SURSE ENERGETICE NECONVENTIONALE

GEOGRAFIE ECONOMICA MONDIALA

INTRODUCERE
Resursele energetice neconventionabile respectiv regenerabile sunt acele surse de energie care nu scad vizibil odat cu folosirea lor. Astfel de surse de energie includ radiaiile solare, fora vntului, a valurilor i a fluxurilor, fora de cdere a apei i cldura Pmntului. Electricitatea este generat n mod tradiional prin arderea unor combustibili fosili, ns problemele de mediu i de susinere a consumului continuu de combustibil fosil au orientat cercetarea spre metode mai curate de obinere a electricitii folosind surse inepuizabile. Arderea combustibililor fosili nu numai c srcete resursele, dar creeaz i emisii de bioxid de carbon care nainte erau reinute n scoara terestr. Excesul de bioxid de carbon din atmosfer a fost pus n legtura cu nclzirea globului i cu schimbrile climatice. Legile riguroase ale naturii afirma ca se poate primi energie folositoare doar prin schimbarea ei din alte forme. Perpetuum-mobile, producatoare de energie obtinuta din nimic, cu parere de rau, sint imposibile. Structura energeticii mondiale in ziua de azi s-a stabilit asa, fiecare 4 din 5 kilowati sint obtinuti in principiu prin aceeasi metoda, prin care omul primitiv se incalzea, adica prin arderea de combustibili, sau prin folosirea energiei chimice a lor, adica schimbarea ei in energie electrica la termocentrale. Nivelul material, in cele din urma si cel spiritual al omenirii se afla in dependenta directa cu cantitatea de energie pusa la dispozitie. Pentru a extrage un minereu, pentru a obtine din el metal, pentru a construi o casa, pentru a face orice lucru, trebuie de folosit energie. Dar necesitatile omului cresc cu timpul, odata cu numarul populatiei astfel, este necesar orientarea catre folosirea unor surse de energie care au un impact minim asupra mediului secolului al XXI-lea. Soarele controleaz clima innd n micare continu mase enorme de aer. Atracia gravitaional a Lunii mic mari cantiti de ap pe pmnt, iar cldura rezidual de la formarea Pmntului este emanat pe msur ce acesta se rcete, astfel generarea electricitii din aceste surse reduce semnificativ poluarea, comparativ cu sursele de combustibili fosili.

ENERGIA ALTERNATIVA
De ce anume a aparut intrebarea: Ce asteapta omenirea? De ce pe paginile ziarelor si jurnalelor nu dispar articolele despre criza energetica ? De la petrol izbucnesc razboaie, infloresc si saracesc state, se schimba guverne. Comunicarile despre lansarea noilor instalatii si noilor inventii in domeniul energeticii au devenit sensatii ziaristice. Se proiecteaza programe energetice mari, realizarea carora necesita eforturi enorme si cheltuieli colosale. Daca la sfirsitul secolului XIX cea mai raspindita in prezent energie electrica juca un rol auxiliar si neinsemnat in balansul energetic mondial, atunci in 1930 in lume se producea cca 300 miliarde kW/h de energie electrica, dupa anii 90 aceasta cifra a ajuns la 13000 miliarde kW/h continuand sa creasca pana in present. Savantii si inventatorii demult au prelucrat diferite mijloace de producere a energiei, in primul rind a celei electrice. Ar trebui construite cit mai multe centrale electrice, si energie va fi atit cit e necesar! S-ar parea ca aceasta este solutia acestei probleme grave, insa aceasta rezolvare a situatiei creaza un sir de alte probleme. Desigur, felurile de ardere a combustibilelor au devenit mult mai complicate si perfecte. Factorii noi cresterea pretului la petrol, dezvoltarea rapida a energiei atomice, necesitatile crescinde pentru protectia mediului inconjurator au cerut o noua parere despre energetica. La prelucrarea Programei Energetice au participat cei mai de vaza savanti din domeniul dat, specialisti a diferitor ministere si departamente. Cu ajutorul noilor computere matematice s-au calculat citeva sute de variante ale structurii balansului energetic mondial. Chiar daca la baza energeticii in viitorul apropiat sta energia termica folosind resurse epuizabile, structura ei se va schimba. Va trebui sa se micsoreze folosirea petrolului. Va creste esential productia energiei electrice la centrale atomice. Se va incepe folosirea, pina cind neatinselor, rezerve gigantice de carbune ieftin, de exemplu, in bazinele Kuznetk, Kansk-Acinsk, Akibastuzk. Se va folosi pe larg si gazul natural. Acesta prezinta, in linii generale, Programa Energetica la inceputul secolului XXI. Dar savantii privesc si in viitor, dupa limitele sorocului, prevazut de Programa Energetica, ei isi dau bine seama de realitatea mileniului trei.
3

Din pacate, rezervele de petrol, gaz natural, carbune nu sint inepuizabile. Naturii, pentru a crea aceste rezerve i-au trebuit milioane de ani, pentru a fi irosite de om intr-o suta. Astazi in lume au inceput serios sa se gindeasca la necesitatea pastrarii bogatiilor subpamintene si protectiei lor in fata hotilor. Ca numai asa aceste rezerve de combustibil pot ajunge pe 2-3 veacuri. Cu parere de rau, multe tari extactoare de petrol traiesc cu ziua de azi. Ei consuma necrutator rezervele petroliere daruite de natura-mama. In prezent aceste tari, mai ales cele din Golful Persic, se scalda in bani, negindindu-se, ca peste citeva decenii din aceste rezerve nu va ramine nimic. Ce se va intimpla, cand acesta va avea loc mai devreme sau mai tirziu, atunci cind rezervele de petrol si gaz vor seca? Cresterea curenta a preturilorla petrol, necesar nu numai energeticii, dar si transportului, si industriei chimice, a dus la cercetarea altor feluri de combustibili, necesari pentru inlocuirea petrolului si gazelor. Cel mai mult s-au pus pe ginduri acele tari care nu au resurse proprii de petrol si gaze naturale pe care ei sint nevoiti sa-l cumpere. Dar in lume tot mai multi savanti se ocupa cu cautarea noilor surse de energie netraditionala, care vor lua asupra lor unele griji de asigurare a omenirii cu energie. Solutia acestei probleme cercetatorii o cauta pe cai diferite. Cele mai preferate metode sint folosirea resurselor energetice a apei curgatoare si a vintului, a fluxului si refluxului, a caldurii subterane, a soarelui. Multa atentie se acorda dezvoltarii energeticii atomice, savantii cauta metode de reproducere pe Pamint a proceselor ce au loc pe suprafata stelelor si le aprovizioneaza cu rezerve colosale de energie. Energia solara, eoliana, geotermala sunt cunoscute sub numele de surse neconventionale de energie. Energiile regenerabile, dupa felul si natura lor, prezinta o serie de proprietati, fizice si o serie de caracteristici tehnice. Fiecare dintre sursele de energie regenerabile au fost studiate mai mult sau mai putin in functie de posibilitatile de implementare in diferite ramuri ale economiei, precum si de posibilitatile de utilizare in tehnica instalatiilor. Studiile si cercetarile continua si ceea ce se poate spune despre sursele regenerabile de energie este faptul ca pe plan mondial, investitiile facute de unele state, sunt destul de modeste, intrucat atat investitiile in aparatura de conversie(energia termica , electrica) cat si cheltuielile de exploatare a instalatiilor realizate sunt inca destul de ridicate. In tara noastra de exemplu, energia solara este folosita in scopul producerii de energie termica pentru prepararea apei calde de consum in perioada calda. In mai multe localitati exista deja case solare. Analizand cele patru forme de energii neconventionabile s-a observat ca Romania este intr-o zona proprie utilizarii in primul rand a energiei
4

solare.

IMPORTANTA ENERGIEI
In societatea noastra industriala de energie depinde totul. Cu ajutorul ei se misca automobilele, zboara rachetele in cosmos. Cu ajutorul ei se poate praji piine, incalzi o incapere, lumina strazile, scoate in larg corabiile. Cineva poate spune ca energie este si petrolul si gazele naturale. Dar nu este asa. Pentru a scoate energia din ele, ele trebuiesc arse, ca si benzina, carbunele sau lemnele. Dupa formula L=F*d, lucrul mecanic este egal cu produsul dintre forta si distanta cu care s-a miscat corpul sub influenta fortei. Cu alte cuvinte, lucrul este energia in actiune. Nu o data am observat, cum sare capacul ceainicului in care fierbe apa, cum se dau saniile din deal la vale, cum un val ridica o pluta. Toate acestea sint exemple de lucru mecanic, energie in actiune, ce actioneaza asupra corpurilor inconjuratoare. Salturile capacului ceainicului sint conditionate de presiunea vaporilor de apa, formati la fierberea apei. Saniile merg deoarece, exista fortele gravitationale. Energia valurilor a cauzat miscarea plutei. In lumea noastra energia este baza vietii, fara ea nu se va efectua nici un lucru pe Pamint. Daca un obiect poseda energie care poate fi folosita, atunci el poate savirsi un lucru mecanic, creator sau daunator. Lumea este plina de energie, care poate fi folosita pentru necesitatile omenirii, prin efectuarea lucrului mecanic de catre diferite corpuri. Energia poate se gaseste in oameni si animale, in pietre si plante, in combustibilile subterane, in copaci si atmosfera, in riuri si lacuri. Dar cele mai mari rezerve de energie sint acumulate in oceane o suprafata mare de curente de apa care se misca neintrerupt, si acopera cca 71 % din suprafata planetei. Uniunea Europeana si-a fixat ca a obiectiv protejarea combustibililor clasici si de aceea sustine implementarea noilor forme de energii alternative.

TIPURI DE ENERGIE ALTERNATIVA

ENERGIA EOLIANA
INCEPUTURILE FOLOSIRII ENERGIEI EOLIENE

La inceput energia eoliana a fost folosita pentru punerea in functiune a mecanismelor morilor de vant Morile de vnt se foloseau n secolul al VI lea n Persia ( actualul Iran). Spre deosebire de tipul care mai trziu a devenit rspndit n vest, aceste mori de vnt aveau un ax vertical cu vele care se roteau pe suporturi orizontale. Pietrele de moara de la captul inferior al axului mcinau cerealele pentru a obine fina. Prima menionare a unei mori de vnt n Europa se refer la cea din Bury St Edmunds din Suffolk, Anglia. Primele mori de vnt din Europa erau de tipul moar stlp. Velele se roteau pe un plan aproape vertical, iar corpul morii de vnt era montat pe un stlp central. O prghie lung, numit manet de ntoarcere, se prelungea n spate. Cnd direcia vntului se schimba, morarul apsa pe maneta de ntoarcere pentru a roti din nou moara cu faa spre vnt. Cu timpul, morarii ingenioi au gsit ci de a folosi moara i n alte scopuri, precum ridicarea sacilor de cereale. Olandezii au nceput s foloseasc morile de vnt pentru a drena apa de pe cmp. Un sistem consta dintr-o moar de vnt ce aciona un mecanism asemntor cu o roat de ap, care scotea apa. Principalul dezavantaj al morilor de vnt este c, spre deosebire de roile de ap, ele nu pot fi folosite dac este necesar energia continu; daca vntul nceteaz, se oprete i mecanismul. Morile de vnt se mai folosesc i acum n unele ri pentru mcinarea cerealelor. Pompele cu palete multiple, acionate de vnt, sunt folosite pentru a obine apa din puuri n regiunile mai izolate, n special n Australia i Africa de Sud. Apa pompat este depozitat ntr-un turn din apropiere. Dei n mod obinuit se numesc mori de vnt, aceste mecanisme sunt numite maini de vnt i pompe de vnt. O pomp de vnt tipic are o roat cu diametrul ntre 3-4 m, cu circa 20 de palete de oel presate. Roata este montat pe un stlp
6

metalic avnd nlimea de aproximativ 8 m. Fora vntului pe o deriv vertical din spate menine roata cu faa spre vnt. ns deriva este conceput s ntoarc roata cnd vntul devine extrem de puternic, pentru a preveni vtmarea organismului.
DE LA ENERGIA EOLIANA LA CEA ELECTRICA

Energia maselor de aer de este enorma. Rezervele de energie eoliana intrec de 100 ori rezervele hidroenergetice a tuturor riurilor de pe Pamint. Pe Globul Pamintesc permanent sufla vintul de la o adiere slaba, ce aduce racoarea mult dorita in arsita verii, pina la puternice uragane, care aduc pierderi si distrugeri colosale. Oceanul de aer in care traim se afla in perturbatie continua. Vinturile, ce sufla pe teritoriul tarii noastre, pot satisface necesitatile electroenergetice ale ei! De ce o asa sursa bogata, accesibila si curata se utilizeaza atit de putin? In zilele noastre motoarele, ce folosesc vintul, acopera doar a mia parte din necesitatile energetice mondiale. Tehnica secolului XX a deschis noi perspective pentru energetica eoliana, o alta problema este obtinerea energiei electrice. La inceputul
7

secolului XX Jucovschii a elaborat teoria motorului eolian, pe baza careia ar fi putut fi create instalatii inalt productive, capabile de a obtine energie de la cel mai slab vint. Au aparut o multime de proiecte de agregate eoliene, mult mai perfecte, decit morile de vint. In proiectele noi se folosesc cele mai moderne date din multe domenii ale stiintei. In zilele noastre pentru crearea rotii eoliene inima oricarei instalatii eoliene de producere a energiei activeaza specialisti constructori de avioane, care pot alege cel mai adecvat tip al paletei, si sa-l studieze in teava aerodinamica, astfel cu eforturile savantilor si inginerilor sint create cele mai diverse tipuri de instalatii eoliene moderne. Mult lume prefer generarea electricitii din energie eolian deoarece este un proces curat i nu folosete combustibil. n unele regiuni din ara Galilor i Scoia i n America de Nord funcioneaz turbine de vnt experimentale conectate la generatoare de electricitate. Este nevoie de un diametru al rotorului de circa 50 m pentru a genera un MW (1.000.000 de Watt) de energie, deci 1.000 de astfel de generatoare de vnt ar putea egala capacitatea unei centrale electrice uzuale. n unele ri s-au construit ferme de vnt, care constau din cmpuri de generatoare de vnt, ns publicul ar putea obiecta dac aspectul peisajelor ar avea de suferit. Din acest motiv, viitorul energiei eoliene la scar larg este nesigur. Generatoarele de vnt mici asigur ns o cale ieftin de rencrcare a bateriilor electrice n zonele izolate, fr alimentare de la reea.
ENERGIA EOLIANA IN ROMANIA
Prima centrala eoliana din Romania a fost pornita la opt km de Ploiesti. Aceasta asigura energie electrica pentru firmele din cadrul Parcului Industrial Ploiesti. Energia eoliana este o sursa inepuizabila. Producerea energiei folosind ca sursa vantul nu duce la poluarea mediului si este disponibila in proportii practic nelimitate. Costurile de producere sunt in momentul de fata comparabile cu cele ale energiei produse din combustibili traditionali. Aplicatiile posibile pentru folosirea energiei : Turbinele de vant - energia este generate intr-un alternator de turatie joasa, rezultatul fiind o tensiune de 240-400v de putere variabila, atat timp cat bate vantul. Turbinele eoliene produse de Bergey SUA sunt cele mai noi produse aparute in domeniu. Turbogeneratoarele eoliene sunt o alta aplicatie a energiei vantului. Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa 14.000 MW putere instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an. Acesta este potentialul total.

Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500 MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a
8

tarii noastre.

SCHEMA COMPONENTE TURBINA EOLIANA

EVOLUTIA DIAMETRLOR PALELOR TURBINELOR

ENERGIA SOLARA
Energia solara este energia radianta produsa in interiorul Soarelui in urma reactiilor de fuziune nucleara. Aceasta este transmisa pe Pamant intr-o cuanta de energie numita foton, care interactioneaza cu atmosfera si suprafata Pamantului. Soarele este, far ndoial, o vast surs de energie. ntr-un singur an, el trimite spre pamnt de 20.000 de ori energia necesar ntregii populatii a globului. n numai trei zile, pamntul primeste de la soare echivalentul energiei existente n rezervele de combustibili fosili. Sursele de energie solara au fost considerate, chiar de ceva timp ca fiind cele mai bune, imediat profitabile optiuni pentru majoritatea oamenilor de pe Pamant, prin asigurarea energiei pentru diferite instalatii. Soarele este, de departe cea mai importanta sursa de energie pentru noi. El incalzeste atmosfera pamantului, vaporizeaza apa din oceane, directioneaza norii rezultati prin curenti de aer, denumite si vanturi spre continente, acolo unde isi dovedesc utilitatea determinand ploile si mentinand debitele raurilor. Aceasta este o modalitate directa de a folosi aceasta energie si face parte din procesele fiziologice ce au loc pe pamant de milioane de ani. Insa Soarele poate face un pic mai mult: ar putea sa asigure intreaga cantitate de energie de care are nevoie o societate industriala moderna, la scara mondiala pentru un viitor indefinit; ceea ce nu poate face o sursa de energie obisnuita.
10

Acestea s-ar putea intampla cu usurinta fara poluare sau batai de cap in privinta resurselor naturale epuizabile. Multi oameni insa nu sunt convinsi de acest lucru ei avand parerea ca o astfel de investitie ar aduce pierderi si nu un profit negandit de mare. In anii 1970 oamenii de stiinta americani erau cuprinsi de un entuziasm puternic gandind ca ar putea schimba vechea tehnologie cu aceasta noua, bazata pe energia asigurata de Soare. Aceasta s-a intamplat dupa primele esecuri in transportul si prelucrarea petrolului, care poluau foarte grav mediul. Astfel s-a ajuns la concluzia ca aceasta noua tehnologie ar trebui initializata la viata de la sate, insa nu dupa mult timp aceasta miscare cu tot cu entuziasmul sau s-au risipit. Motivele pentru aceasta si pentru absenta utlizarii in ziua de astazi a energiei solare pe scara larga, nu sunt nici dificultati conceptuale nici tehnologice. Exista insa persoane cu mare influenta asupra a astfel de lucruri care pur si simplu se tem de o trecere completa la utilizarea energiei solare.

O buna masura a suveranitatii acestora este aceea ca, chiar in ciuda importantei capitale ale acestui fapt pentru societatea moderna, acest concept de a valorifica energia a fost complet eliminat din planurile Statelor Unite, mai ales din perspectiva informarii opiniei publice ( cu exceptia planurilor militare care au in perspectiva folosirea acestui nou tip, mai ales in cazul unei crize de petrol.) Daca s-ar fi inceput cu folosirea energiei in limite restranse, astazi s-ar fi ajuns la un procent semnificativ ocupat de folosirea energiei solare din energia totala. Ideea principala era ca pentru directionarea energiei solare, lumina soarelui trebuia sa fie concentrata. Aparate care puteau realiza acest lucru puteau fi facute la un pret mic, chiar intr-o productie mare, inca din anii 1970. Nu a fost sa fie asa. Au fost si inca sunt probleme asociate cu progresul solar, unele reale altele scornite. Una dintre acestea ar fi ca soarele nu straluceste intotdeauna nici macar in California, insa sunt destule solutii pentru a remedia problema aceasta aceasta face parte din problemele serioase; una dintre cele inventate de unii sceptici, ar fi de exemplu prabusirea instalatiilor, aceasta determinand un pericol chiar mai mare decat fuziunea nucleara; insa ideea de periculozitate nu poate fi contrazisa in totalitate. De asemenea costul energiei fotovoltaice este, n general, mai mare dect al energiei produse n mod conventional insa aceasta continua sa scada, astfel desi costul initial al echipamentului fotovoltaic este mai mare, sunt totusi unele aplicatii n care sistemul fotovoltaic este cel mai eficient din punct de vedere financiar.
11

Aspecte ale energiei solare constituie o problema pentru unii si o oportunitate pentru altii. Pentru simplul fapt ca soarele straluceste deasupra fiecarui acoperis, acesta poate fi un exemplu de avantaj pentru oamenii de rand si pentru folosirea enrgiei solare la nivel individual nu numai in marile companii dotate cu echipamente speciale de captre si prelucrare a razelor solare, echipamente ce ar fi etalate pe suprafete mari de teren.

TURN ENERGIE SOLARA

RAZELE SUNT CAPTATE SI CONCENTRATE DE CATRE HELIOSTATII INTRU-UN PUNCT FIX AL TURNULUI PENTRU ATINGEREA UNOR TEMPERATURI RIDICATE
12

AVANTAJELE ENERGIEI SOLARE

Un profit crescut considerabil, o stare de sanatate mai buna a oamenilor determinata de lipsa poluarii, sau daca nu, macar de diminuarea ei. Folosirea acestei energii se poate incepe prin atingerea unor scopuri simple, apoi la trecerea la obiective mai avansate. Productia ieftina a lentilelor de concentrare, si folosirea lor sub acoperisuri de sticla constituie miezul primelor incercari. Exista pasaje din diferite lucrari publicate in anii 1977-1980, care descriu avantajele principale ale folosirii lentilelor sub paravane de sticla, sau a lentilelor cu forma de diamant. Avand in vedere ca petrolul si benzina vor mai dura cateva zeci de ani, iar carbunele se va epuiza peste ceva vreme , constituie un avantaj reorientarea catre energia solara Electricitatea solar poate s-si aduc o important contributie la pstrarea rezervelor de energie ale pamntului si, n acelasi timp poate contribui la ncetinirea modificrilor climatice generale: reduce consecintele efectului de ser si ale gazelor poluante din atmosfer. Solutiile privind puterea solar nu permit doar reglarea producerii energiei electrice la nevoile cladiri, ci si oportunitatea de a economisi bani prin vinderea oricarui surplus de energie ctre reteaua public. In locurile mai putin accesibile, mai izolate de lume, cea mai mare parte a curentului necesar unei gospodarii este furnizata de panourile solare nefind astfel nevoie de utilizarea mijloacelor de transport a energei in locuri greu accesibile. O parte din curentul astfel generat este folosita pentru incarcarea unor acumulatori, astfel alimentarea cu energie electrica nu se intrerupe odata cu lasarea serii. Bateriile solare ofera o siguranta mare. Odata montate, aproape nu necesita revizie in continuare. Ani intregi pot functiona fara nici o supraveghere.
DEZAVANTAJE IN IMPLEMENTAREA ENERGIEI SOLARE

In ultimul timp a crescut interesul pentru problema folosirii energiei solare, si chiar daca aceasta sursa adera la cele ce pot fi renovate, atentia care i se acorda, ne face sa privim posibilitatile sale aparte. Posibilitatile potentiale ale energeticii bazate pe folosirea radiatiei solare, sint destul de mari. Sa accentuam, ca folosirea doar a 0.0125 % din aceasta cantitate posibila ar fi destul pentru a asigura necesitatile energeticii mondiale moderne, iar folosirea 0.5 % ar asigura pe deplin necesitatile in perspectiva.
13

Cu parere de rau, e putin probabil ca aceste resurse potentiale enorme sa fie utilizate in proportii mari. Una din cele mai serioase piedici este intesitate joasa a radiatiei solare. Chiar si la cele mai bune conditii atmosferice (latitudini sudice, cer senin), densitatea fluxului radiatiei solare este de 250 W/m. De aceea, pentru ca colectorii de radiatie solara ,,sa stringa pe an, energia necesara pentru satisfacerea necesitatilor omenirii ei trbuiesc amplasati pe o suprafata de 130000 km! Energetica solara este foarte costisitoare deoarece necesita cheltuieli materiale foarte mari. Utilizarea in proportii mari a energiei solare duce la necesitati gigante de materiale si ca urmare de forte de munca pentru extragerea materiei prime, obtinerea materialelor, fabricarea heliostatelor, colectoarelor si altor utilaje cit si transportarea lor

SISTEMELE FOTOVOLTAICE

Energia solar fotovoltaic este energie produs prin celule fotovoltaice solare, care convertesc lumina soarelui direct n energie electric. Cnd lumina soarelui este absorbit de aceste materiale, energia solar este convertit cu participarea particulelor subatomice, i fluxul dirijat de electroni ce ia natere, reprezint electricitate. Acest proces de conversie a energiei luminii n energie electric se numete efect fotovoltaic. De aceea, celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme de conversie ale energiei solare. Ele sunt notate cu simbolul PV. Performana unei celule fotovoltaice este msurat dup intensitatea curentului electric produs de ea. Din acest motiv panourile solare fotovoltaice au n cel mai buna caz o eficien de 15%. O eficien att de mic a unui panou conduce la un numr mare de panouri necesare i deci nseamn costuri mai mari. mbuntirea celulelor solare este principalul obiectiv actual i de viitor al industriei fotovoltaice pentru mbuntirea randamentului. Primele celule fotovoltaice aveau 4% eficien i au fost produse n anul 1950. Astzi a treia generaie de panouri fotovoltaice conin celule cu o eficien de 20% i se pare c n civa ani aceasta s creasc. Numrul sistemelor fotovoltaice creste anual datorit avantajelor oferite.
14

Dintre aplicatiile mai eficiente, trebuie mentionate cele destinate alimentrii consumatorilor izolati, de mic putere. Un sistem fotovoltaic bine realizat poate opera neurmrit si necesit o ntretinere periodic minima CELULE FOTOVOLTAICE

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR FOTOVOLTAICE

MODULARITATEA Un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o usoar expandare. Dac cererea de putere ar creste, singurul obstacol care poate interveni n expandarea sistemului fotovoltaic este lipsa spatiului necesar amplasrii modulelor suplimentare; ne referim desigur la lipsa unui spatiu iluminat de soare. Modulele solare pot avea mai multe ntrebuintari; astfel, ele pot nlocui suprafetele mai scumpe ale cladirilor si pot oferi n plus alte avantaje. De exemplu, n fatade, ele pot nlocui usor oglinzile sau geamurile colorate, asigur umbr si, n acelasi timp, pot genera electricitate. n interiorul acestor module de geam dublu, spatiul dintre celulele solare opace este transparent.

AUTONOMIA
15

Nu necesit un consum suplimentar si cheltuieli de ntretinere. Alimentarea cu combustibil conventional si depozitarea lui poate costa mai mult dect combustibilul nsusi. Energia solar este oferit gratis. Deoarece tendinta actual este orientat spre optimizarea din punct de vedere energetic, pentru asigurarea functionalittii n conditii de maxim eficient, s-au dezvoltat aplicatii n care sistemele fotovoltaice sunt dotate cu sisteme inteligente pentru controlul functionrii, dotri care asigur personalizarea acestor aplicatii.

DURABILITATEA Marea majoritate a modulelor fotovoltaice de astzi sunt bazate pe tehnologii care au dovedit o degradare minima dup 20 de ani de functionare, ele fiind garantate 30 de ani. Se stie bine c sistemele fotovoltaice produc energie electric ziua, dar la fel de bine se stie si c energia electric livrat ziua cost mai mult. n Romnia, deja se practic tarifare diferentiat zi-noapte deci, sistemul fotovoltaic produce energie electric gratis sau aproape gratis n timpul zilei, cnd energia electric este mai scump, iar pe timpul noptii cnd sistemul fotovoltaic nu produce sau al orelor de vrf, necesarul de energie electric este preluat din reteaua electric de distributie local. Un mare avantaj pe care-l prezint sistemele fotovoltaice este acela c se pot integra n cladiri, pot nlocui subansamble, materiale de constructie sau chiar ntregi prti componente ale cldiri cum ar fi de exemplu acoperisul. n cladirile n care sunt integrate panouri solare, costul pe m al panourilor fotovoltaice este de mare important, mai ales de cnd aceste materiale pot actiona, cum am mai spus, ca substitute pentru alte materiale de constructie. Pretul efectiv pe unitatea de elemente solare integrate n constructie este diferenta dintre pretul modulelor solare si acela al materialelor pe care acestea le pot nlocui. Un m de sistem fotovoltaic din
16

silicon cristalin conectat la retea cost aproape ct un sfert de m de material de calitate pentru fatad, cum ar fi marmura sau alt piatr de constructie.

STRATURILE CARE ALCATUIESC UN PANOU FOTOVOLTAIC

17

AMPLASAREA PE ACOPERISUL CASEI A PANOURILOR SOLARE

ENERGIA HIDRAULICA INCEPUTURILE FOLOSIRII ENERGIEI HIDRAULICE

Cea mai reprezentativa utilizare a apei este marcata de folosirea Roilor de ap, care dateaz din secolul I e.n. Acestea se foloseau iniial pentru mcinarea cerealelor. Fluxul apei aciona roata i aceast micare era folosit pentru a mcina cerealele ntre dou pietre de moar. Cu aproximativ 1.000 de ani mai trziu, oamenii au nceput s exploateze energia apei pentru alte procese, ducnd la dezvoltarea industriilor, de-a lungul vilor. Cu un mecanism potrivit legat la roat, energia apei putea fi folosit pentru a aciona foale, ferstraie i ciocane grele. Primele industrii ale fierului, hrtiei i textilelor se bazau pe energia apei, aceasta continund pn la introducerea mainilor cu aburi fiabile la sfritul anilor 1700. n prezent, roile de ap de tip vechi sunt pstrate pentru valoarea lor istoric, dar echivalentul lor modern - turbina de ap - este larg utilizat
18

pentru a furniza energia necesar acionrii unor generatoare de electricitate imense n reelele hidroelectrice. Unele ri, de exemplu Norvegia, produc cea mai mare parte a electricitii n acest fel. O roat hidraulic utilizeaz energia rurilor pentru a produce direct lucru mecanic. La debite mici se exploateaz n principal energia potenial a apei. n acest scop se folosesc roi pe care sunt montate cupe, iar aduciunea apei se face n partea de sus a roii, apa umplnd cupele. Greutatea apei din cupe este fora care acioneaz roata. n acest caz cderea corespunde diferenei de nivel ntre punctele n care apa este admis n cupe, respectiv evacuat i este cu att mai mare cu ct diametrul roii este mai mare. La debite mari se exploateaz n principal energia cinetic a apei. n acest scop se folosesc roi pe care sunt montate palete, iar aduciunea apei se face n partea de jos a roii, apa mpingnd paletele. Pentru a avea momente ct mai mari, raza roii trebuie s fie ct mai mare.

ENERGIA HIDRAULICA IN PREZENT

Energia hidraulica constituie o sursa de energie importanta. Apa acopera o mare parte din suprafata globului pamantesc, formand un invelis continuu denumit oceanul planetar. Din suprafata intregului glob de 510 000 000 km2, oceanul planetar ocupa o suprafata de 361 000 000 km2 70,8%. Multe milenii,energia apei curgatoare a ajutat omul, rezervele acetui tip de energie, pe Pamint, fiind intr-un numar colosal. Aici sint valuri mari, se intimpla fluxuri si refluxuri, apar curente oceanice. Se nasc riuri mari, ce duc mase mari de apa in mari si oceane. Clar, ca omenirea in cautare de energie nu putea sa treaca pe linga aceste enorme resurse de energie. Initial oamenii s-au invatat sa folosesca energia riurilor. Iar cind a inceput secolul de aur al energiei electrice, s-a revolutionat roata de apa, adevarat, ca in alta forma turbina de apa. Generatoarele electrice, producatoare de energie, aveau nevoie sa fie rotite, acest lucru usor putea fi efectuat de apa, cu atit mai mult ca experienta in acest domeniu exista. Se poate considera ca hidroenergetica moderna s-a nascut in 1891. Atuurile hidroenergeticii sint evidente: innoirea rezervelor de energie de insasi natura, exploatarea simpla, nepoluarea mediului inconjurator.
19

Chiar si experienta in constructie si exploatare a rotii de apa va fi de mare ajutor hidroenergeticilor. Insa constructia unui dig pentru o centrala hidroelectrica mare a devenit o problema mult mai greu de realizat, decit constructia un dig pentru o roata de apa mica. Pentru a pune in functiune hidroturbinele puternice, trebuie de adunat intr-o parte a digului o mare cantitate de apa. Pentru constructia acestui dig este nevoie de atita material incit volumul piramidelor egiptene in comparatie el ar parea foarte mic. De aceea in secolul XX au fost construite doar citeva centale hidroelectrice. In Rusia sint cele mai mari hidrocentrale din lume, ele produc practic oceane intregi de energie, si au devenit centre, in jurul carora s-au construit complexe industriale mari. Insa oamenilor le slujeste doar o mica parte din potentialul hidroenergetic al Pamintului. Anual curente gigante de apa, formate de la ploi si de la topirea zapezilor, se scurg in mari nefolosite. Daca ar fi posibil sa fie retinute cu ajutorul digurilor civilizatia umana ar fi primit rezeve colosale de energie.

METODE DE FOLOSIRE A ENERGIEI OCEANELOR

Se stie ca rezervele de energie ale Oceanului Planetar sint colosale. Insa oamenii pot utiliza doar o cantitate infima din aceasta energie, dar si accea cu cheltuieli foarte mari, asa ca acest fel de energetica pina acum pirea putin respectiva. Dar epuizarea rapida a rezervelor de combustibili mineral (in primul rind petrol si gaze naturale), folosirea carora sint insotite de murdarirea mediului inconjurator (incluzind si asa zisa ,,murdarire termica, si marirea in proportii infioratoare a nivelului de bioxid de carbon din atmosfera), resursele limitate de uraniu (din folosirea lui in energetica, rezulta deseuri radioactive) si incertitudinea atit a duratei, cit si a consecintelor ecologice la folosirea industriala a energiei termonucleare, ii pune pe savanti si ingineri sa acorde mai multa atentie cautarii a noi posibilitati rentabile pentru utilizarea surselor energetice nelimitate si nepoluante, dar nu numai a variatiei nivelurilor riurilor, dar si a caldurii solare, vintului si energiei Oceanului Planetar. Cercurile largi ale societatii, dar si multi specialisti inca nu stiu, ca lucrarile privind cautarile metodelor de extragere a energiei din mari si oceane au capatat in ultimii ani in unele tari proportii mari, iar perspectivele devin din ce in ce mai promitatoare.
20

Cea mai evidenta metoda de folosire a energiei oceanelor prezinta constructia elctrocentralelor de flux . Din 1967 functioneaza o a astfel de centrala electrica cu puterea de 240 mii Kw Inginerul sovietic Bernstein a prelucrat o metoda de constructie a bloculurilor acestor centrale impinse pe suprafata apei in locurile necesare, a calculat procedura rentabila de punere in circuit a lor,. ideile acestuia fiind verificate la centrala, construita in 1968 in Chislaia Guba, linga Murmansk. O posibilitate neasteptata a energeticii oceanice a devenit cresterea pe plute in ocean a algelor gigantice chelp, care usor pot fi transformate in metan pentru schimbul energetic cu gazul natural. Dupa datele existente, pentru asigurarea deplina cu energie a fiecarui om consumator este necesar doar un hectar de plantatii de chelp. O atentie deosebita a capatat ,,conversia energetica oceanotermica, adica obtinerea energiei electrice pe contul diferentei de temperatura intre apele de la suprafata si cele de la adincime ridicate de pompe. Nu putina arta inginereasca a fost implimentata in machetele generatoarelor de energie electrica, care functioneaza pe baza agitatiei oceanice, chiar se examineaza, in perspectiva, constructia unor centrale electrice cu puterea de multi kilowati. Si mai mari perspective promit instalarea turbinelor oceanice pe asa curenti intensivi si stabili, cum este Golfstream. Se pare, ca unele dintre instalatiile energetice propuse pot fi realizate, si pot deveni rentabile chiar azi. Dar evident ca entuziasmul creativ, arta si ingeniozitatea savantilor vor imbunatati instalatiile existente si se vor crea altele mai perspective pentru utilizarea industriala a resurselor energetice ale Oceanului Planetar. Sa speram, ca in conditiile actuale ale progresului tehnico-stiintific, schimbari esentiale in energetica oceanica vor avea loc in deceniile apropiate. Oceanul contine energie care este primita din cosmos. Ea este accesibila si inofensiva, si nu polueaza mediul inconjurator, inepuizabila si libera. Din cosmos vine energia Soarelui. Ea incalzeste aerul si formeaza vinturile, care provoaca valurile. Ea incalzeste oceanul care acumuleaza energie termica. Ea provoaca curentii, care isi schimba directia sub influenta miscarii de rotatie a Pamintului. Tot din cosmos soseste energia de atractie a Soarelui si Lunii, care provoaca fluxurile si refluxurile. Oceanul nu este un spatiu fara viata ci un depozit colosal de energie nelinistita. Aici bat valurile, se nasc fluxurile si refluxurile, se intersecteaza curentii, si toate acestea implute cu energie.
21

Geamandurile si farurile, ce folosesc energia valurilor, au inconjurat apele de coasta ale Japoniei. Timp de mai multi ani geamandurile ,,fluierele pazei de coasta a Statelor Unite ale Americii functioneaza pe baza oscilatiilor valurilor. Azi nu ezista localitati pe tarm care nu ar avea inventatorul sau propriu, care lucreaza asupra crearii instalatiilor ce utilizeaza energia valurilor. Incepind cu 1966 doua orase franceze isi satisfac necesitatile energetice cu ajutorul energiei fluxurilor si refluxurilor. Instalatia energetica pe riul Rans (Bretania), ce consta din 24 de turbogeneratoare reversibile, utilizeaza aceasta energie. Puterea ei este de 240 MW una din cele mai puternice hidroinstalatii din Franta. In anii 70 situatia energetica s-a schimbat. De fiecare data, cind furnizorii din Orientul Apropiat, Africa si America de Sud ridica preturile la petrol, energia mareelor a devenit tot mai atragatoare, deoarece ea concura destul de reusit in pret, cu tipurile clasice de combustibili. In scurt timp in Uniunea Sovietica, Coreea de Sud si Anglia a crescut interesul fata de conturul tarmului si posibilitatea crearii instalatiilor energetice, care utilizeaza energia mareelor si au inceput sa investeasca mijloace banesti pentru cercetarile stiintifice in acest domeniu. Relativ nu demult, un grup de savanti in domeniul oceanologiei au determinat ca Golfstreamul in apropierea Floridei are viteza de 5 mile pe ora. Ideea folosirii acestui curent de apa calda era destul de atragatoare. E posibil asa ceva? Vor putea oare turbinele gigantice si elicile subacvatice, ce amintesc morile de vint, sa genereze elictricitate, extragind energia din curenti si valuri?

SCHEMA TURBINELOR AMPLASATE IN BARAJ

22

APA TRECE CU PRESIUNE PRIN PALELE TURBINEI GENERAND MISCAREA ROTORULUI CARE LA RANDUL LUI GENEREAZA ENERGIE ELECTRICA Parerea tuturor era , ca exista anumite probleme in implementarea turbinelor , dar care pot fi rezolvate in cazul alocarii mijloacelor banesti, deoarece ,,in acest proiect nu este nimic care sa depaseasca posibilitatile gindirii ingineresti si tehnologice . Unul din savanti, mai optimist ca altii, a prezis ca electricitatea obtinuta din energia Golfstreamului, va putea concura cu electricitatea obtinuta traditional deja in anii 80. In ocean exista un minunat mediu pentru mentinerea vietii, in componenta caruia intra hrana, sare si alte minerale. In acest mediu, oxigenul dizolvat in apa ,,hraneste toate animalele marine incepind cu cele mai mici si continuind cu cele mai mari, de la ameba la rechin. Bioxidul de carbon dizolvat in apa de asemenea mentine viata tuturor plantelor de mare,
23

de la algele unicelulare pina la algele brune ce ating inaltimea de 60-90 metri. Unui savant in biologie ii este de ajuns sa faca doar un pas inainte, pentru a trece de la parerea ca oceanul este un sistem natural de mentinere a vietii la parerea ca este si un sistem energetic. Cu sustinerea flotei marine americane la mijlocul anilor 70 un grup de specialisti in domeniul oceanografiei, ingineri marini si scafandri au creat prima ferma energetica marina la adincimea de 12 metri in Oceanul Pacific, linga orasul San-Clement. Ferma nu era mare. Ea se socotea doar un experiment. La ferma se cresteau alge californiene brune, gigantice. Dupa parerea directorului acestui proiect, doctorul Howard A. Wilcoks, membru al Centrului de cercetare a sistemelor marine si oceanice din San-Diego(California), ,,pina la 50 % din energia acestor alge va fi transformata in combustibili gaz natural metan. Fermele oceanice din viitor, care vor creste alge brune pe o suprafata de 40000 ha, vor putea da o asemenea energie, incit va fi de ajuns pentru a satisface necesitatile energetice ale unui oras american cu o populatie de 50000 de oameni. Oceanul intotdeauna a fost bogat in energie, cum ar fi cea a valurilor, a mareelor si curentilor. In zilele noastre, cind a crescut necesitate in a gasi noi combustibili, oceanografii, chimistii, fizicii, inginerii si tehnologii atrag tot mai multa atentie oceanului ca o potentiala sursa de energie. In ocean sint dizolvate o multime de saruri. Poate fi folosita salinitatea ca o sursa de energie? Poate. Mare concentratie a sarurilor in ocean a adus un sir de cercetatori al Universitatii de Oceanografie din La-Colla (California) si din alte centre stiintifice la ideea crearii unor astfel de instalatii. Ei cred, ca pentru obtinerea a unei cantitati mare de energie se poate de construit baterii, in care vor avea loc reactii dintre apa sarata si cea dulce. Temperatura apei in ocean in diferite locuri este diferita. Intre tropicul Racului si tropicul capricornului se incalzeste pina la 27C. La adincimea de 600 metri temperatura scade pina la 2-3,5C. Apare intrebarea: se poate folosi diferenta de temperatura in scopul obtinerii energiei? Va putea instalatia energetica, scufundata in apa, sa produca energie? Da, si acest lucru e posibil. In anii 20 ai secolului nostru Jorge Clode, inzestrat, ferm si foarte insistent, fizicean francez, a cercetat aceasta posibilitate. Alegind un sector de ocean linga Cuba, dupa o serie de nereusite sa obtina o instalatie cu puterea de 22 kW. Acesta era un progres mare in stiinta si era sustinut de multi savanti. Folosind apa calda de la suprafata si cea rece de la fund si creind astfel o tehnologie, noi avem toate cele necesare pentru producerea energiei electrice, spuneau cei ce erau de partea folosirii energiei termice ale oceanului. ,,Conform calculelor noastre, la suprafata apelor se gasesc rezerve
24

de energie ce depasesc de 10000 de ori enrgia necesara pentru a satisface cerintele mondiale. ,,Din pacate, spuneau scepticii, Jorge Clode a obtinut doar 22 de kW de energie electrica. A dat aceasta profit? Nu a dat, deoarece Clode pentru a obtine acesti 22 kW a cheltuit 80 kW pentru lucrul pompelor sale. Astazi un profesor de la Universitatea de Oceanografie din La-Colla face totalurile mult mai atent. Dupa calculele sale, cu ajutorul tehnologiei moderne se vor crea instalatii energetice (CDT), care vor folosi pentru producerea energiei electrice diferenta de temperaturi din ocean, ce vor produce de doua ori mai multa energie decit este necesar pentru a satisface necesutatile lumii. Desigur, acest pronostic este sustinut, insa chiar daca el s-ar indreptati, rezultatele nu vor ajuta rezolvarii problemelor enrgetice mondiale. E clar ca, accesul catre rezervele de energie electrica la CTD deschide portile catre posibilitati nemaipomenite, dar (cel putin pina in prezent) electricitatea nu ridica in aer avioane, nu misca automobilele, nu trece corabiile peste mari. Dar avioanele, automobilele pot fi puse in functiune cu ajutorul gazului, care poate fi scos din apa, dar apa in mari este destula. Acest gaz este hidrogenul, care poate fi folosit in calitate de combustibil. Hidrogenul unul din cele mai intilnit element chimic in Univers. In ocean el se gaseste in fiecare picatura de apa. Formula HOH, spune ca molecula de apa consta din doi atomi de hidrogen si unul de oxigen. Hidrogenul extras din apa poate fi ars ca combustibil si poate fi folosit nu numai pentru a pune in functiune diferite mecanisme, dar si pentru a obtine energie electrica. Tot mai multi chimisti si ingineri cu entuziasm se atirna fata de ,,energetica hidrogenica din viitor, deoarece hidrogenul obtinut se pastreza bine: in tancuri sub forma de gaz presat sau in conteinere de criogen la temperatura de -203C. El poate fi pastrat si in stare solida dupa interactiunea cu aliajul de fier si titan sau magneziu, pentru a forma hibrizi metalici. Pe la mijlocul secolului XIX au fost descoperite metode de obtinere a hidrogenului din apa. Cea mai perspectiva din ele este electroliza apei (Prin apa se trece curent electric, in rezultat are loc o descompunere chimica. Se elibereaza hidrogen si oxigen, iar lichidul dispare). In asa fel, in ocean, care ocupa 71% din suprafata planetei, potential exista diferite tipuri de energie energia valurilor si mareelor; energia legaturilor chimice intre gaze, substante nutritive, saruri si alte minerale; energia ascunsa a hidrogenului, care se gaseste in moleculele de apa; energia curentilor, ce se misca linistit si la nesfirsit in ocean; rezerve uimitoare de energie, care poate fi primita datorita diferentei de temperatura dintre apele de suprafata si cele din adinc, si ele pot fi transformate in tipuri de combustibili standarti.
25

Asa o cantitate de energie, variatele ei forme garanteaza, ca in viitor omenirea nu se va ciocni de problema energetica. In acelasi timp nu vom fi dependenti numai de unu doua surse de energie traditionale, cum ar fi utilizarea combustibililor din subsol si combustibili nucleari. Ba chiar, locuitorii acelor locuri unde marea se produc des valuri mari vor putea construi si folosi instalatii, ce vor folosi aceasta energie. Cei ce traiesc in golfuri, vor putea folosi energia mareelor. Pentru ceilalti oameni energia oceanului pe suprafata se va transforma in metan, hidrogen sau electricitate, apoi va fi transportata pe uscat prin cablu sau cu ajutorul vapoarelor. Insa in contextul general al acoperirii nevoilor energetice pe glob, sursele hidro nu joaca insa un rol de mare perspectiva. Astfel, pe langa limitarea impusa acestora de factorii fizico-geografici si geologici, mai exista un neajuns deloc neglijabil. Desi apa este o sursa inepuizabila se apreciaza ca toate caderile de apa au o viata relativ scurta, evaluata la circa 400 500 ani. Acest proces natural de sedimentare este cu atat mai regratabil cu cat instalatiile hidroelectrice reprezinta cea mai eficienta si cea mai curata sursa de energie cucerita de catre om.

TURBINA OCEANICA FOLOSITA IN PRODUCEREA ENERGIEI ALTERNATIVA

26

AMPLASAREA TURBINEI SUB APA

MODURI DE EXPLOATARE A ENERGIEI HIDRAULICE

27

HIDROCENTRALELE

O hidrocentral utilizeaz amenajri ale rurilor sub form de baraje, n scopul producerii energiei electrice. Potenialul unei exploatri hidroelectrice depinde att de cdere, ct i de debitul de ap disponibil. Cu ct cderea i debitul disponibile sunt mai mari, cu att se poate obine mai mult energie electric. Energia hidraulic este captat cu turbine. Potenialul hidroenergetic al Romniei era amenajat n 1994 n proporie de cca. 40 %. Centrale hidroelectrice aveau o putere instalat de 5,8 GW, reprezentnd circa 40% din puterea instalat n Romnia. Producia efectiv a hidrocentralelor a fost n 1994 de aproape 13 TWh, reprezentnd circa 24 % din totalul energiei electrice produse. Actual puterea instalat depete 6 GW iar producia este de cca. 20 TWh pe an. Cota de energie electric produs pe baz de energie hidraulic este de cca. 22 - 33 %. Microcentrale i picocentrale hidraulice Prin microcentral hidraulic se nelege o hidrocentral cu puterea instalat de 5 - 100 kW, iar o picocentral hidraulic are o putere instalat de 1 - 5 kW. O picocentral poate alimenta un grup de cteva case, iar o microcentral o mic aezare. Deoarece consumul de curent electric are variaii mari, pentru stabilizarea funcionrii se pot folosi baterii de acumulatori, care se ncarc n momentele de consum redus i asigur consumul n perioadele de vrf. Datorit faptului c curentul de joas tensiune produs de generatorul microcentralei nu poate fi transportat convenabil la distan, acumulatorii trebuie plasai lng turbin. Este nevoie de toate componentele unei hidrocentrale clasice - mai puin barajul - adic sistemul de captare, conductele de aduciune, turbina, generatorul, acumulatori, regulatoare, invertoare care ridic tensiunea la 230 V, ca urmare costul unei asemenea amenajri nu este mic i soluia este recomandabil doar pentru zone izolate, care nu dispun de linii electrice. Microcentralele se pot instala pe ruri relativ mici, dar, datorit fluctuaiilor sezoniere de debit ale rurilor, n lipsa barajului debitul rului trebuie s fie considerabil mai mare dect cel prelevat pentru microcentral. Pentru o putere de 1 kW trebuie pentru o cdere de 100 m un debit de 1 l/s. n practic, datorit randamentelor de transformare, este nevoie de un debit aproape dublu, randamentul uzual fiind puin peste 50 %.

28

CENTRALE MAREOMOTRICE

O central mareomotric recupereaz energia mareelor. n zonele cu maree, acestea se petrec de dou ori pe zi, producnd ridicarea, respectiv scderea nivelului apei. Exist dou moduri de exploatare a energiei mareelor: Centrale fr baraj, care utilizeaz numai energia cinetic a apei, similar cum morile de vnt utilizeaz energia eolian. Centrale cu baraj, care exploateaz energia potenial a apei, obinut prin ridicarea nivelului ca urmare a mareei. Deoarece mareea n Marea Neagr este de doar civa centimetri, Romnia nu are potenial pentru astfel de centrale.

INSTALATII CARE RECUPEREAZA ENERGIA VALURILOR

Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele mareomotrice cu baraj, ns, datorit perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt puin eficiente. Un obiect care plutete pe valuri execut o micare cu o traiectorie eliptic. Cea mai simpl form de valorificare a acestei micri pentru recuperarea energiei valurilor sunt pontoanele articulate. O construcie modern este cea de tip Pelamis format din mai muli cilindri articulai, care, sub aciunea valurilor au micri relative care acioneaz nite pistoane. Pistoanele pompeaz ulei sub presiune prin motoare hidraulice care acioneaz generatoare electrice.

ENERGIA MICRO-HIDROCENTRALELOR (MHC)

29

In Romania, dezvoltarea MHC a fost in exclusivitate sustinuta de RENEL, serviciul public care are monopolul asupra productiei si distributiei energiei electrice. In plus, Legea Apelor specifica drepturile utilizatorilor, prioritatile, plata pentru utilizarea apelor incluznd exploatarea energiei hidraulice. Aproximativ 1/3 din potentialul estimat al microhidrocentralelor din tara este In prezent amenajat. Lund In consideratie diagnoza situatiei, activitatile de perspectiva In acest sector ar trebui orientate In trei directii: - reabilitarea MHC-lor existente; - finalizarea MHC-lor aflate inca In faza de constructie; - realizarea unor noi MHC pentru dezvoltarea in continuare a potentialului hidraulic. In plus, trebuie avuta in vedere dezvoltarea de MHC autonome pentru electrificarea rurala care sa utilizeze o parte din vasta retea de ruri mici de care dispune Romnia si al caror potential nu a fost inclus in cifrele mentionate anterior. Inaintea inceperii unor proiecte noi, interventia pentru reabilitarea centralelor existente si terminarea proiectelor aflate in faza de constructie, pare a fi cea mai urgenta actiune ce trebuie realizata in acest domeniu. Una din alternativele posibile pentru reabilitarea MHC-lor ar putea fi aceea de a atrage investitori independenti pentru finantarea proiectelor, precum si producatori de energie privati. Acest caz pare promitator pentru Romnia in acest domeniu. Pe lnga producerea de energie cu ajutorul surselor de energie regenerabila sunt asteptate si beneficii pentru industria locala prin transfer de tehnologie pentru echipamente eficiente si fiabile. Datorita diferitelor dificultati inerente unor asemenea initiative in tara, ar trebui sa se inceapa cu un numar mic de MHC. Pentru demararea cu succes a unor programe si economisirea timpului, intr-o prima etapa, ar trebui abordate MHC cele mai promitatoare. In studiile de fezabilitate ar trebui folosite date si metodologii adaptate situatiei pietii. Rezultatele acestei etape vor constitui baza pentru succesul programului viitor de reabilitare pe o scara mai larga. Dezvoltarea microhidrocentralelor izolate trebuie initiata pentru unele comunitati situate la distante mari de retea, din motive sociale si In vederea dezvoltarii regionale. Implementarea acestor centrale ar trebui inclusa Intrun plan de electrificare regionala sustinut de stat.

ENERGIA GEOTERMALA
www.referat.ro 30

Energia geotermala se obtine din caldura continuta prezenta in fluidele si rocile subterane. Este nepoluanta, regenerabila si poate fi folosita in scopuri diverse: incalzirea locuintelor, industrial sau pentru producerea de electricitate Ca scurt istoric, energia geotermala si izvoarele cu apa calda au fost folosite in secolele trecute pentru spalat si incalzit locuinte, in 1904 fiind inregistrata prima utilizare in vederea producerii electricitatii (un generator care alimenta 4 becuri). Din 1911 pana in 1958 a existat o singura centrale geotermala, moment in care Noua Zeelanda s-a alaturat producatorilor de electricitate din energie geotermala. Energia geotermala apare ca rezultat al cresterii temperaturii in interiorul scoartei cu circa 3 grade C la 100 m (gradient termic), sau cu 1 grad C la 33 m (treapta geotermica). Ca urmare, apa calda sau vaporii cu temperaturi ridicate pot fi utilizate pentru producerea de electricitate. Forajele de adancime permit vaporizarea apei injectate si recuperarea vaporilor sub presiune in vederea productiei de energie electrica. Pana acum experientele facute sunt incurajatoare. Ramane pe viitor posibilitatea de a capta uriasele energii ale vulcanilor, deocamdata trecandu-se la utilizarea gheizerelor si apelor termale.Importante amenajari geotermice s-au facut in Italia (Toscana), S.U.A. (California), Rusia (pen. Kamceatka), Islanda, Japonia, Noua Zelanda si Ungaria. In Italia la Carderello, inca din 1904, a fost data in exploatare prima centrala geotermica din lume, unde temperatura inalta si presiunea vaporilor de apa emanati de soffioni, au fost intrebuintate ca sursa de productie a energiei electrice.

UTILIZAREA DIRECTA A ENERGIEI GEOTERMALE

31

Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul scoartei terestre, pot fi folosite pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare directa a energiei geotermale Oamenii au folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani, pentru furnizarea apei de imbaiere sau gatit. Astazi, apa izvoarelor este captata si utilizata in statiunile balneare. In sistemele moderne, se construiesc fantani in rezervoarele geotermale si se obtine un flux continuu de apa fierbinte. Apa este adusa la suprafata printr-un sistem mecanic, iar un alt ansamblu o reintroduce in put dupa racire, sau o evacueaza la suprafata. Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor (individual sau chiar a unor intregi orase), cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor, incalzirea apei in crescatorii de pesti, precum si in unele procese industriale, cum este pasteurizarea laptelui.

POMPE TERMICE
32

Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 1016C. Precum intr-o pestera, temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai scazuta decat a aerului vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate pentru a incalzi si raci cladirile. Pompele termice geotermale sunt compuse din trei parti: unitatea de schimb de caldura cu solul, pompa termica propriu-zisa si sistemul de alimentare cu aer. Unitatea de schimb este un ansamblu de tevi aranjate in spirala, ingropat in partea superioara a scoartei terestre in apropierea cladirilor. Un fluid - de regula apa sau o solutie de apa si antigel - circula prin tevi si absoarbe sau cedeaza caldura solului. Iarna, pompa transmite caldura acumulata de fluid in cadrul sistemului de alimentare cu aer. Vara, procesul este inversat, iar caldura eliminata din interiorul cladirii poate fi folosita la incalzirea apei, constituind o sursa gratuita de apa calda. Asemenea utilaje folosesc mult mai putina energie comparativ cu sistemele clasice de incalzire si sunt mult mai eficiente pentru racirea locuintelor. Pe langa faptul ca economisesc energie si bani, ele reduc poluarea

GENERAREA DE ELECTRICITATE

Energia geotermala are un potential urias pentru producerea de electricitate. Aproape 8000 MW sunt produsi de-a lungul mapamondului. Tenhologia de azi utilizeaza resursele hidrotermale, dar, in viitor, poate vom putea folosi caldura continuta in adancul scoartei terestre in roci uscate, sau chiar cea din magma. In ziua de azi exista doua tipuri de uzine electrice geotermale: binare si pe baza de aburi. Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari - mai mult de 182 C. Aburul e obtinut dintr-o sursa directa sau prin depresurizarea si vaporizarea apei fierbinti. Vaporii pun in functiune turbinele si genereaza electricitate. Nu exista emisii toxice semnificative, iar urmele de dioxid de carbon, dioxid de azot si sulf care apar sunt de 50 de ori mai mici decat in uzinele ce utilizeaza combustibili fosili. Energia produsa astfel costa aproximativ 4-6 centi/KWh. Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182 C. Apa fierbinte isi cedeaza energia termica unui fluid secundar, cu punct de fierbere scazut - cel mai adesea se utilizeaza hidrocarburi inferioare
33

precum izobutanul sau izopentanul -, cu ajutorul unui sistem de schimb al caldurii. Fluidul secundar se evapora si pune in miscare turbinele, iar apoi e condensat si readus intr-un rezervor. Deoarece uzinele binare se bazeaza pe un ciclu intern, nu exista nici un fel de emisii. Electricitatea produsa astfel costa de la 5 pana la 8 centi per KWh. Ele sunt mai des intalnite decat cele pe baza de aburi. Desi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele traditionale, ele prezinta si dificultati speciale: gaze si minerale necondensabile in fluidul utilizat, utilizarea de hidrocarburi, absenta apei de racire utilizata in condensare. Se poate estima ca pana in anul 2030-2050, noile tehnologii din domeniul energiei geotermale vor permite o productie semnificativa de electricitate in multe tari care nu sunt considerate azi ca avand resurse geotermale importante.

CENTRALELE GEOTERMALE AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii solului din zona, putand fi cauzate chiar si cutremure de intensitate redusa. In plus, zonele cu activitate geotermala se racesc dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa infinita de energie, dar cu siguranta avem de-a face cu surse regenerabile. O explicatie pentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi si faptul ca centrala geotermala instalata este prea mare pentru capacitatea de incalzire a zonei respective. Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata este curata pentru mediul inconjurator si regenerabila. Totodata centralele geotermale nu sunt afectare de conditiile meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftina de obicei decat cea rezultata din combustibilii fosili. De asemenea potentialul geotermal al Terrei: de 4000 de ori necesarul energetic global

34

ENERGIA ATOMICA
Descoperirea iradierii uraniului a constituit cheia catre depozitele energetice ale naturii. Principalul, de care imediat s-au interesat cercetatorii, a fost intrebarea: de unde se ia energia razelor, emise de uraniu, si de ce uraniul totdeauna este putin mai cald ca mediul inconjurator? Sub semnul intrebarii se punea sau legea conservarii energiei, sau principiul neschimbarii atomului? Un mare curaj stiintific se cerea de la savanti, care au pasit peste hotarul obisnuitului si s-au dezis de ideile ce au rezistat de-a lungul veacurilor. Asa viteji s-au dovedit a fi doi tineri savanti Ernest Rutherford si Frederic Soddi. Doi ani de lucru intens pentru studierea radioactivitatii au adus la o concluzie revolutionara pe timpurile celea: atomii unor elemente sint supusi dezagregarii, care se face cu radiatie de energie in cantitati, mult mai mari decit energia obtinuta la descompunerea moleculelor obisnuite. Cu pasi enormi se dezvolta in prezent energia atomica. In 30 de ani puterea comuna a tuturor centralelor atomoelectrice a crescut de la 5000 pina la 23 milioane kW! Unii savanti sustin ca in secolul XXI jumatate din energia electrica produsa pe glob va avea provinienta atomica. In principiu un reactor energetic nuclear are o costructie simpla in el, tot asa ca intr-un simplu cazan, apa se preface in abur. Pentru aceasta se foloseste energia, ce iradiaza in urma unei reactii in lant de dezagregare a atomilor de uraniu sau a altui tip de combustibil nuclear. La centrala atomoelectrica nu este un cazan enorm cu aburi, compus din mii de kilometri de ievi de otel, prin crae la o presiune foarte mare circula apa, si se transforma in abur. Acesta namila a fost inlocuita cu un reactor nuclear relativ mic.
35

Cel mai raspindit tip de reactor nuclear este reactorul cu apa si grafit. Alt tip de reactor raspindit este asa numitul reactor cu apa. In el apa serveste atit in calitate de agent termic, cit si moderator pentru incetinirea neutronilor, in locul grafitului. Constructorii au adus puterea acestor reactoare pina la un milion de kW. Dar totusi viitorul energeticii nucleare este ,,in minile celui de-al treilea tip de reactoare reactoare cu neutroni rapizi. Ele se mai numesc reactoare-multiplicatoare. Reactoarele obisnuite folosesc neutroni incetiniti, care produc reactia in lant intr-un izotop destul de rar uraniu 235, care in uraniul natural se gaseste numai in proportie de un procent. Si de aceea se construiesc uzine mari pentru a separa din masa intreaga de uraniu numai acest izotop. Celalat uraniu in reactoarele obisnuite nu poate fi folosit. Apare intrebarea: ajunge oare cantitatea de uraniu 235 pentru un oarecare timp sau omenirea iarasi se va intilni cu problema lipsei resurselor energetice? Cu saizeci de ani in urma aceasta problema a fost pusa in fata colectivului laboratorului al Universitatii de Fizica si Energetica. Si ea a fost rezolvata. Seful acestui laborator A.I. Leipunskii a propus construirea reactoarelor cu neutroni rapizi. In 1955 a fost construita prima instalatie de asa tip. Avantajele reactoarelor cu neutroni rapizi este evidenta. In ele se poate folosi toate rezervele de uraniu si toriu, dar numai in Oceanul Planetar sint dizolvate mai mult de 4 miliarde tone de uraniu. Nu exista nici o indoiala, ca energetica atomica a ocupat un loc de frunte in balansul energetic al omenirii. Ea desigur va prospera si in continuare, producind energie pentru oameni. Dar va fi necesar de perfectionat metodele de securitate la atomocentrale.

CONCLUZIE
36

De cind exista civilizatia noastra de multe ori s-a produs schimbul resurselor traditionale de energie cu altele mai noi, mai perfecte. Soarele a luminat si a incalzit omul tot timpul: si totusi odata oamenii au preluat focul si au inceput sa arda lemnul. Apoi lemnul i-a lasat locul carbunelui de pamint. Rezervele de lemn se credeau infinite, insa masinile cu abur cereau ,,hrana mai calorica. Dar si aceasta a fost doar o etapa. In curind, carbunele a lasat locul la piata energetica petrolului. Si astazi cele mai populare resurse de energie sint petrolul si gazul natural. Dar pentru fiecare metru cub de gaz sau tona de petrol e nevoie sa mergem tot mai departe spre nord si est, sa ne adincim tot mai mult. Evident, ca gazul si petrolul cu fiecare an, ne vor costa tot mai scump. Schimbul? Trebuie un nou lider al energeticii mondiale. El, fara indoieli, va fi resursele nucleare. Rezervele de uraniu, daca ar fi sa le comparam cu rezervele de carbune, parca nu sint asa de mari. Dar intr-o unitate de masa el contine energie de un milion de ori mai multa decit carbunele. In goana dupa exces de energie omul tot mai mult se scufunda in lumea fenomenelor naturale si negindindu-se la consecintele acestei infiltrari. Dar timpurile se schimba. Astazi, la inceputul secolului XXI, incepe o noua etapa in energetica paminteasca. O etapa energetica construita astfel incit omul sa aibe grija de el si sa protejeze biosfera deja afectata de formele de producere a energiei in present. In viitor, paralel cu dezvoltarea intensiva a energeticii va deveni in drepturi si linia extensiva: se vor utiliza surse energetice de o putere mai mica, insa cu un randament mult mai inalt, ecologice si comode in minuire. Energetica foarte repede acumuleaza si asimileaza cele mai noi idei, inventii, realizari ale stiintei. De aceea energia hidrogenica, centralele enrgetice cosmice, energia, continuta in antisubstanta, cuarci, ,,gauri negre, vid acestea sint doar unele jaloane, trasaturi, bucati ale acelui scenariu, care se scrie sub ochii nostri si care poate fi numit Ziua de Maine a Energeticii. Complicat, presarat cu spini este drumul energetic al omenirii. Neexistand solutii simple,ci doar alegeri rationale, cred ca sintem pe drumul spre Era Belsugului Energetic

37

BIBLIOGRAFIE
- Geografie economic mondial, - autor : Erdeli G, Editura Fundaia Romnia de Mine, Bucureti,anul aparitiei : 1998 - One life for solar power Dr. Solomon Rosenbaum - Cea mai lunga oda adusa Soarelui cunoscuta sub titlul original Longest Ode to the Sun - Mal de Terre in traducerea romaneasca Pamantul e bolnav, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2005 Hubert Reeves - www.scribd.com - www.wikipedia.com

38

CUPRINS
..........................................................................................................2 INTRODUCERE.................................................................................................................2 .................................................................................................................3 ENERGIA ALTERNATIVA...............................................................................................3 IMPORTANTA ENERGIEI..................................................................5 ...........................................................................................................................6 TIPURI DE ENERGIE ALTERNATIVA...........................................................................6 ENERGIA EOLIANA...........................................................6 INCEPUTURILE FOLOSIRII ENERGIEI EOLIENE...............6 DE LA ENERGIA EOLIANA LA CEA ELECTRICA................7 ENERGIA EOLIANA IN ROMANIA...............................8 ENERGIA SOLARA.....................................................................10 AVANTAJELE ENERGIEI SOLARE....................................13 DEZAVANTAJE IN IMPLEMENTAREA ENERGIEI SOLARE...................13 SISTEMELE FOTOVOLTAICE....................................14 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR FOTOVOLTAICE ............................................................................................................................15 ENERGIA HIDRAULICA............................................................18 INCEPUTURILE FOLOSIRII ENERGIEI HIDRAULICE..............................18 ENERGIA HIDRAULICA IN PREZENT....................................19 ..........................................................................................................................20 METODE DE FOLOSIRE A ENERGIEI OCEANELOR.................................20 MODURI DE EXPLOATARE A ENERGIEI HIDRAULICE..........................27 HIDROCENTRALELE.............................................28 CENTRALE MAREOMOTRICE..............................................29 INSTALATII CARE RECUPEREAZA ENERGIA VALURILOR..................29 ENERGIA MICRO-HIDROCENTRALELOR (MHC).............................29 ENERGIA GEOTERMALA.........................................................30 UTILIZAREA DIRECTA A ENERGIEI GEOTERMALE..............................31 POMPE TERMICE............................................................................................32 GENERAREA DE ELECTRICITATE..............................................................33 CENTRALELE GEOTERMALE AVANTAJE SI DEZAVANTAJE............34 .............................................................................................................35 ENERGIA ATOMICA.....................................................................35 CONCLUZIE...............................................................................36 ..............................................................................................................38 BIBLIOGRAFIE............................................................................................................38

39