinoptica respectiva se introduce grupra speciala 910ff In cazurile cnd viteza vntului determinata la girueta, depaseste 40 m/s, fara a se putea stabili valoarea exacta a vitezei vntului, ff se codifica 88. Statiile automate transmit cifra de cod 88, cnd viteza vntului atinge limita de masurare a senzorului. In momentul in care se depaseste limita de masurare a giruetei sau a senzorului statiei automate apar urmatoarele cazuri: - directia este cunoscuta, viteza este necunoscuta (a depasit limita de masurare): dd se codifica conform tabelei de cod, iar ff se codifica //; - directia nu poate fi determinata, viteza este necunoscuta (a depasit limita de masurare): dd se codifica 99, iar ff se codifica cu //; In cazul in care girueta sau senzorul de vant prezinta defectiuni, ddff se codifica ////. Daca traductorul poate masura mai mult de 99 m/s, in sectiunea 1 se introduce grupa 00fff. NOTA: - Viteza aparenta a vntului, masurata la bordul unei nave aflate in mers, trebuie sa fie corectata in functie de directia si viteza navei, pentru a obtine o viteza reala a vntului, care trebuie mentionata in mesaj. Corectia poate fi facuta cu ajutorul paralelogramului vitezei sau cu ajutorul unor tabele speciale. 2.3. Grupa 1snTTT Aceasta grupa contine informatii despre temperatura aerului si este inclusa in mesaje ori de cte ori dispunem de date (informatii) despre temperatura, daca nu exista indicatii contrare sau reguli particulare.
34

1- cifra de control. sn - semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativa umeda, se codifica dupa tabela de cod 3845. Cifra de cod 0 1 9 COD 3845 Semnul temperaturii Temperatura pozitiva sau egala cu zero Temperatura negativa Se introduce umezeala relativa

TTT - temperatura aerului in momentul observatiei, exprimata in zecimi de grade Celsius. Semnul sau este dat de sn. Exemple: Temperatura in grade Celsius 10.2C -30.8C Codificat 10102 11308

NOTE: 1. Navele auxiliare indica temperatura in grade Celsius intregi, folosind grupa in forma 1snTT/. 2. Daca nu dispun de astfel de date, din cauza unor defectiuni temporare ale instrumentelor, statiile automate programate pentru a transmite aceasta grupa o omit complet sau o includ in mesajul lor sub forma 1////. 2.4. Grupa 2snTdTdTd (29UUU) Contine date asupra temperaturii punctului de roua sau umezelii relative a aerului. 2 - cifra de control. sn - semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativa, se codifica dupa tabela de cod 3845. In cazul in care, in locul temperaturii punctului de roua, in grupa se transmite umezeala relativa, sn se codifica 9. TdTdTd - temperatura punctului de roua, in zecimi de grade Celsius. UUU - umezeala relativa a aerului, in procente, prima cifra fiind zero in afara cazului unei umezeli relative egale cu 100%. Grupa este inclusa in mesaj ori de cte ori este disponibila, daca nu exista alte indicatii sau reguli particulare. Exemple: Temperatura punctului de roua in grade Celsius 3.8 -21.3 Codificat 20038 21213

Grupa 29UUU inlocuieste grupa 2snTdTdTd daca temperatura punctului de roua nu este disponibila si daca umiditatea relativa a aerului este masurata. N O T E:

35

1. Se recomanda includerea temperaturii punctului de roua in mesajele de observatii sinoptice de suprafata (si nu temperatura punctului de inghet), daca tensiunea vaporilor de apa este inferioara tensiunii vaporilor de apa saturati la 0C. 2. Daca nu putem da decat o valoare estimativa, in C intregi, a punctului de roua, codificam cu 2snTT0. 3. Daca nu dispunem de astfel de date din cauza unor defectiuni temporare ale instrumentelor, statiile automate programate pentru a transmite in aceasta grupa temperatura punctului de roua o omit complet sau o includ in mesajul lor de observatie sub forma 2//// 4. Folosirea grupei 29UUU in locul grupei 2s nTdTdTd trebuie strict limitata la cazurile in care nu putem determina punctul de roua. 2.5. Grupa 3P0 P0 P0P0 3 - cifra de control P0 P0 P0 P0 - reprezinta presiunea atmosferica la nivelul statiei, exprimata in zecimi de hectopascali (de milibari) adica presiunea atmosferica citita la barometru si corectata pentru 0C, omitnd cifra miilor din valoarea presiunii. Exemple: Presiunea la nivelul statiei exprimata in hectopascali (= milibari) Codificat 1013,2 30132 998,7 39987 753,6 37536 N O T A: - Daca nu sunt disponibile ca urmare a unei defectiuni temporare a instrumentelor, statiile automate programate pentru a transmite aceasta grupa o omit complet sau o includ in mesajele lor de observatie sub forma 3////. 2.6. Grupa 4PPPP (4a3hhh) Grupa 4PPPP se transmite ori de cte ori se poate determina (calcula) cu o precizie satisfacatoare, presiunea atmosferica la nivelul mediu al marii. Se transmite in mod similar ca si presiunea la nivelul statiei, in zecimi de hectopascali (de milibari) omitnd cifra miilor din valoarea presiunii. Exemple: Presiunea la nivelul mediu al marii, in hectopascali (= milibari) 1032,1 952,6 Codificat 40321 49526

O statie meteorologica care nu poate indica cu o precizie satisfacatoare presiunea la nivelul mediu al marii, va indica, conform unui acord regional, geopotentialul unei suprafete izobarice standard convenite. In acest caz, grupa 4PPPP este inlocuita cu grupa 4a3hhh. In Romnia statiile cu altitudine mai mare sau egala cu 500 m transmit geopotentialul. Alegerea nivelului standard pentru calcularea geopotentialului se va face in conformitate cu hotarrile de codificare ale Asociatiei regionale.

36

Conform rezolutiei 28 a Asociatiei Regionale a VI-a Europa, din care face parte si tara noastra, alegerea nivelului standard pentru cifrarea geopotentialului, in conformitate cu altitudinea statiei, se face in modul urmator: Altitudinea statiei de la pna la 500 m 1000 m 1001 m 2300 m 2301 m 3700 m 3701 m mai mari Nivelul de presiune 925 mb 850 mb 700 mb 500 mb

4 - cifra de control; a3 - indicator al suprafetei izobarice standard al carei geopotential este transmis in mesaj. Se codifica conform tabelei de cod 0264 revizuita: Cifra de cod 1 2 5 7 8 COD 0264 Nivelul izobaric standard la care este raportat geopotentialul (hectopascali) 1000 mb 925 mb 500 mb 700 mb 850 mb

hhh - reprezinta geopotentialul suprafetei izobarice standard indicata prin a 3 , exprimat in metri geopotentiali, omitnd cifra miilor. Exemple: Suprafata izobarica Geopotentialul in Codificat standard in hectopascali metri geopotentiali 850 1483 48483 700 3047 47047 925 841 42841 500 5560 45560 NOTA: - Statiile aflate pe mare care transmit mesaje SHIP vor folosi in exclusivitate grupa 4PPPP. 2.7. Grupa 5appp Aceasta grupa este rezervata codificarii tendintei barometrice din ultimele trei ore ce preced ora de observatie. Daca nu exista alte indicatii convenite prin acorduri regionale, grupa 5appp se include de fiecare data cnd tendinta barometrica din ultimele trei ore este disponibila. Semnificatia simbolurilor este urmatoarea: 5 - cifra de control a - caracteristica tendintei barometrice in timpul celor trei ore care preced ora de observatie. Se codifica dupa tabela de cod 0200. COD 0200
37

Semn

Cifra de Caracteristica tendintei barometrice in timpul celor 3 ore care preced cod ora de observatie In crestere, apoi in scadere; presiunea atmosferica este aceeasi sau mai 0 mare dect cu 3 ore mai inainte. In crestere, apoi stationara; sau in crestere, 1 apoi in crestere mai lenta Presiunea atmosferica este 2 In crestere (uniforma sau neuniforma) mai ridicata dect cu 3 ore mai inainte In scadere sau stationara, apoi in crestere; sau 3 in crestere apoi in crestere mai rapida 4 Stationara; presiunea atmosferica este aceeasi ca si mai inainte cu 3 ore In scadere, apoi in crestere; presiunea atmosferica este aceeasi sau mai 5 mica dect cu 3 ore mai inainte In scadere, apoi stationara; sau in scadere apoi 6 in scadere mai lenta Presiunea atmosferica este 7 In scadere (uniforma sau neuniforma) mai scazuta dect cu 3 ore mai inainte Stationara sau in crestere apoi in scadere; sau 8 in scadere apoi in scadere mai rapida

NOTA: - In mesajele de observatie ce provin de la o statie meteorologica automata a este codificat cu 2 daca tendinta este in crestere, cu 7 daca aceasta este in scadere si cu 4 daca presiunea nu s-a modificat in ultimele 3 ore. ppp - valoarea totala a tendintei barometrice calculata din presiunile la nivelul statiei (diferenta de presiune la nivelul statiei) in cursul celor trei ore care preced ora de observatie. In telegrama tendinta se inscrie in zecimi de hectopascali (= milibari). Exemple: Presiunea in momentul observatiei este cu 10,2 mb mai mare dect cu trei ore mai inainte. In locul lui ppp se trece 102. Presiunea in momentul observatiei este cu 6,3 mb mai joasa dect cu trei ore mai inainte. In locul lui ppp se va trece 063. Daca valoarea tendintei barometrice este determinata in milimetri si zecimi, pentru transformarea ei in zecimi de mb, se foloseste urmatorul tabel: Milimetri intregi 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 00 13 27 40 53 67 80 93 107 120 133 1 01 15 28 41 55 68 81 95 108 121 135 2 03 16 29 43 56 69 83 96 109 123 136 Zecimi de milimetri 3 4 5 6 04 05 07 08 17 19 20 21 31 32 33 35 44 45 47 48 57 59 60 61 71 72 73 75 84 85 87 88 97 99 100 101 111 112 113 115 124 125 127 128 137 139 140 141 7 09 23 36 49 63 76 89 103 116 129 143 8 11 24 37 51 64 77 91 104 117 131 144 9 12 25 39 52 65 79 92 105 119 132 145

Exemplu: Tendinta barometrica este evaluata la 9,7 mm. Valoarea corespunzatoare in zecimi de milibari care se transmite in locul literelor ppp este 129.
38

Grupa 6RRRtR Contine date asupra precipitatiilor cazute la statie in intervalul de 6 sau 12 ore care precede momentul observatiei. 6 - cifra de cod RRR - cantitatea de precipitatii cazuta in cursul perioadei indicate prin t R. Se codifica conform urmatoarei tabele de cod: COD 3590 Cifra de cod 000 001 002 003 . . . . 988 989 Cantitati de precipitatii mm nu sunt precipitatii 1 2 3 . . . . 988 989 sau mai mult Cifra de cod 990 991 992 993 994 995 996 997 998 999 /// Cantitati de precipitatii mm urme (picaturi) 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 Precipitatiile nu au fost masurate

tR - durata perioadei de referinta pentru cantitatea de precipitatii cazute in intervalul care precede ora de observatie.

COD 4019 Cifra de cod Semnificatia 1 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 6 ore 2 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 12 ore 3 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 18 ore 4 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 24 ore 5 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 1 ora 6 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 2 ore 7 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 3 ore 8 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 9 ore 9 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 15 ore NOTE: 1. tR = 1 se utilizeaza in mesajele SYNOP de la orele 00 si 12 UTC, in grupa 6RRRt R din sectiunea 1 tR = 2 se utilizeaza in mesajele SYNOP de la orele 06 si 18 UTC in grupa 6RRRt R din sectiunea 1
39

tR = 5 se utilizeaza in mesajele SYNOP vizuale de la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC in grupa 6RRRtR din sectiunea 3. tR = 7 se utilizeaza in mesajele SYNOP de la orele standard principale si de la orele standard intermediare, in grupa 6RRRtR din sectiunea 3. 2. Daca in schimbul international de date de precipitatii sunt cerute cantitatile de precipitatii la orele standard principale pe ultimele 6, 12 , 18 si 24 de ore, atunci grupa 6RRRt R va fi inclusa in sectiunea 1. 3. Daca in schimbul regional de date de precipitatii sunt cerute cantitatile de precipitatii pe ultimele 3 ore, sau alte perioade, grupa 6RRRtR va fi inclusa in sectiunea 3. 4. In cazul navelor far care folosesc codul SHIP si a statiilor meteorologice oceanice, utilizarea acestei grupe va fi stabilita regional sau national. In cazul statiilor amplasate pe nave mobile, care fac observatii asupra precipitatiilor, grupa va fi inclusa in fiecare raport SHIP. Regulile de codificare a termenilor grupei 6RRRt R la statiile meteorologice de pe mare si a navelor - far sunt aceleasi ca si la statiile terestre. 5. In grupa 6RRRtR se vor opera urmatoarele codificari: a. RRR=000 (3 zerouri) atunci cand este ora de masurare a precipitatiilor, dar nu s-au inregistrat precipitatii in perioada de referinta. b. RRR=/// (3 bare) atunci cand este ora de masurare a precipitatiilor, dar cantitatea nu este disponibila. 6. Grupa este omisa atunci cand nu este ora de masuratoare a precipitatiilor. In acest caz iR va fi codificat cu 4. 7. In cazul statiilor automate deja in exploatare, lipsa precipitatiilor va fi semnalata prin iR codificat cu 3 si omiterea grupei 6RRRtR. Lipsa precipitatiilor in timpul perioadei de referinta va fi indicata de catre sistemele noi si de catre observatorii umani prin codificarea lui RRR cu 000 (3 zerouri). 8.Cantitatile de precipitatii masurabile, provenite din ceata, bruma topita, roua, chiciura, polei, nu se includ in grupa 6RRRtR . 9. Cantitatile mici de precipitatii, sub 0,2 l/m 2, care nu sunt inregistrate de traductorul statiei automate, se includ in mesaje cu cifrele de cod 990. 2.9. Grupa 7wwW1W2 sau 7wawaWa1Wa2 Caracterizeaza starea timpului in momentul observatiei si in intervalul de timp care precede observatia, la care se refera mesajul. Aceasta grupa nu se include in mesaj dect in cazul in care observam fenomene de o importanta oarecare (relativa) in momentul observatiei, pe trecut sau in ambele cazuri. Statiile automate fara traductor de timp prezent vor transmite grupa 7wwW 1W2, codificnd ww conform tabelei de cod 4677 iar W1 si W2 codificate conform tabelei de cod 4561. Statiile automate cu traductor de timp prezent vor transmite grupa 7w awaWa1Wa2 si vor codifica wawa conform tabelei de cod 4680 iar Wa1Wa2 vor fi codificate conform tabelei de cod 4531. Cifrele 00, 01, 02, 03 din tabela de cod pentru ww si cifrele 0,1 si 2 din tabela de cod pentru W1 si W2 sunt considerate ca reprezinta fenomene meteorologice fara importanta . Aceasta grupa este omisa daca, att in momentul observatiei, ct si pe trecut: nu dispunem, de informatii (nu s-au facut observatii) observatiile au fost facute dar fenomenele observate au fost fara importanta. Indicativul ix de la inceputul mesajului arata daca aceasta grupa este omisa si din ce motiv.
40

7 - cifra de control ww - starea timpului in momentul observatiei, sau in cursul orei precedente, transmisa de catre o statie cu personal. NOTE: 1.Grupa va fi inclusa in mesajul synop de catre o statie manuala, dupa o perioada de intrerupere sau la primul mesaj la infiintare, - conditii in care nu se cunoaste starea timpului pe trecut si va avea forma 7ww// , (cu i x=1), chiar daca ww=00, 01, 03. In toate celelalte cazuri grupa va fi inclusa in mesaj numai daca s-au observat fenomene semnificative in timpul observatiei (ww) si/sau pe timpul trecut (W 1, W2). Codificarea W1W2=// (2 bare) indica faptul ca nu sunt cunoscute conditiile anterioare. Aceste reguli se vor aplica si in cazul statiilor automate dotate cu senzori de timp prezent si trecut. In cazul in care se cunoaste numai un singur fenomen pe timpul trecut, grupa va avea forma: 7wwW1/ sau 7wawaW1/. 2. La codificarea literelor simbolice ww prin momentul observatiei se intelege intervalul de timp care incepe cu 10 minute inainte de momentul citirii barometrului si se termina in momentul citirii barometrului. 3. Prin ora precedenta se intelege intervalul de timp care incepe cu o ora inainte de momentul citirii barometrului si se termina cu 10 minute inainte de momentul citirii barometrului. Pentru codificarea literelor simbolice ww se foloseste: Cifra de cod Ww=00 - 49 ww= 00 - 19 COD 4677 Semnificatia Fara precipitatii la statie in momentul observatiei Fara precipitatii,ceata,ceata inghetata (cu exceptia cifrelor de cod 11 si 12),furtuna de nisip sau de praf,transport de zapada la sol ori la inaltime,la statie in momentul observatiei sau ora precedenta,exceptnd cifrele de cod 09 si 17 00 Evolutia norilor nu a fost observata sau aceasta evolutie nu a putut fi urmarita

Norii, in ansamblu, in risipire, sau devin Schimbarea caracteristica a Lipsa fenomene 01 mai putin grosi starii cu exceptia Starea cerului, in ansamblu, nu s-a cerului in cursul orei fotometeorilor 02 schimbat precedente Nori in formare sau pe cale de a se 03 dezvolta Vizibilitate redusa din cauza fumului, spre exemplu,focuri de maracinis 04 sau incendii de padure,fumuri industriale sau cenusa vulcanica 05 Pcla Praf in suspensie in aer, generalizat, dar neraspndit de vnt la statie 06 sau in apropierea ei,in momentul observatiei Praf sau nisip rascolit de vnt la statie sau in apropierea acesteia, in momentul observatiei, fara vrtejuri de praf sau nisip bine dezvoltate si 07 fara a se observa furtuni de praf sau de nisip; sau stropi de val la statie, in cazul unei statii pe mare Pcla, praf, nisip 08 Vrtejuri de praf sau de nisip bine dezvoltate la statie sau in apropierea sau fum acesteia, in cursul orei precedente sau in momentul observatiei,fara
41

Cifra de cod 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 ww = 20 -29 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Semnificatia furtuna de praf sau de nisip Furtuna de praf sau de nisip observata la statie in ora precedenta sau in cmpul vizual al statiei in momentul observatiei Aer cetos Strat subtire de ceata sau de ceata - in bancuri inghetata la statie, cu o grosime care sa nu depaseasca 2 m de la suprafata terestra, in cazul statiei de - mai mult sau mai putin uscat sau 10 metri la statiile de pe mare continuu. Fulgere, nu se aude tunetul Precipitatii in cmpul vizual,care nu ating solul sau suprafata marii Precipitatii in cmpul vizual, care ating solul sau suprafata marii, dar la distanta de statie (adica apreciate la mai mult de 5 km de statie) Precipitatii in cmpul vizual,care ating solul sau suprafata marii, la mai putin de 5 km de statie,dar nu chiar la statie Oraj,dar neinsotit de precipitatii in momentul observatiei La statie sau in cmpul Vijelie vizual al acesteia in Tromba(e) pe uscat sau pe mare,nori de cursul orei precedente sau in momentul observatiei tornada sau picaturi de apa Precipitatii,ceata,ceata inghetata sau oraj la statie in cursul orei precedente, dar nu in momentul observatiei Burnita (care nu ingheata) sau zapada grauntoasa Ploaie (care nu ingheata) Precipitatii care nu sunt Ninsoare sub forma de aversa (e) Lapovita sau granule de gheata Burnita sau ploaie care ingheata Aversa(e) de ploaie Aversa(e) de ninsoare sau lapovita Aversa(e) de grindina,mazariche moale, mazariche tare sau aversa de ploaie si grindina, mazariche moale sau mazariche tare Ceata sau ceata inghetata

29 Oraj (cu sau fara precipitatii) ww= 30 - 39 30 Furtuna de praf sau de nisip, transport de zapada la sol sau la inaltime - a slabit in cursul orei precedente - fara schimbare apreciabila in cursul orei precedente - a inceput ori s-a intensificat in cursul orei precedente - a slabit in cursul orei precedente - fara schimbari apreciabile in cursul orei precedente
42

31 Furtuna de praf sau de nisip, slaba sau moderata 32 33 34 Furtuna de praf sau de nisip, violenta

Cifra de cod 35 36 37 38 39 ww = 40 - 49 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 ww = 50 - 99 ww = 50 - 59 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 ww = 60 - 69 60 61 62 63 64 65 66 67 68

Semnificatia a inceput ori s-a intensificat in cursul orei precedente - in general,in straturile joase Transport de zapada, slab sau moderat (la sol, sub nivelul ochiului Transport de zapada, puternic observatorului) - in general,la inaltime (mai Transport de zapada, slab sau moderat sus de nivelul Transport de zapada, puternic(nu se stie ochiului observatorului) daca ninge) Ceata sau ceata inghetata in momentul observatiei Ceata sau ceata inghetata la distanta, in momentul observatiei, care se intinde la un nivel mai sus dect ochiul observatorului. In cursul orei precedente nu a fost ceata la statie Ceata sau ceata inghetata in bancuri Ceata sau ceata inghetata cu cer vizibil - s-a subtiat in cursul orei Ceata sau ceata inghetata cu cer precedente invizibil Ceata sau ceata inghetata cu cer vizibil - fara schimbari Ceata sau ceata inghetata cu cer apreciabile in cursul orei invizibil precedente Ceata sau ceata inghetata cu cer vizibil - a inceput sau a devenit Ceata sau ceata inghetata cu cer mai groasa in cursul orei invizibil precedente Ceata care depune chiciura, cerul fiind vizibil Ceata care depune chiciura, cerul fiind invizibil Precipitatii la statie in momentul observatiei Burnita Burnita care nu ingheata, intermitenta - slaba in momentul Burnita care nu ingheata, continua observatiei Burnita care nu ingheata, intermitenta - moderata in momentul Burnita care nu ingheata, continua observatiei Burnita care nu ingheata, intermitenta - puternica (densa) in Burnita care nu ingheata, continua momentul observatiei Burnita care ingheata, slaba (depune polei) Burnita care ingheata, moderata sau puternica (densa)(depune polei) Burnita si ploaie, slaba Burnita si ploaie, moderata sau puternica Ploaie Ploaie care nu ingheata, intermitenta - slaba in momentul Ploaie care nu ingheata, continua observatiei Ploaie care nu ingheata, intermitenta - moderata in momentul Ploaie care nu ingheata, continua observatiei Ploaie care nu ingheata, intermitenta - puternica in momentul Ploaie care nu ingheata, continua observatiei Ploaie care ingheata, slaba (depune polei) Ploaie care ingheata, moderata sau puternica (depune polei) Ploaie (sau burnita) si ninsoare (lapovita), slaba
43

Cifra de cod 69 ww = 70 - 79 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 ww = 80 - 99 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92

93

Semnificatia Ploaie (sau burnita) si ninsoare (lapovita), moderata sau puternica Precipitatii solide, nu sub forma de aversa Ninsoare intermitenta - slaba in momentul Ninsoare continua observatiei Ninsoare intermitenta - moderata in momentul Ninsoare continua observatiei Ninsoare intermitenta - puternica in momentul Ninsoare continua observatiei Ace de gheata (cu sau fara ceata) Ninsoare grauntoasa (cu sau fara ceata) Stelute de ninsoare, izolate (cu sau fara ceata) Granule de gheata Precipitatii sub forma de aversa, sau precipitatii insotite de oraj, ori dupa un oraj Aversa(e) de ploaie, slaba(e) Aversa(e) de ploaie, moderata(e) sau puternica(e) Aversa(e) de ploaie, violenta(e) Aversa(e) de lapovita, slaba(e) Aversa(e) de lapovita, moderata(e) sau puternica(e) Aversa(e) de ninsoare, slaba(e) Aversa(e) de ninsoare, moderata(e) sau puternica (e) Aversa de mazariche moale sau - slaba(e) mazariche tare cu sau fara ploaie ori -moderate(e) sau puternica (e) lapovita Aversa(e) de grindina cu sau fara ploaie - slaba(e) ori lapovita, neinsotite de tunete - moderata(e) sau puternica(e) Ploaie slaba in momentul observatiei Ploaie moderata sau puternica in - oraj in cursul orei precemomentul observatiei dente, dar nu in momentul Ninsoare sau lapovita ori grindina, oservatiei mazariche tare sau mazariche moale, slaba in momentul observatiei Ninsoare sau lapovita, ori grindina, mazariche tare sau mazariche moale, moderate sau puternice in momentul observatiei Oraj slab sau moderat, fara grindina, mazariche tare sau mazariche moale, dar cu ploaie, ninsoare sau lapovita in - oraj in momentul observatiei momentul observatiei Oraj slab sau moderat cu grindina, mazariche tare sau mazariche moale in momentul observatiei Oraj puternic, fara grindina, mazariche tare sau mazariche moale, dar cu ploaie, ninsoare sau cu lapovita in momentul observatiei
44

94

95

96 97

Cifra de cod

Semnificatia Oraj cu furtuna de praf sau de nisip in 98 momentul observatiei Oraj puternic cu grindina, mazariche 99 tare sau mazariche moale in momentul observatiei

NOTE: 1. Daca in perioada la care se raporteaza mesajul sinoptic de la o anumita ora de observatie s-a produs mai mult de un tip de vreme, se va selecta pentru grupa 7wwW 1W2 cifra de cod cea mai mare. In sectiunea 3 se vor raporta alte tipuri de vreme, folosind grupele 960 ww sau 961 w1w1 , repetate de attea ori ct este necesar. 2. In grupa 7wwW1W2 face exceptie cifra de cod ww=17, care va avea intietate fata de cifrele de la 20 la 49. 3. In codificarea lui 01, 02 si 03 nu se tine seama doar de amploarea variatiei nebulozitatii, ci mai ales de evolutia sistemelor noroase. 4. ww - 00, 01 si 02 pot fi utilizate, cnd cerul este senin in momentul observatiei. In acest caz, aceste semnificatii sunt interpretate dupa cum urmeaza: a) 00 se foloseste cnd conditiile anterioare nu sunt cunoscute; b) 01 se foloseste cnd norii s-au risipit in ora precedenta; c) 02 se foloseste cnd cerul s-a mentinut tot timpul senin in cursul orei precedente. 5. Cnd fenomenul nu se datoreste, prezentei in aer a picaturilor de apa, se alege o cifra de cod fara a se tine seama de VV. 6. Cifra de cod 05 se foloseste atunci cnd vizibilitatea este redusa de litometeori. 7. Folosirea cifrelor de cod 07 si 09 nu este legata de anumite praguri de vizibilitate. 8. ww = 10 se foloseste numai daca vizibilitatea atinge sau depaseste 1000 m, dar este mai mica de 10 km. Aceasta specificatie se refera numai la cazul in care in aer exista picaturi de apa sau cristale de gheata in suspensie. 9. Pentru ww = 11 sau 12, vizibilitatea aparenta este sub 1000 m. 10. In cazul lui ww = 18, s-a convenit sa se tina seama de urmatoarele criterii pentru a codifica linia de gren (instabilitate): a) daca viteza vntului este masurata; o crestere brusca a vitezei vntului de cel putin 8 metri pe secunda (16 noduri) viteza atingnd 11 metri pe secunda (22 noduri) sau mai mult si cresterea sa se mentina cel putin un minut; b) daca utilizam scara Beaufort in estimarea vitezei vntului: o crestere brusca a vitezei vntului de cel putin trei grade pe scara Beaufort, viteza vntului atingnd taria 6 sau mai mult si se mentine cel putin un minut. 11. Decada 20 - 29 nu se utilizeaza niciodata daca avem precipitatii in momentul observatiei. Daca ww = 28 vizibilitatea a fost mai mica de 1000 m. Aceasta precizare este valabila numai in cazul in care vizibilitatea s-a redus ca urmare a prezentei, in aer, a picaturilor de apa sau a cristatelor de gheata. 12. In codificarea mesajelor sinoptice se considera ca avem oraj la statie din momentul in care auzim primul tunet, fie ca vedem sau nu fulgere, sau daca se produc sau nu precipitatii la statie. Se semnaleaza oraj in momentul observatiei daca am auzit tunete in timpul perioadei normale de observatie ce precede ora citirii barometrului. Se considera ca orajul a incetat atunci
45

cnd s-a auzit ultimul tunet; acest sfrsit este considerat efectiv daca nici un alt tunet nu se aude in urmatoarele 15 minute. 13. In ceea ce priveste ww = 36, 37, utilizarea lor se face numai atunci cnd in momentul observatiei nu ninge, ci zapada cazuta pe sol mai inainte este spulberata sau viscolita de catre vnt. Atunci cnd zapada viscolita sau transportul de zapada sunt insotite si de ninsoare, pentru ww se folosesc cifrele de cod din decadele 70 - 90. In ambele cazuri se introduce obligatoriu grupa 929S8S8 , in sectiunea 3. Pentru cifrele de cod 38 si 39 este posibil sa ninga. 14. Pentru ww = 42 la 49, vizibilitatea este mai mica dect 1000 m. In cazul in care ww = 40 sau 41, vizibilitatea aparenta prin bancuri de ceata care ingheata este inferioara lui 1000 m. Cifrele 40 - 47 sunt folosite atunci cnd vizibilitatea este redusa prin prezenta picaturilor de apa sau a cristalelor de gheata, iar cifrele de cod 48 sau 49, cnd aceasta reducere se datoreste, in principal prezentei picaturilor de apa. 15. In ceea ce priveste precipitatiile, expresia la statie din tabela de cod 4677, inseamna in punctul unde se efectueaza, normal, observatiile. 16. Precipitatiile sunt caracterizate ca intermitente cnd ele nu au fost continui, fara intrerupere, in ora precedenta, fara a avea totusi caracteristicile unei averse. Precipitatiile care incep in momentul observatiei se considera a avea caracter continuu. 17. Pentru determinarea intensitatii precipitatiilor, se are in vedere intensitatea lor din momentul observatiei. 18. Cifrele de cod 80 - 90 nu sunt utilizate dect in cazurile in care precipitatiile au caracter de aversa si daca acestea se produc in momentul observatiei. Aversele sunt produse de nori convectivi. Aversele sunt caracterizate prin inceput si sfrsit brusc si prin variatii de intensitate rapide si mari. Picaturile de apa si particulele solide care cad sub forma de aversa sunt in general mai mari dect cele care cad din alte precipitatii. Intre averse putem avea inseninari ale cerului, cu exceptia cazurilor in care intre intervalele dintre norii care dau averse se afla nori stratiformi. 19.Daca in momentul observatiei sau in cursul orei precedente s-au observat precipitatii sub forma de averse sau oraje, insotite de grindina, in telegrama respectiva se introduce grupa 932 RR in sectiunea 3. 20. Daca in momentul observatiei, ninsoarea, ploaia sau burnita sunt insotite de ceata, atunci prin ww se indica respectiv ninsoarea, ploaia sau burnita, iar in telegrama se introduce in mod obligatoriu grupa 960 ww, in sectiunea 3. 21. Daca in momentul observatiei se observa depunere de polei sau chiciura, in telegrama in sectiunea 3 se introduce grupa 927S6Tw. 22. In ceea ce priveste cifra de cod 98, este la latitudinea observatorului sa aprecieze daca au fost sau nu precipitatii. wawa- starea timpului in momentul observatiei, sau in cursul orei precedente, transmisa de catre o statie automata, cu traductor de timp prezent. Cifra de cod 00 01 02 03 04 COD 4680 Semnificatie Nu sunt fenomene semnificative Norii in ansamblu in risipire, sau devin putin grosi, in ultima ora Starea cerului, in ansamblu nu s-a schimbat pe parcursul ultimei ore Nori in formare sau pe cale de a se dezvolta pe parcursul ultimei ore Pcla sau fum, sau praf in suspensie in aer, vizibilitatea mai mare sau egala cu
46

Cifra de cod

Semnificatie

1000 m 05 Pcla sau fum, sau praf in suspensie in aer, vizibilitatea mai mica de 1000 m 06-09 Rezervate - nu se utilizeaza 10 Aer cetos 11 Ace de gheata 12 Fulger la distanta 13-17 Rezervate - nu se utilizeaza 18 Vijelie 19 Rezervate - nu se utilizeaza Cifrele de cod 20-26 sunt utilizate pentru raportarea precipitatiilor, cetii (sau cetii inghetate) sau orajelor la statii in timpul orei precedente, dar nu in momentul observatiei 20 Ceata 21 PRECIPITATII 22 Burnita (care nu ingheata) sau zapada grauntoasa 23 Ploaie (care nu ingheata) 24 Ninsoare 25 Burnita care ingheata sau ploaie care ingheata 26 Oraj (cu sau fara precipitatii) 27 SPULBERARE SAU TRANSPORT DE ZAPADA SAU NISIP Spulberare sau transport de zapada sau de nisip, vizibilitatea este mai mare sau 28 egala de 1000 m Spulberare sau transport de zapada sau de nisip, vizibilitatea este mai mica de 29 1000 m 30 CEATA 31 Ceata sau ceata inghetata - in bancuri 32 Ceata sau ceata inghetata care s-a subtiat in cursul orei precedente 33 Ceata sau ceata inghetata, fara schimbari apreciabile in cursul orei precedente Ceata sau ceata inghetata care a inceput sau a devenit mai groasa in cursul orei 34 precedente 35 Ceata care depune chiciura 36-39 Rezervat - nu se utilizeaza 40 PRECIPITATII 41 Precipitatii slabe sau moderate 42 Precipitatii puternice 43 Precipitatii lichide, slabe sau moderate 44 Precipitatii lichide, puternice 45 Precipitatii solide, slabe sau moderate 46 Precipitatii solide, puternice 47 Precipitatii care ingheata, slabe sau moderate 48 Precipitatii care ingheata puternice 49 Rezervat - nu se utilizeaza 50 BURNITA 51 Burnita, care nu ingheata, slaba 52 Burnita, care nu ingheata, moderata 53 Burnita, care nu ingheata, puternica 54 Burnita, care ingheata, slaba 55 Burnita, care ingheata, moderata 56 Burnita, care ingheata, puternica
47

Cifra de cod 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77-79 80 81 82 83 84 85 86 87 88-89 90 91 92 93 94 95 96 97-98 99

Semnificatie Burnita si ploaie, slaba Burnita si ploaie moderata sau puternica Rezervat - nu se utilizeaza PLOAIE Ploaie, care nu ingheata, slaba Ploaie, care nu ingheata, moderata Ploaie, care nu ingheata, puternica Ploaie, care ingheata, slaba Ploaie, care ingheata, moderata Ploaie, care ingheata, puternica Ploaie(sau burnita) si zapada (lapovita) - slaba Ploaie(sau burnita) si zapada (lapovita) - moderata sau puternica Rezervat - nu se utilizeaza NINSOARE Ninsoare slaba Ninsoare moderata Ninsoare puternica Granule de gheata, intensitate slaba Granule de gheata,intensitate moderata Granule de gheata, intensitate puternica Rezervat - nu se utilizeaza AVERSA(E) sau PRECIPITATII INTERMITENTE Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), slaba(e) Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), moderata(e) Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), puternica(e) Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), violenta Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, slaba(e) Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, moderata(e) Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, puternica(e) Rezervat - nu se utilizeaza ORAJ Oraj, slab sau moderat, fara precipitatii Oraj slab sau moderat cu averse de ploaie,averse de ninsoare sau averse de lapovita Oraj, slab sau moderat, cu grindina Oraj, puternic, fara precipitatii Oraj, puternic, cu averse de ploaie, averse de ninsoare sau aversa de lapovita Oraj, puternic, cu grindina Rezervat - nu se utilizeaza Tornada

a) Aceasta tabela de cod contine termeni utilizabili de catre statiile automate cu niveluri diferite de complexitate; b) Statiile care nu pot detecta detaliat fenomenele, vor folosi termenii generici (notati cu litere mari Ex.: CEATA, BURNITA ...); c) Cifrele de cod pentru precipitatiile generale (cifrele de cod 40-48) sunt ordonate in conformitate cu cresterea complexitatii.
48

 O statie care nu este capabila de altceva dect sa detecteze prezenta sau absenta precipitatiilor, va folosi cifra de cod 40. O statie cu un senzor mai evoluat, care este capabil sa detecteze cantitatea dar nu si tipul, va folosi cifrele de cod 41 sau 42 O statie cu senzor capabil de a detecta att cantitatea, ct si tipul precipitatiilor, va folosi cifrele de cod 43-48 O statie cu senzor capabil sa detecteze tipuri detaliate de precipitatii, dar nu si cantitatile aferente, va folosi cifrele de cod: 50, 60, 70 NOTE: Notele 3, 5-8, 10 - 12, 16 - 18 de la ww se aplica si pentru wawa. 1. Pentru cifrele de cod wawa = 30 - 35, vizibilitatea orizontala este mai mica de 1000 m. 2. Cifrele de cod 30 - 34 sunt folosite atunci cnd vizibilitatea este redusa prin prezenta picaturilor de apa sau a cristalelor de gheata. 3. Cifra de cod 35 este folosita atunci cnd vizibilitatea este redusa prin prezenta picaturilor de apa. W1W2 - Starea timpului pe trecut. Perioada la care se refera W1W2 este de: a) sase ore pentru observatiile efectuate la 00, 06, 12 si 18 UTC; b) trei ore pentru observatiile efectuate la 03, 09, 15 si 21 UTC; c) doua ore pentru observatiile intermediare, daca acestea se efectueaza la fiecare doua ore; d) o ora pentru mesajele orare. Perioada caracterizata prin W1W2 incepe cu 6, 3, 2 sau 1 ora inainte de momentul citirii barometrului. Sfrsitul acestei perioade se considera in toate cazurile, starea timpului observata inaintea celor 10 minute anterioare citirii barometrului. Codificarea starii timpului pe trecut se face conform tabelei: Cifra de cod 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 NOTE:
49

COD 4561 S emnificatia In toata perioada considerata, norii au acoperit o jumatate sau mai putin din bolta cerului, ori cerul a fost senin. Intr-o parte a perioadei considerate, norii au acoperit mai mult de jumatate din bolta cerului, iar intr-alta parte a perioadei au acoperit jumatate din bolta cerului sau mai putin. In toata perioada considerata, norii au acoperit mai mult de jumatate din bolta cerului. Furtuna de nisip sau praf ori zapada viscolita la inaltime Ceata sau ceata inghetata, ori pcla deasa Burnita Ploaie Ninsoare sau lapovita Precipitatii sub forma de averse Oraje cu sau fara precipitatii

1. Pentru codificarea starii timpului pe trecut cifrele de cod trebuie sa fie astfel alese, inct impreuna cu cifra de cod ww, sa descrie ct mai complet timpul care a dominat in perioada considerata. De exemplu, daca in cursul acestei perioade, s-a produs o schimbare completa a conditiilor de timp, cifrele de cod pentru W 1W2 trebuie astfel alese inct sa descrie starea timpului care a fost inainte de a incepe starea timpului care este codificata prin ww. Cifra de cod pentruW2 se alege excluznd fenomenul descris prin W 1 . Daca W1 si ww acopera intregul interval de timp, atunci pentru W2 se va utiliza aceeasi cifra de cod ca pentru W1. 2. Daca vremea nu a suferit schimbari in perioada pe trecut astfel inct sa poata fi utilizate cifre diferite pentru W1W2 aceeasi cifra de cod va fi folosita att pentru W 1 ct si pentru W2. 3. Cifrele de cod 0, 1 si 2 se folosesc cnd nu exista fenomene semnificative. In acest caz W1 si W2 vor avea aceeasi valoare, care caracterizeaza toata perioada pe trecut (Ex. W 1W2 = 00, W1W2 = 11, W1W2 = 22) 4. Daca, pentru descrierea starii timpului pe trecut, putem alege mai multe cifre de cod, vom lua pentru W1 cifra de cod cea mai mare dintre cifrele de cod respective. W 2 se alege in acelasi mod ca W1 eliminnd fenomenul descris prin W1. 5. Ordinea in care figureaza W1 si W2 in mesaj, nu este determinata de ordinea cronologica a tipurilor de timp pe trecut. Exemple: Starea timpului in decursul celor sase ore care au precedat ora de observatie GG (00, 06, 12 sau 18 UTC). GG - 6 ore

*) Nu s-a semnalat nici un fenomen meteorologic semnificativ, grupa 7wwW 1W2 este omisa. Indicatorul ix = 2 sau ix = 3, dupa caz. 6. Cifra de cod 3 se foloseste pentru furtuna de nisip, de praf, zapada viscolita la inaltime (ww = 33, 34, 35, 38, 39), atunci cnd vizibilitatea orizontala se reduce sub 1000 m. 7. Cifra de cod 4 se foloseste pentru ceata si pcla deasa, atunci cnd vizibilitatea se reduce sub 1000. 8. Atunci cnd nu se poate stabili daca zapada viscolita puternic a fost insotita si de ninsoare, starea timpului pe trecut se cifreaza cu 3. 9. Daca nu se cunoaste starea timpului pe trecut si daca timpul in prezent nu este semnificativ, aceasta grupa este omisa si statiile deservite de personal cifreaza ix = 3. Wa1Wa2 - starea timpului pe trecut, transmisa de catre o statie automata.
50

COD 4531 Cifra de cod 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Semnificatia Nu sunt fenomene semnificative VIZIBILITATE REDUSA Spulberare de praf, nisip sau zapada, reducerea vizibilitatii CEATA PRECIPITATII Burnita Ploaie Ninsoare sau granule de gheata Aversa sau precipitatii intermitente Oraj

NOTE: 1. Pentru codificarea starii timpului pe trecut cifrele de cod trebuie sa fie astfel alese, inct impreuna cu cifra de cod wawa , sa descrie ct mai complet timpul care a dominat in perioada considerata. De exemplu, daca in cursul acestei perioade, s-a produs o schimbare completa a conditiilor de timp, cifrele de cod pentru Wa1Wa2 trebuie astfel alese inct sa descrie starea timpului care a fost de a incepe starea timpului care este codificata prin w awa. Cifra de cod pentru Wa2 se alege excluznd fenomenul descris prin Wa1 . Daca Wa1 si wawa acopera intregul interval de timp, atunci pentru Wa2 se va utiliza aceeasi cifra de cod ca pentru Wa1. 2. Daca vremea nu a suferit schimbari in perioada pe trecut astfel inct sa poata fi utilizate cifre diferite pentru Wa1Wa2 , aceeasi cifra de cod va fi folosita att pentru Wa1 ct si pentru Wa2. 3. Cifrele de cod 0, 1 si 2 se folosesc cnd nu exista fenomene semnificative. In acest caz Wa1 si Wa2 vor avea aceeasi valoare, care caracterizeaza toata perioada pe trecut (Ex. W a1 Wa2 = 00, Wa1Wa2 = 11, Wa1Wa2 = 22). 4. Daca, pentru descrierea starii timpului pe trecut, putem alege mai multe cifre de cod, vom lua pentru Wa1 cifra de cod cea mai mare dintre cifrele de cod respective. W a2 se alege in acelasi mod ca Wa1 eliminnd fenomenul descris prin Wa1. 5. Complexitatea caracterizarii vremii in acest tabel de cod creste progresiv cu cifrele de cod. S-a recurs la o astfel de descriere a vremii in scopul de a adapta nivelurile diferite de detectare a vremii de care sunt capabile statiile automate. Statiile cu un nivel rudimentar de detectare a tipurilor de vreme vor folosi cifrele de cod cele mai mici care indica o descriere generala (fenomenele scrise cu litere mari). 6. Statiile care dispun de capacitate mai mare de selectare a fenomenelor vor folosi cifre mari de cod (peste 4) pentru a indica descrieri mai detaliate Grupa 8NhCLCMCH Aceasta grupa contine informatii despre genurile de nori si despre nebulozitatea norilor celor mai de jos. Aceasta grupa este omisa in urmatoarele cazuri: a) Daca nu sunt nori pe bolta cerului (N=0); b) Daca cerul este invizibil din cauza cetii sau a altor fenomene meteorologice analoage (N=9).
51

c) Grupa este de asemenea omisa din mesajele de observatie care provin de la statiile automate (fara personal) care nu dispun de echipamentul necesar pentru a semnala aceste date si in acest caz N = /. Navele care efectueaza observatii asupra norilor vor include in mesajul SHIP aceste observatii. 8 - cifra de control. Nh - Nebulozitatea partiala a norilor (portiunea din bolta cerului) acoperita de toti norii C L prezenti sau in lipsa norilor CL , de toti norii CM prezenti; se codifica dupa acelasi cod ca si N(cod 2700). NOTE: 1. Daca pe bolta cerului exista numai nori C L , prin Nh se codifica nebulozitatea tuturor norilor CL prezenti (Stratocumulus, Stratus, Cumulus si Cumulonimbus). 2. Daca in momentul observatiei lipsesc nori CL insa se observa nori CM prin Nh se codifica nebulozitatea tuturor norilor CM prezenti. 3. Daca nebulozitatea norilor CL este neinsemnata, sub o optime, dar exista nori CM in cantitatea mai mare, atunci in telegrama prin Nh se codifica nebulozitatea norilor CM. 4. Daca in momentul observatiei lipsesc att norii C L , ct si norii CM , dar sunt nori CH atunci Nh va fi codificat cu cifra 0. 5. Cnd prin ceata sau in prezenta altor fenomene analoage (furtuni de praf, furtuni de nisip sau zapada viscolita, suspensii de fum la inaltime, pulberi, etc.), cerul este vizibil, adica se observa nori al caror gen si nebulozitate se poate aprecia, Nh se codifica ca si cnd ceata sau fenomenele respective nu ar exista. 6. Daca in norii, a caror nebulozitate este indicata prin N h , sunt incluse si trene de condensare, atunci in valoarea atribuita lui Nh se va tine seama si de trenele de condensare. Trenele de condensare care se imprastie repede, nu se codifica. CL - Norii care apartin genurilor Stratocumulus , Stratus, Cumulus si Cumulonimbus. Se codifica dupa tabela de cod 0513: COD 0513 Cifra de cod 0 1 Specificatii tehnice Nu sunt nori CL Cumulus humilis sau Cumulus fractus, altii dect cei de timp rau*) Cumulus mediocris sau Cumulus congestus cu sau fara Cumulus din speciile humilis sau fractus, sau Stratocumulus, toti avnd bazele lor la acelasi nivel Specificatii detaliate Nu sunt nori Stratus, Stratocumulus, Cumulus sau Cumulonimbus Norii Cumulus cu slaba dezvoltare verticala si care par plati (turtiti) sau Cumulus destramati, altii dect cei de timp rau*) Cumulus avnd dezvoltare verticala moderata sau puternica, in general, cu protuberante (inmuguriri) in forma de turnuri sau de cupola insotiti sau nu de alti Cumulus sau Stratocumulus, toti avnd bazele la acelasi nivel.

*)

Expresia timp rau se refera la conditiile specifice precipitatiilor, att in timpul lor, ct si inainte de producere si imediat dupa incetarea acestora. 52

Cifra de cod

Specificatii tehnice

Specificatii detaliate Cumulonimbus ale caror vrfuri au pierdut cel putin partial claritatea contururilor lor, dar care nu sunt nici in mod clar fibrosi (cirriformi) nici in forma de nicovala; de asemenea, pot fi prezenti alti Cumulus, Stratocumulus sau Stratus Stratocumulus ce s-au format prin etalarea (latirea)norilor Cumulus; norii Cumulus pot fi deopotriva prezenti (se pot observa concomitent) Stratocumulus , care nu provin din etalarea norilor Cumulus Norii Stratus sub forma de pnza sau patura mai mult sau mai putin continua, sau in fsii destramate, ori impreuna, insa fara a fi nori Stratus fractus de timp rau*). Stratus fractus de timp rau*) sau Cumulus fractus de timp rau*) ori impreuna (pannus) situati, in general, sub un Altostratus sau un Nimbostratus Cumulus si Stratocumulus, altii dect cei formati prin etalarea norilor Cumulus; baza norilor Cumulus la nivel diferit celui al norilor Stratocumulus Cumulonimbus, a carui parte superioara este in mod net fibroasa (cirriforma), adesea in forma de nicovala; insotit sau nu de cumulonimbus fara nicovala sau fara partea superioara fibroasa, de nori Cumulus, Stratocumulus, Stratus sau pannus. Norii Stratocumulus, Stratus, Cumulus si Cumulonimbus sunt invizibili din cauza intunericului, prezentei cetii, transportului de praf, nisip ori ca urmare a prezentei altor fenomene analoage.

Cumulonimbus calvus cu sau fara Cumulus, Stratocumulus sau Stratus

4 5 6

Stratocumulus cumulogenitus Stratocumulus, altii Stratocumulus cumulogenitus dect

Stratus nebulosus sau Stratus fractus, altii dect cei de timp rau *) Stratus fractus sau Cumulus fractus de timp rau*), ori impreuna (pannus) situati, in general, sub un Altostratus sau sub Nimbostratus Cumulus si Stratocumulus, altii dect Stratocumulus cumulogenitus (a caror baze sunt situate la niveluri diferite) Cumulonimbus capillatus (adesea cu nicovala) cu sau fara Cumulonimbus calvus, Cumulus, Stratocumulus, Stratus sau pannus Norii CL invizibili ca urmare a intunericului, cetii, transportului de praf, de nisip sau a altor fenomene analoage.

N O T E: 1. Daca in momentul observatiei, pe bolta cerului exista diferiti nori C L , codificarea acestora prin litera simbolica CL se face in urmatoarea ordine de prioritate, indiferent de nebulozitatea lor: 9, 3, 4, 2, 8, 1, 5, 6, 7. Pentru detalii, a se vedea Instructiunile pentru observarea, identificarea si codificarea norilor si a fenomenelor meteorologice. 2. Daca prin ceata, sau alt fenomen, cerul este partial vizibil atunci C L se codifica cu cifra de cod care corespunde norilor ce se observa iar partea invizibila a cerului nu se ia considerare. 3. Daca nebulozitatea norilor CL este neinsemnata (sau sub o optime) insa exista nori CM cu o nebulozitatea mai mare, atunci in telegrama se cifreaza CL=0. 4. In cazul in care pe bolta cerului se observa nori destramati de timp rau (pannus), codificati prin CL=7 care acopera aproape in intregime cerul, iar deasupra lor se afla o pnza de
53

nori Nimbostratus care acopera complet cerul, atunci pentru N h se va folosi cifra 7 si nu 8, iar pentru CL , cifra de cod 7. 5. In cazul in care norii destramati de timp rau se sudeaza intre ei, formnd o pnza continua, care acopera in intregime bolta cerului, Nh se va codifica 8 iar CL = 7. Daca norii Nimbostratus care acopera in intregime bolta cerului nu sunt dublati de nori destramati, de timp rau (pannus), atunci Nh = 8 iar CL = 0, genul norilor urmnd sa se codifice la CM. CM - Norii apartinnd genurilor Altocumulus, Altostratus si Nimbostratus. Litera simbolica CM se codifica dupa tabela:

COD 0515 Cifra de cod 0 1 Specificatii tehnice Fara nori CM Altostratus translucidus Specificatii detaliate Fara nori Alocumulus, Altostratus sau Nimbostratus NoriAltostratus cu cea mai mare parte a lor semitransparenta. Prin aceasta parte se zareste slab soarele sau luna ca printr-un geam mat Nori Altostratus cu cea mai mare parte a lor suficient de densa, pentru a masca complet soarele sau luna, ori norii Nimbostratus Nori Altocumulus cu cea mai mare parte a lor semitransparenta; diferitele elemente ale norului nu se modifica dect lent si toate sunt situate la un singur nivel Nori Altocumulus in bancuri (adesea avnd forma de lentile sau de pesti) in cea mai mare parte semitransparenti; aceste bancuri se situeaza la unul sau mai multe niveluri si aspectul elementelor constituente se modifica in mod continuu Nori Altocumulus semitransparenti in benzi sau Altocumulus in unul sau mai multe straturi, aproape continui (semitransparente sau opace), care invadeaza progresiv cerul; in general, acesti nori Altocumulus devin grosi in
54

Altostratus opacus sau Nimbostratus

Altocumulus singur nivel

translucidus

la

un

Altocumulus translucidus in bancuri (adesea sub forma lenticulara) al caror aspect se schimba continuu si care se situeaza la unul sau mai multe niveluri Altocumulus translucidus in benzi, ori unul sau mai multe straturi de nori Altocumulus translucidus sau opacus care invadeaza progresiv cerul; acesti Altocumulus se ingroasa, in general, in ansamblul lor

Cifra de cod 6

Specificatii tehnice Altocumulus - cumulogenitus (sau Altocumulus cumulonimbogenitus) Altocumulus translucidus sau opacus in doua sau mai multe straturi, ori Altocumulus opacus intr-un singur strat, care nu invadeaza progresiv cerul, sau Altocumulus impreuna cu Altostratus sau Nimbostratus Altocumulus castellanus Altocumulus floccus sau

Specificatii detaliate ansamblul lor Nori Altocumulus formati prin etalarea norilor Cumulus (sau a norilor Cumulonimbus) Nori Altocumulus in doua sau mai multe straturi, in general opace pe alocuri si care nu invadeaza progresiv cerul; sau strat opac de Altocumulus care nu invadeaza progresiv cerul; ori nori Altocumulus, observati simultan cu nori Altostratus sau Nimbostratus Nori Altocumulus care prezinta inmuguriri sub forma unor mici turnuri sau creneluri, ori Altocumulus avnd aspect de flocoane cumuliforme Nori Altocumulus pe un cer cu aspect haotic, ei sunt, in general, situati la mai multe niveluri Norii Altocumulus, Altostratus si Nimbostratus sunt invizibili datorita intunericului, prezentei cetii, transporturilor de praf, de nisip sau altor fenomene analoage, ori mai frecvent, ca urmare a prezentei unui strat continuu de nori situati la un nivel mai jos

Altocumulus pe un cer haotic, situati, in general, la mai multe niveluri Nori CM invizibili din cauza intunericului, cetii, tranportului de praf, de nisip sau a altor fenomene analoage precum si din cauza prezentei unui strat continuu de nori situati mai jos

NOTE: 1. Daca pe cer se observa nori C M diferiti, care corespund in tabelul de mai sus diferitelor cifre de cod, litera simbolica CM se codifica conform criteriilor generale de codificare, specificate in Instructiunile pentru observarea, identificarea si codificarea norilor si a fenomenelor meteorologice. 2. Daca in prezenta cetii sau a altor fenomene, cerul este vizibil, litera simbolica C M se cifreaza ca si cum fenomenele respective nu ar exista. 3. Trenele de condensare care se risipesc repede nu se cifreaza. Trenele de condensare presistente, ca si masele noroase care sunt vadit formate din trenele de condensare si care seamana cu norii CM se cifreaza ca si acestia. CH norii care apartin genurilor Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus. Litera simbolica CH se codifica dupa urmatorul tabel de cod: COD 0509 Cifra de cod 0 1 2 Specificatii tehnice Fara nori CH Cirrus fibratus, uneori Cirrus uncinus care nu invadeaza progresiv cerul Cirrus spissatus, in bancuri sau in jerbe inclcite care, in general, nu cresc si cteodata, par a fi Fara nori Cirrostratus Specificatii detaliate Cirrus, Cirrocumulus sau

Norii cirrus in forma de filamente, fibre sau crlige, care nu invadeaza progresiv cerul Cirrus compacti (densi) in bancuri sau jerbe inclcite care, in general, nu cresc si par a fi, cteodata, resturi ale partii superioare a unui
55

Cifra de cod

Specificatii tehnice

Specificatii detaliate

7 8

Cumulonimbus; ori Cirrus care prezinta ramasitele partii superioare a unui inmuguriri sub forma unor mici turnuri sau Cumulonimbus; ori Cirrus din creneluri, sau Cirrus avnd aspectul de speciile castellanus sau floccus flocoane cumuliforme Cirrus densi avnd adeseori forma de Cirrus spissatus nicovala; acesti nori Cirrus sunt ramasite ale cumulonimbogenitus partilor superioare ale norilor Cumulonimbus Cirrus uncinus sau Cirrus fibratus Cirrus in forma de crlige sau fibre ori impreuna, invadnd progresiv (filamente) sau sub ambele forme invadnd cerul; acesti nori devin, in general progresiv cerul, acesti nori devin, in general, mai grosi (densi) in ansamblul lor mai densi in ansamblul lor. Cirrus (adeseori in benzi) si Cirrus (adesea in benzi care converg catre un Cirrostratus sau Cirrostratus singur, punct sau catre doua puncte opuse ale care invadeaza progresiv cerul; orizontului) si Cirrostratus, sau Cirrostratus acesti nori devin, in general, mai singur; in ambele cazuri, acesti nori grosi (densi) in ansamblul lor, dar invadeaza progresiv cerul si devin in general, valul continuu nu atinge 45 mai densi in ansamblul lor, insa valul deasupra orizontului. continuu nu atinge 45 deasupra orizontului Cirrus (adesea in benzi) si Cirrus (adesea in benzi care converg catre un Cirrostratus, sau Cirrostratus punct sau catre doua puncte opuse ale singur, care invadeaza progresiv orizontului) si Cirrostratus sau Cirrostratus cerul; acesti nori devin, in general, singur, in ambele cazuri, acesti nori mai grosi (densi) in ansamblul lor; invadeaza progresiv cerul si devin in general, valul continuu depaseste 45 mai densi in ansamblul lor; valul continuu deasupra orizontului, fara ca cerul depaseste 45 deasupra orizontului, fara ca sa fie acoperit in intregime cerul sa fie acoperit in intregime Cirrostratus acopera in intregime Val de Cirrostratus care acopera complet cerul bolta cereasca Cirrostratus care nu invadeaza Cirrostratus care nu invadeaza cerul si nu progresiv cerul si nu-l acopera in acopera complet bolta cereasca intregime Cirrocumulus singuri sau Cirrocumulus Cirrocumulus singuri sau coexistnd cu Cirrus ori Cirrostratus, sau cu Cirrocumulus care predomina fata amndoi, dar norii Cirrocumulus sunt de ceilalti nori CH predominanti Norii CH invizibili din cauza Norii Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus, intunericului, cetii, transportului de sunt invizibili ca urmare a intunericului, praf, de nisip sau altor fenomene prezentei cetii, transportului de praf, de nisip analoage, sau ca urmare a prezentei sau altor fenomene analoage ori mai frecvent unui strat continuu de nori situati la din cauza prezentei unui strat continuu de un nivel mai jos nori situati la un nivel mai jos.

NOTE: 1. Daca pe cer se observa nori CH diferiti, care corespund in tabelul de mai sus diferitelor cifre de cod, litera simbolica CH se codifica conform criteriilor generale de codificare, specificate in Instructiunile pentru observarea, identificarea si codificarea norilor si a fenomenelor meteorologice. 2. Daca in prezenta cetii sau a altor fenomene, cerul este vizibil, litera simbolica C H se cifreaza ca si cum fenomenele respective nu ar exista.
56

3. Trenele de condensare care se risipesc repede nu se cifreaza. Trenele de condensare persistente, ca si masele noroase care sunt vadit formate din trenele de condensare si care seamana cu norii CH se cifreaza ca si acestia.

57