UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR

Wal Mart o poveste de succes

Profesor: Lector universitar doctorand Belascu Lucian ANUL II, GRUPA 2

Introducere
Wal-Mart Stores Inc este o companie publica americana care este alcatuita dintr-un mare lant de magazine de reduceri. Este cea mai mare corporatie de venituri publice, potrivit clasamentului din 2008 a revistei "Fortune Global 500". A fost inffintat de catre Sam Walton in 1962, devine o mare corporatie in 1969 si apare la bursa din New York in anul 1972. Este cel mai mare angajator privat din lume si al patrulea din lumea ca angajator de utilitati sau comert , depasind British National Health Service si Indian Railways, Wal-mart este cel mai mare distribuitor de tip bacanie din America , detinand 20% din cota de piata a aceastei afaceri. De asemenea detine si conduce comapnia nord-americana , Sam's Club. Acest lant de maganize opereaza si in alte tari, in Mexic sub nume le Walmex , in Anglia ca ASDA si in Japonia ca Seiyu si in tari ca Argentina, Brazilia, Canada si Puerto Rico. In afara granitilor americane , afacerea a avut rezultate diferite: un real succes in America de Sud si China , pe cand in Germania si Coreea de Sud afacerea a trebuit sa fie incetata. Wal-Mart a fost criticat de catre unele grupuri comunitare, grupuri ale drepturilor femeilor, organizatiile de masa, si de sindicate n mod specific pentru profit ca sursa externa, ratele scazute ale angajatilor la asigurarile de sanatate, etc.

Istorie
Sam Wilton , un om de afaceri din Arkansas , si-a inceput cariera de vanzator cu amanuntul pe 3 iunie 1940 , angajandu-se la "J.C. Penney" in Des Moines, Iowa, unde a lucrat 18 luni. In 1945 l-a intalnit pe Butler Brothers, un vanzator regional cu amanuntul , care detinea un lant de magazine si i-a oferit lui Sam un magazin in Newport, Arkansas. Walton a avut un mare succes in conducerea magazinului din Newport, depasind orice asteptari. Totusi cand contractul lui trebuia reinoit, Walton nu a putut cadea la intelegere cu conducerea si chiar mai mult trebuia sa gaseasca un loc pentru magazinul din Newport. Cu toate greutatile, Walton totusi a deschis o franciza in Bentinville, Arkansas, dar a denumit'o " Walton's Five and Dime". Aici a inregistrat o crestere in vanzari datorita unui pret putin mai mic decat la principalii rivali. Pe 2 iulie 1962, Walton a deschis primul magazin Wal-Mart Discount City , in orasul Rogers, Arkansas. Pe parcursul a 5 ani , afacerea s-a dezvoltat la 24 de magazine in tot statul Arkansas , cu o cifra de afaceri de 12.6 milioane de dolari. In 1968, s-au deschis primele magazine in afara statului Arkansas. Printre statele in care s-au deschis magazine se numara: Sikeston, Missouri si Oklahoma. Afacerea s-a transformat intr-o companie adevarata in anul 1969 sub denumirea de "Wal-Mart Stores, Inc". In 1970 si-a deschis primul birou si primul depozit central in Bentonville , Arkansas. In aceasta perioada existau 38 de magazine, 1500 de angajati si vanzari de 44.2 milioane de dolari. In anii '70 , compania a ajuns sa fie cotata la bursa de la New York , ajungand in anul 1975 la 125 de magazine , 7500 de angajati si vanzari totale de 340.3 de milioane. In perioada anilor '80 , Wal-Mart a crescut semnificativ, iar la aniversarea a 25de ani, in 1987, existau 1198 de mazine, cu vanzari de 16 miliarde de dolari si peste 200.000 de asociati. Tot in acest an compania a terminat o investie de 24 de milioane de dolari, propiul satelit de comunicate, care permitea conducerii sa supravegheze inventarele si vanzarile din toata reteaua de magazine. In anul 1988, Sam Walton a renuntat la scaunul de conducere, fiind inlocuit de David Glass, totusi Walton a ramas in consiliul actionarilor, detinand cea mai inalta funcite. Tot in 1988 sa deschis primul magazin "Wal-Mart Supercenter" , in Washington, Missouri. Datorita acestui nou tip de super-magazin, Wal-Mart a devenit lider de piata in domeniul jucariilor, depasind in vanzari "Toys R Us ". In anii 90 , compania s-a dezvoltat si in afara granitelor americane, intrand pe piata din America de Sud in 1995, in tari ca Argentina si Brazilia. In 1999, a urmat Europa, prin cumpararea ASDA in Anglia, pentru suma de 10 miliarde de dolari. Anul 1998 a marcat aparitia conceptului de "Neighborhood Market", adica piata de cartier in traducere libera, afacere ce la inceput a constat in 3 magazine in Arkansas. Un 2

studiu realizat in 2005 arata ca Wal-Mart controla aproximativ 20% din afacerea de tip bacanie si consumabile. In anul 2002, compania a ajuns pe primul loc al topului "Fortune 500", devenind astfel cea mai mare corporatie Americana.

Initiative recente
In octombrie 2005, Wal-Mart a anuntat ca va implimenta mai multe masuri ecologice pentru a imbunatati eficienta energiei. Printre masuri se numara eficentizara consumului la "flota" de camioane a companiei, transformarea unor magazine in modele ecologice, echipate cu turbine de vant, pentru electricitate, bio-boilere folosite la incalzire, congelatoare cu racire pe baza de apa. De asemenea magazinul a devenit unul dintre cele mai importante surse de alimente organice. Pe langa aceste imbunatatiri ecologice, firma s-a dezvoltat si pe satisfactia clientului, oferind in incinta magazinelor sale, mai multe tipuri de serviciii ca internet wireless, sushi bar, o zona cu bauturi mai scumpe si rafinate, etc. Incepand cu 2007, Wal-Mart a inceput mai multe campanii de reducere a preturilor, care in urma unor studii a rezultat o economisire de anuala de 957 de dolari pe cap de locuitor si de 2500 de dolari pe familie. In 30 iunie 2008 , firma si-a schimbat logoul companiei , intrand astfel intr-o noua era din istoria WalMart.

Sucursale Wal-Mart Discount Stores

Wal-Mart Discount Stores sunt magazine de reduceri cu dimensiuni care variaza intre 4.700 m2 si 20.800 m2. In aceste magazine se comercializea produse variate, generale si o selectie de produse alimentare. De asemenea aceste magazine au departamente de gradinarit, farmacii, centre optice, magazine prelucrare foto, banci si fast-fooduri. Cateva au si benzinarii. In Ianuarie 2008 existau 971 de magazine " Wal-Mart Discount Stores" in SUA.

Wal-Mart Supercenter
Wal-Mart Supercenter sunt magazine de tip hypermarket cu dimensiuni variand intre 9000 m2 si 24000 m2. Aceste magazine ofera tot ceea ce ofera magazine de tip discount plus servicii complete ale unui supermarket, care includ oferirea de carne , panificatie, delicatese, mancare congelata, produse lactate si peste proaspat. In ianurie 2008 existau 2447 de magazine de tip Supercenter, in SUA.

Wal-Mart Neighborhood Market

Wal-Mart Neighborhood Market sunt magazine de tip bacanie care ofera o gama larga de alimente primare, produse farmaceutice, serviicii de developare foto si o gama destul de limitata de produse generale.

Sams Club
Sam's Club, membru al grupului Wal-Mart este un lan de depozite care vinde alimente i marfuri generale, de multe ori n cantiti mari. Magazinele Sam's Club au dezvoltat un sistem de "membership" i de cele mai multe ori clieni cumpra anual un certificat de membru. Cu toate acestea, cei care nu sunt membri pot face achiziii fie prin cumpararea unei legitimatii de o zi, fie pltind o supratax n funcie de preul de cumprare. Anumite locaii Sams Club vind si benzina. Prima locatie Sam's Club s-a deschis n 1983 n Vest City , Oklahoma sub numele de "Comert cu ridicata Sam's Club". Sam's a gsit o ni de pia n ultimii ani ca un furnizor al micilor intreprinzatori. Toate magazinele Sam's Club sunt deschise de la primele ore ale diminetii, exclusiv pentru membrii business i sloganul lor este "Suntem n afaceri pentru afacerile mici." Conform raportului anual al Wal-Mart, in 2007 vanzarile Sam's Club au fost de 42 miliarde de $, sau 12,1% din totalul Wal-Mart. In 31 ianuarie 2008, existau 591 de magazine Sams Club n Statele Unite.

Marketside
Marketside este un nou lan de bacanii deschis n octombrie 2008 de grupul Wall-Mart. Magazinele au mai putin de jumatate din marimea unui supermarket obisnuit, iar fiecare dintre magazine este deschis de la 7 la 22.

Wal-Mart International
Operatiunile internationale ale Wal-Mart cuprind in prezent 2980 de magazine in 14 ri n afara Statelor Unite. Potrivit raportului aual din 2007, diviziunea internaional a constituit circa 20,1% din vanzari. Sunt deinute n totalitate magazine n Argentina , Brazilia, Canada, Puerto Rico i Marea Britanie. Cu 1.8 milioane de angajai la nivel mondial, compania este cel mai mare angajator privat n SUA i n Mexic, i unul dintre cei mai mari din Canada. Wal-Mart a inceput sa opereze n Canada odata cu dobndirea in 1994 a 122 de magazine care alcatuiau divizia Woolco a Woolworth Canada. De la data de 31 octombrie 2008, funcioneaz in 310 locatii, angajand 77500 canadieni, si avand sediul central in Mississauga, Ontario. Primul magazin Wal-Mart Canada a fost deschis pe data de 8 noiembrie 2006 in Aurora, Ontario. Vnzrile din 2006 pentru filiala din Regatul Unit, ASDA (care i-a pstrat numele avut nainte de achiziia de ctre Wal-Mart), reprezentau 42.7% din vnzrile diviziunii internationale a Wal-Mart. n contrast cu diviziunea Wal-Mart SUA, ASDA a fost iniial i nc mai rmne un lan de magazine cu o concentrare mai puternic asupra produselor non-alimentare decat cele mai multe dintre supermarketurile din Regatul Unit. La sfritul anului 2007 ASDA avea 340 de magazine.

n plus fa de unitatile internaionale deinute n ntregime, Wal-Mart are in copropietate magazine n China i detine pachetul majoritar la alte filiale. Un exemplu in acest sens ar fi Walmex, filiala din Mexic la care Wall-Mart detine pachetul majoritar. n Japonia, Wal-Mart detine aproximativ 53% din Seiyu. n plus, Wal-Mart detine 51% din CARHCO, un grup format din 360 supermarketuri i alte magazine n Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua i Costa Rica. n 2004, Wal-Mart a cumprat 116 magazine din lanul de supermarketuri Bompreo, din nordestul Braziliei. n 2005, a preluat controlul operaiunilor grupului brazilian de distributie Sonae, prin noua sa filial, WMS Supermercados do Brasil, dobndind astfel controlul lantului de magazine Nacional Mercadorama, lideri de piata n statele Rio Grande do Sul i Paran. Nici unul din acestea nu a fost redenumit. Din august 2006, Wal-Mart detine 71 de magazine Bompreo, 27 magazine Hiper-Bompreo, 15 magazine Balaio i 3 hipermagazine, tot parte a grupului Bompreco. Activeaza de asemenea in Brazilia 19 centre Wal-Mart, 13 magazine Sam's Club i dou magazine Todo Dia. Odata cu achiziionarea lanturilor Bompreo i Sonae, Wal-Mart este n prezent dupa marime cel de-al treilea lan de magazine din Brazilia, dupa Carrefour i Po de Acar. n iulie 2006, Wal-Mart a anunat retragerea de pe piata din Germania, datorit pierderilor inregistrate ntr-o pia extrem de competitiv. Magazine au fost vndute firmei germane Metro n timpul celui de-al treilea trimestru fiscal. Nereusita pe piata din Germania a fost una dintre putinele infrangeri inregistrate de grupul american. n noiembrie 2006, Wal-Mart a anuntat o colaborare cu Bharti Enterprises pentru a deschide magazine de vnzare cu amnuntul in India. Cum corporaiilor strine nu le este permisa intrarea directa n sectorul de vnzare cu amnuntul din India, Wal-Mart va functiona prin franchise.

Marci private
Aproximativ 40% din produsele vndute n Wal-Mart sunt etichetate ca marci private ale magazinului, adica produse oferite de Wal-Mart i produse in urma unor contracte ale magazinului direct cu productorii. Wal-Mart a inceput vanzarea marcilor private n 1991, odata cu lansarea Sam's Choice, un brand de bauturi produse de Cott Drinks exclusiv pentru Wal-Mart. Sam's Choice a devenit rapid popular i din 1993 a fost cel de-al treilea brand de bauturi in Statele Unite.

Afaceri corporative
Planul de afaceri al Wal-Mart este bazat pe o mare varietate a produselor vandute si pe principiul intotdeauna preturi mici. Angajatii sai au titlul formal de asociati. Toate magazinele Wal-Mart din SUA i Canada au, de asemenea, angajati a caror singura datorie este de a le ura bun venit cumparatorilor. n iunie, 2007. Wal-Mart a inlocuit cele 1.5 milioane de veste albastre purtate de asa numitii asociai cu veste kaki. Scopul acestui gest a fost creterea vnzrilor, scop pe care cei de la Wal-Mart sustin ca l-au atins. Spre deosebire de multi alti comerciani cu amnuntul, Wal-Mart nu percepe taxa de slotting furnizorilor pentru ca produsele lor sa apara n magazin. n schimb, se concentreaz pe vanzarea 5

produselor populare si adesea ii preseaza pe managerii magazinelor sa renunte la produsele nepopulare si totodata cer producatorilor sa suplimenteze productia de produse populare. Deci strategia lor nu este imbunatatirea popularitatii produselor ci vinderea cat mai multor produse care se bucura de o popularitate crescuta.

Financiar
n 2006, Wal-Mart a fost pe locul 67 in topul celor mai profitabile corporatii, dupa retailerii Home Depot, Dell i Target i naintea Costco i Krger. Pentru anul fiscal care se ncheiat la 31 ianuarie 2006, Wal -Mart a raportat un venit net de 12 miliarde de $, vanzari de 340 miliarde de $ ( 3,5%, marja a profitului). In acelasi an fiscal, magazinele Wal-Mart International au un aport de 20.1% la vanzarile totale. In 6 noiembrie 2008, vnzrile nete in cele 39 de sptmni ale perioadei care se ncheie la 31 octombrie 2008 au fost de 291.9 miliarde $, n cretere cu 8,3% fata de anul precedent.

Conducere
Corporatia Wal-Mart este condusa de ctre Consiliul de Directori care numara cincisprezece membri si care este ales anual de ctre acionari. Robson Walton, cel mai n vrst fiu al fondatorului Sam Walton, ocupa functia de preedinte al consiliului de administraie. Lee Scott are functia de preedinte executiv. Printre fotii membrii notabili ai consiliului se afla Hillary Clinton (1985-1992) i, Tom Coughlin (2003-2004), acesta din urm avnd functia de vice-preedinte. Clinton a parasit corporatia nainte de alegerile prezidentiale din 1992, iar Coughlin a plecat n decembrie 2005, dup ce a pledat vinovat in urma acuzatiilor de frauda si evaziune fiscala prin care a furat sute de mii de dolari de la Wal-Mart. In 11 august 2006 el a fost condamnat la 27 de luni de detentie la domiciliu si obligat sa retrocedeze 411.000 de dolari.

Concurenta
n America de Nord, principalii concurenti ai Wal-Mart sunt Kmart, Target, ShopKo i Meijer in SUA, Zellers, Winners i Giant Tiger in Canada iar in Mexic Comercial Mexicana i Soriana. Concurentii din segmentul in care opereaza Sams Club ar fi Costco, i lantul mai mic BJ Whokesale Club care activeaza n principal n partea de est a SUA. Pe segmentul de bcnie Wal-Mart are ca si concurenti o serie de lanturi de supermarketuri att n Statele Unite cat i in Canada. In acest domeniu mai multi mici comerciani cum ar fi Dolar Family i Dollar General, au fost capabili de a gsi o ni de pia i de a concura cu succes mpotriva Wal-Mart. Wal-Mart trebuie de asemenea, s fac fa concurenei aprige pe pieele externe. De exemplu, n Germania a ajuns la o cota de piata de doar 2% din piaa produselor alimentare i a rmas un juctor secundar, n spatele Aldi care detinea 19%. n iulie 2006, Wal-Mart a anunat retragerea din Germania. Magazinele sale au fost vndute companiei germane Metro. Wal-Mart continu s functioneze bine n Regatul Unit, unde filiala sa ASDA este cel de-al doilea mare lan dupa Tesco.

n mai 2006, dup intrarea pe piata sud-coreeana din 1998, Wal-Mart a retras i a vndut toate cele 16 unitati din careea de Sud celor de la Shinsegae, un distribuitor local, pentru 882 milioane de dolari. Shinsegae schimba numele magazinelor din Wal-Mart in E-mart. Wal-Mart s-a strduit s-si exporte brandul si a incercat pe cat posibil s reproduca modelul de peste ocean oriunde si-a deschis o noua unitate. n China, Wal-Mart sper s reuseasca prin adaptarea la comportamentul cetenilor chinezi. De exemplu, un studiu arat c majoritatea consumatorilor chinezi prefera sa cumpere petii i fructele de mare vii; magazinele au nceput s afieze carne neacoperita si sa instaleze acvarii, care s conduc la vnzri mai mari. n plus, supus presiunii de catre guvernul chinez, Wal-Mart a acceptat o form de munc organizata n China. Asociatile muncitorilor chinezi nu-si negociaza contractele de munca dar platesc taxe guvernului pentru a le asigura ordinea sociala. Oricum, consumatorii chinezi sunt mai deschisi la modelul american decat europenii.

Baza de clienti
n fiecare sptmn, aproximativ 100 de milioane de clieni, aproape o treime din populaia SUA, viziteaza unul din magazinele Wal-Mart din SUA. Clienti spun ca preurile mici reprezinta cel mai important motiv pentru care isi fac cumparaturile de acolo, reflectand astfel sloganul Intotdeauna preturi mici. Clientul tip al Wal-Mart-ului are un venit sub media nationala si analistii au estimate recent ca dintre acestia mai mult de o cincime nu au conturi bancare. Un raport financiar din 2006 al Wal-Mart a indicat de asemenea c majoritatea clientilor lor sunt sensibili la cresterea preurilor la intretinere i la combustibili. Un sondaj de opinie efectuat nainte de alegerile prezidentiale din 2004 a indicat faptul c 76% din alegtorii care si-au facut cumparaturile la Wal-Mart o dat pe sptmn, voteaza pentru George W. Bush, n timp ce doar 23% voteaza pentru John Kerry. Cand rezultatele au fost comparate cu cele inregistrate la alti retaileri s-a demonstrate ca cei care isi fac cumparaturile la Wal-Mart sunt cei mai conservatori din punct de vederte politic. n 2006, Wal-Mart a luat masuri pentru a-si extinde baza de clieni din SUA, anunand o modificare a strategiei n magazinele sale din SUA de la "one-sizi-fits-all" la o strategie de comert conceputa pentru reflecta fiecare din cele sase grupuri demografice: afro-americani, bogati, saraci, hispanici, cei din suburbii si cei de la tara. Sase luni mai tarziu, este dezvluit un nou slogan " Economiseste. Traieste mai bine". Aceasta reflect principalele trei grupuri n care Wal-Mart ii include pe cei 200 de milioane de clieni: "brand aspirationals" (persoane cu venituri mici, care sunt obsedat de branduri), "price-sensitive affluents" (prosperi cumprtorii care iubesc tranzaciile) i "value-price shoppers" (oameni carora le plac preturile mici sin u-si pot permite mai mult).

Angajatii si relatiile de munca

Diverse sindicate, organizaii cretine si grupuri ecologiste au criticat Wal-Mart pentru politicile sale i pentru practicile de afaceri. n special, mai multe sindicate ii invinovatesc pe angajatii Wal-Mart pentru refuzul de a se altura organizatiilor lor si atitudinea anti-uniune a societii. Altele dezaproba gama vast de produse strine cu care Wal-Mart este aprovizionat, tratamentul angajailor i al furnizorilor de produse, practicile nonecologiste, utilizarea subveniilor publice si impactul magazinelor in economiile locale din oraele n care funcioneaza. 7

In 2005, sindicatele au creat mai multe site-uri web i organizaii pentru a pata imaginea retailerului. Acestea au inclus actiuni ca Wake Up Wal-Mart (Sindicatul lucrtorilor din alimentaie i comert) i Wal-Mart Watch (Uniunea Internaionala a angajatilor din servicii). Pn la sfritul anului 2005, Wal-Mart a lansat Working Families for Wal-Mart, o actiune demarata de Wal-Mart pentru a-si spune partea sa de poveste si pentru a contracara incercarea de denigrare a imaginii. Eforturile suplimentare de a contracara critica au inclus si o campanie media, n anul 2005, gestionata prin intermediul site-ului su oficial walmartfacts.com precum i o serie de reclame la TV. Compania a angajat o firma din domeniul media, Edelman, pentru a contracara atenia negativa pe care mass-media le-a acordat-o i a nceput sa interacioneze direct cu bloggeri, prin trimiterea de tiri, sugerndu-le subiecte pentru postari, i uneori invitndu-i s viziteze sediul central al corporatiei. Angajaii full-time ai retailerului american ctiga in medie 10.78 $ pe ora, dar criticii subliniaz ca la inceput plata poate fi mult mai mica - plasand unii angajai cu copii sub pragul srciei - i c ratele de crestere sunt mai mici decat la alte companii de sindicat. Altii condamna nivelul sczut al asiguratilor medical sau pretul mare al asigurarilor de sntate, dei rapoartele pe care compania le ofer arata rate sczute ale taxelor, de 5 dolari pe lun n unele zone (9 dolari pe lun la nivel naional) i c 92% dintre ei sunt asigurati medical (dei nu neaprat prin Wal-Mart). Alte plngeri condamna condiiile de munc precare, relatiile nefavorabile angajat-angajator i politicile antii uniune. Ca rspuns, Jay Nordlinger de la Centrul de Examinare Nationala susine c Wal-Mart este atacat pur i simplu pentru c este un lider n topul Fortune 500 al celor mai mari angajatori din America i o poveste de succes a pietei libere". Penn & Teller a dedicat un episod din showul lor unei analize a criticilor aduse Wal-Mart-ului ca o micare social. Ei afirma c, n ciuda retoricii nobile, motivaia real a celor care urasc Wal-Mart-ul este nrdcinat n psihologia uman, fiind bazata mai mult pe invidierea acestei povesti de succes.

Diversitate
Wal-Mart se confrunta n prezent cu un proces intentat pentru discriminare. Intentatorii pretind c angajaii de sex feminin au fost discriminati n chestiuni privind salariile i promoiile. n februarie 2007 Curtea de Apel a emis o hotarare prin care afirma ca acuzatiile sunt nefondate. Reclamanii estimeaz c aproximativ 1,6 milioane de femei ar putea fi incluse n acest caz. Potrivit unui consultant angajat de ctre reclamani n procesul referitor la discriminare, n 2001 raportul Wal-Mart arta 65% din forta de munca platita cu ora era reprezentata de femei, dar numai 33% din angajati responsabili de management erau de sex feminin. Economistul Marc Bendick Jr situase in 2001 rata femeilor implicate in managementul unui magazin mult mai jos, la un nivel comparabil cu cel al societii din 1975. Pe 3 aprilie 2007, Wal-Mart a raportat c angajaii de sex feminin reprezinta acum 61% din total i 40% din managementul su. Din 2002 pana in 2006, Wal-Mart a primit un punctaj care a crescut constant intr-o campanie privind Drepturile Omului si Egalitatea de Sanse, o msur a felului in care companiile is trateaza angajaii i clienii. Ratingul companiei a crescut de la 14% n 2002 la 43% n 2004, datorit unei extinse politici antidiscriminatorii, pentru a proteja angajaii gay. Scorul a crescut la 57% n 2005, din noii definitii a familiei adoptata de catre companie, care includea si partenerii de acelai sex. A crescut din nou n 2006 la un nivel ridicat de 65%. Cu toate acestea, ratingul pentru 2008 a sczut la 40%, pierderile fiind inregistrate din doua motive: refuzul de rennoire a calitatii de membru n Camera de Comert Nationala a Comunitatii Gay (la care au aderat n 2006) i o discrepan in studiul din anul precedent, care a fost 8

descoperita n rspunsurile din acest an. Ca si punct de comparatie, Target a inregistrat un rating de 80% si Kmart 100%. Ca raspuns ratingului de 40% campania privind drepturile omului a incurajat consumatorii sa se indrepte spre alti ofertanti din domeniul comertului.

Bibliografie: www.wikipedia.org www.walmart.com